REPRODUCEREA PLANTELOR

Reproducerea asexuata la plante:

Acest tip de reproducere se realizeaza cu ajutorul germenilor asexuati.Cand acesti

suntspecializati (spori) este vorba despre reproducere asexuata specializata. Cand

germeniiasexuati sunt nespecializati, reproducerea se numeste vegetative.

Reproducerea asexuata specializata:

Unele plante terestre se inmultesc prin spori . Ei sunt germeni asexuati unicelularispecializati

care se formeaza in organe numite sporogon (la muschi) sau sporange(la ferigi) . Formarea

lor este precedata de o diviziune reductionala (meioza) , de aceea eisunt haploizi.- La muschi:

dupa fecundatie ia nastere zigotul. Din acesta se dezvolta sporogonul in carese formeaza

sporii haploizi. Prin germinare, din spor ia nastere un tal filamentos – protonema, pe care se

formeaza noi tulpinite de muschi ce vor purta organele sexuale.- La ferigi : dupa fecundatie,

din zigot (care nu se desprinde de portal) se dezvolta o plantula, un sporofit tanar, pe care se

formeaza la maturitate, pe fata inferioara a frunzei,sporangi grupati in sori. In sporangi, in

urma meiozei, se formeaza sporii. La maturitatesporangii se deschid si elibereaza acesti

spori.Prin germinare, sporul da nastere unei plantule haploide- protalul, pe care se

formeazaorganelle producatoare de gamete.

Reproducerea vegetativa la plante:

Reproducerea vegetative la plante este de tip asexuat, in care descendentul este generat deun

singur parinte.Noul individ rezulta dintr-un fragment al corpului parental.Astfel, launii

muschi , pe frunzisoare se formeaza propagule pluricelulare, care prin diviziunegenereaza un

gametofit nou.La unele plante acvatice toamna se formeaza muguri de iarna , care se desprind

de plantamama si ierneaza in namol.La majoritatea plantelor, reproducerea vegetative se

realizeaza prin organe vegetative:tulpini, radacini, frunze.Celulele redevin “ meristematice”

(se intorc la stadiul embrionar) si se divid intens ,mitotic; dau astfel nastere la o noua

planta.Inmultirea vegetative se poate realize prin: muguri adventivi de pe radacini

(drajoni),tulpini taratoare (stoloni), tulpini subterane (bulbi, rizomi, tuberculi), fragmente de

tulpinisau frunze (butasi).

Oamenii folosesc pentru cultivarea unor plante(ceapa, usturoi,pansele, allele,cartof),organele

subterane amintite. Ei au elaborate metode artificiale de multiplicare a plantelor utile, de

exemplu : marcotajul, butasirea si altoirea.MARCOTAJUL: consta in ingroparea unei

portiuni dintr-o ramura, lasandu-I varfulafara. Portiunea ingropata trebuie sa prezinte cel

putin un nod la care lastarul (numitmarcota) sa poata inradacina.BUTASIREA: este taierea

unui fragment dintr-o ramura si fixarea sa in pamant cucapatul bazal in jos. Butasul trebuie sa

aiba cel putin doua noduri cu muguri viabili.De lacel de jos se formeaza radacini, iar de cel

superior un nou lastar.ALTOIREA: se practica la pomii fructiferi si unii arbusti. Se detaseaza

un fragment micde ramura (sau numai un mugure), altoiul care se articuleaza care se

articuleaza latesuturile conducatoare ale unei plante inradacinate (portaltoi)La ora actuala,

multiplicarea vegetative este o tehnica de mare interes.

Reproducerea sexuata la angiosperme:

Reproducerea sexuata presupune contopirea a doi gamete de sex opus( haploizi-n) in procesul

de fecundatie. Rezulta celula-ou sau zigotul (diploid -2n) care continua ciclul dedezvoltare a

noului organism.Acesta, spre deosebire de cel rezultat in urma reproducerii asexuate, contine

trasaturicommune cu cele ale parintilor, dar are si caractere noi, care asigura variabilitatea

incadrul speciei.La plantele cu seminte- spermatofite, reproducerea sexuata se realizeaza cu

ajutorulflorilor si semintelor (la gimnosperme) si cu ajutorul florilor, semintelor si fructelor

(laangiosperme) . La angiosperme, fructul protejeaza semintele si asigura raspandirea lor.

Procesul de fecundatie la angiosperme:

Graunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii ( in urma polenizarii prin vant,apa sauinsecte)

germineaza. Formeaza un tub polinic in care patrund cei doi nuclei spermatici( gamete barbatesti ),

proveniti din diviziunea mitotica a nucleului generativ algraunciorului de polen.Un nucleu se

contopeste cu oosfera ( gametul femeiesc) si formeaza celula-ou sau zigotul principal(2n). Al doilea

nucleu spermatic (n) se contopeste cu nucleul secundar al saculuiembrionar (2n) si formeaza zigotul

accesoriu (3n), de aceea la angiosperme fecundatiaeste dubla.Dupa fecundatie urmeaza procesele care

conduc la transformare ovulelor in seminte si aovarului in fruct.

Scurta istorie a gimnospermelor. Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , floraterestra

era dominata de aceste plante cu flori primitive. Carbonifer:Un aspect al evolutiei plantelor

spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigilecarbonifere, a unor

plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golase-gimnospermele.Permian:Din

permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis siVoltzia

heterrophylla . Voltzia se dezvolta in permian, dar o gasim si in timpurile de lainceputul erei

mezozoice. Ambele plante purtau semintele in conuri si au constituitoriginea celor mai multe

dintre coniferele care se vor dezvolta in lungul erelor mezozoicesi neozoice.Triasic:Dintre

Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penatedispuse pe tulpini

groase, a fost raspandit pana la sfarsitul mezozoicului.Jurasic:In jurasic, perioada urmatoare

triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare.Printre acestea sunt caracteristice

unele bennettitale, ca Cycadeoides, care infrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini

groase, imbracate in resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre

varf se desprindea un buchet mare de frunze.Dintre bennettitale se mai cunoaste

Williamsoniella, cu tulpina ramificata dicotomic,florile purtate pe pedunculi lungi si

Williamsonia, care avea infatisarea unei ferigiarborescente. La bennettitale apare un invelis

care cuprinde si apara samanta. Conulmatur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante

superioare cu semintele protejatede fruct.Cretacic:In aceasta perioada gimnospermele au

intrat in regres fata de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.Neozoicul

inferior:Pentru formatiunile neogene suntcaracteristice coniferele Taxodium si Sequoia,

forme cu mare raspandire, mai ales pecontinentele sudice.Timp de 120 milioane de ani aceste

plante au constituit vegetatia dominanta aPamantului.Coniferele sunt plante lemnoase, arbori

sau arbusti care apar in padurile deconifere din zone montana, la care apar pentru prima data

florile grupate in conuri (deunde si denumirea de conifere). Ele se inmultesc prin seminte,

care sunt libere, neinchisein fruct. (gimno- liber; sperme- samanta;=> gimnosperme=

plante cu seminte libere).Lemnul este format predominant din traheide mai perfectionate

structural decat la ferigicare alaturi de liber formeaza fascicule libero-lemnoase dispuse

concentric. In mijloculfasciculelor se afla cambiul, care spre interior produce lemn si spre

exterior liber.Reproducerea este numai sexuata. In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua

generatii:una sporofitica, diploida, si una gametofitica, haploida. Dupa fecundare, rezulta

zigotul,din care va lua nastere samanta, care va incepe generatia sporofitica.

Generatiasporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat, format dintr-o radacina

puternica,ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos.

Tulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce

osubstanta cleioasa si lipicioasa, numita rasina (de aici si numele de rasinoase), care incontact

cu aerul se intareste. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor.

Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 ani, de aceeaconiferele raman

verzi in permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna infiecare an isi schimba

frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).Generatia gametofitica (sexuata) este reprezentata

de gameti care sunt grupati in flori.Florile sunt grupate in conuri.Conurile barbatesti sunt

situate spre varful ramurilor sireprezinta o floare barbateasca, formata dintr-un ax al conului

care sustine solziistaminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de

polen.Conurilefemeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta

oinflorescenta. Fiecare con este format dintr-un ax care sustine solzii carpelari cu douaovule

si o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferentia embrionulcu

numeroase cotiledoane. Semintele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe solsi

formeaza o noua planta (sporofitul).Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul

evolutiei plantelor.Reprezentantiidin tara noastra sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea

abies ), tisa (Taxus baccata),arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul (Pinus

mugo), bradul (Abiesalba), laricele (Larix deciuda), zambrul (Pinus cembra)- arbori ocrotiti,

arborele-vietii(Thuja orientalis).Gimnospermele se impart in 3 grupe: cicadale, ginkoale si

conifere.Cicadale:-cuprind 185 de specii in 11 genuri;-sunt cele mai primitive plante cu flori;

-seamana cu palmierii dar nu sunt inruditi;-coroana este mare, formata din frunze lungi;-

reprezentanti: Cycas circinalis, Cycas revoluta.