REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEłULUI SĂLAJ

Repertoriul arheologic al judeŃului Sălaj

1

BIBLIOTHECA BRUKENTHAL XLV

REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEłULUI SĂLAJ

Sabin Adrian LUCA Nicolae GUDEA


2


3

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI CULTURAL MUZEUL NAłIONAL BRUKENTHAL

BIBLIOTHECA BRVKENTHAL

XLV

SABIN ADRIAN LUCA NICOLAE GUDEA

REPERTORIUL ARHEOLOGIC

AL JUDEłULUI SĂLAJ

SIBIU, 2010


4

Tehnoredactare computerizată: Sabin Adrian Luca Scanări: Cosmin Suciu, Benjamin Părău Coperta: Idolul mare din tezaurul de la Moigrad

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României LUCA, SABIN ADRIAN Repertoriul arheologic al judeŃului Sălaj / Sabin Adrian Luca, Nicolae Gudea. - Alba-Iulia : Altip, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-117-254-5

I. Gudea, Nicolae

902(498-35 Sălaj)


5

CUPRINS

Cuvânt înainte ........................................................................................................................... .........................7 Principalele caracteristici geografico-geologice ale judeŃului Sălaj ......................................... .........................9 UnităŃi administrativ-teritoriale din judeŃul Sălaj cu subdiviziunile acestora ..................................................15 Lista localităŃilor din judeŃul Sălaj ...................................................................................................................17 Lista prescurtărilor folosite în text ........................................................................................... ........................22 Repertoriul localităŃilor cu descoperiri arheologice .........................................................................................23 HărŃi ......................................................................................................................................... ......................129 Repartizarea descoperirilor arheologice din judeŃul Sălaj pe localităŃi şi perioade istorice .........................................................................................................................................................................131 Lista ilustraŃiilor .............................................................................................................................................137 Abrevieri bibliografice ...................................................................................................................................139 Lista prescurtărilor .................................................................................................................. .......................141


6


7

CUVÂNT ÎNAINTE

De mulŃi ani, ca arheologi ai epocii vechi de pe teritoriul României, ambii cu rădăcini familiare în Şimleul Silvaniei (jud. Sălaj), am cercetat realităŃi istorico-arheologice ale acestei părŃi a României. Astfel că – în sfârşit – am abordat elaborarea acestui Repertoriu arheologic al judeŃului Sălaj, care include istoria de la epocile cele mai vechi până la începutul Evului Mediu, într-un moment când s-a părut că acest judeŃ a rămas în urmă în competiŃia „transilvană”.

Lucrarea se înscrie într-o serie prestigioasă de repertorii arheologice judeŃene, domeniu în care Sabin Adrian LUCA porneşte avantajat, fiind autorul volumelor pentru judeŃele Sibiu (2003 – în colaborare), Hunedoara (2005, 2005b, 2008) şi a teritoriului istoric al Banatului românesc (2005a, 2006) (Caraş-Severin – 2004, 2004a). Această experienŃă vastă, conectată cu cercetarea ce rezultă din volumele de repertorii pentru judeŃele Cluj (1992), Alba (1995), Mureş (1995), Covasna (1998) sau Harghita (2000) a permis prezenŃilor autori să încerce o primă variantă de repertoriu arheologic pentru judeŃul Sălaj.

Lucrarea de faŃă porneşte de la adunarea bibliografiei de după 1950. Mai apoi, parŃial, se foloseşte şi vechiul manuscris al repertoriului arheologic pentru Transilvania întocmit în anii '50 la Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca al Academiei Române, care a rămas nepublicat, dar care a fost folosit pentru unele, dacă nu chiar pentru toate mai sus amintitele repertorii (cu excepŃia celor realizate de S.A. Luca).

Modelele care au stat în faŃă au fost foarte diferite, depinzând nu de un sistem, ci mai ales de concepŃia personală a autorilor. Noi am adoptat sistemul unui repertoriu arheologic simplu, organizat alfabetic, cu numerotarea localităŃilor.

Lucrarea cuprinde descoperirile de pe teritoriul actualului judeŃ Sălaj, pentru care nu există un repertoriu arheologic, iar încercările de ordonare pe epoci istorice din diverse lucrări au fost fie schematice, fie incomplete.

În cadrul fiecărei localităŃi descoperirile au fost prezentate pe epoci, în ordine cronologică sau după tipurile de situri. Desigur, pentru descoperirile foarte vechi, necontrolate pe teren de circa un secol sau artefactele pierdute, garanŃia unei încadrări cronologice precise nu mai este la fel de sigură.

Au fost şi au rămas numeroase lipsuri referitoare mai ales la numele localităŃilor (fie datorită traducerilor defectuoase – e.g. localitatea Walnoi c.f. Gooss 1876, p. 62, de unde au ajuns în muzeul vienez patru verigi de aur găsite în anul 1831 –, fie datorită schimbării numelor acestora).

Şi mai multe au rămas deficienŃele legate de toponime. Arheologii secolului al XIX-lea – mai ales saşi şi unguri – au scris aceste toponime aşa cum le-au auzit (de multe ori fără să le înŃeleagă sensul). Arheologii români – mai ales şi, mai ales, de azi –, în general necunoscători de limbă maghiară, le-au preluat aşa cum au fost scrise. Uneori au pocit – nu din rea-credinŃă – aceste toponime, dar – mai rău – chiar le-au tradus româneşte. Aşa încât cercetătorii din viitor când vor ajunge într-un sat unguresc nu vor găsi toponimul pentru că oamenii nu vor şti toponimul românesc........ De fapt această greşeală este doar o reluare a altora mai vechi...........

Noi nu am reparat aceste deficienŃe. În unele cazuri – mai ales când accesul la bibliografia veche este dificil sau chiar imposibil – au fost

citate la bibliografie lucrări mai recente care includ şi informaŃiile vechi. În procesul de elaborare am fost ajutaŃi de Consiliul JudeŃean Sălaj, prin persoana domnului fost

vicepreşedinte Mircea GHIURCO, şi de colegi de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Sabin Adrian LUCA, Nicolae GUDEA


8


9

PRINCIPALELE CARACTERISTICI GEOGRAFICO-GEOLOGICE

ALE JUDEłUTULUI SĂLAJ

Vom prezenta principalele caracteristici geologico-geografice ale judeŃului, din două motive. Mai întâi, pentru că ele nu au suferit modificări esenŃiale în ultimele trei milenii. În al doilea rând, pentru că unele dintre ele (dacă nu chiar toate) au influenŃat de-a lungul timpului organizarea societăŃii omeneşti, care se reflectă în repertoriul nostru în agricultura antică, în creşterea animalelor, în organizarea militară, mai ales, în formarea reŃelei de comunicaŃii, în producŃia meşteşugărească foarte diversă, în extragerea unor minerale etc.

Harta 1. JudeŃul Sălaj.

Cursurile de apă şi trecătoarele munŃilor au favorizat dezvoltarea unor căi de comunicaŃii spre nord,

nord-vest dar şi spre est, care au integrat zona de care ne ocupăm aici, în civilizaŃiile diverselor epoci, de la cele mai vechi până în Evul Mediu timpuriu. Ambele au favorizat dezvoltarea unor aşezări care au gravitat în jurul sau de-a lungul lor. Ambele au avut, în acelaşi timp, importanŃă strategică.

MunŃii Meseş nu au fost numai o barieră naturală între zone de câmpie la vest şi cea depresionară la est. La trecătoarele lor s-au construit fortificaŃii începând din epoca bronzului până în Evul Mediu târziu. Dacii au intensificat paza trecătorilor. Romanii au instalat pe culmile acestor munŃi o reŃea avansată de turnuri de pândă şi observare / semnalizare care supravegheau o zonă întinsă spre vest. La trecători (Ciucea, Rag, Ortelec, Jibou) au fost construite castre, baraje, iar în jurul lor s-au dezvoltat aşezări, dintre care multe continuă până astăzi.

Anumite bogăŃii minerale ale acestor munŃi şi, în special, diversele tipuri de roci, varietatea mare de luturi industriale, anumite minerale, au favorizat dezvoltarea unor aşezări.

1. Aşezarea geografică. Actualul judeŃ Sălaj este situat în partea de nord-vest a Ńării, în zona de trecere dintre CarpaŃii Occidentali şi cei Orientali. Are o suprafaŃă de 3.850 km² şi ocupă 1,6% din suprafaŃa Ńării. SuprafaŃa agricolă este de 239.362 ha din care 122.004 ha arabil. Pădurile ocupă 95,246 ha.


10

PopulaŃia judeŃului număra în 1971 270.131 locuitori; în 1995 262.273 locuitori, iar în anul 2002 – 248.015 locuitori.

Se învecinează cu patru judeŃe: Satu Mare şi Maramureş spre nord, Bihor spre vest şi sud-vest şi Cluj spre sud şi sud-est.

2. Relieful judeŃului este extrem de variat, atât din punct de vedere morfologic cât şi morfogenetic. Acest relief s-a format pe un fundament de cristalin care a suferit puternice fragmentări tectonice, care au fost apoi acoperite de sedimente terŃiare. AgenŃii externi au supus apoi acest relief primar la intense modelări de-a lungul perioadelor geologice.

Se deosebesc clar: zona extrem vestică de câmpie şi luncă, de restul teritoriului dominat de dealuri şi munŃi pitici. Se disting patru zone fizico-geografice, de la est spre vest: a. zona muntoasă; b. zona deluroasă; c. zona depresionară; d. zona de câmpie.

a. Zona muntoasă este situată în partea de sud-vest şi cea centrală a judeŃului cuprinzând două culmi mai importante: culmea (MunŃii) Meseşului (circa 500-1000 m) şi culmea (MunŃii) Plopiş (500-882 m).

MunŃii Meseş, orientaŃi nord-est – sud-vest sunt o ramificaŃie nordică a CarpaŃilor Occidentali (Apuseni). Ei formează o regiune mai ridicată, care delimitează două zone depresionare, care au suferit o scufundare profundă: bazinul Transilvaniei la est, din care fac parte depresiunile Agrij – Almaş şi dealurile someşene şi, respectiv, Câmpia Tisei la vest din care face parte depresiunea Silvaniei.

Horstul care formează MunŃii Meseş se desprinde din masivul CarpaŃilor Apuseni în dreptul localităŃii Ciucea (jud. Cluj) şi înaintează până în dreptul PorŃii Meseşene (Ortelec) unde se scufundă de-a lungul unei falii transversale. LăŃimea de 2-4 km. Falia principală de la Poarta Meseşului, numită şi falia Moigradului, este axată pe valea Ortelecului care curge de la vest spre est şi se varsă în valea Agrijului, în dreptul localităŃii Creaca.

Horstul Meseşan este fragmentat de văile Poicului, Ragului / Crasnei, Zalăului, Ortelecului şi Agrijului, formând masive aproape independente: d. Greben şi d. Vlasin la vest de v. Poicului, Măgura Priei, d. Prislop, d. Boului, până la v. Ragului, d. Padină, d. Coasta lată, d. Mânăstirii, d. Păstaie, Măgura Stânii, MăguriŃa până la v. Ortelecului, apoi d. Poguior, d. Mare, d. Cigleanului, d. Dumbravă până la v. Agrijului.

Spre sud-est culmea m. Meseş coboară treptat spre depresiunile Agrij – Almaş. Culmea se ridică la 200-400 m deasupra depresiunilor.

Culmea Meseşului este acoperită de păduri, puŃine poieni. Defrişările din secolele trecute (ultima, masivă, în anii 1946-1948, pentru plata datoriilor faŃă de Uniunea Sovietică) au afectat doar poalele ei, unele măguri şi dealurile care o însoŃeau.

Amintirea graniŃei romane care a folosit această culme ca frontieră se păstrează şi azi în memoria populară: locuitorii de la est de Meseş sunt numiŃi ardeleni, iar cei de la vest de Meseş sunt numiŃi ungureni.

MunŃii Plopişului sunt situaŃi în sud-vestul judeŃului. Ei se desprind de CarpaŃii Apuseni cam tot în zona Ciucea şi sunt orientaŃi sud-est – nord-vest, aproape perpendicular pe direcŃia MunŃilor Meseş. Constituie o culme cristalină mai lată decât cea a MunŃilor Meseş. În unele locuri lăŃimea atinge circa 15 km. Culmea este netedă. Din această situaŃie a primit şi numele de Muntele Seş. ÎnălŃimea medie este de la est (882 m) spre vest (500 m).

Văile care străbat MunŃii Plopiş sunt valea Licşoara, valea Mare şi valea Barcăului, cu izvoarele aproape de izvoarele Crasnei, au format defileuri foarte pitoreşti (e.g. rezervaŃia Tusa – Barcău, Izvoarele Barcăului).

b. Zona deluroasă este cea mai întinsă. Spre vest ea aparŃine unei unităŃi geografice foarte complexe cunoscută sub numele de platforma Someşană sau Podişul Someşan. Mai importantă, în cadrul acestei mari unităŃi geografice, este Platforma Sălăjeană cuprinsă între MunŃii Meseş la est, MunŃii Plopiş la sud şi Câmpiile Crasnei şi Barcăului la vest şi depresiunea Lăpuş la nord. ÎnălŃimea medie este cuprinsă între 150-300 m fiind formată din dealuri domoale, în cea mai mare parte despădurite şi cultivate (colinele Toglaciului). Este străbătută de văile largi ale Barcăului, Crasnei şi Sălajului.

În cadrul Platformei Sălăjene apar, izolat, horsturi de cristalin care domină dealurile joase din jur. Acestea sunt muncei izolaŃi, celebrele măguri: Măgura Şimleului (596 m), Măgura Chilioarei (420 m),Vârful Obârşiei.

MunŃii Meseş continuă spre nord, din zona Jibou, cu două culmi orientate nord-sud care încadrează cursul Someşului Mare de la Jibou şi până la depresiunea Lăpuş: culmea Sălajului la vest şi culmea Prisnelului la est, cu vârfuri de 550 şi 620 m.

La nord de porŃiunea sălăjeană a Someşului Mare se întinde Culmea Ciceului, cu vârfuri de peste 600 m. La est de depresiunile Agrij – Almaş, mărginite de Someşul Mare la nord şi de Podişul Transilvan la est

şi sud, se întind dealurile Clujului la sud şi dealurile Simişna – Gârbău la nord, cu vârfuri de aproape 600 m (vf. Păduriş).


11

c. Zona depresionară cuprinde mai multe unităŃi geografice. În partea de est a MunŃilor Meseş se află depresiunile Agrij – Almaş, ambele în bazinele celor doi afluenŃi ai Someşului Mare: valea Agrijului şi valea Almaşului. Aceste depresiuni prezintă văi lungi, mai largi decât cele aflate la vest de MunŃii Meseş.

La vest de MunŃii Meseş şi la nord de MunŃii Plopiş se întinde depresiunea Silvaniei, care face legătura între zona muntoasă şi cea de câmpie. În această depresiune măgurile mai sus amintite delimitează câteva mici depresiuni între care, cea mai importantă, este depresiunea Şimleului, numită de unii şi depresiunea Zalăului.

d. Zona de câmpie este situată în două puncte opuse: în nordul judeŃului şi în vestul lui. Constă în trei câmpii de mică întindere: câmpia Someşului Mare la nord şi câmpiile Crasnei şi Barcăului la vest şi nord-vest. Ele sunt alungite de-a lungul văilor râurilor eponime. Sunt formate din depozite aluvionare oferind condiŃii foarte bune pentru agricultură.

Relieful acesta mai sus descris, fragmentat, al judeŃului, şi prezenŃa unor formaŃiuni friabile, au favorizat procesele de eroziune şi alunecările de teren. Sunt de amintit, mai ales, eroziunile produse de inundaŃii pe valea Crasnei (apă cu un curs foarte mobil), de Valea Agrijului care au afectat situri istorice importante. Deosebit de pitoresc este aspectul zonei de prăbuşire de gresii şi conglomerate din hotarul satului Gâlgău Almaşului, zonă denumită de popor şi “Grădina Zmeilor”.

3. Clima. Relieful mai sus descris, prin aspectul şi altitudinea lui, a creat şi creează diferenŃe climatice între vestul şi estul judeŃului, pe de-o parte, şi între principalele unităŃi morfologice, pe de altă parte.

Clima judeŃului are, în general, caracter temperat, respectiv continental moderată, supusă unei circulaŃii vestice predominante. Datorită faptului că regiunea este ferită de pătrunderea curenŃilor reci din est, clima este, în general, mai umedă.

Temperatura medie anuală variază între 7,5-9º. În luna iulie (cea mai caldă a anului), temperatura este de 18-19º; în luna ianuarie (cea mai rece lună a anului), temperatura este de -3 - -9º. Maxima absolută a fost înregistrată la Zalău în anul 1952 şi a fost de 38º; minima absolută de -27º a fost înregistrată în anul 1950 la Hida. În sectorul MunŃilor Meseş temperatura medie anuală este de 6-8º.

PrecipitaŃiile atmosferice sunt cuprinse între 630-700 mm. În Platforma Sălăjeană precipitaŃiile ating 700-800 mm. PrecipitaŃiile descresc cantitativ dinspre vest.

Vânturile care predomină sunt cele care suflă dinspre sud-vest şi sud-est. 4. Hidrografia. ReŃeaua hidrografică este uniform repartizată, densitatea ei având valori ridicate (0,7-0,9

km/km²). Principalele râuri care străbat zona sunt Someşul Mare la nord, Almaşu şi Agriju la est de MunŃii Meseş, Barcău, Crasna şi Sălajul la vest de MunŃii Meseş.

Râul Someşul Mare străbate judeŃul pe o distanŃă de 70 km de la Dobricina la Benesat şi are un debit mediu anual de 80,4 m / s. AfluenŃii lui în judeŃ sunt Valea Agrijului, Valea Almaşului, Valea Simişna, Valea Gârboului şi Valea Sălajului. Dintre acestea doar Valea Almaşului are un debit mai mare de 1,53 m / s. Un alt afluent al Someşului Mare, care curge prin judeŃ, dar se varsă în Someşul Mare în judeŃul Satu Mare este Crasna, care are un debit la vărsare de 1,37 mc / s. Valea Crasnei adună afluenŃi din partea de vest a MunŃilor Meseş între care cel mai important este Valea Zalăului.

Barcău, cu afluenŃi mai ales din MunŃii Plopiş, are o lungime de 199 km în Sălaj şi un debit de apă la vărsare mult mai mic decât Valea Crasnei.

Celelalte cursuri de apă Valea Agrijului, Valea Almaşului la est şi Valea Zalăului la vest sunt de importanŃă locală. Valea Almaşului adună afluenŃi din dealurile Clujului şi dealurile Simişnei şi are la vărsare un debit de 1,53 mc / s.

Aceste ape locale au debite mai mari în timpul ploilor torenŃiale şi în vremea topirii zăpezilor. 5. Solurile sunt de tipuri puŃine. Solurile care predomină în tot judeŃul sunt solurile brune de pădure, cele

brune-gălbui, podzolurile, solurile montane şi solurile brune acide. Pe MunŃii Meseş şi Măgura Şimleului predomină solurile brun-roşcate de pădure. În depresiunile Agrij –

Almaş predomină solurile de pădure brune, iar pe văi sunt soluri aluvionare. Dintre solurile azonale suprafeŃe importante ocupă rendzinele; pe întinderi mici sunt rehosoluri, soluri

erodate (spre nord-est) şi soluri aluvionare pe lunci. Din totalul de 239.362 ha terenuri agricole circa 15.000 ha sunt terenuri erodate.

Solurile amintite ca predominante (brune-roşcate de pădure, brune-gălbui etc.) sunt soluri de fertilitate medie. Podzolurile, solurile montane sunt de fertilitate slabă. Se cultivă prin aplicarea de îngrăşăminte.

6. Resursele solului sunt alcătuite din mai multe componente: a. pădurile (circa 95.000 ha). În Pădurea Lapiş (Şimleu Silvaniei) există fond de vânătoare de gradul I; b. culturile de pomi fructiferi; c. culturile de viŃă de vie; d. culturi de cereale; e. păşuni şi fânaŃuri; f. animale domestice; g. animale sălbatice. Fauna sălbatică constă în mistreŃi, cerbi, căprioare, urşi, iepuri, lupi, vulpi. Vulpea şi iepurele apar, mai ales, în zonele joase cu pajişti.


12

În MunŃii Meseş predomină pădurile de fag; alături de fag se întâlnesc gorunul, cerul, carpenul, paltinul, frasinul şi ulmul. În depresiunile Agrij – Almaş s-au păstrat, după defrişări, insule de cer şi gârniŃă. Aici mai apar fagul, arŃarul, mărul şi părul pădureŃ, mesteacănul.

7. Resursele subsolului sunt destul de sărace. Constau în zăcăminte de ŃiŃei (Leşmir, Şumal), zăcăminte de cărbune brun (Surduc, valea Almaşului), zăcăminte de lignit (Sărmăşag, Ip, Zăuan), zăcăminte de calcar (Cuciulat, Prodăneşti), zăcăminte de granituri, riolite, porfire (Moigrad), zăcăminte de argilă (alabastru) (Stâna, Ciocmani, TurbuŃa, Moigrad), nisipuri cuarŃoase (Jibou, Surduc, Moigrad), tuf vulcanic (Jibou, Mirşid, Moigrad). Mai sunt ape minerale sulfuroase (Bizuşa, Jibou, Meseşenii de sus) şi ape termale (Şimleu, Boghiş).

8. Căile de comunicaŃie s-au format în strânsă legătură cu cursurile de apă, trecătorile MunŃilor Meseş şi anumite “centre economice”.

Se cunosc o serie de drumuri “europene” tradiŃionale, a căror istorie se afundă în negura timpurilor: - drumul scoicilor de Marea Mediterana spre nord, care străbate judeŃul dinspre sud spre nord-vest. A

funcŃionat în neolitic şi bronzul timpuriu când cochilii de tip Dentalium au venit dinspre Marea Mediterană spre nord atât ca elemente de decor (mărgele, mai ales) cât şi ca mijloace de plată;

- drumul ambrei, o ramificaŃie a marelui drum al ambrei (care venea dinspre Marea Nordului spre Marea Mediterană, cu direcŃia nord-sud), străbate nordul Ungariei, Sălajul şi Transilvania spre Marea Neagră. A funcŃionat în epocile istorice mai noi: epoca bronzului, fierului şi epoca romană;

- drumul sării pornea de la salinele din Transilvania de nord (Turda, Cojocna, Sic), străbătea Sălajul de est şi prin trecătoarea Meseşului (Porta Mesesina) de la Ortelec trecea în zona depresionară şi de câmpie, ramificându-se de-a lungul văii Crasnei, Sălajului, Zalăului.

Se presupune, pe baza descoperirilor arheologice, respectiv a mişcării unor produse / artefacte între aşezări, că pe lângă cursurile de apă (Barcău, Crasna, Sălaj, Zalău, respectiv Agrij, Almaş) au existat şi drumuri terestre care traversau MunŃii Meseş (şi care pot fi depistate după modul cum au organizat romanii apărarea limesului).

9. Aşezările sunt situate astăzi fie în lungul văilor principale, fie pe văi secundare afluente ale primelor. Spre vest, la contactul dintre MunŃii Meseş şi dealuri, aşezările s-au întins de-a lungul apelor. Au apărut sate de vale tipice; în zona dealurilor domoale s-au dezvoltat sate de tip răsfirat. Descoperirile arheologice provenind din epoci diferite sugerează o continuitate a acestor aşezări.

10. Câteva menŃiuni de geografie istorică. Aşa cum am afirmat la începutul acestei prezentări, relieful nu a suferit modificări esenŃiale în ultimele trei milenii. Şi, totuşi, trebuie menŃionate câteva modificări care s-au petrecut şi care, probabil, au avut efecte:

- se presupune că au existat pe văile apelor mai mari, în zona de câmpie, terenuri mlăştinoase, care au dispărut în urma regularizărilor de cursuri. Cel mai bun exemplu este ceea ce s-a petrecut pe văile Crasna şi Sălaj;

- se poate afirma cu siguranŃă că debitele apelor au fost mult mai mari. Dintr-un document din secolul al XVI-lea se ştie că la Crişeni – Zalău, peste apa văii Zalăului, funcŃiona un pod plutitor, ceea ce sugerează o lăŃime şi o adâncime mult mai mari decât acum când apa poate fi trecută cu un salt uşor de circa 2,00 m;

- este evident că suprafaŃa împădurită a fost mult mai mare şi a tot scăzut datorită tăierii de păduri pentru lemne de foc şi a defrişărilor pentru agricultură. Un exemplu ar fi castrul de la Moigrad. S-a calculat că pentru un castru de aşa dimensiuni s-au consumat 10 ha de pădure pentru infrastructură;

- aspectul unor formaŃii geologice a fost, în chip evident, modificat: carierele de granit de la Moigrad, cele de calcar de la Cuciulat şi Prodăneşti au schimbat forma iniŃială a formaŃiunii;

- inundaŃiile au afectat şi afectează în mod constant suprafeŃe mari de teren, erodând locurile unor aşezări antice. Un exemplu bun este castrul roman de la Romita; numai în ultimii 50 de ani s-a distrus o bună parte din aşezarea civilă şi baia romană;

- carierele de nisip pentru construcŃii au afectat, de asemenea, faŃa unor formaŃii geologice şi respectiv aşezări.


13

Bibliografie

Lucrări generale x x x 1972 – JudeŃele României Socialiste. EdiŃia a II-a. Bucureşti (1972), p. 468-479. x x x 1982 – Monografia geografică a R.P.R. Geografia fizică. Bucureşti (1982). x x x 2004 – Atlasul localităŃilor judeŃului Sălaj. 1 municipiu, 3 oraşe, 56 comune şi 289 hărŃi.

Zalău (2004). x x x – JudeŃul Sălaj. RedacŃia publicaŃiilor pentru străinătate. Bucureşti f.a.

Lucrări speciale

Morariu şi Sorocovschi 1972

– T. Morariu, V. Sorocovschi, JudeŃul Sălaj. Bucureşti (1972).

Beldeanu 1969 – Gr. Beldeanu, SchiŃă monografică a judeŃului Sălaj. Zalău (1969).

Lucrări speciale de geografie

Abrudan 2004 – I. Abrudan, Dealurile Sălajului – Studiu de geografie integrată. Zalău (2004). Clichici 1968 – O. Clichici, Tectonica şi evoluŃia paleografică a părŃii de est a bazinului Şimleu, în

StudiaUBB Geographia-Geologia 1 (1968), p. 53-70.

Lucrări speciale de geologie

Nicorici 1972 – E. Nicorici, Stratigrafia neogenului din sudul bazinului Şimleu. Bucureşti (1972). Clichici 1973 – O. Clichici, Stratigrafia neogenului din estul bazinului Şimleu. Bucureşti (1973). Bedelean et alii 1993

– I. Bedelean, Dana Pop, H. Bedelean, Geologie şi arheologie la Porolissum. PrezumŃii petrografice privind identificarea surselor de materii prime pentru vestigii arheologice în perimetrul Porolissum (Moigrad), în ActaMP 17 (1993), p. 185-190.


14


15

UnităŃi administrativ-teritoriale din judeŃul Sălaj cu subdiviziunile acestora

Agrij (comună) (3) RăstolŃu Deşert (211) Almaş (comună) (5) Băbiu (12); Cutiş (83); Jebucu (143); Mesteacănu (163); Petrinzel

(188); Sfăraş (232); Stana (238); łăudu (265) Băbeni (comună) (11) Ciocmani (61); CliŃ (66); Piroşa (189); PoieniŃa (197) Bălan (comună) (14) Chechiş (52); Chendrea (53); Gălpâia (116); Gâlgău Almaşului (118) Bănişor (comună) (15) Ban (10); Peceiu (183) Benesat (comună) (20) Aluniş (6); Biuşa (24) Bobota (comună) (26) Derşida (88); Zalnoc (288) Bocşa (comună) (27) Borla (32); Câmpia (46); Sălăjeni (221) Buciumi (comună) (39) Bodia (29); Bogdana (30); Huta (136); RăstolŃu Mare (212);

Sângeorgiu de Meseş (227) Camăr (comună) (42) Pădureni (180) Carastelec (comună) (43) Dumuşlău (100) Cehu Silvaniei (oraş) (49) Horoatu Cehului (131); Motiş (170); Nadiş (172) Cizer (comună) (65) Plesca (190); Pria (203) Chiejd (comună) (57) Colonia Sighetu Silvaniei (67); Sighetu Silvaniei (234) Coşeiu (comună) (69) Archid (7); Chilioara (58); Crasna (comună) (73) Huseni (134); Marin (157); Ratin (208) Creaca (comună) (74) Borza (33); Brebi (37); Brusturi (38); Ciglean (60); Jac (142); Lupoaia

(152); Prodăneşti (204); Viile Jacului (284) Crişeni (comună) (75) Cristur Crişeni (78); Gârceiu (120) CristolŃ (comună) (76) Muncel (171); Poiana OnŃii (196); Văleni (279) Cuzăplac (comună) (84) Cubleşu (80); Gălăşeni (115); MierŃa (164); Petrindu (187); Ruginoasa

(219); Stoboru (241); Tămaşa (254) Dragu (comună) (98) Adalin (1); Fântânele (104); UgruŃiu (266); Voivodeni (285) Dobrin (comună) (92) Deleni (87); Doba Mare (90); Doba Mică (91); Naimon (173);

Sâncraiu Silvaniei (226); Verveghiu (283) Fildu de Jos (107) Fildu de Mijloc (108); Fildu de Sus (109); Tetişu (255) Gâlgău (comună) (117) Bârsău Mare (18); Căpâlna (45); Chizeni (59); Dobrocina (93); Fodora

(112); Frâncenii de Piatră (113); Glod (122); Gura Vlădesei (124) Gârbou (comună) (119) Bezded (22); Călacea (44); Cernuc (51); Fabric (101); Popteleac

(199); Solomon (235) Hălmaşd (comună) (127) Aleuş (4); Cerâşa (50); Drighiu (99); Fufez (114) Hereclean (comună) (129) Badon (8); BocşiŃa (28); Dioşod (89); Guruslău (125); Panic (179) Hida (comună) (130) Baica (9); Miluani (165); Păduriş (181); Racâş (207); Sânpetru

Almaşului (229); Stupini (242); Trestia (259) Horoatu Crasnei (comună) (132) Hurez (133); Stârciu (240); Şeredeiu (248) Ileanda (comună) (138) BârsăuŃa (19); Bizuşa Băi (25); Dăbâceni (85); Dolheni (95);

Luminişu (151); Măleni (154); Negreni (175); Perii Vadului (186); Podişu (193); Răstoci (210); Rogna (215); Şasa (247)

Ip (comună) (141) Cosniciu de Jos (70); Cosniciu de Sus (71); Zăuan (289); Zăuan Băi (290)

Jibou (oraş) (144) Cuceu (81); Husia (135); Rona (218); Var (276) Letca (comună) (148) Ciula (62); Cozla (72); Cuciulat (82); Lemniu (146); PurcăreŃ (205);

Şoimuşeni (252); TopliŃa (257); Vălişoara (280) Lozna (comună) (150) Cormeniş (68); Preluci (201); Valea Leşului (273); Valea Loznei (274) Marca (comună) (155) Leşmir (147); Marca Huta (156); PorŃ (200); Şumal (253) Măerişte (comună) (158) Criştelec (79); Doh (94); Giurtelecu Şimleului (121); Mălădia (160);

Uileacu Şimleului (267) Meseşenii de Jos (comună) (161) Aghireş (2); Fetindia (106); Meseşenii de Sus (162) Mirşid (comună) (167) Firminiş (110); Moigrad-Porolissum (169); Popeni (198) Năpradea (comună) (174) Cheud (55); Guruslău-Someş (126); Traniş (258); Vădurele (278)


16

Nuşfalău (comună) (177) Bâlghez (16); Boghiş (31); Bozieş (34) Pericei (comună) (184) Bădăcin (13); Periceiu Mic (185); Sici (233) Plopiş (comună) (191) Făgetu (102); Iaz (137) Poiana Blenchii (comună) (194) Fălcuşa (103); Gostila (123); Măgura (159) Românaşi (comună) Chichişa (56); Ciumărna (63); Păuşa (182); Poarta Sălajului (192);

(216); Romita (217) Rus (comună) (220) Buzaş (41); Fântânele Rus (105) SălăŃig (comună) (222) Bulgari (40); Deja (86); Mineu (166); NoŃig (176) Sărmăşag (comună) (223) Ilişua (139); Lompirt (149); Moiad (168); Poiana Măgura (195);

łărmure (264) Sâg (comună) (224) Fizeş (111); Mal (153); Sârbi (231); Tusa (263) Sânmihaiu Almaşului (comună) (228)

Bercea (21); Sântă Măria (230)

Someş-Odorhei (comună) (237) Bârsa (17); Domnin (97); Inău (140); Şoimuş (251) Surduc (comună) (244) Brâglez (36); CristolŃel (77); Solona (236); Tihău (256); Trestioara

(260); TurbuŃa (262) Şamşud (comună) (246) Valea Pomilor (277) Şimişna (comună) (249) Hăşmas (128) Şimleu Silvaniei (oraş) (250) Bic (23); Cehei (48); Pusta (206); Ulciug (268) Treznea (comună) (261) Bozna (35) Valcău de Jos (comună) (269) Lazuri (145); Preoteasa (202); Ratovei (209); Sub Cetate (243);

Valcău de Sus (270) VârşolŃ (comună) (281) Recea (213); Recea Mică (214) Zalău (municipiu reşedinŃă de judeŃ) (286)

Ortelec (178); Stâna (239)

Zalha (comună) (287) Ceaca (47); Ciureni (64); Valea Ciurenilor (271); Valea Hranei (272); Valea Lungă (275); Vârteşca (282)

Zimbor (comună) (291) Chendremal (54); Dolu (96); Sâncraiu Almaşului (225); Sutoru (245)


17

Lista localităŃilor din judeŃul Sălaj

Nr. crt.

Denumirea Unitatea administrativă de

care aparŃine

Denumirea maghiară

Alte denumiri

1. Adalin (1) comuna Dragu Adalin 2. Aghireş (2) comuna Meseşenii

de Jos Egrespatak

3. Agrij (3) Comună Felsıegregy 4. Aleuş (4) comuna Hălmaşd Elyüs 5. Almaş (5) Comună Váramás 6. Aluniş (6) comuna Benesat Szamosszéplak 7. Archid (7) comuna Coşeiu Szilágyerked 8. Badon (8) comuna Hereclean Bádon 9. Baica (9) comuna Hida Bányika

10. Ban (10) comuna Bănişor Felsıbán 11. Băbeni (11) Comună Aranymezı 12. Băbiu (12) comuna Almaşu Bábony 13. Bădăcin (13) comuna Pericei Szilágybadacsony 14. Bălan (14) Comună Almásbalásháza 15. Bănişor (15) Comună Alsóbán 16. Bâlghez (16) comuna Nuşfalău Bürgezd 17. Bârsa (17) Comuna Someş-

Odorhei Dablyonújfalu

18. Bârsău Mare (18) comuna Gâlgău Nagyborszó 19. BârsăuŃa (19) comuna Ileanda Kisborszó 20. Benesat (20) Comună Benedekfalva 21. Bercea (21) comuna Sânmihaiu

Almaşului Bercse

22. Bezded (22) comuna Gârbou Bezdédtelek 23. Bic (23) oraş Şimleu

Silvaniei Bőkk

24. Biuşa (24) comuna Benesat Bısháza 25. Bizuşa Băi (25) comuna Ileanda Büdıspataka 26. Bobota (26) Comună Nagyderszida 27. Bocşa (27) Comună Oláhbaksa 28. BocşiŃa (28) comuna Hereclean Magyarbaksa 29. Bodia (29) comuna Buciumi Szilágybodya 30. Bogdana (30) comuna Buciumi Kásapatak 31. Boghiş (31) Comuna Nuşfalău Szilágybagos 32. Borla (32) comuna Bocşa Szilágyballa 33. Borza (33) comuna Creaca Egregyborzova;

Borza

34. Bozieş (34) Comuna Nuşfalău Szilágyborzás 35. Bozna (35) comuna Treznea Szentpéterfalva 36. Brâglez (36) comuna Surduc Tótszállás 37. Brebi (37) comuna Creaca Bréd 38. Brusturi (38) comuna Creaca Somróújfalu 39. Buciumi (39) Comună Vármezı 40. Bulgari (40) comuna SălăŃig Nyirfalva 41. Buzaş (41) comuna Rus Búzamezı 42. Camăr (42) Comună Kémer 43. Carastelec (43) Comună Kárásztelek 44. Călacea (44) comuna Gârbou Kiskalocsa


18

45. Căpâlna (45) comuna Gâlgău Csicsókápolna 46. Câmpia (46) comuna Bocşa Solyómezı 47. Ceaca (47) comuna Zalha Almáscsáka 48. Cehei (48) oraş Şimleu

Silvaniei Somlyócehi

49. Cehu Silvaniei (49) Oraş Szilágycseh 50. Cerâşa (50) comuna Hălmaşd Szilágycseres 51. Cernuc (51) comuna Gârbou Csernek 52. Chechiş (52) comuna Bălan Kettısmezö 53. Chendrea (53) comuna Bălan Kendermezı 54. Chendremal (54) comuna Zimbor Kendermál 55. Cheud (55) comuna Năpradea Kıd 56. Chichişa (56) comuna Românaşi Alsónyárló 57. Chiejd (57) Comună Szilágykıvesd 58. Chilioara (58) comuna Coşeiu Szilágykirva 59. Chizeni (59) comuna Gâlgău Kızfalu 60. Ciglean (60) comuna Creaca Csiglén 61. Ciocmani (61) comuna Băbeni Csokmány 62. Ciula (62) comuna Letca Gyulaszeg 63. Ciumărna (63) comuna Românaşi Csımırlı 64. Ciureni (64) comuna Zalha Csurénypuszta 65. Cizer (65) Comună Csizér 66. CliŃ (66) comuna Băbeni Csürfalva 67. Colonia Sighetu Silvaniei (67) comuna Chieşd Szilágyszigettelep 68. Cormeniş (68) comuna Lozna Kıdmınıs 69. Coşeiu (69) Comună Kusály 70. Cosniciu de Jos (70) comuna Ip Alsókaznács 71. Cosniciu de Sus (71) comuna Ip Felsıkaznács 72. Cozla (72) comuna LeŃca Kecskés 73. Crasna (73) Comună Kraszna 74. Creaca (74) Comună Karika 75. Crişeni (75) Comună Cigány 76. CristolŃ (76) Comună Nagykeresztes 77. CristolŃel (77) comuna Surduc Kiskeresztes 78. Cristur Crişeni (78) comuna Crişeni Szilágyfòkeresztur 79. Criştelec (79) comuna Măerişte Kerestelek 80. Cubleşu (80) comuna Cuzăplac Almáskıblıs 81. Cuceu (81) oraş Jibou Kucsó 82. Cuciulat (82) comuna Letca Kocsoládfalva 83. Cutiş (83) comuna Almaşu Kiskıkényes 84. Cuzăplac (84) Comună Kızeplak 85. Dăbâceni (85) comuna Ileanda Kisdoboka 86. Deja (86) comuna SălăŃig Désháza 87. Deleni (87) comuna Dobrin Nagymonyifalu Fostă Cioara 88. Derşida (88) comuna Bobota Kisderzsida 89. Dioşod (89) comuna Hereclean Diosad 90. Doba Mare (90) comuna Dobrin Nagydoba 91. Doba Mică (91) comuna Dobrin Kisdoba 92. Dobrin (92) Comună Debren 93. Dobrocina (93) comuna Gâlgău Dıbırcsény 94. Doh (94) comuna Măerişte Doh 95. Dolheni (95) comuna Ileanda Ilondapatak 96. Dolu (96) comuna Zimbor Almásdál 97. Domnin (97) Comuna Someş-

Odorhei Dabjon

98. Dragu (98) Comună Drág 99. Drighiu (99) comuna Hălmaşd Detrehem


19

100. Dumuşlău (100) comuna Carastelec Szilágydomoszló 101. Fabric (101) comuna Gârbou Cukorgyártelep 102. Făgetu (102) comuna Plopiş Magyarpatak 103. Fălcuşa (103) Comuna Poiana

Blenchii Falkusány

104. Fântânele (104) comuna Dragu Tövises 105. Fântânele Rus (105) comuna Rus Kabalapatak 106. Fetindia (106) comuna Meseşenii

de Jos Gurzófalva

107. Fildu de Jos (107) Comună Alsıfüld 108. Fildu de Mijloc (108) comuna Fildu de

Jos Kızépfüld

109. Fildu de Sus (109) comuna Fildu de Jos

Felsıfüld

110. Firminiş (110) comuna Mirşid Fürményes 111. Fizeş (111) comuna Sâg Krasznafüzes 112. Fodora (112) comuna Gâlgău Oláhfodorháza 113. Frâncenii de Piatră (113) comuna Gâlgău Köfrinkfalva 114. Fufez (114) comuna Hălmaşd Tüfertelep 115. Gălăşeni (115) comuna Cuzăplac Tóttelek 116. Gălpâia (116) comuna Bălan Galponya 117. Gâlgău (117) Comună Galgó 118. Gâlgău Almaşului (118) comuna Bălan Almásgalgó 119. Gârbou (119) Comună Csáki Gorbó 120. Gârceiu (120) comuna Crişeni Szilágygorcsın 121. Giurtelecu Şimleului (121) comuna Măerişte Somlyógyerıtelek 122. Glod (122) comuna Gâlgău Szamozsósmezı 123. Gostila (123) Comuna Poiana

Blenchii Csicsógombás

124. Gura Vlădesei (124) comuna Gâlgău Vledyátsatanya 125. Guruslău (125) comuna Hereclean Magyargoroszló 126. Guruslău-Someş (126) comuna Năpradea Nagygoroszló 127. Halmăşd (127) Comună Halmosd 128. Hăşmas (128) comuna Şimişna Alsóhagymás 129. Hereclean (129) Comună Haraklány 130. Hida (130) Comună Hidalmás 131. Horoatu Cehului (131) oraş Cehu Silvaniei Oláhhorvát 132. Horoatu Crasnei (132) Comună Krasznahoráth 133. Hurez (133) Comuna Horoatu

Crasnei Bagolyfva

134. Huseni (134) comuna Crasna Krasznahússzászó 135. Husia (135) oraş Jibou Hoszújfalu 136. Huta (136) comuna Buciumi Csákyújfalu 137. Iaz (137) comuna Plopiş Krasznajáz 138. Ileanda (138) Comună Nagyilonda 139. Ilişua (139) comuna Sărmăşag Selymesilosre 140. Inău (140) Comuna Someş-

Odorhei Inó

141. Ip (141) Comună Ipp 142. Jac (142) comuna Creaca Zsákfalva 143. Jebucu (143) comuna Almaşu Zsobok 144. Jibou (144) Oraş Zsibó, Siben 145. Lazuri (145) comuna Valcău de

Jos Ujvágás

146. Lemniu (146) comuna LeŃca Lémény 147. Leşmir (147) comuna Marca Lecsmér 148. Letca (148) Comună Létka


20

149. Lompirt (149) comuna Sărmăşag Szilagylompért 150. Lozna (150) Comună Nagylózna 151. Luminişu (151) comuna Ileanda Szakadás 152. Lupoaia (152) comuna Creaca Farkasmezı 153. Mal (153) comuna Sâg Ballaháza 154. Măleni (154) comuna Ileanda Málány 155. Marca (155) Comună Márkaezek 156. Marca Huta (156) comuna Marca Márkaszekihuta 157. Marin (157) comuna Crasna Máron 158. Măerişte (158) Comună Krasznahiszedvég 159. Măgura (159) Comuna Poiana

Blenchii Kishegy

160. Mălădia (160) comuna Măerişte Maladé 161. Meseşenii de Jos (161) Comună Magyarkeczel fost CăŃălu

Românesc 162. Meseşenii de Sus (162) comuna Meseşenii

de Jos Oláhkecel

163. Mesteacănu (163) comuna Almaşu Almásnyires 164. MierŃa (164) comuna Cuzăplac Nyerce 165. Miluani (165) comuna Hida Milvány 166. Mineu (166) comuna SălăŃig Menyı 167. Mirşid (167) Comună Nyrsid 168. Moiad (168) comuna Sărmăşag Mojád 169. Moigrad-Porolissum (169) comuna Mirşid Mojgrád 170. Motiş (170) oraş Cehu Silvaniei Mutos 171. Muncel (171) comuna CristolŃ Hegykız 172. Nadiş (172) oraş Cehu Silvaniei Szilágynádasd 173. Naimon (173) comuna Dobrin Nagymon 174. Năpradea (174) Comună Náprád 175. Negreni (175) comuna Ileanda Konkolyfalva 176. NoŃig (176) comuna SălăŃig Nagyszeg 177. Nuşfalău (177) Comună Nagyfalu 178. Ortelec (178) municipiul Zalău Vártelek 179. Panic (179) comuna Hereclean Szilágypanit 180. Pădureni (180) comuna Camăr Erdıaljarakottyás 181. Păduriş (181) comuna Hida - 182. Păuşa (182) comuna Românaşi Egregypósa /

Váradpósa

183. Peceiu (183) comuna Bănişor Pecsely 184. Pericei (184) Comună Szilágyperecssen 185. Periceiu Mic (185) comuna Pericei Kisperecsentanya 186. Perii Vadului (186) comuna Ileanda Révkırtvéyes 187. Petrindu (187) comuna Cuzăplac Nagypetri 188. Petrinzel (188) comuna Almaşu Kispetri 189. Piroşa (189) comuna Băbeni Pirosd 190. Plesca (190) comuna Cizer Palicka 191. Plopiş (191) Comună Gyümılcsénes 192. Poarta Sălajului (192) comuna Românaşi Vaskapu 193. Podişu (193) comuna Ileanda Csırmény 194. Poiana Blenchii (194) Comună Blenkemezı 195. Poiana Măgura (195) comuna Sărmăşag Magurahegy 196. Poiana OnŃii (196) comuna CristolŃ Bezdedmezı 197. PoieniŃa (197) comuna Băbeni Kismezı 198. Popeni (198) comuna Mirşid Szilágypaptelek 199. Popteleac (199) comuna Gârbou Paptelke 200. PorŃ (200) comuna Marca Porc 201. Preluci (201) comuna Lozna Kılozna


21

202. Preoteasa (202) comuna Valcău de Jos

Füzespaptelek

203. Pria (203) comuna Cizer Perje 204. Prodăneşti (204) comuna Creaca Prodánfalva 205. PurcăreŃ (205) comuna Letca Pórkerec 206. Pusta (206) Oraş Şimleu

Silvaniei Csehipuszta

207. Racâş (207) comuna Hida Almásrákos 208. Ratin (208) comuna Crasna Ráton 209. Ratovei (209) comuna Valcău de

Jos Rátonbükk

210. Răstoci (210) comuna Ileanda Hoszurév 211. RăstolŃu Deşert (211) comuna Agrij Pusztarajtolc 212. RăstolŃu Mare (212) comuna Buciumi Nagyrajtolc 213. Recea (213) comuna VârşolŃ Krasznarécse 214. Recea Mică (214) comuna VârşolŃ Kisrécsepuszta 215. Rogna (215) comuna Ileanda Kornislaka 216. Românaşi (216) Comună Alsóegregy 217. Romita (217) comuna Românaşi Romlott 218. Rona (218) oraş Jibou Szilógyróna 219. Ruginoasa (219) comuna Cuzăplac Lapupatak 220. Rus (220) Comună Oroszmezı 221. Sălăjeni (221) comuna Bocşa Ökıritó 222. SălăŃig (222) Comună Szilágyszeg 223. Sărmăşag (223) Comună Szarmaság 224. Sâg (224) Comună Felsıszék 225. Sâncraiu Almaşului (225) comuna Zimbor Almászentkirály /

Topaszentkirály

226. Sâncraiu Silvaniei (226) comuna Dobrin Szilágyszentkirály 227. Sângeorgiu de Meseş (227) comuna Buciumi Mesesszentgyırgy 228. Sânmihaiu Almaşului (228) Comună Almásszentmihály 229. Sânpetru Almaşului (229) comuna Hida Füzesszentpéter 230. Sântă Măria (230) comuna Sânmihaiu

Almaşului Almásszentmária

231. Sârbi (231) comuna Sâg Krasznatótfalu 232. Sfăraş (232) comuna Almaşu Farnas 233. Sici (233) comuna Pericei Szomlyószécs 234. Sighetu Silvaniei (234) comuna Chieşd Szilágy Sziget 235. Solomon (235) comuna Gârbou Gorbó Salamon 236. Solona (236) comuna Surduc Szolonnapatak 237. Someş-Odorhei (237) Comună Szamosudvarhely 238. Stana (238) comuna Almaşu Sztána 239. Stâna (239) municipiul Zalău Felsıkékesnyárló 240. Stârciu (240) Comuna Horoatu

Crasnei Bogdánháza

241. Stoboru (241) comuna Cuzăplac Vásártelke 242. Stupini (242) comuna Hida Kisfüzes 243. Sub Cetate (243) comuna Valcău de

Jos Valkóváralya

244. Surduc (244) Comună Szurduk 245. Sutoru (245) comuna Zimbor Zutor 246. Şamşud (246) Comună Szilágysámson 247. Şasa (247) comuna Ileanda Saszafalu / Szása 248. Şeredeiu (248) Comuna Horoatu

Crasnei Sereden

249. Şimişna (249) Comuna Semesnye 250. Şimleu Silvaniei (250) Oraş Szilágysomlyó


22

251. Şoimuş (251) Comuna Someş-Odorhei

Szilágysolymos

252. Şoimuşeni (252) comuna Letca Kıvársolymos 253. Şumal (253) comuna Marca Sómály 254. Tămaşa (254) comuna Cuzăplac Almástamási 255. Tetişu (255) comuna Fildu de

Jos Ketesd

256. Tihău (256) comuna Surduc Tihó 257. TopliŃa (257) comuna Letca Szamoshéviz 258. Traniş (258) comuna Năpradea Kisgoroszló 259. Trestia (259) comuna Hida Komlósújfalu 260. Trestioara (260) comuna Surduc Josikatelke 261. Treznea (261) Comună İrdıgkút 262. TurbuŃa (262) comuna Surduc Turbácza 263. Tusa (263) comuna Sâg Tuszatelke 264. łărmure (264) comuna Sărmăşag Partpatak 265. łăudu (265) comuna Almaşu Cold 266. UgruŃiu (266) comuna Dragu Ugróc 267. Uileacu Şimleului (267) comuna Măerişte Somlyóújlak 268. Ulciug (268) Oraş Şimleu

Silvaniei Vılcsıg

269. Valcău de Jos (269) Comună Alsóvalkó 270. Valcău de Sus (270) comuna Valcău de

Jos Felsıvalkó

271. Valea Ciurenilor (271) comuna Zalha Csürenyvılgy 272. Valea Hranei (272) comuna Zalha Tormapataka 273. Valea Leşului (273) comuna Lozna Lesvılgy 274. Valea Loznei (274) comuna Lozna Hoszumezı 275. Valea Lungă (275) comuna Zalha Gorbóm 276. Valea Pomilor (278) comuna Şamşud Mocsolya 277. Var (277) oraş Jibou Szamosırmezı 278. Vădurele (278) comuna Năpradea Szamosdebrecen 279. Văleni (279) comuna CristolŃ Szalomavılgy 280. Vălişoara (280) comuna Letca Dióspatak Fosta Valea Rea 281. VârşolŃ (281) Comună Varsolc 282. Vârteşca (282) comuna Zalha Virtyeskatelep 283. Verveghiu (283) comuna Dobrin Vérvılgy 284. Viile Jacului (284) comuna Creaca Lankapuszta 285. Voivodeni (285) comuna Dragu Vajdaháza 286. Zalău (286) Municipiu

reşedinŃă de judeŃ Zilah Germ. Waltenberg

287. Zalha (287) Comună Zálha 288. Zalnoc (288) comuna Bobota Zálnok 289. Zăuan (289) comuna Ip Zóvány /

Szilágyzovány

290. Zăuan Băi (290) comuna Ip Zoványfőrdı 291. Zimbor (291) Comună Magyarzsombor

Lista prescurtărilor folosite în text

d.Chr. - după Christos î.Chr. - înainte de Christos germ. - germană (în limba) magh. - maghiară (în limba)


23

REPERTORIUL DESCOPERIRILOR

A. 1. Adalin (comuna Dragu; magh. Adalin)

¤ 2. Aghireş (comuna Meseşenii de Jos; magh. Egrespatak) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Sub păşune. Situl se află între km 8+750 şi 9+100 al viitoarei Şosele ocolitoare a municipiului Zalău. Materialele arheologice descoperite aparŃin preistoriei şi epocii medievale timpurii. Bibliografie: Pop 2009b. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul La Pod. Între km 6+900 şi 7+150 al aceluiaşi obiectiv de investiŃii ca mai sus s-a descoperit un sit arheologic aparŃinând perioadei Latène. Materialele par a proveni de pe panta care mărgineşte arealul cercetat. Bibliografie: Pop 2009c.

¤ 3. Agrij (comună; magh. Felsıegregy) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul VraniŃele Boznii. Din acest punct provine o piesă din piatră încadrabilă în neolitic sau eneolitic şi un vârf de lance din fier roman sau medieval. Tot de aici provin şi fragmente ceramice hallstattiene. Bibliografie: Kalmar şi Pop 1988, p. 71, 73. b) Punctul La Piatră sau La Pietre. De aici provine ceramică aparŃinând culturii CoŃofeni, fazele II-III, dar şi materiale ceramice ale culturii Wietenberg. Bibliografie: Roska 1942, p. 85, nr. 19; Lakó 1981, p. 38; Kalmar şi Pop 1988, p. 71, 71-72; Ciugudean 2000, p. 62; Bejinariu 2001, p. 103; 2005d, p. 62. c) Punctul Valea Breabănului. În acest punct s-a descoperit o piesă din piatră neolitică sau eneolitică şi un vârf de săgeată din fier, medieval. Bibliografie: Kalmar şi Pop 1988, p. 71. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Arinii MulŃi sau Poderei.

Din hotarul respectiv provine un topor-târnăcop de aramă. Dintr-un loc neprecizat mai provine un alt topor din cupru (depozit – Agrij I ?). Bibliografie: Lakó 1979, p. 42; Kalmar şi Pop 1988, p. 71, 73; Beşliu et alii 1992, p. 99; Manzura 2003, p. 399, 410. b) Punctul Dosul Măgurii. De aici provine un topor din andezit cu amfibol aparŃinând neoliticului sau eneoliticului. Bibliografie: Kalmar şi Pop 1988, p. 71. c) Punctul Măgura Boznii. Aici s-a descoperit un topor din dacit, databil în epoca bronzului, dar şi fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Kalmar şi Pop 1988, p. 71, 73; Bejinariu 2001, p. 103. d) Punctul Dealul Puii. În condiŃii necunoscute s-a descoperit aici un topor din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 69. e) Dintr-un loc neprecizat situat în hotarul localităŃii provin materiale ceramice de perioadă dacică. Bibliografie: Kalmar şi Pop 1988, p. 71. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Valea CoroanŃa sau CaronŃă. De la circa 1 km nord-vest de sat, provin artefacte precum: ceramică, Ńiglă şi sculpturi din epoca romană. De asemenea s-a descoperit o inscripŃie funerară şi monede. Bibliografie: Petri 1900, I, p. 44; Tudor 1968, p. 254; Matei şi Lakó 1979, p. 121; Kalmar şi Pop 1988, p. 71; Gudea 2008, p. 74.

¤ 4. Aleuş (comuna Hălmaşd; magh. Elyüs) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Călata sau Valea Călata. De aici, pe un bot de deal aflat la confluenŃa dintre Valea Turii şi Valea Călata, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár, dar şi din epoca romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 27; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Curături.


24

Din acest punct provine un topor realizat din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 39; BăcueŃ S. 2008a, p. 73.

¤ 5. Almaş (comună; magh. Várarmás) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine un nucleu de obsidian. Tot în condiŃii necunoscute s-a descoperit şi un nucleu din silex. Bibliografie: Lakó 1981, p. 39. b) Punctul Valea CetăŃii. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând civilizaŃiei dacice, secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul ŞanŃ. În hotarul localităŃii a fost descoperit în anul 1851 un miliarium. Aici se află – probabil – o aşezare rurală romană. Bibliografie: Tudor 1968, p. 234; Matei şi Lakó 1979, p. 121, 134; Popa 2002, p. 20, n. 16; CIL III, 8060. 3. Biserici şi mănăstiri. a) În anul 1234 este atestată aici, în partea de vest a vechiului comitat Cluj, o mănăstire benedictină. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 55. b) Cetatea Almaş. Prima menŃiune a cetăŃii, aflată pe cursul superior al râului Almaş, de aici o aflăm în secolul XIV d.Chr.

Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 102-103. ¤

6. Aluniş (comuna Benesat; magh. Szamosszéplak) 1. Descoperiri preistorice. a) Pe malul Someşului s-a descoperit un topor din piatră şlefuită cu gaură pentru fixarea cozii. Bibliografie: Lakó 1981, p. 39. b) Punctul Sărătură sau Sărături. În hotarul nord-vestic al localităŃii se află a aşezare aparŃinând culturii Suciu de Sus. Aici s-a descoperit, în anul 1933, un depozit de bronzuri depus într-un vas din lut (Aluniş I). Acesta se încadrează în seria Cincu-Suseni (secolul XII î.Chr.). Între anii 1945-1950 s-a descoperit un alt depozit de bronzuri depus tot într-un vas de lut (Aluniş II). Bibliografie: Roska 1942, p. 254, nr. 25; Rusu 1963, p. 207, nr. 2; DîmboviŃa 1977, p. 52; Lakó 1983, p. 69; Bejinariu 2003, p. 66; Kacsó 2003, p. 105, 134; Pop 2005, p. 71. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201.

¤ 7. Archid (comuna Coşeiu; magh. Szilágyerked)

¤


25

B. 8. Badon (comuna Hereclean; magh. Bádon)

Plan 1. Badon. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 1. 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Doaşte. Situl se află pe partea central-nordică a unui platou de pe partea sud-vestică a Văii Zalăului. Materialele arheologice recoltate aici arată o locuiri din epoca bronzului, Latène, epoca romană, secolele VI-VII, VIII şi XI-XIII d.Chr. În acelaşi loc se află şi o necropolă de epocă romană de secolul III d.Chr. Bibliografie: Cosma 1996, p. 274; Stanciu 1998, p. 221; 2002, p. 225; Stanciu şi Matei 2006; Matei şi Stanciu 2000, p. 28-30; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 835; 2007, p. 43. b) Punctul La Pietriş. Aici, pe prima terasă a Văii Zalăului, la intrarea în sat, pe partea dreaptă, la nord-vest de drum, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr., dar şi o alta de epoca bronzului (cultura Otomani). Tot aici se află şi materiale ceramice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: Matei 1979a, p. 475, 477; 1980, p. 234; Lakó 1983, p. 69; Pop 1997, p. 467; Cosma 2002, p. 165; Matei şi Stanciu 2000, p. 28; Stanciu şi Matei 2006, p. 587-588; BăcueŃ 2006, p. 835; *** 1994, p. 151. c) Punctul La Nove. În partea de est a localităŃii, în stânga căii ferate Zalău – Carei, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Otomani, dar şi o aşezare de

epocă romană târzie şi o alta din prima epocă a migraŃiilor (secolele VII-IX d.Chr.). Bibliografie: Matei 1980, p. 234; Lakó 1983, p. 70; Gindele 2005, p. 144; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2007, p. 42-43; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008a, p. 216; BăcueŃ S. et alii 2008, p. 217; Olȩdzki 2008, p. 370. 2. Punctul Dealul lui Mihai Viteazul. a) La aproximativ 200 m nord de acest deal se află o aşezare neolitică. Bibliografie: Lakó 1981, p. 39. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul La Răstignire. În apropiere de localitatea Badon, pe partea dreaptă a şoselei Zalău – Badon, s-au descoperit fragmente ceramice şi locuinŃe medievale timpurii (secolele VIII-X d.Chr.). Bibliografie: BăcueŃ et alii 2000; BăcueŃ şi BăcueŃ 2000, p. 499-501; 2007, p. 40-41; Stanciu 2001, p. 483; Cosma 2002, p. 165; BăcueŃ 2006, p. 835.

¤ 9. Baica (comuna Hida; magh. Bányika)

¤ 10. Ban (comuna Bănişor; magh. Felsıbán) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202.

¤ 11. Băbeni (comună; magh. Aranymezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Aproape de centrul satului, într-o grădină de lângă fostul SMA, s-a descoperit un fragment ceramic preistoric. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 95. b) Punctul Pe Corni. În anii 1967 şi 1977 s-a descoperit, la circa 1,5 km nord-est de centrul localităŃii, un depozit de bronzuri încadrabil în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr. – Băbeni I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 70; *** 1994, p. 166. 2. Descoperiri de epocă romană. a) La aproximativ 2 km spre sud de biserica din localitate se recunosc urmele unor turnuri de observaŃie. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 261.

¤


26

12. Băbiu (comuna Almaş; magh. Bábony) ¤

13. Bădăcin (comuna Pericei; magh. Szilágybadacsony) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Viile de Jos. De aici provin materiale Wietenberg tipice şi greutăŃi de lut. Pe versantul de nord se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 468; Bejinariu 2001, p. 103. b) Punctul Vatra Bătrână sau Ogrăzi. Aici se află o aşezare romană de secolul III d.Chr. Tot aici s-au descoperit şi materiale medievale de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 468; Pop et alii 2006, p. 138; 2009, p. 169; Matei şi Stanciu 2000, p. 31; Cosma 2002, p. 165; BăcueŃ 2006, p. 835. c) Punctul Cornet. Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni, dar şi dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Ciugudean 2000, p. 64; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 114; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88; Bejinariu 2005d, p. 62. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Casa Maniu, Cămin HandicapaŃi. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 73. b) Punctul łarini. Din acest punct s-au recoltat fragmente ceramice ale culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 103. c) Punctul Dealul Hempului. De aici provin materiale arheologice aparŃinând perioadei dacice, secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31. 3. Descoperiri de epocă romană. Punctul Viile de Jos. În anul 1995 s-a descoperit aici o aşezare din epoca romană. Bibliografie: Pop et alii 2009, p. 169. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202. b) Punctul Ogrăzi. Materialele ceramice recoltate de aici aparŃin secolelor VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 521; 2007, p. 43. 5. Biserici şi mănăstiri.

a) Mănăstirea paulină de aici este incertă. Ea este confundată, uneori, cu o alta dedicată Sfântului Emeric, din Ungaria de astăzi. Pe terasa unui deal din partea estică a localităŃii s-au identificat urmele unei biserici romanice, încadrată la nord şi la sud de anexe. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 63.

¤ 14. Bălan (comună; magh. Almásbalásháza) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Curmătura sau Gura Hornului. Spre Gârbou, pe malul pârâului Valea Mare, a fost descoperit un topor din piatră şlefuită cu gaură de prindere a cozii. Bibliografie: Lakó 1981, p. 40. b) Punctul Orăii. Aici, la circa 2,5 km vest de sat, s-a descoperit un alt topor din piatră şlefuită şi perforată. Bibliografie: Lakó 1981, p. 40. 2. Biserici şi mănăstiri. a) Punctul Cricova. O biserică din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, datată în secolul al XVII-lea, ar fi aparŃinut unei mănăstiri ortodoxe. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 64.

¤ 15. Bănişor (comună; magh. Alsóbán) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202.

¤ 16. Bâlghez (comuna Nuşfalău; magh. Bürgezd) 1. Descoperiri preistorice. a) De pe teritoriul localităŃii provine un topor de piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 40; BăcueŃ S. 2008a, p. 73. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202.

¤ 17. Bârsa (comuna Someş-Odorhei; magh. Dablyonújfalu)

¤ 18. Bârsău Mare (comuna Gâlgău; magh. Nagyborszó) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Cetate sau CetăŃea.


27

La aproximativ 4 km spre sud – sud-est peste Valea adâncă a Frâncenilor se află unul sau două turnuri de semnalizare (diametrele de 6,5 şi 13 m). Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 123; Ferenczi 1987-1988, p. 185; 1991, p. 137-138.

¤ 19. BârsăuŃa (comuna Ileanda; magh. Kisborszó)

¤ 20. Benesat (comună; magh. Benedekfalva)

¤ 21. Bercea (comuna Sânmihaiu Almaşului; magh. Bercse)

¤ 22. Bezded (comuna Gârbou; magh. Bezdédtelek) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Rodin. În hotarul satului s-a descoperit o unealtă realizată din silex cioplit. Bibliografie: Lakó 1981, p. 40. b) Cu ocazia unor lucrări de construcŃie s-au descoperit două unelte realizare din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 40. c) Fără loc de descoperire, din hotarul localităŃii provine un topor de piatră şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 40. d) Punctul La Halauă. Aici s-au descoperit materiale arheologice aparŃinând culturii Suciu de Sus din epoca bronzului. Bibliografie: Bejinariu 2003, p. 66; Kacsó 2003, p. 105, 135; Pop 2005, p. 71. c) Punctul La Bolovani. De aici provin fragmente ceramice din perioada târzie a epocii bronzului şi din cea hallstattiană. Bibliografie: Lakó 1983, p. 70.

¤ 23. Bic (oraş Şimleu Silvaniei; magh. Bőkk) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Sub Figurie sau Figurie. Din acest punct provin fragmente ceramice eneolitice (cultura Tiszapolgár). Aici s-a descoperit şi un fragment ceramic de secolul III d.Chr. Materialele arheologice descoperite sunt răscolite de tumulii din zonă. Bibliografie: Pop 1997, p. 468; Matei şi Stanciu 2000, p. 33; Pop et alii 2006, p. 23; BăcueŃ S. 2008a, p. 73.

¤ 24. Biuşa (comuna Benesat; magh. Bısháza)

1. Descoperiri medievale. a) Aici, la 200 m înainte de drumul spre sat dinspre Jibou, pe dreapta terasei a doua a Pârâului Horoat, s-au descoperit şi materiale medievale de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 317; 2006, p. 835.

¤ 25. Bizuşa Băi (comuna Ileanda; magh. Büdıspataka) 1. Descoperiri preistorice. a) În cariera de lângă şoseaua naŃională, la sud de satul Perii Vadului, pe teritoriul unui cătun, s-a descoperit un nucleu din calcedonie neolitic. Bibliografie: Lakó 1981, p. 41.

¤ 26. Bobota (comună; magh. Nagyderszida) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dâmbul Rotund. Din perieghezele efectuate între Bobota şi Derşida, la sud-est de localitate, pe malul stâng al râului Crasna, au rezultat şi materiale ceramice CoŃofeni, Wietenberg sau fragmente ornamentate în maniera grupului CehăluŃ. Tot aici se află şi o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Lakó 1983, p. 70; Pop 1997, p. 468; Matei şi Stanciu 2000, p. 34-35; Bejinariu 2001, p. 103; 2005d, p. 62. b) Punctul Pe Vale sau Iertaş. În aval de podul rutier Bobota – Derşida, în malul drept al râului Crasna, s-au descoperit fragmente ceramice de secolele II-III, VIII-IX şi XV-XVI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 318; 2005, p. 274; 2006, p. 830, 835; 2007, p. 44-53; BăcueŃ şi Sana 2004; 2005. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201. b) Punctul Valea Zănicelului. Din acest punct, aflat la ieşirea din Bobota spre Zalnoc, provin materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 317-318; 2006, p. 835; 2007, p. 44.

¤ 27. Bocşa (comună; magh. Oláhbaksa) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul La Petriş sau Pietriş. În acest punct – situat pe terasa de sud-vest a Văii Zalăului, pe un bot de deal prelungit spre vale, la aproximativ 500 m de intrarea în localitate dinspre Zalău – s-a descoperit ceramică neolitică pictată,


28

dar şi foarte multe unelte din piatră (nu Tiszapolgár cum afirmă NeŃa Iercoşan). Tot aici s-a descoperit o aşezare de secolele III-II î.Chr., III-IV şi VII-XI d.Chr. Bibliografie: Tarcea şi Tarcea 1996, p. 666 şi urm.; Pop 1997, p. 468; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2003, p. 20; BăcueŃ 2005b, p. 159, 160; 2006, p. 835; Iercoşan 2002, p. 30; Gindele 2005, p. 144; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; Pop 2008, p. 19; Olȩdzki 2008, p. 363.

Plan 2. Bocşa-Petriş. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 7/3. b) Punctul Dealul Bancului. Punctul se află în intravilan la aproximativ 50 m sud-est de şcoală. De aici s-au recoltat fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg şi materiale arheologice de secolele VII-VIII d.Chr. Bibliografie: Lakó 1983, p. 70; Bejinariu 2001, p. 103. 2. Descoperiri preistorice. a) De aici provin piese neolitice din silex. Bibliografie: Maxim et alii 1993. b) Punctul La MâŃă. Pe partea dreaptă a şoselei spre Sărmăşag, la 150 m de aceasta, s-a descoperit ceramică aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 103; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008, p. 185. c) Punctul Piclău. Din acest punct provin fragmente ceramice din epoca bronzului. Bibliografie: Lakó 1983, p. 70-71. d) Un topor din bronz, datat Bz D, a fost descoperit în condiŃii necunoscute. Bibliografie: Lakó 1983, p. 70.

e) În hotarul localităŃii s-au descoperit materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 184 şi urm. f) Punctul Valea Siciului. De aici provin materiale arheologice dacice de secolele III-II î.Chr. Bibliografie: Pop 2008, p. 19.

¤ 28. BocşiŃa (comuna Hereclean; magh. Magyarbaksa)

¤ 29. Bodia (comuna Buciumi; magh. Szilágybodya) 1. Descoperiri preistorice. a) De pe teritoriul localităŃii provine un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 41.

¤ 30. Bogdana (comuna Buciumi; magh. Kásapatak) 1. Descoperiri preistorice. a) De pe teritoriul localităŃii provine un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 41.

¤ 31. Boghiş (comuna Nuşfalău; magh. Szilágybagos) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Fântâna Porcului. În partea estică a localităŃii, peste cumpăna de ape dintre bazinele Barcăului şi Crasnei, la obârşia unei văi, se află o puternică sursă de apă. Materialele arheologice descoperite aici aparŃin culturilor CoŃofeni şi Wietenberg. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194; Bejinariu 2001, p. 103; 2005d, p. 62. b) Punctul Valea Silvaşului, Ujhegy. La nord de punctul Fântâna Porcului, la circa 2 km de aceasta, pe versantul Dealului Corhanului se află o aşezare cu materiale arheologice din vremea culturii CoŃofeni şi de la sfârşitul mileniului I d.Chr. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 195; Bejinariu 2005d, p. 62. 2. Descoperiri preistorice. a) De pe teritoriul localităŃii provin trei (sau cinci) topoare din piatră, şlefuite (unul este şi perforat). Bibliografie: Lakó 1981, p. 41; BăcueŃ S. 2008a, p. 73. b) Între Boghiş şi Iaz, pe partea stângă a şoselei, pe prima terasă a unui afluent al Barcăului, au fost descoperite fragmente ceramice CoŃofeni.


29

Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 62. c) Punctul Nagy Mezo. Din acest loc situat în hotarul localităŃii, aflat pe a doua terasă a râului Barcău, la circa 200 m vest de cursul râului, în spatele ultimelor case din Boghiş, către Valcău de Jos, provin materiale arheologice de secolele III-II î.Chr. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 35; Pop 2008, p. 19. d) Punctul La Căldare. Din acest loc situat în hotarul localităŃii provin materiale arheologice de secolele III-II î.Chr. Bibliografie: Pop 2008, p. 19. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La Băi. În acest punct, pe prima terasă din lunca inundabilă a râului Barcău, la circa 100 m de firul apei, în faŃa şi spre sudul băilor termale, s-au descoperit materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Matei 1980, p. 238; Matei şi Stanciu 2000, p. 35; Pop 1997, p. 468.

Plan 3. Boghiş-Nagymezo. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 2/1, punct 3. 4. Descoperiri medievale. a) Punctul Aşezarea A. Aceasta se află pe malul drept al râului Barcău şi se încadrează între secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 522; 2006, p. 835; 2007, p. 53; Cosma 2002, p. 178. b) Punctul Aşezarea B. Situl se află tot pe malul drept a râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele IX-X d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 522; 2006, p. 835; 2007, p. 53; Cosma 2002, p. 178. c) Punctul Aşezarea C.

Situl se află tot pe malul drept a râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele IX-X d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 522; 2006, p. 835; 2007, p. 54; Cosma 2002, p. 178. d) Punctul Nagy Mezö. De aici provin materiale arheologice de secolele X-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 318; 2006, p. 835; 2007, p. 54. 5. Tumuli şi movile. a) Tumulul numărul 23. Punctul Izvorul Porcului. Aceşti tumuli continuă sistemul de movile ce se întinde în hotarele localităŃilor Huseni şi Şimleu Silvaniei. Pe interfluviul format la nord de acest punct, în apropiere de pădure, se află un tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. b) Tumulul numărul 24. Punctul Dealul Malu. Pe culmea acestuia, situată la est de şoseaua Nuşfalău – Boghiş, se află un tumul, în zona arabilă, pe cumpăna apelor. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. c) Tumulul numărul 25. La nord de tumulul numărul 23 se află un altul, pe cumpăna apelor, în zona arabilă. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. d) Tumulul numărul 26. Punctul Dealul Corhanului. La nord de tumulul numărul 24, perpendicular pe Dealul Malu, se desprinde un interfluviu cu numele de mai sus. Acesta desparte Valea Silvaşului de valea în care este situat satul Huseni. Pe acesta se află un tumul, în terenul arabil, pe cumpăna de ape. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. e) Tumulul numărul 27. Acesta se află la est de tumulul numărul 25, în zona arabilă. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. f) Tumulul numărul 28. Pe aceeaşi cumpănă de ape se află, la est de tumulul numărul 26, un tumul aplatizat. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. g) Tumulul numărul 29. La est de tumulul numărul 27 se află un alt tumul în terenul arabil. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. h) Tumulul numărul 30. La câteva sute de metri de tumulul numărul 28 se află un alt tumul, în zona arabilă. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. i) Tumulul numărul 31. La est de tumulul numărul 29, tot în zona de cumpănă de ape, se află un tumul aplatizat.


30

Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. j) Tumulul numărul 32. În apropiere de tumulul numărul 30, spre est, se află o zonă arabilă unde se găseşte acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. k) Tumulul numărul 33. Pe zona de cumpănă a apelor, spre est de tumulul numărul 31, se află un tumul aplatizat. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. l) Tumulul numărul 34. În apropiere, spre est de tumulul 32, se află un tumul aplatizat. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. m) Tumulul numărul 35. În partea de est a celor 10 tumuli de pe culmea Dealului Corhanului se află un tumul aplatizat, într-o zonă nisipoasă. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194.

¤ 32. Borla (comuna Bocşa; magh. Szilágyballa) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Pârâul Zalăului. În condiŃii incerte s-au descoperit aici un fragment de disc din piatră şlefuită şi o mărgea de piatră. Bibliografie: Roska 1942, p. 272; Lakó 1981, p. 42; Iercoşan 2002, p. 102. b) De pe teritoriul localităŃii provin cinci topoare şi dălŃi din piatră şlefuită şi un zdrobitor. Bibliografie: Lakó 1981, p. 42; Kalmar 1985, p. 101, 102. c) În grădina Parohiei reformate s-a descoperit un nucleu din obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 42. d) Punctul Pápfolyáka. La nord-est de sat, între cimitir şi râul numit mai sus, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 62. e) În vatra localităŃii s-a descoperit un celt de tip transilvănean din bronz şi o daltă din acelaşi material (depozit – Borla I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 71. f) Punctul La capătul grădinilor. La circa 200 m distanŃă de biserica reformată, spre vie, între cimitirul actual şi Pârâul Popii, s-a descoperit o aşezare aparŃinând culturii Otomani. Bibliografie: Lakó 1983, p. 71. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Lângă gară. Pe prima terasă a Văii Zalăului, între firul apei şi ultimele case ale satului, în faŃa staŃiei CFR halta Borla, se află o aşezare romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 37.

3. Descoperiri medievale. a) Punctul Boboreta, Báboréta sau Báborét. În acest punct, situat pe partea stângă a drumului spre Borla, în apropierea podului peste afluentul Văii Zalăului, s-au descoperit materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 318; 2006, p. 835; 2007, p. 55-56. b) Punctul Kis Ret sau Kis Rét. În acest punct, situat pe partea stângă a şoselei Hereclean – Borla, la intrare în localitatea Borla, s-au descoperit materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 318-319; 2006, p. 835; 2007, p. 56.

¤ 33. Borza (comuna Creaca; magh. Egregyborzova; Borza) 1. Descoperiri monetare. De aici provine un tezaur medieval târziu format din monede şi obiecte de podoabă (Tezaur Borza 1). Bibliografie: Papp şi Muscă 2000.

¤ 34. Bozieş (comuna Nuşfalău; magh. Szilágyborzás)

Plan 4. Bozieş-Grajdurile CAP şi Valea Mare. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 2/1, punctele 1 şi 2. 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Între malul din stânga Văii Mari şi terasa înaltă din apropierea Morii s-au descoperit fragmente ceramice eneolitice şi din epoca romană. Bibliografie: ; BăcueŃ S. 2008a, p. 74. b) În apropierea fostelor grajduri CAP, pe malul din stânga Văii Mari s-au descoperit fragmente


31

ceramice aparŃinând neoliticului, epocii bronzului şi celei romane. Bibliografie: ; BăcueŃ S. 2008a, p. 74. c) Între fostele grajduri ale CAP şi Moară, la un cot al pârâului, pe prima terasă (malul stâng în aval) a pârâului Valea Mare, s-au descoperit fragmente ceramice din neolitic, epoca bronzului şi romane. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 37; BăcueŃ S. 2008a, p. 74. 2. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. Bibliografie: Lazarovici 1985, p. 69. b) De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Roska 1941, punct 162; Roman 1976, p. 80; Ciugudean 2000, p. 65. c) În valea unui pârâu s-a descoperit un nucleu de obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 42; BăcueŃ S. 2008a, p. 73-74. d) În diferite colecŃii se află mai multe unelte din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 42; BăcueŃ S. 2008a, p. 74. e) De aici, dintr-un loc necunoscut aflat în hotarul localităŃii, provin fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Otomani. Bibliografie: Lakó 1983, p. 71; Rotea 1994, p. 40, 41, 42; BăcueŃ S. 2008a, p. 74. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul Aşezarea A. Aşezarea se află pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 522; 2006, p. 835; 2007, p. 54-55; Cosma 2002, p. 179. b) Punctul Aşezarea B. Aşezarea se află pe malul stâng al râului Barcău, la circa 500 m de localitate, şi conŃine materiale arheologice de secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 522-523; 2006, p. 835; 2007, p. 55; Cosma 2002, p. 179-180. c) Punctul Grajduri. Din acest punct, situat în apropiere de fostele grajduri CAP, mai jos de bazinele de apă, pe malul stâng al Pârâului Valea Mare, provin materiale ceramice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 319; 2006, p. 835; 2007, p. 55.

¤ 35. Bozna (comuna Treznea; magh. Szentpéterfalva)

1. Descoperiri preistorice. a) Punctul VraniŃă. Aşezarea fortificată se află la aproximativ 1,5 km vest de vatra satului. Ea se încadrează cronologic şi cultural în Hallstatt (Ha B2-C). Bibliografie: Torma 1863, p. 12-13; MarŃian 1909, p. 346, nr. 663 (dar nu castrul roman); Tudor 1968, p. 254; Lakó 1983, p. 71; Vasiliev 1993; 1995, p. 61-88; Bejinariu 2005c, p. 94. b) Din vatra localităŃii, fără precizări topografice, provine un vârf de sabie de bronz datând din epoca bronzului. Bibliografie: Lakó 1983, p. 71. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La Comoară sau CetăŃea. În acest punct, unde se află un turn de pază şi semnalizare, s-au descoperit Ńigle romane şi ceramică de aceeaşi epocă. În aşezarea rurală romană s-a descoperit şi o inscripŃie funerară romană. Bibliografie: Torma 1880, p. 69-70; Tudor 1969, p. 254; Gudea 1985, p. 173; 1997, p. 65-66; Kalmar şi Pop 1988, p. 71, 74; Popa 2002, p. 16, n. 7; TIR L 34, p. 22; CIL III, 840.

¤ 36. Brâglez (comuna Surduc; magh. Tótszállás)

¤ 37. Brebi (comuna Creaca; magh. Bréd) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii, fără a se cunoaşte exact condiŃiile descoperirii, provin artefacte neolitice. Bibliografie: Lakó 1981, p. 48. b) Punctul Gura lui Stran. În arătură s-a descoperit un topor din bronz pe o pantă de deal. Bibliografie: Lakó 1983, p. 72. c) Pe o terasă înaltă aflată la nord-vest de sat şi de Valea Gârboului s-a descoperit un depozit de bronzuri (Brebi I). Piesele au fost îngropate într-un vas realizat din lut ars. Bibliografie: Bejinariu 2005c, p. 96. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Din localitate provin artefacte de epocă romană provenind din două burgus-uri care împreună cu valul din zonă fac parte din sistemul de apărare a complexului militar roman Porolissum. Bibliografie: Torma 1880, p. 80-84; Daicoviciu 1936, p. 255; Ferenczi 1941, p. 193-194; Macrea 1962, p. 493-496; Matei şi Lakó 1979, p. 123; Gudea 1989, p. 95-102; Băeştean 2006, p. 342; 2007, p. 126. b) Punctul Dealul Mare.


32

Aici, la nord-vest de sat, pe un deal împădurit, s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 10 m. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 211; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Gudea 1985, p. 179; 1997, p. 80-81, nr. IV. 57. c) Punctul La Tău Valerii sau Tău din Deal. La nord-vest de sat, cam în dreptul ultimelor case din Ortelec, sub Vârful Dealul Mare, se află urmele unui turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 10 m. Bibliografie: Gudea 1985, p. 179-180; 1997, p. 81, nr. IV. 58. d) Punctul Dealul Racova. În panta de nord-vest a dealului, aproape de capătul de jos, la 50 de m de liziera pădurii, la 1600 m de turnul din punctul Comorâşte, se află urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 180; 1997, p. 82, nr. IV. 59. e) Punctul Comorâşte. La nord – nord-vest de sat, pe panta ce urcă spre Dealul Mănăstirii, se află un turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 180; 1997, p. 82, nr. IV. 60. f) Punctul Dealul Mănăstirii. La nord de sat, la 300 m nord de vârful propriu-zis, cam la 850 m de turnul din punctul Comorâşte, se află urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 180; 1997, p. 83, nr. IV. 61. 3. Descoperiri medievale. a) În hotarul dintre localităŃile Brebi şi Moigrad s-a descoperit o piesă de harnaşament folosită ca pandantiv. Piesa se încadrează în secolul VIII d.Chr. Bibliografie: Cosma 2002, p. 180. 4. Biserici şi mănăstiri. a) Punctul La Mănăstire. Mănăstirea greco-catolică (veche mănăstire ortodoxă ?) de aici nu are date certe despre întemeiere, localizare sau hram. Ea este amintită în secolul al XVIII-lea. Bibliografie: Ardevan 1977, p. 135; Rusu A.A. 2000, p. 83.

¤ 38. Brusturi (comuna Creaca; magh. Somróújfalu) 1. Descoperiri preistorice. a) Din arealul localităŃii provine un celt de tip transilvănean din bronz.

Bibliografie: Lakó 1983, p. 72; Bejinariu 2005, p. 132. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Castrul roman Certiae. Castrul de pământ are dimensiunile de 225 / 187 m, la fel ca şi cel de piatră. Se cunoaşte aşezarea civilă, baia şi cimitirul complexului arheologic (şi la Romita). Bibliografie: Gooss 1876, p. 103, 111 (pomeneşte drumul roman); Tudor 1968, p. 254; Bajusz şi Matei 1997; Tamba 2001, p. 263-264.

¤ 39. Buciumi (comună; magh. Vármezı)

Plan 5. Locul localităŃii Buciumi în cadrul limesului meseşan (după Gudea 1997c, p. 15, Abb. 8; 1985, fig. 15). 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealu Negranului sau Dealu Negreanului. Un vârf bifacial foliaceu, alungit, lanceolat, asimetric, din silex, a fost descoperit în acest punct aflat în perimetrul localităŃii (prima parte a paleoliticului superior). Bibliografie: Jungbert 1977, p. 1-2; 1978, p. 8; Lakó 1981, p. 43; Păunescu 2001, p. 448; Dobrescu 2008, p. 66. b) De aici provin piese neolitice din silex şi obsidian, dar şi un gratoar trapezoidal paleolitic. Bibliografie: Lakó 1981, p. 42-43; Maxim et alii 1993; Tarcea şi Tarcea 1996, p. 667 şi urm.; BăcueŃ S. 2003, p. 21 şi urm. c) Punctul Râtu Mare. La nord-vest de Valea Agrişului, la circa 3,5 km de centrul satului, apar materiale ceramice ale culturii Starčevo-Criş, faza a IV-a. Bibliografie: Lakó 1981, p. 43; Lazarovici 1985, p. 69; Kalmar 1987, p. 61; BăcueŃ S. 2001, p. 50; Virag 2005, p. 18; 2008, p. 54, 71. d) Punctul Măgura Buciumului.


33

De aici, dintr-un punct situat în direcŃia vest, la aproximativ 3 km de localitate, provine un nucleu de obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 43. e) Punctul Gruiete. Tot în direcŃia vest, dar la 2 km de localitate, s-a descoperit un cuŃit mare din silex fumuriu. Bibliografie: Lakó 1981, p. 43.

Plan 6. Harta localităŃii Buciumi (după: Gudea 1997c, p. 43, nr. 22 – mijloc). f) Punctul Fundătură. În Valea Mihăiesei, în direcŃia vest, la circa 2,5 km de localitate, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice. Bibliografie: Lakó 1981, p. 43. g) Din hotarul localităŃii provine un topor-ciocan de aramă de tip Cotiglet. Bibliografie: Vulpe 1975, p. 21; Lakó 1979, p. 42; 1981, p. 47-48; Lazarovici 1983, p. 14; Kalmar 1992, p. 83; Beşliu et alii 1992, p. 99; Iercoşan 2002, p. 31; Manzura 2003, p. 398. h) Punctul Centrul Satului sau Sat. În partea stângă a Văii Agrijului s-au descoperit materiale arheologice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Lakó 1981, p. 44; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Iercoşan 2002, p. 31; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. i) Punctul Tabla Negranului. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Ciugudean 2000, p. 66; Bejinariu 2005d, p. 62. j) Din hotarul localităŃii, fără specificarea locului de provenienŃă, sunt mai multe topoare, dălŃi şi amulete din piatră şlefuită şi o săpăligă din corn de cerb. Bibliografie: Lakó 1981, p. 44-47.

k) De pe teritoriul localităŃii provin celturi de tip transilvănean din bronz (depozit – Buciumi I). Bibliografie: Roska 1942, p. 301, nr. 46; Lakó 1983, p. 71. l) În hotar s-au descoperit materiale arheologice celtice şi dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. (?). Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.; Pop 2008, p. 19, 31. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Grădişte, Gradişte sau Cetate. Castrul roman. Castrul, la 700 m nord-vest de sat, are incinta de pământ cu dimensiunile de 128 / 160 m, iar cea de piatră de 134 / 167 m. Se cunoaşte vicus-ul, baia şi cimitirul. Castrul de pământ a fost construit imediat după cucerire (106-110 d.Chr.) ca garnizoană a cohors I Augusta. După 115 d.Chr. s-a instalat aici cohors II Nervia Brittorum miliaria Pacensis. Aceasta a reconstruit castrul în piatră pe la începutul secolului III d.Chr. Situl este cunoscut şi pentru prezenŃa vaselor dacice de epocă romană; inscripŃii latine. Foarte aproape de castru, pe Dealul Citera, se află ruinele unui turn roman care face legătura dintre acesta şi linia înaintată de pândă.

Plan 7. Castrul din Buciumi (după: Gudea 1997b, p. 98, Abb. 15). Bibliografie: Torma 1863, p. 11-12, 21, 25; 1880, p. 70, 75, 116, 119; Gooss 1876, p. 120; MarŃian 1909, p. 340, nr. 276; Tudor 1969, p. 253-254; Macrea et alii 1969; Russu 1969, p. 183; Chirilă et alii 1972; 1972a; Alicu 1973, p. 109, 113; Isac 1977; Gudea 1974, p. 188; 1977, p. 110; 1977a, p.


34

116; 1982, p. 52 şi urm.; 1982a, p. 60-61, 61-62; 1985, p. 147; 1987, p. 97-98; 1991, p. 69 şi urm.; 1992, p. 77-78; 1997b; Crişan 1982, p. 206-207; Gudea şi Cociş 1995; Gudea şi Cosma 2003; Gudea şi Gudea 2000, p. 249; Gudea şi Lucăcel 1979, p. 324 şi urm.; Gudea şi Matei 1981, p. 197 şi urm.; Gudea şi Landes 1981; Landes 1979; Landes şi Gudea 1980; Matei şi Lakó 1979, p. 123-124; BăluŃă 1979, p. 198; Protase 1980, p. 140-141; Petculescu 1982, p. 294; 1983, p. 454, 457, 458; Pop C. 1983, p. 472, 474-475; 2003, p. 134; Pop C. şi Matei 1978, p. 81, 82; Stanciu 1985, p. 220 şi urm.; Ferenczi 1987-1988, p. 184; Rusu 1991, p. 91; Ardevan 1991, p. 163 şi urm.; Marta 1992, p. 11; Cosma 1993, p. 46; BolindeŃ 1993, p. 137; Opreanu 1993, p. 237, 244; Cociş 1995, p. 384; 1995a, p. 95; Cociş şi Opreanu 1998, p. 206; Bajusz şi Gudea 1996, p. 164; 1997a, p. 229 şi urm.; Petolescu 1997, p. 84-85, 110-111, 114-115; Paki 1998, p. 131-132, 140; 2001, p. 68-76; Ruscu 1998, p. 163; Ghinescu 1998, p. 126; Timoc şi Bejinariu 2000; łentea şi Luduşan 2000, p. 256 şi urm.; łentea şi Popescu 2002-2003, p. 275, 278; Tamba 2001, p. 262-263; Marcu 2002-2003, p. 224-227; Pop C. 2004, p. 310; Benea et alii 2006, p. 33 şi urm.; Nemeti 2005, p. 353-354; Munteanu 2007a, p. 272; Băeştean 2007, p. 139; *** 1994, p. 216. b) Punctul La Poiană sau La Poiană într-a Şeredanilor. Aici, în panta spre est aflată la 500-600 m de Fântâna łârcului, pe un mic promontoriu, se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 123; Gudea 1985, p. 169; 1997, p. 55-56, nr. II. 29. c) Punctul Dealul Găunos. La 1000 m de turnul amintit mai sus, pe coama dealului dintre izvorul Pârâului Mihăiasa şi Valea Ragului, s-ar afla un alt turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 169; 1997, p. 56. d) Punctul Padină sau Coasta Ogrăzii. Aici, la locul numit Deasupra Şurii Farului, chiar deasupra Fântânii łârcului, se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1880, p. 35; Matei şi Lakó 1979, p. 123; Gudea 1985, p. 169; 1997, p. 55-57, nr. II. 30. e) Punctul Padină 2 sau Coasta Ogrăzii. Cam la 250-300 m de turnul anterior, pe marginea aceluiaşi platou, dar la capătul opus, se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1880, p. 75-76; Gudea 1985, p. 170; 1997, p. 57, nr. II. 31. f) Punctul Groapa Mare. Cam la 150 m sud de turnul anterior se află ruinele altuia.

Bibliografie: Gudea 1985, p. 170. 3. Descoperiri monetare. a) Punctul Hotarul satului. Din hotarul localităŃii provin monede dacice (Tezaur Buciumi 1). Bibliografie: Winkler 1955, p. 72-73; 1968, p. 47; Glodariu 1971, p. 76; Pop 2008, p. 19, 33. b) CirculaŃia monetară în perioada romană. Bibliografie: Chirilă et alii 1972, p. 94-107; Găzdac şi Găzdac 2001, p. 140, 148; Dudău 2006, p. 100-101. c) Aici s-au descoperit doi denari romani republicani (Tezaur Buciumi 2 ?). Bibliografie: Chirilă et alii 1978, p. 59.

¤ 40. Bulgari (comuna SălăŃig; magh. Nyirfalva) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

Plan 8. Bulgari-La Izvoare. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/4. a) Punctul Izvoare sau La Izvoare. Aşezarea de secolele III-IV d.Chr. se află la aproximativ 1 km vest de sat pe o terasă a Văii Sălajului. Spre vest curge un pârăiaş, alimentat de un izvor. În acelaşi sit s-a descoperit şi ceramică aparŃinând culturii Suciu de Sus. Bibliografie: Matei 1980, p. 236-237; Kacsó 1980, p. 37-38; 2003, p. 135; Lakó 1983, p. 71; Stanciu 1995, p. 142; Pop 1997, p. 468; 2005, p. 72; Matei şi Stanciu 2000, p. 37-38.

¤ 41. Buzaş (comuna Rus; magh. Búzamezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Cetatea Pintii.


35

Punctul se află spre nord-vest de jumătatea distanŃei dintre Rus şi Buzaş. În văgăunile şi râpa de aici nu s-au descoperit urme arheologice. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48; Lakó 1981, p. 48.

b) În apropierea albiei vechi a Someşului, lângă drumul vechi, lângă gura peşterii, s-a descoperit o aşezare preistorică. Bibliografie: Roska 1942, p. 51, nr. 239; Lakó 1981, p. 48.

¤


36


37

C. 42. Camăr (comună; magh. Kémer) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Csonkás. La circa 700-800 m sud-est de localitate s-au descoperit fragmente ceramice neolitice. Bibliografie: Lakó 1981, p. 48. b) De aici provine un topor mare realizat din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 48-49.

¤ 43. Carastelec (comună; magh. Kárásztelek) 1. Descoperiri preistorice. a) Într-un loc necunoscut din hotarul localităŃii este amintit un mormânt aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Iercoşan 2002, p. 102. b) În secolul trecut s-au descoperit aici fragmente ceramice din epoca bronzului. Bibliografie: Lakó 1983, p. 72. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202.

¤ 44. Călacea (comuna Gârbou; magh. Kiskalocsa) 1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul satului s-au descoperit artefacte neolitice. Bibliografie: Lakó 1981, p. 49. b) Din localitate provin fragmente ceramice de epoca bronzului. Bibliografie: Roska 1942, p. 127, nr. 168; Lakó 1983, p. 72. c) Punctul În Lab. Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri format din 20 de piese datat în Bz D (Călacea I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 72. d) De aici pot proveni şi materiale arheologice dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31. 2. Descoperiri de epocă romană. a) În hotarul localităŃii s-a descoperit, în anul 1879, o villa rustica. De aici provine şi o inscripŃie.

Bibliografie: Torma 1880, p. 91; Mitrofan 1974, p. 42; Gudea 2008, p. 75. 3. Descoperiri monetare. a) Punctul Hotarul Satului. De aici provine un denar republican din argint. Bibliografie: Pop 2008, p. 33.

¤ 45. Căpâlna (comuna Gâlgău; magh. Csicsókápolna) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Podul DelniŃii. Punctul este situat la mijlocul versantului sudic al dealului PoniŃa, la circa 50 m mai sus de albia Someşului. Materialele arheologice recoltate aparŃin culturii Wietenberg. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 42; Lakó 1983, p. 72; Bejinariu 2001, p. 103. b) Punctul Izvoarele cele mari sau Izvoarele cele mici. Pe o terasă a Someşului se află o altă aşezare de epoca bronzului. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 42; Lakó 1983, p. 72. c) Punctul Gura Vlădeasa. Aici a fost descoperită o brăŃară din bronz. Bibliografie: Roska 1942, p. 119, nr. 48; Lakó 1983, p. 72. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Casa Urieşilor. Turnul inelar este situat pe un loc retras, relativ puŃin dominant. De aici s-au recoltat şi materiale arheologice (ceramică, obiecte din fier, bronz şi monede). Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 41; Ferenczi 1987-1988, p. 183; 1991, p. 139; Matei şi Lakó 1979, p. 124. b) Punctul Hotroapă. Acesta este situat între Pârâul Hotroapei şi Valea Maotii. Diametrul turnului circular este de 12 m. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 41-42; 1987-1988, p. 183; 1991, p. 139-140; Matei şi Lakó 1979, p. 124. c) Punctul Dâmbul lui Golaş sau Dealul lui Golaş. Pe acest con de deal izolat se află ruinele unui turn inelar cu diametrul de 12 m. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 41; 1991, p. 140; Matei şi Lakó 1979, p. 124. d) Punctul Cărămidă.


38

Pe o coamă la punctul numit se află ruinele unui turn circular cu diametrul de 12 m. Bibliografie: Ferenczi1976, p. 41; 1987-1988, p. 181; 1991, p. 140; Matei şi Lakó 1979, p. 124. e) Punctul HomoriŃa. Aici se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 41; Matei şi Lakó 1979, p. 124. f) Punctul Casa Popii. Aici se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 124.

¤ 46. Câmpia (comuna Bocşa; magh. Somlyó)

1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Rusca-Petriş. În hotarul localităŃii s-au descoperit materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 184 şi urm.; Pop 2008, p. 19.

¤ 47. Ceaca (comuna Zalha; magh. Almáscsáka) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dumbravă. La sud-vest de sat, pe un platou proeminent cu suprafaŃa de circa 4-5 ha, s-a descoperit un „celt cu plisc” din bronz şi materiale ceramic (după afirmaŃiile sătenilor). Bibliografie: Bejinariu 2003, p. 66-67; 2005, p. 133-134. b) Punctul Ponoare. Mai jos de Dumbravă, spre sat, se află o terasă înaltă, foarte întinsă. De aici s-a recoltat material ceramic aparŃinând culturii Suciu de Sus. Bibliografie: Bejinariu 2003, p. 67; 2005, p. 133-134; Kacsó 2003, p. 105, 135; Pop 2005, p. 72.

¤ 48. Cehei (oraş Şimleu Silvaniei; magh. Somlyócehi) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Nove. Aşezarea, situată în marginea localităŃii Cehei, spre cătunul Pustă, conŃine materiale arheologice aparŃinând culturii CoŃofeni, secolelor III-IV d.Chr., XIII-IX şi XI-XIII d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 469; Pop et alii 2006, p. 64 şi urm.; Matei şi Stanciu 2000, p. 40; BăcueŃ 2000, p. 523; 2003, p. 319; 2006, p. 835; 2007, p. 56; Gindele 2005, p. 144; Bejinariu 2005d, p. 62; Bejinariu et alii 2009. b) Punctul Mesig, Misig sau Mirsig.

Din hotarul localităŃii, într-un loc aflat la sud-vest de sat, într-o mlaştină, provin fragmente ceramice neolitice (cultura Starčevo-Criş, grupul cultural Suplacu de Barcău), eneolitice (eneolitic timpuriu, cultura Tiszapolgár şi CoŃofeni), de epoca bronzului (cultura Otomani, grup CehăluŃ), Hallstattului, civilizaŃiei Latène şi secolelor III-IV d.Chr. Bibliografie: Bejinariu 2005a, p. 48, 50-52; 2005c, p. 94, 95; 2005d, p. 62; Bejinariu şi Lakó 1996; 2000, p. 159; Bejinariu şi Pop 1997; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96; Kacsó 1997, p. 86, 89; Ignat 1998, p. 80; Iercoşan 2002, p. 41; Pop 1997, p. 469; 2008, p. 19; Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 23 şi urm.; BăcueŃ S. 2005b, p. 29; 2008, p. 19-20, 42-43, 54, 72; 2008a, p. 74; Gindele 2005, p. 144. c) Punctul Oman între un rât sau Omanu între urât. Pe un masiv separat de Măgura Şimleului se află o fortificaŃie circulară. Singurele fragmente ceramice descoperite aparŃin culturii Tiszapolgár, dar şi materiale de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 469; Pop et alii 2006, p. 23; Matei şi Stanciu 2000, p. 40-41; BăcueŃ S. 2008a, p. 74. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Tău fără fund. De aici provin materiale ceramice de epocă eneolitică (cultura Tiszapolgár). Bibliografie: Pop et alii 2006, p. 25. b) Într-un loc necunoscut din hotarul localităŃii s-a descoperit un topor din cupru, variantă a tipului Jászladány. Bibliografie: Bejinariu şi Rad 2006-2007. 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul DeluŃ. Aici, în acest punct din hotarul localităŃii, s-a descoperit un tezaur format din 552 drahme Dyrrhachium, 3 brăŃări, un lanŃ, o fibulă cu noduri, în total 2,122 kg argint (Tezaur Cehei 1). Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 114; 2008, p. 31, 43-45; Pop et alii 2006, p. 92; Bejinariu şi Lakó 1996, p. 11; Rustoiu 1996a, p. 110, 190, 198; 1997, p. 31, 33, 95.

¤ 49. Cehu Silvaniei (oraş; magh. Szilágycseh) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Cetate.


39

De aici provin fragmente ceramice ale epocii timpurii a bronzului. Bibliografie: Roska 1942, p. 272, nr. 208; Kacsó 1980, p. 38; Lakó 1983, p. 73. b) Din hotarul localităŃii provine un nucleu de silex de mari dimensiuni. Bibliografie: Lakó 1981, p. 49. 2. Descoperiri medievale. a) O cetate de piatră a fost ridicată aici la începutul secolului al XVI-lea d.Chr., după ce la începutul secolului al XIV-lea d.Chr. se ridicase cetatea Cheewar (?). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 346, nr. 668; Rusu A.A. 2005, p. 547.

¤ 50. Cerâşa (comuna Hălmaşd; magh. Szilágycseres) 1. Descoperiri preistorice. a) În grădina casei cetăŃeanului Vlaicu Dumitru s-a descoperit un fragment dintr-un topor de aramă cu braŃele în cruce. Bibliografie: Lakó 1979, p. 48; 1981, p. 49; BăcueŃ S. 2008a, p. 74-75. b) În hotarul localităŃii s-au descoperit fragmente ceramice dacice de secolele II î.Chr-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 51. Cernuc (comuna Gârbou; magh. Csernek) 1. Descoperiri preistorice. a) Din arealul localităŃii provine un celt de tip transilvănean din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 73; Bejinariu 2005, p. 132.

¤ 52. Chechiş (comuna Bălan; magh. Kettısmezö)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Büdırkút. De aici provin trei topoare din piatră şlefuită şi fragmente ceramice romane. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 333, nr. 296.

¤ 53. Chendrea (comuna Bălan; magh. Kendermezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Podu Malului. Pe versantul drept al Văii Almaşului (afluent de stânga al Someşului) s-au descoperit trei piese

litice, două din obsidian şi una din silex. Ele pot aparŃine unui gravettian sau neoliticului. Bibliografie: Păunescu 2001, p. 449. b) În centrul satului, la casa cu numărul 88, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând fazelor târzii ale complexului cultural Starčevo-Criş. Bibliografie: Lakó 1981, p. 49; Lazarovici 1985, p. 69; Kalmar 1987, p. 61; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2008, p. 54, 71-72.

¤ 54. Chendremal (comuna Zimbor; magh. Kendermál)

¤ 55. Cheud (comuna Năpradea; mag. Kıd) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealul Cetate, Cetate sau Cetatea Pintii. Cetatea Aranyos. Situl se află în partea de nord-vest a comunei, la 2,5 km spre nord de satul Cheud şi la 2 km est de satul Benesat. FortificaŃia (secolele II î.Chr.-I d.Chr. şi VIII-XIII d.Chr.) este amplasată pe un bot de deal care se află la 500 m de cetatea Cheudului. Pe malul Someşului se amintesc ruinele unei construcŃii din piatră; o sală mare dreptunghiulară având la colŃuri încăperi mici pătrate; o biserică-sală ?; se păstrau capiteluri fragmentare, pinteni din fier, scăriŃe şi catarame. Bibliografie: Finály 1904, p. 10; Rusu A.A. 1978, p. 100-101; Cosma 2000, p. 469; Pop ; 2005b, p. 114; 2008, p. 31; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 835. 2. Descoperiri monetare. a) În hotarul localităŃii s-a descoperit un denar republican roman. Bibliografie: Chirilă et alii 1970, p. 507; Pop 2008, p. 33; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 56. Chichişa (comuna Românaşi; magh. Alsónyárló)

¤ 57. Chiejd (comună; magh. Szilágykıvesd) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Gorunul lui Mihai. De aici provin vase Wietenberg întregibile. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 103.

¤ 58. Chilioara (comuna Coşeiu; magh. Szilágykirva) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Pe terasa din apropierea fostului CAP s-au descoperit materiale ceramice din mai multe


40

epoci, între care şi fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Gooss 1876, p. 30; MarŃian 1909, p. 333, nr. 319; Bejinariu 2001, p. 103. 2. Descoperiri monetare. a) Din hotar provine un tezaur monetar format din 132 denari romani republicani şi monede greceşti emise în Valentia, Hypponium sau Calabria (Tezaur Chilioara 1). Bibliografie: Gooss 1876, p. 30 Winkler 1955, p. 132; Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 19, 31, 33; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 59. Chizeni (comuna Gâlgău; magh. Kızfalu)

¤ 60. Ciglean (comuna Creaca; magh. Csiglén) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Dealul Cigleanului. Aici se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 212; Matei şi Lakó 1979, p. 124. b) Punctul Vârful Cigleanului. Aici se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 212; Matei şi Lakó 1979, p. 124.

¤ 61. Ciocmani (comuna Băbeni; magh. Csokmány) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Malu Roşu sau OchiuŃ. Între TurbuŃa şi Ciocmani, la circa 500 m spre nord de dealul Mănăstirii se află o frumoasă terasă de pe care s-au recoltat fragmente ceramice preistorice şi medievale. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dâmbu Luchii. Platoul pe care se află aşezarea prefeudală continuă spre sud şi este tăiat de Valea Prisăcii. De aici provin fragmente ceramice de epoca bronzului, cultura Suciu de Sus. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94; Kacsó 2003, p. 105, 135; Pop 2005, p. 72. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Pe coastă. În acest punct se află o aşezare databilă în secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 469. b) Punctul Mănăstire.

Aici se află ruinele unui turn cu interiorul de 5 / 5 m, aflat pe o şa, deasupra localităŃii. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 179; 1988, p. 258. 4. Descoperiri postromane. a) La circa 500-600 m sud de ultimele case dinspre TurbuŃa, pe o terasă delimitată spre sud de Valea Prisăcii (Valea PeringăriŃa), s-au descoperit fragmente ceramice prefeudale. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94. 5. Biserici şi mănăstiri. a) TradiŃia spune că în partea de sud-vest al satului ar fi existat o mănăstire românească din care se mai vedeau unele urme în secolul al XIX-lea. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 104.

¤ 62. Ciula (comuna Letca; magh. Gyulaszeg)

¤ 63. Ciumărna (comuna Românaşi; magh. Csımırlı) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Poderei. De aici provine un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 49-50. b) Pe versantul estic al MunŃilor Meseşului s-a descoperit o teslă de piatră, şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 50.

¤ 64. Ciureni (comuna Zalha; magh. Csurénypuszta)

¤ 65. Cizer (comună; magh. Csizér) 1. Descoperiri preistorice. a) Între Cizer şi Crasna s-a descoperit, într-un vas de lut, un depozit de bronzuri din seria Uriu-Domăneşti – de factură Arpăşel (secolele XIII-XII î.Chr. – Cizer I). Bibliografie: Roska 1942, p. 62, nr. 76; DîmboviŃa 1977, p. 55; Lakó 1983, p. 73; Bejinariu 2005a, p. 62. b) În localitate s-a descoperit un celt din bronz de tip transilvănean. Bibliografie: Lakó 1983, p. 73. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202. b) Cetatea atribuită secolului XIII d.Chr. nu există în teren. Bibliografie: Rusu A.A. 2005, p. 561.


41

3. Descoperiri monetare. b) De aici provine o drahmă de tip Dyrrhachium. Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31, 33. b) Punctul Hotarul satului. De aici provine o monedă Constantius II (sau Constantinus ?). Bibliografie: Chirilă şi Lucăcel 1979, p. 137; Pop 1997, p. 469.

¤ 66. CliŃ (comuna Băbeni; magh. Csürfalva) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul Grindului. Între Lozna şi CliŃ, în dreptul gării Cuciulat, pe pintenul dealului Grindului, s-au descoperit materiale ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93-94; Kacsó 2003, p. 106, 135; Pop 2005, p. 72. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul FaŃa Chicerii. Pe jumătatea apuseană a dealului se pot observa urmele a două movile care pot reprezenta resturile a două turnuri de observaŃie. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 124; Ferenczi 1988, p. 261. b) Punctul FaŃa Chicerii II. La câteva sute de metri distanŃă de punctul de mai sus se află un deal cu acelaşi nume pe care se află urmele unui turn de semnalizare cu diametrul de 10 m. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 261-262.

¤ 67. Colonia Sighetu Silvaniei (comuna Chieşd; magh. Szilágyszigettelep)

¤ 68. Cormeniş (comuna Lozna; magh. Kıdmınıs) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul La Poiană. La nord de sat, sub platoul cu numele de mai sus, pe o terasă, se găsesc materiale ceramice din epoca bronzului. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93, 94. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Râpa Malului. Turnurile de pază şi semnalizare (2) se află la o distanŃă de aproximativ 2200 m în linie dreaptă, sud – sud-vest faŃă de biserica satului, lângă drumul de care. Diametrul la bază al turnului numărul 1 este de 14 m, iar cel al turnului numărul 2 de 16,5 m.

Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 124; Ferenczi 1987-1988, p. 179, 182, 183; 1988, p. 265-266. b) Punctul FaŃa prisăcii din spate sau FaŃa Prisecii. Aici se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 124; Ferenczi 1987-1988, p. 180. c) Punctul CetăŃeaua. Pe vârful aplatizat aflat la o distanŃă de 1200 m sud de biserica satului nu s-au descoperit resturi arheologice. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48-49. d) Punctul Dealul Secăturii. Pe vârful dealului se află un turn de veghe şi pază roman. Bibliografie: Ferenczi 1969, p. 101. e) Punctul Dealul Huancelor. Aici s-au descoperit urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 124.

¤ 69. Coşeiu (comună; magh. Kusály) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201. 2. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea franciscană (observanŃi) a fost înfiinŃată între anii 1422-1423 d.Chr. Ea a avut hramul Sfântului Spirit sau a Sfintei Treimi. Biserica reformată din localitate este tot ceea ce a mai rămas din acest complex monahal. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 119-120; Pascu et alii 2008. b) Mănăstirea augustină are o singură referinŃă în anul 1470 d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 120. c) Mănăstirea beghinelor a fost amplasată, probabil, în apropierea mănăstirii franciscane. Prima menŃiune a acesteia este în anul 1507 d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 120.

¤ 70. Cosniciu de Jos (comuna Ip; magh. Alsókaznács) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La canal. Aici, în hotarul sudic al localităŃii, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 469; Matei şi Stanciu 2000, p. 42. b) Punctul Valea Cerişei. În acest punct, tot în hotarul sudic al localităŃii, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr.


42

Bibliografie: Matei 1980, p. 238; Matei şi Stanciu 2000, p. 42; Pop 1997, p. 469. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202.

Plan 9. Cosniciu de Jos-La Canal. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/2. b) Punctul Costileasa. În acest punct, situat pe a doua terasă a râului Barcău, pe malul stâng, spre Nuşfalău, s-au descoperit materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 319; 2006, p. 835; 2007, p. 56. c) Punctul Sălaş. În acest punct, situat pe a doua terasă a râului Barcău, pe partea stângă, la aproximativ 1,5 km de Cosniciu de Jos, spre Nuşfalău, s-au descoperit materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 320; 2006, p. 835; 2007, p. 57. d) Punctul Ciuntă. În acest punct s-au descoperit materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2006, p. 835.

¤ 71. Cosniciu de Sus (comuna Ip; magh. Felsıkaznács) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Pe o pantă lină de deal s-au descoperit materiale ceramice din mai multe epoci istorice, între care şi unele aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 103.

¤ 72. Cozla (comuna Letca; magh. Kecskés) 1. Descoperiri preistorice.

a) Pe stâncile de gresie dintre Cozla şi Valea Rea s-au descoperit unelte din epoca pietrei. Bibliografie: Lakó 1981, p. 50.

¤ 73. Crasna (comună; magh. Kraszna) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Csereoldal sau Csereóldal. Punctul arheologic de epoca bronzului (sfârşitul culturii Otomani, grupul CehăluŃ) se află pe păşunea comunei, la circa 1,5 km nord-vest de sat, pe partea stângă a şoselei Crasna – Şimleu Silvaniei, pe o terasă înaltă de lângă râul Martóka. Albia râului Crasna se află la aproximativ 700 m de acest punct. În acest punct se află şi o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Roska 1942, p. 142, nr. 312; Lakó 1983, p. 73, 74; 1987; Fazekas 1996-1997, p. 53; Pop 1997, p. 470; Kacsó 1997, p. 90; Matei şi Stanciu 2000, p. 42; Bejinariu şi Lakó 2000; Bejinariu 2001, p. 103-104; 2005a, p. 52 şi urm.; 2005c, p. 94. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Păşunea de dincolo sau Tusló Legelö. Într-un loc situat la circa 2 km distanŃă sud-est de localitate, spre Horoatu Crasnei, s-a descoperit un topor din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 50; BăcueŃ S. 2008a, p. 75. b) Punctul Dirica sau Dirika. Pe prima terasă a malului stâng al râului Crasna, la circa 500 m nord-vest de localitate, în stânga drumului spre VârşolŃ, s-a descoperit o aşezare aparŃinând culturilor Pişcolt şi Tiszapolgár. Bibliografie: Lakó 1981, p. 50-51; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Iercoşan 2002, p. 43-44; BăcueŃ S. 2005b, p. 27; 2008a, p. 42, 75. c) De pe teritoriul localităŃii provine un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (secolul XII î.Chr. – Crasna 1), descoperit înainte de anul 1876. Bibliografie: Roska 1942, p. 142, nr. 312; Rusu 1963, p. 207, nr. 21 şi p. 209, nr. 4; DîmboviŃa 1977, p. 90; Lakó 1983, p. 73, 74; Bejinariu şi Lakó 2000, p. 153; Bejinariu 2005c, p. 96; Ciugudean şi Anghel 2007, p. 63. d) În condiŃii necunoscute s-a descoperit arcul unei fibule din bronz. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 335, nr. 369; Roska 1942, p. 142, nr. 312; Lakó 1983, p. 73, 74. e) Din hotar provine un celt din bronz de tip transilvănean. Bibliografie: Lakó 1983, p. 73, 74. f) De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice.


43

Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Kisstalou. De aici, de pe Valea MortăciŃa, provin fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 470; Matei şi Stanciu 2000, p. 42. b) Punctul Rât. Pe Valea MortăciŃa, la ieşirea din comună spre Ratin, s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 470; Matei şi Stanciu 2000, p. 42-43. c) Punctul IAS (fosta fermă Györffy). Spre Meseşenii de Jos, pe partea dinspre Crasna a lacului VârşolŃ, s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 470; Matei şi Stanciu 2000, p. 43. d) Punctul Valea Ratinului. Pe malul Pârâului Ratin se află un posibil cimitir de incineraŃie roman. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 42. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XI-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202. b) Punctul Grajduri. În acest punct, situat în partea stângă a şoselei Crasna – VârşolŃ, în apropierea fostelor grajduri CAP, s-au descoperit materiale arheologice de secolele X-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 320; 2006, p. 835. 5. Descoperiri monetare. a) De aici provine un denar M. Aurelius. Bibliografie: Pop 1997, p. 469. b) Punctul Perimetrul localităŃii. În localitate s-a descoperit un denar de la Caracalla. Bibliografie: Pop 1997, p. 470; Matei şi Stanciu 2000, p. 42.

¤ 74. Creaca (comună; magh. Karika) 1. Descoperiri de epocă romană. a) De aici provine o lampă romană din ceramică. Bibliografie: BăluŃă 1996, p. 101. b) Punctul Dumbravă sau Dealul lui Taloş. La nord-vest de sat, la 1000 m spre vest de turnul din punctul Dealul Mănăstirii (sat Brebi, com. Creaca), se află urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 212; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Gudea 1985, p. 180; 1997, p. 83-84, nr. IV.62.

c) Punctul Vârful Cigleanului sau Boroneasa. La vest de sat (Ciclean), deasupra şoselei Creaca – Jibou, dincolo de cuptoarele pentru ars varul, se află urmele unui presupus turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 212; Gudea 1985, p. 181; 1997, p. 84, nr. V. 2. Peşteri săpate de om, cariere. a) Peştera Încăperea săpată în stâncă Creaca – Ticlar. Într-o carieră se află săpată o încăpere proprie locuirii. Bibliografie: BoroneanŃ 2000, p. 107. b) Peştera Creaca sau Piatra Lată. Peştera este săpată de om şi se află în apropierea carierei de piatră. Se pare că aceasta poate fi datată în secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Torma 1863, p. 15-20; Tudor 1968, p. 50; Wollmann 1996, p. 440; BoroneanŃ 2000, p. 107; Popa 2002, p. 68, nr. 202. c) Cariera Creaca Ticlar sau łicla. În carieră se exploata cuarŃ-dacit în epoca romană pentru Porolissum. Bibliografie: Torma 1863, p. 15-20; Tudor 1968, p. 251; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Crişan 1979, p. 277, 315; Wollmann 1996, p. 440; BoroneanŃ 2000, p. 145; Popa 2002, p. 68, nr. 202. d) Cariera Creaca sau Piatra Lată. În carieră se exploata trahitul pentru Porolissum. În secolul al XIX-lea se mai vedea aici o statuie feminină numită „Ileana”. De la statuie a primit numele un părău care se varsă în râul Agrig, Valea Leanca. Bibliografie: Tudor 1969, p. 250-251; Wollmann 1973, p. 108; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Gudea 1989, p. 198-199; BoroneanŃ 2000, p. 144-145.

¤ 75. Crişeni (comună; magh. Cigány) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Măzărişte. Pe o terasă, la 200 m nord de şoseaua Zalău – Jibou, s-a descoperit o aşezare din neoliticul târziu şi cultura Tiszapolgár. Bibliografie: Lakó 1981, p. 51; Iercoşan 2002, p. 44. b) Punctul Satul Nou. De aici provin fragmente ceramice CoŃofeni şi Wietenberg cu elemente Otomani. Bibliografie: Fazekas 1996-1997, p. 54; Bejinariu 2001, p. 104; 2005d, p. 63. c) Punctul Orăşel. Situl arheologic se află pe a doua terasă a Văii Zalăului, pe malul drept al cursului de apă. Datarea acestuia se face în secolele II-III d.Chr., dar şi în perioada dacică.


44

Bibliografie: Ardevan 1977, p. 136; Pop 2005; Băeştean 2006, p. 344; 2007, p. 129. 2. Descoperiri preistorice. a) În grădina casei cu numărul 73 s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 51. 3. Descoperiri monetare. Pe teritoriul localităŃii s-a descoperit un denar de la Traianus. Bibliografie: Ardevan 1977, p. 136; Pop 1997, p. 470; Matei şi Stanciu 2000, p. 43.

¤ 76. CristolŃ (comună; magh. Nagykeresztes)

¤ 77. CristolŃel (comuna Surduc; magh. Kiskeresztes)

¤ 78. Cristur Crişeni (comuna Crişeni; magh. Szilágyfòkeresztur)

¤ 79. Criştelec (comuna Măerişte; magh. Kerestelek) 1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul localităŃii s-au descoperit materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm.; Pop 2008, p. 19. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 80. Cubleşu (comuna Cuzăplac; magh. Almáskıblıs) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Roska 1941, punct 168; Roman 1976, p. 81.

¤ 81. Cuceu (oraş Jibou; magh. Kucsó) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Valea Buchii sau Valea Bochii sau Pe Prigor. Într-o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-XI d.Chr. (BăcueŃ S. 2000) sau secolele VIII-IX d.Chr. (Stanciu şi Matei 1994) s-a descoperit şi un complex arheologic neolitic (grup tisoid ?). Bibliografie: Stanciu şi Matei 1994; BăcueŃ S. 2000, p. 12; 2003, p. 22; BăcueŃ 2005, p. 274; 2005b, p. 159; 2006, p. 830, 835; BăcueŃ şi BăcueŃ 2000a; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224.

b) Punctul Pe Lab în fâneŃe sau FânaŃe. În acest punct, la 4 km sud-vest de punctul Togul Mic, lângă drumul spre Firminiş, se află o aşezare de secolul II-IV d.Chr., dar şi materiale din perioada târzie a epocii bronzului. Tot în acest punct se mai găsesc şi materiale ceramice de secolele III-IV şi VII-VIII d.Chr. Bibliografie: Matei 1980, p. 235-236; Matei şi Stanciu 2000, p. 43; Lakó 1983, p. 74; Stanciu 1995, p. 142; Pop 1997, p. 470; 2005, p. 73; Kacsó 2003, p. 136; *** 1994, p. 383. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Cuceu Sec. Din acest punct, de lângă grajdurile fostului CAP şi drumul ce duce spre Şoimuş, provin fragmente ceramice ale culturii Wietenberg şi Suciu de Sus. Bibliografie: Lakó 1983, p. 74; Bejinariu 2001, p. 104; Kacsó 2003, p. 136; Pop 2005, p. 73. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul Pe Deal. În acest punct s-au descoperit materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2006, p. 835. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Togul Mic. În anul 1982 s-a descoperit la 500 m sud-vest de sat un tezaur monetar depus într-un vas din bronz. Monedele de argint sunt în număr de 523 de piese (488 denari romani din secolele IV-III î.Chr., două imitaŃii, 33 tetradrahme din Thasos, o tetradrahmă din Maroneia, etc. – Tezaur Cuceu 1) şi are o greutate de 2,406 kg de argint. Bibliografie: Chirilă şi Matei 1983; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 114; 2008, p. 31, 33-42; Pop et alii 2006, p. 88; *** 1994, p. 383.

¤ 82. Cuciulat (comuna Letca; magh. Kocsoládfalva) 1. Descoperiri preistorice. a) Peştera din Cariera de la Cuciulat. Pe terasa de calcar de lângă sat se află o peşteră în care se află picturi rupestre de la sfârşitul paleoliticului (aproximativ 10.000 î.Chr.). Peştera este situată pe trei niveluri care comunică între ele. În „Sala cu picturi” se poate recunoaşte un căluŃ realizat în stil naturalist, o felină, un pui şi alte contururi nedefinite. Bibliografie: Bitiri şi Cârciumaru 1980, p. 21-23; Lakó 1981, p. 51-52; BoroneanŃ 2000, p. 91; Păunescu 2001, p. 449; Beldiman 2007, p. 31; *** 1994, p. 383.

¤ 83. Cutiş (comuna Almaş; magh. Kiskıkényes)


45

1. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea românească, cu hram necunoscut, a fost întemeiată în secolul al XVI-lea d.Chr. În secolul al XVIII-lea era greco-catolică. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 122-123.

¤ 84. Cuzăplac (comună; magh. Kızeplak) 1. Descoperiri preistorice. a) Din arealul localităŃii provin două săbii din bronz datate la sfârşitul epocii bronzului şi începutul Hallstattului (depozit – Cuzăplac I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 74.

2. Descoperiri de epocă romană. a) La est de sat se află urmele unei aşezări romane rurale (ziduri Ńigle şi cărămizi). Bibliografie: Torma 1880, p. 29; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Popa 2002, p. 72, nr. 220; Gudea 2008, p. 75. 3. Biserici şi mănăstiri. a) Unele piese de secolele XI-XIII d.Chr. descoperite accidental în arealul localităŃii par a Ńine de mănăstirea benedictină (Jac), mai precis de cimitirul acesteia. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 171.

¤


46


47

D. 85. Dăbâceni (comuna Ileanda; magh. Kisdoboka)

¤ 86. Deja (comuna SălăŃig; magh. Désháza)

¤ 87. Deleni (fostă Cioara; comuna Dobrin; magh. Nagymonujfalu) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Hotarul satului (loc necunoscut). În localitate s-a descoperit o linguriŃă de argint datată în epoca romană cu inscripŃia ALSE. Bibliografie: Ackner şi Müller 1865, p. 158, nr. 752; Gooss 1876, p. 70 (Csora); Matei şi Lakó 1979, p. 125; Gudea şi Ghiurco 1988, p. 160, A.g. 1 (cu toată bibliografia); Pop 1997, p. 470; Popa 2002, p. 75, nr. 235; CIL III, 1639.

¤ 88. Derşida (comuna Bobota; magh. Kisderzsida) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul Balota sau Dealul lui Balotă. Aşezarea Wietenberg din acest punct are 5 niveluri de locuire şi se află în afara localităŃii. Situl a fost cercetat într-o proporŃie însemnată în 4 campanii arheologice (între anii 1963-1965 şi 1969). Bibliografie: Roska 1942, p. 126, nr. 145; Lakó 1983, p. 74; Bejinariu 1995; 2001, p. 104; 2005a, p. 48 şi urm.; 2005c, p. 93, 94; Rotea 2003, p. 54; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008, p. 185; *** 1996, p. 49-50. b) Punctul Dealul Temeteului sau Temetö. Pe partea stângă a căii ferate Carei – Zalău, la locul numit mai sus, pe marginea unui drum de Ńară, cu ocazia extragerii nisipului, s-au descoperit mai multe obiecte arheologice care fac parte din inventarul unui mormânt celtic (Latène C1). Bibliografie: Németi şi Lakó 1993, p. 77-79; Pop 2008, p. 19.

¤ 89. Dioşod (comuna Hereclean; magh. Diosad)

¤ 90. Doba Mare (comuna Dobrin; magh. Nagydoba) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201. 2. Descoperiri monetare.

a) Punctul Gogyon. De aici, din hotarul localităŃii, provine o monedă dacică de argint. Bibliografie: Matei 1979, p. 11; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19, 20.

¤ 91. Doba Mică (comuna Dobrin; magh. Kisdoba) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Liget. Din acest punct provin materiale ceramice medievale, dar şi un solidus de la Teodosius II. Bibliografie: Protase 1966, p. 164, nr. 22; Lucăcel 1968, p. 18, nr. 276, pl. VIII.55 (dar la Doba Mare); Matei 1979a, p. 477; Pop 1997, p. 470; Stanciu 1997, p. 183; 2002, p. 220; Bărbulescu 2008, p. 75 / 176.

¤ 92. Dobrin (comună; magh. Debren)

¤ 93. Dobrocina (comuna Gâlgău; magh. Dıbırcsény) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Comoara sau Vârful Comorii. Descoperirile s-au făcut pe un promontoriu împădurit dintre valea Someşului şi Valea Crişanului. Nu se poate specifica încadrarea cronologică şi culturală a descoperirilor. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 46. b) Punctul CetăŃele. Pe botul de deal numit Bucium se află 3-4 movile de origine naturală. Aici s-ar fi descoperit materiale ceramice eneolitice. Bibliografie: Roska 1942, p. 69, nr. 63; Ferenczi 1976, p. 46, 48; Lakó 1981, p. 52. c) Punctul Grădini. În această parte de hotar s-ar descoperi, uneori, urme de locuire omenească. Nu se ştiu amănunte. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48. d) Într-un vas de lut s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Uriu-Domăneşti (secolul XIII î.Chr. – Dobrocina I). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 328, nr. 159; Roska 1942, p. 69, nr. 63; Rusu 1963, p. 194, 207, nr. 23, 26; DîmboviŃa 1977, p. 57; Lakó 1983, p. 74, 75. d) Punctul La Poieni. Probabil că dintr-un alt depozit de bronzuri fac parte două topoare de luptă (Dobrocina II.


48

Bibliografie: Roska 1942, p. 69, nr. 63; Lakó 1983, p. 74, 75.

¤ 94. Doh (comuna Măerişte; magh. Doh) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Râturi / Coaste. Situl se află pe un bot de deal la ieşirea din localitate, pe malul din stânga pârâului Valea Pustei. Materialele arheologice descoperite aparŃin neoliticului (ceramică pictată rulată) şi culturii CoŃofeni. Bibliografie: BăcueŃ et alii 2009.

Plan 10. Doh-La Izvoare. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/3. b) Punctul La Izvoare. În acest punct din partea de sud-vest a hotarului satului s-a descoperit o aşezare de secolele II-III d.Chr. Tot aici s-au descoperit şi materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Toate aceste vestigii suprapun o aşezare a culturii Otomani, grupul CehăluŃ şi culturii Suciu de Sus, dar şi un topor fragmentar realizat din diorit de culoare cenuşie. Bibliografie: Matei 1980, p. 237-238; Matei şi Stanciu 2000, p. 45-46; Lakó 1980, p. 32-34; 1983, p. 75; Kacsó 1997, p. 90; 2003, p. 136; Pop 1997, p. 470; BăcueŃ 2006, p. 835; Bejinariu 2005a, p. 48 şi urm.; 2006a, p. 34; Gindele 2005, p. 145. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Somoşa. La circa 1,5 km nord de biserica satului s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit. Bibliografie: Lakó 1981, p. 52. b) Punctul Râturi. Aici se află o staŃiune neolitică cu ceramică pictată aparŃinând culturii Pişcolt.

Bibliografie: BăcueŃ S. 2007, p. 67 şi urm. ¤

95. Dolheni (comuna Ileanda; magh. Ilondapatak) 1. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea românească, nelocalizată în teren, nu are date de fundare şi nici hram cunoscut. Ea este menŃionată în secolul al XVIII-lea d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 130.

¤ 96. Dolu (comuna Zimbor; magh. Almásdál)

¤ 97. Domnin (comuna Someş-Odorhei; magh. Dabjon) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul Bărcului. Aici s-a cercetat superficial un tumul în care s-a descoperit un mormânt de incineraŃie aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 63. b) Punctul HârbuŃ. De aici provin materiale ceramice dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 114; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 98. Dragu (comună; magh. Drág) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul La Bulbuc. De aici, la 3 km nord-vest de sat, de pe o terasă, provin fragmente ceramice neolitice (şi eneolitice ? aparŃinând culturii CoŃofeni), de epoca bronzului (cultura Wietenberg şi Noua) şi romane. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 328, nr. 161; Roska 1942, p. 69, nr. 66; Tudor 1968, p. 234; Lakó 1981, p. 53; 1983, p. 75; Bejinariu 2001, p. 104; 2003, p. 67; 2005d, p. 63; Kacsó 2003, p. 136; Pop 2005, p. 73. b) Punctul Lezpezi sau La Lespezi. Din acest punct provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár, CoŃofeni, dar şi materiale Wietenberg. Tot de aici provine şi un topor plat din aramă. Bibliografie: Roska 1942, p. 69-70; Lazarovici 1983, p. 15; Kalmar 1984, p. 105-107, fig. 1/1-3; BăcueŃ S. 2000, p. 9; Bejinariu 2001, p. 104; 2005d, p. 63; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96; Iercoşan 2002, p. 48-49. c) Punctul Zăpodia (Zăpodea) de Piatră. La 1 km nord, nord-est de sat, lângă drumul spre Voivodeni, s-au descoperit fragmente ceramice din perioada neolitică. Tot aici au fost descoperite resturile unei aşezări romane care se întinde şi pe Dealul Lespezi.


49

Bibliografie: Tudor 1969, p. 235; Lakó 1981, p. 53; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Popa 2002, p. 80, nr. 246; Gudea 2008, p. 76. d) Punctul Pusta Mică. Lângă Dealul Lespezi au fost descoperite fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. În acelaşi punct se află şi vestigiile unei aşezări romane. Bibliografie: Tudor 1968, p. 235; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Lakó 1981, p. 52; Lazarovici 1985, p. 69; Kalmar 1987, p. 62; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2008, p. 54, 72; Virag 2005, p. 18; Gudea 2008, p. 76. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctele Pârâul Podurilor, Soci şi alte puncte neprecizate. Din aceste puncte aflate în hotarul localităŃii provin oase de mamut (Mammuthus primigenius). Tot de aici provine o fusaiolă bitronconică din piatră. Bibliografie: Roska 1942, p. 69, nr. 66; Păunescu 2001, p. 450. b) Din hotarul localităŃii provine un topor de aramă cu braŃele în cruce (varianta Pločnik, varianta Bocşa), dar şi un topor plat din cupru, un sceptru realizat din acelaşi material şi o spadă de tip Liptau (poate că este vorba despre un depozit împrăştiat format din unelte şi arme din cupru – Dragu I). Bibliografie: Roska 1942, p. 70; Vulpe 1975, p. 61; Lakó 1981, p. 53; Lazarovici 1983, p. 15; Kalmar 1992, p. 84; Beşliu et alii 1992, p. 98, 121. c) Punctul Vârful łigheletului. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Kalmar 1984a, p. 393. d) Punctul Poduri. La circa 1 km sud de sat s-a descoperit o aşezare neolitică. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 328, nr. 161; Roska 1942, p. 69, nr. 66; Lakó 1981, p. 53. e) Punctul La Hodae. Aici s-au descoperit fragmente ceramice Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 104. f) Aici s-a descoperit un depozit de bronzuri (?) care ar putea face parte din seria Uriu-Domăneşti (secolul XIII î.Chr. – Dragu II). Bibliografie: Roska 1942, p. 69, nr. 66; Vulpe 1970, p. 84, nr. 384; DîmboviŃa 1977, p. 155; Lakó 1983, p. 75. g) Din hotarul localităŃii provine încă un depozit de bronzuri (Hallstatt B1 – Dragu III).

Bibliografie: Soroceanu şi Lakó 1995, p. 187-195; Ciugudean et alii 2008, p. 48. h) De aici provine un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 52. i) Din hotarul localităŃii provine un topor calapod. Bibliografie: Lakó 1981, p. 52. j) În localitate s-a descoperit o sabie din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 75. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul łibenea sau Dâmbul łibenii. Pe malul stâng al Văii Dragului, la 50 m de liziera pădurii, s-a descoperit un perete de aedicula care reprezintă o familie. Tot de aici mai provin şi alte lespezi funerare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 125, nr. 14; Gudea 2008, p. 76, nr. 16. b) Punctul Dealul Podurilor. În acest punct s-a descoperit un relief Mithraic. Bibliografie: Roska 1942, p. 69; Gudea 2008, p. 76. c) Punctul Zăpodea de Piatră. La 1 km nord de sat, s-a descoperit ceramică romană şi o statuie din piatră reprezentând un vultur. Bibliografie: Finály 1904, p. 245-246; Tudor 1968, p. 235. d) Punctul Pusta Mică. Lângă Dealul Lespezi, cam la 4 km sud de sat, s-a descoperit o aşezare romană. De aici provin urme de construcŃii de piatră, cărămizi şi Ńigle, ceramică, monede şi o statuie din piatră a zeului Jupiter în mărime naturală. Bibliografie: Gooss 1876, p. 71; Torma 1880, p. 20; Finály 1904, p. 245-246; MarŃian 1909, p. 328, nr. 161; Tudor 1968, p. 235.

¤ 99. Drighiu (comuna Hălmaşd; magh. Detrehem) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Soropiş. Pe o terasă înaltă aflată pe malul din stânga pârâului Valea Mare s-au descoperit cu ocazia unei periegheze fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 63. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Valea Turii. Pe prima terasă a văii, la circa 1,5 km vest de confluenŃa Văii Turii cu Valea Gălata, se află o aşezare de epocă romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 46.


50

Plan11. Drighiu-Lipaia. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 3/3, punctul 2. b) Punctul Lipaia. La jumătatea distanŃei dintre Drighiu şi Bozieş, la limita de hotar, pe partea din stânga drumului comunal, se află o aşezare de epocă romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 46. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul Tăul Cucului. Aşezarea conŃine materiale arheologice de secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 523; 2006, p. 836; 2007, p. 57; Cosma 2002, p. 189-190.

Plan 12. Drighiu-FaŃă. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 1/3, punct 1. b) Punctul FaŃă. Aşezarea conŃine materiale arheologice de secolele VIII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 523; ; 2006, p. 836; 2007, p. 57; Cosma 2002, p. 190.

¤ 100. Dumuşlău (comuna Carastelec; magh. Szilágydomoszló)

¤


51

F. 101. Fabric (comuna Gârbou; magh. Cukorgyártelep)

¤ 102. Făgetu (comuna Plopiş; magh. Magyarpatak)

1. Descoperiri preistorice. Din hotarul satului provine un topor din piatră perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 48; BăcueŃ S. 2008a, p. 75.

¤ 103. Fălcuşa (comuna Poiana Blenchii; magh. Falkusány) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul łigla sau łigla Fălcuşii. Aici se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1973, p. 80, 81; Matei şi Lakó 1979, p. 125; Ferenczi 1987-1988, p. 183, 185, 186. b) Punctul Muchia Poienii Lupului. Aici se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 125.

¤ 104. Fântânele (comuna Dragu; magh. Tövises) 1. Descoperiri monetare. a) Dintr-un loc necunoscut provine un denar de la S. Severus. Bibliografie: Lucăcel 1968, p. 12, nr. 163.

¤ 105. Fântânele Rus (comuna Rus; magh. Kabalapatak) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provine, fără a se cunoaşte locul descoperirii, un topor din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 54. b) Punctul Soceşului. În hotarul localităŃii s-a descoperit un topor de luptă din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 75.

¤ 106. Fetindia (comuna Meseşenii de Jos; magh. Gurzófalva) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Din jos de sat.

La nord de marginea satului, pe partea dreaptă a drumului Fetindia – Aghireş, în apropierea Văii Fetindia, s-au descoperit trei dălŃi din piatră şlefuită (depozit – Fetindia I ?). Bibliografie: Lakó 1981, p. 53; BăcueŃ S. 2008a, p. 75. b) În grădina casei nu numărul 69 s-a descoperit o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 53; BăcueŃ S. 2008a, p. 75. c) Dintr-un loc neprecizat situat pe păşunea satului provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 63. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Păşune. Pe păşunea de la nord de sat, pe versantul nordic al dealului dinspre hotarul cu municipiul Zalău, la circa 3-4 km vest de limes-ul de pe Meseş, aproximativ în faŃa valului de pe Coasta Ciungii din hotarul localităŃii Treznea, s-a descoperit o aşezare de secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Matei 1980, p. 233; Matei şi Stanciu 2000, p. 46; Pop 1997, p. 471. 3. Descoperiri monetare. a) Punctul Coasta Ciungii la Pop 2008: Hotarul Satului. O monedă dyrrhachiană a fost descoperită în localitate. Bibliografie: Chirilă et alii 1967, p. 457; Lucăcel 1968, p. 5, nr. 6; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 114; 2008, p. 19, 46; Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 88. b) Din hotarul localităŃii provine un denar de la Traianus. Bibliografie: Lucăcel 1968, p. 8, nr. 50; Pop 1997, p. 471; Matei şi Stanciu 2000, p. 46.

¤ 107. Fildu de Jos (comună; magh. Alsıfüld) 1. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un punct neprecizat din hotarul localităŃii provin molari de Equus primigenius. Bibliografie: Roska 1942, p. 18, nr. 47; Păunescu 2001, p. 450. b) De aici provine un nucleu din obsidian. Bibliografie: Roska 1942, p. 18, nr. 47; Lakó 1981, p. 54.

¤


52

108. Fildu de Mijloc (comuna Fildu de Jos; magh. Kızépfüld)

¤ 109. Fildu de Sus (comuna Fildu de Jos; magh. Felsıfüld)

¤ 110. Firminiş (comuna Mirşid; magh. Fürményes) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul la Temeteu. Din hotarul localităŃii, de deasupra cimitirului actual, provine un akinakes de bronz descoperit în teacă. Acesta făcea parte din inventarul unui înhumat care mai avea vârfuri de săgeŃi din bronz, triunghiulare, câteva verigi din bronz, o piesă din fier (probabil o zăbală) şi o altă piesă de harnaşament. Bibliografie: Matei 1977; Németi 1977, p. 59; Vasiliev 1978, p. 102; 1979, p. 23; 1980, p. 145; Vulpe 1987, p. 85-87; *** 1996, p. 147. b) Punctul Haltă. Din acest punct provin materiale arheologice aparŃinând epocii dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31.

¤ 111. Fizeş (comuna Sâg; magh. Krasznafüzes) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Szaékaszeg. Dintr-un loc necunoscut plasat în hotarul localităŃii, la marginea Pădurii Tüzes, provin brăŃări, seceri şi pandantive din bronz depozitate într-un vas din acelaşi material (depozit – Fizeş I). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 342, nr. 537.

¤

112. Fodora (comuna Gâlgău; magh. Oláhfodorháza) 1. Descoperiri preistorice. a) Un nucleu de obsidian s-a descoperit în condiŃii necunoscute. Bibliografie: Roska 1942, p. 207, nr. 16; Lakó 1981, p. 54. b) De pe teritoriul localităŃii provine un depozit de bronzuri şi două verigi cu secŃiunea rombică. Acesta se încadrează în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr. – Fodora I). Bibliografie: Gooss 1876, p. 48; Roska 1942, p. 207, nr. 16; Rusu 1963, p. 206, nr. 26; 1972, p. 46; DîmboviŃa 1977, p. 59-60; Lakó 1983, p. 76. c) Punctele Vârful CetăŃii, Chelemenescu şi FaŃa cea Brudărească / Brudească. Pe aceste dealuri, situate la mică distanŃă spre sud-vest de centrul satului, s-ar fi făcut descoperiri arheologice (fragmente ceramice grosolane şi verigi din bronz – depozit Fodora II). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 341, nr. 516 Roska 1942, p. 270, nr. 16; Ferenczi 1976, p. 48; Lakó 1983, p. 75, 76.

¤ 113. Frâncenii de Piatră (comuna Gâlgău; magh. Köfrinkfalva) 1. Descoperiri preistorice. a) În localitate s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (secolul XII d.Chr. – Frâncenii de Piatră I). Bibliografie: Rusu 1963, p. 207, nr. 27; Vulpe 1975, p. 76, nr. 421; DîmboviŃa 1977, p. 94.

¤ 114. Fufez (comuna Hălmaşd; magh. Tüfertelep)

¤


53

G. 115. Gălăşeni (comuna Cuzăplac; magh. Tóttelek) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Cartofişte. Din acest punct aflat în hotarul localităŃii provine un topor din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 54.

¤ 116. Gălpâia (comuna Bălan; magh. Galponya) 1. Descoperiri monetare. a) Punctul Pustă. De aici provine o monedă dacică, schifată, din argint. Bibliografie: Matei 1979, p. 11; Chirilă şi Matei 1979; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19, 20-21; Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.

¤ 117. Gâlgău (comună; magh. Galgó) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Valea Poienii. De aici, fără alte precizări, provin trei topoare din piatră şlefuită şi perforată şi o greutate de război din piatră datând din partea finală a eneoliticului. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48; Lakó 1981, p. 55. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Poianu sau Casa Popii. Aici se află resturile inelare ale unui turn de veghe (diametrul de 12 m). Bibliografie: Ferenczi 1969, p. 101; 1987-1988, p. 181; 1991, p. 138-139. 3. Descoperiri medievale. a) Punctele Preluci şi Pe FaŃă. În aceste puncte s-ar afla vetrele vechi, cel puŃin medievale, ale localităŃii actuale. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48.

¤ 118. Gâlgău Almaşului (comuna Bălan; magh. Almásgalgó) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Pogoare. De aici provine un topor din piatră şlefuită de tip calapod. Bibliografie: Lakó 1981, p. 55. b) Punctul Ursoaia.

La sud-est de localitate a fost descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 55. c) În hotarul localităŃii s-a descoperit în condiŃii necunoscute un topor de luptă din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 76.

¤ 119. Gârbou (comună; magh. Csáki Gorbó) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Roska 1941, punct 165; Roman 1976, p. 82; Ciugudean 2000, p. 72; Bejinariu 2005d, p. 63. b) Punctul FaŃă. Din acest punct provin fragmente ceramice Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 104. c) Punctul JiŃ. Din acest punct provin fragmente ceramice Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 104. d) Punctul Ruini sau Ruine. Depozitul de bronzuri de aici se încadrează în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII d.Chr. – Gârbou I). La 1897 acesta se afla în colecŃia Témesvári din Gherla. Tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice grosolane, fără a fi datate (poate că aceeaşi cu punctul a ?). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 326, nr. 110; Roska 1942, p. 53, nr. 8; Rusu 1963, p. 206, nr. 30; DîmboviŃa 1977, p. 60; Lakó 1981, p. 55; 1983, p. 76. e) Punctul în spatele casei ing. Vultur. De aici provin materiale ceramice din perioada târzie a epocii bronzului. Bibliografie: Lakó 1983, p. 76; Kacsó 2003, p. 136; Pop 2005, p. 73. f) Aici s-a descoperit un celt din bronz de tip transilvănean. Bibliografie: Bejinariu 2005, p. 133. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Aici s-a descoperit şi cercetat, în anul 1913, o villa rustica – aflată parŃial sub ruinele castelului medieval – cu o instalaŃie de hypocaust. Monumentul se află la sud de localitate şi are mai multe încăperi. Într-o grădină lângă castel s-a găsit o plăcuŃă medicinală cu o reŃetă medicală pentru ochi.


54

Bibliografie: Torma 1880, p. 89-91; Buday 1912, p. 252-255; Mitrofan 1973, p. 140-142; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Popa 2002, p. 87, nr. 278; Pop C. 2004, p. 310, 311; Băeştean 2006, p. 344-345; 2007, p. 130-131; Gudea 2008, p. 76, nr. 18. b) Punctul Între Văi. În acest punct s-a descoperit un fragment dintr-un monument funerar. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 125-126. c) Punctul Dosul Măcicaşului. Aici se află o aşezare rurală de epocă romană. Din acest punct provine o inscripŃie romană (CIL, III, 7641), iar pe latura de sud-vest a locului s-a descoperit în 1877 un tezaur monetar (Tezaur Gârbou 1) din care s-au recuperat 27 de monede de la Vespasianus la Elagabalus. Bibliografie: Torma 1879, p. 280; 1880, p. 90-91; Tudor 1968, p. 236; Gudea 2008, p. 116-117. 3. Descoperiri monetare. a) Punctul Cornu Măcicaşului. Pe teritoriul localităŃii s-a descoperit un aureus de la Vespasianus, dar şi monede de la Septimius Severus (Tezaur Gârbou 2). Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 125-126; Ardevan 1993, p. 109.

¤ 120. Gârceiu (comuna Crişeni; magh. Szilágygorcsın) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Glimele sau La Glimele. În spatele haltei CFR s-au descoperit materiale ceramice din epoca târzie a bronzului, Hallstatt şi epoca romană. Bibliografie: Bejinariu 2003, p. 67; Kacsó 2003, p. 106, 136; Pop 2005, p. 73. 2. Descoperiri preistorice. a) În grădina casei parohiale, lângă gardul dinspre şosea, s-a descoperit o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 56.

¤ 121. Giurtelecu Şimleului (comuna Măerişte; magh. Somlyógyörtelek) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Coasta lui Damian sau Măgură. Aşezarea preistorică se află pe un bot de deal, o ultimă ramificaŃie a dealului Măgura. Aici s-au descoperit materiale arheologice aparŃinând culturilor Suplac (Pişcolt ?; importuri culturale ale culturii Turdaş), Tiszapolgár, CoŃofeni şi Wietenberg (mormânt de incineraŃie în urnă). Tot de aici provin şi materiale arheologice de epocă dacică, secolele II î.Chr.-I d.Chr.

În acest loc se află şi o fortificaŃie medievală timpurie cu şanŃ şi val (Giurtelecu Şimleului I şi Giurtelecu Şimleului II).

Plan 13. Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian. După: BăcueŃ 2008a, pl. 214. Bibliografie: Roska 1942, p. 249, nr. 73; Roman 1976, p. 82; Lakó 1981, p. 54; 1983, p. 76; Kalmar 1985, p. 101; Stoicovici 1985, p. 109; Bejinariu 1994, p. 12; 2001, p. 104; 2005b; 2005c, p. 94; 2005d; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96; Bejinariu şi Sana 2000; BăcueŃ S. 2000, p. 9-11; 2001, p. 51-53; 2005b, p. 27, 29-30; 2008a, p. 39-40; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 836; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008, p. 185; Ciugudean 2000, p. 72; Cosma 2002, p. 193; Iercoşan 2002, p. 53; łiplic 2006, p. 247; Lazarovici şi Lazarovici 2006, p. 602, 622; Virag 2005, p. 23; Virag şi Kádas 2006-2007, p. 9; Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31. 2. Descoperiri preistorice. a) În albia Crasnei s-a descoperit un topor calapod. Bibliografie: Roska 1942, p. 249, nr. 73; Lakó 1981, p. 54. b) Punctul Dâmbul Radului. În acest punct s-au descoperit materiale aparŃinând culturii Tiszapolgár. Tot aici s-a descoperit şi un topor de aramă cu braŃele în cruce care făcea parte – după toate aparenŃele – din inventarul unui mormânt. Bibliografie: Roska 1942a, nr. 155; Vulpe 1975, p. 54; Lakó 1979, p. 48; 1981, p. 54-55; Iercoşan 2002, p. 53; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96. c) Punctul Tărbăcii. De pe teritoriul localităŃii, de la baza dealului Coasta lui Damian, provin fragmente ceramice de epoca bronzului. Bibliografie: Lakó 1983, p. 76; Bejinariu şi Lakó 2000, p. 159; Bejinariu 2001, p. 104. d) Este amintit – ca provenind din localitate – un depozit de bronzuri de factură Arpăşel


55

(caracteristice comunităŃilor IgriŃa – Giurtelecu Şimleului I). Bibliografie: Bejinariu 2005a, p. 62.

Plan 14. Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian. După: BăcueŃ 2008a, pl. 215. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul Cârstor. Aşezarea conŃine materiale arheologice de secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 524; 2006, p. 836; 2007, p. 58; Cosma 2002, p. 193. b) Pe teritoriul localităŃii s-a descoperit un vârf de săgeată medievală (secolele IX-XI d.Chr.). Bibliografie: BăcueŃ 2000a, p. 579-580. c) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Valea Tăului. De aici provine un tezaur format din 50 de drahme greceşti Dyrrhachium – Apollonia descoperite în anul 1982 pe firul apei care izvorăşte din Măgura Şimleului (Tezaur Giurtelecu Şimleului 1). Bibliografie: Pop 2005b, p. 114; 2008, p. 31, 46; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 122. Glod (comuna Gâlgău; magh. Szamossósmezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Aici s-ar fi descoperit un depozit de bronzuri (?) din seria celor nesigure (Glod I). Bibliografie: Roska 1942, p. 253, nr. 23; Vulpe 1970, p. 85, nr. 438-439; DîmboviŃa 1977, p. 156; Lakó 1983, p. 77.

¤ 123. Gostila (comuna Poiana Blenchii; magh. Csicsógombás)

1. Descoperiri preistorice. a) De aici, fără alte precizări, provin topoare din piatră şlefuită şi plăcuŃe perforate, realizate din aceeaşi materie primă, datând din partea finală a eneoliticului (depozit – Gostila I). Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48; Lakó 1981, p. 56.

¤ 124. Gura Vlădesei (comuna Gâlgău; magh. Vledyásatanya) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Moara lui Drăgan. În hotarul localităŃii au fost descoperite două topoare de luptă din bronz (depozit – Gura Vlădesei I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 77.

¤ 125. Guruslău (comuna Hereclean; magh. Magyargoroszló) 1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul localităŃii, spre gara CFR, s-a descoperit în anul 1940 un depozit de bronzuri din seria Uriu-Domăneşti de la sfârşitul epocii bronzului (secolele XIII-XII d.Chr. – Guruslău I). Bibliografie: Rusu 1963, p. 206, nr. 31; DîmboviŃa 1977, p. 60; Kacsó 1997, p. 91; *** 1996, p. 211. b) De aici provine o sabie din bronz descoperită în condiŃii necunoscute. Bibliografie: Roska 1942, p. 151, nr. 33; Lakó 1983, p. 77. 2. Descoperiri medievale. a) Punctul Pustă. De aici, de pe partea dreaptă a Văii Zalăului, de la baza dealului cu monument de la Guruslău, provin materiale arheologice de secolul XI d.Chr. De aici provin două inele digitale din bronz încadrabile în secolele X-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 320; 2005a; 2006, p. 836. b) Punctul Între Pustă şi Ter. De aici, la 200 m de Pustă, provin materiale arheologice de secolele X-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 320; 2006, p. 836. c) Dintr-un loc neprecizat din hotar, provin materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2006, p. 836.

¤ 126. Guruslău-Someş (comuna Năpradea; magh. Nagygoroszló)

¤


56


57

H. 127. Halmăşd (comună; magh. Halmosd) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dâmbul Bisericii, Dealul Bisericii sau Biserică. De aici, de pe un dâmb situat la baza MunŃilor Plopiş, lângă Valea Josanilor, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş, perioadei dacice (secolele II î.Chr.-I d.Chr.), romane şi celei medievale târzii (secolele XVII-XVIII d.Chr.). Bibliografie: Pop 2002; 2005b, p. 115; 2008, p. 31; Pop şi BăcueŃ S. 2001; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2005b, p. 27-28; 2008, p. 17-19, 43, 72; 2008a, p. 75. b) Punctul Dâmbul Popii (acelaşi ca mai sus ?). Aici s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 104. c) Punctul Prinsoare. Spre capătul dinspre saivan al localităŃii s-a descoperit un celt din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 77.

Plan 15. Halmăşd-Tăul Cucului şi Valea Josanilor. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 1/3, punctele 2 şi 3. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Valea Josanilor. Pe o terasă vastă, înclinată spre sud, pe malul stâng al Văii Josanilor, în dreptul podului peste vale, între localităŃile Drighiu şi Halmăşd, la limita hotarelor arabile, la nord-est de Halmăşd şi la circa 1,5 km est de la ultimele case, se află o aşezare romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 48. b) Punctul Tăul cucului.

Pe a doua terasă a Văii Josanilor, pe o terasă cu expunere sudică, la circa 700 m de satul Halmăşd se află o aşezare romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 48. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul La Zamca. Castrul Halmăşd ? Situl se găseşte pe terasa unui deal, la nord de localitate. FortificaŃia (secolele X-XI d.Chr.) este circulară. Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 95; Cosma 2000, p. 470; 2002, p. 193. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Hotarul Satului. De aici provine o drahmă de tip Dyrrhachium sau Apollonia. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31, 46; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 128. Hăşmas (comuna Şimişna; magh. Alsóhagymás) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul łigle. Depozitul de bronzuri descoperit aici, în pădure, se încadrează în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr. – Hăşmas I). Bibliografie: Roska 1942, p. 18, nr. 52; Rusu 1963, p. 206, nr. 32; DîmboviŃa 1977, p. 60-61; Lakó 1983, p. 77-78.

¤ 129. Hereclean (comună; magh. Haraklány) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

Plan 16. Hereclean-Dâmbul Iazului. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 9.


58

a) Punctul Dâmbu IAS-ului sau Dâmbu’ Iazului. Într-un sit arheologic de epocă romană (secolul III d.Chr.) situat pe o prelungire domoală a dealurilor de pe partea de sud-vest a Văii Zalăului în apropierea şoselei DE 81 / DN 1F, s-au descoperit şi două gropi aparŃinând culturii CoŃofeni. Tot aici s-au descoperit şi materiale arheologice aparŃinând epocii migraŃiilor (vandali hasdingi sau dacringi). Bibliografie: Ardevan 1977, p. 136; Pop 1997, p. 471; BăcueŃ S. 2000, p. 11-12; Matei şi Stanciu 2000, p. 48-51; Matei et alii 2005; Stanciu et alii 2000; Stanciu şi Matei 2006, p. 591 şi urm.; Gindele 2005, p. 145; Bejinariu 2005d, p. 63; Olȩdzki 2008, p. 364. b) Punctul La ToduŃ. În dreptul km 9.100-9.300 a conductei de gaz Zalău – Şimleu Silvaniei s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului suprapusă de o alta, cu două niveluri, aparŃinând epocii romane. În text se amintesc şi resturi aparŃinând unor populaŃii germanice vandalice timpurii. Bibliografie: Matei et alii 2005a. 2. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: ; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. b) Între ferma Panic şi localitatea Hereclean s-au descoperit fragmente ceramice CoŃofeni. Bibliografie: Ciugudean 2000, p. 73. c) De aici provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Aici s-a descoperit în secolul XIX o conductă romană. Bibliografie: Băeştean 2006, p. 345; 2007, p. 131. b) Punctul Grajdurile C.A.P. Pe un bot de deal, la circa 600 m sud-vest de şcoală, coborând spre DE 81 / DN 1F, în capul nord-vestic al locului pe care sunt amplasate grajdurile şi sediul fostului C.A.P., s-au descoperit fragmente ceramice romane. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 51. 4. Descoperiri medievale. a) Punctul Doaşte. Din acest punct provin materiale arheologice slave timpurii. Bibliografie: Stanciu şi Muntean 2006-2007, p. 193.

¤ 130. Hida (comună; magh. Hidalmás)

1. Descoperiri preistorice. a) În anul 1903 s-a descoperi pe teritoriul comunei, spre nord, pe panta unui deal, într-un vas de lut, un depozit de bronzuri în care se află şi un cuŃit din fier datat în Ha B2 (secolul IX î.Chr. – Hida I), seria Sângeorgiu de Pădure-Fizeşu Gherlii. În depozit de afla şi un cuŃit din fier. Bibliografie: Roska 1942, p. 105, nr. 34; Rusu 1963, p. 209, nr. 10; DîmboviŃa 1977, p. 142-143; Lakó 1983, p. 78; Boroffka 1987, p. 56, 67; Bader 1991, p. 112-113; Metzner-Nebelsick 2005, p. 328; Ciugudean et alii 2008, p. 49; *** 1996, p. 232. b) Într-o colecŃie particulară se află o spadă din bronz cu mânerul ornamentat. Bibliografie: Roska 1942, p. 105, nr. 34; Lakó 1983, p. 78; Metzner-Nebelsick 2005, p. 324. c) Punctul ŞanŃurile lui Gelu. În acest loc se află urme de valuri şi şanŃuri dintr-o epocă nedeterminată. Bibliografie: Roska 1942, p. 105, nr. 34. 2. Descoperiri monetare. a) De aici provine un tezaur format din monede de aur de la Teodosius II (Tezaur Hida 1). Bibliografie: Protase 1966, p. 165, nr. 27; Matei 1979a, p. 477; Bărbulescu 2008, p. 75 / 176.

¤ 131. Horoatu Cehului (oraş Cehu Silvaniei; magh. Oláhhorvát) 1. Descoperiri preistorice. a) În condiŃii necunoscute s-a descoperit un nucleu din obsidian. Bibliografie: Roska 1942, p. 56; Lakó 1981, p. 56. b) În anul 1874 s-a descoperit, în condiŃii necunoscute, un depozit de bronzuri din seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII d.Chr. – Horoatu Cehului I). Bibliografie: Roska 1942, p. 155, 208, nr. 19, 66; Rusu 1963, p. 206, nr. 33; Vulpe 1970, p. 93, nr. 515-518; 1975, p. 80-81; DîmboviŃa 1977, p. 61; Lakó 1983, p. 78. c) Sunt amintite artefacte ale civilizaŃiei dacice, fără alte precizări. Bibliografie: Pop et alii 2006, p. 88. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201.

¤ 132. Horoatu Crasnei (comună; magh. Krasznahorváth) 1. Descoperiri preistorice.


59

a) În condiŃii necunoscute s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 56; BăcueŃ S. 2008a, p. 75. b) Depozitul de bronzuri de aici se păstrează la Muzeul din Zalău (Horoatu Crasnei I). Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 61; Kacsó 1980, p. 38. c) Punctul Malul Crasnei. De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 11; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 31. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Poic, La arie (poate că acelaşi cu PoniŃa, com. Băbeni). La est de casele de jos ale cătunului Poic, la sud-est de drumul ce duce spre Mesteacăn, pe o pantă aflată pe malul din stânga Pârâului Poic, cam la 300 m de firul apei, se află o fortificaŃie pătrată cu latura de 25 m. Bibliografie: Buday 1912, p. 109, fig. 6-7; Gudea 1985, p. 165; 1997, p. 46-47 (Poic). b) Punctul Poic, Dealul lui Gyuri. Obiectivul – este vorba despre un turn de pază şi semnalizare – se află la 700 m spre nord de casele Neag şi Cibenschi, pe un capăt de promontoriu. Bibliografie: Gudea 1985, p. 165; 1997, p. 47, nr. II/5. 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 133. Hurez (comuna Horoatu Crasnei; magh. Bagolyfva) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul ŞanŃ. Aici s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Tudor 1968, p. 257, nota 10; Matei şi Lakó 1979, p. 126.

¤ 134. Huseni (comuna Crasna; magh. Krasznahússzászó) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Într-a Grofului. La sud-vest de grădina cu pomi a CAP-ului, pe platoul dealului şi pe versantele de est şi sud – sud-vest, s-a descoperit o aşezare de epoca târzie a bronzului. Bibliografie: Lakó 1983, p. 78.

b) Este amintit – ca provenind din localitate – un depozit de bronzuri de factură Arpăşel (caracteristice comunităŃilor IgriŃa – Huseni I). Bibliografie: Bejinariu 2005a, p. 62. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Valea MortăniŃei şi Valea Crasnei. Pe culmea care desparte Valea MortăniŃa de Valea Crasnei s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 471; Matei şi Stanciu 2000, p. 52. b) Punctul Dâmbu Bisericii. De aici provin resturile unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 471; Matei şi Stanciu 2000, p. 52. c) Punctul Spre Nuşfalău. La ieşirea din localitate către Nuşfalău provin resturile unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 471; Matei şi Stanciu 2000, p. 52. 3. Tumuli şi movile. a) Tumulul numărul 1. Un tumul se află la 250 m de locul unde drumul dinspre sat îşi schimbă direcŃia spre est, pe partea stângă a drumului. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. b) Tumulul numărul 2. La 100 m est de tumulul anterior se află un altul, situat pe partea dreaptă a drumului, în direcŃie estică. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. c) Tumulul numărul 3. Acesta se află la 30 m est de tumulul numărul 2, pe partea dreaptă a drumului. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. d) Tumulul numărul 4. Tumulul se află la 30 m est de tumulul numărul 3, pe partea dreaptă a drumului. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. e) Tumulul numărul 5. Movila se află la 30 m est de tumulul numărul 4, pe partea stângă a drumului. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. f) Tumulul numărul 6. Tumulul se află în dreptul tumulului numărul 5, la sud de drum. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. g) Tumulul numărul 7. Movila se află la 150 m de tumulii cu numerele 5 şi 6, pe partea stângă a drumului. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. h) Tumulul numărul 8. DistanŃa dintre acesta şi cel anterior este de 25-30 m.


60

Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. i) Tumulul numărul 9. În continuarea cumpenei de ape pe care se află tumulii anteriori se află şi acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. j) Tumulul numărul 10. Acesta este situat în continuare, la est de tumulul 9. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. k) Tumulul numărul 11. La 300 m de tumulul numărul 10, în direcŃie estică, se află acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. l) Tumulul numărul 12. Nu departe de tumulul 11 se află un altul aplatizat. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. m) Tumulul numărul 13. La o distanŃă de 50 m spre est se află acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. n) Tumulul numărul 14. Punctul Tilimamo. La o distanŃă de 100 m spre est, situat pe aceeaşi cumpănă de ape, se află şi acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193. o) Tumulul numărul 15. La 200 m spre est de tumulul numărul 14 se află, pe un monticul situat pe aceeaşi cumpănă de ape, un tumul impozant având o bornă de gradul 0. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 193.

¤ 135. Husia (oraş Jibou; magh. Hoszújfalu)

¤ 136. Huta (comuna Buciumi; magh. Csákyújfalu) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Dealul Cozlii.

Aici – cam la 750 m mai sus de Dealul lui Gyuri, Poic – s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1863, p. 35; 1880, p. 73, nr. 8; Buday 1912, p. 111; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Gudea 1985, p. 165; 1997, p. 47-48, nr. II/16. b) Punctul Dealul Mare. Aici s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Buday 1912, p. 110; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Gudea 1985, p. 166; 1997, p. 48-49, nr. II/18. c) Punctul Arsură 1 şi 2. Aici s-au descoperit urmele unor turnuri de pază şi semnalizare, dar şi un sestertus de la Faustina Senior. Acestea se află la vest de capătul de jos al satului. Bibliografie: Torma 1863, p. 35; 1880, p. 72-73; Buday 1912, p. 111; Matei şi Lakó 1979, p. 123, 126; Gudea 1985, p. 166; 1997, p. 49-50, nr. II/20-21; 1997c. d) Punctul Între Dealul Mare şi Arsură. La circa 500 m de numărul 18, la vest de sat, chiar la punctul maxim al şeii, se află urmele unui turn care la bază are 15 m diametru. Bibliografie: Gudea 1985, p. 166. e) Punctul Salhiger. La sud-vest de sat – cam la 200 m de turnul de pe Dealul Cozlii – s-a descoperit un turn de pază şi semnnalizare Bibliografie: Torma 1880, p. 73, nr. 9; Matei şi Lakó 1979, p. 123, 126; Gudea 1985, p. 165-166; 1997, p. 48, nr. II/17.

¤


61

I. 137. Iaz (comuna Plopiş; magh. Krasznajáz) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dăuşoare. Din acest punct provine un fragment ceramic neolitic. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 76. 2. Descoperiri medievale. a) Punctul Podul lui Halczer. De aici, de pe partea stângă a şoselei Plopiş – Iaz – Boghiş, de pe a doua terasă a Pârâului Valea Mare, provin materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 321; 2006, p. 836; 2007, p. 58.

¤ 138. Ileanda (comună; magh. Nagyilonda) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine o daltă din aramă. Bibliografie: Roska 1942, p. 194; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 56. b) Punctul Pe Coastă. La capătul dinspre Bizuşa a comunei, în grădina casei cu numărul 225, s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Suciu de Sus. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94; Kacsó 2003, p. 106, 137; Pop 2005, p. 74. c) Punctul Dealul MăguriŃa. La capătul dinspre Bizuşa a comunei, în grădina casei cu numărul 233, s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Suciu de Sus. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94; Kacsó 2003, p. 106, 137; Pop 2005, p. 74. d) Din localitate provine un depozit de bronzuri din seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr. – Ileanda I). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 339, nr. 482; Roska 1942, p. 194, nr. 39; DîmboviŃa 1977, p. 62; Lakó 1983, p. 79. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Coama Pietrar. Punctul se află pe dealul Toaca Glodului, formă de relief dominantă orientată spre Podişu. Aici se află o bază inelară de turn cu diametrul de 9 m. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 126; Ferenczi 1987-1988, p. 183; 1991, p. 137.

b) La răsărit de Toaca Glodului se află o altă bază inelară de turn cu diametrul de 10 m. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 183; 1991, p. 137. c) Punctul Toaca Glodului. Pe vârful dealului se presupune existenŃa unui turn roman de semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1973, p. 82; 1991, p. 137. d) Punctul Ciuha. Pe un pisc secundar al acestui deal se află resturile unui turn de semnalizare de epocă romană. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 260. e) Punctul La Căsoi. În apropierea dealului Ciuha s-a descoperit un turn circular cu diametrul de 6-7 m. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 126; Ferenczi 1988, p. 260.

¤ 139. Ilişua (comuna Sărmăşag; magh. Selymesilosva) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine un topor de aramă cu braŃele în cruce (varianta Pločnik). Bibliografie: Kalmar 1992, p. 84; Manzura 2003, p. 398.

¤ 140. Inău (comuna Someş-Odorhei; magh. Inó) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provine un celt realizat din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 79.

¤ 141. Ip (comună; magh. Ipp) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Casa cetăŃeanului Csepei, nr. 472. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice ale culturii Tiszapolgár, dar şi altor epoci istorice (Wietenberg, secolele II-III d.Chr.). Bibliografie: Lazarovici şi Lakó 1981, p. 14; Lazarovici 1983, p. 15; Kalmar 1984a, p. 393; Pop 1997, p. 471; BăcueŃ S. 2000, p. 9; 2008a, p. 76; Matei şi Stanciu 2000, p. 53; Bejinariu 2001, p. 104; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96; Iercoşan 2002, p. 60. b) Punctul La Fântână sau Din jos de fântână. De aici provin materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Săpăturile arheologice desfăşurate pe traseul autostrăzii Transilvania au dus la descoperirea


62

unui complex de locuire hallstattian şi fragmente ceramice de secolele VII-VIII d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2006, p. 836; 2007, p. 58; BăcueŃ şi Matei 2006. b) Punctul Dealul Bisericii. De aici, din spatele clădirii poştei, provin materiale arheologice din eneoliticul timpuriu, precum şi de secolele X-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 321; 2006, p. 836; 2007, p. 58-59; BăcueŃ S. 2008a, p. 76. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul MunŃii Rez. În hotarul satului, într-o pădure, s-a descoperit un topor din piatră şlefuită de tip calapod. Bibliografie: Roska 1942, p. 111, nr. 18; Lakó 1981, p. 56-57; BăcueŃ S. 2008a, p. 76. b) Din hotarul localităŃii, fără a se cunoaşte condiŃiile de descoperire, provine o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 57. c) Punctul Pincedomb sau Dealul cu PivniŃe. Dintr-un loc necunoscut aflat în hotarul localităŃii provine un topor de cupru cu braŃele în cruce de tip Mezökeresztes (Agnita după Sanda BăcueŃ-Crişan). Tot aici s-au descoperit şi mărgele şi ceramică din eneolitic (cultura Tiszapolgár) care provin din morminte.

Bibliografie: Roska 1942, p. 111, nr. 18; 1942a, p. 38, nr. 80; Vulpe 1975, p. 28; Lakó 1979, p. 44; 1981, p. 57; Lazarovici 1983, p. 15; Iercoşan 2002, p. 60-61; Manzura 2003, p. 396, 408; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96; BăcueŃ S. 2008a, p. 76. d) Din hotarul localităŃii provine un fragment dintr-o turtă de bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 79. e) Punctul Mină. La baza vestică a Dealului Mal, pe terasa a doua a Văii Băilor, au fost descoperite câteva fragmente ceramice preistorice. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 76. 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Din hotarul localităŃii. De aici provin două monede imperiale de epocă romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 53.

¤


63

J. 142. Jac (comuna Creaca; magh. Zsákfalva) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul FaŃa Crecii. Într-un loc situat între Jac şi Creaca s-a descoperit o unealtă din jaspis. Bibliografie: Lakó 1981, p. 57. b) Din hotarul localităŃii provin artefacte neolitice. Bibliografie: Lakó 1981, p. 57. c) În hotarul localităŃii s-a descoperit un topor de cupru cu braŃele în cruce. Bibliografie: Roska 1942a, p. 59, nr. 215; Vulpe 1975, p. 54. d) Punctul Citeră. Sunt amintite artefacte ale civilizaŃiei dacice sau celtice, fără alte precizări (fortificaŃie ?). Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 19, 21-22, 31; Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 88. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul După Deal. În acest punct se află un turn de pază şi veghe roman. Bibliografie: Gudea 1983, p. 304. b) Punctul Dealul Mare. În acest punct se află un turn de pază şi veghe roman. Bibliografie: Gudea 1983, p. 304. c) Drumul roman dinspre Românaşi spre Porolissum trece prin hotarul satului pe partea din stânga Pârâului Pomet. Bibliografie: Gooss 1876, p. 128. 3. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea benedictină este întemeiată în secolul XI sau XII d.Chr. Localizarea ei pare a fi pe Dealul Poguior între ruinele romane de aici, în zona Poarta Meseşului (informaŃia pare a fi greşită. Dealul Poguior este în hotarul Ortelecului la capătul spre Moigrad. Acolo sunt şi PorŃile Meseşului. Credem că mănăstirea trebuie căutată în altă parte). Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 171.

¤ 143. Jebucu (comuna Almaş; magh. Zsobok) 1. Descoperiri preistorice. a) În curtea bisericii au fost descoperite două topoare din piatră şlefuită eneolitice.

Bibliografie: Gooss 1876, p. 63; MarŃian 1909, p. 251, nr. 756; Roska 1942, p. 313, nr. 12; Lakó 1981, p. 57. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Suseni (Felség ?). Aici s-au descoperit urmele unei aşezări rurale romane. ConstrucŃiile sunt cu zid de piatră. Tot de aici provine şi o inscripŃie. Bibliografie: Tudor 1969, p. 234; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Popa 2002, p. 106, nr. 347; Gudea 2008, p. 77; CIL III 7646.

¤ 144. Jibou (oraş; magh. Zsibó / Siben) 1. Descoperiri preistorice. a) Pe malul Someşului s-a descoperit un topor din piatră şlefuită eneolitic. Bibliografie: Roska 1942, p. 312, nr. 5; Lakó 1981, p. 58. b) Punctul Sub Pogor sau De Sub Pogor. În acest punct s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr. – Jibou I). Bibliografie: Roska 1942, p. 312, nr. 5; Rusu 1963, p. 208, nr. 36; DîmboviŃa 1977, p. 62; Lakó 1983, p. 79. c) În colecŃiile Liceului teoretic din Jibou există mai multe piese din bronz fără loc de provenienŃă. Din hotarul localităŃii provine şi un celt-ciocan din bronz (Jibou II ?). Bibliografie: Gogâltan 1999-2000, p. 18; 2005, p. 354, nr. 29; Bejinariu 2005, p. 132-133. d) Punctul Tulsó Nagyárok. În acest punct din hotarul localităŃii se află o aşezare din perioada târzie a epocii bronzului. Bibliografie: Roska 1942, p. 312, nr. 5; Lakó 1983, p. 79; Kacsó 2003, p. 137; Pop 2005, p. 74. e) Din hotarul localităŃii provin materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.; Pop 2008, p. 19. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La gropi pe Cerăt. Aici, la capătul de nord-est al oraşului, la est de Valea Agrijului, pe vârful Dealului Cerăt, s-au descoperit urmele unui presupus turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 181. b) Punctul Dealul Cerăt.


64

La nord-est de oraş, în dreptul podului peste Valea Agrijului, pe lunca şi pe panta de vest a dealului, se află un val de 500-600 m lungime. Bibliografie: Gudea 1985, p. 181. 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea.

Bibliografie: Muscă 1987, p. 201. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Teritoriul oraşului. De aici provine o monedă de la Alexandru cel Mare. Bibliografie: Pop 2008, p. 19.

¤


65

L. 145. Lazuri (comuna Valcău de Jos; magh. Ujvágás)

¤ 146. Lemniu (comuna Letca; magh. Lémény) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Ştiubei. Locul se află la aproximativ 2,2 km de biserica satului. Pe lângă urme din epoca romană, s-au descoperit şi materiale ceramice din secolele IX-X d.Chr. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 43; Matei 1979a, p. 477; Cosma 1996, p. 275; 2002, p. 198. 2. Descoperiri preistorice. a) Într-o colecŃie particulară se află un celt din bronz. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 336, nr. 381; Lakó 1983, p. 79. 3. Descoperiri de epocă romană. a) La 400-500 m nord – nord-est de Ştiubei se află un teren înconjurat cu val şi un şanŃ de dimensiuni nu prea mari, de formă pătrată. În mijlocul terenului se află o movilă rotundă. ConstrucŃia poate fi din epoca romană. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 43-44.

¤ 147. Leşmir (comuna Marca; magh. Lecsmér) 1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul localităŃii, într-un loc neprecizat, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând grupului cultural Suplacu de Barcău. Bibliografie: Ignat 1998, p. 82. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 148. Letca (comună; magh. Létka) 1. Descoperiri preistorice. a) La sud-vest de localitate, lângă drumul DN 1H, în dreptul bornei kilometrice 118+6, se află materiale ceramice de epoca bronzului, cultura Suciu de Sus. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94; Kacsó 2003, p. 106, 137; Pop 2005, p. 75.

¤ 149. Lompirt (comuna Sărmăşag; magh. Szilagylompért)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Kértalia. Din acest punct provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg şi din secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 471; Matei şi Stanciu 2000, p. 63; Bejinariu 2001, p. 104; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008, p. 185. b) Punctul Kovicses, fostele grajduri CAP. Situl este amplasat pe terasa înaltă a Văii Zalăului la intrarea în localitate, pe malul din stânga Văii Lompirtului. Materialele arheologice recoltate aici aparŃin culturii CoŃofeni, epocii bronzului, secolelor III-II î.Chr., epocii romane şi Evului Mediu timpuriu (secolele VIII-IX d.Chr.). Bibliografie: BăcueŃ şi BăcueŃ 2008; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19; Bejinariu 2005d, p. 63. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Nove. Din acest punct provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 104; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008, p. 185.

¤ 150. Lozna (comună; magh. Nagylózna) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Sub DeluŃ. În anul 1910 s-a descoperit, cu ocazia arăturilor, un depozit de bronzuri într-un vas de lut, în apropiere de hotarul cu ComoruŃa. Depozitul se încadrează în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII d.Chr. – Lozna I). Bibliografie: Roska 1942, p. 195, nr. 50; Rusu 1963, p. 206, nr. 41; DîmboviŃa 1977, p. 63; Lakó 1983, p. 79-80; *** 1996, p. 328-329. 2. Peşteri cu urme de locuire. a) Peştera Tătărască. De aici provine ceramică dintr-o epocă neprecizată. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 400; Roska 1942, p. 195, nr. 50. b) Pe teritoriul localităŃii se află peşteri cu urme de locuire. De aici provin obiecte din piatră, bronz şi fier. Bibliografie: Roska 1942, p. 195, nr. 50. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul HurmăturiŃa.


66

Deasupra localităŃii se află un turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1969, p. 101; 1987-1988, p. 179; Matei şi Lakó 1979, p. 126.

¤ 151. Luminişu (comuna Ileanda; magh. Szakadás)

¤ 152. Lupoaia (comuna Creaca; magh. Farkasmezı)

1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul localităŃii s-a descoperit un topor de cupru cu braŃele în cruce. Bibliografie: Roska 1942, p. 83; 1942a, p. 34, nr. 54; Vulpe 1975, p. 54; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 58.

¤


67

M. 153. Mal (comuna Sâg; magh. Ballaháza)

¤ 154. Măleni (comuna Ileanda; magh. Málány)

¤ 155. Marca (comună; magh. Márkaezek) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Complexul de locuire dacic. Punctul Cetate. Cetatea este construită şi locuită, într-o primă fază, de daci (secolele II î.Chr-I d.Chr.) (două şanŃuri şi două valuri de apărare). Cetatea apăra accesul în Cheile Barcăului. Aici s-au descoperit şi materiale eneolitice târzii (cultura CoŃofeni – într-o peşteră), medievale de secolele VII-XI d.Chr., într-o altă fortificaŃie cu planimetrie ovoidală, medievală (secolele XI-XV d.Chr.). Bibliografie: Roska 1942, p. 171, nr. 146; Dumitraşcu 1975, p. 55-56; Matei 1979, p. 11, 13; 1980, p. 239; Lakó 1981, p. 58; Glodariu 1985-1986, p. 95; Pop 1994; 1995, p. 104 şi urm.; 2005b, p. 115; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88; 2007, p. 276; Rustoiu 1987-1988, p. 1080, 1089; 1993, p. 69; 1996a, p. 203; Ciugudean 2000, p. 75; Rusu A.A. 2005, p. 523-524; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 836; Bejinariu 2005d, p. 63-64; *** 2000, p. 22.

Plan 17. Marca-Primăria Nouă. După: BăcueŃ 2008a, pl. 239. b) Punctul Iertaşul Petacilor. Aici se află resturile unei aşezări fortificate hallstattiene timpurii. De aici provin şi materiale ceramice de epocă dacică, dar şi un tezaur de argint format din piese de podoabă dacice (Tezaur Marca 1).

Bibliografie: Chidioşan 1977, p. 68; Mărghitan 1977, p. 75; Matei 1979, p. 11; Rustoiu 1996a, p. 186; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 48-50; Pop şi Bejinariu 2009, p. 332; *** 2000, p. 22-23. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Primăria Nouă şi Căminul Cultural. Punctul cu descoperiri arheologice se situează pe un platou aflat pe a doua terasă a râului Barcău, pe malul stâng a acestuia, aproximativ în centrul localităŃii. Epocile reprezentate aici sunt: neoliticul dezvoltat (cultura Pişcolt), epoca târzie a bronzului, cea dacică (secolele II î.Chr.-I d.Chr.) şi perioada medievală timpurie (secolele VIII-IX d.Chr.). Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 223-224; BăcueŃ 2007, p. 59-60; BăcueŃ S. 2008a, p. 77. b) Punctul Sub DeluŃ. Aici, în apropiere de râul Barcău, s-a descoperit un depozit de bronzuri. Acesta se încadrează în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr.; Marca II). Bibliografie: Roska 1942, p. 171, nr. 146; Rusu 1963, p. 206, nr. 43; DîmboviŃa 1977, p. 63; Vulpe 1975, p. 72, 81; Lakó 1983, p. 80; Bejinariu 2005a, p. 62. c) În anul 1845 aici s-au găsit două topoare din argint (depozit – Marca I). Bibliografie: Gooss 1876, p. 34. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punct nord-vest de „Cetate”. La 3 km nord-vest de dealul Cetate se află resturile unei aşezări de secolul III d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 471; Matei şi Stanciu 2000, p. 63. 4. Descoperiri medievale. a) Punctul Râturi. De aici provin, dintr-un punct situat pe a doua terasă a râului Barcău, pe malul stâng, spre localitatea Ip, materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 321; 2006, p. 836; 2007, p. 59. b) Punctul Dealul Cetate. Aici se află o fortificaŃie cu plan oval. Pe latura sa de sud se află un turn din piatră. Datarea cetăŃii se poate face în secolele XIII-XIV d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2005, p. 523-524.

¤


68

156. Marca Huta (comuna Marca; magh. Márkaszekihuta)

¤ 157. Marin (comuna Crasna; magh. Máron) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Lab. Aşezarea neolitică se află pe partea stângă a drumului Crasna – Marin, la aproximativ 1,5 km de Marin. Bibliografie: BăcueŃ S. 2001a; 2008a, p. 76. b) Pe partea din stânga drumului către Crasna s-au descoperit materiale ceramice eneolitice. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 76. c) Pe partea din stânga Văii Marinului, la aproximativ jumătatea distanŃei dintre Crasna şi Marin, pe partea din dreapta drumului comunal, s-au descoperit fragmente ceramice eneolitice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 76-77; Bejinariu 2005d, p. 64. d) Punctul Valea Ratovei. De aici provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 2008, p. 19.

Plan 18. Marin-Dâmbul LăcuŃului. După: Matei şi Stanciu 2000, anexa 6/1. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Dâmbul LăcuŃului. De aici, de la circa 1300 m spre vest de centrul satului, pe un vârf de deal, provin materiale ceramice dacice, precum şi resturile unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 13; Pop 1994; 1995, p. 112; 1997, p. 471.

¤ 158. Măerişte (comună; magh. Krasznahiszedvég)

¤

159. Măgura (comuna Poiana Blenchii; magh. Kishegy)

¤ 160. Mălădia (comuna Măerişte; magh. Maladé) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 161. Meseşenii de Jos (fost CăŃălu Românesc, comună; magh. Magyarkeczel) 1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul localităŃii s-a descoperit un topor de cupru cu braŃele în cruce. Bibliografie: Roska 1942, p. 152, nr. 41; 1942a, p. 41, nr. 103; Vulpe 1975, p. 54; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 58; BăcueŃ S. 2008a, p. 77. b) Aici (CăŃelu ?) s-a descoperit un depozit de bronzuri şi o brăŃară crestată de aur (Meseşenii de Jos I). Bibliografie: Roska 1942, p. 152, nr. 41; Rusu 1972, p. 47; Lakó 1983, p. 80.

¤ 162. Meseşenii de Sus (comuna Meseşenii de Jos; magh. Oláhkecel) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Osoiu Măcăului sau Osoiu Macăului. Pe un pinten al versantului vestic al dealului Băilor Meseşeni, la 500 m de acestea, se observă o fortificaŃie de dimensiuni mici (turn roman de pază şi semnalizare). De aici s-au recoltat fragmente ceramice aparŃinând culturilor CoŃofeni – faza a doua, Wietenberg şi dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 13; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Lakó 1981, p. 58-59; 1983, p. 80, 81; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88; Ciugudean 2000, p. 75; Bejinariu 2001, p. 104; 2005c, p. 94. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Valea Dragoşeştilor sau Drăgoşeştilor. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. Bibliografie: Lakó 1986, p. 49; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2008, p. 54, 73; 2008a, p. 77. b) Punctul Grebăn. În colecŃia Şcolii generale din localitate există un topor de bronz cu gaură de fixare transversală din epoca bronzului. Nu se cunoaşte sigur locul de descoperire al acestuia.


69

Bibliografie: Lakó 1986, p. 49; Bejinariu 2001, p. 105; BăcueŃ S. 2008a, p. 77. c) Punctul Carpăn. De aici provine un topor-ciocan din gresie. Bibliografie: Lakó 1986, p. 49; BăcueŃ S. 2008a, p 77. d) În secolul trecut s-a descoperit, în condiŃii necunoscute, un depozit de bronzuri, format din 10 brăŃări din bronz şi una de aur (Bz D-Ha A; Meseşenii de Sus I). Mai târziu s-au mai descoperit 14 brăŃări din aur. Bibliografie: Gooss 1876, p. 42 (1868); MarŃian 1909, p. 341, nr. 517; Roska 1942, p. 208, nr. 21; Lakó 1983, p. 80, 81; Ciugudean şi Aldea 2005, p. 106. e) Din localitate provine un topor din bronz, descoperit în condiŃii necunoscute. Bibliografie: Lakó 1983, p. 80, 81. f) Punctul Din jos de băi. De aici provin materiale arheologice de epocă dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31. i) Punctul Strâmtori. De aici provin materiale arheologice de epocă dacică. Bibliografie: Pop 2008, p. 19. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Coasta Lată. Aici, la sud-est de sat, pe capătul de nord al dealului în formă de trapez, deasupra Gropii Muierilor, s-au descoperit urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1880, p. 35; Buday 1912, p. 113-114; Ferenczi 1976, p. 148; Matei şi Lakó 1979, p. 126; Gudea 1985, p. 170; 1997, p. 59-60, nr. II/33. b) Punctul Sub Groapa Muierilor. Aici s-ar afla ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 170. c) Punctul Osoiul Ciontului. La nord de locul numit La Oroieşi, cu vreo 500 m înainte de vârful numit Osoiu, la 800 m de punctul geodezic află chiar pe vârf, se află urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1863, p. 35; 1880, p. 75, 78. nr. 16; Buday 1912, p. 113-114; Gudea 1985, p. 170-171; 1997, p. 59-60, nr. II/34. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. b) Punctul Calea Bodiei. În acest punct s-a descoperit o spadă medievală (secolele XIII-XIV d.Chr.). Bibliografie: BăcueŃ 2000a, p. 578-581.

¤ 163. Mesteacănu (comuna Almaş; magh. Almásnyires) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Dealul Mesteacănului sau Dealul Secăturii. La nord de sat, la aproximativ un km distanŃă nord de biserică, la liziera pădurii, se află o moviliŃă de pământ care pare a reprezenta restul unui turn de veghe. Bibliografie: Ferenczi 1969, p. 101; 1987-1988, p. 179; 1988, p. 259. b) Punctul Ştiubei. În colŃul extrem nord-estic al satului, acolo unde se întâlnesc hotarele localităŃilor Văraiu, Lemniu şi Mesteacănu, la 2800 m spre nord de biserica satului Lemniu, se află o movilă de pământ care poate adăposti resturile unui turn de veghe roman. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 179; 1988, p. 259.

¤ 164. MierŃa (comuna Cuzăplac; magh. Nyerce)

¤ 165. Miluani (comuna Hida; magh. Milvány)

1. Descoperiri de epocă romană. a) Pe şanŃul drumului care urcă spre şcoală s-a descoperit o conductă din lut, romană. Bibliografie: InformaŃie de la ing. Petru Văduva, Institutul Politehnic Timişoara (N. Gudea). b) Punctul Cetate. Biserica din sat se află în acest loc. Inginerul pomenit a întreprins aici săpături, fără a comunica rezultatele. Bibliografie: InformaŃie de la ing. Petru Văduva, Institutul Politehnic Timişoara (Nicolae Gudea).

¤ 166. Mineu (comuna SălăŃig; magh. Menyı)

¤ 167. Mirşid (comună; magh. Nyrsid) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Fântâna Albă sau Pe luncă. De aici, de pe un loc aflat la confluenŃa pârâului Lupilor cu pârâul Valea Sărată, în hotarul nord-estic al localităŃii, în faŃa cantonului CFR Firminiş şi în dreapta şoselei Zalău – Jibou, provin materiale arheologice de epocă dacică (secolele II-I î.Chr.), romană (secolele II-III d.Chr., două niveluri) şi din secolele VII-VIII d.Chr. Bibliografie: Matei 1980, p. 234-235; Matei şi Stanciu 2000, p. 67; Matei et alii 2001; Pop 1997, p. 472; 2005b, p. 115; 2008, p. 31; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 836; Gindele 2005, p. 145.


70

Plan 19. Mirşid-Pe Luncă. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 1/2. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Primărie. În mijlocul localităŃii s-a descoperit ceramică dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 14; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31. b) Punctul Poguior. De aici provin materiale arheologice de epocă dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr. (fortificaŃie – vezi şi la Ortelec). Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Intravilan. De aici provin fragmente ceramice de epocă romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 67. b) Pe păşunea între Dealul Poguior şi drumul de Ńară de la Moigrad la Mirşid se află liniile de apărare externă a Porolissumului (ziduri, turnuri încastrate în zid, poartă, etc.). Bibliografie: Matei 1996, p. 63-73. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201.

¤ 168. Moiad (comuna Sărmăşag; magh. Mojád) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 169. Moigrad-Porolissum (comuna Mirşid; magh. Mojgrád)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Cetatea dacică de pe Măgura Moigradului sau Măgură. Primele resturi de locuire de aici aparŃin grupului cultural Iclod, culturii CoŃofeni (cu influenŃe Baden), bronzului timpuriu, culturii Wietenberg şi primei epoci a fierului. Aşezarea dacică este acoperită de construcŃiile şi resturile rezultate în urma locuirii romane. Tot aici s-au descoperit şi gropi rituale dacice. În mijlocul fortificaŃiei dacice s-a construit în epoca romană un turn de supraveghere de formă circulară. În anul 1855 s-a descoperit aici un tezaur format din podoabe de argint dacice şi 1.000 monede bătute la Dyrrhachium (Tezaur Moigrad 1). În anul 1907 s-au mai descoperit unele monede izolate. Tot aici s-au descoperit şi vestigii medievale timpurii.

Foto 1. Idolul mare din tezaurul de la Moigrad (după: Burda 1979, fig. 35). Bibliografie: Gooss 1876, p. 37; Roska 1942, p. 185, nr. 252; Macrea et alii 1961, p. 362-371; Rusu 1971, p. 724-725; Roman 1976, p. 83; Chidioşan 1977, p. 68; Mărghitan 1977, p. 75; Matei 1979, p. 13-14; Matei şi Bejinariu 1995; Matei şi Lakó 1979, p. 126-127, 128; Matei et alii 1994; Lakó 1981, p. 59; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Pop 1993, p. 91, 92-93, 96; 1994; 1995, p. 103 şi urm.; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88; Chirilă şi Matei 1983, p. 115; Bejinariu 1994a; 2001, p. 105; 2005c, p. 93; 2005d, p. 64; Gudea 1995a; 1996c, p. 73-74; 1997a, p. 229 şi urm.; Gudea el alii 1988, p. 158-160; 1992, p.


71

143; 1994, p. 111-114; 2009; Gudea Al. 2005, p. 242; Comşa M. 1996, p. 231; Rustoiu 1996a, p. 110, 123, 204, 206; 1997, p. 96, 104, 112; Ciugudean 2000, p. 75; Pop 2005b, p. 114, 115; Pop et alii 2006, p. 88; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 835, 836; *** 2000, p. 92-93, 356-357; *** 2003, p. 196, 255-256.

Plan 20. Harta sistemului de apărare roman din zona Moigrad (după: Gudea 1997c, p. 46, nr. 24a). b) Complexul de descoperiri daco-romane. Punctele Pomăt (Pomet) şi Citera (amintite, uneori, la localitatea Jac). În punctul Pomet există o aşezare aparŃinând culturii eneolitice CoŃofeni.

Plan 21. Castrul de pe Pomet (după: Gudea 1997c, p. 47, nr. 25).

Castrul de pe dealul Pomet are dimensiunile de 225 / 295 m (castrul mare, faza de piatră, Caracalla – 230 / 300 m) (sub acest castru se pare că a existat un altul mai vechi construit în timpul împăratului Traian – fază de pământ cu dimensiunile de 160 / 120 m). ConstrucŃiile romane au răscolit resturile unei aşezări CoŃofeni. Castrul mic de pe înălŃimea Citera are dimensiunile de 101,10 / 66,65 m (sub acest castru a existat un altul de pământ cu dimensiunile de 95 / 60 m).

Plan 22. Castrul de pe Citera (după: Gudea 1997c, p. 50, nr. 26). Un al treilea castru s-ar afla pe terasa sudică a dealului Pomet şi ar avea 96 / 65 m (de aici se dezvoltă oraşul Porolissum). FortificaŃiile externe: limes cu zid, valuri, turnuri (Dealul Mare – Pe Vârf şi Tăul Valerii, La Comoară sau Comorâşte, Dealul Mănăstirii, Dumbravă – la localitatea Brebi) şi două construcŃii de tip burgus (La Stâmtură şi Valea Făgiştii – la localitatea Ortelec). Tot aici s-au descoperit şi extrem de numeroase urme post-romane. Bibliografie: Gooss 1876, p. 93-94; MarŃian 1909, p. 10-11; Macrea şi Crişan 1964, p. 357; Macrea et alii 1961, p. 371-377; Ferenczi 1968; 1987-1988, p. 184; Alicu 1973, p. 109-110 (Citera), 113-114 (Pomet); Ardevan 1977, p. 136, 137; Ghergariu 1980; Chirilă et alii 1980; 1980a; Gudea 1974, p. 188; 1977, p. 110; 1977a, p. 116; 1978; 1983, p. 304; 1988a; 1992, p. 70, 72; 1994a; 1995a; 1996c, p. 74; 1997d; 2002; Gudea el alii 1983; 1983a; 1988, p. 148-154; 1992, p. 144-145; 1997; 1997a, p. 229 şi urm.; 2008, p. 201-203; 2009; Landes şi Gudea 1983; Matei 1979a, p. 478 şi urm.; 1996; 2001; Crişan 1982, p. 211-218; Matei şi BăcueŃ 2000; Matei şi Lakó


72

1979, p. 127-129; Matei et alii 2004; Lakó 1981, p. 59; Ciobanu 1998, p. 93; Bajusz 2000; Tamba 2001, p. 264-266; łentea 2004-2005, p. 154; Tamba şi Gudea 2005; 2006; Tamba et alii 2003; Marcu 2004-2005, p. 82 şi urm.; Bejinariu 2005d, p. 64; *** 2000, p. 357-358; *** 2003, p. 196, 254-255, 257-258. ConstrucŃii civile: oraşul roman (platourile Pomet), vicus, palestre, vama, amfiteatrul, forum, apeduct (Valul dublu – Apeduct). Bibliografie: Macrea et alii 1961, p. 379-380; 1962; Chirilă et alii 1980; 1980a; Ghiurco et alii 1992; Lisovschi et al 1994; Gudea 1978; 1988; 1994a; 1996c, p. 74-76; 2006b; Gudea et alii 1988, p. 154-156; 1992, p. 146-147, 148-156; 1994, p. 115-118; 2000; Gudea şi Tamba 1995; 2001; Gudea Al. 2005; Bajusz 1994; 1995a; 2003; Ciobanu 1998, p. 81; Alicu şi Opreanu 2000; Tamba 2001, p. 265-266; Matei 2002; Matei şi De Sena 2005; 2007; 2008; 2009; Vass 2006; Băeştean 2007, p. 91-92; 141-142; *** 2003, p. 196, 197, 198-225, 240-246, 254-255.

Foto 2. Idolul-bărbat din tezaurul de la Moigrad (după: Burda 1979, fig. 36). Temple, panteon, sanctuare (în amfiteatru), inscripŃii, monumente funerare, cimitire (dealul Ursoieş). Bibliografie: Russu 1959, p. 872-873; 1968, p. 453-456; Macrea et alii 1961, p. 377-378, 380-384; Russu 1966, p. 456-457; Marinescu 1977, p. 133; Matei 1977a; 1979a, p. 478 şi urm.; Pop C. 1977; 1997; Pop C. et alii 1972, p. 510; Bărbulescu 1977, p. 182; 1978, p. 223; 2003, p. 83, 269, fig. XVIII/2; Gudea 1978; 1982b, p. 71; 1999-2000, p. 200-202; 2002a; 2006; 2006a; 2007; Gudea el alii 1994, p. 118-120; 2009; Ardevan 1984, p. 168-109; 1988; 2008, p. 203-204; Tamba 1987; 2001, p. 266; Nemeti 1999, p.

138, 145-146; 2005, p. 345, 356-361, 378; Nemeti şi Nemeti 2004-2005, p. 120; Pintilie 1999-2000, p. 238; Piso 2001; 2004-2005; Alicu 2002, p. 204-212, 218-220, 231-233, 234; Bajusz 2003; Gudea Al. 2003; 2005, p. 243; Benea 2004-2005, p. 177; Pribac 2006, p. 261; Sonoc 2007, p. 53, 70; Alföldy-Găzdac et alii 2007.

Plan 23. Zona arheologică Coasta Citerii (după: Gudea 1997c, p. 50, nr. 26a). Ceramica: ateliere de olărie ceramică, ştampilată, vase cu caracter special, terra sigillata, lămpi din ceramică şi tipare ceramice. Bibliografie: Matei 1979a, p. 478 şi urm.; 1982; 1985, p. 251; Gudea 1980a; Isac şi Gudea 1980; Gudea şi MoŃi 1988; Gudea şi Filip 1997; 2003, p. 33, 35; Gudea et alii 1988, p. 156-158; Tamba şi Matei 1991; BolindeŃ 1993, p. 125, 126, 134, 137, 138; Pop C. 1994, p. 43; BăluŃă 1996, p. 98; Bounegru 2007, p. 160, 164. Vase cu inscripŃie, geme gnostice, mărgele, piese figurate, piese paleocreştine, efigii şi alte vase speciale Bibliografie: Daicoviciu 1977; Lakó şi Gudea 1979; Matei 1979a, p. 478 şi urm.; 1982a; Matei şi Tamba 1987; Gudea 1979; 1982, p. 56; 1982d; 1987, p. 98-101; 1989; 1993; 1994a; 1996b; 2005; 2005a; Gudea şi Bajusz 1982; Gudea şi Cosma 1992, 217-220; Stoicovici 1982; Pop C. 1986, p. 148; 2003, p. 131 şi urm.; Rusu 1991, p. 87, 90, 92, 93, 109; Cosma 1993, p. 46; Rusu-BolindeŃ 2004-2005, p. 201, 202, 217; Hadiji 2006, p. 254. Fibule, podoabe de bronz cu email, statui, statuete, măşti, statuete din teracotă, obiecte din os, ace de păr, capsule de sigilii, chei, instrumente


73

muzicale, instrumente medicale, obiecte de toaletă, inele de sticlă, jetoane şi ateliere de bronzieri. Bibliografie: Buday 1912; Pop C. 1967; 1970, p. 158; 1971, p. 556, 559; 1973, p. 602; 1977, p. 125-129; 1978, p. 142, 144, 147; 1980, p. 109, 111; 1999-2000, p. 176; Pop C. Şi Matei 1978, p. 78-79, 80, 81, 82; 1983; Pop C. 1968, p. 417-418; Culcer şi Winkler 1970, p. 538, 541, 544, 546-547; Crişan 1979, p. 277 şi urm.; Stoicovici 1983; Bajusz 1987; 1995; Bajusz şi Cociş 1995; 1989-1993, p. 269, 271, 273, 275, 279; 1995, p. 384 şi urm.; 1997; Cociş 1990-1993, p. 242, 249; 1995a, p. 94, 95; Cociş şi Alicu 1993, p. 117, 118, 119, 120, 123, 124; Cociş şi Opreanu 1998, p. 206-207, 208-209; Bajusz şi Gudea 1996; Nemeti S. 1999, p. 197; Diaconescu 1999, p. 209, 210, 212; Bajusz şi Isac 2001; Gudea 1989; 1999-2000, p. 194-195; 2003; Gudea şi Bajusz 1991; 1992; Gudea şi Lucăcel 1979, p. 326 şi urm.; Gudea şi Matei 1981, p. 197 şi urm.; 1992; Gudea şi Tamba 1992; Regep 2002, p. 266, 268; Alföldy-Găzdac 2003, p. 153, 167, 169, 173-174, 176-177, 178; Benea et alii 2006, p. 27 şi urm.; Roman 2006.

Plan 24. Sectorul de turnuri din zona Porolissum. După: Gudea 1985, p. fig. 30. Trupe, fortificaŃii, diplome militare, războaie, piese de armament, populaŃie, onomastică, viaŃa municipală Bibliografie: Russu 1967, p. 92; 1969, p. 173, 174, 177, 178, 179; 1985, p. 137 şi urm.; Sanie 1973, p. 162; Petculescu 1983, p. 458; Paki 1988; 1998, p. 122-125, 126-127,129, 133, 139; Ardevan 1991, p. 163 şi urm.; Garbsch şi Gudea 1991; Marta 1992, p. 14-15; Gudea 1982a, p. 61; 1989; 1994; 1995; 1996a; 1997, p. 64 şi urm.; 1991, p. 69 şi urm.; 1992, p. 77-78; 1999-2000, p. 191; 2002a; 2006; Stanciu 1985, p. 219 şi urm.; Matei 1995; 2003; Husar 1996; Petolescu 1997, p. 79-80, 93-94, 95-96, 114-115, 119, 133-134; 2006, p. 20; Găzdac 1997, p. 159; György 1999, p. 124, 127; łentea 2004-2005, p. 154; łentea şi Luduşan 2000, p. 256 şi urm.; Marcu 2002-2003, p. 231; łentea şi Popescu 2002-2003, p. 264, 278, 286, 293, 294; Wright et alii 2005; Timoc şi Ghindele 2006-2007, p. 185.

CirculaŃia monetară Bibliografie: Winkler 1955, p. 84-85, 112, 120; 1964; 1968, p. 47; 1969, p. 73, 83; Winkler şi Ivănescu 1977; Culcer şi Winkler 1970, p. 544-545; Protase 1966, p. 96; Glodariu 1971, p. 80, 83; Chirilă 1981; 1991; Chirilă şi Chifor 1979, p. 145-146; Chirilă şi Gudea 1979; Chirilă et alii 1966, p. 421; 1967, p. 457; 1978, p. 59; Matei 1979, p. 14; Gudea şi Marinescu 1981, p. 273-274; Bârliba 1996; Găzdac 1999, p. 247, 255, 259, 264; 2003, p. 192; Găzdac şi Găzdac 2001, p. 141-142, 146-147; 2002-2003, p. 249 şi urm.; Benea 2004-2005, p. 179, 180; Găzdac şi Gudea 2006; Sonoc 2007, p. 53, 70; Munteanu 2007a, p. 278; Pop 2008, p. 31, 46-47. Istoricul cercetărilor, atestare în antichitate, relaŃii comerciale, economie, corespondenŃă, studii generale (despre) Bibliografie: Chirilă şi Gudea 1982; Gudea 1979a; 1982c; 1993a; 2003a; Gudea şi Gudea 2000, p. 248 şi urm.; Benea 2002, p. 104, 107; Fodorean 2002-2003, p. 53 şi urm.; Bindea 2005, p. 176 şi urm.; Gudea Al. 2007, p. 53-56, 65-114, 116-131, 157-158, 163-173, 174-179. Diverse: materii prime, materiale de construcŃie, activităŃi metalurgice, studii geologice şi geofizice. Cariere de piatră: Măgura-Băişte (tuf vulcanic), Piatra Lată (tuf trahitic) şi łiclar (tuf andezitic). Bibliografie: Stoicovici 1982a; Stoicovici şi Gudea 1983; Gudea 1989, p. 198-199; Bedelean şi Pop 1992; Bedelean et alii 1993; Wollmann 1996, p. 258, 440; Scurtu 1997; Tarcea 1997. c) În anul 1912 s-a descoperit un important tezaur format din obiecte de aur, atribuit purtătorilor culturii Bodrogkeresztúr (unele dintre obiecte sunt din epoca migraŃiilor) (Tezaur Moigrad 2). Bibliografie: Comşa 1974, p. 16-17; Burda 1979, foto 34-35; Lakó 1981, p. 59-60; Makkay 1989; Luca 1999, p. 57; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; *** 2000, p. 92. 2. Descoperiri preistorice. a) În urma unor periegheze au fost descoperite fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. Bibliografie: Vlassa 1966, p. 16; Lakó 1981, p. 59, 60; Lazarovici 1985, p. 69; ; Kalmar 1985, p. 101; 1987, p. 62; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2008, p. 73; Virag 2005, p. 18. b) Aici s-a descoperit o daltă realizată din piatră şlefuită. Alte precizări lipsesc. Bibliografie: Lakó 1981, p. 59, 60.


74

c) În grădina casei cu numărul 58 s-a descoperit o daltă realizată din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 59, 60. d) În condiŃii necunoscute s-a descoperit o ceaşcă aparŃinând fazei târzii a culturii Otomani. Bibliografie: Roska 1942, p. 185, nr. 252; Lakó 1981, p. 59, 60; 1983, p. 81, 82. e) Din locuri neprecizate de pe teritoriul localităŃii provin materiale ceramice CoŃofeni. Bibliografie: Roman 1976, p. 83; Ciugudean 2000, p. 75, 76. f) În anul 1914 s-a achiziŃionat un depozit de bronzuri din seria Moigrad-Tăuteu (secolul X î.Chr.) (Moigrad I). Bibliografie: Nestor 1935; Roska 1942, p. 184, nr. 252; Rusu 1963, p. 208, nr. 20; Vulpe 1975, p. 72; DîmboviŃa 1977, p. 131-132; Lakó 1983, p. 81, 82; Metzner-Nebelsick 2005, p. 320, 322; Ciugudean et alii 2008, p. 50. g) Depozitul de bronzuri cu acest nume (Moigrad II) se încadrează în seria celor neprecizate. Bibliografie: Roska 1942, p. 184, nr. 252; Németi 1977, p. 59; DîmboviŃa 1977, p. 149; Lakó 1983, p. 81, 82. h) Depozitul de bronzuri cu acest nume (Moigrad III), descoperit în punctele Măgura sau Pomet, se încadrează în seria celor neprecizate. Poate că aceste piese fac parte din depozitul Moigrad I. Bibliografie: Roska 1942, p. 184, nr. 252; Németi 1977, p. 59; DîmboviŃa 1977, p. 149; Lakó 1983, p. 81, 82. i) Depozitul de bronzuri cu acest nume (Moigrad IV) se încadrează în seria celor neprecizate. Bibliografie: Roska 1942, p. 184, nr. 252; Németi 1977, p. 59; DîmboviŃa 1977, p. 149; Lakó 1983, p. 81, 82. j) Depozitul de bronzuri cu acest nume (Moigrad V), descoperit în Pădurea Moigrad înainte de anul 1864, se încadrează în seria celor neprecizate. Bibliografie: Roska 1942, p. 184, nr. 252; Németi 1977, p. 59; DîmboviŃa 1977, p. 149; Lakó 1983, p. 81, 82. k) De la Moigrad provine un tezaur hallstattian format din obiecte de aur (Tezaur Moigrad 3). Bibliografie: Lakó 1983, p. 81, 82. l) Din arealul localităŃii provin mai multe unelte şi arme din bronz descoperite izolat. Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 161; Lakó 1983, p. 81, 82. m) La Pomet s-a descoperit o statuetă preistorică din lut. Bibliografie: Lakó 1983, p. 81, 82.

n) Aici, în hotarul localităŃii, s-au descoperit accidental, în anul 1855, 30 de vârfuri de săgeŃi scitice şi o lance (depozit – Moigrad VI). Bibliografie: Roska 1942, p. 185; Németi 1977, p. 59-60; Vasiliev 1980, p. 147. o) Punctul Baza Măgurii. De aici provin materiale arheologice aparŃinând epocii dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. (trei tezaure – Moigrad 4-6, piese izolate şi monede). Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31, 51-58. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La Poiană sau La Poiana de Sus. Aici, la sud de sat, la 1525 m de turnul de la punctul Sub Druia, s-au descoperit urmele unui turn roman de pază şi semnalizare cu diametrul de 15 m. Bibliografie: Buday 1912, p. 94-95; Ferenczi 1967, p. 147; Matei şi Lakó 1979, p. 127; Gudea 1985, p. 175-176; 1997, p. 70-71, nr. IV/49. b) Punctul Dealul Corniştea – Dealul MăguriŃa. La hotarul Moigradului cu satul Ortelec, între cele două dealuri, se află ruinele unui val realizat din piatră de calcar. Bibliografie: Gudea 1985, p. 177. c) Punctul Dealul Ferigii. Aici s-au descoperit urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1967, p. 208; Radnóti 1945, p. 146, pl. LXVI; Matei şi Lakó 1979, p. 127; Gudea 1997, p. 73. 4. Descoperiri din mileniul I. a) Din perioada post 275 datează un grup de 17 morminte de inhumaŃie în sarcofage de cărămizi (6) sau fără sarcofage (11). În acestea s-au descoperit monede de bronz din secolele IV şi V d.Chr., fibule, alte piese din bronz şi un vas din lut cu simboluri creştine de secol IV d.Chr. Bibliografie: Protase 1966, p. 166, nr. 38; Gudea 1979; 1993; 1996b; Gudea şi Ghiurco 1988, p. 138-140. b) De pe teritoriul localităŃii provin mai multe obiecte (15) ce au aparŃinut unui mormânt hunic de secolul V d.Chr. Bibliografie: K. Horedt, Germania 55 / 1-2, 1977, p. 7-20; Hica-Câmpeanu 1979, p. 167; Harhoiu 1980, p. 112, nr. 53; Rusu 1980, p. 146; Bărbulescu 2008, p. 75 / 176; *** 2000, p. 93. c) Un grup de piese creştine datează din secolele V-VI d.Chr. Este vorba despre un pandantiv cu planul în formă de cruce, un opaiŃ din bronz în formă de porumbel şi un alt opaiŃ din bronz (depozit – Moigrad VII). Bibliografie: Gudea şi Ghiurco 1988, p. 144-146, nr. 3-4.


75

5. Descoperiri medievale. a) Punctul Cămin, Cămnini sau Dealul Căminului. FortificaŃia medievală (secolele IX-XI d.Chr.: Moigrad I şi Moigrad II) se află pe platoul dealului cu acelaşi nume, la nord de cursul mijlociu al Văii Pomet. În cetate s-au descoperit şi materiale ceramice de secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 94-95; Matei 1979a, p. 479 şi urm.; Iambor 1983a, p. 501; Cosma 2000, p. 471-472; 2002, p. 210; 2004, p. 103; Stanciu 2001, p. 483; Salan 2005, p. 104; łiplic 2006, p. 248-249, 259; *** 2003, p. 196, 206-207. b) Punctul Dealul Pipaşului. Aşezarea conŃine materiale arheologice de secolele XI-XIII d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 524; 2006, p. 836. c) Din descoperiri izolate provin piese care se pot încadra între secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Cosma 2002, p. 201-202; 2004, p. 97 şi urm.; 2007, p. 179. d) Punctul La Strâmtură. Aici s-a cartat o circumvalaŃie dublă de pământ care avea în mijloc o construcŃie circulară de zid, legată cu mortar. Nu s-a precizat epoca cu certitudine (medieval sau roman) (vezi Ortelec, punct Poguior). Bibliografie: Rusu A.A. 2005, p. 553-554.

¤ 170. Motiş (oraş Cehu Silvaniei; magh. Mutos)

¤ 171. Muncel (comuna CristolŃ; magh. Hegykız) 1. Descoperiri preistorice. a) În grădina cetăŃeanului Toma Alexandru s-au descoperit materiale ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus. Bibliografie: Lakó 1983, p. 82; Bejinariu 2003, p. 67-68; Kacsó 2003, p. 106, 138; Pop 2005, p. 75. b) Din hotarul localităŃii provin – dintr-un loc necunoscut – două topoare-ciocan din bronz (depozit – Muncel I). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 334, nr. 331. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul ComoriŃa. La poalele de vest ale dealului cu numele de mai sus se află un turn de veghe circular. Bibliografie: Ferenczi 1991, p. 140. b) Punctul Muchia Poienii Lupului (acelaşi cu Fălcuşa). Aici, pe dealul łiglei, s-au descoperit două turnuri circulare cu diametrul de 12 m. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 183; 1991, p. 140. c) Punctul łiglei de la Fălcuşa sau Muncelul Sălişcăi. Aici se află resturile unui turn circular, de veghe. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 183; 1991, p. 140-141.

¤


76


77

N. 172. Nadiş (oraş Cehu Silvaniei; magh. Szilágynádasd) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealul Bal. De aici provin materiale ceramice din epoca târzie a bronzului, alături de materiale de epocă romană. Bibliografie: Lakó 1983, p. 82; Kacsó 1980, p. 38; 2003, p. 106, 138; Bejinariu 2001, p. 105; 2003, p. 68; Pop 2005, p. 76. b) Punctul Buia Mitrului. Într-o necropolă de secolele XI-XII d.Chr. şi o aşezare de secolele XIII-XIV d.Chr. s-au descoperit şi fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Lakó 1983, p. 82; Kacsó 1980, p. 38; 2003, p. 114, 138. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul NoŃig. Din acest punct provine un topor de cupru cu braŃele în cruce. Bibliografie: Lakó 1979, p. 44; 1981, p. 60; Manzura 2003, p. 403. b) Nadiş I este denumirea unui depozit de bronzuri încadrabil în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII î.Chr.). Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 218; Rusu 1963, p. 206, nr. 48; Vulpe 1970, p. 86, 88, nr. 482; DîmboviŃa 1977, p. 65; Kacsó 1980, p. 38; Lakó 1983, p. 82. c) Punctul Dosul Boznii. Nadiş II se numeşte un depozit de bronzuri descoperit în acest punct (poate fi acelaşi cu Treznea-Dosul Boznii). Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 218; DîmboviŃa 1977, p. 149; Kacsó 1980, p. 38; Lakó 1983, p. 82. d) De aici provine un topor de luptă cu disc. Bibliografie: Lakó 1983, p. 82. 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 201.

¤ 173. Naimon (comuna Dobrin; magh. Nagymon) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Bálványvár.

Într-o zonă mai înaltă, pe partea stângă a Pârâului Sălaj, nu departe de localitate, s-a descoperit o aşezare aparŃinând culturii Tiszapolgár. Tot de aici provin şi fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Iercoşan 2002, p. 62-63; Bejinariu 2005d, p. 64. b) Punctul Bálványos. La 800 m nord – nord-est de sat s-au descoperit artefacte de factură neolitică, dar şi ceramică hallstattiană. Bibliografie: Lakó 1981, p. 60; 1983, p. 82. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 91; Muscă 1987, p. 201.

¤ 174. Năpradea (comună; magh. Náprád) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provin trei brăŃări din bronz ornamentate (depozit – Năpradea I). Bibliografie: Roska 1942, p. 202, nr. 99; Lakó 1983, p. 82.

¤ 175. Negreni (comuna Ileanda; magh. Konkolyfalva) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Şesul Mic. Între Rogna şi Negreni, la aproximativ 800 m est de biserica satului, se află o aşezare preistorică încadrabilă în epoca bronzului. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 43; Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Kacsó 2003, p. 106, 138; Pop 2005, p. 76. b) Punctul Arie. La 700-800 m de punctul de mai sus s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, altele de epoca bronzului şi două lame de silex. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Kacsó 2003, p. 106, 138. c) Pe promontoriul ce domină punctul Arie s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Kacsó 2003, p. 106, 138. d) Din grădinile ultimelor case spre Rogna, ce se află pe înaltul platou deasupra Someşului, lângă buza terasei, s-a descoperit un fragment ceramic preistoric.


78

Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Poiana la Arbore. Turnul de pază şi semnalizare de aici se află la 2600 m sud-est de satul Cormeniş şi la 1800 m sud-vest de biserica localităŃii Negreni. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 43; 1987-1988, p. 182; 1988, p. 266; Matei şi Lakó 1979, p. 129. b) Punctul Podireu. Pe dealul Secăturii se pot observa ruinele unui turn de pază şi apărare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 129; Ferenczi 1987-1988, p. 180; 1988, p. 266-267. c) Punctul La Bontauă. La vest de abruptul format de malul pârâului Negreni, în dreptul intersecŃie drumului spre Jibou cu şoseaua naŃională Dej – Baia Mare, se pot observa urmele a două turnuri de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 180, 182; 1988, p. 266. d) Punctul Pe Zănoagă. La aproximativ 400 m spre apus de turnurile de mai sus se pot colecta materiale ceramice romane. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 269.

¤ 176. NoŃig (comuna SălăŃig; magh. Nagyszeg)

¤ 177. Nuşfalău (comună; magh. Nagyfalu) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul łigoiul lui Benedek. Aici, la circa 2-3 km nord – nord-vest de centrul localităŃii şi la circa 250 m sud de şoseaua Nuşfalău – Zăuan, pe lunca râului Barcău, s-au descoperit resturile unei aşezări de secolele III-IV d.Chr. Din acelaşi sit provin şi fragmente ceramice de secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: Dumitraşcu 1975, p. 55; Matei 1979a, p. 481 şi urm.; 1980, p. 238; Matei şi Stanciu 2000, p. 68; Cosma 1996, p. 266, 275; 2002, p. 204; Pop 1997, p. 472; BăcueŃ 2004; 2005; 2005b, p. 159; 2006, p. 630-631, 836; 2007, p. 60-63; Gindele 2005, p. 145. 2. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un loc neprecizat aflat în hotarul localităŃii provine un craniu întreg de Cervus megaceros. Bibliografie: Roska 1942, p. 26, nr. 93; Păunescu 2001, p. 450. b) De aici provin artefacte de factură neolitică, fără un loc de descoperire bine precizat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 60.

c) Aici s-a descoperit un topor de aramă cu orificiu transversal. Alte date lipsesc. Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 217; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 60, 61; BăcueŃ S. 2008a, p. 77. d) Din hotarul localităŃii, dintr-un loc necunoscut, provin fragmente ceramice preistorice. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 77. e) Punctul Borátrét. În acest punct au fost descoperite fragmente ceramice aparŃinând eneoliticului timpuriu şi culturii Tiszapolgár. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 77-78. f) Pe partea din stânga a Barcăului, în direcŃia de curgere a acestuia, la aproximativ 500 m de staŃia de pompare, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând eneoliticului timpuriu. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 78. g) În faŃa Fabricii de cărămidă s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând eneoliticului timpuriu. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 78. h) Punctul Cazan. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. i) Pe partea din dreapta şoselei spre Boghiş au fost descoperite fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 64. j) Din zona localităŃii, de pe malul Barcăului, fără alte precizări, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg cu elemente Otomani. Bibliografie: Fazekas 1996-1997, p. 55; Bejinariu 2001, p. 105. k) Din hotarul localităŃii provine un obiect din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 83. l) Punctul Lapiş. De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Matei 1979, p. 15; Pop 1994; 1995, p. 112; Pop et alii 2006, p. 88. m) Punctul Zovany Kertalja sau Zananykertalja. De aici, de pe un mic bot de deal cu expunere sudică, pe terasa largă a văii Barcăului, situat la aproximativ 200 m în spatele fostei fabrici de cărămidă, la vest de fosta carieră de lut a fabricii, provin materiale ceramice dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 68; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul StaŃia de pompare a apei.


79

Între localităŃile Nuşfalău şi Boghiş, în faŃa staŃiei de pompare a apei din Barcău şi stăvilarul de protecŃie împotriva inundaŃiilor, în imediata apropiere a şoselei Nuşfalău – Boghiş, pe partea din stânga acesteia, s-a descoperit o aşezare romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 68. 4. Descoperiri medievale. a) Necropola tumulară. Din această necropolă, aflată în hotarul sud-vestic al localităŃii, la aproximativ 3 km de localitate, provin piese medievale timpurii (avare, dar şi slave) aflate la colecŃionari din Zalău (secolele VII-XIII d.Chr.). Bibliografie: Matei 1979a, p. 480 şi urm.; Rusu 1980, p. 151; Stanciu 1999; 2000, p. 435; 2001, p. 483; Cosma 2002, p. 203-204; Cosma 2004, p. 97 şi urm.; BăcueŃ 2006, p. 836; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224; *** 2000, p. 209-211. b) Punctul Aşezarea A. Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VII-VIII şi XI-XIII d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 524; 2006, p. 836; 2007, p. 64; Cosma 2002, p. 205. c) Punctul Aşezarea B. Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 524-525; 2006, p. 836; 2007, p. 64; Cosma 2002, p. 205-206. d) Punctul Aşezarea C. Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 525; 2006, p. 836; 2007, p. 64-65; Cosma 2002, p. 206. e) Punctul Aşezarea D. Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 525; 2006, p. 836; 2007, p. 65; Cosma 2002, p. 206. f) Punctul Aşezarea E. Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 525; 2006, p. 836; 2007, p. 65; Cosma 2002, p. 206. g) Punctul Aşezarea F.

Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 525; 2006, p. 836; 2007, p. 65-66; Cosma 2002, p. 206. h) Punctul Aşezarea G. Aşezarea este situată pe malul stâng al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 526; 2006, p. 836; 2007, p. 66; Cosma 2002, p. 206-207. i) Punctul Halmak Pataka sau Vulpişte. Aşezarea conŃine materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 526; 2006, p. 833, 836; 2007, p. 66; Cosma 2002, p. 205. j) Punctul Aşezarea H. Aşezarea este situată pe malul drept al râului Barcău şi conŃine materiale arheologice de secolele VII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 526; 2006, p. 836; 2007, p. 66-67. k) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. l) Punctul Valea Halmăjdului. Din acest punct, aflat la aproximativ 1 km nord-vest de necropola tumulară slavo-avară, provin materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: Matei 1979a, p. 481 şi urm.; Cosma 2002, p. 205; BăcueŃ 2006, p. 836; 2007, p. 67. 5. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea paulină cu hramul Sfânta Maria era amplasată în afara satului, spre sud, pe malul drept al Barcăului. Ea este întemeiată anterior anului 1413 d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 184-185. b) Mănăstirea franciscanilor minoriŃi a fost înfiinŃată în 1731 d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 185. 6. Descoperiri monetare. a) De aici, dintr-un punct necunoscut aflat pe hotarul localităŃii, provine o monedă dacică. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31. b) În anul 1899 s-a descoperit un tezaur monetar din care s-au recuperat 17 denari romani republicani (sec. II-I î.Chr.) şi o imitaŃie de tip roman republican (Tezaur Nuşfalău 1). Bibliografie: Winkler 1955, p. 140; Pop 2008, p. 61; *** 2000, p. 211.

¤


80


81

O.

178. Ortelec (municipiul Zalău; magh. Vártelek) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul CrecuŃa-FânaŃe. De aici (Ortelec, suburbie a municipiului), într-o aşezare aflată la poalele mai multor înălŃimi care o flanchează în toate punctele cardinale, provin materiale ceramice dacice, dar şi piese arheologice de epocă romană (secolul III d.Chr.). Bibliografie: Pop C. 1977, p. 119-120; Pop C. Şi Lucăcel 1977; Pop C. Şi Matei 1978, p. 82; 1979a, p. 487; Gudea 1982b, p. 70-71; Pop 1994; 1995, p. 112; Pop et alii 2006, p. 88; Matei 2005; Matei şi Lakó 1979, p. 129.

Plan 25. Ortelec-Cetate: După: BăcueŃ 2007, pl. 91/1. b) Punctul Ortelec-Cetate. În centrul localităŃii Ortelec, astăzi înglobată administrativ municipiului Zalău (Zalău I şi Zalău II), s-a descoperit un cimitir (secolul XI d.Chr.) şi o fortificaŃie medievală timpurie (secolele X-XI d.Chr.). În aceeaşi fortificaŃie există şi un orizont de locuire din epoca bronzului, dar şi urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ardevan 1977, p. 136-137; Matei 1979a, p. 482-483; Matei şi Lakó 1979, p. 129; Iambor 1983; 1983a, p. 501, 503; Cosma 1996, p. 275; 2000, p. 472-475; 2002, p. 210-212; Cosma şi Rustoiu 2002; BăcueŃ 2000, p. 526; 2006, p. 835, 836; Stanciu 2001, p. 483, 488; łiplic 2006, p. 254, 265.

c) Pe panta estică a dealului situat în faŃa laturii de vest a cetăŃii din Ortelec, s-au descoperit materiale arheologice de secolele IX-X d.Chr. Bibliografie: Matei 1979a, p. 483. d) Punctul Poguior, Poguitor sau Dealul Poguior. La vest de acest punct, la capătul de est al satului, spre nord, se află un turn de pază şi veghe roman. Cu ocazia cercetării burgus-ului roman de pe acest deal s-au descoperit şi fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. După Pop 2008 aici se află o fortificaŃie cu caracter strict militar – în hotarul localităŃii Mirşid – de unde provin: un inel plurispiralic de argint şi alte materiale arheologice aparŃinând civilizaŃiei dacice clasice. Bibliografie: Gudea 1983, p. 304; 1985, p. 178; Bejinariu 2005d, p. 64; Pop 2008, p. 47. 2. Descoperiri preistorice. a) Din suburbia Ortelec a municipiului provine o măciucă realizată din piatră, perforată. Bibliografie: Lakó 1981, p. 61. 3. Vestigii de epocă romană. a) În secolul XIX d.Chr. se semnala prezenŃa unei fortificaŃii romane. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 349, nr. 727; Băeştean 2007, p. 141. b) Punctul Dealul Dojii. La nord de oraşul Zalău şi la nord-est de Ortelec, pe partea de sud a Văii Ortelecului, lângă izvoare, se află resturile unui turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 5-7 m. Bibliografie: Gudea 1985, p. 176; 1997, p. 71, nr. IV/50. c) Punctul Dealul ClocoŃăl. Între Valea Corniştei şi MăguriŃei se află un turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 15 m. Bibliografie: Gudea 1985, p. 176; 1997, p. 72, nr. IV/51. d) Punctul MăguriŃa. Aici, la est de sat, deasupra grupului de case ce se află La Strâmtură, pe un vârf împădurit, s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 12,50 m. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 208; 1967, p. 146; Matei şi Lakó 1979, p. 129; Gudea 1985, p. 176; 1997, p. 73, nr. IV/52. c) Punctul Dealul MăguriŃa – Valea Ortelecului. La capătul satului Ortelec, în punctul La Stâmtură, se află ruinele unui sistem complex de fortificaŃii realizat din piatră.


82

Bibliografie: MarŃian 1921, p. 10; Gudea 1985, p. 177; 1997, p. 73-74. d) Punctul Fântâna Suşigului. În dreptul ultimului rând de case din satul Ortelec, pe panta de nord a Dealului MăguriŃa, se află o fortificaŃie cu laturile de 55 X 50 m cu marginile marcate de un val. Bibliografie: MarŃian 1921, p. 10; Gudea 1985, p. 177-178; 1997, p. 74-75. e) Punctul Valea Ortelecului – Vârful Poguior. La capătul satului, în dreptul ultimei case, pe panta de sud a Dealului Poguior, pe direcŃia zidului de mai sus, se disting urmele unui val de pământ. Bibliografie: Gudea 1985, p. 178; 1997, p. 75-76. f) Punctul Dealul Pietroasa 1. La 1580 m de turnul din punctul Poguior, la vest, deasupra şoselei, spre capătul satului, se află urmele unui turn de semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 178-179; 1997, p. 79, nr. IV/54. g) Punctul Dealul Pietroasa 2. La 78 m vest de turnul anterior, în panta spre sat, se afla un turn de semnalizare care servea la controlul trecătoarei. Bibliografie: Gudea 1985, p. 179; 1997, p. 79-80, nr. IV/55. h) Punctul Dealul Mare. La nord-vest de sat, mai sus de vii, la nord-est de casele de pe Deleni, în dreptul bisericii, la 840 m de turnurile de pe Dealul Pietroasa, se afla un presupus turn din lemn. Bibliografie: Ferenczi 1968, p. 80; Gudea 1985, p. 179; 1997, p. 80, nr. IV/56. i) Punctul Acastău. La 474 m spre vest de turnul anterior, la capătul de sud-vest al Dealului Mare, la marginea pădurii, se află un presupus turn de semnalizare şi pază. Se poate presupune că aici era locul de spânzurătoare al oraşului Zalău în Evul Mediu. Bibliografie: Gudea 1985, p. 179; 1997, p. 80.

¤


83

P. 179. Panic (comuna Hereclean; magh. Szilágypanit) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

Plan 26. Zalău-ISCIP. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 42. a) Punctul Baza DROMET SA (fostă ISCIP). Aşezarea se află în lunca Văii Zalăului, pe a doua terasă a râului, pe partea stângă a drumului Zalău – Hereclean, şi are aproximativ 400 / 300 m. Materialele arheologice descoperite aparŃin culturii CoŃofeni, epocii bronzului, Hallstattului, perioadei Latène (secolele III-II î.Chr.), epocii romane (II-III d.Chr.) şi secolelor VI-VII d.Chr. (aşezare şi necropolă slavă de incineraŃie). Bibliografie: Matei 1980; Matei şi Stanciu 2000, p. 103-104; Stanciu 2001, p. 483; 2002, p. 225; Bejinariu 2005d, p. 67; Stanciu şi Muntean 2006-2007, p. 187 şi urm.; Pop 2008, p. 19. b) Punctul Panic-La Blocuri (acelaşi cu punctul Zalău-Bulevardul Mihai Viteazul 104-106). c) Punctul ISCIP, proprietatea Itall Bloc, proprietatea Saroni şi proprietatea Teodor. Situl se află pe malul din stânga Văii Zalăului, pe o terasă înaltă (a doua) de pe partea din stânga şoselei Zalău – Satu Mare. Materialele arheologice descoperite cu prilejul cercetării aparŃin culturii Bodrogkeresztúr – faza finală, epocii bronzului, perioadei Latène a dacilor liberi, epocii romane (secolele II-III d.Chr.), precum şi unei necropole de incineraŃie slave timpurii.

Bibliografie: Matei 1985; Matei şi Stanciu 2000, p. 103-104; Gindele 2005, p. 147; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2007, p. 67; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008a; BăcueŃ S. et alii 2008; BăcueŃ et alii 2008; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97.

Plan 27. Zalău-ISCIP. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 15/1. 2. Descoperiri preistorice. a) De aici provine un topor din piatră şlefuită, rupt din vechime. Bibliografie: Lakó 1981, p. 61. b) Tot în hotarul satului s-a descoperit o greutate din lut. Bibliografie: Lakó 1981, p. 61. c) Aici sunt semnalate fragmente ceramice aparŃinând grupului cultural Suplacu de Barcău. Bibliografie: Ignat 1998, p. 84. d) Punctul Pepenărie. Din hotarul localităŃii, între municipiul Zalău şi Panic, pe direcŃia nord-vest, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 219; Lakó 1981, p. 61; Lazarovici 1983, p. 16; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Iercoşan 2002, p. 67-68; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96. e) De aici, fără a se cunoaşte locul descoperirii, provine un celt din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 83. 3. Descoperiri de epocă romană.


84

Plan 28. Panic-Uroikert. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 9/2. a) În spatele crescătoriei de pui s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 472. b) Punctul Uroikert. Aici se află resturile unei aşezări de secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Rustoiu 1997, p. 34; Stanciu şi Matei 2006, p. 594 şi urm.; Gindele 2005, p. 146; Olȩdzki 2008, p. 367. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Gospodăria lui Kosma Ioan. Aici s-a descoperit un denar de la Commodus. Bibliografie: Lucăcel 1968, p. 12, nr. 156; Pop 1997, p. 472.

¤ 180. Pădureni (comuna Camăr; magh. Erdıaljarakottyás)

¤ 181. Păduriş (comuna Hida; magh. -) 1. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea de aici, cu hramul Sfintei Fecioare, poate fi atestată pentru prima dată la 1470 d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 202-203.

¤ 182. Păuşa (comuna Românaşi; magh. Egregypósa / Váradpósa) 1. Descoperiri preistorice. a) În curtea casei nu numărul 93 s-a descoperit un fragment dintr-un nucleu de obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 61.

¤ 183. Peceiu (comuna Bănişor; magh. Pecsely) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealu Lat. În acest punct din hotar se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr., dar şi fragmente ceramice

aparŃinând eneoliticului timpuriu, dar şi culturii CoŃofeni. Bibliografie: Pop 1997, p. 472; Matei şi Stanciu 2000, p. 71; BăcueŃ S. 2008a, p. 78; Bejinariu 2005d, p. 64. b) Punctul La Criptă (la BăcueŃ – Cripcă). De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár, dar şi materiale arheologice de epocă dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31; BăcueŃ S. 2008a, p. 78; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 93; Muscă 1987, p. 203.

¤ 184. Pericei (comună; magh. Szilágyperecssen) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

Plan 29. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 89. a) Punctul Keller Tag sau Tagu lui Keller. Situl arheologic din acest punct se află într-o carieră situată pe terasa a II-a a Crasnei, pe partea stângă a şoselei Zalău – Şimleu Silvaniei, la circa 1 km est de la ieşirea din localitate. Descoperirile de aici se încadrează în epoca neolitică (cultura Pişcolt) şi eneolitică (culturile Tiszapolgár – după Bejinariu şi RaŃ 2006-2007 această cultură nu este reprezentată aici – şi CoŃofeni), epocii bronzului (cultura Wietenberg, grupul cultural CehăluŃ) hallstattiană (cultura Gáva), dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr., precum şi în secolele VII-VIII d.Chr. Bibliografie: Ignat 1998, p. 84; Pop et alii 2000; 2006, p. 26 şi urm.; Matei şi Stanciu 2000, p. 71; BăcueŃ 2000, p. 526; 2005b, p. 159; 2006, p. 836; 2007, p. 67-70; BăcueŃ şi BăcueŃ 2000, p. 501-505; 2001; BăcueŃ S. 2001, p. 51; 2003, p. 19 şi urm. ; 2005b, p. 27, 29; 2007, p. 67 şi urm.; 2008a, p. 27-38, 78; BăcueŃ S. şi Braica 2003;


85

BăcueŃ S. şi Virag 2006, p. 46; BăcueŃ S. et alii 2002; Cosma 2002, p. 213; Iercoşan 2002, p. 69-70; Matei et alii 2005b; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31; Bejinariu 2005a, p. 48 şi urm.; 2005d, p. 64; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; Gindele 2005, p. 146; Lazarovici şi Lazarovici 2006, p. 407, 426-428, 602, 622.

Plan . Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 90. b) Punctul Polyas (Pólás)-Debre Tag (Polypas la Pop 2005b, p. 115). Situl este situat pe terasa a doua, neinundabilă, a râului Crasna, pe malul stâng al acestuia. Principalele epoci istorice reprezentate aici prin materiale arheologice sunt: eneoliticul târziu (cultura CoŃofeni), epoca dacică (denar roman republican) şi cea romană (secolele II-III d.Chr.). Bibliografie: Matei şi Pop 2005a; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31, 61; Pop et alii 2006, p. 88.

Plan 30. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 91. c) Punctul Dárvas. De aici, de pe terasa a doua, neinundabilă, a râului Crasna, provin materiale arheologice de secolele II-IV d.Chr., dar şi materiale ceramice neolitice şi CoŃofeni. Bibliografie: Pop 1997, p. 472; Pop et alii 2009, p. 169; Matei şi Stanciu 2000, p. 71; Matei şi Pop

2005; BăcueŃ S. 2008a, p. 78-79; Bejinariu 2005d, p. 65. d) Punctul Cimitirul Reformat, Strada GouŃ, nr. 763-765 sau Miliceri Tag. De aici provin materiale arheologice de secolele I-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 472; Pop et alii 2009; Matei şi Stanciu 2000, p. 71.

Plan 31. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 104. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Roată de pruni. La circa 1 km est de localitate s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 61; BăcueŃ S. 2008a, p. 78. b) Punctul Huşti sau Huszty. De aici provin mai multe fragmente ceramice asemănătoare celor de la Keller Tag între care şi unele aparŃinând culturii CoŃofeni.


86

Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 79; Bejinariu 2005d, p. 65. b) Punctul Poyas (acelaşi cu Polyas ?). De aici provin mai multe fragmente ceramice asemănătoare celor de la Keller Tag. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 79. c) Punctul Polvás. Dintre VârşolŃ şi Pericei, de pe terasa a II-a a văii Crasnei, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 105.

Plan 32. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 209. d) Punctul Sub Stejari. De aici provine, dintr-o descoperire din anul 1909, o brăŃară de aur cu capetele terminate cu câte două spirale (Bz D-Ha A). Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 221; Rusu 1972, p. 47; Lakó 1983, p. 83. e) Din locuri neprecizate de pe teritoriul localităŃii provin două spirale din aur în greutate de 40 gr descoperite înainte de 1904 (Tezaur Pericei 1). Bibliografie: Lakó 1983, p. 83. f) De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112. 3. Descoperiri medievale.

a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. b) Punctul CAP. Din acest punct, situat la sud de fostele grajduri CAP, provin materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 322; 2006, p. 836; 2007, p. 70. c) Punctul Dacii SRL. Din acest punct, spre VârşolŃ, provin materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 321-322; 2006, p. 836; 2007, p. 70-71.

Plan 33. Pericei-Keller Tag. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 30.

¤ 185. Periceiu Mic (comuna Pericei; magh. Kisperecsentanya)

¤ 186. Perii Vadului (comuna Ileanda; magh. Révkırtvéyes) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Cariera Veche, Pe Stâncă sau Pa Poduri. Aici, pe o înălŃime, la 100 m vest – nord-vest de sat, pe versantul drept al Someşului, la confluenŃa acestuia cu Valea Seacă, se află o aşezare din paleoliticul superior cu două niveluri de locuire, unul aurignacian şi altul gravettian. Bibliografie: Jungbert 1979, p. 401; Bitiri 1980, p. 32-34; Bitiri şi Cârciumaru 1980, p. 18-21; Lakó 1981, p. 62; Păunescu 2001, p. 450-455; Beldiman 2007, p. 30; Dobrescu 2008, p. 89; *** 2000, p. 297. 2. Descoperiri de epocă romană.


87

a) Pe teritoriul satului, în dreapta şoselei naŃionale, s-a descoperit – în anul 1882 – un turn de veghe şi pază. Bibliografie: Ferenczi 1969, p. 101.

¤ 187. Petrindu (comuna Cuzăplac; magh. Nagypetri) 1. Descoperiri monetare. a) Punctul Cheuderoaia sau Chenderoaia. La 500-600 m la nord – nord-est de sat s-a descoperit, în anul 1972, un tezaur format dintr-o imitaŃie a tetradrahmelor Macedoniei Prima şi 24 tetradrahme din Thasos (şi imitaŃii ale acestora – Tezaur Petrindu 1). Bibliografie: Chirilă şi Lucăcel 1977; 1979; Matei 1979, p. 15; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 31, 59-60; Pop et alii 2006, p. 88; Purece şi Dudău 2008, p. 44-45; *** 2000, p. 307.

¤ 188. Petrinzel (comuna Almaş; magh. Kispetri) 1. Descoperiri de epocă romană. a) În valea care curge pe lângă sat s-a descoperit o statuie de piatră, fragmentară, reprezentând o femeie. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 129; Popa 2002, p. 145, nr. 479.

¤ 189. Piroşa (comuna Băbeni; magh. Pirosd)

¤ 190. Plesca (comuna Cizer; magh. Palicka)

¤ 191. Plopiş (comună; magh. Gyümılcsénes) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

Plan 34. Plopiş-łarină (2) şi Rovină (1). După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 3/2. a) Punctul Rovină. Materialele arheologice descoperite aici, pe a doua terasă a Pârâului Valea Mare, pe malul drept, aparŃin epocii romane, secolelor X-XI d.Chr., dar şi preistorice, nedeterminate. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 73; BăcueŃ 2000, p. 527; 2003, p. 322; 2006, p. 836; 2007, p. 71; BăcueŃ S. 2008a, p. 79; Cosma 2002, p. 214. b) Punctul Şest Nojeşti sau Nojeşti.

Materialele arheologice descoperite aici aparŃin culturii CoŃofeni şi secolelor VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 527; 2006, p. 836; 2007, p. 71; Cosma 2002, p. 214; Bejinariu 2005d, p. 65. c) Punctul Perimetru. De aici provin, din faŃa Dealului Vulpilor, fragmente ceramice aparŃinând eneoliticului timpuriu, dar şi de secolele VII-IX şi XI-XIII d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 527; 2006, p. 836; 2007, p. 71-72; Cosma 2002, p. 214; BăcueŃ S. 2008a, p. 79. d) Punctul łarina. De aici, dintre pâraiele Valea Mare şi Luşor, în hotarul dintre Plopiş şi Hurez, la 500 m sud-vest de capătul comunei Plopiş, spre Hurez, pe terasa văii, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş, dar şi materiale ceramice romane. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 73; BăcueŃ S. 2008a, p. 79. 2. Descoperiri preistorice. a) De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 79. b) Punctul Cucleu. Din zona localităŃii, de pe un promontoriu cu trei pante abrupte situat în apropierea unei văi, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 105; 2005c, p. 94. c) Punctul łarina MoghoruŃa. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând unei civilizaŃii preistorice necunoscute. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 79.

Plan 35. Plopiş-Podul lui Holzer. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 2/1, punctul 4.


88

3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Podul lui Holzer. Pe a doua terasă a Văii Iazului, în partea din dreapta a şoselei Iaz – Boghiş, la circa 2 km sud-est de satul Iaz, s-a descoperit o aşezare romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 73. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. 5. Descoperiri monetare. a) Punctul Hotarul Satului. De aici provine o drahmă de Dyrrhachium Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 31, 47; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 192. Poarta Sălajului (comuna Românaşi; magh. Vaskapu) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provine o brăŃară cilindrică cu secŃiunea rotundă, din aur (Bz D-Ha A). Bibliografie: Rusu 1972, p. 48; Lakó 1983, p. 83. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Drumul lui Traian. Pe aici se consideră că a trecut drumul imperial Napoca – Porolissum. Bibliografie: Goos 1876, p. 121; Matei şi Lakó 1979, p. 129.

¤ 193. Podişu (comuna Ileanda; magh. Csırmény) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul La Lab sau Pe Lab. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus din epoca bronzului. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92; Kacsó 2003, p. 106-107, 139; Pop 2005, p. 76. b) Punctul Pe Inat. În acest punct, la sud de Valea Secarului, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus din epoca bronzului. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92; Kacsó 2003, p. 107, 139; Pop 2005, p. 76. c) Punctul Ciorgău. În acest punct, la un izvor, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus din epoca bronzului. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92. d) Punctul La Mal.

La circa 50 m de sat, la al patrulea stâlp electric din lemn care urcă pe platou, s-a descoperit un fragment ceramic hallstattian timpuriu. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 95. 2. Descoperiri de epocă romană. a) La capătul sudic al satului, în grădina casei cu numărul 72, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92; Ferenczi 1988, p. 269. b) Pe terenul gospodăriilor de la numerele 85 şi 85A s-au descoperit fragmente ceramice romane. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92; Ferenczi 1988, p. 269.

¤ 194. Poiana Blenchii (comună; magh. Blenkemezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provin topoare şi o fusaiolă din piatră. Bibliografie: Lakó 1981, p. 62.

¤ 195. Poiana Măgura (comuna Sărmăşag; magh. Magurahegy) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994.

¤ 196. Poiana OnŃii (comuna CristolŃ; magh. Bezdedmezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine un topor ciocan dublu. Bibliografie: Lakó 1981, p. 62.

¤ 197. PoieniŃa (comuna Băbeni; magh. Kismezı)

¤ 198. Popeni (comuna Mirşid; magh. Szilágypaptelek) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Pe Pogor sau Pogor. În acest punct, aflat la circa 3 km nord-est de sat, s-au descoperit materiale ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus. De aici provin materiale ceramice de secolele VII-X d.Chr. Bibliografie: Ardevan 1977, p. 136; Matei 1979a, p. 483-484; Cosma 2002, p. 214-216; Kacsó 2003, p. 107, 139; BăcueŃ şi BăcueŃ 2000a; BăcueŃ 2005, p. 274; 2005b, p. 159; 2006, p. 831; 836; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224; Pop 2005, p. 76.


89

2. Descoperiri preistorice. a) Aici, într-o pădure de pe teritoriul satului, s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria celor neîncadrate sigur (Popeni I). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 342, nr. 541; Roska 1942, p. 220, nr. 12 şi 273, nr. 220; DîmboviŃa 1977, p. 150; Lakó 1983, p. 83. 3. Descoperiri medievale. a) Punctul Racovă sau Racova. Materialele arheologice descoperite aici, la baza unei terase de pe malul din dreapta văii, pe un teren plat, în capătul estic al localităŃii, spre Jibou, la sud de ultima casă, pe Valea Racovei, orientată spre sud, aparŃin secolelor VII-VIII d.Chr. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 73; BăcueŃ 2000, p. 527; 2006, p. 836; Cosma 2002, p. 214. b) Punctul Valea Bochii. Punctul este limitrof celui de mai sus şi se încadrează aproximativ în aceeaşi perioadă istorică. Bibliografie: Cosma 2002, p. 214-216. c) Punctul Cuceu. Aşezarea medievală din acest punct se încadrează cronologic şi cultural între secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Cosma 1996-1997, p. 69 şi urm.

¤ 199. Popteleac (comuna Gârbou; magh. Paptelke) 1. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea românească este atestată pentru prima dată în secolul XVIII d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 210.

¤ 200. PorŃ (comuna Marca; magh. Porc) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Corău.

Plan 37. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 5. De aici provine ceramică aparŃinând culturii Starčevo-Criş şi grupului cultural Suplac (mai

precis cultura Pişcolt !) (nu şi cultura Tiszapolgár cum afirmă NeŃa Iercoşan). După Bejinariu şi RaŃ 2006-2007 de aici provin materiale ceramice Bodrogkeresztúr târzii. Autoarea descoperirilor consideră că aici s-ar găsi şi înmormântări neolitice prin incinerare. Următoarea secvenŃă stratigrafică surprinsă aici aparŃine culturii CoŃofeni – faza a doua, aceasta fiind suprapusă de o locuire aparŃinând epocii târzii a bronzului. În acelaşi punct s-au descoperit şi materiale arheologice de secolele II-III d.Chr.

Plan 36. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 7. Bibliografie: Matei 1980, p. 239; Matei et alii 2003; Bejinariu 2005c, p. 95; 2005d, p. 65; Bejinariu et alii 2004; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; BăcueŃ S. 2004, p. 73, 75; 2005, p. 5, 6-7; 2005b, p. 27, 28; 2007, p. 67 şi urm.; 2008, p. 20-26, 39-42, 49-50, 54, 64 şi urm., 73; 2008a, p. 13-26, 80; BăcueŃ S. şi Virag 2006, p. 45-46; Pop et alii 2006, p. 26 şi urm.; Lazarovici şi Lazarovici 2006, p. 424, 425-426, 437, 603, 618; Pop et alii 2007, p. 276; Virag şi Kádas 2006-2007, p. 9.

Plan 38. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 37. b) Punctul Köre sau Köve. La vest de sat, spre ieşirea râului Barcău din defileu, s-a descoperit o aşezare cu materiale arheologice din cultura Tiszapolgár şi din secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 15; Pop 1997, p. 472; Iercoşan 2002, p. 72.


90

Plan 39. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 23. c) Punctul Paliş-Mănăstire sau Paliş. Situl este amplasat pe înşeuarea dintre dealurile Pleşa şi Paliş, o veche cale de acces dinspre vest spre depresiunea Şimleului. Descoperirile de aici se pot încadra între secolele V-IV î.Chr. (grupul cultural Sanislău-Nir) şi IV-III î.Chr. (Latène-ul celtic). Aşezarea a fost fortificată cu şanŃ şi palisadă în a doua perioadă.

Plan 40. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 24. Bibliografie: Pop 2008, p. 19; Pop et alii 2007; 2008; 2009c; Pop şi Pupeză 2006, p. 184 şi urm.; Pop şi Bejinariu 2009, p. 332; Sîrbu et alii 2006, p. 235. d) Punctul StaŃia de betoane Bechtel / La baraj – Barul lui Guti. Cercetările arheologice de salvare de aici au dus la descoperirea a două complexe de epoca bronzului şi 34 de complexe medievale timpurii (secolele VIII-IX d.Chr.). Bibliografie: Matei şi BăcueŃ 2008. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Pădurea Jidovilor sau Pădurea Jidovului. Aşezarea paleolitică (Musterian) se află pe marginea versantului drept al Văii Barcăului, la ieşirea acestuia din defileu. Bibliografie: Lazarovici et alii 2004; Pop şi Bejinariu 2009.

b) Punctul Kun Hegy. De aici provine ceramică aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: BăcueŃ S. 2000, p. 9.

Plan. 41. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 25. c) De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112. d) Punctul Dealul Pleşa. Pe această formă de relief se află o posibilă fortificaŃie aparŃinând epocii bronzului (cultura Wietenberg). Bibliografie: Pop et alii 2007, p. 276; Pop şi Bejinariu 2009, p. 332.

Plan 42. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 38. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Sub Cetate sau Köret. Din acest punct aflat pe hotarul vestic al localităŃii, la limita dintre judeŃele Sălaj şi Bibor, provin artefacte romane de secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Ignat şi Bulzan 1997, p. 502; Matei şi Stanciu 2000, p. 74. b) Punctul Rât. Din acest punct provin artefacte romane de secolele II-III d.Chr.


91

Bibliografie: Pop et alii 2007, p. 276.

Plan 43. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 78. c) Punctul La Nadă. Din acest punct provin artefacte romane de secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Pop et alii 2007, p. 276. d) Punctul Pă Coastă. Din acest punct provin artefacte romane de secolele II-III d.Chr. Bibliografie: Pop et alii 2007, p. 276.

Plan 44. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 34.

4. Descoperiri medievale. a) Din hotar provin materiale ceramice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2006, p. 836.

¤ 201. Preluci (comuna Lozna; magh. Kılózna) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Piatra Prelucilor. Pe creasta de deasupra bisericii se află resturile unui turn de veghe. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 179; 1988, p. 262. b) Punctul Pădurea sau Păşunea Prelucanilor deasupra. Aici se află ruinele unui turn de veghe cu diametrul de 15,4 m. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 179, 183; 1988, p. 262. c) Punctul Hornicior. La 50 m spre miazăzi de turnul de mai sus se află un altul cu diametrul de 14,2 m. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 130; Ferenczi 1987-1988, p. 179; 1988, p. 262. d) Punctul Volm. Aici se află resturile unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 130.

¤ 202. Preoteasa (comuna Valcău de Jos; magh. Füzespaptelek) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul La Pietre. Aici, la 1 km sud de şcoala din localitate, s-a descoperit o aşezare aparŃinând culturii Tisa, faza târzie (Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ?). Bibliografie: Lakó 1981, p. 62; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; BăcueŃ S. 2008a, p. 79-80. b) Din hotar provine o daltă de piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 62. c) O altă daltă de piatră şlefuită provine tot din hotarul localităŃii. Bibliografie: Lakó 1981, p. 62. d) Punctul Lângă Pupoş. La 1 km sud-vest de şcoala din localitate şi la 500 m de punctul La Pietre s-a găsit o daltă de piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 62; BăcueŃ S. 2008a, p. 80.

¤ 203. Pria (comuna Cizer; magh. Perje) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Măgura Priei. Aici se află urmele unui turn roman de pază şi semnalizare.


92

Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 129. ¤

204. Prodăneşti (comuna Creaca; magh. Prodánfalva) 1. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un punct necunoscut aflat pe teritoriul localităŃii s-a descoperit un topor realizat din piatră, şlefuit, perforat, cu ceafă cilindrică şi tăişul lăŃit şi curbat.

Bibliografie: Bejinariu 2006a, p. 34. ¤

205. PurcăreŃ (comuna Letca; magh. Pórkerec) ¤

206. Pusta (oraş Şimleu Silvaniei; magh. Csehipuszta)

¤


93

R. 207. Racâş (comuna Hida; magh. Almásrákos) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Gura Jernăului. Din zona localităŃii, la confluenŃa pâraielor Gălpâia cu După Hotară, provin fragmente ceramice aparŃinând eneoliticului, culturilor Wietenberg (dintr-o aşezare Otomani ?), Suciu de Sus, Hallstatt, epoca romană şi secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 105; 2003, p. 68; Kacsó 2003, p. 107, 139; Pop 2005, p. 77.

¤ 208. Ratin (comuna Crasna; magh. Ráton) 1. Descoperiri preistorice. a) Pe teritoriul localităŃii se află o aşezare eneolitică de tip Tisa (Tiszapolgár ?). Bibliografie: Lakó 1981, p. 63; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Kalmar 1985, p. 98, 99, 101, 102; Stoicovici 1985, p. 107; BăcueŃ S. 2008a, p. 80. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Valea MortăniŃa. Pe stânga Văii MortăniŃa, pe terasa a I-a, se află o aşezare de secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 473; Matei şi Stanciu 2000, p. 74-75. 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 209. Ratovei (comuna Valcău de Jos; magh. Rátonbükk)

¤ 210. Răstoci (comuna Ileanda; magh. Hoszurév) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Lazuri. De aici, la circa 250 m sud-vest de intersecŃia DN 1H şi calea ferată, provin materiale ceramice dacice, dar şi materiale din secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112; 1997, p. 473.

¤ 211. RăstolŃu Deşert (comuna Agrij; magh. Pusztarajtolc) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Pustă. De aici provine, de la circa 2 km est de sat, provine ceramică aparŃinând culturii Tiszapolgár, dar şi fragmente ceramice CoŃofeni, faza II. Bibliografie: Lakó 1981, p. 63, pl. III/6; Lazarovici 1983, p. 16; Crişan 1998, p. 5; BăcueŃ S. 2000, p. 9; Iercoşan 2002, p. 73; Bejinariu 2005d, p. 65; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96. 2. Descoperiri preistorice. a) În locul fostei şcoli s-a descoperit un topor din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 63. Punctul Grui. Din acest punct aflat în hotarul localităŃii provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 65.

¤ 212. RăstolŃu Mare (comuna Buciumi; magh. Nagyrajtolc) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Capu Dealului. Aici, la 500 m est de sat, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár, dar şi CoŃofeni. Bibliografie: Lakó 1981, p. 64; Lazarovici 1983, p. 16; Iercoşan 2002, p. 73; Bejinariu 2005d, p. 65; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96. 2. Descoperiri preistorice. a) De aici provin piese neolitice din silex, dar şi mai multe topoare şi dălŃi din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 66-68; Maxim et alii 1993; Tarcea şi Tarcea 1996, p. 667 şi urm. b) Punctele Calea Oilor şi La Plopi. Din hotarul localităŃii, de la circa 400 m distanŃă spre est, provine un topor de aramă, varianta Pločnik. De aici provin şi fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Vulpe 1975, p. 20; Lakó 1979, p. 42; 1981, p. 65-66; Lazarovici 1983, p. 16; Kalmar 1992, p. 83, 84; Beşliu et alii 1992, p. 99; Iercoşan 2002, p. 73-74; BăcueŃ S. 2003, p. 19 şi urm.; Manzura 2003, p. 410; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96. c) Punctul Valea Milii. Din acest punct provine un topor-ciocan de aramă, varianta Pločnik. Bibliografie: Lakó 1979, p. 42; Manzura 2003, p. 410. d) Punctul Bercul Almaşului.


94

La sud de localitate, la circa 1,5-2 km de acesta, s-au descoperit două unelte de piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 63. e) De aici provine o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 64. f) Punctul Cioroi. La circa 1,5-2 km sud-est de localitate, pe o terasă joasă, a fost descoperită o aşezare aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Lakó 1981, p. 64-65; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. g) Punctul Şugăreasa. În direcŃia nord-est, la aproximativ 1,5 km de localitate, s-a descoperit o aşezare neolitică a culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Lakó 1981, p. 65; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. h) Punctul FaŃa Pustii. Din localitate provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 105.

¤ 213. Recea (comuna VârşolŃ; magh. Krasznarécse) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Valea Călăbuciului. Materialele arheologice descoperite aici aparŃin culturii Wietenberg, III-II î.Chr. şi secolelor III-IV şi IX-X d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 473; 2008, p. 19; Matei şi Stanciu 2000, p. 74; BăcueŃ 2000, p. 528; 2006, p. 836; 2007, p. 72; Bejinariu 2001, p. 105; Cosma 2002, p. 217. b) Punctul Valea Suldubii sau Valea Sulduba. Situl se află în bazinul Crasnei, la confluenŃa dintre Valea Sulduba cu un torent minor. Aşezarea este afectată de alunecări de teren. Materialele arheologice descoperite aici aparŃin epocii mijlocii şi târzii a bronzului, perioadei Latène – secolelor III-II î.Chr. şi VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 528; 2006, p. 836; 2007, p. 72-73; Cosma 2002, p. 217; Bejinariu şi Pop 2009a. 2. Descoperiri preistorice. a) Pe partea din dreapta Văii Pusta sau descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 65. b) Cu ocazia efectuării unor lucrări în spatele şcolii din localitate s-a descoperit o aşezare de epoca bronzului încadrabilă în culturile Otomani şi Wietenberg. Bibliografie: Lakó 1983, p. 83.

c) De aici provin materiale ceramice dacice descoperite într-o periegheză. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112; Pop et alii 2006, p. 88. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Pusta Rece. La baza dealului cu numele de mai sus, între sat şi deal, pe un dâmb mai mic, se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 473; Matei şi Stanciu 2000, p. 74. 4. Descoperiri medievale. a) Punctul Pârâul Bisericii. Materialele arheologice descoperite aici, în spatele caselor cu numerele 195-200 din localitatea Recea, aparŃin secolelor X-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 322; 2006, p. 836.

¤ 214. Recea Mică (comuna VârşolŃ; magh. Kisrécsepuszta)

¤ 215. Rogna (comuna Ileanda; magh. Kornislaka) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Bulbuc sau Bulbucu. La est de primele case din Rogna, lângă drumul Podişu – Rogna, pe terasa înaltă a Someşului, se află material ceramic din epoca bronzului, cultura Suciu de Sus, precum şi un fragment ceramic de epocă romană (secolele II-IV d.Chr.). Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92-93; Pop 1997, p. 473; 2005, p. 77; Bejinariu 2001, p. 105; Kacsó 2003, p. 139. b) Punctul Lăpăstău. La est de uliŃa principală a satului, la sud de drumul ce urcă dinspre Someş spre şcoală, s-au descoperit fragmente ceramice eneolitice şi altele din epoca bronzului. Bibliografie: Lakó 1981, p. 63, pl. III/6; Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Crişan 1998, p. 5, n. 29; Bejinariu 2001, p. 105. c) Punctul La Poduri. La circa 200 m est de biserica satului, în grădina casei cu numărul 11, s-au recoltat fragmente ceramice preistorice şi altele prefeudale. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Bejinariu 2001, p. 105; Cosma 2002, p. 217. d) În grădinile caselor cu numerele 19-20-21 s-a găsit ceramică preistorică asociată cu ceramică prefeudală. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Bejinariu 2001, p. 105; Cosma 2002, p. 217. 2. Descoperiri preistorice.


95

a) Pe o terasă din apropierea punctului Bulbuc s-au descoperit fragmente ceramice atipice şi o lamă din obsidian. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93. b) Punctul Coasta lui Nicolae. În imediata apropiere a capătului dinspre Negreni a satului Rogna s-a descoperit ceramică aparŃinând culturii Suciu de Sus (epoca bronzului). Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 93; Bejinariu 2001, p. 105; Kacsó 2003, p. 107, 139; Pop 2005, p. 77. c) De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La Bontauă. Pe un promontoriu de lângă Valea Oşenii, la aproximativ 1,2 km vest – nord-vest de biserica din Rogna, se află ruinele inelare ale unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 130; Ferenczi 1988, p. 267-268. b) La capătul satului, spre Podişu, s-a descoperit o aşezare de secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 473. 4. Salina Rogna. a) Pe culma Brezei se afla, în epoca romană, o exploatare de sare. Bibliografie: BoroneanŃ 2000, p. 158.

¤ 216. Românaşi (comună; magh. Alsóegregy)

Plan 45. Harta localităŃii Românaşi (după: Gudea 1997c, p. 44, nr. 23 – stânga, mijloc). 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) StaŃia de CarburanŃi a SC Comeso.

De aici provin fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, Hallstatt şi altele de epocă romană. Bibliografie: Bejinariu 2003, p. 68-69; Kacsó 2003, p. 107, 139; Pop 2005, p. 77. 2. Descoperiri preistorice. a) În anul 1959, în albia unui pârâu, un elev a descoperit un depozit de bronzuri din seria celor neprecizate (Românaşi I). Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 150; Lakó 1983, p. 84. b) Din hotarul localităŃii provin materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.; Pop 2008, p. 19. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Castrul roman Largiana. Punctul Cetate. Pe teritoriul castrului s-au descoperit şi unelte preistorice. Castrul de pământ are dimensiunile de 122 / 153 m, iar cel de piatră 130 / 158,5 m. Lângă castru se găseşte aşezarea vicană şi cimitirul. Bibliografie: Gooss 1876, p. 72 (Magyar-Egregy); MarŃian 1909, p. 336, nr. 400; Macrea et alii 1962, p. 499; Macrea şi Crişan 1964, p. 360; Alicu 1973, p. 113; Russu 1974; Gudea 1974, p. 188; 1977, p. 110; 1977a, p. 116; 1987, p. 98; Gudea şi Matei 1981, p. 197 şi urm.; Matei şi Lakó 1979, p. 130; Lakó 1981, p. 68; Cosma 1993, p. 46; Petolescu 1997, p. 95, 110; Tamba 1997; 2001, p. 263; Regep 2002, p. 269; łentea şi Popescu 2002-2003, p. 285, 294; Pop C. 2003, p. 133; Benea et alii 2006, p. 91; Gudea Al. 2005, p. 242; 2007, p. 58-64, 160-162; *** 1996, p. 298; *** 2003, p. 196.

Plan 46. Castrul de la Românaşi (după: Gudea 1997c, p. 44, nr. 23 – dreapta, sus).


96

4. Descoperiri monetare. a) De aici, din hotarul localităŃii, provine o monedă dacică de argint de tip Crişeni-Berghieş. Bibliografie: Matei 1979, p. 15; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 22.

¤ 217. Romita (comuna Românaşi; magh. Romlott) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine un topor-târnăcop de aramă de tip Mezökeresztes. Bibliografie: Roska 1942, p. 239, nr. 49; 1942a, p. 49-50, nr. 149; Vulpe 1975, p. 30; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 69; Gudea 1983a; Lazarovici 1983, p. 16; Beşliu et alii 1992, p. 99; Manzura 2003, p. 409. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Cetate. Castrul roman Certiae sau Cersiae. Faza iniŃială a castrului roman, care se află pe malul drept al Văii Agrişului la nord-est de localitate, între localităŃile Romita şi Brusturi, în imediata apropiere a fostelor grajduri CAP Brusturi, a fost de pământ. În castru a staŃionat cohors I Hispanorum equitata atestată de ştampile pe Ńigle. Mai apoi s-a ridicat construcŃia de piatră. Dimensiunile castrului permit staŃionarea a două unităŃi militare: cohors VI Thracum equitata şi cohors II Britannica miliaria atestate de Ńigle stampilate. O inscripŃie atestă şi pe cohors I Batavorum. În apropierea acestuia s-a dezvoltat o înfloritoare aşezare civilă. Din acest sit arheologic a fost cercetată baia. Materiale arheologice descoperite aici aparŃin şi epocii pietrei (un topor din piatră şlefuită), secolelor IX-X şi XI-XIII d.Chr. Bibliografie: Gooss 1876, p. 72, 103; Torma 1880, p. 109; MarŃian 1909, p. 343, nr. 578; Russu 1941-1944; 1968, p. 457-459; Roska 1942, p. 239, nr. 49; Tudor 1969, p. 254-255; Gudea 1974, p. 188; 1977, p. 110; 1997, p. 63 şi urm.; Gudea şi Lucăcel 1979, p. 333; Matei şi Bajusz 1997; Matei şi Lakó 1979, p. 130-131; Lakó 1981, p. 68, 69; Crişan 1982, p. 207-209; Bajusz şi Matei 1997; Tamba 1997; Petolescu 1997, p. 90-91; Cociş şi Opreanu 1998, p. 206, 208; Nemeti S. 1999, p. 197-198; 2005, p. 361; BăcueŃ 2000, p. 528; Paki 2001, p. 77-82; łentea şi Popescu 2002-2003, p. 275, 286, 294; Pop C. 2004, p. 313; Franzen et alii 2004-2005; Benea 2004-2005, p. 177; Dudău 2006, p. 130-131; Bounegru 2007, p. 160, 161; Băeştean 2007, p. 144; *** 1994, p. 293-294; *** 2003, p. 196.

Plan 47. Harta localităŃii Romita (după: Gudea 1997c, p. 44, nr. 24). 3. Descoperiri monetare. a) CirculaŃia monetară în perioada romană. Bibliografie: Găzdac şi Găzdac 2001, p. 140, 149.

Plan 48. Castrul roman de la Romita. După: Franzen et alii 2004-2005, p. 177.

¤

218. Rona (oraş Jibou; magh. Szilágyróna) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul Rákóczy.


97

a.1. Pe acest deal, situat între Rona şi TurbuŃa, s-a descoperit un nucleu din obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 69. a.2. În anul 1880 s-a descoperit, la 10 m adâncime, în mina de sare din localitate, un depozit de bronzuri (Rona I) din seria celor neprecizate. Unele obiecte fac să putem încadra depozitul în Bronz D sau Ha A1. Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 222 şi 293, nr. 98; Rusu 1963, p. 206, nr. 60; DîmboviŃa 1977, p. 150; Lakó 1983, p. 84.

¤ 219. Ruginoasa (comuna Cuzăplac; magh. Lapupatak) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul La Stoguri. De aici provin materiale ceramice dacice dintr-o fortificaŃie de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 31; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 220. Rus (comună; magh. Oroszmezı) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Şesul lui Măican. Într-o grădină dinspre Buzaş (casele cu numerele 104-108) s-au descoperit fragmente preistorice

atipice (dar şi fragmente aparŃinând culturii Suciu de Sus) şi ceramică prefeudală. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 92; Cosma 2002, p. 218; Bejinariu 2003, p. 69; Kacsó 2003, p. 107, 139; Pop 2005, p. 77. 2. Descoperiri preistorice. a) Fără alte precizări se amintesc în bibliografie fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 65. b) Punctul Cetatea Pintii. La nord-vest de centrul comunei se află o aşezare neolitică sau de epoca bronzului. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 42-43. c) Punctul Citera. Pe vârful mamelonului înalt situat la vest de localitate nu s-au descoperit „lucruri interesante” din punct de vedere arheologic (?). Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48. d) În anul 1864 s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (secolul XII î.Chr. – Rus I). Bibliografie: Gooss 1876, p. 43; MarŃian 1909, p. 341, nr. 531; Roska 1942, p. 214, nr. 67; Rusu 1963, p. 207, nr. 51; DîmboviŃa 1977, p. 105.

¤


98


99

S. 221. Sălăjeni (comuna Bocşa; magh. Ökıritó)

1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Str. Pustii. În hotarul localităŃii s-au descoperit materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 184 şi urm.; Pop 2008, p. 19.

¤ 222. SălăŃig (comună; magh. Szilágyszeg)

1. Descoperiri medievale (?). a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităŃii s-ar afla o fortificaŃie (nedatată). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 346, nr. 670.

¤ 223. Sărmăşag (comună; magh. Szarmaság) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provin 12 plăci de aur sub formă de barcă legate câte 4 prin sârme de aur. AlŃi autori aduc numărul pieselor la 15 sau 16, amintind şi 5 spirale (Tezaur Sărmăşag 1). Bibliografie: Roska 1942, p. 214, nr. 1-2; Rusu 1972, p. 48; Lakó 1983, p. 85. b) Tezaurul dacic de la Sărmăşag. Acesta a fost descoperit în urma unor lucrări agricole. Obiectele de argint care-l compun aparŃin civilizaŃiei dacice clasice (două brăŃări simple, două cu capetele înfăşurate, una cu capetele terminate în butoni conici şi alte două cu extremităŃile libere, ornamentate cu capete de animale stilizate; o brăŃară spirală incompletă; trei fibule; un pandantiv-cui; patru fragmente de sârmă din argint – Tezaur Sărmăşag 2). Bibliografie: Glodariu 1968; Matei 1979, p. 15-16; Rustoiu 1987-1988, p. 1080, 1089; 1996, p. 43, 46, 47; 1996a, p. 49, 187, 191, 193; 1997, p. 96, 102; Pop 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 31, 62-67; Pop et alii 2006, p. 88.

¤ 224. Sâg (comună; magh. Felsıszék) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 70; BăcueŃ S. 2008a, p. 80. b) Punctul Coasta Piscilei sau Coasta Pisicilii. Aici, la circa 50 m vest de localul şcolii noi, la 50 m de drumul satului şi la 50-60 m de Valea Sâgului, s-a descoperit, în anul 1972, un depozit

de bronzuri din seria Moigrad-Tăuteu (secolul X î.Chr. – Sâg I). Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 134; Soroceanu şi Lakó 1981; 1983, p. 85-86; Schuster 2005, p. 13; Soroceanu 2008, p. 58-59; Ciugudean et alii 2008, p. 51. c) Punctul łiclu. De aici provine un vârf de lance din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 86. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 225. Sâncraiu Almaşului (comuna Zimbor; magh. Almászentkirály / Topaszentkirály) 1. Descoperiri preistorice. a) Din localitate provine o aşchie de obsidian, fără a se cunoaşte locul de provenienŃă. Bibliografie: Roska 1942, p. 282, nr. 58; Lakó 1981, p. 70-71. b) Din hotarul localităŃii provin două topoare din bronz (depozit – Sâncraiu Almaşului I). Tot de aici mai provin un celt de tip transilvănean şi un topor de luptă cu disc, ambele din bronz. Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 223; Lakó 1983, p. 85. c) Punctul Corboaia. Din hotarul localităŃii provin materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.; Pop 2008, p. 19. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Pe teritoriul satului s-a descoperit un leu funerar. Această descoperire poate fi pusă în legătură cu existenŃa unei aşezări rurale de epocă romană. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 131; Popa 2002, p. 165, nr. 559; Gudea 2008, p. 78.

¤ 226. Sâncraiu Silvaniei (comuna Dobrin; magh. Szilágyszentkirály) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Lazuri sau Laz. În acest punct, la est – nord-est de localitate, la circa 1 km în dreapta Văii Sălajului, se află o aşezare de secolele II-III d.Chr., dar şi fragmente ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus. Tot de


100

aici provin şi fragmente ceramice de secolele IX-X d.Chr. (la Pop 2005b sunt două puncte distincte). Bibliografie: Matei 1980, p. 236; Matei şi Stanciu 2000, p. 79; Kacsó 1980, p. 37; 2003, p. 107, 140; Stanciu 1995, p. 155; Pop 1997, p. 473; 2005, p. 78; Cosma 2002, p. 226; Bejinariu 2003, p. 69; Gindele 2005, p. 146. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Hotarul Satului. Din hotarul localităŃii, fără alte date de localizare, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Roska 1942, p. 275, nr. 226; Lakó 1981, p. 71; Lazarovici 1983, p. 17; Iercoşan 2002, p. 78; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96. b) Punctul Barázdahát. Aici, la circa 1,5 km de punctul Lazuri, între două izvoare, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Suciu de Sus. Bibliografie: Lakó 1983, p. 87; Bejinariu 2003, p. 69; Kacsó 2003, p. 140. c) Punctul Valea Sâncrai. De aici provin materiale arheologice de perioadă dacică. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115. 3. Descoperiri monetare. a) Punctul Laz. Aici s-au descoperit monede de argint de la Antoninus Pius (Tezaur Sâncraiu Silvaniei 1) şi fragmente ceramice dintr-o urnă. Bibliografie: Matei 1980, p. 236; Matei şi Stanciu 2000, p. 78.

¤ 227. Sângeorgiu de Meseş (comuna Buciumi; magh. Mesesszentgyırgy) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul CetăŃeaua. Aici s-au descoperit materiale ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Ciugudean 2000, p. 81; Bejinariu 2005d, p. 65. b) Din hotarul localităŃii provine o daltă din gresie şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 71. c) Din hotar provine un topor de bronz aparŃinând epocii bronzului. Bibliografie: Vulpe 1970, p. 13; Lakó 1983, p. 88; Bejinariu 2001, p. 105. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Dealul Boului, punctul La Frapsin. Aici s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare, la 2 km sud-vest de sat.

Bibliografie: Torma 1880, p. 73-74; Buday 1912, p. 110; Matei şi Lakó 1979, p. 131; Gudea 1985, p. 166-167; 1997, p. 51-52, nr. II/24. b) Dealul Boului, punctul MăguriŃa. Aici s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare situat la mijlocul dealului, la 800-850 m sud de turnul de La Frapsin. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 131; Gudea 1985, p. 167; 1997, p. 51, nr. 23. c) Dealul Boului, punctul La Ferice. Aici se află urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1880, p. 74; Buday 1912, p. 111; Gudea 1985, p. 166-167; 1997, p. 51-52, nr. II/22.

¤ 228. Sânmihaiu Almaşului (comună; magh. Almásszentmihály) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Zsarnó. În acest punct s-a descoperit un nucleu din obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 71. b) Din hotarul localităŃii provine un fragment dintr-un topor din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 71. c) De aici provine un topor de luptă din bronz. Bibliografie: Roska 1942, p. 234, nr. 95; Lakó 1983, p. 88.

¤ 229. Sânpetru Almaşului (comuna Hida; magh. Füzesszentpéter) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dâmbul Cremenii. Pe versantul drept al Văii Strâmba (afluent de dreapta al Văii Almaşului), la circa 1 km est de sat, s-au descoperit piese litice aparŃinând paleoliticului superior. Bibliografie: Păunescu 2001, p. 456. b) Dintr-un loc neprecizat provine un fragment ceramic neolitic aparŃinând culturii Turdaş. Bibliografie: Roska 1942, p. 95, nr. 124; Lakó 1981, p. 71. c) Punctul Valea Sâncrai. Din acest punct provin materiale arheologice dacice, încadrabile între secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Pop 2008, p. 32. 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Gura Corbului sau Corbu. În punctul situat la circa 2 km nord-est de sat s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni precum şi urmele unei aşezări dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. şi ale alteia rurale romane.


101

Bibliografie: Matei 1979, p. 16; Matei şi Lakó 1979, p. 131-132; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 88; Popa 2002, p. 168, nr. 572; Gudea 2008, p. 78-79; Bejinariu 2005d, p. 65-66.

¤ 230. Sântă Măria (comuna Sânmihaiu Almaşului; magh. Almásszentmária)

¤ 231. Sârbi (comuna Sâg; magh. Krasznatótfalu)

¤ 232. Sfăraş (comuna Almaş; magh. Farnas) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine un depozit de bronzuri descoperit în anul 1898. Din depozit fac parte şi piese din cupru. Acesta se încadrează în seria Cincu-Suseni (secolul XII d.Chr. – Sfăraş 1). Bibliografie: Roska 1942, p. 183, nr. 7; Rusu 1963, p. 208, nr. 64; DîmboviŃa 1977, p. 106; Vulpe 1970, p. 94, nr. 541-542; 1975, p. 74; Lakó 1983, p. 85; Gogâltan 1999-2000, p. 20; 2005, p. 356, nr. 39. 2. Descoperiri de epocă romană. a) În secolul trecut s-a descoperit în localitate un leu funerar. Acesta poate să semnaleze existenŃa unei aşezări rurale romane. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 131, nr. 37; Popa 2002, p. 173, nr. 589.

¤ 233. Sici (comuna Pericei; magh. Szomlyószécs) 1. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea premontrensă este menŃionată în anii 1234-1235 d.Chr. Mănăstirea Zich poate să fie localizată şi la Ciceu (judeŃul BistriŃa-Năsăud) sau Sic (judeŃul Cluj). Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 285.

¤ 234. Sighetu Silvaniei (comuna Chieşd; magh. Szilágy Sziget) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Fântâna Ursului. Aici, pe o pantă lină, la circa 200 m de localitate, s-au descoperit materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg, grupul CehăluŃ. Bibliografie: Lakó 1983, p. 85; Bejinariu 2001, p. 106.

¤ 235. Solomon (comuna Gârbou; magh. Gorbó Salamon) 1. Descoperiri preistorice.

a) În localitate s-a descoperit un nucleu din obsidian. Bibliografie: Roska 1942, p. 241, nr. 10; Lakó 1981, p. 72.

¤ 236. Solona (comuna Surduc; magh. Szolonnapatak)

¤ 237. Someş-Odorhei (comună; magh. Szamosudvarhely) 1. Descoperiri preistorice. a) În hotarul localităŃii s-au descoperit fragmente ceramice ornamentate cu linii spiralice. Bibliografie: Roska 1942, p. 254, nr. 26; Lakó 1983, p. 88.

¤ 238. Stana (comuna Almaş; magh. Sztána) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Fellegvár. De aici, dintr-un punct situat la sud de sat, pe panta vestică a pantei unui deal, la 250-300 m distanŃă de ultimele case ale localităŃii, provin materiale ceramice din epoca bronzului, hallstattiene şi dacice sau celtice (secolele III-II î.Chr.). Bibliografie: Matei 1979, p. 16; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19; Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 88. 2. Descoperiri preistorice. a) Între Stana şi Huedin, în pietrişul diluvial, s-a descoperit un fragment de topor din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Goos 1876, p. 55; Lakó 1981, p. 73. b) De aici provin trei inele de buclă din aur de dimensiuni reduse (depozit – Stana I). Bibliografie: Roska 1942, p. 178, nr. 260; Lakó 1983, p. 88.

¤ 239. Stâna (municipiul Zalău; magh. Felsıkékesnyárló) 1. Descoperiri preistorice. a) Între Stâna şi Moigrad s-a descoperit o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Brândei. În acest punct s-a descoperit un vârf de lance roman. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 132. 3. Descoperiri medievale.


102

a) Pe teritoriul localităŃii s-a descoperit o bardă de luptă medievală (secolele X-XI d.Chr.). Bibliografie: BăcueŃ 2000a, p. 578; 2006, p. 836. 4. Descoperiri monetare. a) Punctul Pe Deal. Aici s-a descoperit, în 1959 sau 1960, un tezaur format din monede dacice din argint de tip Crişeni-Berchieş (Tezaur Stâna 1). Bibliografie: Chirilă et alii 1970, p. 507; Matei 1979, p. 16; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19, 22. b) Pe teritoriul localităŃii s-au descoperit monede romane imperiale (Tezaur Stâna 2). Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 132.

¤ 240. Stârciu (comuna Horoatu Crasnei; magh. Bogdánháza) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Holde Lungi. În acest punct, aflat la circa 1 km nord de localitate, pe malul Văii Morii, la 100 m de moară, au fost descoperite fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73; Lazarovici 1985, p. 69; Kalmar 1987, p. 62; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2008, p. 73-74; 2008a, p. 80. b) Punctul CetăŃea sau CetăŃuie. De aici, dintr-un punct situat la circa 3 km sud – sud-est de sat, aproape de muntele Meseş, provin materiale ceramice dacice. Acestea au fost descoperite pe terase artificiale şi se datează în secolele II î.Chr.-I d.Chr. Tot aici se semnalează şi turnurile unei fortificaŃii. Bibliografie: Matei 1979, p. 16-17; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 88. c) Punctul Valea Ragului sau La CetăŃea. De aici provin materiale arheologice de perioadă dacică. Acestea au fost descoperite într-o cetăŃuie dacică aflată la 2 km sud-vest de punctul Dealul Secuiului, La Comorâşte. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; Gudea 1985, p. 168. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Coasta Julii sau La Gropoi. Aici, lângă punctul La Frapsin, , s-au descoperit resturile unui turn de pază şi semnalizare. Acesta este situat la 1500 m de numărul 22. Bibliografie: Torma 1880, p. 74; Buday 1912, p. 111; Matei şi Lakó 1979, p. 132; Gudea 1985, p. 167; 1997, p. 51, nr. II/24. b) Punctul La Frapsin. La 80 m sud-vest de turnul anterior, chiar la marginea pădurii, se află un turn de pază şi

semnalizare cu diametrul de 6-7 m (vezi şi Sângeorgiu de Meseş). Bibliografie: Gudea 1985, p. 167; 1997, p. 52, nr. II/25. c) Punctul Dealul Secuiului, La Comorâşte. Aici, la 2,5 km sud de sat, la sud-vest de cătunul Rag, la 100 de m de ultima casă din Stârciu, s-au descoperit resturile unui burgus de pământ. Bibliografie: Torma 1880, p. 75; Buday 1912, p. 113; Matei şi Lakó 1979, p. 132; Gudea 1985, p. 167-168; 1997, p. 52-53. d) Punctul Sub Cornet sau Păstăiasa. La 300 m mai sus de izvorul-fântână de la ultima casă de sus a cătunului Rag, cam la 100 m de marginea pădurii, se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 168; 1997, p. 53-54, nr. II/27. e) Punctul Sub Cornet 2 sau Păstăiasa. Cam la 150 m de turnul anterior, în sus pe pantă, lângă drumul spre Cornet, pe un pisc izolat, mai mic, se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Gudea 1985, p. 169; 1997, p. 55, nr. II/28.

¤ 241. Stoboru (comuna Cuzăplac; magh. Vásártelke) 1. Descoperiri preistorice. a) În anul 1970 s-a descoperit, pe malul terasei Văii Stoborului, un depozit de bronzuri în grădina lui Vacă LaurenŃiu. Acesta se încadrează în seria Jupalnic-Turia (secolul XI î.Chr. – Stoboru I). Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 124; Lakó 1983, p. 88-89. 2. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea românească de aici, cu hramul, datarea şi poziŃionarea în teren rămase necunoscute, era de dimensiuni reduse şi construită din lemn. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 248.

¤ 242. Stupini (comuna Hida; magh. Kisfüzes) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul Stupinilor. În apropierea localităŃii, pe un deal, au fost adunate fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Iercoşan 2002, p. 83; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97.

¤ 243. Sub Cetate (comuna Valcău de Jos; magh. Valkóváralya)


103

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Castrul Valcău ? sau Cetate. Cetatea medievală este amplasată pe Valea Barcăului, pe un mic platou triunghiular, având axa nord-sud de aproximativ 30 m. Pe trei părŃi cetatea este înconjurată cu şanŃ. Se pot observa urmele unui turn-donjon. În colŃul opus acestuia se află un alt turn. Lângă turnul-donjon există şi posibile urme ale unui palat. Prima menŃionare documentară a cetăŃii o avem la începutul secolului al XIV-lea d.Chr. De aici provin şi materiale arheologice de perioadă dacică încadrabile între secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 96-97; 2005, p. 534, nr. 123; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 88; Avram 2006, p. 68-69, fig. 13-14. 2. Descoperiri preistorice. a) La sud-est de cetatea medievală, în vale, în apropierea morii, s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 72; BăcueŃ S. 2008a, p. 80. b) Punctul Râturi. Din acest punct provin ceramică şi aşchii de piatră aparŃinând unei culturi arheologice nedeterminate. Bibliografie: BăcueŃ S. 2008a, p. 80. c) Din hotarul satului, în condiŃii de descoperire necunoscute, provine un topor din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 89.

¤ 244. Surduc (comună; magh. Szurduk) 1. Descoperiri preistorice. a) De pe teritoriul localităŃii provine un topor ciocan fragmentar. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73. b) În hotarul localităŃii s-a descoperit o teslă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73. c) Din arealul localităŃii provin două topoare din bronz (depozit – Surduc I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 89; Bejinariu 2005, p. 131-132. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Fabrica de cărămidă. În spaŃiul aflat între calea ferată şi Someş, pe suprafaŃa inundabilă, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 94. b) Punctul Valea Hrăii.

La 2 km nord-est de centrul comunei, pe vârful cel mai înalt al terasei spaŃioase, se află ruinele unui turn de pază roman. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 132; Ferenczi 1987-1988, p. 179, 182; 1988, p. 260-261. c) Punctul Podinucu deasupra tunărului. La jumătatea distanŃei dintre Surduc şi satul CliŃ, se află ruinele unui turn roman cu dimensiuni considerabile, apreciate – la bază – ca având 15,4 m. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 132; Ferenczi 1987-1988, p. 179, 182; 1988, p. 261.

¤ 245. Sutoru (comuna Zimbor; magh. Zutor)

Plan 49. Harta localităŃii Sutoru (după: Gudea 1997c, p. 102, nr. 96). 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Gura Căpuşului de Şes sau La Cetate. Castrul roman şi aşezarea Optatiana. La sud-vest de localitate, pe stânga Văii Almaşului, se află un castru roman, acoperit de un strat gros de aluviune identificat de săpăturile recente. În castru a staŃionat numerus Maurorum optatianensum atestat de ştampile pe Ńigle şi cărămizi (CIL, III, 1633, 6). În jurul castrului se află resturile aşezării civile a acestuia. Stratigrafia din castru este următoarea: strat de epoca bronzului (bronz timpuriu), dacic de secolele II î.Chr.-I d.Chr., strat roman (fază de lemn, fază de piatră) şi strat post-roman. Bibliografie: Gooss 1876, p. 128-129; Torma 1880, p. 28-29; MarŃian 1909, p. 351, nr. 760; Gudea 1977a, p. 117; Russu 1985, p. 138 şi urm.; Ilieş et alii 2002; 2007; 2009; Pop 2005b, p. 115;


104

2008, p. 32; Munteanu 2007, p. 66; *** 2000, p. 234. 2. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provin materiale ceramice de epoca bronzului. Bibliografie: Ilieş et alii 2002, p. 303; Bejinariu 2005c, p. 93. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Gura Căpuşului pe Şes. Aici, în hotarul situat la sud de biserica veche din lemn a localităŃii Zimbor, s-a descoperit o

aedicula romană. Probabil că aici este cimitirul aşezării militare şi civile identificată în zona de nord – nord-est a castrului roman. Bibliografie: Russu 1968, p. 459-461; Matei şi Lakó 1979, p. 132-133; Gudea şi Gudea 2000, p. 246. b) La biserica din Sutoru, deasupra porŃii de intrare, se află încastrat în zid un leu funerar roman. În curtea bisericii se află partea superioară a unei stele funerare romane. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 132-133.

¤


105

Ş.

246. Şamşud (comună; magh. Szilágysámson) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Roska 1942, p. 273, nr. 223; Lakó 1981, p. 69. b) Punctul Dosul Dealului. În acest punct s-a descoperit un fragment dintr-un topor din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 69. c) Aici s-au descoperit piese care pot face parte dintr-un depozit de bronzuri (Şamşud I). Bibliografie: Roska 1942, p. 178-179, nr. 202; DîmboviŃa 1977, p. 159.

¤ 247. Şasa (comuna Ileanda; magh. Saszafalu / Szása) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul ComoriŃa. La intrarea în sat s-a descoperit un topor din cupru de tip Fáijz. Bibliografie: Lakó 1979, p. 44; 1981, p. 69; Bejinariu şi Kadar 2003.

¤ 248. Şeredeiu (comuna Horoatu Crasnei; magh. Sereden) 1. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 249. Şimişna (comună; magh. Semesnye) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctele CetăŃelelor şi łucluiului Şimişnei. Movilele aflate aici, dar şi relatările mai vechi, nu confirmă existenŃa unor resturi arheologice sigure. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 48. b) În anul 1927 s-a descoperit, într-un vas de lut, un depozit de bronzuri încadrabil în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII d.Chr. – Şimişna I). Bibliografie: Roska 1942, p. 244, nr. 45; Rusu 1963, p. 206, nr. 71; Vulpe 1970, p. 95, 102; 1975, p. 72; DîmboviŃa 1977, p. 70; Lakó 1983, p. 86. c) În condiŃii necunoscute s-a descoperit un topor din bronz. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 344, nr. 598; Roska 1942, p. 224, nr. 45; Lakó 1983, p. 86.

¤

250. Şimleu Silvaniei (oraş; magh. Szilágysomlyó) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul PiaŃa Avram Iancu sau Centrul Oraşului. Într-un con de dejecŃie al Pârâului Ciorgău s-a descoperit ceramică aparŃinând culturii Wietenberg, grupul cultural CehăluŃ. La vărsarea Văii Ciorgăului în râul Crasna au fost descoperite 5 gropi dacice de cult. Bibliografie: Gogâltan şi Tamba 1992; Pop 1993, p. 91-92, 93-96; Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 32 şi urm.; Bejinariu 2005c, p. 94; Bejinariu şi Pop 1997a. b) Punctul Observator sau Măgura. FortificaŃia Wietenberg sau Otomani, grupul CehăluŃ (?) (dar şi materiale ceramice Starčevo-Criş şi ale bronzului timpuriu), cea hallstattiană (secolele X-VII î.Chr.) şi cea dacică (secolul II î.Chr.-II d.Chr.) se află pe un platou, înconjurat pe trei laturi de pereŃi abrupŃi, aflat pe Măgura Şimleului. De aici provin multe piese izolate din argint, dar şi monede, aparŃinând civilizaŃiei dacice clasice. Peste cetatea dacică se află o alta medievală timpurie (secolele VIII-X d.Chr. cu alte descoperiri de secolele VII-VIII, IX-X, XII-XIV d.Chr.). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 346, nr. 669; Macrea şi Crişan 1964, p. 362; Matei 1979, p. 18; 1979a, p. 485; Lakó 1983, p. 86, 87; Glodariu 1985-1986, p. 95; Pop 1994; 1995, p. 104 şi urm.; 1995b; 2005b, p. 115; 2008, p. 32, 100; Pop et alii 2000; 2001; 2002; 2004; 2006, p. 20 şi urm.; 2007a; 2008, p. 238; 2009a; Bejinariu 1995a; 1997; 2001, p. 106; 2005a, p. 47 şi urm.; 2005c, p. 92, 94; Bejinariu şi Kadar 2003, p. 49; Bejinariu şi Pop 1995; Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm.; Rustoiu 1996a, p. 60, 108, 113, 117, 150, 169, 197, 200; 1997, p. 52, 57, 103, 113; Kacsó 1997, p. 90; Gudea 1997a, p. 229 şi urm.; BăcueŃ S. 1999-2000, p. 316-319, 321, 324; 2008, p. 54, 74, 81; El Susi 2000; Stanciu şi Pop 2000; Cosma 2000, p. 476-477; 2002, p. 232-233; Rotea 2003, p. 54; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 833-834, 836; łiplic 2006, p. 252. c) Punctul Várhegy, Cetate sau Dealul CetăŃii (Dacidava ?). Acesta este un deal de formă tronconică cu trei laturi abrupte. Materialele arheologice descoperite în cetatea de zid de aici (secolele XIV-XV d.Chr.) arată o locuire mai veche (secolele X-XI d.Chr.).


106

De aici provine ceramică aparŃinând culturii Wietenberg. Tot aici se află şi resturile unei cetăŃi dacice de mici dimensiuni (două valuri de pământ concentrice) şi aşezări dacice (la poalele Dealului CetăŃii). Locuirile dacice se încadrează între secolele II î.Chr.-II d.Chr. De aici provin multe piese izolate din argint, dar şi monede, aparŃinând civilizaŃiei dacice clasice. Bibliografie: Winkler 1955, p. 150; Macrea şi Crişan 1964, p. 362; Matei 1979, p. 18-19; Wolf 1981, p. 396 şi urm.; Lakó 1983, p. 86, 87; Glodariu 1985-1986, p. 95; Rustoiu 1992; Pop 1992; 1994; 1995, p. 106 şi urm.; 1998; 2005b, p. 115; 2008, p. 32, 96-; Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm.; Pop et alii 2004a; 2006, p. 20 şi urm.; 2009b; Bejinariu 1994, p. 12-15; 2001, p. 106; 2005a, p. 54 şi urm.; 2005c, p. 94; Bejinariu şi Pop 1997a; Rusu et alii 1994; 1995; 1996; BăcueŃ S. 1999-2000, p. 307-308; 2008a, p. 81; Cosma 2000, p. 476; 2004, p. 103; Rusu A.A. 1978, p. 98-100; 2005, p. 535-536, nr. 129; Bindea 2005, p. 176 şi urm.; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 834, 836; Gudea Al. 2005, p. 242; łiplic 2006, p. 252. d) Punctul Nagy Pista. Din acest punct, situat la nord-vest de oraş, spre Pericei, în apropierea unui izvor, provin materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg, dar şi dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Tot aici se află şi o aşezare de secolele II-IV şi VII-XI d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 32 şi urm.; Matei şi Stanciu 2000, p. 81; BăcueŃ S. 1999-2000, p. 314, 316; BăcueŃ 2006, p. 836; 2007, p. 73; Bejinariu 2001, p. 106; 2005c, p. 94; Cosma 2002, p. 232. e) Punctul Strada Andrei Mureşanu. Din acest punct provin materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg, dacice (mai multe puncte cu descoperiri), dar şi materiale ceramice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 19; BăcueŃ S. 1999-2000, p. 309-314; Bejinariu 2001, p. 106; BăcueŃ 2006, p. 836; Pop 2005b, p. 115; 2009; Pop şi Culic 2008; Pop et alii 2006, p. 80 şi urm. f) Punctul Pământul lui Bacsadi. Situl arheologic se află în intravilanul localităŃii, pe partea dreaptă a străzii 22 Decembrie 1989, la sud-vest de masivul Măgura Şimleului. Epocile istorice reprezentate aici sunt: eneoliticul (cultura Tiszapolgár), epoca mijlocie a bronzului (cultura Otomani şi Wietenberg) şi epoca târzie a bronzului (grupul cultural CehăluŃ). Bibliografie: Bejinariu şi Csok 2004; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96; Pop et alii 2006, p. 21 şi urm.; BăcueŃ S. 2008a, p. 81.

g) Punctul Străzile Oaşului, Tudor Vladimirescu şi George BariŃiu. Pe teritoriul acestor străzi se află o importantă aşezare locuită vreme de câteva mii de ani. Situl este locuit din epoca pietrei (neolitic, eneolitic timpuriu, dar şi dezvoltat – cultura Bodrogkeresztúr) şi epoca bronzului. Cele mai noi artefacte aparŃin civilizaŃiei romane şi medievale. Bibliografie: Pop et alii 2006, p. 22 şi urm.; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; BăcueŃ S. 2005b, p. 30; 2008a, p. 82. h) Punctul Zona Ştrand (sau Ştrandul termal) – Miliceri Tag (uneori în hotarul localităŃii Pericei). Aici, pe o terasă înaltă a râului Crasna, pe partea stângă a şoselei Pericei – Şimleu Silvaniei, în apropiere de ştrandul oraşului, s-au descoperit materiale arheologice de secolele VIII-IX d.Chr. În acelaşi punct s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, dar şi materiale din alte epoci istorice. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 322-323; 2006, p. 836; 2007, p. 73; BăcueŃ S. 2008a, p. 82; Pop 2008, p. 19; Pop et alii 2006, p. 22 şi urm. i) Punctul Strada Argeşului. Din acest punct provin materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg, dar şi din prima epocă a fierului. De aici pare a proveni şi tezaurul Şimleu Silvaniei 2, dacă nu şi cel cu numărul 1. Bibliografie: Rustoiu 1987-1988, p. 1081; 1996a, p. 127; Acsádi şi Kiss 1995; Bejinariu 2001, p. 106; Pop et alii 2006, p. 65 şi urm. j) Punctul Ferma pomicolă Nr. 9, Ferma Piersecărie nr. 9 sau Persecărie. Din acest punct, spre Nuşfalău, pe partea dreaptă a drumului, provin materiale ceramice aparŃinând culturilor CoŃofeni şi Wietenberg. Tot aici se află amplasată o aşezare civilă dacică de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 106; 2005d, p. 66; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 92. k) Punctul Strada Mureşului. Din acest punct provin materiale ceramice aparŃinând culturilor CoŃofeni şi Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 106; 2005d, p. 66. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Terasa Crasnei. Într-un loc neprecizat de pe această terasă s-a descoperit un molar de Elephas sp. Bibliografie: Păunescu 2001, p. 456. ă) Punctul Versantul de nord-est al Măgurii.


107

De aici provine ceramică aparŃinând culturii Tiszapolgár descoperită cu ocazia plantărilor de viŃă de vie. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; Lakó 1981, p. 69-70; Lazarovici 1983, p. 17; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Bejinariu 1994, p. 11; Iercoşan 2002, p. 87-88; Pop et alii 2006, p. 20 şi urm. â) Punctul Gară. Din apropierea gării, de pe malul stâng al râului Crasna, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Lazarovici 1983, p. 17; Iercoşan 2002, p. 87; Pop et alii 2006, p. 21 şi urm. ; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; BăcueŃ S. 2008a, p. 80, 81-82. b) În hotarul localităŃii s-au descoperit două topoare de cupru cu braŃele în cruce. Unul s-a descoperit pe Măgura Şimleului, asociat cu ceramică, iar cel de al doilea pe Dealul CetăŃii. Bibliografie: Roska 1942, p. 274; 1942a, p. 53, nr. 172; Vulpe 1970, nr. 201; 1975, p. 54; Lakó 1979, p. 47-48; 1981, p. 70; Iercoşan 2002, p. 88; Manzura 2003, p. 405; Pop et alii 2006, p. 20 şi urm. d) Punctul Dealul Sfânt sau Szenthegy. Din acest punct provin mai multe unelte şi arme realizate din silex şi obsidian. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; Lakó 1981, p. 70; Kalmar 1985, p. 101; Pop et alii 2006, p. 21; BăcueŃ S. 2008a, p. 81. e) Punctul Dealul Alb. De aici provine un vârf de săgeată realizată din silex. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; Lakó 1981, p. 70. f) În acest punct s-a descoperit o ceaşcă din lut ornamentată cu alveole şi proeminenŃe. Bibliografie: Roska 1942, p. 275, nr. 224; Lakó 1981, p. 70. g) Dintr-un loc necunoscut provine un topor din piatră şlefuită. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; Lakó 1981, p. 70. h) Punctul Nagykeselyü. La circa 200 m vest de punctul Observator se află o mică fortificaŃie cu rol strict militar. Bibliografie: Pop et alii 2006, p. 92. i) Punctul La nord de Castelul Báthory. Din acest punct provin materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg (o aşezare cu două niveluri şi o necropolă). Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 106; Pop et alii 2006, p. 33 şi urm. j) Cu prilejul săpării unei pivniŃe s-a descoperit un depozit de bronzuri numit Şimleu Silvaniei I.

Acesta se datează în perioada mijlocie a Hallstattului. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; Vulpe 1970, p. 43, 45, nr. 151-152, 49, nr. 201; DîmboviŃa 1977, p. 45; Lakó 1983, p. 86, 87; Bejinariu 2005a, p. 62; Metzner-Nebelsick 2005, p. 328; Pop et alii 2006, p. 33-36. k) Punctul Felsöesztergályos. Din acest punct provine depozitul de bronzuri numit Şimleu Silvaniei II. Acesta se datează tot în perioada mijlocie a Hallstattului. Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 53; Bejinariu 2001, p. 106; 2005a, p. 62; Lakó 1983, p. 87; Pop et alii 2006, p. 36-38. l) Şimleu Silvaniei III este un depozit de bronzuri şi obiecte din aur încadrabil în seria Sângeorgiu de Pădure-Fizeşu Gherlii (Hallstatt B2 – secolul IX î.Chr.). Descoperirea s-a făcut în anul 1929. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; Rusu 1963, p. 209, nr. 15; DîmboviŃa 1977, p. 143; Lakó 1983, p. 86, 87; Pop et alii 2006, p. 38, 40-41; Bader 1991, p. 55-56; Ciugudean et alii 2008, p. 51 (aici este Şimleu III). m) Într-o colecŃie particulară se află un depozit de bronzuri de fază neprecizată (Moigrad-Tăuteu ? – Hallstatt B1) care a primit numele Şimleu Silvaniei IV. Bibliografie: Roska 1942, p. 274, nr. 224; DîmboviŃa 1977, p. 151; Lakó 1983, p. 86; Pop et alii 2006, p. 38-40; Soroceanu 2008, p. 78; Ciugudean et alii 2008, p. 51 (aici Şimleu II). n) Aici s-au descoperit vase din bronz încadrabile în seria VinŃu de Jos-Vaidei (secolul VII î.Chr.) (depozit – Şimleu Silvaniei V). Bibliografie: Rusu 1963, p. 210, nr. 13; DîmboviŃa 1977, p. 163; Lakó 1983, p. 86, 87; Soroceanu 2005, p. 464; Pop et alii 2006, p. 40. o) În anul 1891 s-au descoperit trei inele de buclă din aur din epoca bronzului (Tezaur Şimleu Silvaniei 14). Bibliografie: Roska 1942, p. 275, nr. 224; Lakó 1983, p. 87; Pop et alii 2006, p. 42. p) În incinta oraşului, pe Valea Crasnei, s-a descoperit o brăŃară din aur cu capetele în spirală. Bibliografie: Roska 1942, p. 275, nr. 224; Lakó 1983, p. 87; Pop et alii 2006, p. 41-42. r) În incinta oraşului s-a descoperit o sabie din bronz fragmentară. Bibliografie: Roska 1942, p. 275, nr. 224; Lakó 1983, p. 87. s) Punctul Brijigă. La sud de Fabrica de cărămidă aflată la vest de oraş, în acest punct, s-a descoperit o aşezare aparŃinând Hallstattului timpuriu. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 195; Pop et alii 2006, p. 64.


108

ş) Punctul Strada Cotnari, nr. 60. Situl arheologic se află în partea sud-vestică a oraşului. Materialele arheologice recoltate aici aparŃin populaŃiei celtice. Bibliografie: Bejinariu 2006. t) Punctul Uliu cel Mic. Descoperirile de aici se încadrează în perioada dacică clasică. Aici a existat o mică aşezare şi morminte de incineraŃie. Punctul se află pe un muncel aflat la 500 m vest de cota maximă a Măgurii (597 m). De aici s-au cules în anul 1946 50 de monede republicane şi imperiale romane, dar şi podoabe dacice din argint (un colan, 5 brăŃări şi 7 elemente de colier) şi bronz (o brăŃară şi fibule). Mai târziu s-au mai descoperit alte 3 monede de argint dacice, iar altele cu ocazia săpăturilor sistematice din anul 2007 (Tezaur Şimleu Silvaniei 5). Cu ocazia cercetărilor arheologice sistematice din ultimii ani s-au descoperit numeroase fragmente ceramice dacice de secolele I î.Chr.-I d.Chr. Mai nou s-a descoperit un alt tezaur format din 9 denari romani republicani din argint (Tezaur Şimleu Silvaniei 10), dar şi piese din argint izolate (MarŃian afirmă că în cimitirul românesc de atunci s-au descoperit o brăŃară din aur (sic !), stateri din aur de la Lysimahos şi Filip al II-lea şi vase din aur). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 346, nr. 669; Matei 1979, p. 17-18; Pop 1995, p. 105 şi urm.; 2005b, p. 115; 2008, p. 32, 71-84, 94-95, 102; Pop et alii 2006, p. 74 şi urm.; 2008a; Pop şi Pripon 2009. Ń) Punctul Uliu cel Mare. Descoperirile din acest punct făceau parte din morminte tumulare. S-a descoperit un tezaur format din piese de argint şi bronz (116 piese sunt înregistrate sub 94 numere de inventar la Muzeul Secuiesc din Sfântu Gheorghe), care se încadrează în perioada dacică clasică (secolele I î.Chr.-I d.Chr.). Din tezaur făceau parte şi 33 monede din argint (aflate la Muzeul Secuiesc din Sfântu Gheorghe). Lotul iniŃial de aici se pare că avea mai bine de 50 de piese (Tezaur Şimleu Silvaniei 11). Bibliografie: Matei 1979, p. 17; Chirilă şi Matei 1983, p. 115; Pop 1995, p. 106; 2002a; Pop et alii 2006, p. 75 şi urm.; Chidioşan 1977, p. 68; Mărghitan 1977, p. 75; Rustoiu 1996a, p. 95, 97, 103, 185, 187, 193, 194; 1997, p. 57, 59, 104, 111. u) Din Şimleu Silvaniei provine o brăŃară dacică (secolele I î.Chr-I d.Chr.) din bronz aflată în muzeul „Augustin Bunea” din Blaj (judeŃul Alba). Bibliografie: Plantos 2005. v) Punctul Copacul Legii. De aici provin fragmente ceramice de perioadă dacică.

Bibliografie: Matei 1979, p. 18. w) Punctul Strada CetăŃii. Cu ocazia efectuării unor lucrări la casa cetăŃeanului Ion Tulbure s-au descoperit materiale ceramice dacice (mai multe puncte cu descoperiri). Bibliografie: Matei 1979, p. 19; Pop et alii 2006, p. 82-83; Pop 2009a. x) Punctul Strada Soarelui. Aici s-a descoperit gropi rituale dacice se secolul I î.Chr. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 92. z) Punctul Strada Spitalului nr. 1. Aici s-a descoperit un cuptor menajer de epocă dacică clasică. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 92. z’) Punctul Strada Mihai Eminescu nr. 12. Aici s-a descoperit o necropolă (?) dacică de incineraŃie. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 101; Pop et alii 2006, p. 92. z’’) De aici provine un umbo din fier care era asociat cu un scut din acelaşi material. Piesele proveneau dintr-un mormânt de incineraŃie descoperit în oraş. Acestea au fost descoperite – după toate datele – împreună cu fragmente dintr-o sabie sau cuŃit, două vârfuri de lance şi o cataramă. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 82. z’’’) Gooss vorbeşte despre o aşezare la „poalele Măgurii” descoperită în anul 1863 unde s-au descoperit mai multe niveluri de cenuşă şi resturile unui depozit format din obiecte din bronz (Şimleu Silvaniei VI). Bibliografie: Gooss 1876, p. 54-55. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Szörmal. La vest de acest punct, spre locul Felszeg, sub Dealul Străjerilor, pe fosta proprietate a funcŃionarului Cseh Kálmán, se află urmele unei locuinŃe sau fortificaŃii romane. Bibliografie: Pop 1997, p. 473; Matei şi Stanciu 2000, p. 81; Pop et alii 2006, p. 97-98. b) De pe teritoriul oraşului provin: - fibule romane din bronz; - un opaiŃ roman din bronz. Bibliografie: Pop 1997, p. 473-474; Pop et alii 2006, p. 98; Crişan 1979, p. 277 şi urm.; Cociş 1989-1993, p. 277; Matei şi Stanciu 2000, p. 81. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.


109

b) Punctul Parcul Central sau Castelul (Cetatea) Báthory. De aici provin fragmente ceramice de secolele XI-XIII d.Chr. Prima atestare documentară a castelului se află în secolul XIII d.Chr., iar din anul 1341 intră în posesia familiei. Bibliografie: Pop 1995a; Pop et alii 2006, p. 116-117; Wolf 1981, p. 396 şi urm.; BăcueŃ S. 1999-2000, p. 308-309; Pascu şi BăcueŃ 2000; Marcu et alii 2008; 2009. c) Punctul Strada Csurgó. În apropierea bisericii greco-catolice s-a descoperit, în anul 1797, un tezaur format din obiecte de aur însoŃite de monede din acelaşi metal de la Maximianus, Constantinus până la Valentinianus, Valens şi Gratianus. În imediata apropiere a locului descoperirii anterioare s-a descoperit, în anul 1889, un alt tezaur format din obiecte de aur. Acesta a fost atribuit goŃilor sau ostrogoŃilor (Tezaur Şimleu Silvaniei 13) – mai recent, a fost atribuit gepizilor. Bibliografie: Gooss 1876, p. 137 (descrie detaliat tezaurul; Hampel 1905, 2, p. 15 şi urm.; MarŃian 1909, p. 346, nr. 669; Matei 1979a, p. 485; Harhoiu 1980, p. 114, nr. 77; Pop et alii 2006, p. 100-112; Gindele 2005, p. 144; Bărbulescu 2008, p. 72-74 / p. 173-176. d) Punctul Strada Simion BărnuŃiu. În dreptul staŃiei de salvare s-a descoperit o aşezare de secolele VII / VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Pop et alii 2006, p. 116. 5. Tumuli şi movile. a) Tumulul numărul 16. Punctul Dealul Husasău. Pe cumpăna de ape ce porneşte perpendicular pe sistemul de tumuli (tumulul 7 şi 8) descrişi la localitatea Huseni, la o distanŃă de câteva sute de metri prin pădure, se află acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. b) Tumulul numărul 17. Punctul Corlata. Între pădurea de stejari şi cea de salcâmi de aici se află o impozantă movilă. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. c) Tumulul numărul 18. Punctul Brijigă. De la punctul Corlata sub cumpăna de ape care se îndreaptă în direcŃia nordică, la vest de acest punct, în zona arabilă, se află acest tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. d) Tumulul numărul 19. Punctul Cuzupei. Punctul se află la vest de oraş. Aici se află un tumul aplatizat pe o formă de relief monticulară. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. e) Tumulul numărul 20. Punctul Cuzupei.

În apropierea tumulului numărul 17 porneşte o altă cumpănă de ape. În apropierea punctului citat, în terenul arabil, se află un tumul aplatizat. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. f) Tumulul numărul 21. La 40-50 m de tumulul numărul 19, spre sud, se află, pe ternul arabil, un tumul aplatizat. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. g) Tumulul numărul 22. Punctul Coasta Vântului. Din dreptul tumulului numărul 16 (Punctul Husasău) porneşte o culme mai joasă, în direcŃia oraşului. Aici, pe un teren arabil, se află un tumul. Bibliografie: Brudiu 1993, p. 194. 7. Descoperiri monetare: a) Punctul Dealul Măgura. În anul 1908 s-a descoperit pe pantele dealului Măgura un tezaur (Tezaur Şimleu Silvaniei 1) format din 72 de emisiuni dyrrhachiene şi apolloniene. În primăvara anului 1964 s-a descoperit aici un alt tezaur monetar format din circa 100 drahme dyrrhachiene (Observator la Pop 2008 – Tezaur Şimleu Silvaniei 6). Bibliografie: Roska 1942, p. 274-275, nr. 224; Winkler 1955, p. 66, 72-73, 114, 120, 150; 1981-1982; Matei 1979, p. 17, 18; Pop 2008, p. 24, 67, 85; Pop et alii 2006, p. 90. b) Punctul Măgura Şimleului (?). Într-o colecŃie particulară din oraş se găsesc monede barbare din argint (Tezaur Şimleu Silvaniei 3). Bibliografie: Matei 1979, p. 17; Pop 2008, p. 24, 67-70, 101; Pop et alii 2006, p. 90, 93. c) Punctul Măgura Şimleului. În fosta colecŃie particulară din Buciumi (Silviu Papiriu-Pop) se aflau şi se crede că au fost vândute 4 monede dyrrhachiene de argint şi 8 monede romane republicane (Tezaur Şimleu Silvaniei 2). Bibliografie: Matei 1979, p. 17; Pop 2008, p. 24, 67; Pop et alii 2006, p. 90. d) Punctul Poalele Măgurii Şimleului. Tezaurul monetar format din 40-50 drahme de Dyrrhachium a fost descoperit într-un vas din lut (Tezaur Şimleu Silvaniei 7). Doar 11 monede s-au păstrat. Bibliografie: Matei 1979, p. 18; Pop 2008, p. 85. e) Punctul Măgura Şimleului. Spre localitatea Cehei s-au descoperit un denar de la Traianus, un tezaur format din circa 8 denari imperiali (Tezaur Şimleu Silvaniei 12), o alta de la Marcus Aurelius şi – în sfârşit – un sesterŃius de la Filip Arabul. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 81. f) Punctul Cetate.


110

În anul 1997, cu prilejul unor săpături arheologice sistematice, s-a descoperit un tezaur monetar format din 54 monede romane (51 republicane şi 3 imperiale – Tezaur Şimleu Silvaniei 8). Bibliografie: Pop 2008, p. 32, 86-91; Pop şi Găzdac 1999; Pop et alii 2006, p. 91. g) Punctul Cetate. Cu ocazia cercetărilor noi s-a descoperit un tezaur monetar format din 12 denari romani republicani (Tezaur Şimleu Silvaniei 9). Bibliografie: Pop 2008, p. 92-93. h) Denari de la Traianus, Antoninus Pius, Septimius Severus şi Iulia Mammaea, Marcus Aurelius şi un sestertius de la Filip Arabul (Tezaur Şimleu Silvaniei 11). Bibliografie: Chirilă 1969, p. 475; Pop 1997, p. 474; 2008, p. 101; Matei şi Stanciu 2000, p. 82; Pop et alii 2006, p. 98. i) Punctul Pokrochegy. De aici provin trei denari romani (Tezaur Şimleu Silvaniei 10). Bibliografie: Pop 2008, p. 32, 68; Pop et alii 2006, p. 89. j) Monede izolate de la Gordianus, Constantin şi o monedă romană din bronz. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; Matei şi Stanciu 2000, p. 82; Olȩdzki 2008, p. 368. k) O piesă monetară din bronz de la Constantin. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; Matei şi Stanciu 2000, p. 82; Olȩdzki 2008, p. 368. l) Punctul Strada Argeşului. Aici s-a descoperit un sestertius de la Filip Arabul. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; Pop et alii 2006, p. 98; Matei şi Stanciu 2000, p. 81; Munteanu 2007, p. 66. m) Punctul Strada LibertăŃii. De aici provine o monedă romană (solidus de la Theodosius II) din bronz. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; Pop et alii 2006, p. 98; Matei şi Stanciu 2000, p. 81; Stanciu 1997, p. 185; 2002, p. 222; Bărbulescu 2008, p. 75. n) Dintr-un loc neprecizat provine un solidus din aur de la Valens. Bibliografie: Protase 1966, p. 170, nr. 61. o) Dintr-un punct neprecizat provine o monedă dacică. Bibliografie: Roska 1942, p. 274-275, nr. 224; Winkler 1955, p. 93; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32.

¤ 251. Şoimuş (comuna Someş-Odorhei; magh. Szilágysolymos)

1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Dealul Peştean. Pe acest deal din hotarul localităŃii s-a descoperit o aşezare aparŃinând culturii Tiszapolgár. Bibliografie: Lakó 1981, p. 71; Iercoşan 2002, p. 89-90; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97.

¤ 252. Şoimuşeni (comuna Letca; magh. Kıvársolymos) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Pe Cărămidă sau La Cărămidă. La sud-vest de localitate, se află – după toate probabilităŃile, ruinele unui burgus roman şi resturi ale prelucrării minereului de fier. Bibliografie: Ferenczi 1969, p. 102; 1987-1988, p. 179; 1988, p. 258; Matei 1979a, p. 485-486; Matei şi Lakó 1979, p. 132. b) Punctul Piatra Coziei sau Dealul Cozla. În acest punct se află formaŃiuni sub forma unor calote sferice de 9-10 m diametru (2). Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 179; 1988, p. 258.

¤ 253. Şumal (comuna Marca; magh. Sómály) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dealul Şumalului sau Dealul lui Kun. De aici provin fragmente ceramice aparŃinând culturilor Tiszapolgár şi CoŃofeni, faza II. Bibliografie: Roska 1942, p. 249, nr. 75; Lakó 1981, p. 72; Ciugudean 2000, p. 83; BăcueŃ S. 2000, p. 9; Iercoşan 2002, p. 90-92; Bejinariu 2005d, p.; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97. b) În condiŃii necunoscute s-au descoperit inele de buclă hallstattiene (Tezaur Şumal 1). Bibliografie: MarŃian 1909, p. 344, nr. 604; Lakó 1983, p. 89. c) Dintr-un loc necunoscut aflat în hotarul localităŃii provine un lanŃ din aur. Bibliografie: Gooss 1876, p. 54. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Pe teritoriul satului s-au descoperit Ńigle şi cărămizi romane precum şi două monede din bronz (Diocletianus şi Theodosius I – Tezaur Şumal 2). Bibliografie: Protase 1966, p. 169, nr. 57.

¤


111

T. 254. Tămaşa (comuna Cuzăplac; magh. Almástamási) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Coaste. De aici provin fragmente ceramice din mai multe epoci istorice, între care şi din vremea culturilor CoŃofeni şi Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 107; 2005d, p. 66.

¤ 255. Tetişu (comuna Fildu de Jos; magh. Ketesd)

¤ 256. Tihău (comuna Surduc; magh. Tihó)

Plan 50. Harta localităŃii Tihău (după: Gudea 1997c, p. 51, nr. 27 – sus). 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Cerniele sau La Cerniele. Aici, pe o terasă întinsă aflată pe stânga Pârâului Almaş, s-au descoperit materiale neolitice târzii, culturilor Wietenberg şi Suciu de Sus. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 107; 2001a; 2003, p. 69-70; Kacsó 2003, p. 107, 141; Pop 2005, p. 79. b) Punctul Castrul roman. Punctul Grădişte sau Cetate. Aici s-a descoperit o daltă din piatră şlefuită. Se cunosc atât incinta de pământ, cât şi cea de piatră. Faza de pământ este construită imediat după cucerire de un detaşament din legiunea XIII Gemina (atestat cu inscripŃie: CIL III, 6248). Faza

cu zid de piatră este construită probabil de cohors I Cannanefatium care s-a instalat aici la începutul secolului II d.Chr. Castrul are dimensiunile de 129 / 144 m. Din sit provin şi Ńigle stampilate (CIL III, 1633, 4). De asemenea, se cunoaşte amplasamentul vicusului de pe lângă castru.

Plan 51. Castrul de la Tihău (după: Gudea 1997c, p. 51, nr. 27 – mijloc). Bibliografie: Gooss 1876, p. 114; Torma 1863, p. 23; MarŃian 1909, p. 347, nr. 685; Macrea et alii 1961, p. 384-386; Pop C. 1970, p. 151-152; Wollmann şi Bot 1974; Gudea 1974, p. 188; 1977, p. 110; 1977a, p. 116; 1997, p. 63 şi urm.; Bărbulescu 1977, p. 188; Lakó 1981, p. 73, 74; Ferenczi 1988, p. 264, 269; Cociş 1989-1993, p. 271; Protase 1994; Opreanu 1998; Ghinescu 1998, p. 126; Nemeti 1999, p. 139; Tamba 2001, p. 267; łentea şi Popescu 2002-2003, p. 271; Dudău 2006, p. 136. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Osoiul Tihăului. La circa 3 km sud-est de localitate s-a descoperit un nucleu din obsidian. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73, 74. b) Dintr-un loc neprecizat din hotarul localităŃii provine un topor din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73, 74.


112

c) Între Tihău şi gara Surduc s-a descoperit un topor de aramă cu braŃe în cruce. Bibliografie: Lakó 1981, p. 73, 74. d) În anul 1908 s-a descoperit un fragment dintr-o brăŃară din bronz (Bz D-Ha A). Bibliografie: Lakó 1983, p. 89. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Cota 361 sau Dealul Cucului. Deasupra castrului Tihău, la sud de sat, peste Valea Almajului, se află un turn de pază şi supraveghere pătrat, cu latura de 12 m. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 212-213; 1987-1988, p. 179; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1983, p. 304; 1985, p. 181; 1997, p. 85, nr. V/65. b) Punctul Pe Grădişte, deasupra castrului. La circa 2 km spre nord-est de castru, pe o culme care se ridică între văile Almaşului şi Brâghezului, se află un turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 8-9 m. Bibliografie: Torma 1863, p. 20; 1880, p. 68; Gudea 1985, p. 181-182; 1997, p. 86, nr. V/66.

¤ 257. TopliŃa (comuna Letca; magh. Szamoshéviz) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provin mai multe seceri din bronz care fac parte dintr-un depozit de bronzuri încadrabil în seria Uriu-Domăneşti (secolele XIII-XII d.Chr. – TopliŃa I). Bibliografie: Roska 1942, p. 252, nr. 16; DîmboviŃa 1977, p. 70; Lakó 1983, p. 89. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul La PreluciŃă. La nord-vest de sat, pe coama principală de deal, se poate observa o movilă scundă, sub forma unei calote sferice. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 259.

¤ 258. Traniş (comuna Năpradea; magh. Kisgoroszló) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Şesul. În hotarul satului s-a descoperit un topor din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 89.

¤ 259. Trestia (comuna Hida; magh. Komlósújfalu) 1. Descoperiri preistorice. a) Într-un loc neprecizat din hotarul localităŃii s-au descoperit resturi osoase de Mammutus primigenius.

Bibliografie: Roska 1942, p. 136, nr. 234; Păunescu 2001, p. 456. b) În curtea casei cu numărul 84 s-a descoperit un topor din gresie, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 74.

¤ 260. Trestioara (comuna Surduc; magh. Josikatanye)

¤ 261. Treznea (comună; magh. İrdıgkút) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Dintr-un loc neprecizat de pe teritoriul localităŃii provin materiale ceramice aparŃinând culturilor Tiszapolgár, CoŃofeni şi Wietenberg. Bibliografie: Ciugudean 2000, p. 83; Bejinariu 2001, p. 107; 2005d, p. 66. 2. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un punct neprecizat provine un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Roska 1942, p. 215-216, nr. 78; Lakó 1981, p. 74. b) Punctul Sub Măgură. La circa 2 km sud-est de sat s-a descoperit o daltă din tuf vulcanic. Bibliografie: Lakó 1981, p. 74. c) Punctul Dosul Boznii. În anul 1876 s-a descoperit, cu ocazia muncilor agricole, aici un depozit de bronzuri încadrabil în seria Cincu-Suseni (secolul XII î.Chr. – Treznea I). Bibliografie: Roska 1942, p. I, nr. 697; Rusu 1963, p. 208, nr. 64; DîmboviŃa 1977, p. 114; Lakó 1983, p. 89-90. d) Punctul La ŞanŃ. Un al doilea depozit de bronzuri s-a descoperit fie „într-o stâncă” aflată într-o carieră de piatră către Agrij, fie pe o coastă de deal unde a fost – probabil – o fortificaŃie romană. Acesta se încadrează tot în seria Cincu-Suseni (secolul XII î.Chr. – Treznea II). Cele două depozite pot fi judecate, după Mircea Rusu, împreună. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 342, nr. 536; Roska 1942, p. I, nr. 697; Rusu 1963, p. 208, nr. 64; DîmboviŃa 1977, p. 114. c) De aici provine, condiŃiile de descoperire fiind necunoscute, un topor din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 90. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Coasta Ciungii 1. În acest punct se păstrează un val roman (după alŃi cunoscători ai zonei acesta nu există !), dar şi urmele unui turn de pază şi semnalizare, aflat cam


113

la 800 m spre nord de observatorul geodezic din vârful Osoiul Ciontului. Bibliografie: Torma 1863, p. 35; 1880, p. 75, 78, nr. 16; Ferenczi 1967, p. 1277; Matei 1980, p. 233; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1985, p. 171; 1997, p. 60, nr. II/35. b) Punctul Coasta Ciungii 2. La vest de sat, la 520 m nord-est de turnul anterior, la 100 m de drumul de culme, pe o ridicătură naturală, se află resturile unui turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 8 m. Bibliografie: Ferenczi 1967, p. 142; Gudea 1985, p. 171; 1997, p. 61, nr. II/36. c) Punctul Vârful Ciungii. Aici, la vest de sat, la 850 m de turnul anterior, s-au descoperit urmele unui turn roman de pază şi semnalizare cu diametrul de 10 m. Bibliografie: Torma 1880, p. 69; Ferenczi 1967, p. 147; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1985, p. 171-172; 1997, p. 61-62, nr. II/37. c) Punctul Gura Tedişului sau Gura Teghişului. Aici, la vest de sat, la începutul pantei care urcă spre Vârful Teghiş, s-au descoperit urmele unui turn roman de pază şi semnalizare. Tot de aici provine şi un denar de la Septimius Severus. Bibliografie: Torma 1880, p. 66; Ferenczi 1967, p. 167; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1985, p. 172; 1997, p. 62, nr. II/38. d) Punctul Vârful Teghişului. La 150 m spre nord de locul în care se află semnul geodezic şi foişorul de semnalizare se află resturile unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1880, p. 66, nr. 19; Buday 1912, p. 115; Gudea 1985, p. 172; 1997, p. 63, nr. II/39. e) Punctul Sub Păstaie. În acest punct, numit şi La Şuvar deasupra Pârâului Pietrii, la 950 m spre sud de Vârful Păstaie, unde valul face un cot spre sud-vest, se află ruinele unui turn de pază şi semnalizare, cu diametrul de 20-25 m. Bibliografie: Torma 1880, p. 66, nr. 20; Buday 1912, p. 115; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1985, p. 172-173; 1997, p. 63-64, nr. II/40. f) Punctul Vârful Păstaie-Pârâul Pietrii. Un val de pământ blochează şaua între vârfurile Păstaie şi Dealul Mănăstirii pe o lungime de 1500

m. Acesta are o lăŃime la bază de 4 m şi o înălŃime de 0,5-1,5 m. ŞanŃul de lângă val este plasat spre vest. Datarea descoperirii se face în epoca romană. Bibliografie: Torma 1880, p. 66; Buday 1912, p. 114-115; Ferenczi 1967, p. 152, fig. 13-14; Gudea 1985, p. 173; 1997, p. 64-65. 4. Biserici şi mănăstiri. a) Punctul Măgura. Aici este atestată o mănăstire românească cu hram dată de înfiinŃare necunoscute. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 271. b) Punctul ŞanŃ. Aici este atestată o mănăstire românească cu hram / dată de înfiinŃare necunoscute. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 271.

¤ 262. TurbuŃa (comuna Surduc; magh. Turbácza) 1. Descoperiri preistorice. a) La sud de dealul Mănăstirii, pe un mic platou, s-a colectat un fragment ceramic preistoric. Bibliografie: Bajusz şi Tamba 1988, p. 95.

¤ 263. Tusa (comuna Sâg; magh. Tuszatelke) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul La ŞanŃuri. În incinta fortificaŃiei medievale din acest punct s-au descoperit şi materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 107; BăcueŃ 2006, p. 835, 836. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Oşteana. La circa 3 km vest de sat s-au descoperit trei unelte realizate din piatră şlefuită, perforate. Bibliografie: Lakó 1981, p. 74. b) Punctul Cetate. În apropierea păstrăvăriei de pe Valea Beretăului, pe un muncel împădurit, se află – după toate probabilităŃile – o aşezare întărită dacică. Bibliografie: Matei 1979, p. 20; Pop 1994; 1995, p. 112.

¤


114


115

ł. 264. łărmure (comuna Sărmăşag; magh. Partpatak)

¤ 265. łăudu (comuna Almaş; magh. Cold)

¤


116


117

U. 266. UgruŃiu (comuna Dragu; magh. Ugróc) 1. Descoperiri preistorice. a) În anul 1876 s-a descoperit aici un topor de cupru cu braŃele în cruce de tip Mezökeresztes. Bibliografie: Roska 1942, p. 294, nr. 353; 1942a, p. 56; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 75; Manzura 2003, p. 409. b) Tot din hotarul localităŃii provine un alt topor de cupru cu braŃele în cruce. Bibliografie: Roska 1942, p. 294, nr. 7; 1942a, p. 56; Lakó 1979, p. 47; 1981, p. 75; Manzura 2003, p. 409. c) Punctul Tufoi. De aici provine un topor din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 75. d) Punctul Urtelec (CetăŃeaua). De aici, dintr-un punct care se află la 1 km nord de sat, unde se deschide o mică vale, pe malul stâng al Văii UgruŃiului, provin materiale ceramice dacice sau celtice de secolele III-II î.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 20; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19; Pop şi Pupeză 2006, p. 190 şi urm.

¤ 267. Uileacu Şimleului (comuna Măerişte; magh. Somlyóújlak) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provine un topor de aramă cu braŃele în cruce. Bibliografie: Roska 1942, p. 249, nr. 74; 1942a, p. 51, nr. 156; Vulpe 1975, p. 54; Lakó 1979, p. 48; 1981, p. 75; Lazarovici 1983, p. 18. b) Din hotarul localităŃii provine un topor din piatră şlefuită de tip calapod. Bibliografie: Roska 1942, p. 249, nr. 74; Lakó 1981, p. 75.

c) Dintr-un loc necunoscut provin fragmente ceramice neolitice. Bibliografie: Lakó 1981, p. 75. 2. Descoperiri medievale. a) De aici provine un colan de gât din aur datat în secolul V d.Chr. Bibliografie: Harhoiu 1980, p. 114, nr. 83. b) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203. c) Punctul La BisericuŃă. Materialele ceramice descoperite aici aparŃin secolelor XI-XIII d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 528-529; 2006, p. 836. d) Biserica reformată este o biserică-sală a cărei construcŃie s-a realizat în perioada romanică. Edificiul este compus dintr-un turn şi o navă dreptunghiulară, căreia i se adaugă sanctuarul cu trei laturi, construit ulterior. Bibliografie: Avram 2006, p. 141-143, fig. 51-56.

¤ 268. Ulciug (oraş Cehu Silvaniei; magh. Vılcsıg) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Prâsnel. Aici, în hotarul satului, s-au descoperit materiale ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Lakó 1983, p. 90; Bejinariu 2001, p. 107. b) Punctul Fundul ŞanŃului. În acest punct s-a descoperit un depozit de bronzuri alcătuit din verigi de bronz (Ulciug I). Bibliografie: Roska 1942, p. 308, nr. 96; Kacsó 1980, p. 38; Lakó 1983, p. 90.

¤


118


119

V. 269. Valcău de Jos (comună; magh. Alsóvalkó) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Pe partea din stânga drumului Boghiş – Iaz, pe prima terasă a Văii Iazului, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni, dar şi de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 66; BăcueŃ 2007, p. 73-74. 2. Descoperiri preistorice. a) De aici – de pe locul pe care a fost construită biserica greco-catolică din localitate – provin materiale ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Roska 1941, punct 171; Roman 1976, p. 86; Ciugudean 2000, p. 84; Bejinariu 2005d, p. 66. b) Punctul Şighileu. De aici au fost recoltate fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 66. c) Punctul Roata lui Kincses. Şi în acest punct au fost descoperite fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 66. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Pe şes. Pe terasa estică a Văii Barcăului, pe hotarul sudic al localităŃii, s-a descoperit o aşezare romană. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 84. 4. Descoperiri medievale. a) Pe prima terasă a Văii Iazului, pe malul stâng al râului Barcău, între localităŃile Boghiş şi Valcău de Jos, s-au descoperit materialele ceramice de secolele VII-VIII d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 529; 2003, p. 323; 2006, p. 836; 2007, p. 74. b) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203; 2006, p. 836. c) Pe teritoriul localităŃii se află un donjon medieval. Bibliografie: Rusu A.A. 1980, p. 194.

¤ 270. Valcău de Sus (comuna Valcău de Jos; magh. Felsıvalkó) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii provin mai multe unelte din piatră şlefuită, unele perforate.

Bibliografie: Goos 1876, p. 80; MarŃian 1909, p. 337, nr. 415; Lakó 1981, p. 77. 2. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 203.

¤ 271. Valea Ciurenilor (comuna Zalha; magh. Csürenyvılgy) 1. Descoperiri preistorice. a) De aici provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112.

¤ 272. Valea Hranei (comuna Zalha; magh. Tormapataka)

¤ 273. Valea Leşului (comuna Lozna; magh. Lesvılgy) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul CetăŃuie. Mamelonul de aici este puternic fortificat cu şanŃ şi val. Nu se cunoaşte perioada istorică în care a fost fortificat dealul. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 263. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Deasupra localităŃii se află urmele nesigure ale unui turn de veghe. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 263. b) Punctul CurmăturiŃa. Aici se află ruinele a două turnuri de pază şi semnalizare. DistanŃa dintre cele două ruine este de 32 m. Bibliografie: Ferenczi 1987-1988, p. 183; 1988, p. 263. c) Punctul łiclăul. Pe vârful acestui deal cu laturile prăpăstioase se află un turn de pază şi semnalizare cu diametrul la bază de 12,4 m. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 264. d) La aproximativ 400 m sud de terminaŃia coamei de mai sus se află un turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 264.

¤ 274. Valea Loznei (comuna Lozna; magh. Loznavılay) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul FaŃa prisăcii din spate.


120

Ruinele turnului de pază şi semnalizare se află la aproximativ 3 km în linie dreaptă, sud – sud-est de biserica satului Lemniu. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 264-265.

¤ 275. Valea Lungă (comuna Zalha; magh. Hoszumezı) 1. Descoperiri preistorice. a) Pe teritoriul localităŃii, între Valea Lungă şi Ceaca, s-a descoperit un corn de cerb prelucrat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 76. b) Punctul Valea Sârbi. Din acest punct provine un depozit de bronzuri (Valea Lungă I) din seria celor neprecizate. Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 152. c) Punctul Pădurea Strâncea. În anul 1890 s-a descoperit în acest punct un depozit de bronzuri (Valea Lungă II) din seria celor neprecizate. Bibliografie: Roska 1942, p. 110, nr. 67; DîmboviŃa 1977, p. 152; Lakó 1983, p. 90.

¤ 276. Valea Pomilor (comuna Şamşud; magh. Mocsolya) 1. Descoperiri preistorice. a) Punctul Iase. În dreptul drumului Valea Pomilor – Şamşud s-a descoperit un topor din piatră şlefuită, perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 76. b) Punctul Dealul Mare. De aici (anul descoperirii: 1876) provin piese care pot face parte dintr-un depozit de bronzuri (Valea Pomilor I). Bibliografie: Roska 1942, p. 184, nr. 248; Vulpe 1970, p. 83 şi urm; DîmboviŃa 1977, p. 160; Lakó 1983, p. 90-91.

¤ 277. Var (oraş Jibou; magh. Szamosırmezı) 1. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Dealul Tărăboilor sau Taraboilor. Aici, la sud-vest de sat, dincolo de Valea Seacă şi Pârâul Mare, la nord de Cerăt şi de Pârâul Iclejiei, chiar pe vârf lângă semnul geodezic, se află urmele probabile ale unui turn de veghe şi pază din epoca romană. Bibliografie: Ferenczi 1941, p. 212-213; 1987-1988, p. 179; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1983, p. 304; 1985, p. 181; 1997, p. 85, nr. V/64.

¤ 278. Vădurele (comuna Năpradea; magh. Szamosdebrecen) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Curături sau Fundătura ori Fundătura Curăturii. De aici provine un topor de aramă aparŃinând tipului Jászladány. În acest punct, aflat la 1-1,5 km nord-est de localitate, s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Tot aici s-au descoperit materiale dacice şi din secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 20-21; Matei şi Stanciu 2000, p. 85; Lakó 1979, p. 44; 1981, p. 76; 1983, p. 90; Pop 1994; 1995, p. 112; 1997, p. 474; 2005, p. 79; Pop et alii 2006, p. 88; Bejinariu 2001, p. 107; 2003, p. 70; Manzura 2003, p. 407; Kacsó 2003, p. 107, 141. 2. Descoperiri preistorice. a) Între Vădurele şi Someş Guruslău s-a descoperit un topor din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 90. b) Punctul Purceaua. De aici, din hotarul localităŃii, provin materiale ceramice dacice de secolele II î.Chr.-I d.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 20-21; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32.

¤ 279. Văleni (comuna CristolŃ; magh. Szalomavılgy)

¤ 280. Vălişoara (fosta Valea Rea, comuna Letca; magh. Dióspatak) 1. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un loc neprecizat provine un topor din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 76. b) De aici, din hotarul localităŃii, provin fragmente ceramice CoŃofeni. Bibliografie: Roska 1941, punct 56; Roman 1976, p. 86; Ciugudean 2000, p. 85; Bejinariu 2005d, p. 66-67. c) Punctul Prâsnel. La nord de localitate sunt semnalate fragmente ceramice aparŃinând culturii Wietenberg. Bibliografie: Ferenczi 1976, p. 44; Bejinariu 2001, p. 107. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Piatra deasupra Văii Rele. La vest de sat, acolo unde drumul începe să coboare spre aşezarea actuală, se află două sau trei movile cu diametrul de 9-10 m la bază. Bibliografie: Ferenczi 1988, p. 258-259.

¤ 281. VârşolŃ (comună; magh. Varsolc) 1. Descoperiri preistorice.


121

a) Punctul Groza Tag. O dată cu lucrările de construcŃie a barajului construit pe râul Crasna, la 450 m nord-vest de acesta, s-au descoperit materiale ceramice dacice de secolele V-IV î.Chr. Bibliografie: Matei 1979, p. 21; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19. 2. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Valea Calitca. Pe un dâmb din dreapta Văii Calitca, în dreptul ieşirii din sat spre Pericei, s-a descoperit o aşezare de secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; Matei şi Stanciu 2000, p. 85. b) Punctul Valea Esok. Aici se află o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 474; Matei şi Stanciu 2000, p. 85.

¤ 282. Vârteşca (comuna Zalha; magh. Virtyeskatelep)

¤ 283. Verveghiu (comuna Dobrin; magh. Vérvılgy)

¤ 284. Viile Jacului (comuna Creaca; magh. Lankapuszta)

¤ 285. Voivodeni (comuna Dragu; magh. Vajdaháza) 1. Descoperiri preistorice. a) Din hotarul localităŃii, dintr-o vie, provin mai multe topoare din aramă cu braŃele în cruce, dintre care unul de tip Cotiglet (depozit – Voivodeni I). Bibliografie: Roska 1942, p. 296, nr. 5; 1942a, p. 57, nr. 201; Vulpe 1975, p. 21; Lakó 1979, p. 48; 1981, p. 77; Kalmar 1992, p. 83; Beşliu et alii 1992, p. 99; Manzura 2003, p. 398. 2. Descoperiri monetare. a) Punctul Horhaje. Din hotarul localităŃii, la circa 4 km sud – sud-est de sat, între cele două ramificaŃii ale drumului vicinal ce duce spre cătunul Codreni, s-a descoperit, în anul 1964, un tezaur format din 220 monede dyrrhachiene de argint şi imitaŃii ale lor (tezaurul era adăpostit într-un vas din lut – Tezaur Voivodeni 1). Bibliografie: Stoicovici 1978, p. 85-86; Matei 1979, p. 21; Winkler 1981-1982, p. 113; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 32, 102-103; Pop et alii 2006, p. 88.

¤


122


123

Z. 286. Zalău (municipiu reşedinŃă de judeŃ; magh. Zilah; germ. Waltenberg)

Plan 52. Zalău-Valea MâŃii (Laminor / Tăneiul lui Winkler) (1), Valea MâŃii (bazinele PECO) (2) şi Str. Horea, bloc T9 (3). După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 4. 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Strada Kossuth nr. 11. De aici provin piese izolate, descoperite în anul 1954, care pot face parte dintr-un depozit de bronzuri – Zalău I (pot proveni de la Moigrad ?). Aici s-a descoperit o aşezare de secolele II-IV d.Chr., dar şi un topor din piatră şlefuită de tip calapod. Bibliografie: DîmboviŃa 1977, p. 161; Lakó 1981, p. 77; Pop 1997, p. 474; Matei şi Stanciu 2000, p. 102-103.

b) Punctul Bulevardul Mihai Viteazul 104-106 (acelaşi cu punctul Panic-La Blocuri). Aici se află resturile unei aşezări celtice, materiale romane de secolele II-III d.Chr. şi altele de secolele VI-VII şi VII-XI d.Chr. (slave timpurii), dar şi materiale arheologice ale culturii Otomani. Aici s-au descoperit şi materiale ceramice aparŃinând eneoliticului, cultura Bodrogkeresztúr. Bibliografie: Matei 1980, p. 229-231; 2006, p. 595, 596; Matei şi Stanciu 2000, p. 86-102; Lakó 1983, p. 91; Pop 1997, p. 472; Pop şi Pupeză 2006, p. 183 şi urm.; Stanciu 1998, p. 221, 229; 2001a; 2002, p. 225; 2005, p. 248-249; Stanciu şi Cosma 2002, p. 212; Stanciu şi Muntean 2006-2007, p. 193; Opreanu 2004, p. 583; Gindele 2005, p. 147; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 836; 2007, p. 74-78; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008a, p. 216; Pop 2008, p. 19; Olȩdzki 2008, p. 369.

Plan 53. Zalău-Bul. Mihai Viteazul, nr. 104-106. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 32. c) Punctul Urojkert sau Sere. Într-o aşezare de epocă romană (daci liberi) s-a descoperit o groapă cu oase calcinate umane şi de animale, neolitice. Autorii consideră că acestea ar aparŃine unui mormânt de incineraŃie neolitic. Bibliografie: Bejinariu 1996-1997; BăcueŃ S. BăcueŃ S. 2004, p. 74; 2005, p. 7; Pop et alii 2006, p. 88. d) Punctul Dealul Lupului sau Farkas Domb. Pe deal, la 3 km sud-est de Zalău, la o altitudine de 300 m, pe un platou mărginit la est de Valea MâŃii care se varsă în Valea Zalăului la nord de dealul amintit s-au descoperit materiale arheologice neolitice (fortificaŃie cu două şanŃuri de apărare; necropolă neolitică de incineraŃie), eneolitice (cultura CoŃofeni), din epoca bronzului, hallstattiene, dacice (necropolă de incineraŃie; secolele III-II î.Chr.), romane (necropolă de secolul III d.Chr.), post-romane şi din evul mediu


124

timpuriu (necropolă slavă timpurie de secolele VIII-IX d.Chr.). Bibliografie: Matei et alii 2004; Cosma 2004, p. 99; Stanciu şi Matei 2006, p. 593; Stanciu şi Muntean 2006-2007, p. 194; BăcueŃ 2006a; 2007, p. 78-79; BăcueŃ et alii 2006; Bejinariu 2005d, p. 67; Pop 2008, p. 19; Pop şi Pupeză 2006, p. 191 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 88; Sîrbu et alii 2006, p. 235; Olȩdzki 2008, p. 369-370.

Plan 54. Zalău-Bul. Mihai Viteazul, nr. 104-106. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 12/1. e) Punctul Pálvár sau Valea Răchişorii. Obiectivul arheologic se află pe teritoriul municipiului, pe strada Crasnei, în perimetrul poligonului militar de tancuri (strada Crasna). Materialele arheologice descoperite se pot încadra în secolele IX-XIII d.Chr. Cercetările au surprins fortificaŃia (secolele XI-XIII d.Chr.), aşezarea (secolele IX-X d.Chr.) şi necropola (din aceeaşi perioadă). De aici provine şi un topor de luptă din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 91; Cosma 1994; 2001, p. 535; 2001a, p. 166, 170, 171, 258-259; 2002, p. 240-241; 2004, p. 103; 2006, p. 857 şi urm.; Bejinariu şi BăcueŃ 2003; 2004; BăcueŃ 2001; 2002; 2003; 2005b, p. 159; 2006, p. 830, 836; Rusu A.A. 2005, p. 560. f) Punctul Măgura Stânii. De aici provin materiale arheologice de perioadă dacică clasică. Turnurile roman din acest punct (Măgura Stânii 1 la 1500 m nord de intersecŃia şoselelor, pe locul unde se află acum turnul de televiziune; Măgura Stânii 2 la 50 m nord de foişorul din lemn şi la 100-150 m de turnul de televiziune şi Sub Măgura Stânii la 500 m nord de vârf, la marginea pădurii) se află la aproximativ 20 km nord-est de Zalău, pe culmea munŃilor Meseş, la 1500-1600 m nord de

intersecŃia drumului naŃional Cluj-Napoca – Zalău cu drumul judeŃean Zalău – Treznea. Acestea au avut rol de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1967, p. 148; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1985, p. 174; 1997, p. 66-67, nr. IV-III/43; Bejinariu et alii 2003; Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32. g) Punctul Strada Republicii. La capătul străzii Republicii s-au descoperit mărgele de lut eneolitice (Fântâna lui Döböri), dar şi materiale romane. De pe strada Republicii (capătul acesteia), de la construcŃia Casei Agronomului, de pe un promontoriu lângă drumul Zalău – Cluj-Napoca, provine o piesă din obsidian. Tot de pe strada Republicii, din partea de nord-est a oraşului, provin fragmente ceramice eneolitice. Aici s-a descoperit o aşezare de secolele II-IV d.Chr. Bibliografie: Roska 1942, p. 311, nr. 20; Lakó 1981, p. 78-79; Pop 1997, p. 475; Matei şi Stanciu 2000, p. 106 (sub denumirea Str. Republicii 21-23); Gindele 2005, p. 147. h) Punctul Valea MâŃii, Valea MiŃei sau Valea MiŃii. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest punct, situat pe o vale, la vest de municipiul Zalău, integrată astăzi în oraş, sunt preistorice, din eneolitic şi epoca bronzului (între care şi un topor de aramă cu braŃele în cruce şi ceramică aparŃinând culturii Tiszapolgár). De aici provine ceramică ştampilată de factură dacică şi celtică (secolele V-IV î.Chr.), romană şi cuptoare de aceeaşi epocă (secolele II-IV d.Chr.). Tot în acest areal sunt semnalate şi descoperiri medievale timpurii (slave timpurii) de secolele VII-XI d.Chr. Tot aici s-a descoperit şi o tetradrahmă de tip Aninoasa-Dobreşti. Bibliografie: Lakó 1980, p. 31-32; 1981, p. 78; 1983, p. 91; Matei 1979, p. 21-22; 1979a, p. 486 şi urm.; 1980, p. 232-233 1997; 1985, p. 249; Matei şi Stanciu 2000, p. 104-106; Dumitraşcu 1981-1982, p. 63; Lazarovici 1983, p. 18; Lazarovici şi Lazarovici 2006, p. 423; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; Pop 1997, p. 475; 2008, p. 19, 24; Pop şi Pupeză 2006, p. 187 şi urm.; Pop et alii 2006, p. 125; Opreanu 1993, p. 237, 255, 258; Lazin 1995, p. 147; Gudea şi Filip 2003, p. 19, 34; Stanciu 2001, p. 483; Stanciu şi Muntean 2006-2007, p. 194; Iercoşan 2002, p. 99-100; BăcueŃ 2005b, p. 159; 2006, p. 834, 836; BăcueŃ şi BăcueŃ 2008a, p. 216; BăcueŃ S. şi Bejinariu 2009; BăcueŃ S. et alii 2008, p. 217; Gindele 2005, p. 147; Bejinariu 2005c, p. 95; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 96.


125

i) Punctul Laminor / Tăneiul lui Winkler / Valea MiŃii / Bazinele PECO. Aici, în apropierea punctului Valea MâŃii, s-a descoperit ceramică neolitică, eneolitică (cultura CoŃofeni) de la sfârşitul epocii bronzului, dacică de epocă clasică (secolele II î.Chr.-I d.Chr.) şi romană (secolele II-III d.Chr.), precum şi materiale ceramice care se încadrează în secolele III-IV d.Chr. şi VI-VII d.Chr. (slave timpurii). Bibliografie: Matei 1979, p. 22; Lakó 1983, p. 91; Stanciu 2002, p. 225; Stanciu şi Muntean 2006-2007, p. 194; Gindele 2005, p. 147; Bejinariu 2005d, p. 67; Pop et alii 2006, p. 88. 2. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un loc necunoscut provine un nucleu de obsidian alături de vestigii din epoca neolitică şi eneolitică. Bibliografie: Roska 1942, p. 311, nr. 20; Lakó 1981, p. 77, 78. b) Pe strada Szabo s-a descoperit o daltă din piatră şlefuită. Bibliografie: Lakó 1981, p. 77, 78. c) Pe strada Olarilor s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 77, 78. d) Punctul Aluniş. Aici, la circa 1,5 km sud-est de oraş, pe partea stângă a drumului Zalău – Aghireş, s-a descoperit un topor din piatră, şlefuit şi perforat. Bibliografie: Lakó 1981, p. 77, 78. e) Pe strada Stadionului s-au descoperit lame din silex. Bibliografie: Lakó 1981, p. 78. f) O altă lamă din silex provine dintr-un loc necunoscut. Bibliografie: Lakó 1981, p. 78. g) Punctul Avicola. Din acest punct provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 67. h) De aici provine un inel de buclă din aur din epoca timpurie a bronzului. Bibliografie: Roska 1942, p. 311, nr. 20; Lakó 1983, p. 91. i) Într-o casă contemporană s-a descoperit un topor din bronz. Bibliografie: Lakó 1983, p. 91. j) Punctul La Bolovani. Locul este mărginit la sud şi est de două mici văi, iar spre nord de calea ferată Zalău – Jibou. Spre vest la aproximativ 150 m se află cantonul CFR Gârcei. De aici provin fragmente ceramice de epocă dacică clasică. Bibliografie: Matei 1979, p. 15. 3. Descoperiri de epocă romană.

a) Punctul Strada Horea, Bloc T 159. Aici, în zona centrală a oraşului, în apropierea Văii Zalăului, la circa 6 km vest în afara limesului de pe Meseş, s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Matei 1980, p. 231-232; Matei şi Stanciu 2000, p. 102; Pop 1997, p. 475. b) Punctul La Strâmturi. La est de locul numit de localnici Fântâna Şuşigului s-a descoperit un burgus roman (capătul de nord a localităŃii Ortelec). Din colŃul de vest al fortificaŃiei urcă spre Dealul MăguriŃa un zid de piatră. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 340, nr. 727; 1921, p. 10, fig. 4 (vezi şi la Ortelec); Matei şi Lakó 1979, p. 129; Gudea 1985, p. 177; 1997, p. 73-74. c) Punctul Vârful Păstăii sau Păstaie. Aici, în punctul numit şi Păstăiasa, situat la est de oraş, la 1000 m de şosea, lângă punctul geodezic, s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare. Din acelaşi punct provin şi monede de la Faustina şi Severus Alexander. Bibliografie: Torma 1863, p. 35; 1880, p. 65-68, nr. 21; Ferenczi 1967, p. 149; Matei şi Lakó 1979, p. 133. d) Punctul Vârful Păstaie – pârâul Pietrii. Chiar pe vârf, pe toată panta spre sud până la pârâu, se întinde un val de pământ. Bibliografie: Torma 1880, p. 66; Buday 1912, p. 114-115; Ferenczi 1967, p. 152, fig. 13-14; Gudea 1967, p. 64-65; 1985, p. 173. e) Punctul La Oroieşi sau Huda Oroieşilor. La vest, între Măgura Stânii şi Druia, pe un drum secundar mai puŃin înalt, se află un turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1968, p. 80; Gudea 1985, p. 174; 1997, p. 68, nr. IV/46. f) Punctul Sub Druia. Aici, la 1250 m de turnul din punctul Sub Măgura Stânii, pe un vârf secundar, s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare cu diametrul de 15 m. Bibliografie: Torma 1880, p. 71; Radnóti 1945, p. 144, nota 50; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1973; 1985, p. 175. g) Punctul aflat Dintre Druia şi Poiană. Aici, cam la 250 m nord de Vârful Druia, pe un vârf izolat foarte puŃin proeminent, s-au descoperit urmele unui turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Ferenczi 1968, p. 80; Matei şi Lakó 1979, p. 133; Gudea 1985, p. 175. h) Punctul Lângă Masa Craiului. La nord-est de un poligon, dincolo de pârâu, se află un presupus turn de pază şi semnalizare. Bibliografie: Torma 1880, p. 71; Radnóti 1945, p. 144; Gudea 1985, p. 176.


126

5. Descoperiri medievale. a) Punctul În spatele PieŃei agroalimentare (str. Unirii, nr. 13). Aici s-au descoperit materiale ceramice de secolele XI-XIII d.Chr., dar şi mai târzii. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 529; 2006, p. 836; BăcueŃ şi Pripon 2009. b) Punctul Strada Lupului sau Fabrica Michelin. În acest punct s-au descoperit materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2006, p. 836. c) De pe teritoriul oraşului provin două piese de metal ce se pot lega de o descoperire funerară de secolele VIII d.Chr. Bibliografie: Cosma 2002, p. 240. d) De pe teritoriul localităŃii provine un capăt de la o curea atârnătoare avară. Bibliografie: Matei 1979a, p. 487-488. e) Localitatea este atestată documentar din secolul al XIII-lea. FortificaŃia oraşului datează din secolele XI-XII d.Chr., dar mai sigur din secolele XII-XIII d.Chr. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202; Rusu A.A. 2005. 5. Descoperiri monetare. a) Punctul Valea MâŃii. Aici s-a descoperit o monedă dacică de argint. Bibliografie: Matei 1979, p. 21; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 24, 62; Pop et alii 2006, p. 88. b) Punctul Strada Gheorghe Lazăr. De aici, de pe teritoriul propriu-zis al municipiului, provin materiale ceramice dacice de secolele III-II î.Chr. şi o tetradrahmă de tip Medieşul Aurit, grupa B. Bibliografie: Matei 1979, p. 21; Pop 1994; 1995, p. 112; 2008, p. 19, 25, 62; Pop et alii 2006, p. 88. c) În anul 1935 s-a descoperit în satul Panic o monedă romană din bronz de la Commodus. Bibliografie: Matei 1980, p. 229. d) Punctul Str. Porolissum, nr. 28. În grădina casei cu acest număr s-a descoperit un antoninian de la Gordianus III. Bibliografie: Matei şi Stanciu 2000, p. 106. e) Pe strada Doja s-a descoperit un tezaur monetar (Tezaur Zalău 2) de secolele XII-XIII d.Chr. Bibliografie: Chirilă şi Lakó 1982. f) Punctul Ştrandul Tineretului. De aici provin doi denari republicani romani descoperiŃi întâmplător (Tezaur Zalău 1). Bibliografie: Pop 2008, p. 62. g) Punctul Perimetrul oraşului. Din puncte neprecizate provin 1 denar de la Vespasianus, 2 denari de la Vespasianus, un denar

de la Traianus, un denar suberat de la Caracalla şi denari de la Iulia Donna (Tezaur Zalău 3). Bibliografie: Lucăcel 1968, p. 6, nr. 26-27; p. 13, nr. 194-195; p. 16, nr. 245; Matei şi Stanciu 2000, p. 106. h) Dintr-un punct neprecizat provine un solidus de la împăratul Leon I. Bibliografie: Bărbulescu 2008, p. 75 / 176. 6. Salina Zalău. a) La poalele munŃilor Meseş se exploata, în perioada daco-romană, sarea. Bibliografie: BoroneanŃ 2000, p. 158.

¤ 287. Zalha (comună; magh. Zálha) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Burzuor sau Dealul Burzuor. Locul este pe un pinten cu accesul liber dinspre sud, unde se află o pantă lină şi îngustă. Aici se află o fortificaŃie. Materialele arheologice descoperite aici aparŃin perioadei hallstattiene, epocii dacice (secolele II î.Chr.-I d.Chr.) şi prefeudale. Bibliografie: Lazarovici 1977, p. 38-39; Matei 1979, p. 22-23; Pop 1994; 1995, p. 112; 2005b, p. 115; 2008, p. 32; Pop et alii 2006, p. 88. b) Punctul Aninoasa sau Arinoasa. Aici s-au descoperit materiale ceramice de secolele VIII-IX d.Chr., dar şi materiale arheologice de perioadă dacică. Bibliografie: BăcueŃ 2000, p. 529; Cosma 2002, p. 241; Pop 2005b, p. 115. 2. Descoperiri preistorice. a) Din localitate provine un topor neolitic şlefuit. Bibliografie: MarŃian 1909, p. 350, nr. 749 Roska 1942, p. 310, nr. 12; Lakó 1981, p. 79. b) Punctul Baza Dealului Burzuor. De aici provin materiale arheologice de perioadă dacică clasică. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32. c) Punctul Ciureni. Din acest punct provin materiale arheologice de perioadă dacică clasică. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32. d) De aici, dintr-un loc necunoscut aflat pe hotarul localităŃii, provin materiale arheologice de perioadă dacică clasică. Bibliografie: Pop 2005b, p. 115; 2008, p. 32. 3. Descoperiri monetare. a) Punctul Hotarul Satului. De aici provine o monedă de tip Dyrrhachium. Bibliografie: Chirilă şi Lucăcel 1979, p. 138; Pop 2008, p. 62.

¤


127

288. Zalnoc (comuna Bobota; magh. Zálnok) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Aristrie. Din acest sit, situat la confluenŃa Văii Aborului cu Zănicelul, s-au recoltat fragmente ceramice din mai multe epoci istorice, între care şi din vremea culturilor CoŃofeni, Wietenberg şi secolelor VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Bejinariu 2001, p. 107; 2005c, p. 93; 2005d, p. 67; 2007, p. 79; BăcueŃ 2003, p. 323; 2006, p. 836. b) Punctul Pustă. Aici, în apropierea localităŃii Zalnoc, pe malul stâng al Văii Zănicelului, s-au descoperit materiale arheologice de secolele III-II î.Chr. şi VIII-IX d.Chr. Bibliografie: BăcueŃ 2003, p. 323; 2006, p. 836; 2007, p. 79-80; Pop 2008, p. 19. 2. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un loc neprecizat provine un topor şlefuit şi perforat şi un cuŃit din silex. Bibliografie: Lakó 1981, p. 79. b) Punctul Ciureni. În acest loc s-au descoperit fragmente ceramice neolitice. Bibliografie: Roska 1942, p. 310, nr. 13; Lakó 1981, p. 79. c) Punctul Dealul Cimitirului. Aici s-au descoperit materiale arheologice celtice. Bibliografie: Pop şi Pupeză 2006, p. 188 şi urm. (se poate ca autorii să fi confundat cu Zăuan !). 3. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea. Bibliografie: Muscă 1987, p. 202. b) Punctul Cetate. Castrul Solnoc ? Cetatea se găseşte în hotarul dintre satele Zalnoc şi Checea, într-o pădure, pe un platou triunghiular. Ea este înconjurată cu două rânduri de valuri şi şanŃuri şi se datează între secolele X-XI d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 1978, p. 90-91; 2005, p. 565; Cosma 2000, p. 479-480; 2002, p. 241.

¤ 289. Zăuan (comuna Ip; magh. Zóvány / Szilágyzovány) 1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Dâmbul Cimitirului sau Dâlma Cimitirului. Aşezarea de aici, din intravilanul localităŃii, pe o terasă înaltă situată pe partea dreaptă a şoselei Nuşfalău – Zăuan, este de mici dimensiuni şi aparŃine culturii Starčevo-Criş, fazele IIIB-IVA. Resturile locuirii neolitice au fost străpunse de gropi din vremea culturii CoŃofeni, din timpul

epocii bronzului (cultura Wietenberg şi Otomani) şi de morminte celtice (Latène C1 – secolele III-II î.Chr.). Tot aici s-au descoperit materiale ceramice de secolele VIII-IX d.Chr. Bibliografie: Lakó 1977; 1978; 1981, p. 79; 1983, p. 91; Kovács 1978, p. 19 şi urm.; Matei 1978; 1979, p. 23; Lazarovici 1980, p. 13 şi urm.; 1985, p. 69, 72-73; 1988; 1991; 1992; 1993; Lazarovici şi Lakó 1981, p. 16-26; Lazarovici şi Lazarovici 2006, p. 78, 103, 112, 409, 423, 425; Kalmar 1984a, p. 395; 1987, p. 62; 1987-1988, p. 471; Maxim et alii 1993; 1995; Németi şi Lakó 1993, p. 79-82; Tarcea şi Tarcea 1996, p. 666 şi urm.; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2003, p. 19 şi urm.; 2005a; 2005b, p. 27, 28; 2006; 2008, p. 13-17, 31-38, 44-48, 50-52, 54, 57-58, 64 şi urm., 74; 2008a, p. 82; BăcueŃ S. şi Virag 2006, p. 45; BăcueŃ 2003, p. 323; 2006, p. 836; 2007, p. 80; Virag 2005, p. 18, 19; Pop 2008, p. 19; Pop şi Pupeză 2006, p. 185 şi urm.; Bejinariu 2005c, p. 94; 2005d, p. 67; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224; Beldiman 2007, p. 179.

Plan 55. Zăuan-Dâmbu SpânzuraŃilor. După: BăcueŃ 2008a, pl. 231. b) Punctul Dâmbu Spânzuratului, Dâmbul SpânzuraŃilor sau Dâlma Spânzurătorii. Pe terasa a II-a a râului Barcău, la 1,5 km nord-vest de localitate, s-a descoperit o aşezare neolitică cu ceramică pictată, eneolitică (cultura Tiszapolgár şi CoŃofeni) şi materiale ceramice Wietenberg. Bibliografie: Kovács 1978, p. 19 şi urm.; Lakó 1981, p. 80; Lazarovici şi Lakó 1981, p. 26, 31, 34, 36-40; Lazarovici 1983, p. 18; 2000, p. 9; Lazarovici şi Németi 1983, p. 20; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2005b, p. 27, 28-29; 2008a, p. 41, 82;


128

Bejinariu 2001, p. 107; 2005d, p. 67; Bejinariu şi Rad 2006-2007, p. 97; Iercoşan 2002, p. 100; Virag 2005, p. 23; Virag şi Kádas 2006-2007, p. 9. c) Punctul Bánffy-tag. Din acest punct – dintr-o suprafaŃă cercetată pe 50 m2 – provin fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni şi din epoca bronzului (grup CehăluŃ la care se adaugă elemente IgriŃa, Lăpuş II şi – poate – Susani). Bibliografie: Lakó 1983, p. 91-92; Kacsó 1997, p. 86, 90; Bejinariu 2005a, p. 56 şi urm.; 2005c, p. 94; 2005d, p. 67; Bejinariu şi Lakó 2000, p. 159; Bejinariu şi BăcueŃ 2007, p. 224. 2. Descoperiri preistorice. a) Punctul Între Ape sau Între două ape (Ketvizkost). De aici, din albia Barcăului, la est de sat, provin fragmente ceramice aparŃinând culturii Starčevo-Criş. Bibliografie: Kovács 1978, p. 19 şi urm.; Lakó 1981, p. 80; BăcueŃ S. 2001, p. 50; 2008, p. 74-75; 2008a, p. 83. b) Punctul Cimitir. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice pictate post – Starčevo-Criş. Bibliografie: Lazarovici şi Lakó 1981, p. 42-43; Lazarovici şi Németi 1983, p. 19. c) Punctul Sat. Pe teritoriul localităŃii, din grădina cetăŃeanului Csutak Ioan, s-a descoperit un topor de cupru cu braŃele în cruce de tip Jászladány, varianta TârnăviŃa. Bibliografie: Lakó 1981, p. 80; Lazarovici 1983, p. 18; Iercoşan 2002, p. 100; Manzura 2003, p. 407; BăcueŃ S. 2008a, p. 82-83. d) Punctul Izvoare. În acest punct aflat în hotarul localităŃii s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Lakó 1981, p. 80; Ciugudean 2000, p. 85. e) Punctul Fórrás. La 500 m est de Dâlma Cimitirului s-au descoperit fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni. Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 67. f) De pe malul stâng al Văii Gropii, spre Ip, s-au recoltat fragmente ceramice aparŃinând culturii CoŃofeni.

Bibliografie: Bejinariu 2005d, p. 67. g) De aici provin două topoare de luptă din bronz (depozit – Zăuan I). Bibliografie: Lakó 1983, p. 92. h) De aici provin materiale ceramice dacice. Bibliografie: Pop 1994; 1995, p. 112. i) Punctul Via din Dâmbul Cimitirului. De aici provin fragmente ceramice preistorice. Bibliografie: Kalmar 1987-1988, p. 471. 3. Descoperiri de epocă romană. a) Punctul Şăs sau Sós. În acest punct s-a descoperit o aşezare de secolele III-IV d.Chr. Bibliografie: Pop 1997, p. 475; Matei şi Stanciu 2000, p. 106. 4. Descoperiri medievale. a) Localitatea este atestată din secolul al XIII-lea d.Chr. Bibliografie: Muscă 1987, p. 204. b) Punctul Peste Grădină sau Átalkert. În imediata apropiere a Văii Barcăului, în punctul cu acest nume, s-au descoperit materiale ceramice medievale (secolele XII-XIII d.Chr.). Bibliografie: Miklós 1978, p. 25 şi urm. 5. Biserici şi mănăstiri. a) Mănăstirea paulină este atestată în anul 1300 d.Chr. Bibliografie: Rusu A.A. 2000, p. 285.

¤ 290. Zăuan Băi (comuna Ip; magh. Zoványfőrdı)

¤ 291. Zimbor (comună; magh. Magyarzsombor) 1. Descoperiri preistorice. a) Dintr-un loc neprecizat situat în hotarul localităŃii provin coarne de Cervus elaphus şi Cervus megaceros. Bibliografie: Roska 1942, p. 153, nr. 47; Păunescu 2001, p. 456. 2. Descoperiri monetare. a) De aici provine o monedă romană imperială din argint. Bibliografie: Matei şi Lakó 1979, p. 133; Popa 2002, p. 220, nr. 74.

¤


129

HărŃi

Harta 2. Descoperiri Starčevo-Criş în depresiunea Şimleului. După: BăcueŃ S. 2008a, pl. 2.

Harta 3. Descoperiri dacice în judeŃul Sălaj. După: Pop 2005b, p. 116.


130


131

Repartizarea descoperirilor arheologice din judeŃul Sălaj pe localităŃi şi pe perioade istorice

1. Epoca paleolitică 2. Epoca neolitică şi eneolitică 3. Epoca bronzului 4. Hallstatt 5. Latène 6. Preistorie 7. Epoca daco-romană 8. Epoca prefeudală 9. Epoca medievală 10. Descoperiri monetare

Nr. crt.

(din lucrare)

Denumirea localităŃii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

2. Aghireş - - - - - X - X - - 3. Agrij - X X - X - X - X X 4. Aleuş - X X ? - - - X - - - 5. Almaş - X - - X - X - X - 6. Aluniş - X X X - - - - X - 8. Badon - X X - X - X X X - 10. Ban - - - - - - - - X - 11. Băbeni - - X - - X X - - - 13. Bădăcin - X X - X - X X X - 14. Bălan - X X - - - - - X - 15. Bănişor - - - - - - - - X - 16. Bâlghez - X - - - - - - X - 18. Bârsău Mare - - - - - - X - - - 22. Bezded - X X X - - - - - - 23. Bic - X - - - - X - - - 24. Biuşa - - - - - - - - X - 25. Bizuşa Băi - X - - - - - - - - 26. Bobota - X X - - - X X X - 27. Bocşa - X X - X - X X - - 29. Bodia - X - - - - - - - - 30. Bogdana - X - - - - - - - - 31. Boghiş - X X - X - X X X - 32. Borla - X X - - X X X X - 33. Borza - - - - - - - - - X 34. Bozieş - X X - - - X X - - 35. Bozna - - X X - - X - - - 37. Brebi - X X X - - X X X - 38. Brusturi - - - X - - X - - - 39. Buciumi X X - X X - X - - X 40. Bulgari - - X - - - X - - - 41. Buzaş - - - - - X - - - - 42. Camăr - X X - - - - - - - 43. Carastelec - X X - - - - - X - 44. Călacea - X X X X - X - - X 45. Căpâlna - - X X - - X - - X 46. Câmpia - - - - X - - - - - 47. Ceaca - X X - - - - - - -


132

48. Cehei - X X X X - X X X X 49. Cehu Silvaniei - X X - - - - - X - 50. Cerâşa - X - - X - - - - - 51. Cernuc - - - X - - - - - - 52. Chechiş - X - - - - X - - - 53. Chendrea X ? X - - - - - - - - 55. Cheud - - - - X - - X X X 57. Chiejd - - X - - - - - - - 58. Chilioara - - X - - - - - - X 60. Ciglean - - - - - - X - - - 61. Ciocmani - - X - - X X X X - 63. Ciumărna - X X ? - - - - - - - 65. Cizer - - X - - - - - X X 66. CliŃ - - X - - - X - - - 68. Cormeniş - - X - - - X - - - 69. Coşeiu - - - - - - - - X - 70. Cosniciu de Jos - - - - - - X X X - 71. Cosniciu de

Sus - - X - - X - - - -

72. Cozla - - - - - X - - - - 73. Crasna - X X X X - X X X X 74. Creaca - - - - - - X - - - 75. Crişeni - X X - X - X - - X 79. Criştelec - - - - X - - - X - 80. Cubleşu - X - - - - - - - - 81. Cuceu - X X - - - X X X X 82. Cuciulat X - - - - - - - - - 83. Cutiş - - - - - - - - X - 84. Cuzăplac - - - X - - X - X - 87. Deleni - - - - - - X - - - 88. Derşida - - X - X - - - - - 90. Doba Mare - - - - - - - - X X 91. Doba Mică - - - - - - - - X X 93. Dobrocina - X - X - X - - - - 94. Doh - X X - - - X X - - 95. Dolheni - - - - - - - - X - 97. Domnin - X - - X - - - - - 98. Dragu - X X X - - X - - - 99. Drighiu - X - - - - X X X -

102. Făgetu - - X ? - - - - - - - 103. Fălcuşa - - - - - - X - - - 104. Fântânele - - - - - - - - - X 105. Fântânele Rus - X - X ? - - - - - - 106. Fetindia - X - - - - X - - X 107. Fildu de Jos X ? X - - - - - - - - 110. Firminiş - - - X X - - - - - 111. Fizeş - - - X ? - - - - - - 112. Fodora - X - X - - - - - - 113. Frâncenii de

Piatră - - - X - - - - - -

115. Gălăşeni - X - - - - - - - - 116. Gălpâia - - - - - - - - - X 117. Gâlgău - X - - - - X - X - 118. Gâlgău

Almaşului - X - X ? - - - - - -

119. Gârbou - X X X - - X - - X 120. Gârceiu - X X X - - X - - -


133

121. Giurtelecu Şimleului

- X X X X - - X X X

122. Glod - - - X ? - - - - - - 123. Gostila - X - - - - - - - - 124. Gura Vlădesei - - X ? - - - - - - - 125. Guruslău - - - X - - - X X - 127. Halmăşd - X X X X - X X X X 128. Hăşmas - - - X - - - - - - 129. Hereclean - X X - X - X X - - 130. Hida - - - X - - - - - X 131. Horoatu

Cehului - X - X X - - - X -

132. Horoatu Crasnei

- X - X X - X - X -

133. Hurez - - - - - - X - - - 134. Huseni - - X X - X X - - - 136. Huta - - - - - - X - - - 137. Iaz - X - - - - - X - - 138. Ileanda - X X X - - X - - - 139. Ilişua - X - - - - - - - - 140. Inău - - - X - - - - - - 141. Ip - X X X - X - X X X 142. Jac - X - - X - X - X - 143. Jebucu - X - - - - X - - - 144. Jibou - X X X X - X - X X 146. Lemniu - - - X - - X X - - 147. Leşmir - X - - - - - - X - 148. Letca - - X - - - - - - - 149. Lompirt - X X - X - X X - - 150. Lozna - - - X - X X - - - 152. Lupoaia - X - - - - - - - - 155. Marca - X X X X - X X X - 157. Marin - X - - X - X - - - 160. Mălădia - - - - - - - - X - 161. Meseşenii de

Jos - X X ? - - - - - - -

162. Meseşenii de Sus

- X X X X - X - X -

163. Mesteacănu - - - - - - X - - - 165. Miluani - - - - - - X - - - 167. Mirşid - - - - X - X X X - 168. Moiad - - - - - - - - X - 169. Moigrad-

Porolissum - X X X X - X X X X

171. Muncel - - X - - - X - - - 172. Nadiş - X X X - - X X X - 173. Naimon - X - X - - - - X - 174. Năpradea - - X ? - - - - - - - 175. Negreni - X X - - X X - - - 177. Nuşfalău X ? X X - X X X X X X 178. Ortelec - X - - X - X X - - 179. Panic - X X X X - X X - X 181. Păduriş - - - - - - - - X - 182. Păuşa - X ? - - - - - - - - 183. Peceiu - X - - X - X - X - 184. Pericei - X X X X - X X X - 186. Perii Vadului X - - - - - X - - -


134

187. Petrindu - - - - - - - - - X 188. Petrinzel - - - - - - X - - - 191. Plopiş - X X - - X X X X X 192. Poarta

Sălajului - - X ? - - - X - - -

193. Podişu - - X X - - X - - - 194. Poiana

Blenchii - X - - - - - - - -

195. Poiana Măgura - - - - X - - - - - 196. Poiana OnŃii - - X ? - - - - - - - 198. Popeni - - X X ? - - - X - - 199. Popteleac - - - - - - - - X - 200. PorŃ X X X X X - X X - - 201. Preluci - - - - - - X - - - 202. Preoteasa - X - - - - - - - - 203. Pria - - - - - - X - - - 204. Prodăneşti - X ? - - - - - - - - 207. Racâş - X X X - - X X - - 208. Ratin - X - - - - X - X - 210. Răstoci - - - - X - X - - - 211. RăstolŃu Deşert - X - - - - - - - - 212. RăstolŃu Mare - X X - - - - - - - 213. Recea - - X - X - X X X - 215. Rogna - X X - - X X X - - 216. Românaşi - - X X X X X - - X 217. Romita - X - - - - X - - X 218. Rona - X - X - - - - - - 219. Ruginoasa - - - - X - - - - - 220. Rus - X X X - - - X - - 221. Sălăjeni - - - - X - - - - - 222. SălăŃig - - - - - X - - - - 223. Sărmăşag - - - X ? X - - - - - 224. Sâg - X ? - X - - - - X - 225. Sâncraiu

Almaşului - X - X X - X - - -

226. Sâncraiu Silvaniei

- X X - X - X X - -

227. Sângeorgiu de Meseş

- X X - - - X - - -

228. Sânmihaiu Almaşului

- X X ? - - - - - - -

229. Sânpetru Almaşului

X X - - X - X - - -

232. Sfăraş - - - X - - X - - - 233. Sici - - - - - - - - X - 234. Sighetu

Silvaniei - - X - - - - - - -

235. Solomon - X ? - - - - - - - - 237. Someş-Odorhei - - - - - X - - - - 238. Stana - X X X X - - - - - 239. Stâna - X - - - - X X - X 240. Stârciu - X - - X - X - - - 241. Stoboru - - - X - - - - X - 242. Stupini - X - - - - - - - - 243. Sub Cetate - X ? - X ? X X - - X - 244. Surduc - X - X ? - - X - - - 245. Sutoru - - X - X - X X X -


135

246. Şamşud X X ? X ? - - - - - - 247. Şasa - - X - - - - - - - 248. Şeredeiu - - - - - - - - X - 249. Şimişna - - X ? X - - - - - - 250. Şimleu

Silvaniei X ? X X X X X X X X X

251. Şoimuş - X - - - - - - - - 252. Şoimuşeni - - - - - - X - - - 253. Şumal - X - X - - X - - X 254. Tămaşa - X X - - - - - - - 256. Tihău - X X X - - X - - - 257. TopliŃa - - - X - - X - - - 258. Traniş - - X ? - - - - - - - 259. Trestia X ? X - - - - - - - - 261. Treznea - X X X - - X - X X 262. TurbuŃa - - - - - X - - - - 263. Tusa - X ? X - X - - - X - 266. UgruŃiu - X - - X - - - - - 267. Uileacu

Şimleului - X - - - - - X X -

268. Ulciug - - X - - - - - - - 269. Valcău de Jos - X - - - - X X X - 270. Valcău de Sus - X ? - - - - - - X - 271. Valea

Ciurenilor - - - - X - - - - -

273. Valea Leşului - - - - - X X - - - 274. Valea Loznei - - - - - - X - - - 275. Valea Lungă - X ? X ? X ? - - - - - - 276. Valea Pomilor - X ? - X - - - - - - 277. Var - - - - - - X - - - 278. Vădurele - X X X ? X - X - - - 280. Vălişoara - X X - - - X - - - 281. VârşolŃ - - - - X - X X - - 285. Voivodeni - X - - - - - - - X 286. Zalău - X X X X X X X X X 287. Zalha - X - X X - - X - X 288. Zalnoc - X X - X - - X - - 289. Zăuan - X X X X - X X X - 291. Zimbor X ? - - - - - - - - X


136


137

Lista ilustraŃiilor

Harta 1. JudeŃul Sălaj. Harta 2. Descoperiri Starčevo-Criş în depresiunea Şimleului. După: BăcueŃ S. 2008a, pl. 2. Harta 3. Descoperiri dacice în judeŃul Sălaj. După: Pop 2005b, p. 116. Plan 1. Badon. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 1. Plan 2. Bocşa-Petriş. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 7/3. Plan 3. Boghiş-Nagymezo. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 2/1, punct 3. Plan 4. Bozieş-Grajdurile CAP şi Valea Mare. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 2/1, punctele 1 şi 2. Plan 5. Locul localităŃii Buciumi în cadrul limesului meseşan (după Gudea 1997c, p. 15, Abb. 8; 1985, fig. 15). Plan 6. Harta localităŃii Buciumi (după: Gudea 1997c, p. 43, nr. 22 – mijloc). Plan 7. Castrul din Buciumi (după: Gudea 1997b, p. 98, Abb. 15). Plan 8. Bulgari-La Izvoare. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/4. Plan 9. Cosniciu de Jos-La Canal. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/2. Plan 10. Doh-La Izvoare. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/3. Plan11. Drighiu-Lipaia. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 3/3, punctul 2. Plan 12. Drighiu-FaŃă. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 1/3, punct 1. Plan 13. Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian. După: BăcueŃ 2008a, pl. 214. Plan 14. Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian. După: BăcueŃ 2008a, pl. 215. Plan 15. Halmăşd-Tăul Cucului şi Valea Josanilor. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 1/3, punctele 2 şi 3. Plan 16. Hereclean-Dâmbul Iazului. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 9. Plan 17. Marca-Primăria Nouă. După: BăcueŃ 2008a, pl. 239. Plan 18. Marin-Dâmbul LăcuŃului. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 6/1. Plan 19. Mirşid-Pe Luncă. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 1/2. Plan 20. Harta sistemului de apărare roman din zona Moigrad (după: Gudea 1997c, p. 46, nr. 24a). Plan 21. Castrul de pe Pomet (după: Gudea 1997c, p. 47, nr. 25). Plan 22. Castrul de pe Citera (după: Gudea 1997c, p. 50, nr. 26). Plan 23. Zona arheologică Coasta Citerii (după: Gudea 1997c, p. 50, nr. 26a). Plan 24. Sectorul de turnuri din zona Porolissum. După: Gudea 1985, p. fig. 30. Plan 25. Ortelec-Cetate. După: BăcueŃ 2007, pl. 91/1. Plan 26. Zalău-ISCIP. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 42. Plan 27. Zalău-ISCIP. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 15/1. Plan 28. Panic-Uroikert. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 9/2. Plan 29. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 89. Plan 30. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 91. Plan 31. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 104. Plan 32. Pericei-Keller Tag. După: BăcueŃ 2008a, pl. 209. Plan 33. Pericei-Keller Tag. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 30. Plan 34. Plopiş-łarină (2) şi Rovină (1). După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 3/2. Plan 35. Plopiş-Podul lui Holzer. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 2/1, punctul 4. Plan 36. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 7. Plan 37. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 5. Plan 38. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 37. Plan 39. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 23. Plan 40. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 24. Plan. 41. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 25. Plan 42. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 38. Plan 43. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 78. Plan 44. PorŃ-Corău. După: BăcueŃ 2008a, pl. 34. Plan 45. Harta localităŃii Românaşi (după: Gudea 1997c, p. 44, nr. 23 – stânga, mijloc). Plan 46. Castrul de la Românaşi (după: Gudea 1997c, p. 44, nr. 23 – dreapta, sus). Plan 47. Harta localităŃii Romita (după: Gudea 1997c, p. 44, nr. 24). Plan 48. Castrul roman de la Romita. După: Franzen et alii 2004-2005, p. 177. Plan 49. Harta localităŃii Sutoru (după: Gudea 1997c, p. 102, nr. 96).


138

Plan 50. Harta localităŃii Tihău (după: Gudea 1997c, p. 51, nr. 27 – sus). Plan 51. Castrul de la Tihău (după: Gudea 1997c, p. 51, nr. 27 – mijloc). Plan 52. Zalău-Valea MâŃii (Laminor / Tăneiul lui Winkler) (1), Valea MâŃii (bazinele PECO) (2) şi Str. Horea, bloc T9 (3). După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 4. Plan 53. Zalău-Bul. Mihai Viteazul, nr. 104-106. După: Matei şi Stanciu 2000, fig. 32. Plan 54. Zalău-Bul. Mihai Viteazul, nr. 104-106. După: Matei şi Stanciu 2000, Anexa 12/1. Plan 55. Zăuan-Dâmbu SpânzuraŃilor. După: BăcueŃ 2008a, pl. 231. Foto 1. Idolul mare din tezaurul de la Moigrad (după: Burda 1979, fig. 35). Foto 2. Idolul-bărbat din tezaurul de la Moigrad (după: Burda 1979, fig. 36).


139

Abrevieri bibliografice

ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ActaMP – Acta Musei Porolisenssis, Zalău ActaTS – Acta Terrae Septemcastrensis, Sibiu ActaTS (FPS) – Acta Terrae Septemcastrensis, Special number, Funerary Practices in Europe, before

and after the Roman Conquest (3rd century BC-3rd century AD), Proceedings of the 8th

International Colloquium of Funerary Archaeology, 4th-7th October 2007, Sibiu AÉ – Archaeologiai Értesitö, Budapest AISC – Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj AM – Arheologia Medievală, AsociaŃia medieviştilor din România AnB(SN) – Analele Banatului. Serie nouă, Muzeul Banatului, Timişoara Angustia – Angustia, Sfântu Gheorghe Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis (Buletinul Muzeului Regional), Alba Iulia BA – Biblioteca de arheologie, Bucureşti BAR – British Archaeological Reports, Oxford BB – Bibliotheca Brukenthal, Muzeul NaŃional Brukenthal, Sibiu BHAB – Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Timişoara BMA – Bibliotheca Musei Apulensis, Muzeul NaŃional al Unirii Alba Iulia BMN – Bibliotheca Musei Napocensis, Muzeul naŃional de istorie a Transilvaniei, Cluj-

Napoca BMP – Bibliotheca Musei Porolissensis, Zalău BT – Bibliotheca Thracologica, Institutul român de tracologie, Bucureşti CCA – Cronica cercetărilor arheologice din România, Bucureşti CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin Corviniana – Corviniana. Acta Musei Corviniensis, Hunedoara Crisia – Crisia, Muzeul łării Crişurilor, Oradea DaciaNS – Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne. Nouvelle Serie, Bucureşti Dolg-Cluj – Dolgozatok-Travaux. Az Erdélyi Nemzeti Múseum, Kolozsvár (Cluj) ErdMúz – Erdélyi Múseum, Kolozsvár (Cluj) EN – Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca FIst – File de istorie, Bucureşti JAMÉ – Jósa András Múseum Évkönyve, Nyíregyháza KözlCluj – Közlemények az Erdély Múzeum érem- és Régiségtárából, Kolosvár Limes 8 Cardiff – Roman Frontier Studies 1969. Eighth International Congres of Limesforschung,

Cardiff 1969 (Cardiff 1974) Limes 9 Mamaia – Actes du IXe Congrés International d’Études sur les frontières romaines, Mamaia

1972 (Bucureşti – Köln – Wien 1974) MAGW – Mitteilengen der Antropologischen Geselschaft in Wien Marmatia – Marmatia, Muzeul judeŃean Maramureş, Baia Mare Marisia – Marisia. Arheologie – istorie. Muzeul JudeŃean Mureş, Târgu-Mureş MCA – Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti MTAE – A M. Tudományák Akademia Évkönyvei, Pesta PBF – Prähistorische Bronzefunde, München PZ – Prähistorische Zeitschrift, Berlin RevB – Revista BistriŃei, Muzeul judeŃean BistriŃa Năsăud SA – Studia Archaeologica, Publicationes Instituti Arhaeologici Academiae Scientiarum

Hungariae, Budapest SAC – Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Brăila, 1996 Sargetia – Sargetia. Acta Musei Devensis, Deva SP – Studii de preistorie, AsociaŃia română de arheologie, Bucureşti StComSM – Studii şi comunicări Satu Mare, Satu Mare SUC – Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, Sibiu


140

TIR – Tabula Imperii Romani Valachica – Valachica, Complexul Muzeal NaŃional „Curtea Domnească” Târgovişte Ziridava – Ziridava, Muzeul JudeŃean Arad


141

Lista prescurtărilor bibliografice

Ackner şi Müller 1865 – Ackner M.J., Müller Fr., Die römische...., Wien (1865). Acsádi şi Kiss 1995 – Acsádi Elek, Kiss Attila, Die Bestimmung des Fundortes des Schatzfundes I und

II von Şimleu Silvaniei (Szilágysomlyó), în ActaMP 19 (1995), p. 89-91. Alföldy-Găzdac 2003 – Alföldy-Găzdac Ágnes, Bronzuri romane din Dacia în colecŃia Muzeului NaŃional

Maghiar din Budapesta*, în EN 13 (2003), p. 149-185. Alföldy-Găzdac et alii 2007

– Alföldy-Găzdac Ágnes, Pánczél Szilamér, Vass Lórand, Găzdac Cristian, Bajusz István, Gudea Nicolae, Project „Necropolis Porolissensis”. Methods end perspectives, în ActaTS (FPS) 6 (2007, 1), p. 9-22.

Alicu 1973 – Alicu Dorin, Turnuri de porŃi la castrele romane din Dacia, în ActaMN 10 (1973), p. 107-126.

Alicu 2002 – Alicu Dorin, Addenda la repertoriul templelor romane din Dacia, în Apulum 39 (2002), p. 201-236.

Alicu şi Opreanu 2000 – Alicu Dorin, Opreanu Coriolan, Les amphitéâtres de la Dacie romain. Cluj-Napoca (2000).

Ardevan 1977 – Ardevan Radu, Vestigii arheologice sălăjene semnalate la 1859, în ActaMP 1 (1977), p. 129-134.

Ardevan 1984 – Ardevan Radu, Duumvirat şi quattuorvirat dans la Dacie romaine, în ActaMN 21 (1984), p. 95-110.

Ardevan 1988 – Ardevan Radu, Porolissum şi Augusta Traiana. ObservaŃii asupra inscripŃiei IGB, III, 2, 1590, în ActaMP 12 (1988), p. 291-295.

Ardevan 1991 – Ardevan Radu, Beneficiarii în viaŃa civilă a provinciei Dacia, în EN 1 (1991), p. 163-171.

Ardevan 1993 – Ardevan Radu, Câteva descoperiri de monede romane în Transilvania, în ActaMP 17 (1993), p. 107-111.

Avram 2006 – Avram Alexandru, Arhitectura romanică din nord-vestul României. Sibiu (2006). Bader 1978 – Bader Tiberiu, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi

tracică. Bucureşti (1978). Bader 1991 – Bader Tiberiu, Die Schwerter in Rumänien. PBF 14, 6 (1991). Bajusz 1987 – Bajusz István, Despre o statuetă romană din Dacia Porolissensis, în ActaMP 11

(1987), p. 169-174. Bajusz 1994 – Bajusz István, Porolissum, jud. Sălaj, în CCA – campania 1993 (1994), p. 51. Bajusz 1995 – Bajusz István, Capsule de sigilii romane de la Porolissum, în ActaMP 19 (1995),

p. 61-72. Bajusz 1995a – Bajusz István, Porolissum, jud. Sălaj, Amfiteatru, în CCA – campania 1994

(1995), p. 57. Bajusz 2000 – Bajusz István, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, în

CCA – campania 1999 (2000), p. 64. Bajusz 2003 – Bajusz István, Amfiteatrul de la Porolissum şi aspectele sale cultice, în ActaMP

25 (2003), p. 165-194. Bajusz şi Cociş 1995 – Bajusz István, Cociş Sorin, Fibule din amfiteatrul roman de la Porolissum, în

ActaMP 19 (1995), p. 39-47. Bajusz şi Cociş 1997 – Bajusz István, Cociş Sorin, Fibule romane de la Porolissum, în ActaMN 34

(1997, I), p. 521-534. Bajusz şi Gudea 1996 – Bajusz István, Gudea Nicolae, Aplici disc ornamentate cu figura umană din

Dacia Porolissensis, în ActaMP 20 (1996), p. 97-114. Bajusz şi Isac 2001 – Bajusz István, Isac Adriana, Podoabele din amfiteatrul de la Porolissum. Studia

archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 397-430. Bajusz şi Matei 1997 – Bajusz István, Matei Alexandru, Castrul roman de la Romita – Certiae / Das

Römergrentekastell von Romita – Ceriae. Zalău (1997). Bajusz şi Tamba 1988 – Bajusz István, Tamba Dan, ContribuŃii la topografia arheologică a văii

Someşului. Sectorul Căpâlna – Jibou, în ActaMP 12 (1988), p. 91-120. BăcueŃ 2000 – BăcueŃ-Crişan Dan, ContribuŃii la repertoriul arheologic al judeŃului Sălaj.

Descoperiri de suprafaŃă din secolele VII-XIII d.Ch., în ActaMP 23 (2000, 1), p. 521-575.


142

BăcueŃ 2000a – BăcueŃ-Crişan Dan, Câteva piese medievale (arme) din Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 577-588.

BăcueŃ 2001 – BăcueŃ-Crişan Dan, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Palvar, în CCA – campania 2000 (2001), p. 274.

BăcueŃ 2002 – BăcueŃ-Crişan Dan, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Palvar, în CCA – campania 2001 (2002), p. 338-339.

BăcueŃ 2003 – BăcueŃ-Crişan Dan, Stadiul cercetărilor arheologice în situl medieval timpuriu de la Zalău „Palvar” (campaniile din 1989, 2000-2002), în ActaMP 25 (2003), p. 299-308.

BăcueŃ 2003a – BăcueŃ-Crişan Dan, Cercetări arheologice de suprafaŃă privind habitatul medieval timpuriu (sec. VII-XI) de pe teritoriul judeŃului Sălaj, în Marmatia 7 (2003, I), p. 317-344.

BăcueŃ 2004 – BăcueŃ-Crişan Dan, Archaeological research in Northwest Romania. The Early Mediaeval settlement from Nuşfalău / Szilágynagyfalu-łigoiul lui Benedek (Sălaj county), în JAMÉ XLVI (2004), p. 117-136.

BăcueŃ 2005 – BăcueŃ-Crişan Dan, Aşezarea medievală timpurie de la Nuşfalău „łigoiul lui Benedek”, în Marmatia 8 (2005, I), p. 269-290.

BăcueŃ 2005a – BăcueŃ-Crişan Dan, Eine neue frümittelalterliche Nekropole in nord-westlischen Teil Rumäniens ? Begrabungscharakter habende funde aus Guruslău (Kreis Sălaj), în SUC 2 (2005), p. 91-94.

BăcueŃ 2005b – BăcueŃ-Crişan Dan, Scurt istoric al cercetărilor arheologice privind secolele VII-XI pe teritoriul judeŃului Sălaj, în StComSM 22 (2005, 1), p. 159-162.

BăcueŃ 2006 – BăcueŃ-Crişan Dan, Contributions regarding the North-west part of Romania in the 7th-11th Centuries. Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 829-844.

BăcueŃ 2006a – BăcueŃ-Crişan Dan, Complexe medievale timpurii descoperite la Zalău „Str. Dealu Lupului / Farkas Domb” (jud. Sălaj), în Marisia 28 (2006), p. 125-132.

BăcueŃ 2007 – BăcueŃ-Crişan Dan, Aşezările din secolele VII-IX de pe cursul superior şi mijlociu al râurilor Barcău şi Crasna. Cluj-Napoca – Zalău (2007).

BăcueŃ şi BăcueŃ 2000 – BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Două locuinŃe prefeudale descoperite în judeŃul Sălaj, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 499-520.

BăcueŃ şi BăcueŃ 2000a

– BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Cuceu (Jibou), jud. Sălaj. Punct: Valea Bochii, în CCA – campania 1999 (2000), p. 32-33.

BăcueŃ şi BăcueŃ 2000b

– BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Popeni, com. Mirşid, jud. Sălaj. Punct: Pe Pogor, în CCA – campania 1999 (2000), p. 78.

BăcueŃ şi BăcueŃ 2001 – BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Keller Tag, în CCA – campania 2000 (2001), p. 178.

BăcueŃ şi BăcueŃ 2008 – BăcueŃ-Crişan Sanda, BăcueŃ-Crişan Dan, Lompirt, com. Sărmăşag, jud. Sălaj. Punct: Kavicses, Lompirt nr. 220A, în CCA – campania 2007 (2008), p. 184-185.

BăcueŃ şi BăcueŃ 2008a

– BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Panic, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: ISCIP, proprietatea Itall Bloc, în CCA – campania 2007 (2008), p. 215-217.

BăcueŃ şi Matei 2006 – BăcueŃ-Crişan Dan, Matei Alexandru V., Ip, com. Ip, jud. Sălaj. Punct: Din jos de fântână (traseul Autostrăzii Transilvania, sector 3C, km. 1+000 – 1+300), în CCA – campania 2005 (2006), p. 179-180.

BăcueŃ şi Pripon 2009 – BăcueŃ-Crişan Dan, Pripon Emanoil, Zalău, jud. Sălaj. Punct: str. Unirii, nr. 13, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 360-361.

BăcueŃ şi Sana 2004 – BăcueŃ-Crişan Dan, Sana Dan, Bobota, com. Bobota, jud. Sălaj. Punct: Pe Vale, în CCA – campania 2003 (2004), p. 56-57.

BăcueŃ şi Sana 2005 – BăcueŃ-Crişan Dan, Sana Dan, Contributions regarding the Northwest Romania in the Early Medieval time. Archaeological researches in the settlement from Bobota-Pe Vale (Sălaj county). Omagiu profesorului Ioan AndriŃoiu cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Alba Iulia (2005), p. 491-514.

BăcueŃ et alii 2000 – BăcueŃ-Crişan, BăcueŃ-Crişan Dan Sanda, Matei Alexandru V., Badon, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: La Răstignire, în CCA – campania 1999 (2000), p. 16.


143

BăcueŃ et alii 2001 – BăcueŃ-Crişan Dan, Matei Alexandru V., Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Sanda, Stanciu Ioan, Panic, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: Baza DROMET SA, în CCA – campania 2000 (2001), p. 175-176.

BăcueŃ et alii 2006 – BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Pop Horea, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Dealul Lupului-Aeroport, în CCA – campania 2005 (2006), p. 400-401.

BăcueŃ et alii 2008 – BăcueŃ-Crişan Dan, Matei Alexandru V., Ardelean Marius, Panic, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: ISCIP, proprietatea Teodor, în CCA – campania 2007 (2008), p. 217-218.

BăcueŃ et alii 2009 – BăcueŃ-Crişan Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Gligor Mihai, Bărbat Alexandru, Doh, com. Măerişte, jud. Sălaj. Punct: Râturi / Coaste, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 110.

BăcueŃ S. 1999-2000 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Descoperiri arheologice la Şimleu Silvaniei (jud. Sălaj), în EN 9-10 (1999-2000), p. 305-326

BăcueŃ S. 2000 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Noi descoperiri preistorice în judeŃul Sălaj, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 9-28.

BăcueŃ S. 2001 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Complexe neolitice cu ceramică pictată din judeŃul Sălaj. Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 49-66.

BăcueŃ S. 2001a – BăcueŃ-Crişan Sanda, Marin, com. Crasna, jud. Sălaj, în CCA – campania 2000 (2001), p. 139.

BăcueŃ S. 2003 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Aspecte de viaŃă economică în neoliticul din Sălaj, în Marmatia 7 (2003, I), p. 19-36.

BăcueŃ S. 2004 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Burial rites in the Neolithic in Northwest Romania, în JAMÉ XLVI (2004), p. 71-84.

BăcueŃ S. 2005 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Rituri şi ritualuri funerare în neoliticul din nord-vestul României, în Marmatia 8 (2005, I), p. 5-24.

BăcueŃ S. 2005a – BăcueŃ-Crişan Sanda, Considerations regarding the archaeological features (dwelings and settlement) from Zăuan-Dâmbul Cimitirului (Sălaj county). Omagiu profesorului Ioan AndriŃoiu cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Alba Iulia (2005), p. 225-228.

BăcueŃ S. 2005b – BăcueŃ-Crişan Sanda, Stadiul cercetărilor privind perioada neo-eneolitică pe teritoriul judeŃului Sălaj. Bazinul Barcăului şi Crasnei, în StComSM 22 (2005, 1), p. 27-31.

BăcueŃ S. 2006 – BăcueŃ-Crişan Sanda, The Starčevo-Criş settlement from Zăuan „Dâmbul Cimitirului”. Old and new viewpoints, în SP 3 (2006), p. 99-123.

BăcueŃ S. 2007 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Bocşa, com. Bocşa, jud. Sălaj. Punct: Pietriş, în CCA – campania 2006 (2007), p. 76-77.

BăcueŃ S. 2007a – BăcueŃ-Crişan Sanda, Cluj – Cheile Turzii – Lumea Nouă. From general to particular – discoveries in the Şimleu Depression, în SP 4 (2007), p. 67-85.

BăcueŃ S. 2008 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Cultura Starčevo-Criş în depresiunea Şimleului. Cluj-Napoca (2008).

BăcueŃ S. 2008a – BăcueŃ-Crişan Sanda, Neoliticul şi eneoliticul timpuriu în depresiunea Şimleului. BB 23, Sibiu (2008).

BăcueŃ S. şi Bejinariu 2009

– BăcueŃ-Crişan Sanda, Bejinariu Ioan, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Valea MiŃei-Şcoala Veche, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 361-363.

BăcueŃ S. şi Braica 2003

– BăcueŃ-Crişan Sanda, Braica Corvin, Raport preliminar de cercetare arheologică a sitului de la Pericei „Keller Tag”, în ActaMP 25 (2003), p. 9-17.

BăcueŃ S. şi Virag 2006

– BăcueŃ-Crişan Sanda, Virag Cristian, Plastica antropomorfă neolitică din nord-vestul României. Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 43-60.

BăcueŃ S. et alii 2002 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Dan, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Keller Tag, în CCA – campania 2001 (2002), p. 230-231.

BăcueŃ S. et alii 2008 – BăcueŃ-Crişan Sanda, Matei Alexandru V., Ardelean Marius, Panic, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct ISCIP, proprietatea Saroni, în CCA – campania 2007 (2008), p. 217.

Băeştean 2006 – Băeştean Gică, The water supply of the roman settlements in Dacia. Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 341-349.


144

Băeştean 2007 – Băeştean Gică, Aprovizionarea cu apă în Dacia romană. Cluj-Napoca (2007). BăluŃă 1979 – BăluŃă Cloşca I., ConsideraŃii referitoare la răspândirea şi producerea sticlei în

Dacia Superior*, în Apulum 17 (1979), p. 195-200. BăluŃă 1996 – BăluŃă Cloşca I., Lămpile romane din Muzeul NaŃional de Istorie a Transilvaniei,

în ActaMN 33 (1996, I), p. 89-113. Bărbulescu 1977 – Bărbulescu Mihai, Cultul lui Hercules în Dacia romană (I), în ActaMN 14

(1977), p. 173-189. Bărbulescu 1978 – Bărbulescu Mihai, Cultul lui Hercules în Dacia romană (II), în ActaMN 15

(1978), p. 219-234. Bărbulescu 2003 – Bărbulescu Mihai, InterferenŃe spirituale în Dacia romană. Cluj-Napoca (2003). Bărbulescu 2003a – Bărbulescu Mihai (coordonator), Funeraria Dacoromana. Arheologia funerară a

Daciei romane. Cluj-Napoca (2003). Bărbulescu 2008 – Bărbulescu Mihai, Mormântul princiar de la Turda. Cluj-Napoca (2008). Bârliba 1996 – Bârliba Virgil Mihăilescu, Sectorul frontierei romane din nord-vestul Daciei

Porolissensis şi datele numismatice, în ActaMP 20 (1996), p. 75-85. Bedelean şi Pop 1992 – Bedelean Ioan, Pop Dana, Caracterizarea mineralogică-petrografică a

obiectelor arheologice din zona Moigrad (judeŃul Sălaj), în ActaMP 16 (1992), p. 293-298.

Bedelean et alii 1993 – Bedelean Ioan, Pop Dana, Bedelean Horea, Geologie şi arheologie la Porolissum. PrezumŃii petrografice privind identificarea surselor de materii prime pentru vestigii arheologice în perimetrul Porolissum (Moigrad), în ActaMP 17 (1993), p. 185-190.

Bejinariu 1994 – Bejinariu Ioan, Materiale arheologice preistorice din colecŃia Şcolii Generale Nr. 1 din Şimleu Silvaniei, în ActaMP 18 (1994), p. 11-24.

Bejinariu 1994a – Bejinariu Ioan, Materiale arheologice preistorice de la Porolissum – Măgura Moigradului, în ActaMP 18 (1994), p. 25-36.

Bejinariu 1995 – Bejinariu Ioan, Materiale arheologice preistorice din colecŃia Liceului „Simion BărnuŃiu” din Şimleu Silvaniei, în ActaMP 19 (1995), p. 17-38.

Bejinariu 1995a – Bejinariu Ioan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. FortificaŃia şi locuirea hallstattiană, în CCA – campania 1994 (1995), p. 89.

Bejinariu 1996-1997 – Bejinariu Ioan, Despre un mormânt de incineraŃie neolitic descoperit la Zalău (jud. Sălaj), în Crisia 26-27 (1996-1997), p. 9-17.

Bejinariu 1997 – Bejinariu Ioan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj, „Observator”, în CCA – campania 1996 (1997), p. 60-61.

Bejinariu 2001 – Bejinariu Ioan, ConsideraŃii privind descoperirile culturii Wietenberg din judeŃul Sălaj. Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 95-118.

Bejinariu 2001a – Bejinariu Ioan, Tihău, com. Surduc, jud. Sălaj. Punct: La Cerniele, în CCA – campania 2000 (2001), p. 255-256.

Bejinariu 2003 – Bejinariu Ioan, Noi descoperiri ale culturii Suciu de Sus din judeŃul Sălaj, în Marmatia 7 (2003, I), p. 65-82.

Bejinariu 2005 – Bejinariu Ioan, Piese preistorice de bronz de pe valea Someşului (sectorul judeŃului Sălaj), în Marmatia 8 (2005, I), p. 131-142.

Bejinariu 2005a – Bejinariu Ioan, Beiträge zur Kenntnis der Bronzemetallurgie im Nordwesten Rumäniens (unter Berücksichtigung des Oberlaufes von Crasna und Barcău). Bronzefunde aus Rumänien (II). Descoperiri de bronzuri din România (ed. Tudor Soroceanu). BistriŃa (2005), p. 47-74.

Bejinariu 2005b – Bejinariu Ioan, Archaeological excavations from Giurtelecul Şimleului-Coasta lui Damian (II). The Wittemberg’s culture discoveries. Omagiu profesorului Ioan AndriŃoiu cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Alba Iulia (2005), p. 363-390.

Bejinariu 2005c – Bejinariu Ioan, Stadiul cercetării epocii bronzului şi primei epoci a fierului pe teritoriul Sălajului, în StComSM 22 (2005, 1), p. 93-98.

Bejinariu 2005d – Bejinariu Ioan, Cercetările arheologice de la Giurtelecu Şimleului-„Coasta lui Damian” (III). Descoperirile culturii CoŃofeni1, în Sargetia 33 (2005), p. 51-93.

Bejinariu 2006 – Bejinariu Ioan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: str. Cotnari, nr. 60, în CCA – campania 2005 (2006), p. 354-355.


145

Bejinariu 2006a – Bejinariu Ioan, Două topoare de piatră din judeŃul Sălaj, în Marisia 28 (2006), p. 33-42.

Bejinariu 2009 – Bejinariu Ioan, Bocşa, com. Bocşa, jud. Sălaj. Punct: Dealul Bancului, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 261-262.

Bejinariu şi BăcueŃ 2003

– Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Dan, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Palvar, în CCA – campania anului 2002 (2003), p. 344-345.

Bejinariu şi BăcueŃ 2007

– Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Dan, Marca, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Primăria Nouă, în CCA – campania anului 2006 (2007), p. 223-224.

Bejinariu şi Csok 2004 – Bejinariu Ioan, Csok Zsolt, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Pământul lui Bacsadi, în CCA – campania 2003 (2004), p. 337.

Bejinariu şi Kadar 2003

– Bejinariu Ioan, Kadar Manuela, Toporul din perioada timpurie a epocii bronzului de la Şasa (judeŃul Sălaj). In Memoriam. Nicolae Chidioşan, Oradea (2003).

Bejinariu şi Lakó 1996 – Bejinariu Ioan, Lakó Eva, Despre sondajul arheologic de la Cehei, punctul „Misig” (1987), în ActaMP 20 (1996), p. 11-34.

Bejinariu şi Lakó 2000 – Bejinariu Ioan, Lakó Eva, ContribuŃii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul României. Aşezarea de la Crasna, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 153-219.

Bejinariu şi Pop 1995 – Bejinariu Ioan, Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Observator, în CCA – campania 1994 (1995), p. 89.

Bejinariu şi Pop 1997 – Bejinariu Ioan, Pop Horea, Cehei, jud. Sălaj, în CCA – campania 1996 (1997), p. 10-11.

Bejinariu şi Pop 1997a – Bejinariu Ioan, Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj, „Centru”, în CCA – campania 1996 (1997), p. 61.

Bejinariu şi Pop 2009 – Bejinariu Ioan, Pop Horea, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Pădurea Jidovului, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 331-332.

Bejinariu şi Pop 2009a – Bejinariu Ioan, Pop Horea, Recea Mare, com. VârşolŃ. Punct: Valea Sulduba, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 338-339.

Bejinariu şi Rad 2006-2007

– Bejinariu Ioan, Rad Vasile, Un topor de cupru descoperit la Cehei (judeŃul Sălaj), în StComSM 23-24 (2006-2007, 1), p. 95-103.

Bejinariu şi Sana 2000 – Bejinariu Ioan, Sana Dan, Giurtelecu Şimleului, com. Măerişte, jud. Sălaj. Punct: Coasta lui Damian, în CCA – campania 1999 (2000), p. 40-41.

Bejinariu et alii 2003 – Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Dan, Sana Dan, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Măgura Stânii, în CCA – campania anului 2002 (2003), p. 345-346.

Bejinariu et alii 2004 – Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Dan, Matei Alexandru V., Andraş Mirel, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Corău, în CCA – campania anului 2003 (2004), p. 245-247.

Bejinariu et alii 2009 – Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Dan, Matei Alexandru V., Pop Dionisiu Horea, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 284-285.

Beldiman 2007 – Beldiman Corneliu, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Bucureşti (2007).

Benea 2002 – Benea Doina, Integrarea provinciei Dacia în sistemul economic al Imperiului roman, în EN 12 (2002), p. 99-111.

Benea 2004-2005 – Benea Doina, Armata Daciei şi campania din Orient a împăratului Gordian al III-lea, în AnB(SN) 12-13 (2004-2005), p. 171-185.

Benea şi Hica 2004 – Benea Doina, Hica Ioana, Damantio memoriae in arhitectura. Timişoara (2004). Benea et alii 2006 – Benea Doina, Regep-Vlascici Simona, Crînguş Mariana, Ştefănescu Atalia, Arta

şi tehnica emailului în Dacia romană. Timişoara (2006). Beşliu et alii 1992 – Beşliu Călin, Lazarovici Gheorghe, Olariu Agatha, O piesă de cupru din Sălaj şi

câteva probleme teoretice privind analizele de cupru preistoric în Muzeul din Cluj, în ActaMP 16 (1992), p. 97-128.

Bindea 2005 – Bindea Diana, Aşezarea dacică de la Covasna. Studiu arheozoologic preliminar, în Angustia 9 (2005), p. 175-192.

Bitiri 1980 – Bitiri Maria, Câteva date privind etapa de sfârşit a paleoliticului superior în nord-vestul României, în StComSM 4 (1980), p. 25-36.


146

Bitiri şi Cârciumaru 1980

– Bitiri Maria, Cârciumaru Marin, Primele dovezi de cultură materială şi artă paleolitică în judeŃul Sălaj, în ActaMP 4 (1980), p. 17-30.

BolindeŃ 1993 – BolindeŃ Viorica, Considerations sur l’attribution de vases de Dacie romaine décorés de serpents appliqués, în EN 3 (1993), p. 123-142.

Boroffka 1987 – Boroffka Nikolaus, Folosirea fierului în România de la începuturi până în sec. VIII î.e.n., în Apulum 24 (1987), p. 55-77.

BoroneanŃ 2000 – BoroneanŃ Vasile, Arheologia peşterilor şi minelor din România. Bucureşti (2000).

Bounegru 2007 – Bounegru George, Un edificiu de epocă romană descoperit la Apulum, în Apulum 44 (2007), p. 157-173.

Brudiu 1993 – Brudiu Mihai, Cercetări arheologice în zona Boghiş – Şimleu Silvaniei, în ActaMP 17 (1993), p. 191-198.

Buday 1908 – Buday A., Porolissumbót, în ErdMuz (1908), p. 337-340. Buday 1912 – Buday A., Vánnak e limessmaraaványok a Mészesz ?, în Dolg-Cluj 3 (1912), p.

103-108. Burda 1979 – Burda Ştefan, Tezaure de aur din România, Bucureşti (1979). Chidioşan 1977 – Chidioşan Nicolae, Arta argintarilor daci din NV României în epoca lui

Burebista, în ActaMP 1 (1977), p. 67-72. Chirilă 1969 – Chirilă Eugen, Descoperiri monetare antice în Transilvania (V), în ActaMN 6

(1969), p. 475-476. Chirilă 1981 – Chirilă Eugen, Descoperiri monetare antice la Porolissum (II), în ActaMP 5

(1981), p. 189-190. Chirilă 1991 – Chirilă Eugen, Câteva date despre circulaŃia monetară la Porolissum, în

ActaMP 14-15 (1990-1991), p. 153-174. Chirilă şi Chifor 1979 – Chirilă Eugen, Chifor Ioan, Două monede romane inedite din Dacia, în ActaMP

3 (1979), p. 145-147. Chirilă şi Gudea 1979 – Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Descoperiri monetare antice la Porolissum, în

ActaMP 3 (1979), p. 139-140. Chirilă şi Gudea 1982 – Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Economie, populaŃie şi societate în Dacia

postaureliană (275-380 e.n.), în ActaMP 6 (1982), p. 123-144. Chirilă şi Lakó 1982 – Chirilă Eugen, Lakó Eva, Descoperirea monetară de la Zalău, sec. XII-XIII, în

ActaMP 6 (1982), p. 161-162. Chirilă şi Lucăcel 1977

– Chirilă Eugen, Lucăcel Vasile, Tezaurul de monede thasiene de la Petrindu (jud. Sălaj), în ActaMP 1 (1977), p. 63-66.

Chirilă şi Lucăcel 1979

– Chirilă Eugen, Lucăcel Vasile, Tezaurul de la Petrindu. ContribuŃii la cronologia tetradrahmelor thasiene de tip Dionysos-Herakles, în ActaMP 3 (1979), p. 89-102.

Chirilă şi Lucăcel 1979a

– Chirilă Eugen, Lucăcel Vasile, Descoperiri monetare în Transilvania (XIV), în ActaMP 3 (1979), p. 137-138.

Chirilă şi Marinescu 1981

– Chirilă Eugen, Marinescu Gheorghe, Monede romane inedite din Dacia Porolisenssis, în ActaMP 5 (1981), p. 273-276.

Chirilă şi Matei 1979 – Chirilă Eugen, Matei Alexandru V., O monedă dacică inedită din judeŃul Sălaj, în ActaMP 3 (1979), p. 87-88.

Chirilă şi Matei 1983 – Chirilă Eugen, Matei Alexandru V., Tezaurul monetar de la Cuceu. ContribuŃii la studiul circulaŃiei monetare din nordul Daciei preromane în sec. I î.e.n., în ActaMP 7 (1983), p. 101-118.

Chirilă et alii 1966 – Chirilă Eugen, Lucăcel Vasile, Chifor Ion, Descoperiri monetare antice în Transilvania (III), în ActaMN 3 (1966), p. 421-422.

Chirilă et alii 1967 – Chirilă Eugen, Lucăcel Vasile, Pepelea Vasile, Togan George, Descoperiri monetare antice şi bizantine în Transilvania, în ActaMN 4 (1967), p. 457-459.

Chirilă et alii 1970 – Chirilă Eugen, Lucăcel Vasile, Milea Zaharia, Németi Joan, Ordentlich Ivan, Descoperiri monetare antice în Transilvania (VII), în ActaMN 7 (1970), p. 507-510.

Chirilă et alii 1972 – Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, Pop Constantin, Das Römerlager von Buciumi. Cluj-Napoca (1972).

Chirilă et alii 1972a – Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, Pop Constantin, Castrul roman de la Buciumi. Cluj-Napoca (1972).

Chirilă et alii 1978 – Chirilă Eugen, Hopârtean Ana, Milea Zaharia, Descoperiri monetare antice în Transilvania (XIII), în ActaMP 2 (1978), p. 59-62.


147

Chirilă et alii 1980 – Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, Matei Alexandru V., Săpăturile arheologice şi lucrările de restaurare şi conservare executate la Porolissum (Moigrad), în MCA 14 (1980), p. 286-288.

Chirilă et alii 1980a – Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, Matei Alexandru V., Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice de la Moigrad (Porolissum) din anii 1977-1979, în ActaMP 4 (1980), p. 81-101.

Ciobanu 1998 – Ciobanu Radu, Le décor monumental et les térmoignages épigraphiques. Commanditaires et artisans, în EN 8 (1998), p. 81-94.

Ciugudean 2000 – Ciugudean Horia, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cultura CoŃofeni. BHAB 26 (2000).

Ciugudean şi Aldea 2005

– Ciugudean Horia, Aldea Ioan Alexandru, Der erste Depotfund von Cugir, Kr. Alba, und seine Beziehungen zu den spätbronzezeitlichen Kulturphänomenen Siebenbürgens. Bronzefunde aus Rumänien (II). Descoperiri de bronzuri din România (ed. Tudor Soroceanu). BistriŃa (2005), p. 95-132.

Ciugudean şi Anghel 2007

– Ciugudean Horia, Anghel Dan, O piesă de bronz recent descoperită în peştera „Huda lui Papară” (com. Sălciua, jud. Alba), în Apulum 44 (2007), p. 59-65.

Ciugudean et alii 2008 – Ciugudean Horia, Luca Sabin Adrian, Georgescu Adrian, Depozite de bronzuri preistorice din colecŃia Brukenthal (I). BB 31, Sibiu (2008).

Cociş 1987 – Cociş Sorin, Fibulele cu inscripŃie din Dacia romană, în ActaMP 11 (1987), p. 159-162.

Cociş 1989-1993 – Cociş Sorin, Fibule romane din Muzeul de Istorie a Transilvaniei (II), în ActaMN 26-30 (1989-1993, I, 1), p. 269-290.

Cociş 1990-1993 – Cociş Sorin, Instrumente muzicale din Dacia romană (I), în Apulum 27-30 (1990-1993), p. 241-249.

Cociş 1995 – Cociş Sorin, Ateliere de bronzieri din Dacia romană, în ActaMN 32 (1995, I), p. 383-391.

Cociş 1995a – Cociş Sorin, Strongly Profiled Brooches with Trapezium Form Foot in the Roman Province of Dacia, în EN 5 (1995), p. 93-102.

Cociş şi Alicu 1993 – Cociş Sorin, Alicu Dorin, Obiecte din os din Dacia Apulensis şi Dacia Porolisenssis, în ActaMP 17 (1993), p. 113-149.

Cociş şi Opreanu 1998 – Cociş Sorin, Opreanu Coriolan, Barbarische Fibeln aus dem Römischen Dakien: ihre Historische bedeutung, în ActaMN 35 (1998, I), p. 195-228.

Comşa 1974 – Comşa Eugen, Date despre folosirea aurului în cursul epocii neolitice pe teritoriul României, în Apulum 12 (1974), p. 13-23.

Comşa M. 1988 – Comşa Maria, Raporturi ale daco-romanilor din nordul Dunării cu Imperiul roman între anii 275-375 e.n. Cu specială privire asupra nord-vestului României, în ActaMP 12 (1988), p. 297-302.

Comşa M. 1996 – Comşa Maria, Câteva date referitoare la folosirea lutului ars şi nears în ritualul funerar al unor morminte de incineraŃie din secolele VI-X de pe teritoriul României, în ActaMN 33 (1996, I), p. 225-237.

Cosma 1993 – Cosma Călin, Răspândirea scrisului cursiv în Dacia romană, în Crisia 23 (1993), p. 37-52.

Cosma 1994 – Cosma Călin, Morminte din secolele IX-X p.Ch. descoperite la Zalău (jud. Sălaj), în EN 4 (1994), p. 323-329.

Cosma 1996 – Cosma Călin, ConsideraŃii privind aşezările rurale şi tipurile de locuinŃe din Transilvania în secolele VIII-X, în EN 6 (1996), p. 261-280.

Cosma 1996-1997 – Cosma Călin, ConsideraŃii privind structura vieŃii economice în spaŃiul vestic şi nord-vestic românesc în secolele VIII-X d.Chr., în Crisia 26-27 (1996-1997), p. 67-80.

Cosma 2000 – Cosma Călin, FortificaŃii din secolele X-XI din vestul şi nord-vestul României. ConsideraŃii privind stadiul actual al cercetărilor, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 453-498.

Cosma 2001 – Cosma Călin, Gräberfelder. Einzelgräber und Grabfunde unischeren Charakteres aus 9.-10. Jh. Im Westen und Nordwestwn Rumäniens. Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 499-566.

Cosma 2001a – Cosma Călin, Necropole, morminte izolate şi descoperiri funerare cu caracter incert din secolele al IX-lea şi al X-lea din vestul şi nord-vestul României, în EN 11 (2001), p. 165-270.


148

Cosma 2002 – Cosma Călin, Vestul şi nord-vestul României în secolele VIII-X D. H. Cluj-Napoca (2002).

Cosma 2004 – Cosma Călin, Centru politic şi periferie. Statutul politic al vestului şi nord-vestului României în secolele IX-X d.H. Centru şi periferie, BistriŃa (2004).

Cosma 2006 – Cosma Călin, Necropole de tip Köttlach descoperite în vestul şi nord-vestul României. Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 857-884.

Cosma 2007 – Cosma Călin, Betrachtungen zur Keramik, die in den siebenbürgischen Körperbestattungsgräbern des 7.-8. Jh.v.Chr.. Funerary Offerings and Votive depositions in Europe 1st Millenium AD. Cultural artefacts and local identities, Cluj-Napoca (2007), p. 151-190.

Cosma şi Rustoiu 2002 – Cosma Călin, Rustoiu Aurel, Zalău, jud. Sălaj. Punct: Ortelec-Cetate, în CCA – campania 2001 (2002), p. 339-342.

Crişan 1979 – Crişan Ioan HoraŃiu, Fibule romane în colecŃiile Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în ActaMP 3 (1979), p. 275-319.

Crişan 1982 – Crişan Ioan HoraŃiu, Itinerarii arheologice transilvane. Bucureşti (1982). Crişan 1998 – Crişan Sanda, Câteva observaŃii privind procesele de interferenŃă între culturile

Baden şi CoŃofeni în vestul României, în Ziridava 21 (1998), p. 3-13. Culcer şi Winkler 1970

– Culcer Alexandru, Winkler Iudita, Vestigii romane la Porolissum, în ActaMN 7 (1970), p. 537-548.

Daicoviciu 1936 – Daicoviciu Constantin, Dacica. În jurul unor probleme din Dacia romană. II. Există un limes dacicus în MunŃii Meseşului ?, în AISC 2 (1933-1935) (1936), p. 254-256.

Daicoviciu H. 1977 – Daicoviciu Hadrian, Un fragment ceramic cu inscripŃie de la Porolissum, în ActaMN 14 (1977), p. 201-204.

Diaconescu 1999 – Diaconescu Alexandru, Ornamenta dignitatis. Gradabzeichen und symbole des sozialen status bei den lokalen eliten von Dakien nach dem Aurelianischen rückzug, în ActaMN 36 (1999, I), p. 203-244.

DîmboviŃa 1977 – DîmboviŃa Mircea Petrescu, Depozitele de bronzuri din România. BA 30, Bucureşti (1977).

DîmboviŃa 1998 – DîmboviŃa Mircea Petrescu, Der Arm- und Beinschmuck in Rumänien. PBF 10, Stuttgart (1998, 4).

Dobrescu 2008 – Dobrescu Roxana, Aurignacianul din Transilvania. Bucureşti (2008). Dudău 2006 – Dudău Oltea, CirculaŃia monetară în castrele de trupe auxiliare din provincia

Dacia. Timişoara (2006). Dumitraşcu 1975 – Dumitraşcu Sever, Noi consideraŃii asupra dacilor liberi de epocă romană din

nor-vestul României, în StComSM 3 (1975), p. 51-60. Dumitraşcu 1981-1982 – Dumitraşcu Sever, Stadiul cercetărilor privind civilizaŃia dacică din NV

României, în StComSM 5-6 (1981-1982), p. 59-68. Dumitrescu 1974 – Dumitrescu Vladimir, Arta preistorică în România. Bucureşti (1974). El Susi 2000 – El Susi Georgeta, Studiu preliminar asupra resturilor de faună din aşezarea

dacică de la Şimleu Silvaniei – „Cetate”, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 299-315. Fazekas 1996-1997 – Fazekas Gruia, Aspecte privind aşezările culturii Otomani pe teritoriul

României, în Crisia 26-27 (1996-1997), p. 51-66. Ferenczi 1941 – Ferenczi István, Régészeti ......... , în ErdMuz 41 (1941), p. 169-214. Ferenczi 1959 – Ferenczi István, ContribuŃii la problema limesului de vest al Daciei. Partea I, în

SCIV 10 (1959, 3), p. 337-354. Ferenczi 1967 – Ferenczi István, Die Die Erforschung des römischer Limes......., în DaciaNS

11(1967), p. 143-162. Ferenczi 1968 – Ferenczi István, ObservaŃii cu privire la sistemul şi caracterul aşa-zisului „Limes

Dacicus”, în ActaMN 5 (1968), p. 75-98. Ferenczi 1969 – Ferenczi István, Cu privire la apărarea hotarului de nord al provinciei Dacia, în

StComSM 1 (1969), p. 91-109. Ferenczi 1972 – Ferenczi István, Cercetări şi rezultate noi pe limesul de nord al Daciei romane,

în File de Istorie 2 (1972), p. 37-46. Ferenczi 1973 – Ferenczi István, ContribuŃii la cunoaşterea limesului roman la nordul Someşului

Mare (partea I), în Sargetia 10 (1973), p. 79-134.


149

Ferenczi 1973a – Ferenczi István, ContribuŃii la problema limesului de vest al Daciei romane, în ActaMN 10 (1973), p. 545-568.

Ferenczi 1974 – Ferenczi István, Zur Verteidigung der Nordgreuze der Provinz Dazien, în Limes 8 Cardiff (1974), p. 204-211.

Ferenczi 1974a – Ferenczi István, Die Nordstrecke des dakischer Limes von Crişul Repede bis zu den Ostkarpaten, în Limes 9 Mamaia (1974), p. 201-206.

Ferenczi 1976 – Ferenczi István, ContribuŃii la topografia arheologică a văii Someşului (în sectorul Vad – Surduc), în ActaMN 13 (1976), p. 37-50.

Ferenczi 1976a – Ferenczi István, ContribuŃii la cunoaşterea limesului roman de la nordul Someşului mare (II), în File de Istorie 4 (1976), p. 107-133.

Ferenczi 1978 – Ferenczi István, Beiträge......, în DaciaNS 22 (1978), p. 259-288. Ferenczi 1987-1988 – Ferenczi István, ContribuŃii la problema cunoaşterii sistemului de apărare

roman de pe cursul Someşului, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 171-192. Ferenczi 1988 – Ferenczi István, Limesul Daciei. Sectorul de pe Someşul unit. Elementele de

apărare pe subsectorul Ileanda – Tihău, în ActaMP 12 (1988), p. 251-289. Ferenczi 1991 – Ferenczi István, Limesul Daciei. Sectorul de pe Someş (Unit). Elementele de

apărare pe subsectorul Căşei Ileanda, în ActaMP 14-15 (1990-1991), p. 127-152. Filip 2009 – Filip Cristian, Ceramica stampilată de la Porolissum. Porolissum. Un complex

arheologic daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman, V. Cluj-Napoca (2009).

Finály 1904 – Finály I., în AÉ 24 (1904), p. 10. Fodorean 2002-2003 – Fodorean Florin, Tabula Peutingeriana and the province of Dacia, în ActaMN

39-40 (2002-2003, I), p. 51-58. Fodorean şi UrsuŃ 2001

– Fodorean Florin, UrsuŃ Dorin, ConsideraŃii teoretice privind drumurile de limes din provincia Dacia Porolissensis. Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 301-318.

Franzen et alii 2004-2005

– Franzen Paul, Matei Alexandru V., Marcu Felix, The roman fort at Romita (Dacia). Results of the geophysical survey, în ActaMN 41-42 (2004-2005, 1), p. 161-177.

Garbsch şi Gudea 1991

– Garbsch Jochen, Gudea Nicolae, Despre cea mai veche diplomă militară eliberată pentru provincia Dacia, în ActaMP 14-15 (1990-1991), p. 61-82.

Găzdac 1997 – Găzdac Cristian, Fighting style of the Roman cavalry in Dacia, în ActaMN 34 (1997, I), p. 151-166.

Găzdac 1999 – Găzdac Cristian, CirculaŃia monetară în principalele aşezări din Dacia romană (244-332), în RevB 12-13 (1999), p. 245-266.

Găzdac 2003 – Găzdac Cristian, Patterns of Monetary circulation in Dacia and the Lower Danube region from Traian to Constantine I, în Apulum 40 (2003), p. 187-208.

Găzdac şi Găzdac 2001

– Găzdac Cristian, Găzdac Ágnes Alföldy, The roman law against counterfeiting between theory and practice: the case of roman Dacia, în ActaMN 38 (2001, I), p. 137-154.

Găzdac şi Găzdac 2002-2003

– Găzdac Ágnes Alföldy, Găzdac Cristian, The coinage „Provincia Dacia” – a coinage for one Province only ? (AD 246-257), în ActaMN 39-40 (2002-2003, I), p. 247-258.

Găzdac şi Gudea 2006 – Găzdac Cristian, Gudea Nicolae, Porolissum, II, Cluj-Napoca (2006). Gindele 2005 – Gindele Robert, Stadiul cercetărilor din epoca romană şi prima epocă a

migraŃiilor din Bazinul Tisei Superioare, în StComSM 22 (2005, 1), p. 117-148. Ghergariu 1980 – Ghergariu Leontin, Raport despre săpăturile arheologice efectuate la Moigrad în

anii 1939-1940, în ActaMP 4 (1980), p. 77-79. Ghinescu 1998 – Ghinescu Irina, Cultul Nimfelor în Dacia romană, în EN 8 (1998), p. 123-144. Ghiurco et alii 1992 – Ghiurco Ioan, Gudea Nicolae, Lisovschi Claudiu, InvestigaŃie arheologică

asupra paleofaunei descoperite în clădirea LM1 din oraşul Porolissum, în ActaMP 16 (1992), p. 187-199.

Glodariu 1968 – Glodariu Ioan, Tezaurul dacic de la Sărmăşag, în ActaMN 5 (1968), p. 409-417. Glodariu 1971 – Glodariu Ioan, ConsideraŃii asupra circulaŃiei monedei străine în Dacia

(secolele II î.e.n. – I e.n.), în ActaMN 8 (1971), p. 71-90. Glodariu 1985-1986 – Glodariu Ioan, Cariere şi exploatarea pietrei în Dacia preromană, în ActaMN

22-23 (1985-1986), p. 91-103.


150

Gogâltan 1999-2000 – Gogâltan Florin, Aspecte privind metalurgia bronzului în bazinul carpatic. Ciocanele şi nicovalele cu toc de înmănuşare din România, în EN 9-10 (1999-2000), p. 5-54.

Gogâltan 2005 – Gogâltan Florin, Zur Bronzeverarbeitung im Karpatenbecken. Die Tüllenhämmer und Tüllenambosse aus Rumänien*. Bronzefunde aus Rumänien (II). Descoperiri de bronzuri din România (ed. Tudor Soroceanu). BistriŃa (2005), p. 343-386.

Gogâltan şi Tamba 1992

– Gogâltan Florin, Tamba Dan, Materiale arheologice aparŃinând culturii Wietenberg descoperite la Şimleu Silvaniei, în ActaMP 16 (1992), p. 61-78.

Goos 1876 – Goos Carl, Chronik der archäologisches Funde Siebenbürgens. Hermannstadt (1876).

Gudea 1971 – Gudea Nicolae, Limesul roman în zona castrului de la Bologa, în ActaMN 8 (1971), p. 507-530.

Gudea 1974 – Gudea Nicolae, Sistemul defensiv al Daciei romane. I. Stadiul actual al cercetărilor, în Apulum 12 (1974), p. 182-191.

Gudea 1977 – Gudea Nicolae, Limesul Daciei romane de la Traianus la Aurelianus, în ActaMP 1 (1977), p. 97-114.

Gudea 1977a – Gudea Nicolae, Câteva observaŃii în legătură cu trupele din Dacia de Nord şi cu armata Daciei Porolissum, în ActaMP 1 (1977), p. 115-122.

Gudea 1978 – Gudea Nicolae, Descoperiri arheologice mai vechi sau mai noi la Porolissum, în ActaMP 2 (1978), p. 65-74.

Gudea 1979 – Gudea Nicolae, Vasul cu inscripŃie şi simboluri creştine de la Moigrad. ContribuŃii la istoria creştinismului daco-roman, în ActaMP 3 (1979), p. 515-523.

Gudea 1979a – Gudea Nicolae, Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. Săpături şi cercetări arheologice până în 1977. Zalău (1979).

Gudea 1980 – Gudea Nicolae, Vasele ceramice stampilate de la Porolissum, în ActaMP 4 (1980), p. 105-190.

Gudea 1982 – Gudea Nicolae, Câteva donaria şi aplici-disc cu inscripŃie din Dacia, în ActaMP 6 (1982), p. 51-57.

Gudea 1982a – Gudea Nicolae, Despre câteva fragmente de diplome militare redescoperite sau mai nou descoperite, în ActaMP 6 (1982), p. 59-68.

Gudea 1982b – Gudea Nicolae, Restituiri arheologice (II), în ActaMP 6 (1982), p. 69-72. Gudea 1982c – Gudea Nicolae, În legătură cu o carte despre Porolissum. Note critice la

lucrarea lui E. Tóth „Porolissum. Das Castellum in Moigrad. Ausgrabungen von A. Radnóti. 1943”, în ActaMP 6 (1982), p. 81-91.

Gudea 1982d – Gudea Nicolae, O nouă descoperire cu caracter creştin la Porolissum, în ActaMP 6 (1982), p. 155-158.

Gudea 1983 – Gudea Nicolae, Cercetările şi săpăturile arheologice executate pe linia înaintată de turnuri a limesului de vest, în MCA 15 (1983), p. 304-305.

Gudea 1983a – Gudea Nicolae, ContribuŃii la istoria militară a Daciei romane. 3. Cohors II Britannica de la Romita, în ActaMP 7 (1983), p. 153-157.

Gudea 1985 – Gudea Nicolae, ContribuŃii la istoria militară a Daciei Porolisenssis. I. Linia înaintată de turnuri şi fortificaŃii mici de pe sectorul de nord-vest al limesului între castrele de la Bologa şi Tihău, în ActaMP 9 (1985), p. 143-218.

Gudea 1987 – Gudea Nicolae, ContribuŃii la paleografia latină romană din Dacia. I. InscripŃii pe cărămizi şi Ńigle, în ActaMP 11 (1987), p. 91-158.

Gudea 1988 – Gudea Nicolae, ContribuŃii epigrafice la cunoaşterea sistemului vamal din provinciile dacice. Vama de la Porolissum, în ActaMP 12 (1988), p. 175-189.

Gudea 1988a – Gudea Nicolae, Porolissum – cheia de boltă a apărării Daciei Porolissensis, în ActaMP 12 (1988), p. 195-214.

Gudea 1991 – Gudea Nicolae, Römische Waffen aus den Kastellen des westlichen Limes von Dacia Porolissensis, în EN 1 (1991), p. 69-80.

Gudea 1992 – Gudea Nicolae, Archäologische Forschungen auf dem Limes der drei dakischen Provinzen und den Grenzen der benachbarten Provinzen Moesia Superior und Moesia Inferior, în EN 2 (1992), p. 69-94.

Gudea 1993 – Gudea Nicolae, Vasul cu inscripŃie şi simboluri creştine de la Moigrad. ContribuŃii la istoria creştinismului în Dacia după retragerea aureliană. II.


151

Interpretarea semnelor şi textului de pe partea exterioară a vasului. Studiu paleografic, în ActaMP 17 (1993), p. 151-184.

Gudea 1993a – Gudea Nicolae, Despre legăturile comerciale între Augusta Treverorum şi Porolissum la sfârşitul secolului al III-lea, în EN 3 (1993), p. 227-230.

Gudea 1994 – Gudea Nicolae, Dacia Porolissensis în timpul războaielor marcomanice, în ActaMP 18 (1994), p. 67-94.

Gudea 1994a – Gudea Nicolae, Semne în formă de cruce pe vase romane de la Porolissum. Despre semnele în formă de cruce incizate şi zgâriate pe obiecte de uz comun în epoca preconstantiniană, în ActaMP 18 (1994), p. 95-110.

Gudea 1995 – Gudea Nicolae, Despre fragmente de diplome militare „revăzute” sau mai nou descoperite la Porolissum, în ActaMP 19 (1995), p. 72-88.

Gudea 1995a – Gudea Nicolae, Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj; „Porolissum”, în CCA – campania 1994 (1995), p. 55.

Gudea 1996a – Gudea Nicolae, ContribuŃii la istoria militară a Daciei Porolissensis. 5. Cohors I Aelia Gaesatorum miliaria, în ActaMP 20 (1996), p. 87-96.

Gudea 1996b – Gudea Nicolae, Vasul cu inscripŃie şi simboluri creştine de la Moigrad. ContribuŃii la istoria creştinismului în Dacia după retragerea aureliană. III. Reinterpretarea simbolului numit „Copacul vieŃii”, în ActaMP 20 (1996), p. 115-124.

Gudea 1996c – Gudea Nicolae, Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj, în SAC (1996), p. 73-76.

Gudea 1997 – Gudea Nicolae, Beiträge zur Militärgeschichte von Dacia Porolissensis. 5. Die Cohors I Hispanorum quingenaria equitata, în ActaMN 34 (1997, I), p. 61-73.

Gudea 1997a – Gudea Nicolae, Römische Drehmühlen von Porolissum und aus den Römerkastellen des westlichen Limes der Provinz Dacia Porolissensis, în ActaMN 34 (1997, I), p. 229-324.

Gudea 1997b – Gudea Nicolae, Castrul roman de la Buciumi. Zalău (1997). Gudea 1997c – Gudea Nicolae, Der Dakische limes. Materialien zu seiner Geschichte, în

JRGZM 44 (1997), p. 1-113. Gudea 1997d – Gudea Nicolae, Das Römergrenzkastel von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 /

Castrul roman de pe vârful dealului Pomet – Moigrad. Porolissum 1. Zalău (1997). Gudea 1997e – Gudea Nicolae, Limesul de pe MunŃii Meseş. Linia înaintată de turnuri de pază

pe sectorul de vest al graniŃei provinciei Dacia Porolisenssis. Zalău (1997). Gudea 1997f – Gudea Nicolae, Der Meseş – Limes. Die vorgeschobene Kleinfestungen auf dem

westlichen Abschnitt der Grenze der Provinz Dacia Porolissensis. Zalău (1997). Gudea 1998 – Gudea Nicolae, Vase romane cu decor lipit de la Porolissum, în EN 8 (1998), p.

145-214. Gudea 1999-2000 – Gudea Nicolae, Evreii în provinciile dacice. 106-275 p.Ch., în EN 9-10 (1999-

2000), p. 179-207. Gudea 2002 – Gudea Nicolae, Moigrad, com. Moigrad, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet,

în CCA – campania 2001 (2002), p. 207-209. Gudea 2002a – Gudea Nicolae, Sanctuare şi militari la Porolissum, în EN 13 (2003), p. 217-242. Gudea 2003 – Gudea Nicolae, Note arheologice. II. Despre fibulele în formă de zvastică cu

capetele braŃelor în formă de cap de cal, în ActaMP 25 (2003), p. 153-160. Gudea 2003a – Gudea Nicolae, Note de lectură. IV. Despre Porolissum într-o corespondenŃă din

secolul al XIX-lea, în ActaMP 25 (2003), p. 161-164. Gudea 2005 – Gudea Nicolae, Despre un fragment de plăcuŃă de marmură cu reprezentarea

cavalerilor danubieni de la Porolissum, în RevB 19 (2005), p. 77-85. Gudea 2005a – Gudea Nicolae, Evreii în Dacia romană. 5. Discul miniatural de piatră cu

reprezentarea stelei lui David la Porolissum, în RevB 19 (2005), p. 95-99. Gudea 2006 – Gudea Nicolae, Sagitarii Porolissenses şi armele lor. I. Fontes Historiae. Studia

in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 395-414. Gudea 2006a – Gudea Nicolae, Arme romane ca ofrande votive. Studiu de caz: templul lui

IOMD de la Porolissum, în RevB 20 (2006), p. 125-138. Gudea 2006b – Gudea Nicolae, Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord a

Imperiului roman (Vama romană. Monografie arheologică. ContribuŃii la cunoaşterea sistemului vamal din provinciile dacice). BMN 12, Cluj-Napoca (2006, 2).


152

Gudea 2007 – Gudea Nicolae, Römische Waffen als Votivopfergaben. Fallstudie: Das IOMD-Heiligtum von Porolissum. Funerary Offerings and Votive depositions in Europe 1st Millenium AD. Cultural artefacts and local identities, Cluj-Napoca (2007), p. 21-36.

Gudea 2008 – Gudea Nicolae, Aşezări rurale în Dacia romană (106-275). SchiŃă pentru o istorie a agriculturii şi satului daco-roman. Oradea (2008).

Gudea şi Bajusz 1982 – Gudea Nicolae, Bajusz István, Mărgele romane de la Porolissum (I), în ActaMP 6 (1982), p. 23-38.

Gudea şi Bajusz 1991 – Gudea Nicolae, Bajusz István, Ace de păr din os de la Porolissum. Câteva observaŃii în legătură cu acele de păr din os din provinciile dacice, în ActaMP 14-15 (1990-1991), p. 81-126.

Gudea şi Bajusz 1992 – Gudea Nicolae, Bajusz István, Instrumente medicale şi ustensile folosite de medicii şi farmaciştii romani din Dacia Porolissensis. ContribuŃii la studiul medicinei romane, în ActaMP 16 (1992), p. 249-291.

Gudea şi Cociş 1995 – Gudea Nicolae, Cociş Sorin, Fibule romane din castrele de la Buciumi şi Bologa (Dacia Porolissensis), în ActaMP 19 (1995), p. 49-59.

Gudea şi Cosma 1992 – Gudea Nicolae, Cosma Călin, ContribuŃii la paleografia latină romană din Dacia. II. InscripŃii zgâriate sau incizate pe vase de la Porolissum şi problema inscripŃiilor pe vase din provinciile dacice, în ActaMP 16 (1992), p. 201-247.

Gudea şi Cosma 2003 – Gudea Nicolae, Cosma Călin, OpaiŃele din castrul roman de la Buciumi. Artă. Istorie. Cultură. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Cluj-Napoca (2003), p. 21-38.

Gudea şi Ghiurco 1988 – Gudea Nicolae, Ghiurco Ioan, Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice. Oradea (1988).

Gudea şi Gudea 2000 – Gudea Alexandru I., Gudea Nicolae, Despre creşterea animalelor, cunoştinŃe de zootehnie şi medicină veterinară în provinciile dacice (106-275). O încercare metodologică pentru stadiul actual al cercetărilor, în Apulum 37 (2000, 1), p. 241-241-278.

Gudea şi Filip 1997 – Gudea Nicolae, Filip Cristian, Die gestempelten Gefässe von Porolissum. II. Die gestempelten Gefässe aus dem Kastell auf dem Hügel Pomet, în ActaMP 21 (1997), p. 9-49.

Gudea şi Filip 2003 – Gudea Nicolae, Filip Cristian, Vase ceramice cu decor ştampilat la nord-vest de limesul dacic, în ActaMP 25 (2003), p. 19-130.

Gudea şi Landes 1981 – Gudea Nicolae, Landes Amalia, Propuneri de reconstituire grafică a castrului roman de la Buciumi. III. Barăcile, în ActaMP 5 (1981), p. 247-272.

Gudea şi Lucăcel 1975 – Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, InscripŃii şi monumente sculpturale în Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău. Zalău (1975).

Gudea şi Lucăcel 1979 – Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, Fibule romane în Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, în ActaMP 3 (1979), p. 321-378.

Gudea şi Matei 1981 – Gudea Nicolae, Matei Alexandru V., Chei romane în Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, în ActaMP 5 (1981), p. 191-246.

Gudea şi Matei 1992 – Gudea Nicolae, Matei Alexandru V., Despre fibule romane fără analogii din Dacia Porolissensis. Probleme de cronologie şi origine, în ActaMP 16 (1992), p. 299-303.

Gudea şi MoŃu 1988 – Gudea Nicolae, MoŃu Iancu, Despre ceramica provincială lucrată cu mâna din castre. ObservaŃii arheologice cu specială privire la câteva castre din Dacia Porolissensis, în ActaMP 12 (1988), p. 229-250.

Gudea şi Schuller 1998

– Gudea Nicolae, Schuller Wolfgang, Porolissum........, Amsterdam (1998).

Gudea şi Tamba 1995 – Gudea Nicolae, Tamba Dan, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Oraş roman, sector L, clădirea L7, în CCA – campania 1994 (1995), p. 56-57.

Gudea şi Tamba 2001 – Gudea Nicolae, Tamba Dan, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Oraşul Roman (Municipium Septimium Porolissensium), în CCA – campania 2000 (2001), p. 150-151.

Gudea şi Tamba 1992 – Gudea Nicolae, Tamba Dan, Podoabe din bronz cu email din Dacia Porolissensis. I. Aplici, în ActaMP 16 (1992), p. 305-320.


153

Gudea et alii 1983 – Gudea Nicolae, Chirilă Eugen, Bajusz István, Săpăturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum). I. Castrul de pe „Pomet”, în MCA 15 (1983), p. 285-288.

Gudea et alii 1983a – Gudea Nicolae, Chirilă Eugen, Matei Alexandru V. Bajusz István, Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum) în anii 1980-1982, în ActaMP 7 (1983), p. 119-140.

Gudea et alii 1988 – Gudea Nicolae, Chirilă Eugen, Matei Alexandru V., Bajusz István, Tamba Dan, MoŃu Iancu, Stoica Cornelia, Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare executate la Porolissum în anul 1986-1987, în ActaMP 12 (1988), p. 147-174.

Gudea et alii 1992 – Gudea Nicolae, Chirilă Eugen, Matei Alexandru V., Bajusz István, Tamba Dan, Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare executate la Porolissum în anul 1988-1991, în ActaMP 16 (1992), p. 143-184.

Gudea et alii 1994 – Gudea Nicolae, Matei Alexandru V., Pop Horea, Bajusz István, Tamba Dan, Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare executate la Porolissum în anul 1993, în ActaMP 18 (1994), p. 111-134.

Gudea et alii 1994a – Gudea Nicolae, Matei Alexandru V., Pop Horea, Bajusz István, Porolissum, jud. Sălaj, în CCA – campania 1993 (1994), p. 50.

Gudea et alii 2000 – Gudea Nicolae, Tamba Dan, Cosma Călin, Trif Călin, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Oraşul roman, în CCA – campania 1999 (2000), p. 62-64.

Gudea et alii 2008 – Gudea Nicolae, Tamba Dan, Iov Claudiu, Cosma Călin, Bajusz István, Szilamér-Petér Pánczél, Lóránt Vass Alpár Dobos, MustaŃă Silvia, Cupşa Cosmina, Suciu Mircea, Găzdac Cristian, Rezi Botond, Németh Rita, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Oraşul roman, în CCA – campania 1999 (2000), p. 201-204.

Gudea et alii 2009 – Gudea Nicolae, Tamba Dan, Iov Claudiu, Cosma Călin, Bajusz István, Szilamér-Petér Pánczél, Lóránt Vass Alpár Dobos, MustaŃă Silvia, Cupşa Cosmina, Suciu Mircea, Găzdac Cristian, Rezi Botond, Németh Rita, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pometul Moigradului şi al Jacului, Ursoieş, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 150-154.

Gudea Al. 2003 – Gudea Alexandru, Oase de mamifere din templul lui Jupiter Dolichenus de la Porolissum. Studiu arheozoologic, în ActaMP 25 (2003), p. 263-272.

Gudea Al. 2005 – Gudea Alexandru, CivilizaŃie şi comerŃ pe teritoriul Daciei romane. Creşterea animalelor şi implicaŃiile ei – studiu arheozoologic, statistic şi comparativ. ComerŃ şi civilizaŃie. Transilvania în contextul schimburilor comerciale şi culturale în antichitate, Cluj-Napoca (2005), p. 211-267.

Gudea Al. 2007 – Gudea Alexandru, ContribuŃii la istoria economică a Daciei romane. Studiu arheozoologic. Cluj-Napoca (2007).

György 1999 – György Enikö, Die namengebung der Sklaven und Freigelassenen im römischen Dakien, în ActaMN 36 (1999, I), p. 111-128.

Hadiji 2006 – Hadiji Maria Vasinca, Cultul Cavalerilor Danubieni: origini şi denumire (I), în Apulum 43 (2006, 1), p. 253-267.

Harhoiu 1980 – Harhoiu Radu, Die Kontinuität im Gebiet....., în Die Völker an der mittleren und unteren Donau, Wien (1980), p. 101-115.

Harhoiu 2004-2005 – Harhoiu Radu, Allgemeine betrachtungen zum bestattungssittenbild Siebenbürgens im 4. und bis zur mitte des 9. Jahrunderts, în DaciaNS 48-49 (2004-2005), p. 283-334.

Hica-Câmpeanu 1979 – Hica-Câmpeanu Ioana, Riturile funerare din Transilvania, de la sfârşitul secolului al III-lea e.n. până în secolul al V-lea e.n., în ActaMN 16 (1979), p. 157-169.

Hossu 1981 – Hossu Valer, Istoricul localităŃii Răstoci (II), în ActaMP 5 (1981), p. 351-393. Husar 1996 – Husar Adrian, CelŃii în Dacia Porolissensis, în ActaMP 20 (1996), p. 41-53. Husar 1999 – Husar Adrian, CelŃi şi germani în Dacia romană. Cluj-Napoca (1999). Hügel 2003 – Hügel Peter, Ultimele decenii ale stăpânirii romane în Dacia. Cluj-Napoca

(2003).


154

Iambor 1983 – Iambor Petre, Sondajul arheologic de la Zalău-Ortelec, în MCA 15 (1983), p. 513-514.

Iambor 1983a – Iambor Petre, Câteva observaŃii privind cercetarea arheologică a aşezărilor rurale din Transilvania din perioada feudalismului timpuriu, în ActaMN 20 (1983), p. 499-508.

Iercoşan 2002 – Iercoşan NeŃa, Cultura Tiszapolgár în România. Cluj-Napoca (2002). Ignat 1998 – Ignat Doina, Grupul cultural neolitic Suplacu de Barcău. BHAB 16 (1998). Ignat şi Bulzan 1997 – Ignat Doina, Bulzan Sorin, Roman period discoveries in the Basin of Barcău

river, în ActaMP 21 (1997), p. 487-523. Ilieş 2001 – Ilieş Constantin, Unelte de tâmplărie în Dacia romană. Studia archaeologica et

historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 337-362. Ilieş et alii 2002 – Ilieş Constantin, Cociş Sorin, Marcu Felix, Tamba Dan, Matei Alexandru V.,

Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, în CCA – campania 2001 (2002), p. 302-304. Ilieş et alii 2007 – Ilieş Constantin, Cociş Sorin, Marcu Felix, MustaŃă Silvia, Tamba Dan, Matei

Alexandru V., Ştefan Dan, DuŃescu Magdalena, Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, punct: La Cetate, în CCA – campania 2006 (2007), p. 355-356.

Ilieş et alii 2009 – Ilieş Constantin, Cociş Sorin, Marcu Felix, MustaŃă Silvia, Tamba Dan, Matei Alexandru V., Marcu Felix, Cupcea George, Petiş IoniŃă, Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, punct: La Cetate, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 208-209.

Isac 1977 – Isac Dan, Terra sigillata din castrul de la Buciumi (jud. Sălaj), în ActaMP 1 (1977), p. 155-172.

Isac 1987 – Isac Dan, Date noi cu privire la cohors II Britannica miliaria, în ActaMP 11 (1987), p. 175-180.

Isac şi Gudea 1980 – Isac Dan, Gudea Nicolae, Terra sigillata de la Porolissum (I), în ActaMP 4 (1980), p. 191-210.

Jungbert 1977 – Jungbert Béla, Câteva consideraŃii privind unele forme de unelte bifaciale paleolitice, în ActaMN 14 (1977), p. 1-11.

Jungbert 1978 – Jungbert Béla, Repertoriul localităŃilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania, în ActaMN 15 (1978), p. 1-19.

Jungbert 1979 – Jungbert Béla, Repertoriul localităŃilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (II), în ActaMN 16 (1979), p. 389-410.

Jungbert 1982 – Jungbert Béla, Repertoriul localităŃilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (III), în ActaMN 19 (1982), p. 543-556.

Jungbert 1985-1986 – Jungbert Béla, Repertoriul localităŃilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (IV), în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 385-400.

Kacsó 1980 – Kacsó Carol, Descoperiri din epoca bronzului în depresiunea Sălajului, în ActaMP 4 (1980), p. 37-46.

Kacsó 1997 – Kacsó Carol, Faza finală a culturii Otomani şi evoluŃia culturală ulterioară acesteia în nord-vestul României, în StComSM 14 (1997), p. 85-110.

Kacsó 2003 – Kacsó Carol, Noi descoperiri Suciu de Sus şi Lăpuş în nordul Transilvaniei, în Marmatia 7 (2003, I), p. 105-182.

Kalmar 1983 – Kalmar Maxim Zoia, Descoperiri CoŃofeni în bazinul someşan (Someşuri, Crasna, Almaş), în ActaMP 7 (1983), p. 61-67.

Kalmar 1984 – Kalmar Maxim Zoia, O aşezare Tiszapolgár la Dragu. ContribuŃii la geneza culturii Tiszapolgár, în ActaMP 8 (1984), p. 106-108.

Kalmar 1984a – Kalmar Maxim Zoia, Materiale neo-eneolitice intrate în colecŃia Muzeului de istorie a Transilvaniei, în ActaMN 21 (1984), p. 391-404.

Kalmar 1985 – Kalmar Maxim Zoia, Despre uneltele de piatră descoperite în judeŃul Sălaj şi în zonele învecinate, în ActaMP 9 (1985), p. 93-103.

Kalmar 1985-1986 – Kalmar Maxim Zoia, Materiale neo-eneolitice intrate în colecŃia Muzeului de istorie a Transilvaniei (II), în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 401-410.

Kalmar 1987 – Kalmar Maxim Zoia, Neoliticul timpuriu din bazinul someşan şi legăturile sale, în ActaMP 11 (1987), p. 57-72.

Kalmar 1987-1988 – Kalmar Maxim Zoia, Materiale neo-eneolitice intrate în colecŃia Muzeului de istorie a Transilvaniei (III), în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 465-484.


155

Kalmar 1992 – Kalmar Maxim Zoia, Clasificarea metrică a topoarelor de cupru din Sălaj şi problematica lor în regiunea carpato-dunăreană, în ActaMP 16 (1992), p. 79-96.

Kalmar şi Pop 1988 – Kalmar Maxim Zoia, Pop Pamfil, Descoperiri arheologice în comuna Agrij, în ActaMP 12 (1988), p. 71-83.

Kalmar et alii 1993 – Kalmar Maxim Zoia, Oltean Florentina, Lakó Eva, Despre industria litică din judeŃul Sălaj. Un model de litotecă, în ActaMP 17 (1993), p. 49-56.

Kováks 1978 – Miklós Kováks, ContribuŃii noi la cercetarea arheologică a satului Zăuan (jud. Sălaj), în ActaMP 2 (1978), p. 17-28.

Lakó 1977 – Lakó Eva, Piese de cult din aşezarea neolitică de la Zăuan (jud. Sălaj), în ActaMP 1 (1977), p. 41-46.

Lakó 1978 – Lakó Eva, Raport preliminar de cercetare arheologică efectuată la aşezarea neolitică de la Zăuan (jud. Sălaj) în anul 1977, în ActaMP 2 (1978), p. 11-15.

Lakó 1979 – Lakó Eva, Repertoriul topoarelor de aramă din judeŃul Sălaj, în ActaMP 3 (1979), p. 41-50.

Lakó 1980 – Lakó Eva, Raport preliminar privind săpăturile de salvare executate în anii 1978-1979, în ActaMP 4 (1980), p. 31-36.

Lakó 1981 – Lakó Eva, Repertoriul topografic al epocii pietrei şi a perioadei de tranziŃie spre epoca bronzului în judeŃul Sălaj, în ActaMP 5 (1981), p. 37-119.

Lakó 1983 – Lakó Eva, Repertoriul topografic al epocii bronzului şi Hallstattului timpuriu în judeŃul Sălaj, în ActaMP 7 (1983), p. 69-98.

Lakó 1986 – Lakó Eva, Date noi pentru completarea celor trei repertorii privind epoca comunei primitive din Sălaj, în ActaMP 10 (1986), p. 49.

Lakó 1987 – Lakó Eva, Piese de bronz din aşezarea de cultură Otomani de la Crasna (jud. Sălaj), în ActaMP 11 (1987), p. 77-81.

Lakó şi Gudea 1979 – Lakó Eva, Gudea Nicolae, Despre o gemă gnostică cu inscripŃie din Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, în ActaMP 3 (1979), p. 449-450.

Lakó şi Rad 1988 – Lakó Eva, Rad Vasile, Raport preliminar de cercetare arheologică la Cehei – Misig (jud. Sălaj), în ActaMP 12 (1988), p. 85-89.

Landes 1979 – Landes Amalia, Propuneri pentru o reconstituire a castrului roman de la Buciumi (I), în ActaMP 3 (1979), p. 411-425.

Landes şi Gudea 1980 – Landes Amalia, Gudea Nicolae, Propuneri pentru o reconstituire grafică a castrului roman de la Buciumi. II. Clădirea comandamentului, în ActaMP 4 (1980), p. 211-228.

Landes şi Gudea 1983 – Landes Amalia, Gudea Nicolae, Propuneri pentru o reconstituire grafică a castrului roman de pe Pomăt (Porolissum). I. Clădirea comandamentului, în ActaMP 7 (1983), p. 159-180.

Lazarovici 1977 – Lazarovici Gheorghe, Cercetări arheologice de suprafaŃă la hotarele judeŃelor Cluj şi Sălaj, în ActaMP 1 (1977), p. 35-40.

Lazarovici 1980 – Lazarovici Gheorghe, Câteva probleme privind sfârşitul neoliticului timpuriu din nord-vestul României, în ActaMN 17 (1980), p. 13-30.

Lazarovici 1983 – Lazarovici Gheorghe, Principalele probleme ale culturii Tiszapolgár în România, în ActaMN 20 (1983), p. 3-32.

Lazarovici 1985 – Lazarovici Gheorghe, Sincronisme etno-culturale în neoliticul timpuriu din Sălaj şi din vestul României, în ActaMP 9 (1985), p. 69-92.

Lazarovici 1988 – Lazarovici Gheorghe, Venus de Zăuan. Despre credinŃele şi practicile religioase-magice. Partea I-a, în ActaMP 12 (1988), p. 23-70.

Lazarovici 1991 – Lazarovici Gheorghe, Venus de Zăuan. Despre credinŃele şi practicile religioase-magice, în ActaMP 14-15 (1990-1991), p. 11-35.

Lazarovici 1992 – Lazarovici Gheorghe, Aşezarea neolitică timpurie de la Zăuan şi câteva probleme privind neoliticul timpuriu din Balcani, în ActaMP 16 (1992), p. 25-59.

Lazarovici 1993 – Lazarovici Gheorghe, Aşezarea neolitică de la Zăuan. II. MigraŃiune şi difuziune. Chalcolithicul balcano-anatolian. Propuneri pentru un model de analiză procesuală, în ActaMP 17 (1993), p. 11-47.

Lazarovici 2000

– Lazarovici Gheorghe, Vinča – Lengyel and Transylvania, în ActaMN 37 (2000, I), p. 7-20.


156

Lazarovici şi Lakó 1981

– Lazarovici Gheorghe, Lakó Eva, Săpăturile de la Zăuan – campania din 1980 şi importanŃa acestor descoperiri pentru neoliticul din nord-vestul României, în ActaMN 18 (1981), p. 13-43.

Lazarovici şi Lazarovici 2006

– Lazarovici Magda-Cornelia, Lazarovici Gheorghe, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. I. Neoliticul. Iaşi (2006).

Lazarovici şi Németi 1983

– Lazarovici Gheorghe, Németi Ioan, Neoliticul dezvoltat din nord-vestul României (Sălajul, Sătmarul şi Clujul), în ActaMP 7 (1983), p. 17-37.

Lazarovici et al 2004 – Lazarovici Gheorghe, Băltean Ion, Pendea Florin, Săsăran Emanoil, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Pădurea Jidovilor, în CCA – campania anului 2003 (2004), p. 247-248.

Lazin 1995 – Lazin Gheorghe, O categorie aparte a ceramicii din sec. III-IV d.h. descoperită în nord-vestul României, în RevB 9 (1995), p. 145-148.

Lisovschi et alii 1994 – Lisovschi Claudiu, Gudea Alexandru, Damian Aurel, Paşca Ioan, InvestigaŃii osteologice preliminare asupra paleofaunei descoperite în clădirea vămii din oraşul Porolissum, în ActaMP 18 (1994), p. 55-66.

Luca 1999 – Luca Sabin Adrian, Sfârşitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României – cultura Bodrogkeresztúr. BMA 11, Alba Iulia (1999).

Luca 2004 – Luca Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeŃului Caraş-Severin, în Bibliotheca Septemcastrensis 6 (2004), Editura Economică, Sibiu – Bucureşti

Luca 2004a – Luca Sabin Adrian, Arheologie şi istorie (I). Descoperiri din judeŃul Caraş-Severin, în Bibliotheca Septemcastrensis 7 (2004), Editura Economică, Sibiu – Bucureşti.

Luca 2005 – Luca Sabin Adrian, Arheologie şi istorie (II). Descoperiri din Banat, în Bibliotheca Septemcastrensis 10 (2005), Editura Economică, Sibiu – Bucureşti.

Luca 2005a – Luca Sabin Adrian, Arheologie şi istorie (III). Descoperiri din judeŃul Hunedoara, în Bibliotheca Septemcastrensis 11 (2005), Editura Economică, Sibiu – Bucureşti.

Luca 2005b – Luca Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeŃului Hunedoara, în Bibliotheca Septemcastrensis 14 (2005), Editura Altip, Alba Iulia.

Luca 2006 – Luca Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu –, în Bibliotheca Septemcastrensis 18 (2006), Sibiu.

Luca 2008 – Luca Sabin Adrian (coordonator), Repertoriul arheologic al judeŃului Hunedoara – ediŃia a doua, în Bibliotheca Brukenthal 26 (2008), Editura Altip, Alba Iulia.

Luca et alii 2003 – Luca Sabin Adrian, Pinter Zeno Karl, Georgescu Adrian, Repertoriul arheologic al judeŃului Sibiu, în Bibliotheca Septemcastrensis 3 (2003), Editura Economică, Sibiu.

Lucăcel 1968 – Lucăcel Vasile (ed), Muzeul Zalău. Catalogul colecŃiei de monede antice. Cluj (1968).

Macrea 1969 – Macrea Mihail, ViaŃa în Dacia romană. Bucureşti (1969). Macrea şi Crişan 1964 – Macrea Mihail, Crişan Ioan HoraŃiu, Două decenii de cercetări arheologice şi

studii de istorie veche la Cluj (1944-1964), în ActaMN 1 (1964), p. 307-366. Macrea et alii 1961 – Macrea Mihail, Protase Dumitru, Rusu Mircea, Şantierul arheologic Porolissum,

în MCA 7 (1961), p. 361-390. Macrea et alii 1962 – Macrea Mihail, Rusu Mircea, Mitrofan Ioan, Şantierul arheologic Porolissum, în

MCA 8 (1962), p. 492-500. Macrea et alii 1969 – Macrea Mihail, Chirilă Eugen, Gudea Nicolae, Lucăcel Vasile, Pop Constantin,

Castrul roman de la Buciumi (jud. Sălaj). Săpăturile din 1963-1968, în ActaMN 6 (1969), p. 149-158.

Makkay 1989 – Makkay János, The Tiszaszölös treasure. SA 10, Budapest (1989). Manzura 2003 – Manzura Igor, Cooper Axe and Bracelets in the cultural context oh Prehistoric

Europe. BAR 1139 (ed. Lolita Nikolova, Early Symbolic Systems for Communication in Southeast Europe) Oxford (2003, 2), p. 371-418.

Marcu 2002-2003 – Marcu Felix, Comments on the identity and deployment of Cohortes I Brittonum, în ActaMN 39-40 (2002-2003, I), p. 219-234.

Marcu 2004-2005 – Marcu Felix, Places of Worship in Forts, în ActaMN 41-42 (2004-2005, 1), p. 75-105.

Marcu et alii 2008 – Marcu Istrate Daniela, , Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Castelul Báthory, în CCA – campania anului 2007 (2008), p.


157

Marcu et alii 2009 – Marcu Istrate Daniela, Matiş Anca, Pop Horea, Pripon Emanoil, Marchiş Ioana, Ardeleanu Marius, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Castelul Báthory, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 351-352.

Marinescu 1977 – Marinescu Lucia, ConsideraŃii privind arta funerară din Dacia Porolissensis, în ActaMP 1 (1977), p. 129-134.

Marta 1992 – Marta Doru, Aspecte ale armamentului ofensiv roman de pe teritoriul Daciei. SuliŃe (II), în Crisia 22 (1992), p. 27-38.

MarŃian 1909 – MarŃian Iulian, Archäologisch-prähistorisches Repertorium für Siebenbürgen, în MAGW 39 (1909), p. 321-358.

MarŃian 1921 – MarŃian Iulian, Urme din războaele romanilor cu dacii. Studiu arheologic. Cluj (1921).

Matei 1977 – Matei Alexandru V., Akinakes-ul de bronz de la Firminiş, în ActaMN 14 (1977), p. 63-71.

Matei 1977a – Matei Alexandru V., O statuetă reprezentând pe Apis la Porolissum, în ActaMP 1 (1977), p. 147-150.

Matei 1978 – Matei Alexandru V., Trei morminte din secolul III î.e.n. descoperite la Zăuan (jud. Sălaj), în ActaMP 2 (1978), p. 29-38.

Matei 1979 – Matei Alexandru V., Repertoriul de aşezări şi descoperiri dacice pe teritoriul judeŃului Sălaj, în ActaMP 3 (1979), p. 11-40.

Matei 1979a – Matei Alexandru V., Repertoriul de aşezări şi descoperiri aparŃinând secolelor IV-IX e.n. pe teritoriul judeŃului Sălaj, în ActaMP 3 (1979), p. 475-513.

Matei 1980 – Matei Alexandru V., Aşezarea dacilor liberi de la Panic, com. Hereclean, jud. Sălaj, în MCA 14 (1980), p. 240-242.

Matei 1980a – Matei Alexandru V., Repertoriul aşezărilor aparŃinând dacilor liberi (sec. II-IV e.n.) descoperite pe teritoriul judeŃului Sălaj, în ActaMP 4 (1980), p. 229-243.

Matei 1982 – Matei Alexandru V., Vasul decorat cu şerpi descoperit la Porolissum (Terasa sanctuarelor), în ActaMP 6 (1982), p. 17-22.

Matei 1982a – Matei Alexandru V., Piese figurate descoperite pe terasa sanctuarelor de la Porolissum, în ActaMP 6 (1982), p. 75-80.

Matei 1983 – Matei Alexandru V., Venus de la Porolissum, în ActaMP 7 (1983), p. 149-152. Matei 1985 – Matei Alexandru V., Cuptorul pentru ars ceramica cenuşie ştampilată descoperit

în aşezarea dacilor liberi de la Panic, jud. Sălaj, în ActaMP 9 (1985), p. 247-258. Matei 1995 – Matei Alexandru V., ViŃinal, Valul Dublu-Dealul Comorii, în CCA – campania

1994 (1995), p. 55-56. Matei 1996 – Matei Alexandru V., Limes Porolissensis – o nouă linie de apărare zid, şanŃuri,

turnuri – descoperită în complexul militar roman de la Porolissum, în ActaMP 20 (1996), p. 63-73.

Matei 1997 – Matei Alexandru V., Die Töpferöfen für graue stempelverzierte Keramik aus Zalău, în ActaMP 21 (1997), p. 367-375.

Matei 2001 – Matei Alexandru V., Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj. Punct: Pomet, în CCA – campania 2000 (2001), p. 152-153.

Matei 2002 – Matei Alexandru V., Jac, com. Creaca, jud. Sălaj. Punct: Pomet, în CCA – campania 2001 (2002), p. 173-177.

Matei 2003 – Matei Alexandru V., Despre castrele romane de la Porolissum. Un nou castru din timpul lui Traian descoperit la Porolissum, în ActaMP 25 (2003), p. 277-298.

Matei 2005 – Matei Alexandru V., Zalău, jud. Sălaj. Punct: CrecuŃa-FânaŃe, în CCA – campania 2004 (2005), p. 413-415.

Matei şi Bajusz 1997 – Matei Alexandru V., Bajusz István, Castrul roman de la Romita. Zalău (1997). Matei şi BăcueŃ 2008 – Matei Alexandru V., BăcueŃ-Crişan Dan, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct:

StaŃia de betoane Bechtel / La baraj – Barul lui Guti, în CCA – campania 2007 (2008), p. 239-244.

Matei şi Bejinariu 1995

– Matei Alexandru V., Bejinariu Ioan, Măgura Moigradului, jud. Sălaj, în CCA – campania 1994 (1995), p. 55.

Matei şi Crişan 2000 – Matei Alexandru V., BăcueŃ Dan Crişan, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, în CCA – campania 1999 (2000), p. 50-51.

Matei şi De Sena 2005 – Matei Alexandru V., Eric C. De Sena, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet – forum, în CCA – campania 2004 (2005), p. 201-202.


158

Matei şi De Sena 2007 – Matei Alexandru V., Eric C. De Sena, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Forum – zona centrală (Pomet), în CCA – campania 2006 (2007), p. 205-208.

Matei şi De Sena 2008 – Matei Alexandru V., Eric C. De Sena, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum-forum). Punct: Pomet, în CCA – campania 2007 (2008), p. 171-173.

Matei şi De Sena 2009 – Matei Alexandru V., Eric C. De Sena, Jac, com. Creaca, jud. Sălaj (Porolissum-forum). Punct: Pomet, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 135-137.

Matei şi Lakó 1979 – Matei Alexandru V., Lakó Eva, Repertoriul descoperirilor şi aşezărilor de epocă romană pe teritoriul judeŃului Sălaj, în ActaMP 3 (1979), p. 121-136.

Matei şi Pop 2005 – Matei Alexandru V., Pop Horea, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Darvas, în CCA – campania 2004 (2005), p. 263-264.

Matei şi Pop 2005a – Matei Alexandru V., Pop Horea, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Polyas-Debre Tag, în CCA – campania 2004 (2005), p. 264-265.

Matei şi Stanciu 2000 – Matei Alexandru V., Stanciu Ioan, Vestigii din epoca romană (sec. II-IV p.Chr.) în spaŃiul nord-vestic al României. Zalău – Cluj-Napoca (2000).

Matei şi Tamba 1987 – Matei Alexandru V., Tamba Dan, O nouă descoperire paleocreştină la Porolissum, în ActaMP 11 (1987), p. 191-196.

Matei et alii 1994 – Matei Alexandru V., Pop Horea, Porolissum, jud. Sălaj, în CCA – campania 1993 (1994), p. 50-51.

Matei et alii 2001 – Matei Alexandru V., BăcueŃ-Crişan Sanda, Stanciu Ioan, Mirşid, com. Mirşid, jud. Sălaj. Punct: Fântâna Albă, în CCA – campania 2000 (2001), p. 146-147.

Matei et alii 2003 – Matei Alexandru V., Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Sanda, Tamba Dumitru Gh., BăcueŃ-Crişan Dan, Sana Dan, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Corău, în CCA – campania anului 2002 (2003), p. 246-249.

Matei et alii 2004 – Matei Alexandru V., Tamba Dan, Gudea Nicolae, Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, în CCA – campania anului 2003 (2004), p. 203-206.

Matei et alii 2005 – Matei Alexandru V., BăcueŃ-Crişan Dan, Cârstea Anamaria, Hereclean, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: Dâmbu’ Iazului (Zalău – Şimleu Silvaniei, km: 9.750-9.925), în CCA – campania 2004 (2005), p. 174-175.

Matei et alii 2005a – Matei Alexandru V., BăcueŃ-Crişan Dan, Cârstea Anamaria, Hereclean, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: La ToduŃ (Zalău – Şimleu Silvaniei, km: 9.100-9.300), în CCA – campania 2004 (2005), p. 176-177.

Matei et alii 2005b – Matei Alexandru V., BăcueŃ-Crişan Sanda, Bejinariu Ioan, Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Dan, Cârstea Anamaria, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Keller Tag, în CCA – campania 2004 (2005), p. 259-263.

Maxim et alii 1995 – Maxim Zoia Kalmar, Mogoş LuminiŃa, Lakó Eva, Prelucrarea arheometrică a obsidianului de la Zăuan, în ActaMP 19 (1995), p. 11-16.

Mărghitan 1977 – Mărghitan Liviu, Tezaure de argint dacice de pe cuprinsul judeŃului Sălaj, în ActaMP 1 (1977), p. 73-78.

Mârza şi Maxim – Mârza Ioan, Maxim Kalmar Zoia, Unelte neolitice cioplite din corneene, descoperite în Bazinul Someşan. Date petrografice şi arheologice, în ActaMP 17 (1993), p. 57-65.

Metzner-Nebelsick 2005

– Metzner-Nebelsick Carola, Despre importanŃa cronologică şi cultural-istorică a depozitelor din România în epoca târzie a bronzului şi în epoca timpurie a fierului. Bronzefunde aus Rumänien (II). Descoperiri de bronzuri din România (ed. Tudor Soroceanu). BistriŃa (2005), p. 317-342.

Mitrofan 1973 – Mitrofan Ioan, Villae rusticae în Dacia Superioară (I), în ActaMN 10 (1973), p. 127-150.

Mitrofan 1974 – Mitrofan Ioan, Villae rusticae în Dacia Superioară (II), în ActaMN 11 (1974), p. 41-60.

Munteanu 2007 – Munteanu Claudiu, Completări la repertoriul descoperirilor monetare de tip PROVINCIA DACIA, în Corviniana 11 (2007), p. 63-67.

Munteanu 2007a – Munteanu Claudiu, Repertoriul descoperirilor monetare de tip PMS COL VIM, în Apulum 44 (2007), p. 271-286.

Muscă 1987 – Muscă Elena, Repertoriul localităŃilor din Sălaj în secolul al XIII-lea, în ActaMP 11 (1987), p. 199-205.


159

Nemeti 1999 – Nemeti Irina, Collective feminine Goddesses in roman Dacia, în ActaMN 36 (1999, I), p. 135-154.

Nemeti S. 1999 – Nemeti Sorin, Les pièces cigaliformes en bronze de Transylvanie, în ActaMN 36 (1999, I), p. 197-202.

Nemeti S. 2005 – Nemeti Sorin, Sincretismul religios în Dacia romană. Cluj-Napoca (2005). Nemeti şi Nemeti 2004-2005

– Nemeti Irina, Nemeti Sorin, Planets, Grades and Soteriology in Dacian Mithraism, în ActaMN 41-42 (2004-2005, 1), p. 107-124.

Nestor 1935 – Nestor Ion, Ein Bronze-Depot aus Moigrad. Rumänien, în PZ 26 (1935), p. 23-57.

Németi 1977 – Németi János, Descoperiri hallstattiene târzii în nord-vestul României. Aspecte cronologice, în ActaMP 1 (1977), p. 57-62.

Németi şi Lakó 1993 – Németi János, Lakó Eva, Noi descoperiri celtice în judeŃul Sălaj, în ActaMP 17 (1993), p. 77-90.

Olȩdzki 2008 – Olȩdzki Marek, Kultura przeworska (grupa nadcisańa) a zagadnienie datowania początków kultury Blažice – Bereg. Kultura Przeworska. Odkrycia – interpretacje – hipotezy. Łódź (2008, 2).

Opreanu 1993 – Opreanu Coriolan, Elemente ale culturii materiale dacice şi daco-romane târzii (sec. III-IV p.Ch.), în EN 3 (1993), p. 235-259.

Opreanu 1998 – Opreanu Coriolan, Tihău, jud. Sălaj, în CCA – campania 1997 (1998), p. 79-81. Opreanu 2004 – Opreanu Coriolan, ContribuŃie la cronologia epocii imperiale romane târzii în

România. Studia Historica et Archaeologica. In honorem magistrae Doina Benea, Timişoara (2004).

Paki 1988 – Paki Adela, PopulaŃia Daciei Porolissensis. I. Porolissum, în ActaMP 12 (1988), p. 215-226.

Paki 1998 – Paki Adela, Onomasticon Daciae (I). Die Patronymika der Provinz Dacia Porolissensis, în ActaMN 35 (1998, I), p. 119-146.

Paki 2001 – Paki Adela, The Prosopographical repertoire of roman Dacia, în ActaMN 38 (2001, I), p. 61-86.

Papp şi Muscă 2000 – Papp Francisc, Muscă Elena, Descoperiri de monede şi podoabe din satul Borza, comuna Creaca, judeŃul Sălaj, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 603-620.

Pascu şi BăcueŃ 2000 – Pascu Ioan F., BăcueŃ Dan Crişan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Castelul Báthory – Turnul de nord, în CCA – campania 1999 (2000), p. 101-102.

Pascu et alii 2008 – Pascu Ioan F., Pop Horea, Culic Daniel, Coşeiu, com. Coşeiu, jud. Sălaj. Punct: Biserica reformată, CCA – campania 2007 (2008), p. 116-123.

Păunescu 1970 – Păunescu Alexandru, EvoluŃia uneltelor şi armelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României. BA 15, Bucureşti (1970).

Păunescu 2001 – Păunescu Alexandru, Paleoliticul şi mezoliticul din spaŃiul transilvan. Bucureşti (2001).

Petculescu 1982 – Petculescu Liviu, Obrăzare de coifuri romane din Dacia, în ActaMN 19 (1982), p. 291-299.

Petculescu 1983 – Petculescu Liviu, Prinzătoare de teacă romane din Dacia, în ActaMN 20 (1983), p. 451-466.

Petculescu 2006 – Petculescu Liviu, Armata romană în Dacia în timpul lui Traian. Dacia Augustia Provincia. Constituirea provinciei. Bucureşti (2006).

Petolescu 1997 – Petolescu Constantin C., Die Auxiliareinheiten im römischen Dakien, în ActaMN 34 (1997, I), p. 75-149.

Petolescu 2002 – Petolescu Constantin C., Auxilia Daciae. ContribuŃie la istoria militară a Daciei romane. Bucureşti (2002).

Petolescu 2006 – Petolescu Constantin C., Organizarea provincială a Daciei romane. Dacia Augustia Provincia. Crearea provinciei. Bucureşti (2006).

Petri 1900 – Petri Mór, Szilágy vármegye monográfiája. Budapest (1900). Pescaru şi Alicu 2006 – Pescaru-Rusu Adriana, Alicu Dorin, Templele romane din Dacia. I. Deva (2006). Pintilie 1999-2000 – Pintilie Mariana, Mithraea în Dacia, în EN 9-10 (1999-2000), p. 231-240. Piso 2001 – Piso Ioan, Studia Porolissensia (I). Le temple dolichénien, în ActaMN 38 (2001,

I), p. 221-239. Piso 2004-2005 – Piso Ioan, Studia Porolissensia (I), în ActaMN 41-42 (2004-2005, 1), p. 183-

188.


160

Plantos 2005 – Plantos Cristinel, A Dacian Bracelet of „Şimleu Silvaniei”. Type Originating in the History Museum „Augustin Bunea” – Blaj (Dep. Alba), în Apulum 42 (2005), p. 77-82.

Pop 1992 – Pop Horea, ObservaŃii de topografie arheologică la Şimleu Silvaniei. Aşezarea civilă dacică, în ActaMP 16 (1992), p. 129-138.

Pop 1993 – Pop Horea, ContribuŃii metodologice privind cercetarea spiritualităŃii dacice reflectate în descoperirile arheologice, în ActaMP 17 (1993), p. 91-105.

Pop 1994 – Pop Horea, Ceramica Latène D cu grafit din judeŃul Sălaj, în ActaMP 18 (1994), p. 37-45.

Pop 1995 – Pop Horea, Civil architecture and habitat during Latène D in the depression of Şimleu, în ActaMN 32 (1995, I), p. 103-118.

Pop 1995a – Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Castelul Báthory, în CCA – campania 1994 (1995), p. 88-89.

Pop 1995b – Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. FortificaŃia şi locuirea dacică, în CCA – campania 1994 (1995), p. 89-90.

Pop 1997 – Pop Horea, The repertory of discoveries from the Roman age beyond the limes on the territory of Sălaj county (2-4 centuries A.D.), în ActaMP 21 (1997), p. 457-466.

Pop 1998 – Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Cetate, în CCA – campania 1997 (1998), p. 76.

Pop 2002 – Pop Horea, Halmăşd, com. Halmăşd, jud. Sălaj. Punct: Biserică, în CCA – campania 2001 (2002), p. 150.

Pop 2002a – Pop Horea, Despre un tezaur dacic din nord-vestul României în colecŃiile Muzeului secuiesc din Sfântu Gheorghe, în EN 12 (2002), p. 37-43.

Pop 2005 – Pop Horea, Crişeni, com. Crişeni, jud. Sălaj. Punct: Orăşel, în CCA – campania 2004 (2005), p. 133-135.

Pop 2005a – Pop Horea, Câteva consideraŃii privind stadiul cercetării culturii Suciu de Sus şi a grupului Lăpuş, în StComSM 22 (2005, 1), p. 61-92.

Pop 2005b – Pop Horea, Stadiul cercetărilor dacice în vestul şi nord-vestul României, cu specială privire la judeŃul Sălaj, în StComSM 22 (2005, 1), p. 107-116.

Pop 2008 – Pop Horea, Argintul dacic sălăjean. Cluj-Napoca (2008). Pop 2009 – Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: str. A. Mureşanu, nr. 11/b, în

Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 350-351. Pop 2009a – Pop Horea, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: str. CetăŃii f.n., în Valachica 21-

22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 352-353. Pop 2009b – Pop Horea, Raport de evaluare de teren Aghireş (com. Meseşenii de Jos, jud.

Sălaj) – Sub păşune, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 371.

Pop 2009c – Pop Horea, Raport de evaluare de teren Aghireş (com. Meseşenii de Jos, jud. Sălaj) – La Pod, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 371-372.

Pop şi BăcueŃ S. 2001 – Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Sanda, Halmăşd, com. Halmăşd, jud. Sălaj. Punct: Biserică, în CCA – campania 2000 (2001), p. 97.

Pop şi Culic 2008 – Pop Horea, Culic Daniel, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: str. A. Mureşanu nr. 33-35, în CCA – campania 2007 (2008), p. 297-299.

Pop şi Găzdac 1999 – Pop Horea, Găzdac Cristian, The roman hoard from Şimleu Silvaniei, în ActaMN 36 (1999, I), p. 169-188.

Pop şi Pripon 2009 – Pop Horea, Pripon Emanoil, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Uliu cel Mic, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 212-213.

Pop şi Pupeză 2006 – Pop Horea, Pupeză Paul, Dacians and Celts in the Northwestern Romania. Thracians ans Celts. Proceedings of the International Colloquium from BistriŃa, ed. Sîrbu Valeriu and Vaida Lucian, Cluj-Napoca (2006), p. 183-212.

Pop et alii 2000 – Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Sanda, BăcueŃ-Crişan Dan, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Keller Tag, în CCA – campania 1999 (2000), p. 73-74.

Pop et alii 2000a – Pop Horea, Bejinariu Horea, BăcueŃ-Crişan Sanda, BăcueŃ-Crişan Dan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, în CCA – campania 1999 (2000), p. 102-103.


161

Pop et alii 2001 – Pop Horea, BăcueŃ-Crişan Sanda, BăcueŃ-Crişan Dan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, în CCA – campania 2000 (2001), p. 243-245.

Pop et alii 2002 – Pop Horea, Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Sanda, BăcueŃ-Crişan Dan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, în CCA – campania 2001 (2002), p. 304-306.

Pop et alii 2004 – Pop Horea, Bejinariu Ioan, Pupeză Paul, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, în CCA – campania 2003 (2004), p. 332-335.

Pop et alii 2004a – Pop Horea, Csók Zsolt, Culic Dan, Ardelean Marius, Bârjac Raul, Morar Emanuel, Szabo Zoltan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Cetate, în CCA – campania 2003 (2004), p. 335-336.

Pop et alii 2006 – Pop Horea, Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Sanda, BăcueŃ-Crişan Dan, Sana Daniel, Csók Zsolt, Şimleu Silvaniei. Monografie arheologică. Cluj-Napoca (2006).

Pop et alii 2007 – Pop Horea, Matei V. Alexandru, Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Dan, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Paliş, în CCA – campania 2006 (2007), p. 276-286.

Pop et alii 2007a – Pop Horea, Bejinariu Ioan, Pripon Emanoil, Sana Vasile Dan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, în CCA – campania 2006 (2007), p. 358-361.

Pop et alii 2008 – Pop Horea, Matei V. Alexandru, Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan, Avram Dan, BăcueŃ-Crişan Sanda, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Paliş, în CCA – campania 2007 (2008), p. 233-239.

Pop et alii 2008a – Pop Horea, DuŃescu Maria Magdalena, Ştefan Dan, Pripon Emanoil, Culic Daniel, Marchiş Ioana, Ardelean Marius, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Uliu cel Mic, în CCA – campania 2007 (2008), p. 301-302.

Pop et alii 2009 – Pop Horea, Pripon Emanoil, Ardeleanu Marius, Marchiş Ioana, Pericei, com. Pericei, jud. Sălaj. Punct: str. GouŃ, nr. 767, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 169-171.

Pop et alii 2009a – Pop Horea, Sana Vasile Dan, Marchiş Ioana, Culic Dan, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 210-211.

Pop et alii 2009b – Pop Horea, Marcu Ioana, Ardeleanu Marius, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Cetate, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 212.

Pop et alii 2009c – Pop Horea, Bejinariu Ioan, BăcueŃ-Crişan Dan Avram, BăcueŃ-Crişan Sanda, PorŃ, com. Marca, jud. Sălaj. Punct: Paliş, în Valachica 21-22 (2008-2009) (CCA – campania anului 2008 (2009)), p. 330-331.

Pop C. 1967 – Pop Constantin, O amuletă romană (?), în ActaMN 4 (1967), p. 481-488. Pop C. 1970 – Pop Constantin, Reprezentări bacchice romane în Transilvania, în ActaMN 7

(1970), p. 151-162. Pop C. 1971 – Pop Constantin, Monumente sculpturale romane din Transilvania, în Apulum 9

(1971), p. 553-570. Pop C. 1973 – Pop Constantin, Din nou despre reprezentările dionysiace din Dacia, în ActaMN

10 (1973), p. 595-604. Pop C. 1977 – Pop Constantin, Signa militaria de bronz în Dacia romană, în ActaMN 14

(1977), p. 111-131. Pop C. 1977a – Pop Constantin, Porolissum important centru artistic al Daciei, în ActaMP 1

(1977), p. 123-128. Pop C. 1978 – Pop Constantin, Statui imperiale de bronz în Dacia romană, în ActaMN 15

(1978), p. 135-165. Pop C. 1980 – Pop Constantin, Statuete romane de bronz din Transilvania, în ActaMN 17

(1980), p. 99-113. Pop C. 1983 – Pop Constantin, Bronzuri figurate romane în Muzeul de istorie a Transilvaniei,

în ActaMN 20 (1983), p. 467-484. Pop C. 1986 – Pop Constantin, Două camee romane inedite în Muzeul de Istorie al

Transilvaniei, în Apulum 23 (1986), p. 147-149. Pop C. 1994 – Pop Constantin, Ateliere particulare de ceramică în Dacia romană, în RevB 8

(1994), p. 41-54. Pop C. 1997 – Pop Constantin, Din nou despre pantheonul porolissens, în ActaMN 34 (1997, I),

p. 585-589.


162

Pop C. 1999-2000 – Pop Constantin, Arta provincială a Daciei romane. ParticularităŃi novatoare, în EN 9-10 (1999-2000), p. 169-178.

Pop C. 2003 – Pop Constantin, Bronzuri figurate în Dacia romană: originea tipurilor statuetelor votive (I). In Memoriam. Nicolae Chidioşan, Oradea (2003), p. 129-138.

Pop C. 2004 – Pop Constantin, ViaŃa spirituală în mediul rural din Dacia Superioară (I), în Apulum 41 (2004), p. 309-320.

Pop C. Şi Lucăcel 1977

– Pop Constantin, Lucăcel Vasile, Un signum roman descoperit la Zalău-Ortelec, în ActaMP 1 (1977), p. 79-82.

Pop C. Şi Matei 1978 – Pop Constantin, Matei Alexandru V., Bronzuri romane figurate în Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, în ActaMP 2 (1978), p. 77-83.

Pop C. Et al 1968 – Pop Constantin, Aldea Alexandru Ioan, Chifor Ion, Lucăcel Vasile, Câteva medalioane funerare lucrate aparte din Dacia Superioară, în Apulum 7 (1968, 1), p. 413-431.

Pop C. Et alii 1972 – Pop Constantin, Moga Vasile, Aldea Ioan Al., Noi medalioane funerare lucrate aparte, din Dacia Superioară, în ActaMN 9 (1972), p. 503-524.

Popa 2002 – Popa Dumitru, Villae, vici, pagi. Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică. BB 2 Sibiu (2002).

Pribac 2006 – Pribac Sorin, Aspecte sociale ale vieŃii spirituale din Dacia romană. Timişoara (2006).

Protase 1966 – Protase Dumitru, Problema continuităŃii în Dacia în lumina arheologiei şi numismaticii. Bucureşti (1966).

Protase 1994 – Protase Dumitru, Castrul roman de la Tihău (jud. Sălaj) în lumina cunoştinŃelor actuale, în EN 4 (1994), p. 75-102.

Protase 1980 – Protase Dumitru, Autohtonii în Dacia. I. Dacia romană. Bucureşti 1980. Purece şi Dudău 2008 – Purece Silviu, Dudău Oltea, Monedele MACEDONIA PRIMA din colecŃia

Muzeului NaŃional Brukenthal, în BB 22 (Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei), Sibiu (2008,2), p. 39-52.

Radnóti 1944-1945 – Radnóti A., A dáciai limes a Meszesen, în AÉ 5-6 (1944-1945), p. 151-168. Regep 2002 – Regep Simona, OpaiŃele de fier din Dacia romană, în Apulum 39 (2002), p. 265-

272. Roman 1976 – Roman Petre Ioan, Cultura CoŃofeni. BA 26, Bucureşti (1976). Roman 2006 – Roman Cristian Aurel, Lampes from Dacia. The roman forts from Porolissum-

Moigrad. BMP 1, Zalău (2006). Roman şi Németi 1978 – Roman Petre Ioan, Németi Ioan, Cultura Baden în România. BA 31, Bucureşti

(1978). Roska 1941 – Roska Márton, Az aeneolithikum kolozskorpádi I. Jellegü emlékei Erdélyben, în

KözlCluj 1 (1941), p. 44-99. Roska 1942 – Roska Márton, Erdély régészeti repertóriuma, I. Cluj (1942). Roska 1942a – Roska Márton, Über die Herkunft der kupfernen Hacken, Axthaken, Hammeräxte

und Piskelhacken vom ungarischen Typus, în KözlCluj 2 (1942, 1), p. 15-80. Rotea 1994 – Rotea Mihai, PenetraŃia culturii Otomani în Transilvania. Între realitate şi

himeră, în Apulum 31 (1994), p. 39-56. Rotea 2003 – Rotea Mihai, Grupul Copăceni (I). Cluj-Napoca (2003). Ruscu 1998 – Ruscu Ligia, Die griechischen Namen in der Provinz Dakien, în ActaMN 35

(1998, I), p. 147-186. Ruscu 2003 – Ruscu Ligia, Corpus Inscriptionum Graecarum Dacicarum. Debrecen (2003). Rustoiu 1987-1988 – Rustoiu Aurel, Colanele de argint daco-getice, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p.

1079-1094. Rustoiu 1992 – Rustoiu Aurel, O brăŃară dacică de la Şimleu Silvaniei, în ActaMP 16 (1992), p.

139-142. Rustoiu 1993 – Rustoiu Aurel, ObservaŃii privind importul de grafit în epoca Latène, în ActaMP

17 (1993), p. 67-75. Rustoiu 1996 – Rustoiu Aurel, Podoabe dacice de argint cu miez din metal de calitate inferioară,

în EN 6 (1996), p. 43-54. Rustoiu 1996a

– Rustoiu Aurel, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î.Chr. – I d.Chr.). Tehnici, ateliere şi produse de bronz. BT 15, Bucureşti (1996).


163

Rustoiu 1997 – Rustoiu Aurel, Fibulele din Dacia preromană (sec. II î.e.n. – I e.n.). BT 22, Bucureşti (1997).

Rusu 1963 – Rusu Mircea, Die Verbreitung der Bronzehorte in Transsilvanien vom Ende der Bronzezeit bis in die mittlere Hallstattzeit, în DaciaNS 7 (1963), p. 177-210.

Rusu 1971 – Rusu Mircea, Note asupra relaŃiilor culturale dintre slavi şi populaŃia romanică din Transilvania (sec. VI-X), în Apulum 9 (1971), p. 711-730.

Rusu 1972 – Rusu Mircea, ConsideraŃii asupra metalurgiei aurului din Transilvania în Bronz D şi Hallstatt A, în ActaMN 9 (1972), p. 29-64.

Rusu 1974 – Rusu Mircea, Cetatea Moigrad şi porŃile Meseşului, în Sub semnul lui Clio. Omagiu academicianului profesor Ştefan Pascu, Cluj-Napoca (1974), p. 256-279.

Rusu 1980 – Rusu Mircea, Bodenständige und Wandervölker im Gebiet Rumäniens (3.-9. Jahrhundert), în ActaMN 17 (1980), p. 139-158.

Rusu 1991 – Rusu Mircea, Paleocreştinismul din Dacia romană, în EN 1 (1991), p. 81-112. Rusu et alii 1994 – Rusu Mircea, Pop Horea, Bejinariu Ioan, Şimleu Silvaniei, „Cetate”, jud. Sălaj,

în CCA – campania 1993 (1994), p. 64. Rusu et alii 1995 – Rusu Mircea, Pop Horea, Bejinariu Ioan, Şimleu Silvaniei, „Cetate”, jud. Sălaj,

în CCA – campania 1994 (1995), p. 87-88. Rusu et alii 1996 – Rusu Mircea, Pop Horea, Bejinariu Ioan, Şimleu Silvaniei, „Cetate”, jud. Sălaj,

în SAC (1996), p. 110-111. Rusu A.A. 1978 – Rusu Adrian Andrei, CetăŃi medievale timpurii din judeŃul Sălaj, în ActaMP 2

(1978), p. 89-103. Rusu A.A. 1980 – Rusu Adrian Andrei, Donjoane din Transilvania, în ActaMN 17 (1980), p. 177-198. Rusu A.A. 1980a – Rusu Adrian Andrei, Începuturile cetăŃii feudale de la Bologa, în ActaMP 4

(1980), p. 403-418. Rusu A.A. 2000 – Rusu Adrian Andrei (coordonator), DicŃionarul mănăstirilor din Transilvania,

Banat, Crişana şi Maramureş. Cluj-Napoca (2000). Rusu A.A. 2005 – Rusu Adrian Andrei, Castelaria carpatica. Cluj-Napoca (2005). Rusu-BolindeŃ 2004-2005

– Rusu-BolindeŃ Viorica, New data on the imported Terra sigillata to Napoca, în ActaMN 41-42 (2004-2005, 1), p. 195-250.

Russu 1941-1944 – Russu Ioan I., în AISC (1941-1944). Russu 1959 – Russu Ioan I., InscripŃii din Dacia, în MCA 6 (1959), p. 871-824. Russu 1966 – Russu Ioan I., Note epigrafice. Seria IX, în ActaMN 3 (1966), p. 451-458. Russu 1967 – Russu Ioan I., Tracii în Dacia romană, în ActaMN 4 (1967), p. 85-105. Russu 1968 – Russu Ioan I., Note epigrafice. InscripŃii din Dacia Porolissensis, în ActaMN 5

(1968), p. 451-469. Russu 1969 – Russu Ioan I., Elementele syriene în Dacia carpatică, în ActaMN 6 (1969), p.

167-186. Russu 1974 – Russu Ioan I., Diploma militară din anul 99 pentru provincia Moesia Superior*,

în Apulum 12 (1974), p. 103-110. Russu 1985 – Russu Ioan I., Ala milliaria în armata Daciei Porolissensis, în ActaMP 9 (1985),

p. 137-141. Sanie 1973 – Sanie Silviu, Onomastica orientală din Dacia romană (II), în ActaMN 10 (1973),

p. 151-170. Sanie 1981 – Sanie Silviu, Cultele orientale în Dacia romană. 1. Cultele siriene şi palmyriene.

Bucureşti (1981). Salan 2005 – Salan Györfi, Pinteni cu rotiŃă din Muzeul NaŃional de Istorie a Transilvaniei

(secolul al XIII-lea – începutul secolului al XV-lea), în AM 5 (2005), p. 101-111. Schuster 2005 – Schuster Cristian, Prähistorische Boote / Schiffe im nördlichen Balkanraum.

Rrwägungen zu ihren Abbildungen, în Angustia 9 (2005), p. 11-24. Scurtu 1997 – Scurtu Eugen F., Moigrad-Porolissum, jud. Sălaj, în CCA – campania 1996

(1997), p. 38. Sîrbu et alii 2006 – Sîrbu Valeriu, Cavruc Valeriu, Buzea Dan, A 4th-3th centuries BC Dacian

community in southeastern Transylvania: the findings from Olteni, Covasna county, în Thracians ans Celts. Proceedings of the International Colloquium from Bistriȩa, ed. Sîrbu Valeriu and Vaida Lucian, Cluj-Napoca (2006), p. 229-251.

Sonoc 2007 – Sonoc Alexandru, ConsideraŃii etnoarheologice cu privire la monedele descoperite în mormintele romane provinciale din Dacia şi în mormintele barbare


164

din regiunile învecinate. BB (Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei) 9, Sibiu (2007, 1), p. 43-110.

Soroceanu 2005 – Soroceanu Tudor, Zur zeitlichen Heimat des Eimerpaares vom Kurd-Typ aus Brâncoveneşti, Siebenbürgen, Rumänien. Bronzefunde aus Rumänien (II). Descoperiri de bronzuri din România (ed. Tudor Soroceanu). BistriŃa (2005), p. 429-476.

Soroceanu 2008 – Soroceanu Tudor, Die vorskythezeitlichen Metallgefässe im Gebiet Rumänien. Bronzefunde aus Rumänien (III). Descoperiri de bronzuri din România (ed. Tudor Soroceanu). BistriŃa – Cluj-Napoca (2008).

Soroceanu şi Lakó 1981

– Soroceanu Tudor, Lakó Eva, Depozitul de bronzuri de la Sâg (jud. Sălaj), în ActaMP 5 (1981), p. 145-158.

Soroceanu şi Lakó 1995

– Soroceanu Tudor, Lakó Eva, Der zweite Depotfund von Dragu, Kr. Sălaj. Zu den Tüllennbeildepotfunden in Rumänien. Bronzefunde in Rumänien (I), Berlin (1995), p. 187-195.

Stanciu 1985 – Stanciu Ioan, ConsideraŃii asupra clădirii comandamentului (Principia) castrelor auxiliare din Dacia*, în ActaMP 9 (1985), p. 219-246.

Stanciu 1995 – Stanciu Ioan, ContribuŃii la cunoaşterea epocii romane în bazinul mijlociu şi inferior al râului Someş, în EN 5 (1995), p. 139-226.

Stanciu 1997 – Stanciu Ioan, Date şi observaŃii cu privire la epoca migraŃiilor în spaŃiul nord-vestic al României, în EN 7 (1997), p. 167-210.

Stanciu 1998 – Stanciu Ioan, Über frühslawische Tonklumen und Ton „brötchen”, în EN 8 (1998), p. 215-272.

Stanciu 1999 – Stanciu Ioan, Über die Slawischen Brandhügelgräber vom typ Nuşfalău-Someşeni (Nordwestwn Rumäniens), în ActaMN 36 (1999, I), p. 245-264.

Stanciu 2000 – Stanciu Ioan, Teritoriul nord-vestic al României şi Khaganatul Avar, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 403-451.

Stanciu 2001 – Stanciu Ioan, Cercetarea arheologică a epocii migraŃiilor şi perioadei de început a epocii medievale timpurii (sec. V-XI p.Chr.) în teritoriul nord-vestic al României. Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 479-498.

Stanciu 2001a – Stanciu Ioan, Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească, în EN 11 (2001), p. 105-143.

Stanciu 2002 – Stanciu Ioan, Gepizi, avari şi slavi timpurii (sec. V – VII p.Chr.) în spaŃiul vestic şi nord-vestic al României, în EN 12 (2002), p. 203-236.

Stanciu 2005 – Stanciu Ioan, Die frühen Slawen in der Rumänischen archäologischen Forschung. Kurze kritische untersuchung, în Marmatia 8 (2005, I), p. 237-268.

Stanciu şi Matei 1994 – Stanciu Ioan, Matei Alexandru, Sondajele din aşezarea prefeudală de la Popeni – Cuceu, jud. Sălaj. Câteva observaŃii cu privire la ceramica prefeudală din Transilvania, în ActaMP 18 (1994), p. 135-163.

Stanciu şi Matei 2006 – Stanciu Ioan, Matei Alexandru, Un cimitir din perioada de început a epocii romane imperiale târzii în nord-vestul României (Badon – „Doaşte”, com. Hereclean, jud. Sălaj). Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 587-608.

Stanciu şi Muntean 2006-2007

– Stanciu Ioan, Muntean Marius, Descoperiri funerare în mediul slavilor timpurii din nord-vestul României. Determinări antropologice şi câteva observaŃii din punct de vedere arheologico-istoric, în StComSM 23-24 (2006-2007, 1), p. 187-197.

Stanciu şi Pop 2000 – Stanciu Ioan, Pop Horea, O brăŃară medievală timpurie descoperită la Şimleu Silvaniei, judeŃul Sălaj, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 395-402.

Stanciu et alii 2000 – Stanciu Ioan, Matei Alexandru V., BăcueŃ Crişan Sanda, BăcueŃ Crişan Dan, Hereclean, com. Hereclean, jud. Sălaj. Punct: Dâmbul Iazului, în CCA – campania 1999 (2000), p. 44.

Stoica şi Lazăr 1908 – Stoica Dionisie, Lazăr P. Ioan, SchiŃă monografică a Sălajului. Şimleu (1908). Stoicovici 1977 – Stoicovici Eugen, Cercetări metalografice privind câteva monede descoperite la

Porolissum (Moigrad) şi Voivodeni (jud. Sălaj), în ActaMP 2 (1978), p. 85-88. Stoicovici 1982 – Stoicovici Eugen, CompoziŃia mărgelelor de la Porolissum, în ActaMP 6 (1982),

p. 41-49. Stoicovici 1982a – Stoicovici Eugen, ActivităŃi metalurgice la Porolissum, în ActaMP 6 (1982), p.

113-120.


165

Stoicovici 1983 – Stoicovici Eugen, Inele de sticlă de la Porolissum, în ActaMP 7 (1983), p. 195-196.

Stoicovici 1985 – Stoicovici Eugen, Despre natura unor piese litice din aşezări sălăjene şi din alte părŃi ale României, în ActaMP 9 (1985), p. 105-110.

Stoicovici şi Gudea 1983

– Stoicovici Eugen, Gudea Nicolae, Mortare romane de la Porolissum. Castrul de pe Pomăt, în ActaMP 7 (1983), p. 185-194.

Suciu – Suciu Dumitru, DicŃionarul istoric al localităŃilor din Transilvania. Tamba 1987 – Tamba Dan, Un fragment de monument funerar de la Porolissum, în ActaMP 11

(1987), p. 163-168. Tamba 1997 – Tamba Dan, Das Römergrenzkastell von Românaşi – Largiana / Castrul roman

de la Românaşi – Largiana. Zalău (1997). Tamba 2001 – Tamba Dan, Tipuri de aşezări civile de castre pentru trupe auxiliare în

provinciile dacice. Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata, Zalău (2001), p. 249-284.

Tamba 2009 – Tamba Dan, Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. IV. Aşezarea civilă a castrului de pe Dealul Pomet. Cluj-Napoca (2009).

Tamba şi Gudea 2005 – Tamba Dan, Gudea Nicolae, Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, în CCA – campania 2004 (2005), p. 242-243.

Tamba şi Gudea 2006 – Tamba Dan, Gudea Nicolae, Moigrad, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Pomet, în CCA – campania 2005 (2006), p. 231-232.

Tamba şi Matei 1991 – Tamba Dan, Matei Alexandru, Tipare ceramice romane pentru medalioane descoperite la Porolissum, în ActaMP 14-15 (1990-1991), p. 221-233.

Tamba et alii 2003 – Tamba Dan, Gudea Nicolae, Matei Alexandru, Cosma Călin, Moigrad-Porolissum, com. Mirşid, jud. Sălaj (Porolissum). Punct: Dealul Pomet, în CCA – campania anului 2002 (2003), p. 200-208.

Tarcea 1997 – Tarcea Crina, Petrografia rocilor folosite ca râşniŃe la Porolissum şi în castre de pe limesul de nord-vest al provinciei Dacia Porolissensis şi provenienŃa acestora, în ActaMN 34 (1997, I), p. 849-876.

Tarcea şi Tarcea 1996 – Tarcea Crina, Tarcea Lucian, Bază de date relaŃională pentru studiul materialului litic. Determinări mineralogice şi petrografice asupra uneltelor cioplite din judeŃul Sălaj, în ActaMN 33 (1996, I), p. 665-671.

Timoc şi Bejinariu 2000

– Timoc Călin, Bejinariu Ioan, Cercetări arheologice în principia castrului de la Buciumi, în ActaMP 23 (2000, 1), p. 345-357.

Timoc şi Ghindele 2006-2007

– Timoc Călin, Ghindele Robert, Obiecte de factură romană descoperite la Petea (jud. Satu-Mare), în StComSM 23-24 (2006-2007, 1), p. 186-186.

Torma 1863 – Torma Károly, Adalék északnyugati Dacia fıld-és helyiratához, în MTAE 11 (1863), p. 3-39.

Torma 1879 – Torma Károly, în ErdMuz 6 (1879), p. 280. Torma 1880 – Torma Károly, A limes dacicus felsı révze. Budapest (1880). Tudor 1969 – Tudor Dumitru, Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană. Bucureşti (1969). łentea 2004-2005 – łentea Ovidiu, Auxilia commagenorum in Dacia, în ActaMN 41-42 (2004-2005,

1), p. 141-160. łentea şi Luduşan 2000

– łentea Ovidiu, Luduşan Valeriu, About the spearheads of triangular cross-section from Dacia, în ActaMN 37 (2000, I), p. 253-264.

łentea şi Popescu 2002-2003

– łentea Ovidiu, Popescu-Matei Florian, Alae et Cohortes Daciae et Moesiae, în ActaMN 39-40 (2002-2003, I), p. 259-297.

łeposu 1982 – łeposu-Marinescu Lucia, Funerary monuments in Dacia Superior and in Dacia Porolissensis. BAR 128, Oxford (1982).

łiplic 2006 – łiplic Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu. Secolele X-XIV. Bucureşti (2006).

Vasiliev 1978 – Vasiliev Valentin, Despre interpretarea pumnalelor akinakes descoperite pe teritoriul României, în ActaMN 15 (1978), p. 101-106.

Vasiliev 1979 – Vasiliev Valentin, Pumnalele akinakes din Transilvania, în ActaMN 16 (1979), p. 11-37.

Vasiliev 1980

– Vasiliev Valentin, SciŃii Agatârşi pe teritoriul României. Cluj-Napoca (1980).


166

Vasiliev 1981 – Vasiliev Valentin, Despre: „Pumnalele hallstattiene târzii sau „pumnalele akinakes”, în ActaMN 18 (1981), p. 367-375.

Vasiliev 1993 – Vasiliev Valentin, Aşezarea fortificată din prima epocă a fierului de la Bozna (jud. Sălaj), în EN 3 (1993), p. 43-66.

Vasiliev 1995 – Vasiliev Valentin, Fortifications de refuge et établissements fortifiés du premier âge du fer en Transylvanie. BT 12, Bucureşti (1995).

Vass 2006 – Vass Lóránd, Unpublizierte roman bone artefacts from the Amphitheatre of Porolissum. Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, BistriŃa – Cluj-Napoca (2006), p. 641-656.

Vlassa 1966 – Vlassa Nicolae, Cultura Criş în Transilvania, în ActaMN 3 (1966), p. 16. Virag 2005 – Virag Cristian, Problematici ale neoliticului din nord-vestul României şi zonele

învecinate, în StComSM 22 (2005, 1), p. 13-25. Virag şi Kádas 2006-2007

– Virag Cristian, Kádas Zoltán, Aşezarea neolitică de la Medieşu Aurit-Togul lui Schwitzer, în StComSM 23-24 (2006-2007, 1), p. 5-26.

Vulpe 1970 – Vulpe Alexandru, Die Äxte und Beile in Rumänien, I. PBF IX, München (1970, 2).

Vulpe 1975 – Vulpe Alexandru, Die Äxte und Beile in Rumänien, II. PBF IX, München (1975, 5).

Vulpe 1987 – Vulpe Alexandru, Despre cele mai vechi akinakai pe teritoriul României, în ActaMP 11 (1987), p. 83-89.

Wagner 1980 – Wagner Eugen, Preocupări de arheologie în judeŃul Sălaj, documente din anii 1870-1950, în ActaMP 4 (1980), p. 665-670.

Winkler 1955 – Winkler Iudita, ContribuŃii numismatice la istoria Daciei, în SCŞ 6 (1955, 1-2), p. 13-180.

Winkler 1964 – Winkler Iudita, Despre circulaŃia monetară la Porolissum, în ActaMN 1 (1964), p. 215-225.

Winkler 1968 – Winkler Iudita, Tipurile monetare ale daco-geŃilor şi aria lor de răspândire (partea I), în ActaMN 5 (1968), p. 33-50.

Winkler 1969 – Winkler Iudita, Tipurile monetare ale daco-geŃilor şi aria lor de răspândire (partea II), în ActaMN 6 (1969), p. 67-92.

Winkler 1981-1982 – Winkler Iudita, ConsideraŃii asupra pătrunderii emisiunilor illyriene în nord-vestul Daciei, în StComSM 5-6 (1981-1982), p. 93-117.

Winkler şi Ivănescu 1977

– Winkler Iudita, Ivănescu Ioan, ImitaŃiile de denari descoperiŃi la Porolissum, în ActaMP 1 (1977), p. 83-96.

Wollmann 1973 – Wollmann Volker, Cercetări privind carierele de piatră din Dacia romană în Sargetia 10 (1973), p. 105-130.

Wollmann 1996 – Wollmann Volker, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele de piatră în Dacia romană. Cluj-Napoca (1996).

Wollmann şi Bot 1974 – Wollmann Volker, Bot Gheorghe, Despre castrul şi garnizoana romană de la Tihău. In memoriam Constantini Daicoviciu, Cluj-Napoca (1974), p. 429-440.

Wolf 1981 – Wolf Rudolf, Cetatea Şimleului. SchiŃă monografică, în ActaMP 5 (1981), p. 351-393.

Wright et alii 2005 – Wright Bruce, Tamba Dan, Găzdac Cristian, A Baldric terminal discovered at the roman town and fort of Porolissum (roman Dacia, today Romania), în RevB 19 (2005), p. 111-119.

*** 1994 – ***, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României. Bucureşti (1994, I – AC).

*** 1996 – ***, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României. Bucureşti (1996, II – DL).

*** 2000 – ***, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României. Bucureşti (2000, III – DL).

*** 2003 – Raport preliminar în legătură cu cercetările arheologice şi de teren, lucrările de conservare şi restaurare executate la Porolissum între anii 1994-2002, în ActaMP 25 (2003), p. 195-262.

REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEłULUI SĂLAJ

Documents

Transcript of REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEłULUI SĂLAJ