Repaus si miscare

9

Click here to load reader

Transcript of Repaus si miscare

Page 1: Repaus si miscare

Miscare si repaus

ELEV: Pravai Andrei – StefanCLASA: a IX- C

Page 2: Repaus si miscare

Un corp la care raportam in fiecare moment pozitia unui corp studiat se numeste corp de referinta. Corpul de referinta, impreuna cu rigla pentru determinarea pozitiei corpurilor studiate si cu ceasornicul pentru indicarea momentului, constituie un sistem de referinta (S.R.). Un corp ale carui dimensiuni si rotatii proprii sunt neglijabile se numeste punct material. Curba descrisa de un mobil in timpul miscarii sale se numeste traiectorie (rectilinie sau curbilinie). Deplasarea mobilului in miscarea rectilinie este variatia coordonatei sale. Suma a doi vectori este data de diagonala paralelogramului construit cu cei doi vectori componenti ca laturi, avind origine comuna. Suma mai multor vectori este data de linia de inchidere a conturului poligonal construit cu vectorii componenti. Scadere: a scadea un vector b dintr-un vector a, inseamna a aduna la vectorul a vectorul opus -b

MISCAREA SI REPAUSUL

Page 3: Repaus si miscare

Prin inmultirea unui vector a cu un scalar r se obtine un vector b=r*a, de modul r*a si de aceeasi directie cu a. Sensul va fi acelasi cu a, daca r este pozitiv si opus daca r este negativ. Se numeste produs vectorial a doi vectori a, b notat axb, un al treilea vector c=axb, avind modulul c=a*b*sin(a,b), directia perpendiculara pe planul vectorilor (a,b), deci pe fiecare din ei, iar sensul dat de regula burghiului: se aseaza pe directia respectiva si se roteste astfel incit primul vector a sa se suprapuna peste cel de-al doilea vector b, atunci sensul de inaintare al burghiului va fi sensul produsului vectorial dintre a si b. Vectorul viteza este intotdeauna tangent la traiectorie. Viteza este o marime vectoriala egala cu derivata vectorului de pozitie in functie de timp. Acceleratia este o marime vectoriala egala cu derivata vectorului viteza in functie de timp.

Page 4: Repaus si miscare

Principiul inertiei: un punct material isi mentine starea de repaus sau de miscare rectilinie uniforma atit timp cit asupra sa nu actioneaza alte corpuri care sa-i schimbe .Aceasta stare de miscare. Principiul fundamental: vectorul forta este proportional cu produsul dintre masa si vectorul acceleratie. Principiul actiunilor reciproce: daca un corp actioneaza asupra unui alt corp cu o forta numita actiune, cel de-al doilea corp actioneaza asupra primului cu o forta egala in modul si opusa ca sens, numita reactiune. Principiul suprapunerii fortelor: daca mai multe forte actioneaza in acelasi timp asupra unui punct material, fiecare forta produce propria sa acceleratie in mod independent de celelalte forte, acceleratia rezultanta fiind suma vectoriala a acceleratiilor individuale

PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE

Page 5: Repaus si miscare

Impulsul punctului material este produsul dintre masa si viteza sa. MRU: vectorul viteza, v, este constant. MRUV: vectorul acceleratie, a, este constant. Miscarea circular uniforma: traiectoria este circulara, viteza mobilului este constanta in timp (valoarea numerica). Perioada miscarii circulare uniforme, (T) este intervalul de timp in care mobilul parcurge circumferinta cercului. Se masoara in secunde (s). Frecventa de rotatie reprezinta numarul de rotatii efectuate in unitatea de timp . Se masoara in (rot/s). Viteza unghiulara reprezinta unghiul la centru descris de raza vectoare in unitatea de timp. Se masoara in rad/s. Tipuri de forte: Greutate: greutatea unui corp este forta cu care acesta este atras de pamint si are directia razei terestre. Forta de frecare: Legile frecarii: 1) Ff la alunecare intre doua corpuri nu depinde de aria

suprafetei de contact dintre corpuri. 2) Ff la alunecare este proportionala cu forta de apasare

normala exercitata pe suprafata de contact. Forta centripeta: determina miscarea circulara uniforma. Forte elastice: in timpul deformarii unui corp, in el apar forte cu valori egale ca valoare cu fortele deformatoare si aoientatea in sens opus acestora

MISCAREA PUNCTULUI MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR TIPURI DE FORTE

Page 6: Repaus si miscare

Pentru a intelege starile de miscare si repaus, va trebui sa definim mai detaliat cateva elemente ca: ce este substanta, ce este corpul, ce este un sistem de referinta, ce este mobilul, traiectoria, precum si multe altele impreuna cu exemple edificatoare.Substanta sau materia este tot ceea ce ne inconjoara ca o realitate obiectiva, independenta de constiinta noastra dar reflectata de aceasta. Substanta este deci partea Fundamentala a oricarui lucru (obiect) din realitatea inconjuratoare, chiar si corpul omenesc fiind un cumul desubstante. Aici se cuvin citeva exemple de substante si anume: Lemnul, fierul, cauciucul, sticla, etc

Page 7: Repaus si miscare

Pentru a stabili starea de miscare sau de repaus in care se afla un corp, este necesara determinarea pozitiei in spatiu precum si determinarea momentului in care el ocupa pozitia respectiva.Pentru exprimarea momentelor (duratelor) trebuie ales momentul de referinta, adica momentul fata de care se masoara durata. De exemplu daca afirmam ca programul de lucru la intreprinderi se termina la ora 15, momentul de referinta este miezul noptii anterioare, iar daca spunem ca programul de lucru al intreprinderii se termina la ora 3 p.m., avem aceiasi ora de incheiere a programului dar momentul de referinta in acest caz este miezul zilei.Pentru stabilirea starii de miscare a unui corp va trebui sa includem acel corp intr-un sistem de referinta, deci sa-i determinam localizarea spatiala si temporala . Elementele necesare localizarii spatiale sunt: corpul de referinta si instrumente de masurat distante si unghiuri.

Page 8: Repaus si miscare

Orice corp este caracterizat printr-un numar foarte mare de proprietati (forma, dimensiune, pozitie, culoare, temperatura, etc) dar in studiul miscarii corpurilor, putem neglija multe dintre aceste proprietati. De exemplu daca un avion se deplaseaza intre doua aeroporturi, pentru a-l putea localiza este suficient sa-l consideram ca fiind un singur punct, deoarece dimensiunile avionului sunt mult mai mici decat distanta dintre aeroporturi, si toate punctele avionului se misca la fel.Mobilul este un punct prin care este reprezentat corpul in studiul miscarii corpurilor la fizica, si are o singura proprietate, anume, pozitia in spatiu.In studiul miscarii corpurilor, este importanta stabilirea pozitiilor punctelor prin care trec acestea, deci traiectoria pe care o urmeaza. Exemplu avem slobozirea unui glont din pusca. In miscarea sa glontul nu lasa urma, dar trece printr-o multime de puncte succesive.

Page 9: Repaus si miscare

Pentru a stabili starea de miscare sau de repaus in care se afla un corp, este necesara determinarea pozitiei in spatiu precum si determinarea momentului in care el ocupa pozitia respectiva.Pentru exprimarea momentelor (duratelor) trebuie ales momentul de referinta, adica momentul fata de care se masoara durata. De exemplu daca afirmam ca programul de lucru la întreprinderi se termina la ora 15, momentul de referinta este miezul noptii anterioare, iar daca spunem ca programul de lucru al intreprinderii se termina la ora 3 p.m., avem aceiasi ora de incheiere a programului dar momentul de referinta in acest caz este miezul zilei.