Modurile de comunicare. Diferite grupuri de animale dispun de modalitati de comunicare specializate. Cum ar fi: a) Comunicarea tactila b) Semnalele sonore c) Semnalele chimice d) Semnalele vizuale a) Comunicarea tactila Comunicarea tactila este importanta mai ales pentru intervertebrate; pentru rme, care ies noaptea din pamnt pentru a se imperechea, sau pentru insectele sociale.Comunicarea tactila este limitata, pentru a fi utilizata ea presupune imediata proximitatea, iar tactul isi are propriele sale variatii.Exemplu, antenele le folosesc furnicilor pentru a comunica prin atingere cu celelalte surate din colonie. b) Semnalele sonoreSunetul este mult mai potrivit atunci cnd comunicarea trebuie sa acopere distante mai mari si poate chiar sa depaseasca obstacole cum ar fi vegetatia densa. Sfrnciocul african foloseste sunetele joase, ascunsi n vegetatia deasa masculul si femela desfasoara un gen de duiet, n care replicile pe care si le adreseaza unu altuia alterneaza. Notele joase sunt ajutor n trecerea tufiselor dese pe distante mari. Comunicare la balenele cocosate poate fi receptionate la distante sute de mile. Exemplu: DelfiniiNu au corzi vocale, asa ca folosesc muschii orificiilor respiratorii pentru a scoate sunete: fluieraturi, chitaituri si ultrasunete care nu sunt auzite de oameni. Delfinii se pot identifica unii pe altii, fiecare dellfin avand un unic mod de a fluiera :).Cand sunt in nevoie, delfinii scot sunete specifice. De obicei grupul lor raspunde foarte repede.Delfinii comunica nu numai prin sunete, specialistii cred ca ei comunica si prin limbajul corpolui: postura corpului, pozitia maxilarului, felul in care sar, felul in care lovesc apa cu coad. Pentru a comunica lucruri diferite, se misca in moduri diferite. Sigur au nevoie sa vorbeasca in multe feluri :).

c) Semnalele chimice Comunicarea chimica este folosita att de insecte, ct si de mamifere. Informatiile transmise trebuie sa fie relativ stabile si simple. Rolul acestor semnale chimice, denumite feromoni, este de a stimula impulsul reproductiv. Se presupune ca ei joaca un rol important si n comunicarea umana. Feromonii si semnalele teritoriale trebuie sa fii suficient de persistente, motiv pentru care ei sunt alcatuit din substante greu volative. Substantele chimice pe care ei folosesc ca semnale de alarma pot fi mai putin persistente. Ca urmare ei pot fi volative.d) Semnalele vizualeVarietatea semnalelor vizuale este semnificativ mai redus. Din cele mai multe ori, semnalele de alarma includ strafulgerari albe vizibile la distante mari. Importanta culorii este mai mare n cazul pestilor al reptililor si al pasarilor, si mai mic n cazul mamiferilor cu exceptia primatelor li a oamenilor.

Exemplu:Albinele comunica intre ele dansand! Pentru a le spune celorlalte surate din stup unde se gasesc florile, albinele care se intorc din recunoastere aterizeaza pe urdinis, unde executa un dans special.Daca florile sunt aproape, ele executa cercuri, apoi trec peste aceste cercuri imaginare pentru a indica directia. Daca florile sunt departe, albinele cercetase executa 8-uri, urmate de indicarea directiei...Albinele se orienteaza in drumul lor dupa lumina soarelui. Ele sunt in stare sa vada un spectru mult mai larg decat noi, oamenii, fiind chiar capabile sa simta polarizarea luminii, putandu-se orienta astfel chiar si atunci cand soarele e acoperit de nori.