REMEMBER: Mihai ICrăciun fericit şi un An Nou binecuvântat! La Mulţi Ani! Redacţia APOSTOLUL...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XIX, NR. 205http://apostolul.slineamt.ro de

cembrie

2017

REMEMBER: Mihai I

al Românieiihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia,România – d. 5 decembrie 2017, Au-bonne, Elveţia) a fost regele Româ-niei între 20 iulie 1927 şi 8 iunie1930, precum şi între 6 septembrie1940 şi 30 decembrie 1947. A fostunul dintre puţinii foşti şefi de stat

din perioadacelui de AlDoilea Răz-boi Mondialcare au trăitşi în secolulXXI. Fiu alprincipeluimoşteni torCarol al II-lea, Mihai aprimit de lanaştere titlu-rile de prin-cipe alRomâniei şiprincipe de

Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renun-ţat mai târziu).

A devenit pentru prima dată rege al Ro-mâniei în 1927, după moartea bunicului săuFerdinand, întrucât tatăl său renunţase în de-cembrie 1925 la tron şi părăsise România.Mihai fiind minor, atribuţiile regale sunt în-deplinite de o regenţă, dar este detronat laîntoarcerea inopinată a lui Carol, din iunie1930. Primeşte spre consolare titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.

La 6 septembrie 1940, Carol al II-leaeste obligat de noul prim-ministru, generalul

M

Red.(continuare în pag. 4)

Împliniri, neîmpliniri, speranţe...l Interviu cu Domnul Gabriel

Ploscă, preşedintele Sindicatului dinÎnvăţământ Neamţ

Rămăsesem în discuţia trecută undeva întremila Guvernului şi mila lui Moş Crăciun…

– Dacă în numărul trecut vorbeam des-pre rectificarea bugetară ca de o speranţăpentru Moş Crăciun, acum putem afirma căsperanţa s-a împlinit. Banii sunt deja pe car-durile colegilor noştri, şi chiar dacă de-

ocamdată s-au primit doar 70% din sume, amcontinuat negocierile şi sperăm că până la 31 de-cembrie, sumele pe care le primesc colegii noştrisă ajungă undeva spre 90%, acolo unde banii nu sevor încasa integral.

Suntem încă în alertă pentru că banii vor fi re-partizaţi către judeţe, dar trebuie grăbite rectifică-rile bugetelor locale, astfel încât, cel târziu întreCrăciun şi Anul Nou, aceste noi sume, din platahotărârilor judecătoreşti, să ajungă la destinatari.

De asemenea, aş spune că am mai realizat unlucru bun, acela că, la presiunile FSLI, în bugetulpe 2018 – aflat încă în faza de proiect – se regăsescsumele pentru plata hotărârilor judecătoreşti pri-vind plata dobânzilor penalizatoare, ceea ce neoferă garanţia că, din 2018, va începe plata acestorsume.

Un alt lucru îmbucurător pentru noi este faptulcă, în sfârşit, s-a emis actul normativ prin care, în-cepând cu 1 ianuarie 2018 finanţarea unităţilor şco-lare se va face de la Ministerul Educaţiei prininspectoratele şcolare.

– Aceasta este o mare realizare, la care ştiucă aţi trudit de ani întregi…

– Chiar este o mare realizare, în ciuda opozi-ţiei a multora interesaţi, într-un fel sau altul, sămenţină actuala situaţie. Am reuşit să mai elimi-năm astfel nişte etape birocratice pentru că, maiales în cazul rectificărilor în bugetele locale, se maisimplifică drumul banilor spre unităţile şcolare.

– Văd că s-au rezolvat o mulţime de lucruri.– Nu chiar. În continuare în atenţia noastră şi

a Ministerului stau alte probleme rămase nerezol-vate la data la care vorbim. Mă refer la plata orelorsuplimentare şi mai ales reîncadrarea cu respecta-rea tranşelor de vechime. Federaţia noastră a pro-pus şi soluţii pentru o reîncadrare corectă, şi anumeca să se înmulţească coeficienţii din Legea 153 cusalariul minim pe economie aflat în plată în mo-mentul de faţă, ceea ce ni se pare o soluţie corectă.Dacă o să apară altă soluţie mulţumitoare, respec-tiv care să nu creeze discriminări în sistemul de sa-larizare, suntem de acord.

–

Cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă,transmitem,în numele Sindicatului din Învăţământşi al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ,tuturor colaboratorilor,tuturor cititorilor noştri,tuturor truditorilor pe ogorul Şcolii,urările noastre de pace, linişte şi prosperitate.Ne dorim, şi vă dorim, multă sănătate,îndeplinirea gândurilor buneşi a tuturor aşteptărilor.Crăciun fericitşi un An Nou binecuvântat!La Mulţi Ani!

Redacţia APOSTOLUL

În întâmpinarea Centenarului Unirii Basarabieia sfârşitul lunii noiembrie, înideea de a consolida relaţiiledintre Sindicatul din Învăţă-mânt Neamţ şi Federaţia Sin-dicală a Educaţiei şi Ştiinţeidin Republica Moldova, dar şide a perfecta detaliile unei ac-ţiuni comune pentru celebra-

rea Centenarului Unirii cu Basarabia,o delegaţie a SLLICS Neamţ s-a de-plasat la Chişinău în această formulă:Gabriel Ploscă, preşedinte; GabrielaGrigore, secretar general; AlexandruCovasan, director economic şi sub-semnatul, redactor-şef al revistei pe

care tocmai o citiţi. Trebuie spus căaceste relaţii au deja o tradiţie, că aumai existat schimburi de experienţăşi benefice vizite reciproce (vezi şiconsemnările unor parteneriate înnumărului prezent – pag. 4 şi pag. 6,sau relatările din revista Apostolulnumerele 188/mai 2016 şi 194/de-cembrie 2016).

Aşadar, luni 27 noiembrie, laprima oră, la elegantul sediu al Fede-raţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţeidin Republica Moldova ne-am aflatfaţă în faţă cu reprezentanţii acesteifederaţii: Dumitru Ivanov, preşe-

dinte; Ion Bulat, prim-vicepreşe-dinte; Nadaejda Lavric, vicepreşe-dinte şi invitaţii lor: Simion Boţan,preşedintele Consiliului raionalOrhei, Natalia Matcaş, preşedinteleConsiliului raional Cantemir; AnaCimpoieşu, preşedintele Consiliuluiraional Hânceşti şi Victor Sânchetru,preşedintele Consiliului raional Şte-fan Vodă. De la bun început dl. Ga-briel Ploscă a precizat că vizitanoastră nu are un caracter oficial, că

L

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 3)

A consemnat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

decembrie 2017

O evocarea a Regelui Ferdinand Ial României

a trecerea a 90 de ani de la moartea suveranului Ro-mâniei Mari, în preajma zilei naţionale, ComplexulMuzeal Judeţean Neamţ organizează o manifestare şti-inţifică care îl are în prim plan pe Regele Ferdinand.

Evenimentul a avut loc marţi, 28 noiembrie 2017,la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie PiatraNeamţ şi a debutat cu o conferinţă cu tema – RegeleFerdinand I şi epoca sa – susţinută de istoricul Sorin

Cristescu, autor al unor lucrări consacrate istoriei familieiregale a României, editor al volumului Scrisorile RegeluiFerdinand I al României, apărut la Editura Cetatea de Scaunîn anul 2015. Conferinţa a fost urmată de vernisajul expozi-ţiei foto-documentare Ferdinand I de Hohenzollern-Sigma-ringen, principe şi rege al României (1865-1927), organizatăde Complexul Muzeal Judeţean Neamţ împreună cu Muzeul

Naţional de Istorie a României şi Serviciul JudeţeanNeamţ al Arhivelor Naţionale.

Cu aceeaşi ocazie a fost deschisă expoziţia itinerantăCălătorie în lumea armelor, care reuneşte peste 200 deobiecte datând din preistorie până în epoca modernă. Bu-nurile de patrimoniu provin din colecţiile Muzeului de Is-torie şi Arheologie Piatra-Neamţ, Muzeului de IstorieRoman, Muzeului Judeţean Botoşani, Muzeului Judeţean„Ştefan cel Mare” Vaslui, Muzeului „Vasile Pârvan” Bâr-lad, Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău,Complexului Muzeal „Bucovina” Suceava.

Expoziţie de picturăDUMITRU BEZEM

Vernisajul ultimei expoziţii Dumitru Bezem s-adesfăşurat pe 9 noiembrie 2017, în prezenţa unui publicdeosebit, la Galeria de Artă de la CAR a pensionarilor

L

ot în atenţia noastră se află emiterea unui regulament de sporuri pentrucondiţii periculoase de muncă şi ne-am bucura ca acest act să iasă câtmai repede, poate chiar până la sfârşitul acestui an calendaristic. Dupăvizita domnului ministru Liviu Pop în judeţul Neamţ, am avut o întâl-nire la nivelul Federaţiei, în cadrul Colegiului Naţional al Liderilor,unde am discutat despre toate aceste probleme, despre gândurile de vii-tor, despre urgenţa de a face ordine în sistemul de învăţământ.

Şi când vorbesc despre ordine, mă refer în primul rând la faptul tristcă raportările de la unităţile şcolare la inspectorat nu sunt întotdeauna cele co-recte. În special când e vorba despre numărul de angajaţi. Bine, e şi un sistemmare, de peste 300.000 de angajaţi, e greu, dar nu poţi schimba raportările dela o lună la alta, mai ales când e vorba de plata hotărârilor judecătoreşti. Trebuiefăcut neapărat ceva, ca să avem garanţia că datele trimise de la unităţi către in-spectorate şi apoi de la inspectorate către minister sunt cele reale.

– Unde se rupe lanţul? Se pleacă greşit de la bază? – Da. Nu vreau să generalizez, pentru că sunt şi unităţi şcolare care lu-

crează corect. Dar trebuie să recunoaştem, şi o spun încercând să nu supăr penimeni că, poate datorită incompetenţei, poate cu bună ştiinţă, sunt unităţişcolare care spun prostii. Ce să o mai ducem pe după cireş…

– Iar ceilalţi, mai târziu, doar centralizează cifrele eronate pe care leprimesc.

– Da. Şi avem cazuri, puţine ce-i drept, în care sunt contabili care declarăcă fac şi câte trei norme… Dar se va reglementa şi acest lucru, adică să aibămaxim o normă şi jumătate, maxim 12 ore de muncă pe zi, cât prevăd şi nor-mele europene. Regret, dar iată că avem şi astfel de cazuri scăpate de sub con-trol. Nu e omeneşte posibil să declari aşa ceva. Cum face un om trei normeîn 24 de ore? Înseamnă că nu mai doarme deloc. Iar în acelaşi timp este retri-buit de trei ori, în timp ce altul nu are decât jumătate de normă…

– Nu prea stăm bine la capitolul de etică…Nici de echitate…– Cam aici ar trebui menţionate şi eforturile noastre de a îndrepta anumite

erori din Legea 153. Aşa cum sună acum această lege, practic cei care sunt înconducerile unităţilor şcolare sau a Inspectoratului Şcolar nu pot să benefi-cieze de mărirea de 20% pe care urmează să o primim de la 1 martie.

– Deşi sunt şefi, sunt şi ei oameni, nu?– Este o mărire care se regăseşte în proiectul Legii Bugetului pentru anul

2018 şi acesta e un lucru bun, cum un lucru bun este şi prinderea în buget avoucherelor de vacanţă care, din informaţiile pe care le am, se pare că vor fidate începând cu decembrie 2018, deşi se vorbeşte chiar de lunile martie-apri-lie. Dar astea sunt, încă, doar simple vorbe…

– Vreţi să spuneţi că nu s-au dat, anul acesta, vouchere de vacanţă în în-văţământ?

– Nici vorbă de vouchere de vacanţă în acest an. Unii colegi au informaţiigreşite; cel mai uşor e să preiei o informaţie greşită fără să o verifici şi să otrimiţi mai departe declanşând isterii nejustificate.

Ce aş mai vrea să mai zic este că, referitor la modificarea Codului Fiscalconform căruia de la 1 ianuarie se trece plata contribuţiilor de la angajator laangajat, nu se pune problema încheierii unor noi contracte de muncă sau acteadiţionale. Nu în sistemul de învăţământ şi, în general, nu în sectorul bugetar.Prevederea vizează numai pe angajatorii privaţi. Sau, în general, societăţilecomerciale.

Ce aş mai dori să reţineţi este că în 9 şi în 11 decembrie am avut evaluareapentru ultimele grupe pe programul de formare dialog social şi leadership îneducaţie. Majoritatea liderilor noştri a parcurs acest program de formare, unprogram util credem noi, care, pe lângă faptul că le-a adus câte 15 credite pro-fesionale, le-a oferit posibilitatea unor schimburi de experienţă privind solu-ţionarea unor situaţii diferite, fiind din unităţi şcolare diferite.

De asemenea, am continuat în 2017 şi formările pe cursurile de primajutor prin Crucea Roşie, cursuri susţinute financiar de către sindicatul din în-văţământ, unde colegii noştri şi-au însuşit deprinderi utile pentru cazuri deurgenţă atât în rândul elevilor, cât şi al cadrelor didactice. S-a demonstrat demai multe ori că dacă un coleg a ştiut cum să intervină în timp util într-o si-tuaţie limită, lucrurile s-au putut rezolva fără să avem parte de tragedii.

– Altceva?– Aş dori să spun că am avut şi o întâlnire cu reprezentanţii Federaţiei

Sindicale din Educaţie şi Ştiinţă din Republica Moldova, în care am stabilitmai multe activităţi comune, dar cea mai importantă este acea de a sărbătoriîmpreună un eveniment deosebit: 100 de ani de la unirea Basarabiei cu Ro-mânia.

– Avem amănuntele necesare în pagina alăturată.– Desigur că nu ne-am propus în acest interviu să facem o trecere în re-

vistă a întregii activităţi din 2017; aceasta se va întâmpla probabil în număruldin ianuarie, dar am punctat ultimele noastre preocupări. Eu cred că, totuşi,majoritatea colegilor noştri apreciază că în anul 2017 au existat şi realizări.Nişte realizări notabile, zic eu. Ceea ce mă întristează uneori este că unii co-legi, nu foarte mulţi colegi, nu ştiu pe ce criterii se apreciază rezultatele acti-vităţii noastre sindicale, care uită uşor lucrurile bune, importante, făcute pentrusistemul de învăţământ, şi vin cu anumite reproşuri. Ei cred că lucrurile bunevin direct de la Bunul Dumnezeu, sau de la nu ştiu ce Guvern foarte generos.Eu am mai spus-o: nu mi-aş dori o experienţă în care învăţământul să func-ţioneze un timp fără existenţa sindicatului. Nu mi-aş dori să facem o astfel deîncercare. Sigur că este loc de mai bine şi în activitatea noastră; până la urmăactivitatea noastră, a sindicatului, o facem cu şi pentru membrii noştri de sin-dicat şi, cu mai multă implicare din partea colegilor noştri, poate am puteaobţine chiar lucruri mai bune. Suntem deschişi la orice propunere de acţiunerealistă şi fundamentată care să rezolve o anumită situaţie sau care să creezenişte condiţii de muncă, de salarizare mai bune.

În acelaşi timp, trebuie să spun că activitatea noastră trebuie văzută şi încontextul faptului că noi facem parte dintr-o federaţie. Nu putem noi, aici, lanivelul judeţului Neamţ, să luăm anumite decizii pentru că sunt şi lucruri pecare nu le putem rezolva decât la nivel naţional, prin Federaţie, pe baza deci-ziilor care se iau în organismele de conducere ale Colegiului Naţional al Li-derilor şi al Biroului Operativ al Federaţiei.

Dar, ca şi altă dată, să ne reamintim că vin sărbătorile de iarnă, vin săr-bătorile noastre de suflet când, indiferent cât de greu a fost un an, încercămsă ne descreţim frunţile, să ne bucurăm, să fim mai încrezători în anul, în aniicare o să vină. Colegii noştri o să aibă o bine meritată vacanţă care este, slavăDomnului, o vacanţă destul de lungă pentru o vacanţă de iarnă. Eu le doresc,în primul rând, să aibă parte de sănătate, să aibă parte de sărbători liniştite îm-preună cu oamenii dragi lor. Şi să ne gândim că împreună vom trece pestegreutăţile vremurilor şi o să fie mai bine, un pic mai bine pentru noi toţi. Lamulţi ani!

(urmare din pag. 1)

Împliniri, neîmpliniri, speranţe...

T

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 3


decembrie 2017

iatra-Neamţ. Vernisajul a fost des-chis prin cuvântul artistului plasticMircea Răsvan Ciacâru, după care,binecunoscutul critic de artă LucianStrochi a vorbit despre lucrările ex-puse, despre pasiunea deosebită alui Dumitru Bezem pentru arteleplastice, despre bogata sa activitate

creatoare, tot mai larg cunoscută şi apre-ciată atât în ţară cât şi în străinătate.

Şi de această dată, ca şi de atâtea oripână acum, pictorul Dumitru Bezem, re-luând teme în general cunoscute mareluipublic, reuşeşte să ne ofere creaţii cu ade-vărat emoţionante, convingătoare, expu-nând şi de această dată frumoasele şirenumitele sale flori, alături de peisaje, deportrete, de clădiri, de case şi interioare ţă-răneşti, de schituri, mânăstiri şi altele, re-date în lumina lor călduroasă şi primitoare.

Este o nouă reuşită a pictoru-lui care, spre bucuria admiratorilorlucrărilor sale, a împlinit, la 23 oc-tombrie 2017, frumoasa şi rotundavârstă de 70 de ani de viaţă, eve-niment marcat atât de vernisajulunei „personale” la Galeriile Las-căr Vorel, câr şi prin primirea tit-lului de Cetăţean de Onoare almunicipiului Piatra-Neamţ.

Trupa TeenAct ajucat la profesionişti

Pe 19 noiembrie, în Sala Marea Teatrului Tineretului, TeenAct,

P

Red.(Continuare în pag. 4)

niţiativa noastră este una de suflet, că ni-meni nu ne-a obligat să fim prezenţi laChişinău. „E de datoria noastră însă să nutrecem nepăsători pe lângă faptele de glo-rie ale înaintaşilor. Istoria noastră comunăeste una zbuciumată şi, aflaţi la încrucişă-rile intereselor unor mari puteri, am suferitmulte nedreptăţi. Unele dintre ele au fost

corectate, altele aşteaptă să fie îndreptate, dar noitrebuie să ne implicăm mereu şi să privim lucru-rile cu optimism”, a afirmat Gabriel Ploscă. Apoidomnia sa a expus în ce ar consta implicarea co-mună în întâmpinarea Centenarului Unirii Basa-rabiei: realizarea în Neamţ a unei manifestăricare să reunească forţe artistice şi intelectuale,din stânga şi din dreapta Prutului. Astfel, pentrudata de sâmbătă, 24 martie, la Seminarul teologic

„Veniamin Costachi” de pe lângă MănăstireaNeamţ, sunt programate: o masă rotundă cu sus-ţinerea unor comunicări ştiinţifice de către pro-fesori români şi basarabeni, vernisarea uneiexpoziţii de fotografii documentare, vizionareaunui film dedicat evenimentului. Tot în aceeaşizi, după amiaza, este gândit un recital de muzicăşi poezie, la Cetatea Neamţului, un spectacol co-memorativ care va implica, de asemenea, forţeartistice comune. În principiu, participanţii la în-trunire au fost de acord cu acest punctaj, şi-auîmpărţit sarcinile şi responsabilităţile, şi-au făcutcruce şi au purces la lucru.

În a doua parte a zilei, la invitaţia doamneiAna Cimpoieşu am vizitat, împreună cu oficiali-tăţile din conducerea Federaţiei Sindicale, Hân-

ceşti şi Lăpuşna, două localităţi cunoscute pentrurezonanţa cărţii lor de vizită.

Hânceştiul, atestat depe la 1520, situat la o răs-pântie a „drumului moldo-venesc” ce lega ţărileeuropene de cele asiatice afost nu doar locul de baş-tină al boierilor din familiaHâncu, ci şi un importantvad comercial, care a pros-perat ca atare. Lăpuşna,atestată ceva mai devreme,pe la 1450, ca târg şi ţinut,îşi leagă iremediabil nu-mele de cel al domnitoruluiAlexandru Lăpuşneanu,nemurit mai mult de nuvelalui Costache Negruzzi,decât de faptele sale isto-

rice. Gloria loculuieste dată însă şi deun important com-plex arhitecturalconstruit de urmaşiiarmeanului Manuc-Emanuel Mârzaian,o personalitate isto-rică controversată,celebră atât printr-oavere fabuloasă, câtşi prin implicarea saîn încheierea tratatu-lui de pace a războ-iului ruso-turc din1812.

La Hânceşti am fost primiţi dedoamna Valentina Tonu, şefa Direc-ţiei Învăţământ a Consiliului Raionalşi s-a discutat aplicat despre proble-mele învăţământului basarabean şiromânesc: structura sistemului de în-văţământ, finanţare, programa şco-lară, relaţiile sindicatului cu puterea,necesitatea şi rolul unor comisii pa-ritare. A fost un real schimb de expe-rienţă şi o bucurie să vedem căsindicatul poate colabora foarte binecu puterea politică, chiar dacă estevorba de conlucrarea a douădoamne: Ana Cimpoieşu şi ValentinaTonu.

La fel de plăcut impresionaţi amrămas şi după vizitarea Liceului Teoretic Lă-puşna. Am fost întâmpinaţi cu pâine şi sare şi amcunoscut-o acolo pe doamna directoare VioricaRotaru, o profesoară total dezinhibată, dezin-voltă, plină de farmec şi naturaleţe. Într-o lumesufocată de convenţionalism şi etichete, domniasa îşi vede de treabă în modul cel mai firesc şi,după cum am văzut, îşi face treaba foarte bine.Am fost impresionaţi de sălile de clasă, de sportşi coregrafie, de biblioteca şcolii (cu o donaţieserioasă de carte din România, pe care am spo-rit-o după puterile noastre), de performanţele ar-tistice ale ansamblului Lăpuşniţa. Peste tot,ordine, curăţenie şi pace. Şi copii frumoşi, aşacum am văzut şi la grădiniţa pe care am vizitat-oîn sat. Semne bune anul are, cum spune apropia-tul Pluguşor. Semne bune are şi viitorul. Mai alesdacă nu uităm semnele trecutului. Ale centena-rului. Ale mileniului. Ale istoriei...

(urmare din pag. 1)

În întâmpinarea Centenarului Unirii Basarabiei

i

Gabriel Ploscă, Gabriela Grigore, Alexandru Covasan, Dumitru Ivanov

Dumitru Ivanov, Nadejda Lavric, Ana Cimpoieșu,Valentina Tonu, Gabriela Grigore, Simion Boţan

Ana Cimpoieșu, Valentina Tonu, Gabriela Grigore, Simion Boţan, Victor Sânchetru

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 4


(urmare din pag. 1)

rupa de teatru a Colegiului Naţional „Petru Rareş” a prezentat în în-cheierea prezentei ediţii a Festivalului de Teatru Piatra-Neamţ spec-tacolul „Atenţie, aglomeraţie la sol!”, o adaptare după un text de MarcCamoletti.

Scenografia şi producţia spectacolului aparţin doamnei RalucaRusu, care este şi profesor coordonator, iar din distribuţie fac parteelevii: Claudiu Ladan, Alexandra Bârliba, Smaranda Mihalache, San-drino Mătase, Viorela Stoian şi Luisa Rotariu.

Înfiinţată la începutul anilor 2000, trupa TeenAct şi-a reluat activitateaîn februarie 2016, după o pauză de 10 ani, la iniţiativa lui Claudiu Ladan,cel care semnează şi regia spectacolului „Atenţie, aglomeraţie la sol!”, pre-zentat în premieră în cadrul unui cerc pedagogic organizat la Colegiul Na-ţional „Petru Rareş”.

Apoi tinerii actori pietreni au cucerit premiul I la Festivalul Internaţionalde Teatru „Grigore Vasiliu Birlic” de la Fălticeni din luna august, ClaudiuLadan câştigând şi două premii individuale: „cel mai bun actor în rol princi-pal” şi „marele premiu al categoriei individual”. Ulterior, în luna septembrie,tot Claudiu Ladan, coordonatorul trupei, a primit „premiul special de inter-

pretare şi regie” în cadrul „Histrionia-dei Liceenilor” de la Cluj Napoca.

Prof. Grigore Agacheeste Artistul plastic

al anului 2017„Salonul de Iarnă”, ultima expo-

ziţie a anului, organizată de UniuneaArtiştilor Plastici din România FilialaNeamţ şi Complexul Muzeal Jude-ţean Neamţ, cuprinde lucrări realizatede 14 artişti plastici nemţeni. Verni-sajul a avut loc la Galeria „LascărVorel”, luni, 4 decembrie, criticul deartă Lucian Strochi fiind amfitrionulmanifestării.

t

(urmare din pag. 3)

decembrie 2017

on Antonescu, să abdiceşi să părăsească ţara, tro-nul revenindu-i a douaoară lui Mihai. Nu areînsă nici o putere reală dedecizie, şi nici nu a fostinformat în prealabil asu-

pra intrării României în războialături de Germania nazistă.

Iniţiază lovitura de stat din23 august 1944, urmată de ares-tarea lui Antonescu şi restaura-rea Constituţiei, dar în 1947,după interzicerea şi decapitareaPartidului Naţional Ţărănesc,pe 30 decembrie este constrânssă semneze decretul de abdi-care, în aceeaşi zi fiind procla-mată republica populară.

În ianuarie 1948 pleacă înexil. Se căsătoreşte cu princi-pesa Ana de Bourbon-Parma şi,după mai multe peregrinări, sestabilesc la Versoix, în Elveţia.

Familia regală are cincifiice: principesele Margareta,Elena, Irina, Sofia şi Maria.

După Revoluţia din 1989 afost oprit de regimul Ion Iliescusă se întoarcă în ţară, cu excep-ţia Paştelui din 1992, când aatras mulţimi entuziaste venitesă-l vadă. De-abia sub preşe-dinţia lui Emil Constantinescu,în 1997, şi-a primit înapoi cetă-ţenia română. Ulterior, i-au fostretrocedate şi o parte din pro-prietăţi. Cu ocazia împliniriivârstei de 90 de ani, la 25 oc-tombrie 2011, Mihai a ţinut undiscurs în faţa camerelor reu-nite ale Parlamentului Româ-niei.

În martie 2016 a fost anun-ţată îmbolnăvirea lui de cancerşi retragerea din viaţa publică.

REMEMBER: Mihai I

al României

I

Punte Educaţională peste Prutată că şi anul acesta ŞcoalaZăneşti a fost în sărbătoare...sărbătoare de emoţii, deamintiri, de căldură, de încăr-cătură sufletească, de gân-duri, de urări ..., toate acesteacu ocazia Zilelor Şcolii ediţia

a II-a, 2017. Şi dacă prima ediţie aZilelor Şcolii Zăneşti a fost dedi-cată dascălilor de ieri şi de astăzi,cea de-a doua ediţie a fost dedicatăelevilor, foştilor absolvenţi ai Şco-lii Zăneşti. Cu acest prilej am cele-brat generaţia 1977, aflată la 40 deani de la absolvirea Şcolii Gimna-ziale Zăneşti. Lacrimi, zâmbete, re-grete, îmbrăţişări, recunoştinţă,amintiri, povestiri, ... toate erau pechipul, în sufletul şi pe buzele celorprezenţi.

Activitatea a fost un succes,împletind emoţia absolvenţilor ge-neraţiei 1977 cu emoţia actualilorabsolvenţi, cadre didactice care ausemnat cu acest prilej un nou parte-neriat cu Liceul Teoretic „A.Russo” Orhei, Republica Moldova,reînnoind, reîntărind asfel punteaeducaţională peste Prut, punte edu-caţională inaugurată cu ocazia pri-mei ediţii a Zilelor Şcolii, când amsemnat primul parteneriat al şcoliinoastre cu o instituţie de învăţă-mânt din Republica Moldova.

Doamnele profesoare Coval-ciuc Liudmila, Rotari Victoria,Patraş Tatiana, Panico Laurenţia şiLiliana Hacina, reprezentante aleLiceului Teoretic „A. Russo”Orhei, din Republica Moldova, auprezentat cadrelor didactice şi ele-vilor şcolii noastre, instituţia de în-văţământ pe care o reprezintă,activităţile pe care această instituţiele promovează.

Seria de activităţi cu ocazia Zi-lelor Şcolii Zăneşti, ediţia a II-a, s-aîncheiat cu un program cultural ar-tistic susţinut de elevii Şcolii Ză-neşti şi oferit cu drag tuturor celorprezenţi.

Profesor, Isabela JINARU

I

Ce repede trec anii...bia apucăm să ne bucurăm de copilărie, tinereţe.

Mai ieri eram copii, absolvenţi ai clasei a VIII-a. Era iunie1977.

Nu suntem generaţia de aur a şcolii, dar suntem mândri căfacem parte din ea. Din familii modeste de muncitori, lucrători înagricultură şi doar o familie de intelectuali s-au născut şi s-au ri-dicat valori care fac cinste acestei şcoli.

Avem astfel doctori, asistenţi medicali, infirmieri, ingineri, subin-gineri, angajaţi ai M.A.N., colonel la Compania de Pompieri, profesori,educatori, patroni şi muncitori cinstiţi.

Fie că am plecat peste hotare pentru un trai mai bun, fie că amrămas pe metereze aici, „acasă”, suntem mândri de ceea ce am devenit,de ceea ce avem.

Suntem mândri, de asemenea, de domnii noştri profesori care audat dovadă de mult profesionalism, care ne-au călăuzit paşii cu multădragoste şi răbdare, care ne-au educat şi instruit. Au fost pentru noi unmodel demn de urmat.

Şi iar, suntem mândri pentru că aniversarea celor 40 de ani de laterminarea clasei a VIII-a s-a putut organiza prin bunăvoinţa conduceriişcolii, aici, în şcoala noastră dragă, în sălile noastre de clasă, unde amavut parte de o primire frumoasă, de un mediu ambiental plăcut, de cu-vinte frumos alese şi de o activitate deosebită.

Mulţumiri conducerii şcolii şi colectivului actual de cadre didacticecare au participat la acţiunea noastră.

Mulţumiri dragelor noastre doamne diriginte şi profesoare care auvenit cu drag şi dor să ne revedem.

Mulţumiri tuturor colegilor generaţiei `77 care au răspuns invitaţieinoastre.

Să fim sănătoşi şi să ne revedem curând.Ana GRIGORE,

educatoare Şcoala Gimnazială Zăneşti

A

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 5


2017 a fost un an bun pentru plastica nemţeană, cu foarte multe expoziţii.În lucrările celor 14 pictori, care expun astăzi, constat o întoarcere la real,la figurativ. Chiar artiştii care întâmplător abordau o asemenea viziune,de data aceasta au curajul realului”, a spus Lucian Strochi.

În cadrul vernisajului, s-a atribuit diploma ARTISTUL ANULUI2017 pictorului Grigore Agache. „Mă simt foarte onorat de acest premiu.Cred că fiecare artist plastic nemţean ar putea fi în locul meu. 2017 a fost

un an bun, mai ales că am avut acea expoziţie, din vară, de la Muzeul de Artă,în care am prezentat 100 de lucrări realizate în decursul anilor. Eu am intitu-lat-o „Expoziţie recapitulativă”. Îmi doresc să am sănătate, ca să pot lucra încontinuare”.

Cei care iubesc arta plastică se pot bucura de acest dar privilegiat, de acestact cultural cu totul special, oferit de artiştii nemţeni, până la începutul lunii ia-nuarie. (Violeta MOŞU)

Deschiderea Zilelor Bibliotecii „G.T. Kirileanu”„Biblioteca „G.T. Kirileanu”Neamţ este continuatoarea unor vechi tra-

diţii, de peste 140 de ani, de lectură publică în judeţ. Biblioteca publică,

agora culturală a unei comunităţi, devine din ce în ce mai mult, un spaţiu des-chis celor care au nevoie de acces la informaţie prin lectură şi documentare.

„

(Continuare în pag. 6)

decembrie 2017

Bravissimo pentru Concursul Internaţionalde Interpretare „Emanuel Elenescu”

rganizat sub patronajul Inspectoratului ŞcolarJudeţean Neamţ, Liceului de Arte „Victor Brau-ner” Piatra-Neamţ şi Fundaţiei „FriendshipAmbassadors România”, în perioada 23-25 no-iembrie 2017, Concursul Internaţional de In-terpretare Muzicală „Emanuel Elenescu” afost o reuşită totală.

Am stat la sfat cu domnul Mihăiţă Albu, directo-rul Liceului de Arte „Victor Brauner”, care ne-a îm-părtăşit – cu jovialitatea ce-l caracterizează – câtevaaspecte legate de desfăşurarea concursului.

– Ce aduce nou ediţia de anul acesta faţă de celeanterioare?

– Ediţia a XXVII-a a fost una specială, în sensulcă au existat două gale, una pentru muzică clasică şiuna pentru muzică tradiţională, aici incluzând atât in-strumente populare cât şi canto. La gala de muzicăclasică, anul acesta amavut zece finalişti, con-certul de gală fiind elînsuşi un fel de concurs,de unde juriul a delibe-rat pentru trofeu. La felşi la muzica tradiţio-nală, secţiune la carenoi organizatorii ţinemfoarte mult, datorităfaptului că muzica po-pulară este o emblemă anoastră, a românilor, iarzona Neamţului a datfoarte mulţi lăutari şisolişti de muzică populară. Pentru a da greutatea ne-cesară muzicii tradiţionale am creat această secţiuneseparată de muzica clasică şi se pare că a fost foartebine, deoarece ni s-a oferit o finală foarte frumoasăcu opt finalişti.

– O expresie a standardului unui concurs estedată şi de valoarea personalităţilor ce fac parte dinjuriu.

– De mulţi ani, director artistic al concursului estedoamna Vasilica Stoiciu-Frunză (profesor la Univer-sitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi),alături de care au fost prezente multe alte personalităţiale vieţii artistice muzicale cum ar fi: Gabriel Croi-toru (solist şi concertist al Orchestrei Radio Bucureştişi profesor la Universitatea Naţională de Muzică –Bucureşti); Ticu Stanciu (membru al cvartetului„Voces”); Petre Gâscă (profesor la Universitatea Na-

ţională de Arte „George Enescu” Iaşi); Aurel Marc(fostul rector al Academiei de Muzică „Gh. Dima” dinCluj); Ştefan Neagoe (component al unui cvartet alFilarmonicii din Braşov) şi mulţi alţii...

– Şi totuşi, sufletul oricărui concurs este dat deconcurenţi...

– Aşa cum am spus la cuvântul de închidere alconcursului şi în cadrul unui interviu la Radio Iaşi,abia prin acest concurs am simţit ROMÂNIA ÎNTRE-GITĂ, în sensul că am avut un număr record de con-curenţi – 557... dintre care peste 150 din RepublicaMoldova, iar restul din întreaga ţară: Zalău, Alba –Iulia, Arad, Sighişoara, Galaţi, Tulcea, Braşov, Foc-şani, Vaslui etc. Probabil personalitatea lui Elenescua creat un magnetism pentru acest concurs dar şi se-riozitatea şi competitivitatea ediţiilor anterioare. Lau-reaţii acestui an au fost: saxofonistulGIULIAN-IOAN LUPU, elev în clasa a V-a la Cole-giul Naţional de Artă „Octav Băncilă” Iaşi (profesorLAURENŢIU REUŢ; pianist corepetitor prof. ALINFILIPESCU), care a triumfat la secţiunea clasică şiacordeonistul RADU RĂŢOI, elev în clasa a XII-a laCentrul de Excelenţă în Educaţie Artistică „ŞtefanNeaga” Chişinău, Republica Moldova, profesor SER-GIU MÂRZAC.

– Cum aţi descrie într-un cuvânt ediţia a XXVII-aa Concursului „Emanuel Elenescu”?

– Aş îndrăzni să spun BRAVISSIMO... dar nudupă propria mea apreciere, ci bazându-mă pe maimulte argumente. În primul rând am primit pe adresade email a liceului mesaje de felicitare din partea con-curenţilor, membrilor juriului, profesorilor, pentrumodul de organizare şi desfăşurare a concursului.Apoi, concurenţii s-au simţit bine şi just evaluaţi decătre juriu, chiar dacă nu au plecat toţi cu premiiacasă. Publicul a apreciat că a fost o atmosferă caldă,plăcută, civilizată iar galele s-au desfăşurat în timpoptim.

– Un gând pentru ediţia viitoare?!– Întotdeauna când sunt în furtuna concursului

îmi spun că n-o să mai organizez altă ediţie pentru căaceasta implică nişte griji şi emoţii extraordinare. Dardupă aceea, când se linişteşte totul şi se lasă cortinafinală, mi se încarcă din nou bateriile şi spun că amrealizat o treabă frumoasă, care merita din plin să fiebine făcută. Pentru că ţin foarte mult la ideea mea căeducaţia trebuie făcută prin artă.

A consemnat Gianina BURUIANĂ

O

Colindetradiţionale cu

Asociaţia Melismalasa de canto popular aAsociaţiei Melisma, înparteneriat cu BibliotecaJudeţeană „G.T. Kiri-leanu” Neamţ, a prezentatun concert de colinde tra-diţionale din diferite zone

ale ţări, duminică, 17 decembrie,în Sala Cupola a bibliotecii.

Asociaţia Melisma Piatra-Neamţ, condusă de profesor co-ordonator de canto popular şimuzica uşoară Maria Ţifrea, aorganizat un club de muzică po-pulară şi uşoară pentru copii şi ti-neri, atât din Piatra-Neamţ, cât şidin judeţ. „Scopul acestui clubeste de a încuraja fiecare copil,tânăr, să-şi depăşească emoţiile,să-şi dezvolte abilităţile muzicaleşi, cel mai important, să se dez-volte pe ei înşişi. Tradiţia, folclo-rul trebuie păstrate şi prinintermediul noii generaţii leputem menţine”, afirmă MariaŢifrea.

Pe lângă calitatea de profe-sor de canto popular şi muzicăuşoară, Maria Ţifrea este şi inter-pretă de muzică populară, astfelcă poate interacţiona mult maiuşor cu elevii ei, împărtăşindu-lesecretele scenei.

„Numele asociaţiei Melismaprovine din arta muzicii, terme-nul semnificând un ornament înmuzica vocală, care cuprinde peo singură silabă mai multe sunetealăturate unui sunet principal.Deşi asociaţia este înfiinţată re-lativ recent, clasa de canto popu-lar a avut până în momentulactual participări la diferite festi-valuri, de unde s-a întors de fie-care dată cu premii şi cu apariţiila televiziune”, a precizat MariaŢifrea. (Biblioteca Judeţeană„G.T. Kirileanu” Neamţ)

C

Paşi spre Europa

APOSTOLULPag. 6


ste un loc neconvenţional pentru dezbateri, întâlniri de lucru pe diverseteme, networking, schimb de idei. Este un spaţiu unde începe schim-barea şi dezvoltarea unei comunităţi, un partener constant al actuluieducaţional, dar şi un actor instituţional important al conservării pa-trimoniului cultural local”, a spus luni, 13 noiembrie, prof. MihaelaMereuţă, directoarea instituţiei, în deschiderea unei noi ediţii a ZilelorBibliotecii (13-17 noiembrie 2017).

Manifestările au debutat cu evocarea cărturarului G.T. Kirileanuşi cu lansarea cărţii: „Titu Maiorescu în corespondenţă cu Ion Petrovici.Completări edificatoare”, în prezenţa autorului, prof.dr. Nicolae Scurtu, is-toric literar.

Sediul bibliotecii s-a inaugurat în urmă cu 45 de ani (18 decembrie1972), când reprezentanţii Bibliotecii Centrale au donat bibliotecii pietrenecartea „Descriptio Moldaviae” de D. Cantemir (tipărită la Mănăstirea Ne-amţului, în 1825).

Mozaicul – care s-a păstrat într-o stare foarte bună până în prezent – in-titulat „Ştiinţă, cultură, artă”, realizat de Gheorghe Iacob pe frontonul Bi-bliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu”, a fost finalizat în octombrie 1981.

Pictorul Constantin Filimon,readus în faţa marelui public

Expoziţia, ver-nisată miercuri, 15noiembrie, a fostorganizată cu oca-zia Zilelor Bibliote-cii Judeţene „G.T.Kirileanu” Neamţ,în Sala Expo-Club„Victor Brauner”,prin bunăvoinţa co-lecţionarilor de artăVasile şi ElenaPleşca.

Vasile Pleşca, colecţionar de artă: „Constantin Filimon mi-a fost prieten.El a fost un pictor năvalnic care a ars pentru arta sa. Am scris un articol despre

E

(urmare din pag. 5)

decembrie 2017

,,Din Basarabia vă scriuDulci fraţi de dincolo de PrutVă scriu cum pot şi prea târziu,Mi-e dor de voi şi vă sărut”

(Grigore Vieru)

ducaţia reprezintă o punte de legătură întrecadrele didactice şi elevii de pretutindeni.Proces instructiv – educativ ce nu are gra-niţe şi care poate uni oameni de aceeaşicredinţă, pe care distanţa nu-i poate împie-dica să se simtă aproape.

Dovada o reprezintă vizita de lucruefectuată de grupul de profesori de la Li-

ceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” dinChişinău la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”,jud. Neamţ. Aici am fost întâmpinaţi cu o deose-bită amabilitate de către domnul Gabriel Ploscă– preşedintele Sindicatului din ÎnvăţământNeamţ, doamna Elizabeta Ploscă – profesoară debiologie la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şidomnul Florin Moldovanu – profesor de infor-matică la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”.

Din delegaţia de la Chişinău au făcut partedomnul Vasile Gâtlan – profesor de istorie şi di-rector-adjunct în IPLT „Principesa Natalia Da-diani”, doamna Valentina Boboc – profesor deistorie şi preşedintele Comitetului Sindical al li-ceului, membru al Biroului Executiv al Consiliu-lui municipal Chişinău, al Sindicatului Educaţieişi Ştiinţei şi doamna Larisa Barbos – profesor delimba şi literatura română.

Scopul acestei vizite reprezintă schimbul debune practici sub diverse aspecte ale funcţiona-lităţii instituţiilor de învăţământ: activitatea

corpului didactic, corpului administrativ şi celsindical între părţile contractante: Colegiul Na-ţional „Roman-Vodă”, Roman, jud. Neamţ, re-prezentat prin Tanovici Mihaela, în calitate dedirector şi profesorul Moldovanu Florin, în ca-litatea de coordonator al Proiectului EducaţionalInternaţional „Basarabia, străvechi pământ ro-mânesc”, ediţia I şi IPLT „Principesa Natalia Da-diani”, mun. Chişinău, reprezentată prin Ana

Gheorghiţa, în calitate de director şi directoruladjunct, Vasile Gâtlan, în calitate de parteneri aiProiectului Educaţional Internaţional „Basara-bia, străvechi pământ românesc”, ediţia I.

Această vizită a fost una plină de eveni-mente şi a demarat cu întâlnirea de suflet ce s-adesfăşurat la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”,unde am fost întâmpinaţi cu multă ospitalitate dedoamna director Mihaela Tanovici.

Având semnat anterior un acord de partene-riat între aceste două instituţii educaţionale, amavut ocazia să vizităm mai multe săli de clasă,laboratoare, să discutăm cu elevii şi cadrele di-dactice, să facem schimb de materiale didactice,pentru a ne familiariza cu procesul instructiv-educativ al acestei instituţii.

Şcoala reprezintă o punte de legătură dintrecele două maluri ale Prutului, de aceea schimbul

de experienţă dintre cadrele didactice şi eleviiColegiului Naţional „Roman-Vodă” pe de o parteşi cadrele didactice, elevii IPLT „Principesa Na-talia Dadiani” pe de altă parte, va constitui unpunct de plecare spre consolidarea unei relaţiide comunicare şi unificare a celor cu inimă ro-mână.

Oraşul Roman dispune de un bogat patrimo-niu cultural, dovadă fiind şi Casa memorială Ca-listrat Hogaş, operă de mare valoare, aflată subegida doamnei Cornelia Jora, custodele acestuimuzeu de aproape 40 de ani.

Programul a inclus vizita unor obiective cul-turale şi istorice din Piatra-Neamţ şi împrejurimi,cum ar fi: Mănăstirea Bistriţa, Barajul de laBicaz, Mănăstirea Pângăraţi, turnul lui Ştefan celMare, Teatrul Tineretului etc. Totodată am avutprilejul să efectuăm o vizită de lucru la Casa Cor-pului Didactic şi Sindicatul Lucrătorilor din În-văţământ şi Cercetare Ştiinţifică, condus de unînflăcărat patriot al neamului, om de bună cre-dinţă, domnul Gabriel Ploscă, iniţiatorul acestuiproiect, un promotor al valorilor general-umaneşi naţionale. Domnia sa a avut bunăvoinţa de ane informa despre munca membrilor sindicalişti,despre succesele obţinute în apărarea drepturiloroamenilor, punându-ne la dispoziţie diverse ma-teriale ilustrative despre locurile inedite pe carele-am vizitat, inclusiv revista cadrelor didactice„Apostolul”, editată de Sindicatul din Învăţământşi Cercetare Neamţ. Ceea ce ne-a marcat aici afost dorinţa şi disponibilitatea de a relaţiona curomânii de pe ambele maluri ale Prutului, întrupromovarea valorilor culturale, organizarea acti-vităţilor artistice, ştiinţifice, sociale, deschizândastfel noi perspective de colaborare.

În această perioadă am avut deosebita plă-cere să cunoaştem oameni profesionişti din di-verse domenii de activitate, care ne-audemonstrat o adevărată lecţie de patriotism şimândrie de neam. Sperăm ca acest parteneriat săfie de bun augur, un nou început, care va punebazele unei relaţii durabile între cele două insti-tuţii de învăţământ.

Tot ceea ce ne dorim cu adevărat este ca, în-torşi acasă, dincolo de Prut, să aşteptăm plini desperanţe, cu bucurie, vizita acestor fraţi ai noştri.Pentru că a sosit timpul să ridicăm fruntea şi săne privim în ochi deoarece, suntem siguri, le vomface rând pe rând pe toate, atât timp cât „eu maivreau şi tu mai vrei”, vorba cântecului.

Larisa BARBOS,Profesor de limba şi literatura română IPLT

„Principesa Natalia Dadiani”, Chişinău

Scrisoaredin Basarabia

E

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 7


l şi mi-a spus: „Am o rugăminte la tine, câte lucrări să-ţi dau să nu duciarticolul la ziar? Mă umpli de duşmani! Lasă-mă în pace!”.

Cristian Livescu, critic de artă: „Vreau să vă felicit pentru ideea dea-l readuce în atenţie pe Constantin Filimon, un pictor care merită adusperiodic în faţa marelui public. Era un pictor special, un pictor care seangaja greu în a lucra, dar când se apuca de lucru, făcea câte 5-6 lucrăriîntr-o seară. Lucrările sale denotă un spirit care gândea foarte serios. Nuatât asupra compoziţiei, cât asupra culorii”.

Preotul Dorin Ploscaru: „Sunt încântat de gestul de prietenie al familieiPleşca, acela de a reconstitui un itinerariu pictural, estetic legat de viaţa şi creaţialui Constantin Filimon. Eu îl am la proscomidie pe Constantin Filimon, alăturide alţi prieteni – scriitori, poeţi – trecuţi în veşnicie. În fiecare duminică îl po-menesc: „Robul lui Dumnezeu Constantin -PICTORUL”. (Violeta MOŞU)

Studenţii continuă stagiunea muzicală l Recital de arii şi lieduri. Stagiunea muzicală 2017-2018, în organi-

zarea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Pia-tra-Neamţ, şi a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”

continuă, propunând melomanilor întâl-nirea cu muzica vocală. Astfel, mier-curi, 15 noiembrie, la Sala Cupolă aBibliotecii „G.T. Kirileanu” din Piatra-Neamţ, de la ora 17:00, a avut loc un re-cital profesionist de arii şi lieduri îninterpretarea claselor de canto ale Fa-cultăţii de Muzică. Conducerea muzi-cală aparţine conf. univ. dr. AnastasiaBuruian şi lector univ. dr. Gabriela Pe-pelea. Acompaniamentul de pian esteasigurat de asist. univ. dr. Cristina Şoituşi cda. Raisa Bârliba.lConcert coral la Liceul de Arte

„Victor Brauner”. Miercuri, 6 decem-brie 2017, la sala studio „Theodor Ma-carie” a Liceului de Arte „VictorBrauner” din Piatra-Neamţ a avut loc

e

(Continuare în pag. 8)

decembrie 2017

Centenarul Marii Uniri la Editura Humanitas (III)ditura Humanitas ne propune să descoperim în seria Centenar 2018 mărturii şi studii esenţialedespre România în Primul Război Mondial, despre Marea Unire din 1918. După cele trei vo-lume ale Jurnalului de război semnat de MARIA, Regina României, după Istoria Basarabieide Ion Nistor, Memorii de război de George Topârceanu şi Tezaurul României de la Moscovade Marian Voicu vă propunem astăzi alte trei titluri:

Viaţa şi aventurile unui Cioban Român în Bulgaria„Memoriile lui Nicolae Şucu se citesc ca un scenariu de western. Vedem cu

ochii săi Bărăganul, bălţile Ialomiţei şi Dunării şi mai ales Dobrogea, ţinuturi defrontieră, cu locuitori puţini, cutreierate de haite de lupi şi păscute de turme imense,unde oamenii îşi păzesc avutul şi viaţa bizuindu-se pe bâta ciobănească, pe cuţitşi revolver. Fire aventuroasă, eroul nostru se lasă sedus de atracţia unui trai uşor.Însă vin anii războaielor – cele balcanice, apoi conflagraţia mondială. NicolaeŞucu stă sub arme mai bine de cinci ani şi ia parte la marile bătălii care vor desenaharta Balcanilor. E martor al schimbării frontierelor, al mişcărilor de populaţie şial atrocităţilor care brăzdează epoca şi spaţiul geografic. Cu toate calităţile sale –e, fără îndoială, un om care ştie să se descurce –, faptul că reuşeşte să supravieţu-iască vremurilor este, până la urmă, miraculos. Citindu-i povestea vieţii, ne putemda seama că miraculoasă a fost, de fapt, supravieţuirea tuturor anonimilor prinşiîn vâltoarea acestei istorii.” (Daniel Cain)

Misiune în România„La două săptămâni după dezastrul de la Turtucaia, autorităţile române au

făcut primele demersuri pentru trimiterea în ţară a unei misiuni militare de cătreguvernul francez; în fruntea Misiunii a fost desemnat generalul Berthelot. Cu aju-torul câtorva sute de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi specialişti francezi, de la aviatorişi medici până la mitraliori şi artilerişti, o armatã distrusã se va transforma într-oforţă capabilă să obţină singura victorie a Antantei împotriva Puterilor Centraledin anul 1917. Printre cei care au contribuit la miraculoasa renaştere a armatei ro-mâne se află şi căpitanul Marcel Fontaine. Este martorul mizeriei în care se zbatcei refugiaţi într-o Moldovă suprapopulată şi înfometată, plină de trupe ruseşti.Depune mari eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor igienice, dar se loveşte de oteribilă inerţie. Şi atunci îşi dă seama că nu poate avea autoritate asupra subordo-naţilor decât fiindu-le el însuşi un model.” (Daniel Cain)

România în lumini şi umbrePublicată în 1921, la finele Marelui Război, cartea canadiencei Ethel Greening

Pantazzi este un minunat amestec de istorii şi istorie. Volumul debutează luminos,într-o Românie necontaminată de smogul revoluţiei industriale şi unde, cum măr-turisea autoarea, te puteai uşor transporta în secolul al XV-lea. Luminile unui traiconfortabil şi indestulat se sting parcă simbolic în seara intrării României în PrimulRăzboi Mondial, în vara anului 1916. Evadarea spre aparent mai liniştita Odessaaduce cu sine doar o noapte şi mai adâncă. Victoria bolşevicilor, în toamna anului1917, a schimbat total viaţa liniştitei colonii româneşti din Odessa, iar arestareasoţului autoarei, alături de alţi reprezentanţi ai protipendadei româneşti, a prilejuitşi momentul de eroism al canadiencei, după întâlnirea cu un curajos compatriot,celebrul colonel Boyle. Însă dincolo de toate acestea, cartea lui Ethel GreeningPantazzi rămâne o istorie frumoasă despre români în vremea în care luminoasaBelle Epoque făcea loc întunecatului Grande Guerre.” (Constantin Ardeleanu)

Rep.

E

Asociaţia Profesorilorde Istorie din Neamţ

ÎN FAŢA CENTENARULUI(urmare din numărul trecut)

e urmăreşte un parteneriat cuprofesorii de istorie din Basa-rabia, elevi basarabeni ur-mând să vină în ospeţie înjudeţul Neamţ, să desfăşoaremai multe activităţi de oma-giere a Marii Uniri. ProfesorulLiviu Rusu, preşedinte al Aso-

ciaţiei Învăţătorilor, anunţa sprijinulsău pentru continuarea acestui pro-iect şi evidenţia dorinţa sa pentruanul viitor: să salute şi să fie salutatde elevii săi într-un singur fel: „Tră-iască România Mare!”.

Cercetarea istorică va continuaşi prima zi de iarnă 2018 va fi întâm-pinată de o nouă carte, prin care se vaarăta că Neamţul a avut un rol însem-nat în marea istorie a primului războimondial. Căci Neamţul a cunoscut înperioada 1916-1918 tot ceea ce în-seamnă războiul, cu toate ororilesale, cu fronturi, bejenii, rechiziţii,case şi gospodării distruse, taţi şi fraţicare nu s-au mai întors acasă. Însă la1 decembrie 1918 se făcea RomâniaMare, iar satele din munţii Neamţuluinu mai erau la hotare, ci în mijloc deţară, la fel şi Ceahlăul, un muntesfânt al românilor, iar locuitorii numai treceau de o parte şi de alta prin„vama ursului”, ci pe drumurile pie-truite din trecători. În România Mare,Ferdinand I Întregitorul s-a ţinut decuvântul dat soldatului-ţăran întranşe ele de la Mărăşeşti: a făcut re-forma agrară şi electorală. Războiullăsase în urma sa suferinţă şi lipsuri,dar românii îşi vedeau împlinit visulde veacuri – unirea – şi, mai mult,aveau un pământ al lor pe care să-lmuncească şi să-l apere. Cei maimulţi dintre noi, de prin sate, ammoştenit pământul primit atunci.După toate cele spuse considerăm căsunt multe de sărbătorit şi poate cănoi, nemţenii, şi noi, românii, poatevom trece peste toate care ne despartşi ne vom bucura împreună.

Daniel DIEACONU

S

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 8


radiţionalul concert coral, înscris în acest an sub genericul „Linişteasărbătorilor”. Concertul a fost susţinut de Corul de cameră al facultăţii,dirijor – Rodica Trandafir, la pian – Ioana Veţean.

De anul acesta, corul se va numi DIMAcor:D, o denumire ce areca punct de plecare numele instituţiei-mamă, al compozitorului şi pro-fesorului Gheorghe Dima, primul rector al acesteia.

În deschiderea concertului s-a produs Grupul psaltic „Evanghe-lismos”, coordonator Ciprian Ceai.

Peregrinările lui Radu Cristian MacaveiArtistul plastic Radu Cristian Macavei, profesor la Şcoala Populară de

Artă, s-a întors pe simezele pietrene cu o expoziţie personală de pictură şigrafică intitulată „Peregrinări” (vernisaj – 21 noiembrie 2017). Lucrările auputut fi admirate până la sfârşitul lunii noiembrie, la Galeriile de Artă „ Las-căr Vorel” din Piatra-Neamţ.

„Vreau să fac o precizare de ordin personal. Există aici un portret care

nu are legătură cu expoziţia, nu l-am adus ca să vedeţi că ştiu să desenez şiportrete. Portetul o reprezintă pe soţia mea. Ea a fost şi muza mea. În me-moria ei am organizat această expoziţie. Părţi din sufletul ei se regăsesc şi

(urmare din pag. 7)

t

decembrie 2017

Un regal praghezo-nemţean, la Sala Cupolă a Bibliotecii Judeţenen virtutea tradiţiei cu care ne-a obişnuit, dea aduce în atenţia noastră nume sonorepentru comunitate dar şi pentru cultura ro-mânească, Biblioteca Judeţeană „G.T. Ki-rileanu” ne-a oferit, pe 5 decembrie 2017,un regal praghezo – nemţean, prin recitalulextraordinar susţinut de solista de renumeinternaţional Anda-Louise Bogza, acompa-

niată în mod strălucit la pian de conf. univ. dr.Mihaela Spiridon.

A încerca să conturezi cariera strălucită acelor două doamne ale muzicii, a încerca să lecreionezi parcursul artistic, este, pentru publiculmeloman nemţean, un gest aproape inutil.

Aşadar, spectacolul dedicat sărbătorilor deiarnă a avut-o în prim plan pe soprana Anda-Louise Bogza, „o voce verdiană, amplă, bogată,intensă, plină de emoţie”, o artistă care a concer-tat cu succes fulminant în toată Europa, dar şipeste mări şi oceane, în Asia şi America. A fostaplaudată în „Aida” la Opera de Stat din Viena,Opera de Stat din Berlin, Deutche Oper din Ber-lin, Opera din Leipzig etc. A făcut o impresie ex-traordinară cu „Tosca” la Festivalul „MaggioMusicale Fiorentino”, la Opera Bavareză de Statdin München (dirijor Zubin Mehta), Opera dinFrankfurt, Opera Naţională din Bordeaux, NewIsraeli Opera din Tel Aviv etc.

Este formată la Liceul „George Enescu” din

Bucureşti şi Academia de Muzică din Praga (stu-dii de pian, clavecin şi canto), fiind angajată laOpera de Stat din Praga şi Teatrul Naţional dinPraga. Aici şi pe multe alte scene ale lumii (Mu-

sikvereinssaal – Viena, Festspielhaus – Salzburg,Royal Albert Hall – Londra, Sala Radio – Bucu-reşti, Opera House – Nisa etc.) a performat zecişi zeci de roluri, sub bagheta unor dirijori celebricum ar fi: Zubin Mehta, Maurizio Arena, FabioLuisi, Gunter Neuhold, Pier Giorgio Morandi şimulţi alţii.

Alături de Anda-Louise Bogza, pietreancanoastră pe deplin aplaudată în lumea largă, s-aaflat o altă personalitate muzicală, Mihaela Spi-ridon, care şi-a pus puternic amprenta atât asupraînvăţământului muzical (preuniversitar şi univer-sitar) cât şi asupra interpretării pianistice. Ea esteabsolventă a Conservatorului „Ciprian Porum-bescu” din Bucureşti, actualmente fiind confe-renţiar universitar doctor la Academia de Muzică„Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, ExtensiaPiatra-Neamţ. Îi aparţine ideea înfiinţării şi orga-nizării la Piatra-Neamţ a Concursului Internaţio-nal de Pian „Carl Czerny” şi s-a implicat beneficîn afirmarea primei instituţii de învăţământ su-perior muzical în oraşul nostru. A susţinut nenu-mărate recitaluri în ţară şi în străinătate şinumeroase tinere talente îi datorează notorietatea(Daniel Ciobanu, Andrei Gologan, Raluca Ouatuşi mulţi alţii). Este director artistic al FestivaluluiVacanţe Muzicale, manifestare unde a avut uncâmp larg de afirmare a valenţelor sale artistice,dar şi manageriale.

Spectacolul a debutatcu un omagiu pe careAnda-Louise Bogza l-aadus Majestăţii Sale, Re-gele Mihai I, cu ocazia tri-stului eveniment alstingerii din viaţă a ultimu-lui rege al românilor, şi oevocare a personalităţii luiG.T. Kirileanu, fost biblio-tecar al Casei Regale. Me-moria lor a fost cinstităprin interpretarea deosebitde sensibilă şi vibrantă aunui şirag de piese „AveMaria” compuse de Schu-bert, Bach/Gounod şiSaint-Saens, precum şi aemoţionantei piese „PanisAngelicus” a lui CesarFranck.

În a doua parte a programului am văzut oAnda-Louise duioasă în „O mio babbino caro”,plină de dezinvoltură în „Habanera” din „Car-men” a lui Bizet şi interpretând magistral aria

„Les filles de Cadiz” a lui Delibes – toate extremde mult gustate de public şi aplaudate pe măsură.

Deoarece recitalul s-a desfăşurat sub titula-tura „Amintiri, Daruri, Lumina”, protagonista aevocat personalităţi care i-au marcat evoluţia ar-tistică, printre care profesorii Lina Şum, TheodorMacarie, Arta Florescu dar mai ales Elena Botez,prezentă în sală, care a devenit „naşa” noului CDal Andei-Louise, pe care l-a botezat cu şampanie.A fost un moment spumos...

Lumina şi Darurile cele mai strălucitoare,care au adus deliciul publicului, au venit în ul-tima parte a reprezentaţiei când ni s-a oferit unturneu internaţional de colinde, care a debutat tri-umfal cu „Adeste Fideles”... venite adoremusDomine şi a continuat cu colinde americane, ger-mane, ceheşti, franţuzeşti şi româneşti. Am as-cultat astfel plini de încântare: „O Holy Night”,„White Christmas”, „Les anges dans nos cam-pagnes”, „Stille nacht”, „O Tannenbaum”, „O ceveste minunată”...

Ce aş mai putea spune, în numele meu şi alprivilegiatului public care a fost martorul acestuiregal muzical? Doar atât: Mulţumim Anda-Louise Bogza şi Mihaela Spiridon pentru Daru-rile pline de Amintiri şi Lumină cu care începemsezonul frumos al sărbătorilor de iarnă. Şi...Anda-Louise, te aşteptăm cu drag, ori de câte oritreci prin Piatra-Neamţ, spre a ne încânta cumagia prin care transformi fiecare concert în ne-uitate sărbători ale muzicii şi sufletului.

Gianina BURUIANĂ

Î

Paşi spre Europa

APOSTOLUL Pag. 9


n aceste lucrări”, a spus Radu Cristian Macavei.Despre expoziţie şi artist a vorbit Emil Nicolae, critic de artă:

„Artistul nu are prejudecăţi faţă de cromatică. Are şi pasaje cu nuanţemoi, semicalde, semireci, dar forţa, în opinia mea, constă în construc-ţie, în desen”.

Radu Cristian Macavei s-a născut la 14 septembrie 1965, în Iaşi.În 1998 a fost distins cu Diploma de excelenţă la „Toamna veneţiană”(Veneţia) şi cu Premiul al II-lea anul următor, la „Masks in Venice” în

acelaşi oraş italian.

Laureaţii „Galei Ambasadorilor Nemţeni” Pe 7 decembrie, la Teatrul Tineretului, s-a desfăşurat prima ediţie a

„Galei Ambasadorilor Nemţeni”, prilej de evidenţiere a personalităţilor nem-ţene care s-au făcut remarcate pe parcursul ultimului an, iunie 2016-iunie2017.

Categoriile nominalizărilor au fost: Artă, Educaţie şi cercetare, Tinerevalori, Sănătate, Voluntariat, Asistenţă socială şi Sport.

Nemţenii nominalizaţi la categoria „Educaţie şi cercetare” au fost DorelHaralamb (profesor de fizică la Colegiul Naţional „Petru Rareş” Piatra-Neamţ), Ovidiu Albert (profesor de istorie la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şi preşedintele Asociaţiei „Muşatinii Roman”), prof Daniela Neamţu(director al Colegiului Naţional de Informatică Piatra-Neamţ), Ionel Ceo-banu (profesor de Teorie-solfegiu-dicteu şi Armonie la Liceul de Arte „Vic-tor Brauner” Piatra-Neamţ) şi Dan Ţârdea (profesor de arte vizuale la Liceul„Vasile Conta” din Târgu Neamţ şi la Seminarul Teologic Ortodox „Venia-min Costachi”).

Juriul local, adică prof. VIOREL STAN, inspector şcolar general al In-spectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, prof. GABRIEL PLOSCĂ, preşedin-tele Sindicatului Liber din Învăţământ Neamţ şi prof. FLORENTINAMOISE, director Casa Corpului Didactic, a acordat premiul dlui. prof. DanŢârdea.

Au mai fost premiaţi, la categoriile menţionate: Monica Sofron (Asis-tenţă Socială), Valentin Gavril (Sport), Sebastian Cătănoiu (Voluntariat),Dan Gabriel Arvătescu (Sănătate), Lucian Strochi (Artă), Eliza Chirilă (Ti-nere Valori). Actriţa Draga Olteanu Matei a primit premiul de Excelenţăpentru întreaga activitate.

î

decembrie 2017

Invitaţie la alternativa educaţională Step by Stepentrul Step by Step pentru Educaţie şi Dez-voltare Profesională (CEDP) a lansat cătreI.S.J.-uri şi unităţile de învăţământ preuni-versitar oferta de extindere a alternativeieducaţionale Step by Step pentru anul şco-lar 2018 – 2019. În anul şcolar în curs, lanivelul judeţului Neamţ, din numărul totalde clase stabilite în mediul urban, doar trei

sunt cu alternativă educaţională Step by Step,respectiv două la Şcoala „Nicu Albu” Piatra-Neamţ şi una la Şcoala nr. 5 Piatra-Neamţ. Dinpăcate, în ultimii ani numărul acestor clase deStep a rămas acelaşi, nicio altă şcoală nefiind in-teresată de sistemul educaţional de excepţieavansat de acest sistem. „Această ofertă este con-struită astfel încât să răspundă atât solicitărilorpărinţilor cât şi interesului cadrelor didacticepentru calitatea interacţiunilor la nivelul clasei,având ca obiectiv susţinerea dezvoltării cogni-tive, emoţionale, sociale şi fizice ale fiecăruicopil. CEDP promovează alternativa educaţio-nală Step by Step de 22 de ani, fiind permanentpreocupat de susţinerea unui învăţământ de cali-tate, de respectarea principiilor şi specificului al-ternativei. Extinderea constantă a numărului degrupe şi clase şi menţinerea continuităţii progra-mului în toţi aceşti ani au validat faptul că Stepby Step este un program educaţional de succesapreciat de copii, părinţi şi cadre didactice fiindalternativa cu cea mai largă răspândire la nivelnaţional”, au precizat reprezentanţii CEDP. Datalimită pentru trimiterea cererilor de extindere este15 februarie 2018. La nivel naţional, în anul şco-lar 2017-2018 reţeaua Step by Step are 600 grupede învăţământ preşcolar din 178 grădiniţe din 38de judeţe. În acelaşi an, 344 cadre didactice auparticipat la 11 sesiuni de formare în metodologiaalternativei Step by Step pentru învăţământ preş-colar. De asemenea, sunt 613 clase învăţământprimar din 154 şcoli din 35 de judeţe, iar 451cadre didactice au parcurs cursurile de formare înmetodologia alternativei educaţionale Step byStep în şase centre zonale de formare. În acestcontext, extinderea alternativei educţionale Stepby Step în anul şcolar 2018-2019 presupune pre-gătirea cadrelor didactice în vederea aplicăriimetodologiei alternativei educaţionale Step byStep la standardele de calitate prevăzute în In-strumentul de dezvoltare profesională elaboratde ISSA – amenajarea spaţiilor pentru grupelepreşcolare / clasele primare cu mobilier specificşi materiale didactice adecvate care susţin explo-rarea şi învăţarea într-un mediu sigur şi atractiv.

Evident, unităţile de învăţământ solicitante tre-buie să îndeplinească în mod necesar câteva con-diţii. Pentru învăţământul preşcolar trebuieAcordul Consiliului de Administraţie al grădini-ţei, în care să se specifice numele şi acordul scrisal cadrelor didactice, de preferat titulare, care do-resc să aplice la grupă metodologia specifică al-ternativei educaţionale Step by Step; existenţaspaţiului fizic necesar desfăşurării activităţii: sălide grupă în grădiniţe cu program normal, prelun-git sau săptămânal, cu maximum dublă funcţio-nalitate (în cazul grădiniţelor cu programprelungit), pentru a putea asigura organizarea tu-turor centrelor de activitate în sala de grupă; asi-

gurarea funcţionării grupei Step by Step, în mă-sura posibilităţilor, cu un ajutor de educatoare,respectarea standardelor Step by Step referitor ladotarea cu mobilier şi materiale didactice; acor-dul Inspectoratului Şcolar Judeţean referitor laorganizarea grupelor Step by Step. În învăţămân-tul primar fiecare clasă Step by Step este normatăcu două posturi de învăţători, iar programul dedesfăşurare a activităţilor didactice este de 8 ore(8.00-16.00), urmând ca în intervalul 10.00-14.00 cele două cadre didactice să lucreze îm-preună. Cererile pentru grupe preşcolare şi/sauclase primare adresate CEDP, însoţite de docu-mentele solicitate, vor fi analizate de Consiliul

Director CEDP, urmând a se stabiliunităţile de învăţământ cărora li seaprobă extinderea. În urma aprobării,cadrele didactice nominalizate de uni-tăţile preşcolare/şcolare vor participala cursurile de pregătire organizate deCEDP în Centrele de formare Step byStep (pentru învăţământul preşcolar –2 module, pentru învăţământul primar– 5 module). Calendarul cursurilor,precum şi toate detaliile organizato-rice legate de acestea, vor fi comuni-cate tuturor unităţilor de învăţământîn timp util.

Red.

C

Cinstire eroilor în Parcul Memoriei Naţionaleoisprezece elevi din Neamţ, însoţiţi de doi profesori, au plantat, pe data de 18 noiembrie,150 de puieţi de stejar, în Parcul Memoriei Naţionale, la Mărăşeşti, lângă mausoleul închinateroilor din primul război mondial. Au participat la această acţiune şapte elevi de la ŞcoalaGimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni, însoţiţi de prof. Dorina Surdu şi cinci elevi de laŞcoala Gimnazială „Gheorghe Dumitreasa” Girov, însoţiţi de prof. Cristian Bordei.

„Elevii şi profesorii de la cele două şcoli au participat la acţiunea naţională dedicatăCentenarului Marii Uniri, la invitaţia Asociaţiei În Munţii Neamţului şi a Consiliului Jude-ţean Neamţ. Numele tuturor voluntarilor se vor regăsi într-o capsulă a timpului, care va fi

îngropată în zona centrală a acestui loc închinat memoriei eroilor români căzuţi în primul războimondial”, precizează prof. Elena Preda, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean(ISJ) Neamţ.

În judeţul Neamţ, prima iniţiativă de plantare a unui stejar dedicat Centenarului Marii Uniriaparţine elevilor de la Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ, coordonaţi de prof.Mihaela Gherghelescu.

Parcul Memoriei Naţionale este iniţiat de Antena3, în parteneriat cu Ministerul Apărării Na-ţionale, Romsilva şi Consiliul Judeţean Vrancea. 50.000 de stejari au fost deja plantaţi la Mără-şeşti. Parcul va avea la final 335.000 de stejari, câte unul pentru fiecare erou căzut în primulrăzboi mondial, sacrificiu care a făcut posibilă realizarea Marii Uniri de la 1918. (Red.)

D

Nihil sine Deo

APOSTOLULPag. 10decembrie 2017

Uităm martirii temniţelor comuniste?m ales acest subiect, pe de oparte în contextul anului 2017care a fost declarat de Patriar-hia Română drept Anul omagialal sfintelor icoane, al iconarilorşi al pictorilor bisericeşti şiAnul comemorativ Justinian Pa-triarhul şi al apărătorilor Orto-

doxiei în timpul comunismului, iar pede altă parte deoarece tema reprezintăo pagină mai puţin cunoscută din isto-ria recentă a României şi, nu în ultimulrând, din istoria Bisericii noastre.

Nu mi-am propus o dezvoltareaprofundată a subiectului, întrucâtspaţiul şi specificul revistei nu permitacest lucru, ci doresc să determin in-teresul pentru studiu şi cercetare faţăde aspectele delicate, controversate şineelucidate încă.

Chiar dacă anul pe care îl înche-iem peste câteva zile a constituit pri-lejul organizării mai multorevenimente culturale, ştiinţifice şi co-memorative pe tema sus-menţionată,cu siguranţă că numărul mare de cle-rici şi credincioşi (indiferent cărui cultau aparţinut) care L-au mărturisit peHristos în închisorile regimului comu-nist din România nu va putea fi cunos-cut vreodată cu exactitate, având învedere faptul că majoritatea dosarelorcelor arestaţi au fost întocmite pe di-verse cauze de drept comun, civil saupenal (tulburarea ordinii şi liniştii pu-blice, agitarea mulţimilor împotrivaclasei conducătoare, misticism, apar-tenenţa la unele mişcări ideologice ex-tremiste, mărturie mincinoasă, furt,crimă etc.).

În general, suferinţa ne scoate dinorice zonă de confort şi ne plasează

într-un spaţiu al credinţei, chiar dacăuneori, nesigur şi neclar, însă râvnit întotalitate. Suferinţa asumată poate re-prezenta o şcoală a dragostei careaduce o înţelegere complexă asupravieţii. Un astfel de exemplu îl consti-tuie mărturisitorii din închisorile co-muniste. Nume sonore precum:Mihaela Iordache (+1936), ValeriuGafencu (+1952), Constantin Oprişan(+1959), Ilarion Felea (+1961), DaniilSandu Tudor (+1962), Nichifor Crai-nic (+1972), Radu Gyr (+1975), pr.prof. dr. Dumitru Stăniloae (+1993),Virgil Maxim (+1997), ElisabetaRizea (+2003), pr. Nicolae Grebenea(+2006), pr. Ioan Iovan (+2008), Bar-tolomeu Anania (+2011) etc., repre-zintă doar câţiva dintre cei care aumărturisit cu preţul vieţii pe Hristos,alăturându-se cetei triumfătoare amartirilor. O simplă lectură a vieţii lor,a prigoanelor şi torturilor îndurate întemniţe, ne determină să abordăm cutotul altfel viaţa şi valorile ei. Exem-plul acestora constituie modele şi re-pere pentru generaţiile actuale, cândconştiinţa naţională, credinţa creştinăşi demnitatea sunt idei ce par a fi pe-rimate. Totodată, nu putem fi indife-renţi faţă de situaţiile în care uniideţinuţi ai temniţelor comuniste, fiechiar clerici au încheiat „pactul cu dia-volul” devenind trădători sau informa-tori ai serviciilor de securitate şirepresiune.

Chiar dacă foarte mulţi preoţi or-todocşi au fost închişi după anul 1948,Biserica Ortodoxă Română, ca insti-tuţie a fost cruţată, în special în timpulvieţii patriarhului Justinian. Dupămoartea acestuia, politica de menajare

a Bisericii Ortodoxe s-a transformat înuna de infiltrare. Putem distinge douălaturi ale persecuţiei religioase: repre-siunea brutală (lichidarea fizică sauaruncarea în temniţă a preoţilor şi cre-dincioşilor, interzicerea unor culte, în-chiderea sau dărâmarea lăcaşurilor decult); persecuţiile indirecte (propa-ganda ateistă, presiuni asupra clerului,infiltrarea în rândurile membrilor cul-telor a unor agenţi ai Securităţii).

Sistemul comunist a acţionat înmai multe direcţii: asupra clericilor şilaicilor, monahilor, instituţiilor de cul-tură. Începând cu anul 1950 şi mănăs-tirile ortodoxe din România au fostsupuse unor ample intervenţii ale Se-curităţii, care le percepea drept centre

reacţionare împotriva regimului comu-nist. Considerând că acţiunile antico-muniste sunt mult mai bine organizateîn zonele în care existau mai multemănăstiri, organele de represiune audecis să intervină în forţă în aceste re-

giuni. Apogeul este atins spre sfârşitulanilor ’50, odată cu emiterea Decretu-lui 410, în data de 28 octombrie 1959,care prevedea desfiinţarea anumitormănăstiri şi reducerea drastică a numă-rului de călugări şi călugăriţe în toatemănăstirile. Argumentul era unul sim-plu: pe de o parte mănăstirile constitu-iau locuri de refugiu şi organizarepentru cei care susţineau rezistenţa an-ticomunistă, iar pe de altă parte, orga-nele de represiune au constatat faptulcă numărul mănăstirilor şi al persona-lului monahal era prea mare pentru unstat declarat ateu: 191 de mănăstiri încare vieţuiau 6.400 de călugări şi călu-găriţe (în anul 1958). Drept urmare aacestui decret, 1.457 de călugări şimaici trebuiau să părăsească aşezămin-tele monahale. Monahismul puteafuncţiona doar în mănăstirile autorizateşi recunoscute legal pe baza unui per-mis de funcţionare eliberat de către De-partamentul Cultelor. Ulterior, mulţimonahi şi-au găsit sfârşitul în temniţelecomuniste sau la Canalul Dunăre –Marea Neagră. Cu toate acestea, prinefortul şi jertfa multor trăitori adevăraţiai credinţei, bisericile şi mănăstirile aurezistat tuturor presiunilor.

Considerăm că elucidarea multoraspecte din perioada detenţiilor comu-niste constituie o prioritate a BisericiiOrtodoxe Române şi nu numai, în con-textul clarificării cazurilor în care con-damnaţii au executat pedepse strictpolitice şi în care au executat ani greide temniţă pe motive religioase, măr-turisind credinţa creştină cu preţul vie-ţii pământeşti.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

A

GRIGORE CARAZA – un strigăt al românismului dincolo de oceanitlul acestui arti-col pleacă atât dela proaspăta co-municare pe caream susţinut-odespre GrigoreVieru, ca voce aconştiinţei româ-

neşti – cu ocazia lansăriiproiectului „Maluri dePrut – Basarabia Necu-noscută” –, de la apleca-rea şi solidaritatea lui Grigore Caraza faţă deproblemele Basarabiei şi Bucovinei, dar mai alesde la activitatea lui de militant, desfăşurată şi pesteocean, după expatrierea din anul 1980.

În luna noiembrie a acestui an s-au împlinittrei ani de când a trecut în nemurire Grigore Ca-raza, considerat un erou naţional după ce a cumu -lat 21 de ani de temniţă comunistă şi doi ani dedomiciliu forţat. Despre atrocităţile la care a fostsupus în închisorile prin care a trecut şi despre te-roarea ciumei roşii – mulţi dintre noi am citit cuoroare în cartea sa „Aiud însângerat”, o carte des-pre care editorul Adrian Alui Gheorghe, spunea înprefaţă că ...te lasă fără aer... o citeşti, te freci laochi şi crezi că e vorba de un vis urât, de un coş-mar.

În anul 1970, după ce comuniştii l-au arestatdin nou intentându-i un nou proces politic, Gri-gore Caraza ia hotărârea de răscruce de a părăsidefinitiv ţara, cu scopul precis de a continua luptape care o începuse încă din adolescenţă.

Trecând pe sub furcile caudine ale comisieide partid şi după ce a ameninţat că dacă nu estelăsat să plece se va stropi cu benzină şi-şi va dafoc în faţa Hotelului Ceahlău – ajunge în sfârşit înAmerica (New York) în anul 1980 iar până în anul2001, când se întoarce în ţară, va reprezenta unstrigăt al românismului dincolo de ocean.

În perioada 1980-1984 a luat parte la toatemanifestaţiile care au avut loc în New York în faţaConsulatului Român şi în faţa Sediului Organiza-ţiei Naţiunilor Unite, iar din 1984 până în 1989 aorganizat aceste demonstraţii în calitate de secre-tar şi apoi de preşedinte al Consiliului NaţionalRomân şi de vicepreşedinte pentru SUA al Aso-ciaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, cu sediul la Ge-neva. A fost prezent la demonstraţiile organizatepe scările Congresului SUA şi în faţa AmbasadeiRomâne de la Washington D.C., apoi la Los An-geles, precum şi la o demonstraţie ad-hoc din faţaAmbasadei Române de la Paris.

Mai mult, Grigore Caraza a depus în mod ofi-cial documente despre România comunistă la se-cretariatul a 97 de deputaţi şi 33 de senatoriamericani, cerând insistent intervenţia – în calitatede cea mai mare putere a lumii – pentru respecta-rea drepturilor românilor. Emoţionant mi se pareşi gestul de a da foc steagului URSS în faţa Con-sulatului Român de la New York, în semn de pro-test faţă de amestecul acestui stat în treburileinterne ale României. De asemenea, în septembrie1986 a prezentat documente despre dictatura co-munistă din România la Sediul ONU din New

York, pentru 20 de miniştri de externe din cele maireprezentative ţări ale lumii, solicitând ca ţaranoastră să fie trecută pe ordinea de zi a anului res-pectiv.

Un alt aspect semnificativ este legat de me-moria fantastică a lui Grigore Caraza care în tim-pul detenţiei a reţinut peste 10 000 de versuri dela poeţii din închisori, dintre care mii compuse deNichifor Crainic şi Radu Gyr. Această memoriel-a ajutat ca, odată ajuns în America să le trans-pună – împreună cu alţi colaboratori – într-unvolum de poezii numit „Poezii din închisori”...

Şi ştiu cât de mult iubea mai ales următoareleversuri ale lui Radu Gyr: „Înfrânt nu eşti atuncicând sângeri/ Şi nici când ochii'n lacrimi ţi's,/ Celemai crâncene înfrângeri / Sunt renunţările la vis.”

Cele descrise mai sus sunt doar câteva crâm-peie din ceea ce a fost cu adevărat eroul naţionalGrigore Caraza. Doar cei care l-au cunoscut potavea cu adevărat o măsură a dimensiunii sale mo-rale, a caracterului său de neclintit, a eroismuluisău fără bravadă.

Care este explicaţia acestei întregi vieţi dedi-cate luptei? O găsim chiar în cuvintele domnieisale: „A lupta este o datorie iar viaţa este o conti-nuă luptă. A renunţa la toate acestea ar fi însemnatsă-mi vând conştiinţa sau să mă prăbuşesc dinsfera umanităţii.” Un crez de viaţă în faţa căruiamerită să ne descoperim şi să ne înclinăm cutoţii...

Gianina BURUIANĂ

T

Nihil sine Deo

APOSTOLUL Pag. 11decembrie 2017

Principesa Ileana a României:„Eram doar un copil

atunci când l-am văzutpe îngerul meu păzitor.”

e-a lungul vieţii sale zbuciumate, Princi-pesa Ileana, fiica cea mică a regelui Ferdi-nand I al României şi a reginei Maria, şi-aamintit mereu minunea trăită în copilărie,atunci când a văzut îngeri. Se afla în ca-mera fratelui ei cel mic, prinţul Mircea,care a murit de febră tifoidă pe când aveamai puţin de patru ani.

„Camera copiilor era luminată de zorii zileişi am văzut un grup de îngeri în picioare, ca şi cumar fi stat de vorbă, în jurul patului fratelui meu.Eram conştientă de asta, deşi nu puteam să le audvocile. Erau îmbrăcaţi în tunici lungi, unduitoare,de diferite culori, cu nuanţe delicate. Părul lecădea până la umeri şi era diferit la culoare, de lablond până la roşcat şi castaniu întunecat. Nuaveau aripi. La picioarele patului fratelui meu,

Mircea, stătea o făpturăcerească, puţin la o partede ceilalţi – era înalt şiextrem de frumos, cuaripi mari, albe. În mânadreaptă ţinea o lumânareaprinsă; nu părea săaparţină de grupul de în-geri adunaţi împrejurulpatului. Era clar că stăteadeoparte de pază. Amştiut că el era îngerul pă-zitor.

Apoi mi-am dat seama că la picioarele patu-lui meu stătea o fiinţă cerească asemănătoare. Eraînalt, tunica lui era de un albastru întunecat, cumâneci largi. Părul lui era castaniu, faţa ovală şifrumuseţea lui era în aşa fel încât nu pot s-o des-criu, pentru că nu se poate compara cu nimic ome-nesc. Aripile lui erau ridicate în sus, în spatele său.O mână era ridicată către piept, în timp ce în cea-laltă ţinea o lumânare aprinsă.

Zâmbetul lui poate fi descris ca angelic; dins-pre el se revărsa dragoste, blândeţe, înţelegere şiîncurajare. Încântată, m-am strecurat de sub cu-vertură şi, îngenunchind la capătul patului, mi-amîntins mâna cu dorinţa arzătoare de a-l atinge pepăzitorul meu cel zâmbitor, dar el s-a dat un pasînapoi, a întins o mână ca un avertisment şi a clă-tinat blând din cap. Eram atât de aproape de el,încât aş fi putut să ajung la el cu uşurinţă. «O, terog, nu pleca!», am strigat; la aceste cuvinte, toţiceilalţi îngeri s-au uitat la mine şi mi s-a părut căaud un râs argintiu, dar de sunet nu sunt atât de si-gură, deşi ştiu că au râs. După aceea, au dispărut.

Eram doar un copil atunci când l-am văzut peîngerul meu păzitor. Cu trecerea timpului, îmi maiaminteam sporadic de el şi-i recunoşteam pre-zenţa, dar, în majoritatea timpului, l-am ignorat...”(Maica Alexandra – Principesa Ileana, „Sfinţii În-geri”, Still River, Mass.: St. Bede’s Publications,1981, p.193)

Cuvântul „înger” provine din grecescul „an-gellos”, care înseamnă „mesager”. După cumafirmă Sfântul Ioan Damaschin, îngerii sunt „lu-mini spirituale secundare, care îşi au luminarea dinlumina primară fără de început. Nu au nevoie delimbă şi de auz, ci îşi transmit unii altora propriilelor gânduri şi hotărâri, fără să rostească un cuvânt.”

Totodată, părintele Serafim Rose subliniazăfaptul că, de-a lungul istoriei creştine, îngerii s-auarătat întotdeauna în aceeaşi formă, a unor tineristrălucitori cu veşminte albe.

Irina NASTASIU

Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul celor aflaţi în suferinţăe data de 6 decembrie estesărbătorit Sfântul IerarhNicolae, unul dintre ceimai cunoscuţi şi mai îndră-giţi sfinţi. Sfântul IerarhNicolae s-a născut în loca-litatea Patara din AsiaMică, în anul 270. Se

spune căsfântul asupt numaidin sânuldrept almaicii sale,arătându-sep o s t i t o rîncă dinpruncie. Încasa părin-ţilor săi, a

crescut ca într-o biserică, fiind în-văţat să-L iubească mai presus detoate pe Dumnezeu.

În calitate de episcop, Sfân-tul Nicolae a participat la primulSinod Ecumenic ţinut la Niceea,în anul 325, alături de alţi 318 pă-rinţi, sinod care a condamnat ere-

zia lui Arie, conform căreia IisusHristos nu este Fiului lui Dumne-zeu, ci doar un om cu puteri su-pranaturale. Îngrijorat de rupturacare se putea face în Biserică,Sfântul Nicolae i-a dat ereticuluio palmă în cadrul sinodului. Pen-tru că gestul său nu a fost înţeles,i s-au luat însemnele arhiereşti şiSfânta Evanghelie şi a fost închisîn temniţă. În aceeaşi noapte însă,Mântuitorul Iisus Hristos şiMaica Domnului au venit la el înînchisoare, aşezându-i sfântuluipe umeri însemnele arhiereşti şidându-i înapoi Sfânta Evanghe-lie. Găsindu-l aşa, părinţii s-auminunat şi, cuprinşi de spaimă şiruşinaţi de gestul lor, i-au adusSfântului Nicolae mare cinste.

Sfântul Nicolae a murit înanul 340, moaştele sale păs-trându-se, din anul 1087, la Bari,în sudul Italiei. Este cunoscutdrept ocrotitor al săracilor, al or-fanilor, al celor acuzaţi pe ne-drept, al comercianţilor şicălătorilor, al fetelor nemăritate,

al mireselor şi al copiilor mici.O veche istorie vorbeşte des-

pre un boier din Patara care ajun-sese, din om bogat, foarte sărac.Având trei fete frumoase, tinerefecioare, boierul se gândi să le deala o casă de desfrânare, pentru ascăpa de sărăcie. „Auzind SfântulNicolae de lipsa cea mare a bărba-tului aceluia şi prin dumnezeiascădescoperire înştiinţându-se de cu-getarea lui cea rea, i-a părut foarterău pentru dânsul şi a cugetat caastfel, cu mâna sa cea făcătoare debine, să-l răpească împreună cu fe-tele sale ca din foc de la sărăcie şide la păcat. (...) Aşadar, luând o le-gătură mare de galbeni, a mers înmiezul nopţii la casa acelui bărbatşi, aruncând-o înăuntru pe fereas-tra acelei case, degrabă s-a întorsla casa sa.” („Vieţile Sfinţilor”). Lafel a procedat sfântul şi pentru ce-lelalte două fecioare. Cu cele treipungi de galbeni, tinerele fele s-aucăsătorit, trăind bineplăcut luiDumnezeu.

I. N.

D

P

Părintele Cleopa, în vizorul Securităţiil „Odată am fost arestat de Securi-

tate la Mănăstirea Slatina şi apoi dus laFălticeni. Aici am fost bătut şi băgat într-un beci în care ardeau câteva sute de be-curi. Toţi care intrau acolo ieşeauaproape nebuni.” (Părintele Cleopa)

-au împlinit, pe data de 2 decembrie, 19 anide la moartea părintelui Cleopa Ilie, unuldin cei mai mari duhovnici şi predicatori aiRomâniei. Părintele Cleopa s-a născut la 10aprilie 1912, în comuna Suliţa din judeţulBotoşani, într-o familie de ţărani. A primitla botez numele Constantin, fiind al cincileacopil din cei zece ai familiei lui Alexandru

Ilie. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal,după care a făcut trei ani de ucenicie duhovni-cească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic înSchitul Cozancea.

În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schituluiSihăstria, împreună cu fratele mai mare, Vasile.Cei doi au fost primiţi, pe data de 12 decembrie1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, în obşteaschitului. În 1935 a fost luat în armată, în oraşulBotoşani, iar în 1936 s-a întors la schit şi a fost unsîn monahism pe 2 august 1937, primind numelecălugăresc Cleopa. În iunie 1942 a fost numit loc-ţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănă-tate a stareţului Ioanichie Moroi.

Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit iero-diacon, iar pe 23 ianuarie 1945 a fost hirotonitieromonah de către Episcopul Galaction Cor-dun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulte-rior, a fost numit oficial egumen al SchituluiSihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rangde mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fosthirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhuluiNicodim Munteanu. În 1948, fiind urmărit de Si-guranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile dinjurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949,arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ alMănăstirii Slatina din judeţul Suceava, unde setransferă alături de 30 de călugări din obştea Mă-

năstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhuluiJustinian Marina.

A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte carenumăra peste 80 de persoane. Între 1952-1954 afost urmărit de Securitate şi s-a retras în MunţiiStânişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Pa-pacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire,din dispoziţia Patriarhului Justinian.

Din această perioadă, s-a păstrat o mărturiecutremurătoare a părintelui Cleopa, despre clipelede coşmar petrecute în beciurile Securităţii:„Odată am fost arestat de Securitate la MănăstireaSlatina şi apoi dus la Fălticeni. Aici am fost bătutşi băgat într-un beci în care ardeau câteva sute debecuri. Toţi care intrau acolo ieşeau aproape ne-buni. M-au băgat şi pe mine, ca să-mi pierd min-ţile. Nu mai vedeam cu ochii şi nu mai puteam decăldură. Atunci mi-am coborât mintea în inimă curugăciunea lui Iisus. După o oră m-au scos şi s-aumirat toţi că încă mai vorbeam şi mergeam fără sămă ţină nimeni”. (Arhim. Ioanichie Bălan – „Viaţa

părintelui Cleopa Ilie”) În 1956 a revenit la

metanie, iar în primăvaraanului 1959 s-a retras pen-tru a treia oară în MunţiiNeamţului, unde şi-a pe-trecut următorii cinci ani.A revenit la Mănăstirea Si-hăstria în toamna anului1964, ca duhovnic al între-gii obşti, povăţuind fără în-trerupere atât călugări, cât

şi mireni, timp de 34 de ani.Părintele Cleopa a încetat din viaţă pe 2 de-

cembrie 1998. Este înmormântat în cimitirul Mă-năstirii Sihăstria, având pe cruce menţiunea „mareduhovnic şi predicator”. În acelaşi loc îşi duc som-nul de veci alţi duhovnici vestiţi, precum părintelePaisie Olaru sau părintele Ioanichie Bălan, dar şirenumitul pictor bisericesc român, de origineucraineană, Irineu Protcenco, autorul celebreiicoane „Tânguirea Maicii Domnului”.

Irina NASTASIU

S

Panoramic romaşcan

APOSTOLULPag. 12

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Decembrie 2017dec. 1907 – d. Manuel Halunga, la Piatra-Neamţ (n. 1825, Botoşani), institutor, publi-cist. Absolvent al Academiei Mihăilene dinIaşi, a predat la Şcoala Primară de Băieţi Nr.1 din Piatra-Neamţ timp de patru decenii,fiind un militant activ pentru Unirea Princi-patelor şi cucerirea Independenţei de Stat aRomâniei. A fost membru în „colegiul diri-

ginte” (casier) al Societăţii Ştiinţifice Literare„Asachi”, al „comitetului de redacţiune” (1. 02.1882 - 1. 11. 1884) şi colaborator al revistei omo-nime şi chiar a scos „ pe spesele sale” nr. 3. A maicolaborat la: „Corespondenţia provincială”, „Miş-carea” şi „Propăşirea”.

■ 3/1874 – n. Vincenzo Puschiasis, la Rigo-lato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neamţ),sculptor în piatră. Venit în Piatra-Neamţ (1899), a

deschis o carieră de piatră la Băcioaia, lângă Vă-leni (Peste Vale) şi, cunoscându-l pe maistrul zidarCarol Zane, va face parte dintr-o echipă de mun-citori care, după Primul Război Mondial, va alcă-tui prima antrepriză de construcţii. Căsătorit şi

naturalizat în România. Denumele lui se leagă con-struirea de monumente aleeroilor, obeliscuri, socluripentru statui, pietre fune-rare ş. a., în Neamţ, Bacău,Vaslui şi Suceava (Com-plexul Funerar din Cimiti-rul „Eternitatea” dinPiatra-Neamţ, împreunăcu Gh. Iconaru). A lucrat şi

la clădirea actuală a T. T. La acestea se adaugă nu-meroase fântâni, poduri, viaducte, biserici ş. a. În1998, la Editura „Nona” a apărut Albumul „Vin-cenzo Puschiasis, pictor în piatră” de Giovana (ne-poata artistului) şi Gh. Munteanu.

■ 5/1998 – d. Cleopa Ilie (din botez, Constan-tin, n. 10. 04. 1912, la Suliţa, Botoşani, v. fişa luniiaprilie.)

■ 5/2009 – d. FlorinFlorescu, la Piatra-Neamţ(n. 1. 04.1944, Cândeşti,Buzău)

■ 5/1965 – n. VasileBaghiu, la Mastacăn, Bor-leşti, Neamţ, poet, proza-tor şi eseist, inventatorulhimerismului în poezie, aabsolvit Liceul Sanitar dinBacău (1984), a debutat înrevista liceului, „Orizonturi noi”, şi în Revista

Rememorări nemţenen

decembrie 2017

Colegiile „Roman Vodă” şi„Petru Rareş” – lauri la Con‐cursul „Vrânceanu Procopiu”

levii nemţeni au obţinut două premii şi omenţiune la ediţia a XXI-a ConcursuluiNaţional „Vrânceanu Procopiu”. Concursulare profil matematică-fizică şi este inclus,pentru anul şcolar 2017-2018, în calenda-rul concursurilor naţionale cu finanţare dela Ministerul Educaţiei Naţionale. Compe-

tiţia a avut loc, în perioada 17-19 noiembrie, laBacău.

Andrew Hiroachi Okukura, clasa a XI-a laColegiul Naţional „Roman Vodă” (profesori –Marian Ursărescu şi Constantin Ostafe), a obţi-nut premiul I. Premiul al II-lea i-a revenit lui Le-ontică Sebastian, elev în clasa a XII-a laColegiul Naţional „Petru Rareş” Piatra-Neamţ(profesori – Dorel Haralamb şi Costică Grigo-riu). Nu în ultimul rând, a adus o menţiune de laacelaşi concurs Ioana Maria Roca, elevă în clasaa XI-a tot la Colegiul Naţional „Petru Rareş”Piatra-Neamţ (profesori – Grigoruţă Oniciuc şiCostică Grigoriu). La concurs a participat şi Da-niel Manole, clasa a X-a la Colegiul Naţional„Petru Rareş” (profesori – Dorel Haralamb şiCamelia Neţa).

Concursul „Toamna în culorişi imagini”

La Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Romana avut loc cea de-a doua ediţie a concu rsuluijudeţean „Toamna în culori şi imagini”, princi-pala activitate a proiectului educaţional jude-ţean „Un tânăr educat, un mediu mai curat”.Proiectul a fost iniţiat de profesor Elena Ga-briela Dascălu, în anul 2015, la nivel local, iarastăzi se numără printre proiectele aflate în ca-lendarul activităţilor judeţene. „Scopul proiec-tului este creşterea calităţii educaţiei şipromovarea unor metode de bune practici în lu-crul cu elevii în vederea protecţiei mediului, aevitării distrugerii ecosistemelor şi a dezastrelorecologice pe plan local şi naţional. Elevii noştrisunt capabili să adopte un comportament pozi-tiv privind protecţia mediului, însă au nevoie deorientare şi formare în acest scop. Prin acestproiect, mi-am propus să valorific potenţialulcreator al elevilor folosind cunoştinţele şi abi-

lităţile dobândite de elevi în cadrul modulelorde specialitate”, a afirmat profesor Elena Ga-briela Dascălu.

Concursul „Toamna în culori şi imagini”s-a desfăşurat în sala de festivităţi a colegiuluişi a avut trei secţiuni: machete, multimedia şicreaţie literară. Au fost atât participări directe,cât şi indirecte, din liceele din Roman şi judeţ.În vederea unei bune desfăşurări a concursului,s-au organizat expoziţii în sala de festivităţi, culucrările elevilor. Pentru a întregi atmosfera detoamnă tradiţională românească, s-a organizatşi o expoziţie de produse tradiţionale româneştide toamnă. Din comisiile de jurizare au făcutparte cadre didactice din cadrul colegiului or-ganizator, dar şi din cadrul Colegiului Tehnic„Danubiana” şi al Liceului Tehnologic „VasileSav” Roman.

Premiile la cele trei secţiuni au fost înmânateelevilor de către directorul Mariana GabrielaDascălu.

„Ora de Net” la ColegiulTehnic „Danubiana”

În perioada 14-21 noiembrie, Colegiul Teh-nic „Danubiana” a ales să devină partener edu-caţional în cadrul programului de voluntariat Orade Net (program european care promovează uti-lizarea creativă, utilă şi sigură a Internetului decătre copii), coordonat de Organizaţia SalvaţiCopiii şi susţinut de Ministerul Educaţiei Naţio-nale. Prin obiectivele propuse de organizatori,copiii vor cunoaşte cel puţin şapte drepturi pecare le au, obligaţiile ce decurg din ele şi cumtrebuie respectate inclusiv în mediul online, şivor identifica minimum şapte propuneri de mă-suri care pot fi luate de adulţii responsabili deeducaţia lor cu scopul acoperirii nevoilor lor. Deasemenea, Facilitatorul Ora de Net şi copiii voridentifica şi vor planifica cel puţin o modalitateprin care pot folosi Internetul într-un mod creativ,util şi sigur în procesul de învăţare. Activitatea afost susţinută de profesor Cristina Avădănei, se-condată de profesor Beatrice Neagu. Acestea auconceput materialele didactice necesare desfăşură-rii activităţii, în concordanţă cu planul de activitate

propus de organizatori în Ghidul FacilitatoruluiOra de Net. „Au fost susţinute cinci ateliere delucru la clasele IX – XI, antrenând un număr totalde 92 elevi. Fiecare activitate, de 120 de minute,a fost atent planificată. S-a lucrat în echipe dedoi, trei sau cinci elevi, au fost prezentate opiniişi s-au cristalizat concluzii referitoare la dreptu-rile copiilor şi la implicarea adulţilor în procesulde accesare a Internetului de către copiii”, a afir-mat profesor Cristina Păun, director adjunct alColegiului Tehnic „Danubiana”.

Premii la concursulinterjudeţean „PROFIZICA”

Şcoala nemţeană de fizică şi-a reconfirmatvaloarea prin premiile obţinute la concursul in-terjudeţean „PROFIZICA”, organizat de Inspec-toratul Şcolar Judeţean Vaslui, în ziua de 25noiembrie, la Liceul Tehnologic „Ion Mincu” Va-slui. Din judeţul Neamţ au participat 47 de elevi,iar opt dintre aceştia au fost premiaţi, la diferitesecţiuni, cu locul I, II, III şi Menţiune. Practic,pentru secţiunile licee teoretice, licee teoreticeprofil uman/licee tehnologice şi gimnaziu au par-ticipat 47 de elevi, de la Şcoala Gimnazială I.Gervescu, Săvineşti, Şcoala Gimnazială IonCreangă, Şcoala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamţ,Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ,Colegiul Naţional Roman Vodă – Roman şi Co-legiul Naţional Petru Rareş. Premiul I a fost atri-buit elevilor Theodor Mihai Lupaşcu (clasa aVII-a, Colegiul Naţional Petru Rareş, îndrumătorCristinel Secară, profesor de fizică şi matema-tică) şi Matei Buzdea (clasa a VIII-a, ColegiulNaţional Petru Rareş, profesor Aida Ilie); pre-miul II a fost obţinut de Iancu Matei Scurtu(clasa a VII-a, Colegiul Tehnologic Spiru HaretPiatra-Neamţ, profesor Mihaela Pintea); premiulIII a fost atribuit elevilor Tudor Ioan Zăgărin(clasa a VII-a, Colegiul Naţional Petru Rareş,profesor Cristinel Secară), Mircea Verdeanu(clasa a VII-a, Colegiul Naţional Petru Rareş,profesor Cristinel Secară), Alexandru Apostol(clasa a VII-a, Colegiul Naţional Petru Rareş,profesor Cristinel Secară), iar cu Menţiune aufost recompensaţi Francesco Mărtinuţ (clasa aVII-a, Colegiul Naţional Roman Vodă Roman,profesor Constantin Ostafe) şi Andrew Okukura(clasa a XI-a, Colegiul Naţional Roman VodăRoman, profesor Constantin Ostafe).

Red.

E

Panoramicromaşcan

Panoramic nemţean

APOSTOLUL Pag. 13


Ateneu” (5/1983); alucrat la SanatoriulBisericani dinNeamţ. Se mută laP i a t r a - N e a m ţ(1990), lucrează caasistent medical;obţine licenţa în

psihologie (2008), ocupăun post de psiholog. Estemembru al U. S. (1996).Colaborări în presa literară din ţară şi din străină-tate. Cărţi: „Gustul înstrăinării”; „Rătăciriledoamnei Bovary”; „Febra”; „Maniera”; „Pon-tica”; „Fantoma sanatoriului”; „Himerus Alter inRheinland”; „Punctul de plecare”; „Ospiciul”;„Transatlantic Crossings. The Constant Languageof Poetry TJMF Publishing”, USA, (coautor);„Cât de departe am mers”; „Depresie”; „Planuride viaţă”.

■ 5/1934 – n. Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ(d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceu-lui „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţiide Matematică-Fizică a Universităţii din Iaşi, aprofesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la

Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colabo-rator cu studii şi articole la Revista de Matematică,seria B. Autor, în colaborare: „Matematica. Ma-nual pentru clasa a IX-a”, „Lecţii de analiză mate-matică pentru clasa a XI-a”, „Lecţii de analizămatematică pentru clasa a XII-a”, „Analiză mate-matică pentru clasa a XI-a”, „Analiză matematicăpentru clasa a XII-a.

■ 9/1941 – n. Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui,economist, a absolvit şcoala primară în satul natal,Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi

Academia de Ştiinţe Econo-mice din Bucureşti; cursuride specializare, documen-tare în Italia Germania şiFranţa. A deţinut funcţia dedirector economic la C. F.S. Săvineşti, în prezent, di-rector general al SocietăţiiComerciale Mixte Ro-mâno-Italiene (RIFIL) Să-vineşti. Este recunoscut caexpert în domeniul organizării, conducerii socie-tăţilor comerciale şi al relaţiilor economice ex-terne. Autor de articole şi studii de specialitate;participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi dinstrăinătate. Susţinător moral şi material al activi-tăţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi uma-nitare.

Rememorări nemţene

„

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

decembrie 2017

Concursul naţional„Humanitas în licee”âmbătă, 25 noiembrie a avut loc primaetapă a celei dea VII-a ediţii a competiţieinaţionale de cultură generală „Humanitasîn licee”, la care Piatra-Neamţ a participatcu două colegii – „Petru Rareş” şi„Calistrat Hogaş”. În cadrul acestei etape,echipa Colegiului „Petru Rareş”, alcătuitădin elevii Alis Ungureanu, Mălina-Maria

Rândaşu, Elena Dumitru şi George Ciangu (PR),coordonată de prof.dr. Lucian Iordăchescu aobţinut un total de 18 puncte, clasându-se pelocul III la nivel naţional. Pe locul IV, la diferenţăde un singur punct, s-a clasat Colegiul Naţional„Calistrat Hogaş”. Întrebările au fost formulatede filologul Cosmin Ciotlos pe baza uneibibliografii alcătuită din doua volume: „Istoriavieţii mele” de Teodor Vârnav, editura Vremea şi„Jurnalul unei fete greu de mulţumit” de JeniActerian, editura Humanitas. La concurs participă38 de licee din 11 oraşe în care există librăriiHumanitas. Competiţia se desfăşoară în trei etape,după care urmează finala, pentru care se calificănumai primele două clasate la nivel naţional.

În unire stă puterea…Cei mai mici elevi ai Liceului de Arte

„Victor Brauner”, coordonaţi de prof. MihăiţăAlbu, directorul instituţiei, au sărbătorit ZiuaNaţională a României, miercuri, 29 noiembrie,printr-un spectacol de muzică şi poezie.„Momentele artistice, pregătite de şcolari, au avutdarul de a emoţiona auditoriul până la lacrimi.Înaintea spectacolului, elevii au confecţionatsteguleţe, cocarde şi ecusoane în culoriledrapelului patriei, pe care le-au dăruit cu dragspectatorilor. Unii dintre ei au început dejastudiul unui instrument muzical şi participă larecitaluri şi concursuri. Violonista Krista-AnneTimofte, elevă în clasa a II-a, prof. coordonatorMaricica Gheorghieş, a obţinut premiu întâi lacea de-a XXVII-a ediţie a ConcursuluiInternaţional «Emanuel Elenescu»”, a declaratprof. înv. primar Daniela Anisiei.

„Copiii şi-au etalat costumele populare, iardrapelul a fost purtat cu mândrie”, a afirmat şiprof. înv. primar Cătălina Şulea. „Talentul artistical elevului Dimitrie Ţepeş-Bobescu, din clasa I,s-a făcut remarcat printr-un acompaniament lachitară al corului de copii. Pasiunea pentrumuzică s-a împletit armonios cu dorinţa de a-şidepăşi limitele. Din program nu putea lipsi Hora

Unirii care le-a arătat elevilor că „în unire stăputerea…”. (sursa: Dor de Neamţ)

Zestre bogată de medaliipentru gimnaştii de la CSEI

„Alexandru Roşca”„Suntem mândri de rezultatele copiilor noştri,

antrenaţi de către minunata şi inimoasa doamnăprofesoară Georgeta Tanasă. Ne-au copleşit cupremii şi medalii, în număr de 48. Subliniem căsuntem singurul centru din Moldova participantla Campionatul Naţional de gimnastică artisticăSpecial Olympics. În pauză, când juriul despecialitate a deliberat şi a realizat clasamentul,echipele noastre de majorete şi gimnastică ritmică

au oferit un program prin care au încântat publiculspectator. Felicitări, dragilor noştri copii!Mulţumim pentru implicare şi deosebitacoordonare a echipei, doamnei profesor GeorgetaTanasă. Mulţumim, de asemenea, şi domnuluiprofesor Mircea Anton şi doamnei intructor deeducaţie Liliana Văideanu”, a declarat prof. IrinaBălţătescu, directoarea Centrului Şcolar pentruEducaţie Incluzivă „Alexandru Roşca” Piatra-Neamţ. Cei 20 de elevi ai CSEI „AlexandruRoşca” au obţinut 14 medalii de aur, 10 de argintşi 24 de bronz, la sol, bârnă şi sărituri.

„75 de sportivi Special Olympics, dinîntreaga ţară, şi-au depăşit limitele şi audemonstrat că, prin determinare, antrenament şimultă muncă, pot avea performanţe deosebite”, aspus şi Viorel Mocanu, director sportiv SpecialOlympics. Campionatul Naţional de gimnasticăartistică s-a desfăşurat joi, 23 noiembrie, la Buzău.(V. MOŞU)

Să ştii mai multe,să fii mai bun

În zilele de 21 şi 22 noiembrie, în cadrulproiectului „Şcoala Altfel – Să ştii mai multe, săfii mai bun”, ofiţerii de prevenire au susţinutinformări în faţa elevilor din clasele a V-a şi a

VIII-a din cadrul Colegiului Naţional „PetruRareş” din Piatra-Neamţ.

Prima zi a debutat cu tema „Drepturile şiîndatoririle copiilor”, pentru a marca data de 20noiembrie, Ziua Universală a Drepturilor Copiilorşi totodată pentru a-i responsabiliza pe cei miciasupra obligaţiilor pe care le au la şcoală, pestradă, în comunitate. Sub sloganul „un copilprevenit este un copil salvat” ofiţerii de prevenireşi-au continuat sesiunea de informare şi dialogulcu elevii prezenţi. Materialele informative,spoturile audio-video şi filmuleţele educativ-preventive au fost vizionate de copii, activitateadevenind una interactivă şi plină de surprizeplăcute. Cu elevii de clasa a VIII-a poliţiştii audezbătut tema „Delincvenţa juvenilă – Cauze –Consecinţe – Recomandări”.

Pornind de la prezentarea filmului educativ„Libertate versus Delincvenţă”, ofiţerii deprevenire au subliniat faptul că şi minorii răspundîn faţa legii atunci când greşesc, iar o faptăantisocial comisă, mai devreme sau mai târziu,atrage repercusiuni în viitor.

La mulţi ani, România!La mulţi ani, români!

Ca în fiecare an, elevii Şcolii Gimnaziale nr.8 Piatra-Neamţ, împreună cu cadrele didactice, ausărbătorit Ziua Naţională a României. Cu acestprilej, s-a lansat şi Proiectul educaţional„Centenarul Marii Uniri, simţit de-o parte şi dealta a Prutului”, realizat în parteneriat cu douăşcoli din Republica Moldova.

„Proiectul are o perioadă de desfăşurare deun an. Ne bucură şi suntem onoraţi să avemparteneri două şcoli din Republica Moldova,Ansamblul folcloric «Nae Rotaru», ISJ Neamţ,Primăria Piatra Neamţ, Liceul Teologic Ortodox«Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena»”, a declaratprof. Teodora Simionel, directoarea Şcolii Nr. 8Piatra-Neamţ.

Profesoara Svetlana Ursachi, directoruladjunct al Instituţiei Publice Gimnaziul Izvoare,din Republica Moldova, a exprimat următorulmesaj: „Ia-mă-n braţe, dorule /Şi mă trecimalurile,/ Pân-la Ştefan la cetate, /Să-mi vădneamurile toate, /Să urc Carpaţii pe culme, /Casă-mi strig fraţii pe nume, /Să le spun cântând înhoră: ,«Basarabia vi-i soră!» Să fie într-un ceasbun! LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! LA MULŢIANI, ROMÂNI!”. (V. MOŞU)

Rep.

S

Panoramicnemţean

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 14


9/1946 – n. Elena Vulcănescu, la Focşani,stabilită cu familia, încă din copilărie, laPiatra-Neamţ, unde a fost profesoară delimba şi literatura română aproape întreagacarieră. Poetă, prozatoare, istoric literar,membră a U. S. A absolvit Facultatea de Fi-lologie a Universită-ţii din Iaşi (1969).

Publicistic a debutat în Re-vista „Luminiţa” cu poezie,iar editorial cu „Dor de zei”(2000). După mai multecărţi de poezie, a publicat ocarte impresionantă, „Bu-cureşti – Paris via Mir-ceşti”. A colaborat şipublică versuri şi articolede istorie literară în: „Ac-ţiunea-press”, „Asachi”, „Convorbiri literare”.

„Cronica”; „Luceafărul”; „Poezia”; „La Tazlău” ş.a. Alte cărţi: „Cain”; „Poemul din călcâi”; „Catre-nul şi umbra”; „Gabion”; „Azil pentru melci”;„Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Cara-giale”.

■ 12/1951 – n. Sorin Preda, d. 26.11.2014,la Bucureşti, profesor de jurnalism, gazetar, proza-tor. După anii de şcoală, inclusiv Liceul de Muzică,la Bacău, a absolvit Facultatea de Limba si Litera-tura Romana din Bucureşti (1974), repartizat la Li-ceul Industrial Nr. 2 din Roman (1974-1981). Debutîn Revista „Luceafărul” (1974), pseud. SorinTomşa. Editorial, la Roman (1981), cu „Povestiriînainte de a începe”. A frecventat cenaclurile literaredin Bacău şi din Bucureşti. Membru al U. S. şimembru fondator al ASPRO. Redactor la „Formula

AS” (din 1994). Tradus în limbile rusă şi engleză.Premiile revistelor: „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Lu-ceafărul” şi al C. C. al U. T. C. Colaborări: „Arc”;„Ateneu”; „Contrapunct”; „Expres”; „România li-terară”; „Scânteia tineretului”. (SLAST); „Tinere-tul liber”; „Tomis”; „Vatra”; „Zigzag” ş. a. Altecărţi: „Parţial color”; „Plus-minus o zi”; „Tehnicide redactare în presa scrisă”; „Jurnalismul culturalşi de opinie”.

■ 13/1937 – n. EugenVerman, la Piatra-Neamţ,ziarist, prozator, a absolvitŞcoala Medie de Băieţi Nr.1 (1954), în oraşul natal.Recrutat redactor la „Fla-căra” din Piatra-Neamţ(01. 03. 1960), a urmat uncurs de ziaristică la ŞcoalaSuperioară de Partid „Şte-fan Gheorghiu”, Bucureşti;


(urmare din pag. 13)

diţia din acest an a zilelorBibliotecii Judeţene „G.T.Kirileanu” din Piatra-Neamţ(13-17 noiembrie 2017),prin programul alcătuit deun colectiv de specialişti aiinstituţiei sub conducerea

competentă a Mihaelei Mereuţă,director al bibliotecii, s-a dovedita fi şi acum o suită de manifestărice au avut în centrul lor cartea şicreatorii acesteia. Şi, ca de fiecaredată întregul program a fost dedi-cat patronului acestei instituţii, căr-turarul Gheorghe TeodorescuKirileanu, personalitate evocatăchiar din prima zi prin medalionulsusţinut de scriitorul ConstantinBostan, cel care a condus mulţi aniinstituţia, unul dintre specialiştiipreocupaţi de studierea şi editareaoperei acestui om de cultură.

Ca beneficiar al câtorva mani-festări ale prezentei ediţii, am alespentru cititorii revistei Apostolul„întâmplarea” culturală din ziua de17 noiembrie 2017 care a încheiatîn mod fericit programul din acestan al zilelor bibliotecii.

La ora 17, sala cupolă a biblio-tecii judeţene din Piatra-Neamţ adevenit neîncăpătoare datorită nu-mărului mare de participanţi înrândul cărora s-au aflat şi numeroşiautori din Piatra-Neamţ (CristianLivescu, Constantin Munteanu,Dorin Ploscaru ş.a.), din judeţulNeamţ (Dan Gabriel Arvătescu,Cornel Paiu, Dan Dimitriu, dinRoman) dar şi din alte judeţe mol-dave: Bacău (Ioan Dănilă), Iaşi(Marius Chelaru, Daniel Corbu,Emilian Marcu), Vaslui (PetruşAndrei), Vrancea (Culiţă Ioan Uşu-relu).

Motivul principal al acesteiparticipări numeroase şi presti-gioase l-a constituit lansarea anouă volume ce conţin „integralapoeziei cu formă fixă” alcătuită decunoscutul scriitor, doctor în filo-logie Lucian Strochi, şi publicatăsub emblema Editurii „Cetatea

Doamnei” (manager ing. ViorelNicolau).

Fără pretenţia că în aceste rân-duri vom realiza o radiografieamănunţită a ceea ce s-a spus peparcursul celor trei ore şi mai alesfără a risca să omitem numele unorparticipanţi, autori de cărţi ne vomlimita să-i enumerăm pe cei careau ţinut să-şi spună părerea despre

creaţia literară a lui Lucian Strochi,făcând precizări concrete la „inte-grala” prezentată succint chiar decătre autor.

Au luat cuvântul membri aiUniunii Scriitorilor din România,filiala Iaşi (Marius Chelaru, DanielCorbu, Emilian Marcu, Petruş An-drei, Cristian Livescu, ConstantinMunteanu, Dorin Ploscaru), ai fi-lialei Bacău (Ioan Dănilă, CuliţăIoan Uşurelu). Toţi au apreciat lasuperlativ realizarea excepţionalăcare este „integrala” lui LucianStrochi, subliniind atât talentul câtşi disponibilitatea autorului de a sesupune exerciţiului poetic în for-mule noi sau consacrate: poeme

într-un vers, distihuri, terţine, ca-trene, sextine, rubaiate, haikuuri,sonete, glosse, gazeluri, ronde-luri...

Ca cititor al întregii opere lite-rare proză, poezie, dramaturgie şiteorie literară a lui Lucian Strochiam apreciat calităţile scriitoriceştiale autorului subliniind că talentulacestuia este dublat de o pregătire

ştiinţifică pe măsură, că autoruleste deţinător al unei zestre livreştideosebite, că dovedeşte o acribieaparte în tot ceea ce întreprinde şi,în final, ne-am exprimat satisfacţiacă toate aprecierile făcute de noi cu15 ani în urmă într-un eseu mono-grafic au fost reconfirmate încăodată acum.

De altfel, momentul în careMarius Chelaru, redactor şef al Re-vistei „Convorbiri Literare” şi re-prezentant al Filialei Iaşi a USR aînmânat lui Lucian Strochi premiulşi diploma pentru poezie pe anul2016 a întărit toate aprecierile cares-au făcut la adresa acestuia.

Nu în ultimul rând menţionăm

că în acelaşi cadru a fost înmânatăcriticului dr. Cristian Livescu, pre-şedinte al Reprezentanţei Neamţ aFilialei Iaşi a USR, diploma princare se recunoaşte activitatea me-ritorie a grupării scriitorilor profe-sionişti din judeţul Neamţ.

În concluzie, tot ce s-a spusdespre scriitorul Lucian Strochi şiactivitatea sa literară realizată înpeste cincizeci de ani şi publicatăîn presă sau în volum poate fi apre-ciată sintetic în trei cuvinte: TA-LENT, ERUDIŢIE, MUNCĂ.

În prezenţa aceleiaşi asistenţenumeroase au mai avut loc altedouă întâmplări culturale. Şi deaceastă dată cartea a fost „eroul”principal.

Mai întâi Lucian Strochi a pre-zentat un semnal al celei mai re-cente cărţi pe care a semnat-o şicare apare tot sub emblema Editu-rii „Cetatea Doamnei” – Un stâlpde lumină al Ardealului – Ava Mi-hail Goia, stareţ al Mănăstirii„Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”de la Topliţa. Surpriza manifestăriia constituit-o prezenţa arhimandri-tului Benedict Sauciuc, stareţulMănăstirii Neamţ, care în calitatede autor a prezentat şi a oferit au-tografe pe două cărţi deosebit deimportante referitoare la nepreţui-tul patrimoniu pe care îl adăpos-teşte de sute de ani marea ctitoriea voievodului Ştefan Cel Mare şiSfânt, Mănăstirea Neamţ: Mănăs-tirea Neamţ. Vatră de spiritualitateşi cultură românească vol. 1(1945-1989), vol. 2 (1989-2017),şi Obiecte liturgice şi odoare bise-riceşti la Mănăstirea Neamţ, Edi-tura Doxologia.

După acest moment cei pre-zenţi au mai continuat să discute şisă schimbe impresii atât desprecele întâmplate în cele peste treiore, cât şi despre celelalte manifes-tări înscrise în programul ediţieidin acest an a zilelor bibliotecii.

Constantin TOMŞA

E

Talent, erudiţie şi multă muncă

decembrie 2017

n

Dubito, ergo cogito

APOSTOLUL Pag. 15


umit redactor-şef la „Oneştiul nou” (iulie1962); şef de secţie la „Steagul roşu” dinBacău; după 1989, la „Deşteptarea”, până lapensionare. A absolvit Facultatea de Filozo-fie-Sociologie (1971) a Academiei „ŞtefanGheorghiu”. Colaborări: „Ateneu”, „Sin-teze”, „Ziarul de Bacău”, „Observatorul”(Toronto) şi „Viaţa noastră” (Tel Aviv).

Cărţi: „Robu”, „Destin”, „Culai”, „Liliacul alb –Zborul numărul trei”, „Miezul vieţii”.

■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu,Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit,Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzicăşi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul deMuzică din Leipzig, o specializare la Viena, iarpentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Do-rohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare dinHangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cer-năuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică dinIaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi direc-

tor al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta re-ligioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”;„Muzica corală bisericească”; „Manuale didacticede muzică de George Breazul”; „Muzica în Mol-dova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bi-sericească”.

■ 16/1949 – n. Ioan Dănilă, la Târgu-Neamţ,a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ,Institutul Pedagogic de 2 ani, Suceava, Facultateade Filologie şi Istorie, Craiova. Cariera didactică:învăţător suplinitor şi calificat (Oglinzi, Piatra-Neamţ), director al Casei Corpului Didactic şicadru universitar (în Bacău). Doctor în filologie.A pus bazele Fundaţiei „Vasile Alecsandri”. Re-dactor-şef al Revistei Studii şi cercetări ştiinţificea Facultăţii de Litere din Bacău. Debut publicistic,

„Ramuri” (1978). Colaborări: „Deşteptarea”,„Agora”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”,„Pagini bucovinene”, „Cartea”, „Ziua”, „Sinteze”,„Vitraliu”; „Vestitorul”. Cărţi în colaborare, vo-lume colective sau coordinate: cursuri, manuale şiauxiliare didactice (peste 50 de titluri). În numepropriu: „Limba română, algoritmii analizei gra-maticale”; „Fonetică şi fonologie”; „Studii şi cer-cetări ştiinţifice”; „Limba română în graiulceangăilor din Moldova”.

■ 20/1937 – n. Eugenia Popescu, la Roman,absolventă a Facultăţii de Filosofie a Universităţiidin Iaşi (1964), doctor în pedagogie (1972), asis-tent la catedra de pedagogie de la Universitatea ie-şeană (1964-1967), lector, conferenţiar universitarla Universitatea Bucureşti, expert în probleme depedagogia acţiunii în proiecte de pregătire a ca-drelor de către Fundaţia „Pestalozzi” (Elveţia) şiFundaţia S. O. S. – Satele de Copii (Austria).


(continuare în pag. 16)

n

decembrie 2017

CALENDAR– decembrie 2017

1. ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂ-NIEI (zi nelucrătoare)

04. NOICA, CONSTANTIN(1909–1987) filosof, eseist, publicist,academician; 30 ani de la moarte

06. (†) SF. IERARH NICOLAE 11. COTEANU, ION (1920-

1997) lingvist, academician; 20 ani de lamoarte

15. DELAVRANCEA, CELLA (1887-1991) prozatoare; 130 ani de la naştere

17. HARET, SPIRU (1851-1912) omde ştiinţă, pedagog, om politic; 105 ani de lamoarte

18. VLAŞIU, ION (1908-1997) scul-ptor, pictor şi scriitor; 20 ani de la moarte

21. BÖLL, HEINRICH (1917-1985)scriitor german, laureat Nobel; 100 ani de lanaştere

22. ROUSSEAU, THEODORE(1812–1867) pictor francez; 150 ani de lamoarte

25. (†) NAŞTEREA DOMNULUI –CRĂCIUNUL

25. NEWTON, ISAAC (1642-1727)matematician, fizician şi astronom englez;375 ani de la naştere

26. STANCA, RADU (1920-1962)poet, dramaturg, regizor, actor; 55 ani de lamoarte

26. VEROIU, MIRCEA (1941-1997)actor, scenarist şi regizor; 20 ani de lamoarte

27. BABA, CORNELIU (1906-1997)pictor, academician; 20 ani de la moarte

27. CIUCURENCU, ALEXANDRU(1903-1977) pictor, academician; 40 ani dela moarte

27. VIANU, TUDOR (1897-1964) es-tetician, critic şi istoric literar; 120 ani de lanaştere

31. NEGRUZZI, IACOB (1842-1932)scriitor, academician; 175 ani de la naştere.

Red.

0

asionat de istorie, mai cu seamă de istoriaînvăţământului, am fost curios să aflutrăsătura dominantă a gândirii reforma-toare în diferite epoci ale deveniriiumane.

Am ocolit mileniile în care conser-vatorismul social a dominat, de exemplu,lunga împietrire a Egiptului faraonilor sau

a Chinei în era noastră, după Christ, şi m-amaplecat asupra acelor nu prea îndelungate pe-rioade în care s-au născut idei măcar înnoitoare,dacă nu chiar revoluţionare.

De la prima întrebare, şi anume de ce uce-nicii i se adresau lui Christ cu apelativul „învă-ţătorule”? şi până la cercetarea zbuciumuluiactual în pedagogie şi didactică, am descoperitcu reală plăcere că la baza ideilor novatoare stănevoia de eficienţă cerută actului didactic.

O splendidă anecdotă din „epoca de aur”:Cică s-a organizat un concursîn trei runde între locomotivacapitalistă şi cea socialistă.După prima rundă, pierdută,mecanicii locomotivei socia-liste au remediat ce credeau ei că le-a adus in-succesul. Din păcate, au pierdut şi runda a doua.În disperare de cauză, s-au adresat mecanicilorlocomotivei capitaliste, cerând ajutor şi între-bând despre cauza eşecurilor. „E simplu, au răs-puns cei întrebaţi. În vreme ce noi făceamrevizia motorului, voi umblaţi doar la sirenă.”

Deşi am mari îndoieli că aşa ar fi peste totşi totdeauna, să zicem că locomotiva şcolii uni-versale şi a şcolii româneşti ar fi totuşi inovaţia.Îndoielile mele se sprijină pe realitatea că, maiales la noi, dar şi la alţii, inovaţia a fost înlocuităcu copierea entuziastă a unor modele care nuşi-au dovedit eficienţa.

După al doilea Război Mondial, şcoalafranceză a suferit prefaceri mari, cerute de noilerealităţi sociale, mai cu seamă de influenţa de-osebită a comuniştilor şi a socialiştilor în orga-nizarea învăţământului. Şi, fiindcă nu numai noiavem păcatul copiatului, mai ales după „revo-luţia studenţilor şi a elevilor” – din 1968, înFranţa s-au copiat cu toptanul „noutăţile” şcoliiamericane, fără să se ţină seama de condiţiilesociale cu totul diferite ale şcolii din SUA.

Peste toate, revoluţia autentică a informa-ticii a creat o nouă realitate în domeniul infor-mativ, tinzând să înlocuiască în şcoală, masiv,cartea şi prelegerea profesorului. Acesta dinurmă s-a trezit nepregătit faţă cu viteza trans-formărilor şi a început să dibuie, căutând evi-dent locomotiva pierdută, căci eficienţa

formativ-informativă a şcolii scade mereu închip alarmant.

Până unde? Ei, aici e aici! Până la analfabe-tism!

Iată de ce, Preşedintele Franţei, un intelec-tual autentic, a propus ca punct important în pro-gramul naţional reformarea şcolii. Iar reformă?!

Şi reforma a început cu două măsuri carevor părea unora derizorii sau ca o întoarcerecătre un trecut ofilit: repetenţia şi reînvăţarea dea citi şi a scrie în clasele primare!

După ce un popor a învăţat că democraţiaîn şcoală înseamnă să nu mai avem premianţi,ca nu cumva să te atingi de demnitatea umană acelor care nu iau premii, după ce absolvenţii deliceu nu ştiu a citi cursiv, după ce absolvenţiiunor universităţi scriu cu greşeli cumplite, de or-tografie şi gramatică, este greu să-i reînveţi pe

oameni că suntem egali doar înfaţa lui Dumnezeu şi a Legii,dar unii suntem inteligenţi,alţii mediocri ş. a. m. d.

Prin DECRET, s-a stabilitca, în fiecare zi, în şcolile elementare, dar şi îngimnazii, dacă e nevoie, să se scrie după dictare.De asemenea, zilnic, să se treacă la ore de lec-tură cu voce tare, în clasă.

O altă măsură dificil de pus în practică esteînvăţarea scrisului ca odinioară şi nu chinezeşte,ca acum, când nu se mai învaţă scrisul literal, cipe cuvinte?!? (Adică nu „o – i – oi”, ci dintr-odată: „constantinopolitan”.

Nu văd clar cum şi când se va înlocui um-blatul la sirenă cu schimbarea motorului, fiindcămăsurile menţionate aici doar pot corecta scrie-rea şi, eventual, pot spori interesul pentrucarte/lectură.

Locomotiva necesară acum este alt tip deşcoală, adecvat erei informaticii, cu un alt tip deformator şi cu o altă organizare a procesului di-dactic. Conflictul între viteza excepţională a sis-temului informativ şi între capacitatea şigândirea de reformare (care cer timp mai înde-lungat) impune o nouă gândire asupra şcolii, defapt o nouă organizare a formării/învăţării în sis-teme colective şi a unui nou tip de formator.

În cale nu ne stau doar conservatorismul şicalitatea mediocră a şcolii universitare de azi, cimai cu seamă lipsa de timp şi de bani, căci estevorba de o revoluţie autentică ce va schimbacomplet faţa şcolii universale şi naţionale. Iarcine întârzie pierde!!! Definitiv.

Mihai-Emilian MANCAŞ

P

Locomotiva

APOSTOLULPag. 16

Şcoala nemţeană, la zi


oautoare la: „Curs de pedagogie” I-II; „Di-dactica învăţământului preşcolar”; „Teoriajocurilor recreative”. Lucrări, în nume pro-priu: „Curs de pedagogie şi metodica învă-ţământului preşcolar”; „Pedagogiapreşcolară”; „Prelegeri de pedagogie”.

■ 22/1934 – n.Minodora Ursachi,

la Negrea, Comuna „LascărCatargiu”. Galaţi, muzeo-graf, publicist, a absolvitLiceul de Fete „Mihail Ko-gălniceanu”, din Galaţi,(1953) şi Facultatea de Isto-rie-Filologie-Filozofie de laUniversitatea din Iaşi(1957); încadrată la Muzeulde Istorie din Roman(1957-1968), A fondat Muzeul de Artă din Roman

(1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 deani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”;„Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta deRoman”; „Ceahlăul”, „Monitorul”; „Melido-nium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de

Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 deani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice laRoman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitateculturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şidiplome de recunoştinţă.

■ 23/1987 – d. Teofan Macovei, la Piatra-Neamţ, învăţător, membru fondator al revistei„Apostolul” seria I (1934-1943).

■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist criticşi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Fi-lologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească”

(1965), Redactor la Ziarul„Ceahlăul” (1968-1989),membru al U. S. (1989), alU. A. P., preşedintele S. S.Neamţ. Membru fondatoral Revistelor „Credinţanea mului”, „Poezia”, „An-titeze” (redactor şef, direc-tor), director-fondator alEditurii „Crigarux”; redac-tor asociat la Revista

„Convorbiri literare” din Iaşi. Debut editorial: „In-troducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi:„Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirin-tului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”;„Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele«Caietului vienez»”. Ediţii de autor: „CalistratHogaş, «Pe drumuri de munte»”; „Ion Creangă,Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu(1939) ş. a.


(urmare din pag. 15)

C

tilul de învăţare indică prefe-rinţa elevului pentru mediulconcret de învăţare în clasă,modul în care doreşte să stu-dieze, respectiv: preferinţapentru lucrul în echipă sau stu-diul individual, preferinţa pen-tru situaţii nestructurate sau

pentru situaţii structurate, preferinţapentru o modalitate perceptivă.

Stilul de învăţare este consideratunic, specific fiecărei persoane. Co-piii au nevoie să afle cum funcţio-nează creierul lor pentru aachiziţiona şi procesa cât mai eficiento nouă informaţie, ce abilităţi suntnecesare pentru a învăţa, cum abor-dează un examen, cum rezolvă pro-bleme, cum oameni diferiţi învaţă înmoduri diferite, cum pot aplica ostrategie etc. Elevii preferă să înveţe

în diferite moduri: unora le place săstudieze singuri, să acţioneze în grup,altora să stea liniştiţi deoparte şi să-iobserve pe ceilalţi. Alţii preferă săfacă doar câte puţin din fiecare.Mulţi oameni învaţă în moduri dife-rite faţă de ceilalţi în funcţie de clasa

socială, educaţie, vârstă, naţionali-tate, rasă, cultură, religie.

Este cunoscut faptul că existămai multe stiluri de învăţare. Tipolo-giile bazate pe modalităţile de codaresenzorială sunt cele mai cunoscute şicel mai frecvent invocate în practicaeducaţională. În anul 1979, Barbe,Swassing şi Milone fac distincţia întretrei stiluri de învăţare: stilul vizual,

stilul auditiv şi stilul chinestezic.Stilul vizual se caracterizează

prin faptul că elevul preferă să înveţepe bază de ilustraţii, hărţi, imagini,diagrame; este important ca elevul săvadă textul scris pentru că are o bunămemorie vizuală. Stilul auditiv se ca-

racterizează prin faptul că elevul în-vaţă mai bine prin audierea unuidiscurs sau a explicaţiilor celorlalţi;asociază conceptele cu diverse su-nete, preferă să înveţe cu un fondmuzical, deci are o bună memorieauditivă. Stilul chinestezic se carac-terizează prin preferinţa pentru acti-vităţi în care sunt posibileexperimentele, desfăşurarea activită-

ţilor practice, implicarea fizică în ac-tivitatea de învăţare.

Un studiu efectuat de SpecificDiagnostic Studies a arătat că 29%dintre elevii din şcolile de învăţă-mânt primar şi secundar au un stil deînvăţare vizual, 34% au un stil audi-tiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil(cf. Miller, 2001).

Există multe inventare şi ches -tionare online care ajută cadrele di-dactice la determinarea stiluluipreferat de învăţare al elevului. Deşicele mai multe nu se bazează pe stu-dii ştiinţifice, oferă o înţelegere apreferinţelor legate de modul de re-ceptare a cunoştinţelor.

Înv. Georgiana-Cosmina MACOVEIŞoala Gimnazială „Constantin

Virgil Gheorghiu” Războieni

S

decembrie 2017

Stilul de învăţare

Prevenirea violenţei – proiect judeţean diseminare la Liceul Tehnologic„Dimitrie Leonida” Piatra‐Neamţ

iercuri, 15 noiembrie 2017, Liceul Tehno-logic „Dimitrie Leonida” Piatra-Neamţa organizat la sala „Calistrat Hogaş” a Con-siliului Judeţean Neamţ o activitate amplăde diseminare a activităţilor de prevenireaviolenţei în şcoală din cadrul proiectuluiJudeţean cu această temă. Coordonarea

aparţine doamnei director a instituţiei de în-văţământ, profesor Micşunica Popa, la iniţia-tiva şi organizarea activităţilor de cătredirectoarea adjunctă profesoara MihaelaZac h man. În cadrul proiectului educaţional aufost invitate ca partenere şcolile gimnaziale dincomuna Rediu, Bicaz-Chei, Podoleni, Văleni-Roman, Liceul Tehnologic Economic şi Adminis-trativ Piatra-Neamţ, Colegiul Naţional „PetruRareş”, Liceul de Arte „Victor Brauner” Piatra-Neamţ, C.J.R.A.E Neamţ cât şi instituţii din co-munitatea locală CSEI „Alexandru Roşca”,Primăria Piatra-Neamţ, Poliţia locală.

Diseminarea activităţilor în cadrul proiectu-lui educaţional a cuprins şi prezentarea „CAM-PANIEI DE Voluntariat 19 ZILE” din cadrulF.I.C.E România care a propus ca temă prevenireaviolenţei pentru acest an, în calitate de promotorşi susţinător al promovării şi respectării drepturi-lor copiilor din România începând cu anul şcolar

2012-2013. F.I.C.E România a creat cadrul departicipare a copiilor şi tinerilor din şcoli, centrede plasament, a specialiştilor în educaţie, sănătate,protecţia copilului. Temele propuse au avut im-pact asupra populaţiei şcolare, cadrelor didactice,a celorlalţi specialişti în domeniul educaţiei.Domnul dr. în sociologie Eugen Simion, a parti-cipat la acest eveniment ca preşedinte F.I.C.E alfilialei Neamţ, fiind colaborator încă din anul şco-lar 2012-2013. Împreună am considerat proble-matica violenţei asupra copilului un fenomen carenu poate fi ignorat şi a cărui abordare a fost rea-lizată astfel încât să asigure o protecţie reală într-unmediu educaţional, în siguranţă şi securitate.

În cadrul întrunirii alături de doamna vice-primar, profesor Luminiţa Vârlan, preocupatămereu de problemele copiilor şi de condiţiile destudiu oferite de şcoală, au fost şi directorii deşcoli. S-au prezentat o parte din activităţile deru-late în cadrul campaniei: realizarea de expoziţiitematice, colaje, prezentări de filmuleţe educa-tive, scenete moralizatoare, întâlniri cu preoţi, cupoliţişti locali, mese rotunde cu părinţii, adminis-trare de chestionare pentru aflarea motivului vio-lenţei verbale şi fizice în mediul şcolar. S-aurealizat bannere, flyere, pliante precum şi campa-nii stradale. Elevii Colegiului „Petru Rareş”, în-

drumaţi de inimoasa doamnă profesoară Gina Ba-laban, au realizat pliante cu această temă pe carele-au distribuit trecătorilor.

Invitaţii au fost aşteptaţi şi întâmpinaţi de co-carde tricolore cu emblema Liceului Tehnologic„Dimitrie Leonida” realizată de catedra discipline-lor Design vestimentar împreună cu elevii, pentrupromovarea imaginii şcolii în comunitatea locală.

Evenimentul s-a încheiat într-un cadru tra-diţional românesc printr-o paradă a iilor popu-lare, o nouă colaborare între elevii LiceuluiTehnologic „Dimitrie Leonida” Piatra-Neamţ, în-drumaţi de doamna profesoară Rodica Negrea şielevii clasei a II-a ai Şcolii „Elena Cuza” Piatra-Neamţ, coordonaţi de doamna învăţătoare EmiliaRusu. Motivul finalului iilor româneşti prezentatde două generaţii clasa a XI-a şi a II-a s-a înte-meiat pe dezvoltarea şi extinderea partenerială şipentru promovarea activităţilor României pentruapărarea drepturilor copilului la nivel internaţio-nal, prin derularea activităţilor liceului, comuni-tate – membră a F.I.C.E România din 2012,calitate care face onoare instituţiei de învăţământprin dovada preocupării active şi reale, nediscri-minatorie faţă de toţi elevii care studiază aici.

Prof. Mihaela ZACHMAN

M

APOSTOLUL Pag. 17

Paşi spre Europa


28/1949 – n. BotezMihai, la Filioara,Văratec, Neamţ, pro-fesor doctor, poet,prozator, publicist,absolvent al Liceului„Ştefan cel Mare”din Târgu-Neamţ, al

Facultăţii de Filologie,Secţia franceză-română aUniversităţii „AlexandruIoan Cuza” din Iaşi. Bene-ficiind de o bursă a Statului francez, a urmat cursuriintensive la Avignon. A susţinut examenul dedoctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la «di-vine tragédie» du litéraire” (1998). A debutat cuvolumul de proză „Jocul de-a cine pierde câştigă”(1986). A publicat şi volume ce conţin lucrări di-dactice, cărora li se adaugă numeroase articole decritică literară în presa din Moldova. Alte cărţi;

„Litérature française”; „Le texte et son double”ş. a.

■ 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Ha-vârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, aabsolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni, Do-

rohoi, Facultatea de Isto-rie a Universităţii ieşene,doctor în istorie (1986).Director al Muzeului deIstorie din Roman, fiindconsiderat fondatorul şiiniţiatorul colecţiei acesteiinstituţii. Membru al Insti-tutului Naţional de Traco-logie, al Institutului dePreistorie şi Protoistorie

Cluj-Napoca şi al A. O. Ş. din România. A des-coperit peste 300 de aşezări din diferite epoci is-torice din zona Roman, a condus 25 de şantierearheologice, a participat la peste 180 de sesiuniştiinţifice, la 5 congrese internaţionale. Colabo-rări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Car-pica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”,„Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”,„Cercetări de numisma-tică”, „Magazin istoric”,„Arheologia Moldovei”.Scrieri: „Roman. Mic în-dreptar turistic”; „Monu-mente din judeţele Bacăuşi Neamţ” (colab.); „Zar-gidava – cetatea dacică dela Brad”.

■ 31/1989, d. la Iaşi,Ion Creangă.


n

Liceul Tehnologic Economic AdministrativPiatra‐Neamţ – „O şcoală europeană

pentru elevii noştri”rezentul an şcolar a început cu lansarea în şcoala noastră a două noi proiecteeuropene Erasmus+. Este vorba despre Ecotraining 2017-1-RO01-KA101-036080, proiect de formare adresat cadrelor didactice, demersrezultat din centralizarea nevoilor de formare observate în rândurile elevilor,ale profesorilor şi a necesităţilor de modernizare a componentei deinternaţionalizare şi European Tourism Professionals 2017-1-RO01-KA102-036077, proiect ce urmăreşte achiziţionarea de competenţe de spe-cialitate, lingvistice şi de lucru într-o echipă internaţională, pentru un grup

de 22 elevi de la specializarea „tehnician în turism”.Nevoile de formare ale elevilor şi profesorilor de la care s-a pornit la

depunerea proiectului Ecotraining se referă la folosirea instrumentelor şi softurilorTIC în pregătirea activităţii didactice, la utilizarea platformelor educaţionale pentruformarea elevilor, la dobândirea de cunoştinte noi referitoare la tehnici de consiliereşi orientare profesională şi la integrarea instituţiei în parteneriate europene.

Astfel, 10 profesori vor participa la 6 tipuri de activităţi de formare prin cursuristructurate cu durata de 5-7 zile, în următoarele domenii: TIC, consiliere şi ori-entare profesională, comunicarea cu părinţii, internaţionalizare, cooperareinternaţională şi eTwinning. Cursurile vor fi organizate de următoarele instituţii:Euneos (organizatie finlandeza, cursul urmând să aibă loc în Spania), ITC Prague– Republica Cehă, iDevelop – Spania, ETI – Malta, Eproject Consulti-Italia şiEdufor – Portugalia.

Potenţialii beneficiari, adică profesorii şcolii au fost informaţi asupraoportunităţilor de formare, după care se va organiza în mod transparent selecţiaacestora iar cei selectaţi vor participa la activităţi de pregătire organizate înaintede mobilitate. Ei vor primi sprijin financiar necesar participării la cursurile de for-mare şi sprijin logistic în organizarea mobilităţii. Activităţile de formare vor fi vali -date cu instrumente Europass.

Cel de-al doilea proiect, European Tourism Professionals are ca obiective:creşterea atractivităţii specializării „tehnician în turism” prin îmbunătăţireacondiţiilor de practică oferite; îmbunătăţirea vizibilităţii şi capacităţii de a operala nivel internaţional a unităţii noastre de învăţământ; creşterea şanselor de inte-grare a elevilor pe piaţa europeană a muncii.

Grupul ţintă este format din elevii claselor a XI-a de la specializarea „tehnicianîn turism” din care se vor selecta cei 22 de elevi beneficiari ai mobilităţilor, deasemenea printr-un proces de selecţie transparent, care va cuprinde atât verificareacunoştinţelor de specialitate cât şi a celor de limba engleză, la care se adaugă un in-terviu cu explicaţii motivaţionale. Durata stagiului este de trei săptămâni şi va constaîn două fluxuri a câte 11 elevi însoţiţi de un profesor de specialitate. Organizaţiilepartenere unde se va desfăşura practica elevilor sunt hotelurile de categoria patrustele „Abba Hotel” şi „Hospes Palacio de los Patos” din Granada – Spania.

În perioada septembrie-octombrie 2017 a fost lansat site-ul proiectului ce con-ţine toate informaţiile necesare privind participarea la selecţie, pregătirea, organi-zarea proiectului, urmând activităţile şi sesiunile de informare pentru elevi şipărinţi. În cadrul proiectului sunt asigurate cheltuielile de cazare, masă şi transportpentru elevii selectaţi şi profesorul însoţitor.

Alături de alte proiecte europene care s-au derulat în Liceul Tehnologic Eco-nomic Administrativ şi acestea două, realizate cu sprijinul financiar al ComisieiEuropene în cadrul Programului Erasmus+, reprezintă paşi importanţi pentrurealizarea misiunii instituţiei şi anume: „O şcoala europeană pentru elevii noştri”.

Prof. Gianina BURUIANĂ,Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ

decembrie 2017

P

ărbătoarea Şcolii Nemţene, uneveniment care are deja tradi-ţie în recunoaşterea perfor-manţei profesorilor şiolimpicilor noştri, şi-a desfă-şurat cea de a V-a ediţie marţi,12 decembrie, în sala Teatru-lui Tineretului din Piatra-

Neamţ.În deschiderea manifestării, un

grup de elevi de la Liceul de Arte„Victor Brauner” din Piatra-Neamţ aintonat Imnul de Stat, solistă – LauraAilenei, elevă olimpică la nivel na-ţional. A urmat un moment de recu-legere în memoria „ultimului regeortodox”, Majestatea Sa RegeleMihai I, care a încheiat o epocă isto-rică din existenţa României. Apoi s-adesfăşurat manifestarea şi s-a vorbitcu emoţie despre muncă, efort, per-severenţă, despre rezultate remarca-bile, cu muzică clasică, cu felicitări,cu diplome de excelenţă, mulţumiri,colinde. A fost o zi absolut memora-bilă pentru elevii merituoşi şi profe-sorii coordonatori din judeţulNeamţ.

Dincolo de respectul pentru per-formanţă, prof. dr. Viorel Stan, in-spector şcolar general în cadrulInspectoratului Şcolar JudeţeanNeamţ, a subliniat, în cadrul Galei,că rezultatele elevilor înregistrate peparcursul acestui an sunt cu totul şicu totul deosebite. „Sărbătoarea Şco-lii Nemţene este o recunoaştere a va-lorii deosebite pe care o are şcoalanemţeană, valoare ce creşte an dean”, a subliniat prof. dr. Viorel Stan.Potrivit acestuia, olimpiadele şi con-cursurile rămân o formă esenţială depregătire pentru trasee profesionalede succes, adunând, sub semnul uneipasiuni comune, discipoli şi maeştri,profesori şi elevi, studiu şi efort inte-lectual.

Reuşitele elevilor şi profesorilornemţeni au fost aplaudate la scenădeschisă, fiindu-le înmânate diplomede recunoştinţă. De asemenea, alăturide discipoli au fost mentorii, la rândul

lor fiind premiaţi pentru dăruirea ma-nifestată faţă de educaţia elevilor.

Rând pe rând, au urcat pe scenă,pentru a-şi primi diplomele, eleviiolimpici internaţional şi profesoriilor, dar au fost şi cazuri în care eleviinu au putut veni la festivitate pentrucă sunt, deja, plecaţi în străinătatepentru examene la facultăţi cu re-nume, care ni-i „fură”, cel puţin pen-tru o vreme…

Nu putem încheia însă fără acita numele dascălilor care, începândde astăzi pot să-şi adauge pe carteade vizită gloriosul titlu – Domnu'Trandafir: Maria Ştenţel (ŞcoalaGimnazială Secuieni), Aneta Grădi-nescu (Şcoala Gimnazială Nr. 2 Pia-tra-Neamţ), Maria Dia (LiceulTehnologic Oglinzi), Ana Cenu -şă (Şcoala de Arte „Sergiu Celibida-che” Roman), Maria Frăsi nel (ŞcoalaGimnazială „Gheorghe Săvinescu”Crăcăoani), Tatiana Donciu (C.N.„Gh. Asachi” Piatra-Neamţ), AdrianSescu (C.T. „Petru Poni”Roman), Gheorghe Mano la -che (CN de Informatică Piatra-Neamţ), Mihaela Gherghelescu (C.N.„Gh. Asachi” Piatra-Neamţ), Cris-tina Bălănescu (Şcoala GimnazialăNr. 5 Piatra- Neamţ), Mariana Dă-nilă (CSEI Tg. Neamţ), ConstantinTimofte (Şcoala Gimnazială Bălţă-teşti), Maria Gherghel (ŞcoalaGimnazială Gherăeşti), ŢucaTuncu (Şcoala Gimnazială „ElenaCuza” Piatra-Neamţ), RuxandraCiocan (C.N. „Calistrat Hogaş” Pia-tra-Neamţ), Maria Ignat (LiceulTehnologic „Ion Ionescu de la Brad”Horia), Rodica Teodorescu (ŞcoalaGimnazială Nr. 3 Piatra-Neamţ), Şte-fan Oprea (Liceul Teologic Ortodox„Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”Piatra-Neamţ), Maria Lozincă (C.N.„Roman Vodă” Roman), Viorel Van-zariuc Căciureac (Şcoala de Artă„Sergiu Celibidache” Roman), Vio-rel Ciurlea (Palatul Copiilor Piatra-Neamţ).

Geanina NICORESCU

S

Sărbătoarea Şcolii Nemţene, ediţia 2017l Premierea olimpicilor şi Trofeul „Domnu’ Trandafir”

APOSTOLULPag. 18

Arte şi meserii

decembrie 2017

ititul cărţilor presupune exerciţiu intelec-tual, muncă, zăbavă. Acest efort duce laconsolidarea cunoştinţelor ce ne definescdrept oameni educaţi, culţi. Ritmul alert alvieţii moderne impune o informare rapidă,o goană după iluzii. Oamenii tind să nu maiaibă răbdarea şi nici interesul parcurgeriipaginilor literare. Ieri cărţile erau puţine,

editurile erau în număr mic, oamenii îşi doreau săcitească dar nu prea găseau cărţi, astăzi suntemcopleşiţi de mulţimea lor. Cititorul se vede bom-bardat cu informaţii din toate părţile. Se impuneo selecţie serioasă, astfel încât să fie alese cele maipreţioase opere. A alege, alături de a decide, facparte din categoria celor mai dificile verbe de pusîn practică, mai ales atunci când în faţa ta ai omultitudine de cărţi, articole, bloguri şi pagini fa-cebook. Fără o recomandare din partea specialiş-tilor, în materie de carte, este greu să te hotărăştidacă ţi-ar fi pe plac sau nu, dacă ai citi-o sau aiconsidera că pur şi simplu nu ţi se potriveşte stilul,că ţi-ai pierdut vremea cu lucruri inutile. Şi totuşi,în format tipărit, tradiţional, sau în format electro-nic, modern, în orice carte se pot descoperi lucruriinteresante pe care ni le putem însuşi, ne putemalege modele de urmat, ne creionăm personalita-tea, ne naştem spiritual.

De ce să citim atâta vreme cât mass mediapromovează limbajul trivial, inculţii sunt prezen-taţi drept vedete? Citim din dorinţa de a ne împăcacu noi înşine, de a găsi modele de urmat şi lecţiide viaţă pe care să le admirăm cu adevărat, săgăsim valori reale. Citim pentru a ne relaxa, pen-tru a scăpa de stres. Citim pentru a comunica maiuşor cu semenii noştri, pentru a exprima mult maiclar ceea ce gândim şi dorim să împărtăşim şi ce-lorlalţi. Copiilor noştri le recomandăm să citeascăpentru a nu deveni nişte tineri ignoranţi, fără co-loană vertebrală, uşor de manipulat, folosiţi ori-când ca masă de manevră. A citi, fie pentrudezvoltarea personală, fie pentru dezvoltarea pro-fesională, este o practică absolut necesară în cău-tarea adevărului despre lume, a sensului vieţii, amenirii fiecăruia dintre noi pe acest pământ, a în-cercării de a ne depăşi propriile limite.

La întrebarea De ce (să) citim?, profesorulLiviu Papadima răspundea „Citim ca să ne facemlocul în care să putem locui”. Tot Liviu Papadimadă un răspuns la întrebarea De ce (să) nu citim?„Să nu citim cărţi peste puterea noastră de înţele-gere, să nu ne creăm false iluzii asupra pregătiriinoastre.” Este adevărat. Lectura poate şi să su-cească mintea, şi să încâlcească inima… Lecturanu-ţi dă nimic de-a gata. Nu e o certitudine. E opromisiune. O şansă… Altceva mă preocupă maimult decât relele întrebuinţări ale cărţilor. Pentruasta, e un antidot. Să înveţi să citeşti. Nu-i uşor,dar e posibil. Şi şcoala ar avea de ce interveniaici.

Interesant îndemnul domnului profesor. Cepot face cei înconjuraţi zilnic de cărţi din toate do-meniile? Soluţia ar fi să scoată la lumină cartea devaloare, să o aducă în mijlocul copiilor. Bibliote-carii şcolari (responsabilii de CDI) alături de pro-fesori, sunt oamenii care lucrează cel mai mult cucartea şi cu elevii. De la ei avem cele mai mari aş-teptări. În contextul obţinerii de informaţii cu aju-torul Internetului, informaţii mai mult sau maipuţin reale, şi a tendinţei de minimalizare a im-portanţei cărţilor, este necesară apariţia unui ghidcare să recomande cele mai apreciate cărţi, cititeşi propuse tocmai de aceste persoane care, prin na-tura meseriei lor, folosesc cel mai des cartea. Aşas-a născut ideea organizării unui Ghid al cititoru-lui modern, ghid care să cuprindă recomandări decărţi, prin citate extrase din ele. Pentru a pune înpractică realizarea ghidului on line cu ISBN, bi-bliotecarul CCD Neamţ, alături de echipa profe-sorilor metodişti, şi-au propus să demareze unproiect care să conţină o bibliografie a cărţilor re-

comandate de bibliotecari /responsabili CDI, pro-fesori şi elevi.

Proiectul doreşte să promoveze lectura, carteade valoare, de la apariţia ei până în zilele noastre,să atragă elevii către structurile info-documentare,să le dezvolte gustul estetic, să stimuleze creati-vitatea şi lucrul în echipă prin activităţi cultural-metodice desfăşurate în biblioteci şcolare şi centrede documentare. Gândit ca un bulgăre de zăpadăce în rostogolirea lui adună din ce în ce mai multăşi mai multă zăpadă, ghidul se înfiripă de la o re-comandare de lectură realizată în mod inedit decătre bibliotecara de la CCD Neamţ. Pe machetaprimită bibliotecarii, respectiv responsabilii de

CDI, vor recomanda la rândul lor câte o carte, for-mându-se astfel o bibliografie ce conţine 39 decărţi alese de aceştia. Această listă bibliograficăse va completa pe parcurs cu recomandările venitedin parte profesorilor şi elevilor. Vor fi implicaţiîn derularea activităţilor elevi din ciclul primar,gimnazial şi liceal alături de bibliotecari şcolari,învăţători, profesori pentru învăţământul primar,profesori, responsabili de CDI. Casa Corpului Di-dactic Neamţ va lucra alături de 38 de şcoli dinjudeţul Neamţ, şcoli în care există bibliotecă şco-lară, bibliotecar sau responsabil de CDI, selectateîn urma primirii unei scrisori de intenţie.

Activităţile propuse se adresează unui numărde minimum 2500 elevi din ciclul primar, gimna-zial şi liceal şi se vor derula conform unui calen-dar ce vizează promovarea cărţilor din toatedomeniile prin realizarea animaţiilor de lecturăgrupate cu următoarele teme:

Bibliotecarii au citit şi vă recomandă! (Bi-bliografie din toate domeniile, alcătuită la sugestia

bibliotecarilor, îmbogăţită cu citate extrase dinoperele recomandate, realizate după o machetăprestabilită);

Profesorii au citit şi vă recomandă! (Biblio-grafie din toate domeniile, alcătuită la sugestiaprofesorilor, îmbogăţită cu citate extrase din ope-rele recomandate, realizate după aceeaşi machetă);

Elevii au citit şi vă recomandă! (Bibliografiedin toate domeniile, alcătuită la sugestia elevilor,pe nivele de vârstă, îmbogăţită cu citate extrasedin operele recomandate);

Fiecare cititor ce se va implica în proiect vaalege şi va recomanda o singură carte!

Proiectul are drept obiective:* Formarea şi/sau dezvoltarea competenţelor

de selectare a suporturilor de lectură adaptate ni-velului fiecărui elev;

* Îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere şi in-terpretare a cărţilor;

* Promovarea culturii scrise, prin activităţilemetodice şi culturale ce vor avea în centrul aten-ţiei cartea;

* Promovarea de către bibliotecarii şcolari şide către responsabilii de CDI a produselor finalerezultate în urma derulării proiectului (liste biblio-grafice realizate de bibliotecari, profesori, elevi,afişe de promovare a cărţilor, un ghid de lectură);

* Creşterea stimei de sine a elevilor antrenaţiîn proiect şi implicarea acestora în viaţa şcolii şia comunităţii, în alte proiecte, concursuri, activi-tăţi extracurriculare;

* Transferul de cunoştinţe de la bibliotecarişi profesori la elevi, ceea ce va duce la creştereatoleranţei, la stingerea conflictului dintre genera-ţii.

Cartea aleasă de bibliotecara de la CCDNeamţ şi recomandată prin citate selectate din eacu menţionarea paginilor este: KAZANTZAKIS,Nikos. Raport către El Greco. Bucureşti: Huma-nitas fiction, 2012.

Utilizând aceeaşi machetă şi manieră delucru, se va completa, până în luna iunie a anului2018, Ghidul cititorului modern, o altfel de biblio-grafie ce va conţine citate alese din cărţile prefe-rate de bibliotecarii, profesorii şi elevii implicaţiîn proiect.

Aştept cu deosebit interes recomandarea delectură făcută de fiecare partener în parte, pentrua şti mai bine ce ar trebui să citim!

Bibliotecar metodist Ana MACOVEICasa Corpului Didactic Neamţ

Webgrafie:https://jumunteanu.wordpress.com/2011/10/2

7/de-ce-trebuie-sa-citim/http://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/arti-

col/de-ce-sa-citimhttp://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/arti-

col/de-ce-sa-nu-citim

CALENDAR – ianuarie 20181. BRĂTESCU-VOINEŞTI, IOAN ALEXANDRU prozator (1868-1946) 150 de ani de lanaştere; 01. BĂIEŞU, ION prozator, dramaturg (1933-1992) 85 de ani de la naştere; 02. NEWTON, ISAAC matematician şi fizician englez (1643-1727) 375 de ani de la naştere; 04. GÂRLEANU, EMIL prozator (1878-1914) 140 de ani de la naştere; 10. TOLSTOI, ALEKSEI NIKOLAEVICI prozator, eseist rus (1883-1945) 135 de ani dela naştere; 10. Ziua Internaţională a Cuvântului „Mulţumesc” (International Thank You Day);

12. PERRAULT, CHARLES scriitor francez (1628-1703) 390 de ani de la naştere; 15. Ziua Naţională a Culturii; 17. SLAVICI, IOAN prozator (1848-1925) 170 de ani de la naştere; 21. BYRON, GEORGE GORDON poet, dramaturg englez (1788-1824) 230 de ani de la naştere 22. Ziua Mondială a Scrisului de Mână (Handwriting Day); 23. STENDHAL (HENRI-MARIE BEYLE) scriitor francez (1783-1842) 235 de ani de la naştere; 27. Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. (Red.)

0

Să citim...să nu citim?

C

APOSTOLUL Pag. 19

Arte şi meserii

Sumaredacţia APOSTOLUL – Felicitare (pag. 1)Vasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE: Lehamitea (pag. 20)Larisa BARBOS – Scrisoare din Basarabia (pag. 6)Emil BUCUREŞTEANU – Pluguşor 2018 (pag. 19)Gianina BURUIANĂ – Bravissimo pentru Concursul Interna-ţional de Interpretare „Emanuel Elenescu” (pag. 5) * Un regalpraghezo-nemţean, la Sala Cupolă a Bibliotecii Judeţene (pag. 8)

* GRIGORE CARAZA – un strigăt al românismului dincolo de ocean(pag. 10) * Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ –„O şcoală europeană pentru elevii noştri” (pag. 17)Daniel DIEACONU – Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ ÎNFAŢA CENTENARULUI (pag. 7)Ana GRIGORE – Ce repede trec anii... (pag. 4)Mihai FLOROAIA – Uităm martirii temniţelor comuniste? (pag. 10)* O altă abordare faţă de opera lui Maiorescu (pag. 20)Isabela JINARU – Punte Educaţională peste Prut (pag. 4)Ana MACOVEI – Să citim... să nu citim? (pag. 18)Georgiana-Cosmina MACOVEI – Stilul de învăţare (pag. 16)

Mihai-Emilian MANCAŞ – Locomotiva (pag. 15)Irina NASTASIU – Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul celor aflaţi însuferinţă (pag. 11) * Părintele Cleopa, în vizorul Securităţii (pag. 10)* Principesa Ileana a României: „Eram doar un copil atunci când l-amvăzut pe îngerul meu păzitor.” (pag. 10)Geanina NICORESCU – Sărbătoarea Şcolii Nemţene, ediţia 2017l Premierea olimpicilor şi Trofeul „Domnu’ Trandafir” (pag. 17)Red. – REMEMBER: Mihai I al României (pag. 1-4) * INFOCULT (pag.2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9) * Centenarul Marii Uniri la Editura Humanitas-III(pag. 7) * Invitaţie la alternativa educaţională Step by Step (pag. 9) *Cinstire eroilor în Parcul Memoriei Naţionale (pag. 9) * Panoramic ro-maşcan (pag. 12) * Panoramic nemţean (pag. 13) * CALENDAR – de-cembrie 2017 (pag. 15) * CALENDAR – ianuarie 2018 (pag. 18) * Bradul de Crăciun (pag. 19)Dumitru RUSU – Hai să dăm mână cu mână (pag. 20)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene - Decembrie 2017 (pag.12, 13, 14, 15, 16, 17) * Talent, erudiţie şi multă muncă (pag. 14)Mihaela ZACHMAN – Prevenirea violenţei – proiect judeţean disemi-nare la Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” Piatra-Neamţ (pag. 16)Mircea ZAHARIA – Împliniri, neîmpliniri, speranţe... l Interviu cuDomnul Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ(pag. 1-2) * În întâmpinarea Centenarului Unirii Basarabiei (pag. 1-3)

R

decembrie 2017

O, brad frumos,Cu cetina tot verde!

Tu eşti copacul credinciosCe frunza nu şi-o pierde!

cest cântec este fredonat în ca-sele tuturor creştinilor care, înnoaptea de Ajun, aşteaptă cumare bucurie Naşterea Dom-nului nostru Iisus Hristos.

De-a lungul secolelor,sărbătoarea Crăciunului a um-plut sufletele a milioane de

oameni, mai ales copii, care păs-trează, în fiecare an, amintirea clin-chetului de clopoţei din seara deAjun, a frânturilor de colinde ames-tecate cu viforul ninsorilor şi a îm-podobirii bradului, în aşteptareadarurilor aduse de Moş Crăciun.Aceste amintiri se conturează, maimult, spre anii copilăriei faţă de carene încearcă, în fiecare an, un senti-ment de nostalgie.

Datina folosirii bradului de Cră-ciun a fost preluată de la romanii an-tici care îşi împodobeau locuinţelecu un brad sau cu crenguţe de bradîn timpul serbărilor dedicate zeului

Saturn, numite Saturnalii, reprezen-tând o formă de venerare a soareluişi a luminii pentru a birui întuneri-cul. Acest obicei fusese adus dinOrient, mai precis din Siria.

Până în secolul XII, brazii deCrăciun nu erau împodobiţi. Local-nicii îi atârnau de tavan cu vârful înjos, motiv pe care nimeni nu l-aputut explica. Urmează o lungă pe-rioadă în care se foloseau crenguţede brad pentru împodobirea caselor.Primul brad împodobit a apărut laRiga, în anul 1510. Ulterior, a fostmenţionat în Germania, unde se cre-dea că Martin Luther, reformatorulprotestant, ar fi fost primul care aaprins o lumânare în bradul de Cră-ciun, ca prim strămoş al instalaţieielectrice de astăzi. În anul 1521 prin-ţesa Hélène de Mecklenburg a adusla Paris obiceiul împodobirii bradu-lui, după ce s-a căsătorit cu ducele deOrleans. Spre desfătarea colectivită-ţii, în anul 1605 a fost înălţat primulbrad de Crăciun într-o piaţă publicădin Strassbourg, împodobit numai cumere roşii. În acelaşi an, la Breslau,ducesa Dorothea Sybille von Schle-sian împodobeşte primul brad aşacum îl vedem şi în prezent. Globurileconfecţionate din sticlă argintată deThuringia au apărut abia în anul1878 şi au fost rapid generalizate latoate popoarele creştine din lume.

După patentarea becului electricîn anul 1882 de către Thomas Edi-son, Edward Johnson, un prieten allui Edison, a realizat prima împodo-bire a bradului de Crăciun cu o ghir-landă cu beculeţe colorate care auînlocuit lumânările.

În România, primul brad, care afost împodobit la sărbătorile Crăciu-nului, a fost văzut la palatul princi-pelui Carol I de Hohenzollern, dupăvenirea în Principatele Române înanul 1866. În noaptea de Crăciun,prinţii şi prinţesele invitate la palatîmpodobeau bradul, cântând în ver-siunea germană:

„O, Tannenbaum, O, Tannebaum,Wie grün sind deine Blätter!”

Acest obicei de la Curte a fostimitat, imediat, de protipendada bu-cureşteană care cânta, cu multă bu-curie, în versiunea românească.

De atunci, poporul român nuşi-a putut imagina sărbătoarea Cră-ciunului fără bradul împodobit încasă, în curte sau într-un spaţiu pu-blic, frecventat mult de locuitori. Îm-podobirea devine cel mai plăcutmoment pentru toţi membrii fami-liei, îndeosebi pentru copii, care aş-teaptă cu nerăbdare venirea lui MoşCrăciun, purtând în spate un sac în-cărcat cu jucării şi bomboane.

Toţi copiii îşi imaginează dru-mul parcurs de Moş Crăciun, într-osanie trasă de reni, parcurgând spreei o cale lungă, din Laponia situatăîn nordul Finlandei (localitatea Ra-vaniemi unde este locuinţa moşu-lui).

Tot jocul ornării bradului are casubstrat apărarea membrilor familieide tot răul, imprimând o stare de bu-curie, multă veselie şi speranţă într-unan mai bun.

În lipsa unui brad întreg se folo-sesc crenguţe bogate în frunze saucoroniţe din brad, împodobite cu be-teală, panglici, flori uscate şi vâsc.Acestea se pun la uşa casei, se atârnăde lustră sau se aşează în mijloculmesei, alături de nuci şi lumânăriaprinse.

Bucuria colectivă se manifestăatunci când bradul de Crăciun esteinstalat într-un loc public unde esteadmirat de toţi vizitatorii. Bucureş-tenii se pot mândri că în anul 2007,cel mai înalt brad din Europa, a fostinstalat în Piaţa Unirii. Bradul aveaînălţimea de 76 metri, (echivalentulunei clădiri cu 25 etaje), o bază de38 metri şi o greutate de 290 tone.Frumuseţea acestui brad era asigu-rată de cele 2,4 milioane de beculeţeîn diferite culori. (Red.)

Pluguşor 2018Clopoţei de-argint se-aud,Anul Nou la drum pornit-a,Din casă, vă rog, ieşiţi,Uşa larg deschideţi.Vă aduce bucurii,O desagă plină;Nu-i nevoie de hârtii,Nici de semnătură.Are suflet de copil,Glas de ciocârlie.Cele rele au trecut,Numai bine vie!De urat aş mai ura,Am mii de cuvinte,Dar vă las cu Anul Nou,Să-l trataţi, pe cinste.Iar la Anul ce va fi…Sănătoşi, cu bine!Vom ura şi tot aşaFie multă vreme!La Mulţi Ani!

Emil BUCUREŞTEANU

Bradul de Crăciun

A

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Gianina BURUIANĂ, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

NOTE DE TRECERE

Lehamitear mai fi cum ar mai fi viaţa şi pe-aici prinRomânia noastră dragă, dar se întâmplăprea adesea să simţim cum ne cuprindelehamitea. Lehamitea fără capăt. Acumu-lăm frustrări, umilinţe, nedreptăţi aproapela tot pasul. Şi toate din cauza noastră, aoamenilor, pentru că oamenii fac atmos-fera bună sau proastă, nu lipsurile. Nu ne

purtăm aiurea unii cu alţii pe la slujbe din cauzăcă avem salarii mici, ci pentru că avem proble-muţe cu „cei şapte ani de-acasă”. Nu ţipăm întrafic unii la alţii şi ne claxonăm ca idioţii dincauză că infrastructura e jalnică, ci pentru căsuntem nevrotici şi isterici. Şi tot aşa.

Spectacolul lumii noastre sucite ne pro-voacă sentimente contradictorii. Ne dorim, pede o parte, să nu ne lăsăm, să luptăm, să răzbim,iar pe de altă parte ne vine să dăm înapoi, să neresemnăm, să-i lăsăm pe toţi în plata Domnului,să fim privitori „ca la teatru”, vorba poetului.Cum există o limită a rezistenţei pentru fiecare,ajungem, totuşi, să reacţionăm, să vorbim, să nutăcem, să spunem, să nu trecem cu vederea, sănu acceptăm (situaţie rară, de altfel), iar de aicigata tensiunile şi conflictul.

Intuiesc, ştiu, cred că toţi cei care au decissă-şi ia lumea în cap, să plece pe unde au văzutcu ochii şi să lase în urmă totul nu au făcut-o înprincipal din cauza lipsurilor, ci pentru că nu aumai suportat climatul, atmosfera, nedreptăţile,umilinţele şi mai ales lipsa speranţei, a perspec-tivelor de îmbunătăţire a lucrurilor. Nu au maisuportat să se simtă străini într-o ţară cotropităşi condusă de indivizi pentru care buzunarulpropriu e singura grijă. Şi nu au mai suportat sătrăiască durerea de a nu putea schimba lucrurile.

Pentru că e ţara în care oamenii care se im-plică, prin proiecte adevărate, pentru a mişca unpic mai în faţă căruţa noastră mioritică sunt mar-ginalizaţi, puşi la colţ, la index, pedepsiţi, întimp ce bârfitorii şi băgătorii de seamă sunt as-cultaţi, promovaţi şi premiaţi. E ţara în care fap-tele bune se pedepsesc, iar ura, invidia,ranchiuna şi veninul sunt legi nescrise ale vie-ţuirii sociale. E ţara în care ştiinţa de carte a de-venit batjocura impostorilor şi analfabeţilor. Eţara în care profesor bun nu e acela careîmpărtăşeşte valori adevărate şi învăţătură adusăla zi prin muncă asiduă, ci acela care ştie săpapagalicească limbajul la modă şi să învârtăhârtiile şi „activităţile”. E ţara din care mediciipleacă scârbiţi de umilinţele de care au parte cuasupra de măsură. E ţara în care orice recurs lamorală devine de tot râsul şi se întoarce îm-potriva celui care se încumetă, idealist, să apereo astfel de perspectivă. E ţara în care avemocazia să ne simţim mai rău decât dacă am fi înrefugiu.

Prof. psih. Vasile BAGHIU

A

O altă abordare faţă de opera lui Maiorescun contextul comemorăriia o sută de ani de la tre-cerea la cele veşnice alui Titu Maiorescu(1840-1917), semnalămapariţia lucrării profeso-rului Nicolae Scurtu,Titu Maiorescu în cores-

pondenţă cu Ion Petrovici.Completări edificatoare, apă-rută la Editura Ars Docendi,Bucureşti, 2017.

Chiar abstractizate, prele-gerile despre univers susţinutede Maiorescu îl definesc peacesta drept un erudit în dome-niu, format la universităţile dinViena, Berlin şi Paris. Exigentîn ceea ce priveşte cursurile deLogică şi Istoria filosofiei, Ma-iorescu a devenit un mentorabsolut pentru multe generaţiide studenţi. Dintre cei formaţila şcoala marelui dascăl reţi-nem pe Constantin Rădulescu-Motru, Petre P. Negulescu, IonRădulescu-Pogoneanu, MirceaDjuvara, Ion Petrovici, G.Aslan, Dumitru C. Nădejdeetc. Trebuie amintit faptul căTitu Maiorescu a participat, camembru examinator, în comi-sia pentru susţinerea doctora-tului lui Ion Petrovici, pe care

l-a şi consiliat. Teza lui Petro-vici, Paralelismul psiho-fizic,a constituit primul doctorat îndomeniu obţinut la o universi-tate de profil din România.

Lucrarea de faţă are labază documente existente înarhive şi biblioteci de la noidin ţară şi din străinătate, înspecial corespondenţa dintreTitu Maiorescu şi filosoful IonPetrovici (1882-1972), unuldintre iluştrii săi discipoli. Încele peste 220 de pagini, for-mat academic, sunt relatatescrisori, articole din presă,epistole, prelegeri, recenzii şicâteva fotocopii ale unor docu-mente în original. Unele prele-geri despre filosofia lui Hegel,susţinute de către Ion Petrovicisunt publicate în limba ger-mană şi traduse în româneşte.Majoritatea scrisorilor dintreMaiorescu şi Petrovici sunt pu-blicate în premieră în literaturade specialitate. Din ceea ce s-aidentificat până acum, estevorba despre cele nouă epis-tole trimise de către Maiorescului Petrovici, respectiv unspre-zece ale lui Petrovici către TituMaiorescu. Primele constituieo exemplară lecţie de aprofun-

dare a te-melor filo-sofice, iarcele alediscipolu-lui eviden-ţiază modulîn careacesta ur-mează cu

fidelitate sfaturile, îndemnurileşi observaţiile mentorului său.

Personalitate complexă,Ion Petrovici a fost unul dintrediscipolii care a continuat pemagistrul său, ducând mai de-parte faima şcolii filosofice ro-mâneşti, în calitatea deprofesor de filosofie la Univer-sitatea din Iaşi.

În concluzie, lucrarea isto-ricului literar Nicolae Scurtu,contribuie într-un mod esenţialla cunoaşterea în detaliu a per-sonalităţii celui care a impus osumă de valori literare şi filo-sofice pentru cultura româ-nească şi universală, TituMaiorescu, oferind celor inte-resaţi o altă perspectivă deabordare a operei acestui neîn-trecut magistru.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

Hai să dăm mână cu mânăamenii sunt ca plantele. Se atrag, se res-ping şi dispar. Când la 24 ianuarie 1859,Moldova şi Muntenia s-au „împreunat”un institutor zurliu din târgul Pietrei, ma-halaua Valea Viei şi-a dat foc bordeiuluipersonal de bucurie. Explicaţia lui?Epoca inaugurată de Cuza va fi atât deprosperă încât în locul căsuţei arse va ri-

dica un palat. Nebunie românească!Ce ştim despre institutorul Halunga, „in-

cendiatorul”? A văzut lumina zilei în 1825 însatul Hloteşti de lângă Botoşani, ca fiu al luiMatei Halunga, administrator al moşiei vorni-cului T. Silion. Manuil Halunga a absolvitAcademia Mihăileană din Iaşi şi a funcţionatca institutor la Şcoala Domnească din Piatra-

Neamţ, şcoală situată în curtea Catedralei „Sf.Ioan” Domnesc, pe un platou destul de ridi-cat. Pe undeva, pe lângă turnul lui Ştefan celMare.

Cel care şi-a jertfit pe altarul bucuriei că-suţa lui sărăcăcioasă era descris de contempo-rani astfel: „Avea nişte imenşi ochi albaştri,alburii şi severi în care te pierdeai ca în nesfâr-şit. Avea sufletul plin de căldură şi de bun simţ.”Unul din foştii lui elevi, Dimitrie Hogea, ajunsprimarul târgului Piatra ne-a furnizat în lucraresa „Din trecutul oraşului” preţioase date despreilustrul dascăl patriot. A murit în 1907, nu în bo-găţie. În amintirea sa, foştii săi elevi de laŞcoala primară nr. 1, băieţi, unde lucrase Ha-lunga au înfiinţat o bursă pentru merituoşi carepurta titlul institutorului. Chipul lui Halunga artrebui să constituie o pildă vie de abnegaţie, în-sufleţire şi dragoste faţă de şcoală. Şi faţă deneam.

Dacă ieşim din iarnă, trebuie să profităm defaptul că guvernanţii în marea lor dărnicie ne-au oferit o zi liberă pe 24 ianuarie. Minunat pri-lej de a merge pe malul Bistriţei să jucăm „HoraUnirii” cu sticla în mână. Cum ne zic străbunii:„Hai s-o dăm din mână în mână”. (N. R. Detaliidespre Institutorul Halunga la rubrica Rememo-rări nemţene, pag. 12)

Dumitru RUSU

O

Î

REMEMBER: Mihai ICrăciun fericit şi un An Nou binecuvântat! La Mulţi Ani! Redacţia APOSTOLUL...

Documents

Transcript of REMEMBER: Mihai ICrăciun fericit şi un An Nou binecuvântat! La Mulţi Ani! Redacţia APOSTOLUL...