RELIGIE · Religie – Cultul ortodox – Clasele I – a IV-a 1 . NOTĂ DE PREZENTARE . Noua...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAME ŞCOLARE

RELIGIE

CULTUL ORTODOX

CLASELE I - a IV-a

Aprobat prin Ordinul ministrului

Nr. 5229/01.09.2008

BUCUREŞTI, 2008

Anexa ........... la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului cu nr.5229/01.09.2008

.

Nicu

Text introdus

CLASA PREGĂTITOARE - CLASELE I- a XII-a

Nicu

Text introdus

și CLASA PREGĂTITOARE

Nicu

Text introdus

Nicu

Text introdus

Nicu

Text introdus

1)

Nicu

Text introdus

Religie – Cultul ortodox – Clasele I – a IV-a 1

NOTĂ DE PREZENTARE

Noua formă a curriculum-ului de Religie-cultul ortodox pentru clasele I-IV vine în

întâmpinarea atât a dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii noastre în

ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei ortodoxe. Aceste idealuri vizează

formarea unor caractere moral-creştine de unde să pornească o nouă concepţie asupra

relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, o atitudine morală şi obiectivă faţă

de propria persoană.

Structura întregului curriculum la disciplina Religie urmăreşte ridicarea nivelului de

educaţie religioasă şi morală al societăţii, începând cu tânăra generaţie. Influenţele educative

de la disciplina religie completează misiunea Bisericii şi , astfel , vine în ajutorul societăţii în

ansamblu deoarece promovează valorile fundamentale: dragostea, prietenia, pacea,

înţelegerea şi întrajutorarea între semeni.Toate acestea sunt şi virtuţiile de bază ale

credinţei creştine. Revizuirea programei de Religie – cultul ortodox, pentru clasele I –a- IV-a,

a pornit de la următoarele premise:

• necesitatea revizuirii programelor şcolare anterioare, aprobate prin OMEC în anii

2001- 2004 şi la finalul unui ciclu de 4 ani de utilizare a acesteia în sistemul de

învăţământ şi în contextul schimbării structurii sistemului de învăţământ, respectiv al

coborârii vârstei de debut al şcolarităţii la 6 ani;

• abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică şi confesională;

• asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu

schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru comune pentru ciclul primar, obiective de

referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice acestui an de studiu, anexe

precum şi standarde de performanţă pentru finalul fiecărui ciclu.

Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la

formarea unor capacităţi şi atitudini specifice, de-a lungul ciclului primar şi secundar inferior.

Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor

celorlalte culte.

Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărei

clase şi urmăresc formarea progresivă de capacităţi şi acumularea unui sistem de cunoştinţe

Organizarea conţinuturilor respectă principiile didactice specifice religiei dar şi pe cele

ale didacticii. În prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor


de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora cu toate conţinuturile.

Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în

clasă, în vederea realizării obiectivelor prevăzute. Programa oferă cel puţin un exemplu de

activitate de învăţare, pentru fiecare obiectiv de referinţă. Modificările realizate la nivelul unor

exemple de activităţi de învăţare au scopul de a accentua valorificarea experienţei concrete

a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe

baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de

învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.

Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor prevăzute.

Unităţile de conţinut sunt organizate tematic, în corelaţie cu conţinuturile claselor I – IV.

Standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului primar, în calitatea lor de

standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare,

la sfârşitul învățământului primar.

Titlurile domeniilor au fost accesibilizate pentru a orienta şi structura manualelor şi a

materialelor auxiliare.Volumul cunostinţelor a fost mult diminuat pentru a lăsa timp suficient

de a parcurge fiecare temă ,de a sistematiza , repeta şi evalua fiecare unitate de învăţare şi

de a realiza , pe deplin, cît mai eficient, partea educativă a fiecărui demers didactic

,obiectiv major al disciplinei.

Realizarea obiectivelor fiecărui domeniu din programă are importanţa sa bine

determinată astfel încât, la sfârşitul ciclului gimnazial, elevul să poată avea un cumul de

cunoştinţe şi deprinderi religioase bine formate, urmând să fie un bun creştin implicat activ

în Biserică şi societate.


OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

RELIGIE

CULTUL ORTODOX

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Religie – Cultul ortodox

2

Notă de prezentare

Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,

centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competenţe generale

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

Conţinuturi

Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Iubirea lui Dumnezeu şi răspunsul omului

Dumnezeu se face cunoscut omului

Viaţa creştinului împreună cu semenii

Mari sărbători creştine De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul

unor teme majore: Dumnezeu este cu noi prin descoperire şi iubire (la clasa pregătitoare); Omul este cu Dumnezeu prin credinţă şi rugăciune (la clasa I): Dumnezeu este iubire (la clasa a II-a). Având ca scop familiarizarea copiilor cu domeniul religios, aceste teme orientează formularea competenţelor specifice, precum şi construirea situaţiilor de învăţare într-un mod flexibil şi creativ, în raport cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Astfel, conţinuturile învăţării se subordonează atât domeniilor, cât şi temelor majore.

Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum şi elemente de evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,

să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Programa şcolară pentru disciplina Religie reprezintă o ofertă curriculară care are alocată o oră pe săptămână în trunchiul comun al planului–cadru de învăţământ, în cadrul ariei curriculare Om şi societate.

Studiul disciplinei Religie urmăreşte o dezvoltarea progresivă a competenţelor prin experienţa specifică vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în şcoală, programa şcolară propune un set de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în sistemul de învăţământ: lista competenţelor generale şi specifice, o serie de exemple de activităţi de învăţare şi partea generală a sugestiilor metodologice. Lista de conţinuturi este elaborată de către fiecare cult, permiţând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.


3

Competenţe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar,

în acord cu valorile religioase 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu

zi, din perspectiva propriei credinţe


4

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viaţă uzuale

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

1.1. Recunoaşterea unor elemente de bază ale credinţei religioase - discuţii despre importanţa lui Dumnezeu în viaţa

omului - jocuri didactice ilustrative, care să valorifice

experienţe ale copiilor, relevante din punct de vedere religios (ajutarea semenilor, participarea la slujbele Bisericii, rugăciunea etc.)

- realizarea unor desene/ lucrări practice în care se reflectă informaţiile primite prin intermediul cântecelor, rugăciunilor, textelor biblice prezentate

- exerciţii de realizare a închinării (gestul închinării, cuvintele însoţitoare)

- explicarea semnificaţiei gestului închinării

1.1. Descrierea unor aspecte de bază ale credinţei religioase, prin apelul la experienţa proprie - dialoguri pe tema rolului credinţei în Dumnezeu

şi a rugăciunii, valorificând diferite povestiri, jocuri, exemple

- prezentarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre rugăciune şi rugăminte (dialoguri, desene, jocuri de rol, povestiri)

- identificarea, în imagini şi texte, a unor persoane biblice şi a unor sfinţi

- descrierea unor aspecte legate de biserică, înţeleasă ca locaş de rugăciune al creştinilor

- descrierea unei biserici cunoscute - reprezentarea într-o compoziţie plastică a unei

biserici

- identificarea unei biserici dintr-o serie de imagini date

1.1. Explicarea unor aspecte specifice propriei credinţe religioase - exerciţii de definire a unor termeni abordaţi în

cadrul diferitelor teme, din perspectivă generală şi din perspectivă religioasă: iubire, minune, laudă, mulţumire, dar, ajutor, recunoştinţă, iertare etc.

- dialoguri pe tema importanţei iubirii: iubirea omului faţă de ceilalţi, iubirea lui Dumnezeu faţă de om, iubirea omului faţă de Dumnezeu, valorificând diferite povestiri, jocuri, exemple

- relatarea unor povestiri cu conţinut religios despre iubirea lui Dumnezeu faţă de lume

- observarea naturii, sub aspectul măreţiei acesteia

- explicarea rolului şi posibilităţii minunilor în viaţa omului

- jocuri didactice pe tema formelor de manifestare a iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni

- exerciţii de redare, într-o succesiune logică, a unor evenimente din viaţa Mântuitorului

1.2. Observarea caracteristicilor comportamentale ale unui creştin, pe baza valorificării unor situaţii din viaţa de zi cu zi - povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora - exerciţii de identificare a calităţilor celorlalţi

(membri ai familiei, colegi, prieteni etc.), prin desene, dialoguri etc.

- jocuri de rol „Aşa da/ Aşa nu”

1.2. Identificarea caracteristicilor comportamentale ale unui creştin, pe baza valorificării unor situaţii din viaţa de zi cu zi şi a exemplelor unor persoane din Biblie - dialog pe tema comportamentului diferitelor

persoane (din viaţa de zi cu zi, din Biblie, din poveşti cu conţinut moralizator etc.)

- audiţii de povestiri care evidenţiază rolul credinţei în Dumnezeu

- discuţii pe tema rolurilor rugăciunii, participării la slujbele bisericii şi protejării naturii, pornind de la

1.2. Evidenţierea caracteristicilor comportamentale ale unor modele de credinţă - prezentarea unor modele biblice de

comportament, la alegere, în funcţie de tema abordată: răsplătirea binelui făcut (exemple: învierea fiului văduvei din Sarepta Sidonului, vindecarea slugii sutaşului din Capernaum, învierea Tabitei etc.), iertarea (exemple: Iosif şi fraţii săi, pilda fiului risipitor, Domnul Iisus Hristos, Sfântul Ştefan etc.), ajutorarea bolnavilor (exemple: vindecarea ologului de


5

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a exemple date (personaje din povestiri, persoane biblice, sfinţi etc.)

- analizarea unor imagini pe diferite teme: „Rugăciunea”, „La biserică”, „În natură” etc.

- jocuri de rol: „Aşa da/ Aşa nu”, cu aplicaţii la diferite contexte relevante (rostirea rugăciunii, comportamentul în biserică, grija faţă de natură etc.)

către Sf. Petru), ajutorarea celor singuri (exemple: vindecarea slăbănogului de la Vitezda, pilda samarineanului milostiv, învierea fiului văduvei din Nain etc.),

- jocuri de rol în care este valorizată respectarea, în contexte variate, a normelor de comportament exemplificate prin exemplele biblice

- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, motivate/ determinate de iubirea semenilor

- exerciţii/ jocuri de valorizare a celorlalţi (membri ai familiei, colegi, prieteni etc.): „Spune trei lucruri bune despre...”

- jocuri de rol: „Aşa da/ Aşa nu” 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-creştin în contexte de viaţă familiare - conversaţii de grup privind regulile de

comportament în diferite situaţii (în familie, şcoală, biserică, comunitate etc.)

- studii de caz, pornind de la situaţii reale sau imaginare din viaţa copiilor (persoane din viaţa cotidiană, persoane din povestiri biblice, personaje din desene animate sau din poveşti etc.)

- jocuri de rol: „Cum mă comport când...?”; „Cum procedez dacă sunt în situaţia...?”

- exerciţii de analiză a unor comportamente care încalcă valorile morale

- vizite la biserică

1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-creştin într-o serie de contexte de viaţă reale sau imaginare - conversaţii de grup privind regulile de

comportament în diferite situaţii (şcoală, familie, biserică, stradă, natură etc.)

- recunoaşterea, în diferite contexte date, a respectării/ încălcării anumitor reguli de comportament moral-creştin (jocuri de rol, povestiri, analiza unor imagini etc.)

- stabilirea, în grupuri mici şi/ sau la nivelul clasei, a unor reguli de comportament în diferite contexte (şcoală, familie etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă

- dialog pe tema regulilor de comportament religios: „Cum procedez când merg la biserică...?”; „Care este locul meu în biserică?...”; „Cum ne rugăm...?”

1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de comportament moral-creştin în diferite contexte de viaţă reale sau imaginare - studii de caz pe tema respectării regulilor de

comportament moral-creştin, pornind de la situaţii reale sau imaginare

- jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine în situaţia...?”; „Care sunt efectele faptelor bune/ rele...?”

- exerciţii de autoevaluare a comportamentului, prin raportare la exemplele învăţate

- analiza unor comportamente care respectă sau încalcă valorile morale creştine

- conversaţii de grup privind comportamentul faţă semenii cu anumite probleme (sociale, de sănătate etc.), pe baza unor povestiri, exemple concrete din viaţa de zi cu zi

- construirea unor poveşti cu început/ sfârşit dat, care pun în evidenţă comportamente moral-religioase


6

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 2.1. Asumarea unor responsabilităţi în cadrul grupurilor din care face parte, la propunerea adultului - exerciţii de identificare a rolurilor sociale ale

diferitelor persoane (copii, părinţi, profesori etc.) şi a responsabilităţilor corespunzătoare fiecăreia dintre acestea

- dialoguri pe teme privind colaborarea în diferite grupuri de apartenenţă

- participarea la activităţi caritabile, împreună cu alţi membri ai şcolii, parohiei etc.

- jocuri de rol pe tema asumării diferitelor responsabilităţi (în familie, în şcoală etc.)

- studii de caz pe tema ajutorului oferit celorlalţi

2.1. Manifestarea interesului pentru asumarea unor responsabilităţi în cadrul grupurilor din care face parte - identificarea responsabilităţilor personale în

diferite grupuri de apartenenţă (familie, şcoală, grup de prieteni etc.)

- audierea unor povestiri care evidenţiază exemple de asumare a unor roluri şi responsabilităţi în anumite grupuri

- jocuri de rol pe tema asumării diferitelor responsabilităţi (în familie, în şcoală etc.)

- distribuirea de roluri pentru fiecare participant în rezolvarea unor sarcini de lucru simple, în grupuri mici

- exersarea unor responsabilităţi şi sarcini de lucru variate în activităţi de grup, pentru fiecare elev

- prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: importanţa ajutorului oferit celorlalţi, rolul rugăciunii pentru membrii diferitelor grupuri de apartenenţă

- dialog pe tema rolurilor şi responsabilităţilor diferitelor persoane în biserică (preot, credincioşi etc.)

- organizarea unor activităţi caritabile, împreună cu alţi membri ai şcolii, parohiei etc.

2.1. Asumarea în mod explicit a unor responsabilităţi în cadrul grupurilor din care face parte - exerciţii de negociere şi stabilire în comun a

responsabilităţilor în cadrul grupurilor din care face parte, pentru realizarea unor activităţi variate

- dialoguri pe teme privind asumarea, ascultarea şi negocierea responsabilităţilor în diferite grupuri de apartenenţă

- jocuri de rol pe tema asumării unor responsabilităţi (în familie, în şcoală, în grupul de prieteni etc.)

- prezentarea regulilor privind oferirea şi primirea unor sfaturi, învăţături, daruri

- studii de caz pe tema primirii şi oferirii de sfaturi, de învăţături, de daruri

- organizarea unor activităţi caritabile, în sprijinul celor bolnavi şi singuri, împreună cu alţi membri ai şcolii, parohiei etc.

- realizarea unui jurnal al clasei care specifică participarea la diferite acţiuni organizate de şcoală, apreciate de elevi

2.2. Identificarea unor elemente comune şi de diferenţiere între oameni - exerciţii de identificare a unor elemente de

diversitate (aspect fizic, limba vorbită, calităţi, comportamente, lucruri sau mâncăruri favorite etc.)

- exerciţii de exprimare a acordului/ dezacordului faţă de opiniile altora (argumentarea opiniei proprii în spiritul toleranţei faţă de opinia altora)

- participarea la întâlniri cu persoane din comunitate, pe teme relevante din punct de

2.2. Observarea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri - dialog pe tema unor elemente de diversitate în

grupurile de apartenenţă - jocuri de dezvoltare a imaginii de sine şi a imaginii

despre celălalt, în sens pozitiv (jocuri de descriere a calităţilor proprii/ ale colegilor, jocuri de rol „Întreabă-mă şi eu îţi spun despre mine” etc.)

- studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situaţia...?” - exerciţii de identificare a unor elemente de

diversitate în modul de manifestare a credinţei,

2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri - conversaţie de grup pe tema unor elemente de

diversitate în grupurile de apartenenţă sau în alte grupuri

- prezentarea regulilor de comunicare pozitivă cu diferite categorii de persoane (persoanele cu probleme sociale, bolnave, singure etc.)

- exerciţii de evaluare a efectelor diferitelor fapte/ comportamente/ atitudini care accentuează diferenţele dintre oameni, pe bază de povestiri,


7

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a vedere educaţional

- participarea la dialoguri având ca subiect „Persoanele cu nevoi speciale”

- studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situaţia ...?” - audierea unor texte religioase simple, în proză

sau în versuri, în care se reflectă ideea de toleranţă

pornind de la realităţi din viaţa şcolii şi a comunităţii (existenţa elevilor de diferite confesiuni în clasa de elevi/ şcoală, existenţa unor biserici/ locaşuri de cult aparţinând altor culte/ religii în localitatea lor etc.)

- dialog privind rolul rugăciunii pentru propria persoană şi pentru alţii audierea unor texte simple, în proză sau în versuri, care evidenţiază adoptarea de atitudini pozitive faţă de propria persoană şi faţă de alţii

jocuri de rol - dialog pe tema copiilor orfani, a copiilor ai căror

părinţi sunt plecaţi în străinătate, a copiilor de la casele de tip familial etc.

- simularea unor situaţii de relaţionare pozitivă cu copiii provenind din grupuri diferite (etnice, religioase, culturale, sociale)

- audierea/ citirea unor texte literare sau religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de toleranţă

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 3.1. Explicarea semnificaţiei unor evenimente religioase cunoscute - formularea unor enunţuri simple, utilizând

cuvinte din domeniul religios-moral - povestirea după imagini (planşe, icoane, ilustraţii

etc.) cu tematică adecvată - dialoguri pe baza audiţiei unor texte biblice şi din

vieţile sfinţilor - descrierea unor icoane care reprezintă

evenimente din viaţa Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfântului Nicolae şi a altor sfinţi

- audierea şi/ sau învăţarea de scurte rugăciuni, cântări, colinde etc,. cu explicarea pe înţelesul copiilor a expresiilor şi a termenilor religioşi întâlniţi

3.1. Explicarea semnificaţiei unor evenimente religioase din viaţa comunităţii - formularea unor enunţuri, utilizând cuvinte din

domeniul religios-moral - povestirea după imagini (planşe, icoane, ilustraţii

etc.) pe tema unor evenimente religioase - dialog pe tema unor evenimente religioase

semnificative din viaţa comunităţii, pornind de la experienţele elevilor

- observarea unor icoane care reprezintă evenimente din viaţa Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfântului Apostol Andrei şi/ sau a altor sfinţi

- audierea şi/ sau învăţarea unor rugăciuni, cântări religioase, colinde etc.

- organizarea unor serbări şcolare

3.1. Explicarea importanţei unor evenimente religioase din viaţa comunităţii şi a societăţii

- elaborarea unor texte scurte, utilizând cuvinte din domeniul religios-moral sau pornind de la audiţii/ lecturii ale unor texte biblice şi din vieţile sfinţilor

- dialog pe tema rolului unor evenimente religioase semnificative din viaţa comunităţii, pornind de la experienţele elevilor

- prezentarea unor icoane care reprezintă evenimente din viaţa Mântuitorului, a Maicii Domnului, a sfinţilor îngeri şi a altor sfinţi

- exerciţii de recunoaştere a unor evenimente/ sărbători pe baza unor icoane, texte biblice şi din literatura laică şi religioasă

- povestirea după imagini (planşe, icoane, ilustraţii etc.) cu tematică adecvată

- exemplificarea unor aspecte legate de evenimentele religioase, cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale


8

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a 3.2. Identificarea unor sărbători şi evenimente cu semnificaţii religioase, cu incidenţă asupra vieţii familiei - participarea la discuţii privind evenimentele

religioase din viaţa omului (botezul, nunta, ziua onomastică etc.), valorificând experienţele concrete ale copiilor

- analiza unor imagini relevante din viaţa copiilor şi a familiilor lor (fotografii şi albume de familie, imagini din sfera publică etc.)

- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători

- audierea unor texte din literatură, referitoare la marile sărbători creştine

- exerciţii de învăţare a unor colinde şi cântări religioase

- participarea la serbări şcolare - realizarea unor proiecte pe diferite teme

religioase („Cum am sărbătorit Crăciunul”, „Cum ne pregătim de Paşti” etc.)

- realizarea unor desene şi confecţionarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor sărbători religioase

3.2. Prezentarea unor sărbători şi evenimente cu conţinuturi şi semnificaţii religioase, cu incidenţă asupra vieţii familiei şi a comunităţii - dialog pe tema diferitelor sărbători religioase şi a

unor aspecte specifice acestora în viaţa familiei sau a comunităţii (modalităţi de pregătire pentru celebrarea evenimentului, alte obiceiuri etc.)

- participarea, pe grupe de lucru, la realizarea unor proiecte cu diferite teme („Despre colind”, „Natura altfel, în fiecare zi”, „Cum sărbătorim Crăciunul”, „Cum ne pregătim de Paşte” etc.)

- realizarea unor desene, felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase, utilizând materiale diverse

- audierea unor texte din literatură, referitoare la marile sărbători religioase participarea la sărbătorile comunităţii

- învăţarea unor poezii, la alegere, cu referire la marile sărbători religioase

3.2. Explicarea rolului diferitelor sărbători şi evenimente cu conţinuturi şi semnificaţii religioase, cu incidenţă asupra vieţii familiei şi comunităţii - dialog pe tema rolului marilor sărbători religioase

şi a unor tradiţii specifice din viaţa familiei sau a comunităţii

- participarea, pe grupe de lucru, la realizarea unor proiecte pe diferite teme („Tradiţiile din localitatea mea”; „Cum păstrăm tradiţiile religioase” etc.)

- explicarea relaţiei dintre diferite sărbători religioase şi perioadele de vacanţă sau zilele declarate nelucrătoare

- exerciţii de identificare a unor slujbe bisericeşti realizate la marile sărbători, pe baza unor imagini sau a audierii unor texte din literatură, referitoare la marile sărbători creştine

- analizarea unor imagini relevante din viaţa copiilor, a familiilor lor, a comunităţii privind diferite forme de manifestare a iubirii

- implicarea în evenimente/ ceremonii/ activităţi legate de tradiţii religioase şi populare specifice comunităţii

- audierea/ învăţarea unor colinde şi cântări religioase

- organizarea unor serbări şcolare

- realizarea unor desene, felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase, utilizând materiale diverse


9

Conţinuturi

DOMENII CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA A II-A

Dumnezeu este cu noi

prin descoperire şi iubire Omul este cu Dumnezeu

prin credinţă şi rugăciune Dumnezeu este Iubire

Iubirea lui Dumnezeu şi răspunsul omului

Dumnezeu ne-a creat din iubire - Omul este cea mai importantă fiinţă de pe

pământ (omul, fiinţă creată de către Dumnezeu; omul şi celelalte fiinţe de pe pământ; rugăciuni de mulţumire către Dumnezeu etc.)

- Sunt copilul lui Dumnezeu şi al părinţilor mei (raportarea copiilor la Dumnezeu; raportarea copiilor la proprii părinţi; ascultarea faţă de Dumnezeu şi faţă de părinţi etc.)

- Ce înseamnă să fiu creştin (Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu venit între oameni; cum devin creştin; semnul Sfintei Cruci etc.)

- Cum vorbesc cu cei din jur (rolul comunicării în viaţa omului; reguli simple de comunicare etc.)

- Ce simt faţă de ceilalţi (iubirea aproapelui; forme de manifestare a sentimentelor; exemple biblice, din vieţile sfinţilor şi din viaţa de zi cu zi, relevante etc.)

- Cum mă comport ca un creştin (reguli de comportament creştin; modele de comportament creştin, în diferite contexte; exemple concrete de fapte bune; efectele faptelor bune etc.)

- O zi din viaţa mea de creştin (principalele aspecte ale vieţii religioase într-o zi obişnuită, duminica şi într-o zi de sărbătoare; exemple concrete etc.)

Omul îşi arată iubirea faţă de Dumnezeu în biserică - Biserica este casa lui Dumnezeu (locul în

care Dumnezeu este prezent tot timpul; locul unde oamenii participă la slujbe duminica şi în sărbători; închinarea la trecerea pe lângă biserică etc.)

- Cum arată o biserică (aspecte de diferenţiere faţă de alte clădiri; aspecte specifice unei biserici; împodobirea unei biserici etc.)

- Cum Îl primesc pe Dumnezeu în biserică (ce este Sfânta Liturghie; ascultarea cuvântului lui Dumnezeu; primirea Sfintelor Taine etc.)

- Cu cine mă rog în biserică (rugăciunea împreună cu preotul şi cu alţi credincioşi; persoanele cu care relaţionez: preotul, cântăreţul, alţi membri ai comunităţii etc.)

- Cum mă comport în biserică (comportamentul în biserică şi în curtea bisericii; ţinuta vestimentară etc.)

- Ce fac eu pentru biserica mea (ajutorarea membrilor comunităţii; implicarea în activităţi organizate la biserică; participarea la corul bisericii etc.)

Omul este fiul iubitor al lui Dumnezeu - Iubirea, sentimentul cel mai înalt al

omului (ce înseamnă să iubeşti; pe cine iubim; exemple de oameni care îşi arată iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni etc.)

- Îl am pe Dumnezeu în minte şi în suflet, în fiecare zi (cum pot să Îl am pe Dumnezeu în minte şi în suflet: rugăciunea, lectura Bibliei, admirarea naturii, săvârşirea unei fapte bune etc.)

- Rugăciunile de mulţumire şi de laudă aduse lui Dumnezeu (ce înseamnă să mulţumeşti; ce înseamnă să lauzi; pentru ce Îi mulţumim lui Dumnezeu; cine Îl laudă pe Dumnezeu etc.)

- Darul, dovadă a iubirii noastre faţă de Dumnezeu (ce este darul; cui, când şi cum dăruim; darul de pâine şi vin la Sfânta Liturghie; prinoase şi ofrande aduse de oameni etc.)

- Ajutorul oferit celorlalţi, semn al iubirii faţă de Dumnezeu (ce înseamnă să ajuţi pe cineva, faptele bune săvârşite din iubire, iar nu din obligaţie; exemple de îndatoriri şi de fapte de slujire a semenilor, în diferite contexte de viaţă etc.)


10

Dumnezeu se face cunoscut omului

Dumnezeu este întotdeauna cu noi - Dumnezeu ne-a dăruit o lume frumoasă

(frumuseţea creaţiei; natura şi oamenii; ocrotirea naturii de către om etc.)

- Iisus Hristos iubeşte copiii (cine este Domnul Iisus Hristos; Mântuitorul binecuvântează copiii etc.)

- Maica Domnului este ocrotitoarea copiilor (cine este Maica Domnului; Maica Domnului L-a ocrotit pe Pruncul Iisus; icoana Maicii Domnului cu Pruncul etc.)

- Îngerii sunt păzitorii copiilor (cine sunt îngerii; prezenţa îngerului păzitor în viaţa creştinului etc.)

- Sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu şi ai copiilor (sfinţii sunt oameni care L-au iubit pe Dumnezeu; exemple de minuni ale sfinţilor etc.)

Omul este fiinţa care crede în Dumnezeu - Omul ascultă cuvântul lui Dumnezeu

(auzim despre Dumnezeu din Biblie; Domnul Iisus Hristos le-a vorbit oamenilor; auzim despre Dumnezeu de la cei care cred în El etc.)

- Omul se bucură de creaţia lui Dumnezeu (ce înseamnă creaţia lui Dumnezeu; perfecţiunea creaţiei lui Dumnezeu; cum ne manifestăm respectul faţă de creaţia lui Dumnezeu etc.)

- Biblia ne vorbeşte despre oameni credincioşi (modele de credinţă din Vechiul Testament şi din Noul Testament etc.)

- Sfinţii Apostoli sunt modele de credinţă (cine sunt apostolii; Sfântul Apostol Andrei: răspunsul la chemarea lui Iisus Hristos, credinţa în Învierea Lui, mărturisirea învăţăturii Lui etc.)

- Ce înseamnă să fii un om credincios (manifestarea credinţei în particular şi în mod public, prin cuvinte şi fapte etc.)

Dumnezeu este Tatăl nostru iubitor - Dumnezeu ne iubeşte pe toţi (fiecare om

este creat de Dumnezeu; Dumnezeu ne ocroteşte în fiecare zi; Dumnezeu primeşte rugăciunea fiecărui om, în limba în care e rostită etc.)

- Dumnezeu ne ajută să Îl cunoaştem şi să Îl iubim (Dumnezeu ne-a transmis cuvântul Său în Biblie; L-a trimis pe Fiul Său în lume; este prezent permanent cu noi; ne-a pus în suflet dorinţa de a-L cunoaşte şi de a-L iubi etc.)

- Iisus Hristos S-a făcut om, din iubire (evenimentele principale din viaţa Domnului Iisus Hristos; iubirea pentru semeni – cea mai importantă învăţătură a Mântuitorului etc.)

- Minunile arată iubirea lui Dumnezeu faţă de om (ce este o minune; exemple de minuni făcute de Domnul Iisus Hristos etc.)

- Maica Domnului, îngerii şi sfinţii săvârşesc minuni (Maica Domnului, îngerii şi sfinţii, rugători pentru oameni la Dumnezeu; exemple de minuni făcute de Maica Domnului, de îngeri, de Sfinţii Apostoli, de alţi sfinţi etc.

Viaţa creştinului împreună cu semenii

Dumnezeu ne învaţă să ne ajutăm unii pe alţii - Familia mea (ce este o familie; relaţiile

dintre membrii familiei; activităţi religioase în familie etc.)

- Sunt creştin şi la şcoală (şcoala, locul unde învăţ; relaţia cu adulţii şi cu copiii la şcoală; atitudinea faţă de mediul şcolar etc.)

- Primii mei prieteni (copilăria şi prietenia; colegi şi prieteni; alegerea prietenilor; modele de prietenie etc.)

Omul se roagă lui Dumnezeu pentru sine şi pentru alţii - Rugăciunea şi rugămintea (prin ce se

aseamănă; prin ce se deosebesc; exemple de rugăciuni şi de rugăminţi etc.)

- Omul vorbeşte cu Dumnezeu prin rugăciune (ce este rugăciunea; Domnul Iisus Hristos s-a rugat Tatălui etc.)

- Când, unde şi cui mă rog (momentele în care ne rugăm; locurile în care ne rugăm; modul în care ne rugăm etc.)

- Pentru cine mă rog (rugăciunea pentru

Oamenii îşi arată iubirea unii faţă de alţii - Oferirea de sfaturi şi învăţături (de ce

avem nevoie de sfaturi şi învăţături; de la cine primim şi cui oferim sfaturi şi învăţături; exemple de sfaturi şi învăţături primite de la Mântuitorul Iisus Hristos etc.)

- Recunoştinţa faţă de cei care ne fac bine (ce este recunoştinţa; exemple biblice de persoane care şi-au arătat recunoştinţa faţă de binefăcători; modele din viaţa de zi cu zi de răsplătire a celor care ne fac bine etc.)


11

- Preotul în viaţa mea (cine este preotul; prezenţa preotului în viaţa copilului etc.)

- Creştinii din biserica mea (descrierea bisericii la care merg; rolul şi locul preotului şi al credincioşilor în biserică; activităţi comune cu membrii parohiei etc.)

- Oamenii din lumea întreagă (diversitatea oamenilor în lume; activităţi de ajutorare a semenilor etc.)

propria persoană; rugăciunea pentru părinţi şi ceilalţi membri ai familiei; rugăciunea pentru toţi oamenii etc.)

- Binefacerile rugăciunii (împlinirea cererilor de folos; întărirea relaţiei dintre semeni; primirea înţelepciunii de la Dumnezeu etc.)

- Iertarea celor care ne fac rău (ce este iertarea; de ce avem nevoie de iertare; modelul de iertare oferit de Mântuitorul Iisus Hristos; exemple biblice şi din vieţile sfinţilor de iertare; exemple de iertare din viaţa de zi cu zi etc.)

- Ajutorul dat celor bolnavi (cum ne comportăm faţă de cei bolnavi; exemple biblice de ajutorare a celor aflaţi în suferinţă; forme de ajutorare a celor bolnavi din jurul nostru etc.)

- Ajutorul dat celor singuri (cum ne comportăm faţă de oamenii singuri; exemple biblice de ajutorare a celor singuri; forme de ajutorare a celor singuri etc.)

Mari sărbători creştine

Naşterea Domnului, darul lui Dumnezeu pentru oameni - Naşterea Pruncului Iisus, bucuria copiilor

(Naşterea Domnului în Betleem; bucuria darurilor primite de la Moş Crăciun etc.)

- Cum sărbătoresc Crăciunul (împodobirea bradului; colindul; participarea la Sfânta Liturghie etc.)

Învierea Domnului, împlinirea darului lui Dumnezeu - Bucuria copiilor la Florii şi la Paşti

(bucuria copiilor la intrarea Domnului în Ierusalim; sfinţirea ramurilor de salcie; bucuria copiilor la slujba Învierii etc.)

- Cum sărbătoresc Paştile (participarea la Sfânta Liturghie; salutul din perioada Pascală; ciocnirea ouălor roşii etc.)

Naşterea Domnului, în vers şi în cântec - Despre colind (ce este colindul; când se

colindă; cine colindă etc.) - Naşterea Domnului în poezia creştină

românească (o poezie la alegere) Învierea Domnului, în vers şi în cântec - Salutul creştinilor la Sfintele Paşti (care

este salutul creştinilor de Sfintele Paşti; ce semnificaţie are; în ce perioadă se foloseşte etc.)

- Învierea Domnului în poezia creştină românească (o poezie la alegere)

Crăciunul şi Anul Nou – tradiţii - Tradiţii religioase de Crăciun (mersul cu

icoana, colindul şi cântecele de stea, confecţionare unei stele etc.)

- Tradiţii populare de Crăciun şi de Anul Nou (împodobirea bradului; oferirea de cadouri; tradiţii locale etc.)

Floriile, Paştile şi Rusaliile – tradiţii - Tradiţii religioase de Florii, Paşti şi Rusalii

(sfinţirea ramurilor de salcie; sfinţirea Pâinilor pentru Paşti; împodobirea bisericii cu frunze de nuc sau tei şi sfinţirea holdelor la Rusalii etc.)

- Tradiţii populare de Paşti (încondeierea ouălor; tradiţii culinare; tradiţii locale etc.)


12

Lista elementelor de conţinut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase şi colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unităţi de conţinut de sine stătătoare, ci vor constitui mijloace de realizare şi de explicitare a temelor anterior menţionate.

La clasa pregătitoare, propunem următoarea listă cu elemente: - audierea şi/ sau învăţarea unor rugăciuni: „Toţi, cu inima curată”; „Doamne, Doamne, ceresc

Tată”; „Înger, îngeraşul meu”; „Doamne, ţine-i fericiţi”; cuvintele care însoţesc semnul Sfintei Cruci, la începutul şi la sfârşitul rugăciunii;

- audierea şi / sau învăţarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe şi zicători cu mesaj asemănător: „Copii, ascultaţi pe părinţii voştri în Domnul că aceasta este cu dreptate” (Efeseni 6,1); „Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, plângeţi cu cei ce plâng” (Romani 12,15); „Nu răsplătiţi nimănui răul cu rău” (Romani 12, 17);

- audierea şi / sau învăţarea de cântări religioase: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”; „Fie numele Domnului binecuvântat”; „Hristos a înviat!”;

- audierea şi/ sau învăţarea de colinde: „Astăzi S-a născut Hristos”; „Steaua sus răsare”; „Trei păstori”; „Am plecat să colindăm”.

La clasa I, propunem următoarea listă cu elemente: - audierea şi/ sau învăţarea unor rugăciuni: „Tatăl nostru”; rugăciune pentru părinţi; rugăciunea

înainte şi după masă; - audierea şi/ sau învăţarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe şi zicători cu

mesaj asemănător: „Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla.” (Matei 7,7); „Rugaţi-vă unul pentru altul” (Iacob 5,16); „Doamne, ajută-mă” (Matei 15,25); „Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată, erau foarte bune” (Facerea 1,31);

- audierea şi/ sau învăţarea de cântări religioase: „Aliluia”; „Tatăl nostru”; - audierea şi/ sau învăţarea de colinde: „Iată, vin colindători”; „Sus la poarta raiului”; „Sus, boieri,

nu mai dormiţi”.

La clasa a II-a, propunem următoarea listă cu elemente: - audierea şi/ sau învăţarea unor rugăciuni: „Născătoare de Dumnezeu”; „Nădejdea mea este

Tatăl”; „Doamne, de n-am avea pe sfinţii Tăi rugători”; - audierea şi/ sau învăţarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe şi zicători cu

mesaj asemănător: „Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 8); „Tu eşti Dumnezeu, care faci minuni” (Psalmi 76, 13); „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14); „Să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu” (Ioan 15, 12); „Să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul” (I Ioan 3, 18); „Iubirea nu face rău aproapelui” (Romani 13, 10);

- audierea şi/ sau învăţarea de cântări religioase: „Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie”; „Am văzut lumina cea adevărată”;

- audierea şi/ sau învăţarea de colinde: „Veniţi astăzi, credincioşii”; „Viflaime, Viflaime”; „Coborât-a, coborât”; „Colind de Florii”.


13

Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru

proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Religie.

Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice Valorificarea valenţelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii

didactice care accentuează construcţia progresivă a cunoştinţelor specifice, prin abordări flexibile şi diferenţiate ale conţinuturilor învăţării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacităţii de autoevaluare a comportamentelor verbale şi acţionale, aplicabile în diferite contexte de viaţă din mediul apropiat al copilului.

Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiţionale cu cele moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, pentru crearea unui cadru educaţional bazat pe moralitate şi religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferenţă, atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de alţii, care să ajute la interiorizarea valorilor şi a normelor moral-religioase.

Metodele de predare–învăţare recomandate în activităţile didactice la disciplina Religie vizează cu precădere:

observarea şi învăţarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii (icoane, ilustraţii cu conţinut moral, fotografii care reflectă aspecte din viaţa religioasă proprie şi a familiei, imagini ce fac referire la acţiuni şi elemente liturgice etc.);

studiul de caz, pentru analizarea unor situaţii reale sau imaginare, pornind de la experienţele de învăţare şi de viaţă ale elevilor;

jocul de rol cu diferite teme şi dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios, pentru analizarea şi evaluarea critică a unor situaţii din diferite grupuri de apartenenţă sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;

conversaţia, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităţilor de aplicare în viaţa reală a diferitelor valori religioase, pentru evidenţierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau ale personajelor din diferite povestiri cu conţinut moral etc.

învăţarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situaţii–problemă simple, pornind de la prezentarea unor aspecte şi evenimente cu valenţe morale;

portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite exersarea lucrului pe grupe şi dezvoltarea competenţelor de colaborare, prin realizarea unor: desene, colaje, texte scurte, „cărţi”, colecţii de imagini sau fotografii etc.

Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învăţământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ şi oferă contexte de alternare a diferitelor forme de organizare a activităţii (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activităţi religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte şi cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor în diferite activităţi extraşcolare, care completează şi îmbogăţesc demersurile didactice desfăşurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planşe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, softuri educaţionale, CD-uri şi DVD-uri cu filmuleţe, prezentări Power-point educative, jocuri (cuburi, puzzle etc.), adaptate conţinuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri şi proză, cântece necesare ca suport pentru serbări şi lecţii curente; fişe pentru desen; jucării necesare derulării jocurilor didactice.

Care sunt contextele şi mediile de instruire recomandate pentru activitatea la Religie? Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obişnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.

Prin specificul ei, educaţia religioasă permite organizarea unor contexte variate de învăţare, care să-i motiveze pe elevi pentru participarea activă şi să le susţină interesul pentru domeniul Religiei.

Aşadar, cum şi unde anume se pot organiza activităţile de învăţare la disciplina Religie?

Învăţăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activităţi de predare–învăţare cu elevii: lecţii obişnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalităţi relevante pentru domeniul religiei, discuţii pe teme religioase cu părinţi sau cu alţi membri ai comunităţii etc.

Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la biblioteca şcolii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învăţare, elevii pot fi încurajaţi şi susţinuţi să se familiarizeze cu spaţiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte, să


14

participe la întâlniri cu diferite personalităţi.

Vizităm biserica! Biserica este un spaţiu cu înalte valenţe educative pentru ora de religie. Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii şi scopuri: pentru participarea şi observarea anumitor slujbe bisericeşti, pentru discuţii cu preotul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori activităţi de întrajutorare a membrilor acesteia.

Ieşim în alte spaţii din afara şcolii! Profesorul de religie şi elevii pot derula activităţi de învăţare şi în contexte extraşcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor şi analiza acestora din perspectiva moralei religioase.

Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcaşuri de cult! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte aşezăminte religioase cu o anumită semnificaţie pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza discuţii cu specialiştii din muzeele mănăstirilor, se pot iniţia dialoguri cu unii duhovnici, se observă sau se descriu spaţiile sau obiectele cu caracter sacru.

Căutăm pe Internet informaţii şi imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecţii sau teme pot utiliza platforme educaţionale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu elevii, informaţii relevante despre specificul vieţii religioase din spaţiul proxim sau din alte arealuri geografice şi culturale, poate urmări secvenţe muzicale, filmice, liturgice ce sunt corelate cu temele planificate.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu

prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul ortodox - Clasele I - a IV-a 11

CLASA A III-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

O.C. 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să descrie Sfânta Scriptură ca pe cea mai importantă carte a creştinilor şi lumii

- exerciţii de dialog pe o tema dată; - audierea de lecturi care prezintă importanţa Bibliei ; - lecturarea unor texte biblice reprezentative; - exerciţii practice de cunoaştere şi recunoaştere a Bibliei dintre alte cărţi ; (răsfoire şi numire a părţilor Bibliei şi a unor cărţi componente)

1.2 Să prezinte structura Rugăciunii Domneşti şi s-o rostească

- observarea şi discutarea unor imagini cu conţinut religios ; - audierea rostirii rugăciunii Tatăl nostru.

1.3 să prezinte portretele marilor personaje biblice despre care au studiat

- exerciţii (orale), de prezentare a portretelor marilor personaje, modele biblice morale cu ajutorul profesorului;

-

O.C. 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



2.1 să stabilească şi să formuleze (oral) ideile principale ale unui text religios

- exerciţii de selectare a elementelor esenţiale de cele de detaliu dintr-un text religios;

2.2 să construiască texte scurte, cu conţinut moral-religios (oral şi scris)

- exerciţii de construire a unui text pe baza unui suport vizual (icoana, imagini,) sau a unui plan de idei;

2.3 să manifeste interes pentru lecturarea unor poezii şi povestiri cu caracter religios

- exerciţii de memorare şi recitare a unor conţinuturi scurte (învăţături, mesaje religioase)

O.C. 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



3.1 Să cunoască şi să prezinte Biblia ca pe cartea cea mai importantă pentru credinţa creştină

- exerciţii de transcriere a unor versete foarte cunoscute şi scurte (maxim 20 cuvinte) din Biblie;

- răsfoirea Bibliei; numirea parţilor; - exerciţii de citire şi pronunţare corectă a unor

nume şi denumiri scripuristice 3.2 să rostească conştient rugăciunile

studiate - să enumere (oral) cerinţele şi învăţăturile din

rugăciunea Domnească aun text din Sfânta Scriptură


3.3 să descrie (oral) clădirea bisericii - vizitarea bisericii din parohie; - exerciţii de observarea a părţilor (spaţiilor) şi a

destinaţiei acestora; - discutarea unor texte morale cu privire la

importanţa clădirii bisericii pentru creştini; 3.4 să sesizeze subiectul (natura ,omul) şi

scopul minunilor săvârşite de Domnul Iisus Hristos

- exerciţii de dialog privind minunile; - exerciţii de enumerare orală a unor minuni

săvârşite asupra naturii şi asupra oamenilor; - exerciţii de diferenţiere între fapte obişnuite şi

minuni; 3.5 să motiveze importanţa cinstirii

sfinţilor prin sărbătorile închinate lor - prezentarea calendarului creştin ortodox; - observarea icoanelor unor sfinţi; - vizitarea mănăstirilor şi a locurilor legate de viaţa

unor sfinţi.

O.C. 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



4.1 să prezinte argumente care să sublinieze importanţa participării creştinilor la sfintele slujbe

- discutarea normelor de de comportament religios-moral în biserică şi în timpul slujbelor;

- lecturarea şi comentrea unor povestiri care prezintă importanţa sfintelor slujbe;

4.2 să formuleze aprecieri asupra comportamentului unor personaje biblice din Vechiul Testament

- exerciţii de identificare a faptelor bune/rele săvârşite de personajele biblice;

lectura unor texte cu conţinut moral /vizionarea de filme cu subiect religios şi formularea învăţăturilor morale pentru propriul comportament;

4.3 să precizeze căi personale de urmat pentru a-şi însuşi unele virtuţi ale sfinţilor

- să identifice din texte religioase virtuţile morale promovate de sfinţi;

- să numească modalităţi concrete de exersare a comportamentului creştin în viaţa cotidiană ;

- discuţii de argumentare a consecinţelor benefice oferite de comportamentul creştin;

O.C. 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



5.1 să aplice porunca iubirii creştine în relaţiile cu ceilalţi oameni

- exerciţii de argumentare/contraargumentare în soluţionarea unor situaţii-problemă apărute în grup;

5.2 să aplice convenţiile şi regulile de

bună colaborare în timpul desfăşurării tuturor activităţilor, cu toţi membrii grupului

- identificarea căilor de evitare a conflictelor cu aproapele şi în grup;

- exerciţii practice de comportare prin simularea de situaţii concrete.

*


CONŢINUTURI

CLASA A III-A I. Despre credinţa creştină 1. Din nou la şcoală 2. Biblia sau Sfânta Scriptură II. Personalităţi biblice 1. Moise – alesul lui Dumnezeu 2. Regele David 3. Regele Solomon III. Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu 1. Tatăl nostru – Rugăciunea Domnească 2. Tatăl nostru – explicarea rugăciunii 3. Potolirea furtunii pe mare 4. Învierea fiicei lui Iair IV. Să-L cinstim pe Dumnezeu 1. Micul creştin în biserică 2. Sfintele slujbe ale Bisericii 3. Sărbătorile religioase – momente de bucurie sfântă V. Sfinţii, prietenii copiilor 1. Sfântul Andrei – ocrotitorul românilor 2. Sfântul Dimitrie cel Nou 3. Sfânta Parascheva Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine: 1. Naşterea Domnului 2. Învierea Domnului (colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)

LISTĂ DE TERMENI

Biblia, David; Decalog; Evangelie, Goliat; idol; ieşirea evreilor din Egipt; încredere în Dumnezeu; învieri făcute de Mântuitorul; membru al Bisericii; minune; minuni asupra naturii, asupra oamenilor ; Muntele Sinai; rege al poporului ales; robia egipteană; Saul; Sfântu Andrei, Sf. Dimitrie cel Nou; Sf.Parascheva ; sfinţi români locali; sfinţirea bisericii; sfinţirea templului; Solomon; Tablele Legii; Vechiul şi Noul Testament; viţelul de aur.

SUGESTII DE BIBLIOGRAFIE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Biblia

2. Mica Biblie

3. Bălan, Ioanichie, Patericul românesc ,texte selective

4. Bolintineanu, Dimitrie, Daniel Sihastru

5. Carte de rugăciuni

6. Duna, Zoe, Antologie de poezie religioasă (selectiv)

7. Sf. Ioan de la Neamţ (Hozevitul), Poezii

8. Magdan, Leon, Cele mai frumoase pilde şi povestiri creştine ortodoxe

9. Măndiţă, Nicodim, Minunile Maicii Domnului (selectiv)


10. Milutinovici, Ioana et al., Ghicitori creştine pentru copii

11. Patericul (selectiv)

12. Proloagele, vol. I-II,texte selectate pe temele de studiu

13. Rîureanu, I.M., Povestiri morale (“Dumnezeu”, “Cine vede”, “Ploaia”, “Stejarul”, “Măgarul”,

“Cele două surori”)

14. Şebu, Sebastian, Lăsaţi copiii să vină la Mine. Mic catehism

15. Vlahuţă, Al., Hristos a înviat

SUGESTII PENTRU REPERTORIUL DE CÂNTECE ŞI PENTRU AUDIŢIILE MUZICALE

Repertoriul de cântece

1. Colinde: Doamne, a Tale cuvinte, Praznic luminos, La Vifleem colo-n jos, Colo-n sus şi mai

în sus; Din an în an etc.

2. Ectenia mare, Ectenia mică, Sfinte Dumnezeule, Câţi în Hristos, Crucii Tale, Aliluia, Mărire

Ţie, Doamne 3

3. Pr. Timotei Popovici, Bucură-te, Maică sfântă, Versul Preacuratei, Maică Preacurată,

Audiţii muzicale

1. Nicolae Lungu, Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române (fragmente)


CLASA A IV-A


O.C. 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil: Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1 Să prezinte Sfânta Taină a Botezului ca poartă de intrare în creştinism

- discuţii de valorificare a experienţei de viaţă religioasă a elevilor, dobândită în familie şi prin participarea la slujbele Bisericii (cunostinţe generale despre Sfintele Taine: botez,împărtăşanie,spovedanie,nuntă) - exerciţii de descriere orală,sumară ,(cu ajutorul profesorului) a unor Sf.Taine la care au participat; - prezentarea generală a Sf Taine a Botezului ,ca poruncă dumnezeiască ; - audierea / vizionarea unor materiale adecvate temei, discutarea unor aspecte concrete : naşi, respect ,iertare, greşeală; îndreptare

1.2 să prezinte elemente definitorii ligvistice şi faptice pentru definirea credinţei creştine

- exerciţii de identificare şi prezentare a credinţei creştine după repere ligvistice şi faptice : Biblia, Mântuitor, iubire creştină, porunca mântuitoare, etc; botez, cuminţenie,ascultare, milostenie, bunatate, rabdare, acceptare etc ;

- dialog pe baza învăţăturilor de credinţă - rezolvarea unor fişe cu itemi de tip pereche, alegere

duală, intrebare structurată, pereche, d de repetare alcătuirea de fişe de lucru;

1.3 să prezinte importanţa iubirii ca mod de manifestare a lui Dumnezeu în lume

- dialog pe tema necesitatii iubirii ; - descrierea unor situaţii concrete de viaţă din care să

reiasă dragostea lui Dumnezeu faţă de oameni; - participarea la activităţi caritabile; - învăţarea salutului , a modului de adresare către un

preot, ca părinte spiritual;

O.C. 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1 să-şi dezvolte vocabularul, utilizând corect cuvintele şi expresiile noi din temele studiate

- exerciţii de selectare a noilor termeni religioşi din texte date;

- exerciţii de integrare a expresiilor noi în contexte diverse;

- utilizarea dicţionarelor, a glosarelor, a listelor de termeni;

- alcătuirea de scurte compuneri cuprinzând cuvinte date ,plan dat sau compuneri libere pe teme religioase;

2.2 să manifeste interes pentru lecturarea unor texte cu caracter religios

- exerciţii de memorare şi recitare a unor versuri; - lecturarea de texte cu mesaj moral –creştin .

O.C. 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:


3.1 să explice rolul profeţilor Vechiului Testament în pregătirea lumii pentru venirea Mântuitorului

- discutarea principalului scop al lucrării profeţilor din Vechiul Testament;

- prezentarea principalelor profeţii mesianice; - exerciţii de identificare a modalităilor de cinstire a profeţilor în Biserica noastră;

3.2 să cunoască Decalogul şi să aplice învăţăturile în viaţa

- exerciţii de citire, transcriere, memorare logică a celor zece porunci;

- rezolvarea de texte lacunare, de itemi pereche,etc. 3.3 să-L descrie pe Domnul nostru Iisus

Hristos că Mântuitor al lumii şi Om adevărat

- relatarea, în succesiune logică, a evenimentelor din viaţa Mântuitorului;

- lecturarea unor fragmente scripturistice din care să reiasă dumnezeirea şi umanitatea Mântuitorului şi comentate cu ajutorul profesorului;

- exerciţii de orientare pe harta Ţării Sfinte: indicarea localităţilor şi a zonelor geografice legate de viaţa Mîntuitorului;

3.4 să cunoască, evenimentele din viaţa Mântuitorului

- lectura textului din manual şi desprinderea ideilor principale;

- repovestirea textului lecturat; - discuţii ,exerciţii de meditaţie pentru autocunoaştere ;


O. C. 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios

O.C. 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri



5.1 să compare tipuri de comportament vizând relaţiile cu semenii, pornind de la situaţii concrete

- exerciţii de identificare şi descriere, din vieţile sfinţilor, a aspectelor care demonstrează dragostea lor ne condiţionată faţă de semeni;

- exerciţii de dialog pe tema rolului rugăciunilor pentru semeni, indiferent de credinţa fiecăruia;

- discuţii în grup în scopul soluţionării unor situaţii speciale apărute în clasă.

CONŢINUTURI

CLASA A IV-A I. Despre credinţa creştină 1. Cu Dumnezeu la început de an şcolar 2. Cum devenim creştini 3. Cum ne păstrăm sufletul curat II. Modele de credinţă în Vechiul Testament 1. Profetul Ilie 2. Profetul Daniel III. Iisus Hristos, Dumnezeu şi om 1. Intrarea Domnului în Ierusalim 2. Cina cea de Taină 3. Patimile Domnului 4. Învierea Domnului 5. Iisus Hristos se arată după Înviere



4.1 să argumenteze rolul respectării poruncilor divine pentru mântuire

- exerciţii de dialog pe tema dată; - discutarea în clasă a unor reguli de comportament

moral-religios; - exerciţii morale de formare a convingerilor morale şi a

atitudinilor; argumentarea opţiunilor; - exerciţii de autocunoaştere prin dialog; - mici studii de caz; - jocuri de rol pentru manifestarea opţiunilor de răspuns,

în situaţii care cer atitudini moral-creştine

4.2 să cunoasca binele şi răul şi să promoveze binele conform poruncilor divine date de Dumnezeu

- exerciţii de comparare a comportamentelor unor personaje din textele biblice studiate cu cele din viaţa cotidiană;

- lecturarea unor texte cu conţinut religios-moral; - argumentarea biblică;

4.3 să prezinte necesitatea urmării modelului pozitiv oferit de sfinţi

- lecturarea şi povestirea unor momente importante din viaţa sfinţilor;

- încadrarea liturgică a sfinţilor în anul calendaristic; - exerciţii de recunoaştere a sfinţilor din icoane; - vizitarea de mănăstiri, biserici care au ca protectori,

sfinţi.


6. Înălţarea la cer IV. Iubirea lui Dumnezeu prin Poruncile Sale 1. Decalogul – datoriile faţă de Dumnezeu 2. Decalogul – datoriile faţă de aproapele 3. Marea poruncă a iubirii V. Sfinţii, prietenii copiilor 1. Sfinţii Apostoli Petru si Pavel 2. Sfântul Ioan Iacob Românul

Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine: 1. Naşterea Domnului 2. Învierea Domnului (colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)

LISTĂ DE TERMENI

Anna şi Caiafa; arhiereii Vechiului şi Noului Testament; Baal; Cina cea de Taină; Decalog; giulgiu; Intrarea Domnului în Ierusalim; Iuda vânzătorul; Îngroprea şi Învierea Domnului;Înălţarea la Cer; mironosiţe; Muntele Carmel; Muntele Golgota; Muntele Măslinilor; Osana; Patimile; Porunci dumnezeieşti; Pilat; profeţii (prorocii) Ilie şi Daniei; profeţii mesianice; Sf. Ap. Petru şi Pavel; Sfântul Ioan Iacob Românul ; sinteză / rezumat a învăţăturii dumnezeieşti; trădarea lui Iuda.


1. Biblia

2. Mica Biblie

3. Acatistier

4. Alexandrescu, Grigore, Tismana


6. Coşbuc, George, Colindătorii

7. Duna, Zoe, Antologie de poezie religioasă

8. Iosif, Şt.O., Isus

9. Magdan, Leon, Cele mai frumoase pilde şi poveşti creştine ortodoxe

10. Măndiţă, N., Minunile Maicii Domnului

11. Militaru, V., Hristos a înviat!

12. Milutinovici, Ioana et al., Ghicitori creştine pentru copii

13. Proloagele ,selectiv

14. Rîureanu, I.M., Povestiri morale (“Roza de Tanneburg”, “Nu mă uita”, “Racii”, “Sticletele”, “Spicele de grâu”, “Ţarina”, “Sămânţa de in”, “Comoara”, “Napii”)




1. Colinde: Nouă azi ne-a răsărit, Trei crai de la răsărit, Mare-i seara etc.

2. Antifonul I, Antifonul II, Fericirile, Apărătoare Doamnă, Doamne Iisuse Hristoase4


3. “O, Măicuţă sfântă, Prea Sfântă Născătoare”, Colecţia Pr. Vasile Stanciu, în Slujbele

Sfinţilor Români din Transilvania şi alte cântări religioase”

Audiţii muzicale

1. “Tropar din Canonul Floriilor”, în Documente ale culturii vocale în Muntenia, Moldova şi

Transilvania, Discul nr. II, Corul de cameră “Madrigal”

2. D. Chirescu, “Axion la duminica Floriilor”, în Patimile şi Învierea lui Iisus, Caseta nr. 1, Corul

“Madrigal”

3. “Prohodul Domnului “, în Patimile şi Învierea lui Iisus. Caseta nr. 2, Corul “Madrigal”

4. Colinde, Corul de cameră “Madrigal”


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

La sfârșitul învăţământului primar

Obiective cadru

Standarde


S1. Prezentarea /definirea / descrierea sintetică a unor elemente definitorii ale propriei credinţe, prezentare argumentată şi formată pe baza afirmării iubirii lui Dumnezeu faţă de lume .


S2. Utilizarea corectă, eficientă a unui vocabular religios minimal, cu termeni specifici ,în prezentarea învăţăturii de credinţă şi a faptelor religioase.

S3. Relatarea în cuvinte proprii a unor evenimente, fapte, situaţii care vizează diferite aspecte religioase ale vieţii.

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a Istoriei Bisericii

S4. Prezentarea/ explicarea/ argumentarea clară şi concisă a caracteristicilor unor elemente religioase: adevăruri de credinţă, evenimente biblice, tradiţii religioase.


S5. Identificarea virtuţilor creştine, în diferite contexte: viaţa şi activitatea unor personaje biblice, evenimente biblice, situaţii de viaţă. Manifestarea virtuţilor creştine în comportamentul propriu şi cotidian .


S6. Aplicarea, în situaţii variate, a normelor de comportament creştin.

Religie – Cultul Ortodox – Clasele a V-a – a VIII-a 1


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ORTODOX

CLASELE A V-A - A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

.

Nicu

Text introdus

2)


NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie – Cultul Ortodox

şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a

VIII-a.

Programa şcolară de Religie – Cultul Ortodox vizează formarea elevilor în spiritul

valorilor moral-creştine care să stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-

semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţă de propria persoană. Programa

urmăreşte să vină în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor

Bisericii Ortodoxe în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Cultul Ortodox a avut în vedere următoarele aspecte:

- descongestionarea programelor şcolare;

- abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;

- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii

didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;

- asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu

standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe - cheie, îndeosebi a

competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active

într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.

- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu

schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de

activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de

performanţă:

- obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad

ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini

generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru

programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.

- obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de

studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale

elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de

schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a

acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi,


observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.

- exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a

demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi

de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile

didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor

propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate,

adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.

- conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea

obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;

- standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de

standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de

învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să

fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia.

În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea

obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta

pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte

activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru

propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea

pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor

exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:

- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de

manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;

- exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;

- realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul

comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei

strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din

comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale

tuturor cultelor.


OBIECTIVE CADRU



3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii



Religie – Cultul Ortodox – Clasele a V-a – a VIII-a

5

CLASA A V-A


OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să conştientizeze importanţa şi necesitatea primirii Sfintelor Taine în vederea mântuirii

- participarea la slujbele Sfintelor Taine; - exerciţii de dialog pe o temă dată;

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



2.1 să desprindă semnificaţia globală a unui text cu conţinut religios

- exerciţiu de povestire a unor texte biblice; - dialog pe baza unui text religios; - alcătuirea de rezumate ale textelor religioase;

2.2 să definească şi să utilizeze în mod adec-vat concepte referitoare la Istoria Bisericii

- exemple de definire a termenilor istorici; - completare de enunţuri lacunare, rebusuri; - redactarea de scurte compuneri după un plan dat şi cu utilizarea termenilor învăţaţi

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare



3.1 să identifice mesajul religios moral din pildele Mântuitorului

- exerciţii de selectare a simbolurilor şi a semnificaţiei pildelor Mântuitorului din textele biblice; - discutarea mesajelor pildelor şi raportarea acestora la viaţa personală;

3.2 să conştientizeze importanţa sărbătorilor creştine

- prezentarea calendarului creştin ortodox; - observarea icoanelor sărbătorilor studiate; - identificarea sărbătorilor după icoană - enumearea sărbătorilor împărăteşti - vizitarea bisericilor sau a mănăstirilor pentru discuţii despre sărbători - dialog pe baza modului de petrecere a sărbătorii de duminică

3.3 să descrie principalele evenimente legate de începutul Bisericii creştine, pe plan universal şi în ţara noastră

- integrarea evenimentelor religioase creştine în istoria omenirii; - utilizarea hărţii pentru localizarea eveni-mentelor religioase; -realizarea de tabele cronologice cu principalele evenimente din istoria Bisericii primare; - vizionarea şi comentarea de filme cu subiect religios; - lecturarea şi comentarea unor texte literare cu subiect religios; - exerciţii de analiză şi comentare a schimbărilor aduse de creştinism în istorie.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


6



4.1 să integreze în comportamentul propriu învăţăturile desprinse din pildele studiate

- discutarea de cazuri reale sau imaginare; - jocul de rol: dramatizarea unor pilde;

4.2 să evidenţieze care sunt datoriile unui creştin faţă semenii de acasă şi fată de semenii din biserică, şcoală, societate, faţă de natură

- discutarea în grup a unor norme de comportament religios-moral; - studiu de caz; - lecturarea unor povestiri despre creaţia divină.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi

capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

5.1 să accepte existenţa unor valori religios morale şi în alte convingeri religioase

- descrierea şi compararea tipurilor de atitudini religios morale; - studiul de caz (discutarea în grup în scopul soluţionării de situaţii problemă); - iniţierea de acţiuni de întrajutorare.

5.2 să descrie şi să compare tipuri de com-portament vizând relaţiile cu semenii, pornind de la situaţii concrete

-exerciţii de dialog pe tema rolului rugăciunilor pentru semeni; -discuţii în grup în scopul soluţionării unor situaţii speciale apărute în clasă; - exerciţii de dialog pe tema comportamentului acasă, în biserică, în şcoală, în societate

CONŢINUTURI

I. Credinţa creştină

1. Sfintele Taine. Botezul

2. Sfânta Taină a Mirungerii

3. Sfânta Taină a Spovedaniei

4. Sfânta Taină a Împărtăşaniei

II. Mântuitorul Hristos – Învăţătorul desăvârşit

1. Dragostea faţă de aproapele - Pilda Samarineanului milostiv

2. Faptă şi răsplată - Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr

3. Rugăciunea curată - Pilda vameşului şi fariseului

4. Să fim prevăzători - Pilda celor zece fecioare

III. Sfinţirea timpului

1. Despre sărbători - împărţirea şi importanţa lor

2. Duminica - sărbătoare săptămânală a creştinilor

3. Sărbătorile împărăteşti

IV. Biserica în primele veacuri creştine

1. Întemeierea Bisericii Creştine. Răspândirea creştinismului

2. Răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre. Sfântul Apostol Andrei


7

V. Spiritualitate şi viaţă creştină

1. Creştinul acasă şi în biserică

2. Creştinul în şcoală şi în societate

3. Natura - darul lui Dumnezeu pentru oameni

Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine:

1. Naşterea Domnului

2. Învierea Domnului

(colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)


8

CLASA A VI-A



La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să explice importanţa Tainelor Preoţia, Cununia şi Maslul în viaţa creştină

- exerciţii de dialog pe tema rolului preotului în viaţa omului, de la naştere până la moarte; - exemplificarea unor situaţii concrete din care să rezulte importanţa căsătoriei; - participarea la slujbele Sfintelor Taine; - învăţarea salutului şi a modului de adresare către un preot.

1.2 să analizeze minunile Mântuitorului ca semne ale dumnezeirii şi ale dragostei Sale faţă de oameni

- lecturarea şi comentarea textelor biblice; - descrierea motivelor care stau la baza săvârşirii minunilor; - analiza comparativă a unor situaţii; - consultarea unor lucrări de referinţă.




2.1 să realizeze cu cuvinte proprii comentarii pe baza unor texte din Sfânta Scriptură

- analiza textului; - identificarea elementelor esenţiale dintr-un text dat;

2.2 să formuleze opinii personale în apre-cierea unor situaţii cu conţinut religios moral

- dezbateri colective asupra unor texte şi situaţii concrete; - formularea de argumente pro şi contra asupra unor situaţii concrete.




3.1 să analizeze mesajul moral-religios din Minunile Mântuitorului

- lecturarea şi comentarea minunilor biblice; - relatarea şi discutarea unor întâmplări cu conţinut moralizator; - observarea şi discutarea de imagini cu subiect religios;

3.2 să înţeleagă implicaţiile Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în dezvoltarea ulterioară a Bisericii creştine

- exerciţii de identificare a cauzelor şi condiţiilor istorice în care s-a promulgat evenimentul analizat; - discutarea principalelor transformări survenite în istorie în urma evenimentului analizat; - dezbatere asupra importanţei Sinoadelor în formularea învăţături de credinţă şi adoptarea sistemului de conducere în Biserică;

3.3 să înţeleagă că sărbătorile sunt “popasuri duhovniceşti” în viaţa creştină

- exerciţii de clasificare a sărbătorilor în funcţie de diferite criterii; - discuţii referitoare la modalităţile specifice de celebrare a sărbătorilor; - descrierea tradiţiilor locale în celebrarea unor sărbători


9

3.4 să descrie regulile de respectare a sărbătorilor bisericeşti şi a tradiţiilor religioase

. - discuţii asupra importanţei evenimentului care a dus la stabilirea unei anumite sărbători; - interpretarea simbolică a sărbătorii religioase; - precizarea modului de cinstire a sărbătorilor; - exerciţii de dialog pe tema abaterilor de la modul de celebrare tradiţională a sărbătorilor creştine; - prezentarea caracteristicilor unor tradiţii şi obiceiuri prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale; - organizarea de serbări cu ocazia marilor sărbători creştine;




4.1 să înţeleagă valoarea martiriului pentru întărirea Bisericii creştine

- lecturarea unor pasaje din vieţile martirilor; - dezbateri pe tema rolului martiriului

4.2 să recunoască importanţa modelelor spi-rituale din Istoria Bisericii în formarea caracterului moral-religios

- realizarea unor profiluri spirituale ale unor personalităţi din Istoria Bisericii; - consultarea unor lucrări de referinţă.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

5.1 să aplice exemplul Samarineanului mi-lostiv (Iisus Hristos ) în relaţiile cu cei de alte credinţe

- organizarea de acţiuni în comun cu scop caritabil.

CONŢINUTURI


1. Rugăciunea Domnească. Cele şapte cereri

2. Sfânta Taină a Cununiei

3. Sfânta Taină a Preoţiei

4. Taina Sfântului Maslu

II. Iisus Hristos – Mântuitorul lumii

1. Hristos binecuvintează familia - Minunea din Cana Galileii

2. Răsplata credinţei şi a ascultării – Pescuirea minunată

3. Binefacere şi recunoştinţă – Vindecarea celor zece leproşi

4. Stăruinţa în rugăciune – Femeia canaaneancă

III. Sfinţirea timpului

1. Postul în viaţa noastră

2. Maica Domnului


10

3. Sărbătorile în cinstea sfinţilor

IV. Biserica în primele veacuri creştine

1. Martiriul primilor creştini

2. Martiri creştini în Dacia, în sec. III – IV

3. Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena


1. Curajul mărturisirii: Sf. Ioan Botezătorul

2. Credinţă şi jertfă: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

3. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir






11

CLASA A VII-A


La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să argumenteze că Dumnezeu a creat lumea din iubire şi îi poartă de grijă

- lecturarea şi explicarea textului biblic privitor la creaţie; - comentarea teoriilor ştiinţifice privind apariţia lumii şi a omului; - argumentare biblică; - realizarea unui eseu pe tema providenţei divine; - vizionarea unor filme documentare;

1.2 să analizeze minunile Mântuitorului ca semne ale dumnezeirii şi ale dragostei Sale faţă de oameni

- lecturarea şi comentarea textelor biblice; - descrierea motivelor care stau la baza săvârşirii minunilor; - analiza comparativă a unor situaţii; - consultarea unor lucrări de referinţă.




2.1 să explice învăţătura creştină prin cuvinte proprii

- exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor şi de utilizare a lor în contexte diferite; - consultarea unor lucrări de referinţă;

2.2 să utilizeze, pentru elaborarea unor texte proprii, termenii religioşi învăţaţi

- exerciţii de analiză a unui text religios; - realizarea de eseuri cu subiect religios; - utilizarea dicţionarelor.




3.1 Liturghie este centrul cultului ortodox

- exerciţii de interpretare a simbolisticii Sf. Liturghii; - participarea la slujba Sf. Liturghii; - audiţia şi învăţarea unor cântări din Sf. Liturghie;




4.1 să explice mesajele desprinse din Fericiri şi modalităţile de aplicare a lor în viaţa personală

- prezentarea si explicarea Fericirilor; - exerciţii de identificare a virtuţilor din textul Fericirilor; - argumentare biblică; - dialog pe tema aplicării învăţăturilor din Fericiri în contextul actual;

4.2 să argumenteze importanţa participării active la viaţa comunităţii creştine

- exerciţii de dialog pe tema problemelor sociale; - discuţii pe tema nemuririi sufletului şi a comuniunii cu cei adormiţi; - analiza consecinţelor întemeierii locaşurilor de asistenţă socială; - dezbateri pe tema importanţei participării la slujbele Bisericii şi la acţiuni de caritate.


12


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VII-a elevul va

fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

5.1 să descrie acţiuni concrete care exprimă dragostea faţă de semeni

- organizarea de întruniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe;

- exerciţiu de rugăciune în comun; - participarea la acţiuni de caritate realizate de

membrii comunităţii şi/sau ai altor confesiuni.

CONŢINUTURI


1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie

2. Crearea lumii

3. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume

II. Iisus Hristos – Învăţător şi Mântuitor

1. Puterea credinţei şi a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum

2. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere

3. Atotputernicia lui Dumnezeu – Învierea lui Lazăr

4. Căinţă şi iertare – Pilda fiului risipitor

5. Bogăţia darurilor lui Dumnezeu – Pilda talanţilor

III. Exprimarea învăţăturii creştine

1. Rugăciunea în viaţa creştinului

2. Sfânta Liturghie – întâlnirea cu Hristos

IV. Trăirea învăţăturii creştine

1. Legea cea nouă – Fericirile

2. Faptele bune – roade ale virtuţilor

3. Faptele rele – încălcări ale voii lui Dumnezeu


1. Iubirea prin fapte: ajutorarea celor aflaţi în suferinţă

2. Sfinţii Trei Ierarhi – modele ale iubirii faţă de semeni






13

CLASA A VIII-A


La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să evidenţieze învăţătura despre SfântaTreime din Crez

- prezentarea învăţăturii despre Dumnezeu – Tatăl, Dumnezeu – Fiul, Dumnezeu – Sfântul Duh, Biserică şi Judecată; - exerciţii de dialog privind necesitatea îndeplinirii condiţiilor mântuirii; - exerciţiu de dialog pe tema posibilităţii mântuirii celor de alte credinţe; - lectura şi comentarea textelor biblice privind Judecata; - argumentare biblică şi patristică; - consultarea unor lucrări de referinţă;

1.2 să înţeleagă semnificaţia şi importanţa simbolului de credinţă

- exerciţii de identificare a învăţăturilor cuprinse în Crez; - exerciţii de dialog pe baza învăţăturilor de credinţă cuprinse în Crez;

1.3 să sintetizeze valoarea credinţei şi recunoştinţei din textele biblice referitoare la minunile Mântuitorului

- lecturarea şi interpretarea textelor biblice referitoare la teme precizate; - exerciţiu de comparare între revelaţia autentică şi falsa revelaţie (fenomene paranormale, profeţii false, horoscop); - argumentare biblică şi patristică.




2.1 să utilizeze în diferite contexte expresiile şi noţiunile religioase nou învăţate, realizând corelaţii in-terdisciplinare (istorie, literatură, muzică, geografie, artă)

- crearea şi completarea unor rebusuri; - realizarea de eseuri pe teme religioase şi/sau

interdisciplinare; - utilizarea dicţionarelor; - alcătuirea fişelor de lucru.




3.1 să prezinte caracteristicile Bisericii ca locaş de închinare pentru creştini

- descrierea principalelor materii şi obiecte de cult; - dialog pe bază de imagini reprezentând părţile componente ale unei biserici - vizite şi documentare la biserici şi mănăstiri

3.2 să recunoască importanţa întemeierii Mitropoliilor în formarea şi păstrarea fiinţei naţionale

- dezbatere asupra contextului istoric în care s-au constituit Mitropoliile; - analiza de documente istorice; - vizite la muzee, vestigii arheologice;

3.3 sa recunoască importanţa Patriarhiei Române şi rolul ei in epoca actulă

- dezbatere asupra contextului istoric în care s-a constituit Patriarhia Română; - analiza de documente istorice;


14

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

3.4 să prezinte organizarea actuală a Bisericii Ortodoxe Romăne

- să enumere formele de organizare B.O.R. - să mentioneze mitropoliile şi episcopiilee din B.O.R. -fise de lucru




4.1 să demonstreze importanţa conlucrării omului cu Dumnezeu în vederea mântuirii

- discuţii pe tema importanţei faptelor bune în viaţa creştinilor; - dezbateri pe tema participării la Sf. Slujbe;

4.2 să analizeze implicaţiile libertăţii în sens creştin asupra vieţii individuale şi sociale

- dezbatere în grup pe tema libertăţii şi a iubirii aproapelui (I Corinteni 13); - exerciţiu de comparaţie între conceptele de libertate în sens creştin şi libertate în sens general; - lectura şi comentarea de texte literare şi filozofice pe tema libertăţii; - redactarea de eseuri cu tema dată; - studiu de caz: analiza unor situaţii concrete de manifestare / îngrădire a libertăţii individuale.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

5.1 să argumenteze că scopul adevăratei vieţi creştine este comuniunea deplină cu Dumnezeu şi cu semenii

- participarea la întâlniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe;

- exerciţiu de rugăciune în comun; - dezbatere pe baza unor evenimente concrete din

mass-media.

CONŢINUTURI


1. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă

2. Învăţătura despre Sfânta Treime în Crez

3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Biserică

4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică

II. Trăirea învăţăturii creştine

1. Pilda viţei şi a mlădiţei – viaţa în Hristos

2. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu

3. Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu


1. Biserica, locaş de închinare


15

2. Icoana – fereastră spre cer

3. Cântarea religioasă – formă de rugăciune

4. Călătorind cu Dumnezeu - pelerinajul la biserici şi mănăstiri

IV. Sfânta Scriptură – izvor de înţelepciune şi iubire

1. Răbdare şi încredere în Dumnezeu – Dreptul Iov

2. Iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele – legea desăvârşită a Noului Testament (Marcu 12, 30-31;

Ioan 13, 34; Matei 7,12)

3. Imnul dragostei creştine (I Corinteni 13)

V. Organizarea Bisericii Ortodoxe Române

1. Semnificaţia întemeierii mitropoliilor româneşti

2. Întemeierea Patriarhiei Române

3. Organizarea actuală a Bisericii Ortodoxe Române






16

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU STANDARDE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

S1. Cunoaşterea şi caracterizarea propriei credinţe.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

S2. Realizarea unui discurs pe o temă dată, scris sau oral, folosind termenii religioşi învăţaţi. S3. Desprinderea semnificaţiei unui text biblic sau cu conţinut religios.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr-un text din Biblie sau Sfânta Scriptură . S5. Descrierea momentelor mai importante din Istoria Bisericii.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios

S6. Asumarea unor roluri sociale care implică o relaţionare pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi.


S7. Asumarea unor responsabilităţi sociale care implică atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi semeni indiferent de credinţe şi convingeri.


PROGRAME ŞCOLARE

RELIGIE

CULTUL ORTODOX

CLASELE a IX-a – a XII-a ŞI

PENTRU ŞCOLILE DE ARTE ŞI MESERII

Aprobat prin Ordinul ministrului NR. 5230 /01.09.2008

BUCUREŞTI, 2008

Anexa ........... la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului cu nr.5230 /01.09.2008

.

Nicu

Text introdus

3)

Religie - Cultul ortodox, clasele a IX-a – a XII-a , Liceu şi Şcoala de arte şi meserii 1

NOTA DE FUNDAMENTARE

privind elaborarea programelor şcolare pentru clasele a IX-a - a XII -a

Programele şcolare pentru clasele a IX-a - a XII-a, documente reglatoare componente ale

curriculumului naţional, au fost elaborate în conformitate cu:

- asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor

educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la

Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării profesionale şi a

Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională –

„Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002;

- obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile,

curriculumul şi structura învăţământului obligatoriu stabilite în conformitate cu prevederile Legii

învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr.

268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995;

- nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările din structura învăţământului

preuniversitar: apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a deopotrivă la învăţământul obligatoriu şi la

cel liceal;

- valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru învăţământul

liceal pornind de la competenţe ca achiziţii finale ale învăţării, prin care se asigură accentuarea

dimensiunii acţionale în formarea elevilor;

Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a pe

componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină organizarea, la nivelul

programei şcolare, a ofertei educaţionale centrale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării

prezentate distinct, pentru fiecare dintre aceste componente.

În aceste condiţii, noile programe şcolare pentru clasele a IX-a – a XII-a au următoarea

structură:

Notă de fundamentare, elaborată în scopul prezentării relaţiei dintre programele şcolare

pentru clasele a IX-a - a XII-a şi documentele de politică educaţională şi curriculară pe care

acestea se fundamentează:

Notă de prezentare, în care de detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul specific

al acesteia în cadrul curriculumului naţional, precum şi contribuţia disciplinei de învăţământ la

cele opt domenii de competenţe cheie stabilite la nivel european;

Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pe o disciplină de

învăţământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de învăţământ, pentru a evidenţia

achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau pentru a

orienta pregătirea de specialitate a acestora;

Valori şi atitudini, finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite

pentru învăţământul liceal;


Competenţe specifice – conţinuturi, nucleul funcţional al programei şcolare, definit

pentru fiecare an de studiu;

Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic

adecvat competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare.

*


NOTA DE PREZENTARE

Obiectivul general al disciplinei Religie – cultul ortodox constă în formarea personalităţii

în concordanţă cu valorile creştine, prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea de

atitudini moral-creştine şi prin aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii.

Prin cunoştinţele, atitudinile şi valorile promovate, disciplina Religie contribuie la formarea

competenţelor cheie stabilite la nivelul Comisiei Europene, cu precădere la formarea celor care

vizează domeniile: a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

şi „sensibilitate la cultură”. Contribuţia Religiei la aceste domenii este prezentată detaliat astfel:

• a învăţa să înveţi - abilităţi: manifestarea autonomiei, a perseverenţei şi a disciplinei în procesul de învăţare,

reflecţia critică asupra diferitelor aspecte ale învăţării, din perspectiva propriei identităţi

religioase şi a atitudinii ecumenice;

- atitudini: aprecierea pozitivă a învăţării şi a importanţei acesteia pentru dezvoltarea proprie;

adaptabilitate şi flexibilitate în raportarea la cele învăţate; automotivaţie şi iniţiativă în

procesul de învăţare; dorinţă de dezvoltare şi perfecţionare permanentă;

• competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

- cunoştinţe: informaţii despre propria credinţă şi despre alte credinţe şi convingeri; cunoştinţe

referitoare la principalele evenimente din istoria Bisericii; noţiuni referitoare la atitudini şi

comportamente creştine în relaţia cu aproapele şi în raportarea la comunitate; modele biblice

de comportament şi de viaţă;

- abilităţi: asumarea şi susţinerea propriei identităţi religioase; integrarea în comunităţi variate

din punct de vedere al convingerilor; respectarea opiniilor şi a comportamentelor semenilor;

eliminarea din comportament a oricărei forme de violenţă pe criterii religioase; medierea

situaţiilor conflictuale care pot apărea la nivelul comunităţii;

- atitudini: înţelegerea diferenţelor dintre valorile specifice diferitelor religii; respectul faţă de

cei de alte credinţe şi convingeri; responsabilitate în raport cu propriul comportament;

acceptarea diversităţii şi susţinerea coeziunii la nivelul comunităţii; implicarea în viaţa

comunităţii;

• „sensibilitate la cultură”

- cunoştinţe: contribuţia religiei la cultura şi civilizaţia universală (istorie, limbă, literatură, artă,

civilizaţie etc.);

- abilităţi: analizarea, compararea şi dezbaterea vizând rolul religiei în cultura universală;

- atitudini: asumarea propriei identităţi religioase şi manifestarea respectului pentru alte

credinţe; manifestarea unor atitudini pozitive faţă de formele de expresie culturală.

Disciplina Religie face parte din aria curriculară ”Om şi societate” şi i se alocă 1 oră pe

săptămână în trunchiul comun pentru toate filierele şi profilurile învăţământului liceal şi pentru

şcolile de arte şi meserii.


Programa şcolară de Religie este structurată pe următoarele componente:

• competenţe generale – comune pentru programele şcolare de Religie ale tuturor cultelor;

• valori şi atitudini – comune pentru programele şcolare de Religie ale tuturor cultelor;

• competenţe specifice asociate cu conţinuturile;

• conţinuturi ale învăţării;

• sugestii metodologice;

• sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară;

• sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale.


COMPETENŢE GENERALE 1. Definirea specificului propriei credinţe, în raport cu alte credinţe şi convingeri

2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiei, în diferite contexte de comunicare

3. Integrarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi

comportamente

4. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii

5. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ

VALORI ŞI ATITUDINI • conştientizarea rolului învăţăturilor Bisericii în viaţa personală şi a comunităţii

• dezvoltarea respectului faţă de cele sfinte

• asumarea propriei identităţi religioase

• responsabilitate în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din apartenenţa la diferite

identităţi (confesiune, naţiune, comunitate, profesie, cultură etc.)

• respect şi înţelegere faţă de semenii de alte credinţe şi convingeri

• grija faţă de aproapele

• interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea permanentei deveniri

spirituale


CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

C.G. 1. Definirea specificului propriei credinţe, în raport cu alte credinţe şi convingeri

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Argumentarea importanţei sfinţeniei şi a respectului creştinilor faţă de cele sfinte

− Respectul faţă de cele sfinte: cinstirea lui Dumnezeu, a Maicii Domnului şi a sfinţilor − Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu − Eu şi duhovnicul meu − Monahismul – formă a spiritualităţii creştine − Pregătirea credinciosului pentru participarea la viaţa cultică

1.2. Explicarea importanţei împlinirii datoriilor morale şi materiale pentru viaţa şi progresul spiritual al creştinului

− Datoriile creştinului: faţă de Dumnezeu, faţă de sine, faţă de aproapele

1.3. Prezentarea elementelor definitorii ale religiilor lumii antice

− Religii în antichitate: în Mesopotamia şi în Egipt, în Grecia şi la Roma

C.G. 2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiei, în diferite contexte de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi 2.1. Utilizarea adecvată a termenilor specifici religiei în argumentarea învăţăturii de credinţă ortodoxă 2.2. Integrarea corectă a termenilor specifici religiei în diferite contexte de comunicare

− Respectul faţă de cele sfinte: cinstirea lui Dumnezeu, a Maicii Domnului şi a sfinţilor − Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu − Datoriile creştinului: faţă de Dumnezeu, faţă de sine, faţă de aproapele − Religii în antichitate: în Mesopotamia şi în Egipt, în Grecia şi la Roma − Monahismul – formă a spiritualităţii creştine

C.G. 3. Integrarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi comportamente


3.1. Identificarea şi folosirea unor modele de comportament creştin în exemplele din Biblie şi din istoria Bisericii 3.2. Analiza datoriilor creştinului şi a specificului acestora în contextul societăţii actuale 3.3. Aplicarea învăţăturilor creştine referitoare la modul de participare personală la viaţa liturgică a Bisericii

− Respectul faţă de cele sfinte: cinstirea lui Dumnezeu, a Maicii Domnului şi a sfinţilor − Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu − Datoriile creştinului: faţă de Dumnezeu, faţă de sine, faţă de aproapele − Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe − Eu şi duhovnicul meu − Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri − Monahismul – formă a spiritualităţii creştine − Contribuţia Bisericii Ordodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc (Veniamin Costachi, Andrei Şaguna)


C.G. 4. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii


4.1. Aplicarea normelor moralei creştine în situaţii concrete de viaţă

− Datoriile creştinului: faţă de Dumnezeu, faţă de sine, faţă de aproapele − Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu − Eu şi duhovnicul meu − Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri − Muzica în viaţa tinerilor − Pericolul drogurilor − Tineretul şi mass-media − Tinerii şi viaţa intimă

4.2. Formularea de soluţii pentru diferitele probleme ale tinerilor, în lumina învăţăturii creştine

− Muzica în viaţa tinerilor − Pericolul drogurilor − Tineretul şi mass-media − Tinerii şi viaţa intimă − Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri

4.3. Practicarea introspecţiei / meditaţiei creştine, în scopul dezvoltării capacităţii de autocunoaştere şi a participării conştiente şi active la viaţa liturgică a Bisericii

− Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe − Eu şi duhovnicul meu − Monahismul – formă a spiritualităţii creştine

C.G. 5. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ


5.1. Explicarea argumentată a influenţei creştinismului asupra culturii noastre naţionale

− Viaţa religioasă oglindită în creaţii populare, în datini şi în obiceiuri

5.2. Prezentarea argumentată a contribuţiei majore a Bisericii Ortodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc

− Contribuţia Bisericii Ordodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc (Veniamin Costachi, Andrei Şaguna)

5.3. Corelarea informaţiilor despre religiile lumii antice cu datele referitoare la cultura şi viaţa socială a lumii antice însuşite la alte discipline

− Religii în antichitate: în Mesopotamia şi în Egipt, în Grecia şi la Roma

UNITĂŢI DE CONŢINUT

I. Învăţătura de credinţă

1. Relaţia omului cu Dumnezeu

- Adorarea lui Dumnezeu

- Preacinstirea Maicii Domnului

- Cinstirea sfinţilor


1. Responsabilitatea creştină

- Datorii faţă de Dumnezeu


- Datorii faţă de sine

- Datorii faţă de aproapele


1. Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe

IV. Spiritualitate şi viaţă creştină

1. Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu

2. Eu şi duhovnicul meu

3. Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri

4. Monahismul – formă a spiritualităţii creştine

V. Religiile lumii

1. Religii în antichitate: în Mesopotamia şi în Egipt

2. Religii în antichitate: în Grecia şi la Roma

VI. Ortodoxie şi cultură naţională

1. Viaţa religioasă oglindită în creaţii populare, în datini şi în obiceiuri.

2. Contribuţia Bisericii Ortodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc (Veniamin

Costachi, Andrei Şaguna).

VII. Creştinismul şi provocările lumii contemporane

1. Muzica în viaţa tinerilor

2. Pericolul drogurilor

3. Tineretul şi mass-media

4. Tinerii şi viaţa intimă

LISTĂ DE TERMENI

Adorarea lui Dumnezeu; ajunare; altar; biserică; canon; chip şi asemănare; cinstirea lui

Dumnezeu; preacinstirea Maicii Domnului; cinstirea sfinţilor; comuniune; credinţa creştină;

credinţa, nădejdea şi dragostea; datorie creştină; duhovnic; iubirea aproapelui; jertfă; mass-

media; mântuire; monahism; mucenic; parastas; persecuţii; pocăinţă; zeu; politeism; revelaţia

divină; rugăciune; sărbătoare; slujbe; smerenie; Utrenie; Vecernie; viaţa veşnică


SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile propuse în programa şcolară de Religie – cultul ortodox pentru clasa a

IX-a sunt organizate pe domenii tematice. O parte dintre acestea le continuă pe cele abordate

la nivelul claselor I-VIII (dogmatică, morală creştină, liturgică, spiritualitate şi misiune),

propunând teme de sinteză şi oferind oportunităţi de valorificare a cunoştinţelor asimilate în anii

anteriori. Alte domenii sunt nou introduse, urmând a fi continuate pe tot parcursul liceului, şi

propun conţinuturi cu caracter mai complex, posibil de abordat la nivelul elevilor de clasa a IX-a

(religiile în istorie, ortodoxia şi creştinismul în contextul culturii naţionale şi universale,

creştinismul şi problemele lumii contemporane).

Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii:

- accentuarea caracterului pragmatic, prin centrarea pe dezvoltarea de atitudini şi de

comportamente;

- referirea la aspecte actuale din viaţa personală a adolescenţilor, din viaţa comunităţii, din

istoria Bisericii;

- corelarea cunoştinţelor specifice religiei cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ,

mai ales la nivelul ariei curriculare ”Om şi societate” (Istorie, Geografie, Logică).

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care permite profesorului

libertatea de opţiune în abordarea demersului didactic, prin:

- alegerea succesiunii capitolelor sau a temelor, în funcţie de caracteristicile clasei sau de

evenimentele religioase, cu condiţia respectării logicii interne a domeniului şi a parcurgerii

integrale a materiei prevăzute în programă;

- alegerea de metode, activităţi şi stiluri variate, adecvate particularităţilor elevilor şi ale clasei,

în concordanţă cu competenţele precizate pentru fiecare nivel;

- identificarea de soluţii metodice optime pentru a sensibiliza elevii şi a converti învăţătura

moral-creştină în act de conduită .

Se recomandă utilizarea unor activităţi de învăţare, precum:

- dialogul, dezbaterea privind importanţa şi rolul diferitelor elemente (de dogmatică, de morală

creştină, de istorie a religiilor);

- analiza asemănărilor şi a deosebirilor (între forme de cinstire a celor sfinte, între religii, între

textele religioase şi cele laice pe teme comune etc.);

- studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de morală creştină;

- analiza unor modele de acţiune privind implicarea în rezolvarea unor probleme concrete din

viaţa comunităţii;

- argumentarea biblică şi patristică;


- utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru

căutarea de informaţii sau pentru documentarea pe o temă dată;

- vizite la locaşuri de cult.

În cadrul orei de Religie, evaluarea trebuie să aibă caracter formativ, cu scopul de a-l

învăţa pe elev să se autoevalueze în acord cu valorile creştine. Prin evaluare, valorizarea

efortului de învăţare al elevului şi analiza progresului acestuia în învăţare trebuie completate cu

motivarea sa pentru aplicarea în practică a învăţăturilor de credinţă. Deoarece formele clasice

de evaluare au, pentru educaţia religioasă, limite mai accentuate decât în cazul altor discipline

de studiu, se recomandă utilizarea unor modalităţi complementare de evaluare: proiectul,

portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor în spaţiul şcolii şi

în afara acestuia.


1. Biblia

2. Mica Biblie

3. Actele martirice

4. Cabasila, Nicolae, Tâlcuirea dumnezeieştii Liturghii


6. Catehism creştin ortodox

7. Colliander, Tito, Calea asceţilor

8. Galaction, Gala, Papucii lui Mahmud

9. Sf. Ioan Gură de Aur, Dascălul pocăinţei

10. Lascarov Moldoveanu, I., Vieţile sfinţilor

11. Sf. Maxim Mărturisitorul, Viaţa Maicii Domnului

12. Menthon, Bernardin, Sfinţii şi mănăstirile din Olimpul Bitiniei

13. Mic dicţionar Biblic

14. Moshu, Ioan, Limonariu

15. Paladie, Lavsaicon

16. Patericul

17. Poezia română religioasă, I. de la Dosoftei la Nichifor Crainic

18. Proloagele

19. Sienkiewicz, H., Quo Vadis?


21. Sf. Teofan Zăvorâtul, Viaţa duhovnicească şi cum o putem dobândi

22. Tsamis, Dimitrios, Patericul sinaitic

23. Urzică, Mihail, Minuni şi false minuni

24. Voiculescu, Vasile, Poezii




1. Colinde

2. Carte de cântări bisericeşti

3. Slujbele Sfinţilor Români din Transilvania şi alte cântări religioase

Audiţii muzicale

1. Anonimus, Cu trupul adormind, în Patimile şi Învierea lui Iisus, Caseta nr. 2, Corul “Madrigal”

2. L. van Beethoven, Oda Bucuriei (pe un text de Fr. Schiller), în Simfonia a IX-a în re minor

3. P. I. Ceaikovschi, Simfonia nr. 6 în si minor, “Patetica”

4. D. Chirescu, Ziua Învierii, în Patimile şi Învierea lui Iisus, Caseta nr. 2, Corul “Madrigal”

5. Colinde şi cântări de Crăciun, în Astăzi S-a născut Hristos, Corul de cameră “Madrigal”

6. Nicolae Lungu, Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române

7. Hans Eckart Schlandt, seria Orgi istorice din România

8. Giuseppe Verdi, Nabucco (corul sclavilor evrei din actul IV)

9. Richard Wagner, Tannhauser (corul pelerinilor din actul III)


CLASA A X – A

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

C.G.1. Definirea specificului propriei credinţe, în raport cu alte credinţe şi convingeri


1.1. Argumentarea importanţei respectului datorat de creştini celor sfinte

− Cinstirea sfintelor moaşte − Cinstirea sfintelor icoane − Cinstirea sfintei cruci − Respectul faţă de cele sfinte

1.2. Identificarea şi prezentarea elementelor definitorii ale artei creştin-ortodoxe în contextul integrării acesteia în arta laică românească şi în arta creştină universală

− Locaşurile de cult ale creştinilor - apariţie şi dezvoltare în contextul culturii universale − Stiluri arhitecturale reprezentative (în lume şi în ţară)

1.3. Explicarea argumentată a contribuţiei mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale şi europene

− Contributia mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale (Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul)

1.4. Identificarea diferenţelor dintre spiritualitatea creştină şi alte religii, concepţii

şi practici religioase existente în lumea contemporană

− Concepţii şi practici străine spiritualităţii creştine: superstiţia, magia, astrologia, reîncarnarea, yoga − Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul)

C.G.2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiei, în diferite contexte de comunicare


2.1. Utilizarea adecvată a termenilor specifici unui minim vocabular creştin în argumentarea învăţăturii de credinţă ortodoxă

2.2. Elaborarea unor texte (referate, eseuri, articole, etc.) folosind termeni specifici

religiei

− Cinstirea sfintelor moaşte − Cinstirea sfintelor icoane − Cinstirea sfintei cruci − Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om − Stiluri arhitecturale reprezentative (în lume şi în ţară) − Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul)

C.G.3. Integrarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în structura propriilor atitudini şi comportamente


3.1. Identificarea şi prezentarea unor modele de comportament creştin, în

exemplele personalităţilor biblice şi în cele din istoria bisericească românească

− Cinstirea sfintelor moaşte − Cinstirea sfintelor icoane − Cinstirea sfintei cruci − Contributia mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale (Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul) − Iubire şi dreptate − Rugăciune şi reconciliere



3.2. Argumentarea importanţei aplicării învăţăturilor moralei creştine în contextul social complex , complicat şi paradoxal a

lumii contemporane

− Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul) − Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte) − Virtute şi păcat − Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om − Iubire şi dreptate − Rugăciune şi reconciliere

3.3. Explicarea consecinţelor pe care le poate avea asupra oamenilor credinţa în superstiţie, magie, astrologie, numerologie

− Superstiţia − Magia − Astrologia, Numerologia

C.G.4. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii


4.1. Identificarea modalităţilor concrete de aplicare a virtuţilor creştine în diferite situaţii

de viaţă

− Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul) − Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte) − Virtute şi păcat − Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om − Iubire şi dreptate − Rugăciune şi reconciliere

4.2. Analizarea consecinţelor negative a comportamentului care încalcă morala

creştină, asupra vieţii personale şi asupra comunităţii

− Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul) − Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte) − Virtute şi păcat − Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om − Iubire şi dreptate − Rugăciune şi reconciliere − Superstiţia − Magia − Astrologia, Numerologia

4.3. Aplicarea învăţăturii despre respectul faţă de cele sfinte în diferite contexte ale

vieţii personale sau ale comunităţii

− Respectul faţă de cele sfinte − Cinstirea sfintelor moaşte − Cinstirea sfintelor icoane − Cinstirea sfintei cruci − Locaşurile de cult ale creştinilor - apariţie şi dezvoltare în contextul culturii universale

C.G.5. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ


5.1. Analizarea contribuţiei mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale, în contextul istoric respectiv

− Contribuţia mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale (Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul)


5.2. Explicarea efectelor pe care le pot avea concepţiile străine spiritualitaţii creştine, asupra formării unei personalităţi moral-creştine armonioase

− Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om − Superstiţia − Magia − Astrologia, Numerologia

5.3. Valorificarea eficientă a cunoştinţelor de istorie a religiilor pentru abordarea unei atitudini responsabile, de accceptare a semenilor care împărtăşesc alte religii şi convingeri morale

− Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul)



1. Relaţia omului cu Dumnezeu

- Cinstirea sfintelor moaşte

- Cinstirea sfintelor icoane

- Cinstirea sfintei cruci

- Respectul faţă de cele sfinte


1. Responsabilitatea creştină

- Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul)

- Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte)

2. Libertate şi opţiune

- Virtute şi păcat

- Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om


1. Locaşurile de cult ale creştinilor - apariţie şi dezvoltare în contextul culturii universale

2. Stiluri arhitecturale reprezentative (în lume şi în ţară)


1. Iubire şi dreptate

2. Rugăciune şi reconciliere

V. Religiile lumii

1. Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul)


1. Contributia mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale (Varlaam, Dosoftei, Antim

Ivireanul)



1. Superstiţia

2. Magia

3. Astrologia, Numerologia

LISTĂ DE TERMENI

act martiric; adulter; altar; artă decorativă; astrologie; biserică; canon; catacombe; conştiinţă

morală; credinţă; cruce; cruce greacă; cruce latină; cultură; Decalogul; doxologie; dreptate;

fariseu; icoană; iconoclasm; iubire; lege; libertate; magie; martir; mitropolit; moaşte; naos; păcat;

poruncă; Predica de pe munte; pronaos; reconciliere; reîncarnare; responsabilitate; rugăciune;

sincretism religios; stil arhitectural; superstiţie; virtute.



Conţinuturile propuse de programa şcolară de Religie pentru clasa a X-a, cultul ortodox

sunt organizate pe domenii tematice. O parte dintre aceste domenii le continuă pe cele abordate

la nivelul claselor I-VIII, propunând teme de sinteză şi oferind oportunităţi de valorificare a

cunoştinţelor asimilate în anii anteriori: dogmatică, morală creştină, liturgică, spiritualitate şi

misiune. Alte domenii sunt nou introduse, sunt comune pentru clasele IX-X şi propun conţinuturi

cu caracter mai complex, posibil de abordat la nivelul elevilor de clasa a X-a: religiile în istorie,

ortodoxia şi creştinismul în contextul culturii naţionale şi universale, creştinismul şi problemele

lumii contemporane.

Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii:

- accentuarea caracterului pragmatic al conţinuturilor, prin centrarea pe dezvoltarea de

atitudini şi de comportamente;

- referirea la aspecte actuale din viaţa personală a adolescenţilor, din viaţa comunităţii,

din istoria religiilor şi din istoria Bisericii;

- corelarea cunoştinţelor specifice religiei cu cele dobândite la alte discipline de

învăţământ, mai ales la nivelul ariei curriculare ”Om şi societate” (Istorie, Geografie,

Psihologie).

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care permite profesorului

libertatea de opţiune în abordarea demersului didactic, prin:

- alegerea succesiunii capitolelor sau a temelor, în funcţie de caracteristicile clasei sau

de evenimentele religioase, cu condiţia respectării logicii interne a domeniului şi a

parcurgerii integrale a materiei prevăzute în programă;

- alegerea de metode, activităţi şi stiluri variate, adecvate particularităţilor elevilor şi ale

clasei, precum şi în concordanţă cu competenţele precizate pentru fiecare nivel.

Se recomandă utilizarea unor activităţi de învăţare, precum:

- dialogul, dezbaterea privind importanţa şi rolul diferitelor elemente (de dogmatică, de

morală creştină, de istorie a religiilor);

- analiza asemănărilor şi a deosebirilor (între forme de cinstire a celor sfinte, între religii,

între textele religioase şi cele laice pe teme comune etc.);

- studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de morală creştină;

- analiza unor modele de acţiune privind implicarea în rezolvarea unor probleme

concrete din viaţa comunităţii;


- utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme,

pentru căutarea de informaţii, pentru documentarea pe o temă dată;



În cadrul orei de Religie, evaluarea trebuie să aibă caracter formativ, cu scopul de a-l

învăţa pe elev să se autoevalueze în acord cu valorile creştine. Prin evaluare, valorizarea

efortului de învăţare al elevului şi analiza progresului acestuia în învăţare trebuie completate cu

motivarea sa pentru aplicarea în practică a învăţăturilor de credinţă. Deoarece formele clasice

de evaluare au, pentru educaţia religioasă, limite mai accentuate decât în cazul altor discipline

de studiu, se recomandă utilizarea unor modalităţi complementare de evaluare: proiectul,

portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor în spaţiul şcolii şi

în afara acestuia.


1.Biblia

2. Actele martirice

3. Anania, Valeriu, Cerurile Oltului

4. Antim Ivireanu, Didahii

5. Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget şi simţire românească (selectiv)

6. Bălan, Ioanichie, Sfintele moaşte din România

7. Branişte, Ene, Branişte, Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase

8. arte de rugăciuni


10. Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei (selectiv)

11. Evdochimov, Paul, Arta icoanei

12. Sfântul Ioan Damaschinul, Cele trei tratate contra iconoclaştilor (selectiv)

13. Sfântul Ioan Damaschinul, Dogmatica (selectiv)

14. Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei (Predica de pe munte)

15. Nicodim Măndiţă, Minunile Sfintei Cruci în vieţile sfinţilor

16. Patericul românesc

17. Poezia română religioasă, I. de la Dosoftei la Nichifor Crainic

18. Sfinţi români, apărători ai legii strămoşeşti

19. Stăniloae, Dumitru, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român

20. Vieţile sfinţilor



1. Colinde


3. Slujbele Sfinţilor Români din Transilvania şi alte cântări religioase


Audiţii muzicale

1. G. Fr. Haendel, Corul “Aleluia”, în Oratoriul Messia

2. H. Berlioz, “Visul unei nopţi de Sabat”, în Simfonia fantastică, Op.14

3. J. Haydn, Oratoriul Creaţiunea (fragment)

4. L. van Beethoven, “Agnus Dei”, în Missa Solemnis

5. L. van Beethoven, “Oda Bucuriei” (pe un text de Fr. Schiller), în Simfonia a IX– a în Re minor

6. Nicolae Lungu, Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române

7. P. I. Ceaikovski, Liturghia

8. “Polihronion pentru Antim Ivireanul” (fragment), în Documente ale culturii vocale în Muntenia,

Moldova şi Transilvania, Discul nr. II, Corul de cameră “Madrigal”

9. W. A. Mozart, “Lacrymosa”, în Recviem


CLASA A XI-A

(programa se aplică şi la clasa a XII-a, liceu – ruta progresivă)

Se aplică şi la clasa a XII-a – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare.




1.1. Sintetizarea principalelor învăţături de credinţă ortodoxă despre Sfânta Treime şi lucrările Sale în lume

− Descoperirea lui Dumnezeu − Iisus Hristos – Mântuitorul lumii − Lucrarea Sfântului Duh în lume − Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică − Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină)

1.2. Analiza comparativă a marilor religii ale lumii, pornind de la un set de criterii ( caracteristici definitorii, arie de răspândire, doctrină , adepţi, importanţă în istoria omenirii, etc.)

− Iudaismul − Creştinismul − Islamul

1.3. Prezetnarea semnificaţiei şi rolului iconografiei în cult

− Elemente de iconografie − Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică



2.1. Elaborarea de argumentări fundamentate scripturistic,(oral sau în scris) referitoare la învăţătura de credinţă ortodoxă

2.2. Compararea unor opinii şi argumente diferite în discuţii şi dezbatrei pe teme religioase

− Descoperirea lui Dumnezeu − Iisus Hristos – Mântuitorul lumii − Lucrarea Sfântului Duh în lume − Elemente de iconografie − Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică − Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică − Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină) − Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormale



3.1. Evidenţierea promovării convingerilor şi atitudinilor moral- creştine, însuşite din învăţătuura Mîntuitorului şi din exemplele oferite de marile personalităţi din istoria naţională, prin promovarea unui comportament social-moral elevat

− Iisus Hristos – Mântuitorul lumii − Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică − Contribuţia voievozilor români la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale (Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab)



3.2. Analizarea responsabilităţilor şi a modului de implicarea a tânărului creştin, în familie şi în societatea contemporană

− Familia creştină azi − Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase − Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria) − Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică

3.3. Explicarea caracteristicilor relaţiei om-Dumnezeu şi a relaţiei dintre semeni, fundamentate pe valorile moralei creştine

− Descoperirea lui Dumnezeu − Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică − Lucrarea Sfântului Duh în lume − Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormale



4.1. Identificarea responsabilităţilor faţă de lumea creată şi primită în dar de la Dumnezeu

− Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină)

4.2. Analizarea consecinţelor negative ale comportamentelor care încalcă morala creştină, asupra vieţii personale şi asupra comunităţii

− Familia creştină azi − Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase − Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)

4.3. Folosirea învăţăturilor Bisericii pentru a deosebi corect minunile de falsele minuni, fenomenele normale de cele paranormale

− Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormale



5.1. Sintetizarea şi prezentarea contribuţiei voievozilor români la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale, utilizând cunoştinţe dobândite la diferite discipline

− Contribuţia voievozilor români la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale (Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab)

5.2. Utilizarea cunoştinţelor de la diferite discipline alături de cele religioase pentru a dialoga pe o temă dată

− Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului − Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină) − Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormale

5.3. Utilizarea cunoştinţelor de istorie a religiilor în susţinerea importanţei respectului şi a dialogului între oameni, comunităţi, Biserici

− Iudaismul − Creştinismul − Islamul



1. Descoperirea lui Dumnezeu

2. Iisus Hristos – Mântuitorul lumii

- Întruparea Fiului lui Dumnezeu

- Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos


- Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului

3. Lucrarea Sfântului Duh în lume


1. Familia creştină - azi

2. Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase

3. Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria)


1. Elemente de iconografie

2. Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică


1. Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică

2. Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină)

V. Religiile lumii

1. Iudaismul

2. Creştinismul

- Neînţelegerile din 1054

- Reforma

- Uniaţia. Şcoala Ardeleană

3. Islamul


1. Contribuţia voievozilor români la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale (Mircea cel Bătrân,

Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab)


1. Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormale



Conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a XI-a, la disciplina Religie – cultul ortodox

sunt organizate pe şapte domenii tematice: Dogmatică, Morală creştină, Liturgică şi artă,

Spiritualitate şi misiune, Religiile în istorie, Ortodoxie şi cultură naţională, Creştinismul şi

problemele lumii contemporane. Acestea le continuă pe cele abordate la nivelul claselor a IX-a –

a X-a şi propun conţinuturi cu caracter mai complex, posibil de abordat la nivelul elevilor de

clasa a XI-a.

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care presupune regândirea

rolurilor celor doi parteneri educaţionali – profesorul şi elevul. Astfel, programa permite

profesorului libertatea de opţiune în abordarea demersului didactic prin alegerea succesiunii

capitolelor sau a temelor (care nu au în programă o ordine obligatorie), în funcţie de caracteristicile

clasei sau de evenimentele religioase, cu condiţia respectării logicii interne a domeniului şi a

parcurgerii integrale a materiei prevăzute în programă. De asemenea, profesorul are libertatea de a

alege metode, activităţi şi stiluri variate, adecvate particularităţilor elevilor şi ale clasei, precum şi în

concordanţă cu competenţele precizate pentru fiecare nivel.

În ceea ce priveşte elevii, temele au fost selectate astfel încât să asigure implicarea activă

a acestora în procesul de predare-învăţare, care să contribuie la formarea capacităţii de

comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, la exprimarea liberă şi argumentată a

propriei opinii. Alegerea temelor a avut în vedere asigurarea caracterului practic-aplicativ al

cunoştinţelor de religie prin valorificarea experienţei de viaţă a elevilor, prin referirea la aspecte

actuale din viaţa personală a adolescenţilor şi din societatea contemporană, din viaţa comunităţii, din

istoria religiilor şi din istoria Bisericii.

Pentru realizarea competenţelor specifice se recomandă utilizarea unor activităţi de

învăţare, precum:



- analiza asemănărilor şi a deosebirilor (între diferite aspecte ale vieţii religioase, între

religii, între textele religioase şi cele laice pe teme comune etc.);

- realizarea unor observaţii, studii de caz, micro-anchete, sondaje de opinie pe teme

privind aspecte concrete din viaţa religioasă a unei comunităţi sau a adolescenţilor;

- jocul de rol, studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de morală creştină;


viaţa adolescenţilor sau din viaţa comunităţii;


- elaborarea de texte diverse pe teme religioase (fişe de lectură, comentarii, recenzii,

referate, eseuri);


- utilizarea noilor tehnologii informatice şi a altor mijloace audio-vizuale în procesul de predare-

învăţare (pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii, pentru documentarea pe

o temă dată);


În cadrul orei de Religie, evaluarea trebuie să aibă caracter formativ, cu scopul de a-l învăţa pe

elev să se autoevalueze în acord cu valorile creştine. Prin evaluare, valorizarea efortului de învăţare al

elevului şi analiza progresului acestuia în învăţare trebuie completate cu motivarea sa pentru aplicarea

în practică a învăţăturilor de credinţă. Deoarece formele clasice de evaluare au, pentru educaţia

religioasă, limite mai accentuate decât în cazul altor discipline de studiu, se recomandă utilizarea unor

modalităţi complementare de evaluare: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a

activităţii şi a comportamentului elevilor în spaţiul şcolii şi în afara acestuia.


1. Biblia

2. Anania, V., Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului,

1990

3. Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget şi simţire românească (selectiv), Bucureşti, Editura

Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1981

4. Branişte, E., Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura

Diecezană, 2001



7. Drîmba, O., Istoria culturii şi civilizaţiei (selectiv), Vol. I-III, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1984

8. Sfântul Ioan Damaschinul, Dogmatica (selectiv), Bucureşti, Editura Scripta, 1993

9. Moldovan, I., Teologia iubirii, vol. I-II, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1996

10. Patericul, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1990

11. Păcurariu, M., Istoria Bisericii ortodoxe Române, compendiu, Chişinău, 1993

12. Stan, A., Rus, R., Istoria religiilor. Manual pentru Seminariile Teologice, Bucureşti,

Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1991

13. Stăniloae, D., Spiritualitate şi comuniune în Liturghia Ortodoxă, Craiova, Editura

Mitropoliei Olteniei, 1986

14. Todoran, I., Zăgrean, I., Teologie dogmatică, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de

Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1991

15. Zăgrean, I., Morala creştină. Manual pentru Seminariile Teologice, Cluj-Napoca, Editura

Renaşterea, 2002




1. Colinde


3. Cântările Sfintei Liturghii

Audiţii muzicale

1. Anonimus, Iată, mirele;

2. G. Enescu, Rapsodia română în Re major, Op.11, nr.2.


4. Gh. Cucu, Miluieşte-mă, Dumnezeule!

5. Gh. Mandicevschi, Şi era la ora la a şasea

6. I. D. Chirescu, Cămara Ta, Mântuitorule

7. I. D. Chirescu, Pre Tine te lăudăm

8. I. Hrisafi, Aghios o Theos

9. J. Haydn, Oratoriul Creaţiunea (fragment)


11. N. Lungu, Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române


13. P. Constantinescu, Naşterea din Oratoriul bizantin de Crăciun

14. Rugăciune pentru Constantin Brâncoveanu (pe o melodie de Filotei sîn Agăi Jipei)


CLASA A XII – A (Programa se aplică şi la clasa a XIII-a liceu – ruta progresivă)




1.1. Sintetizarea principalelor învăţături de credinţă ortodoxă despre înviere şi viaţa veşnică

− Credinţa în înviere şi viaţa veşnică − Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul

1.2. Prezentarea elementelor definitorii ale confesiunilor creştine din ţara noastră

− Ortodoxia − Catolicismul − Protestantismul şi Neoprotestantismul − Monumente reprezentative de artă religioasă din Europa şi din România

1.3. Prezentarea poziţiei şi învăţăturii Bisericii Ortodoxe referitoare la anumite probleme actuale

− Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Dialogul între credinţă şi ştiinţă − Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene



2.1. Elaborarea de argumentări orale sau scrise referitoare la învăţătura de credinţă ortodoxă folosind termeni specifici religiei

2.2. elaborarea şi compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de religie

− Credinţa în înviere şi viaţa veşnică − Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul − Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Dialogul între credinţă şi ştiinţă − Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene




3.1. Identificarea unor modele de comportament moral- creştin în exemplele oferite de mari personalităţi religioase din Istoria Bisericii noastre şi a oamenilor de cultură români, promotori ai creştinismului

− Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) − Oameni de cultură români - promotori ai credinţei creştine (Nicolae Iorga, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi etc.) − Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene

3.2. Asumarea unui comportament responsabil şi altruist în relaţiile cu aproapele

− Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Ortodoxia − Catolicismul − Protestantismul şi Neoprotestantismul

3.3. Integrarea şi manifestarea în propriul comportament a valorilor morale creştine promovate de marii oameni de cultură români

Oameni de cultură români - promotori ai credinţei creştine (Nicolae Iorga, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi etc.)



4.1. Analizarea problemelor lumii contemporane în lumina învăţăturii creştine

− Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Dialogul între credinţă şi ştiinţă

4.2. Aplicarea învăţăturii de credinţă a Bisericii în situaţii concrete din viaţa personală

− Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul − Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Dialogul între credinţă şi ştiinţă − Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene

4.3. Cunoaşterea şi promovarea valorilor creştine în societate

− Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Oameni de cultură români - promotori ai credinţei creştine (Nicolae Iorga, Nichifor


Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi etc.) − Monumente reprezentative de artă religioasă din Europa şi din România − Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene



5.1. Analizarea unor monumente de artă bisericească, evidenţiind semnificaţia spirituală şi valoarea artistică a acestora

− Monumente reprezentative de artă religioasă din Europa şi din România

5.2. Argumentarea unei opinii proprii, referitoare la o temă dată, utilizând atât învăţătura de credinţă a Bisericii, cât şi cunoştinţe de la alte discipline

− Credinţa în înviere şi viaţa veşnică − Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) − Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios − Dialogul între credinţă şi ştiinţă − Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene − Monumente reprezentative de artă religioasă din Europa şi din România



1. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică

2. Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul


1. Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării

demnităţii umane)


1. Monumente reprezentative de artă religioasă din Europa şi din România


1. Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie)

2. Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios


V. Confesiuni creştine în Romania

1. Ortodoxia

2. Catolicismul

3. Protestantismul şi Neoprotestantismul.


1. Oameni de cultură români - promotori ai credinţei creştine (Nicolae Iorga, Nichifor Crainic,

Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade,

Constantin Brâncuşi etc.)


1. Dialogul între credinţă şi ştiinţă

2. Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene



Conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a XII-a, la disciplina Religie – cultul ortodox

sunt organizate pe şapte domenii tematice: Dogmatică, Morală creştină, Liturgică şi artă,

Spiritualitate şi misiune, Religiile în istorie, Ortodoxie şi cultură naţională, Creştinismul şi

problemele lumii contemporane. Acestea le continuă pe cele abordate la nivelul claselor a IX-a –

a X-a şi propun conţinuturi cu caracter mai complex, posibil de abordat la nivelul elevilor de

clasa a XII-a.

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care presupune regândirea

rolurilor celor doi parteneri educaţionali – profesorul şi elevul. Astfel, programa permite

profesorului libertatea de opţiune în abordarea demersului didactic prin alegerea succesiunii

capitolelor sau a temelor (care nu au în programă o ordine obligatorie), în funcţie de caracteristicile

clasei sau de evenimentele religioase, cu condiţia respectării logicii interne a domeniului şi a

parcurgerii integrale a materiei prevăzute în programă. De asemenea, profesorul are libertatea de a

alege metode, activităţi şi stiluri variate, adecvate particularităţilor elevilor şi ale clasei, precum şi în

concordanţă cu competenţele precizate pentru fiecare nivel.

În ceea ce priveşte elevii, temele au fost selectate astfel încât să asigure implicarea activă

a acestora în procesul de predare-învăţare, care să contribuie la formarea capacităţii de

comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, la exprimarea liberă şi argumentată a

propriei opinii. Alegerea temelor a avut în vedere asigurarea caracterului practic-aplicativ al

cunoştinţelor de religie prin valorificarea experienţei de viaţă a elevilor, prin referirea la aspecte

actuale din viaţa personală a adolescenţilor şi din societatea contemporană, din viaţa comunităţii, din

istoria religiilor şi din istoria Bisericii.

Pentru realizarea competenţelor specifice se recomandă utilizarea unor activităţi de

învăţare, precum:



- analiza asemănărilor şi a deosebirilor (între diferite aspecte ale vieţii religioase, între

religii, între textele religioase şi cele laice pe teme comune etc.);

- realizarea unor observaţii, studii de caz, micro-anchete, sondaje de opinie pe teme

privind aspecte concrete din viaţa religioasă a unei comunităţi sau a adolescenţilor;

- jocul de rol, studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de morală creştină;


viaţa adolescenţilor sau din viaţa comunităţii;


- elaborarea de texte diverse pe teme religioase (fişe de lectură, comentarii, recenzii,

referate, eseuri);


- utilizarea noilor tehnologii informatice şi a altor mijloace audio-vizuale în procesul de

predare-învăţare (pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii, pentru

documentarea pe o temă dată);


În cadrul orei de Religie, evaluarea trebuie să aibă caracter formativ, cu scopul de a-l învăţa pe

elev să se autoevalueze în acord cu valorile creştine. Prin evaluare, valorizarea efortului de învăţare al

elevului şi analiza progresului acestuia în învăţare trebuie completate cu motivarea sa pentru aplicarea

în practică a învăţăturilor de credinţă. Deoarece formele clasice de evaluare au, pentru educaţia

religioasă, limite mai accentuate decât în cazul altor discipline de studiu, se recomandă utilizarea unor

modalităţi complementare de evaluare: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a

activităţii şi a comportamentului elevilor în spaţiul şcolii şi în afara acestuia.


1. Biblia

2. Anania, V., Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, Editura Episcopiei Râmnicului şi

Argeşului, 1990

3. Antonie Plămădeală, Dascăli de cuget şi simţire românească (selectiv), Bucureşti,


4. Branişte, E., Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura

Diecezană, 2001



7. Drîmba, O., Istoria culturii şi civilizaţiei (selectiv), Vol. I-III, Bucureşti, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, 1984

8. Sfântul Ioan Damaschinul, Dogmatica (selectiv), Bucureşti, Editura Scripta, 1993

9. Moldovan, I., Teologia iubirii, vol. I-II, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1996

10. Patericul, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1990

11. Păcurariu, M., Istoria Bisericii ortodoxe Române, compendiu, Chişinău, 1993

12. Stan, A., Rus, R., Istoria religiilor. Manual pentru Seminariile Teologice, Bucureşti,


13. Stăniloae, D., Spiritualitate şi comuniune în Liturghia Ortodoxă, Craiova, Editura

Mitropoliei Olteniei, 1986

14. Todoran, I., Zăgrean, I., Teologie dogmatică, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de

Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 1991

15. Zăgrean, I., Morala creştină. Manual pentru Seminariile Teologice, Cluj-Napoca,

Editura Renaşterea, 2002




1. Colinde


3. Cântările Sfintei Liturghii

Audiţii muzicale

1. Anonimus, Iată, mirele;

2. G. Enescu, Rapsodia română în Re major, Op.11, nr.2.


4. Gh. Cucu, Miluieşte-mă, Dumnezeule!

5. Gh. Mandicevschi, Şi era la ora la a şasea

6. D. Chirescu, Cămara Ta, Mântuitorule

7. Chirescu, Pre Tine te lăudăm

8. Hrisafi, Aghios o Theos

9. Haydn, Oratoriul Creaţiunea (fragment)


11. N. Lungu, Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române


13. P. Constantinescu, Naşterea din Oratoriul bizantin de Crăciun

14. Rugăciune pentru Constantin Brâncoveanu (pe o melodie de Filotei sîn Agăi Jipei)

RELIGIE · Religie – Cultul ortodox – Clasele I – a IV-a 1 . NOTĂ DE PREZENTARE . Noua...

Documents

Transcript of RELIGIE · Religie – Cultul ortodox – Clasele I – a IV-a 1 . NOTĂ DE PREZENTARE . Noua...