Relieful structuralApare derivat din structurile initiale si in continua modelare. Daca unele elemente sunt mostenite din timpul orogenezei hercinice, cele mai importante insa sunt formele definitivate in faza geotectonica alpina si a caror evolutie continua pana in prezent. In carpatii orientali structura este dispusa longitudinal evidenta pana la pasul oituz si depresiunea brasov. Structura prezinta un ax cristalin central, o zona de flis in est si o zona vulcanica la vest. Masivele si culmile montne snt orientate N-S si sunt despartite de vai largi. In carpatii meridionali si in muntii banatului structura montana este de tipul muntilor bloc delimitati pri linii de falie lasari axiale si depresiuni tectonice (depresiunea lovistei, hategului, resita, moldova noua, culoarul timis-cerna). Muntii apuseni, gilau si muntele mare au s acestia o structura de tipul muntilor bloc dar limita este data de linii de dislocatii.Intre formele specifice care apar in muntii carpati sunt: abrupturile exprimate prin panze (panza haghimasului, panza de ceahlau), prin panze de sariaj cu aspect de spinari inalte in obcina feredeu sau cu structuri de tip hog-bag in obcina mare.In subcarpati, depresiuni si culoare de vale structurile sunt dispuse sub forma unor sinclinale si anticlinale afectate uneori de subsidenta (tazlau casin, chiojd, tizmana runcu). In aceste depresiuni dealurile corespund anticlinalelor ce pot inchide spre interior sau spre exterior depresiuni. Ex: culmea plesului inchide depresiunea neamt, culmea pietricica inchide depresiunea tazlau.Tot in cadrul subcarpatilor mai pot sa apara in depresiuni samburi de sare care formeaza butoniere (la targu ocna, slanic, sarata monteoru). In podisul transilvaniei specifice sunt boltirile de tip dom si samburii de sare dispusi sub forma cutelor diapire. Intre mures si tarnava mare vaile care se dezvolta in partea centrala a domurilor au cueste semi-circulare sau cueste fata in fata (zau de campie, sincai, salmasel). Alte forme intalnite: depresiuni subsecvente in s si v cu versanti terasati spre munte (depresiunea fagarasi, sibiu, culoarul alba iulia trda).In podisul somesan apar formele monoclinale cu intercalatii de calcarea, conglomerate, gresii ce au format platouri, cueste, glacisuri etc.Platforma moldovenesca in cea mai mare parte este formata din platouri fragmentate cu vai asimetrice dar si platouri netede pe gresii oolitice si pe calcare, fronturi de cuesta la contactul dintre zona de campie cu zona de podis, vai subsecvente s.a.In podisul getic are o structura de platou cu forme de relief monoclinale. Acestea au condus la formarea piemonturilor candesti, cotmeana. in dobrogea de sud observam platouri structurale intinse, formate pe calcare salmasiene cu numeroase trepte structurale. In dobrogea de nord identificam un horst cristalin inconjurat cu falii format pe o structura de roci dure de tipul granitelor, cuartitelor si porfirelor. In sudul acestiu horst se dezvolta podisul babadac cu aspect de sinclinoriu, calcaros cu cueste si suprafete structurale.