FIŞA CURSULUI

Titlul cursului : Relaţia Biserică - stat în statele membre UE

Tipul cursului : obligatoriu

Numele şi prenumele responsabilului de curs : Radu CARP

Gradul didactic : Prof. univ. dr.

Semestrul : II

Descriere sintetică a cursului

Acest curs îşi propune să analizeze relaţia Biserică - stat prin raportare la legislaţia din cele 27 de state membre ale UE, precum şi la acquis-ul UE din acest domeniu. În introducerea acestui curs sunt analizate unele texte clasice referitoare la principiile aplicabile acestei relaţii, din perspectiva unor autori din secolul 19 (Benjamin Constant, Edouard Laboulaye) şi 20 (Jacques Maritain), iar în acest context este făcută o prezentare a felului în care relaţia Biserică - stat a fost conturată prin intermediul jurisprudenţei, la nivelul unor instanţe naţionale şi supra-naţionale. Sunt prezentate cele două modele care structurează relaţia Biserică - stat în Europa - modelul occidental şi cel ortodox (bizantin), fiind făcute unele consideraţii privind validitatea acestei paradigme de interpretare. Cursul tratează relaţia Biserică - stat prin prezentarea cazurilor specifice unor ţări care ilustrează cele două paradigme (Germania, Italia, Marea Britanie, Grecia, Letonia, Polonia), potrivit modelului aplicat de autorii ale căror scrieri fac parte din monografia de sinteză editată de Gerhard Robbers (reglementări legislative, regimul aplicabil educaţiei religioase, asistenţa religioasă a cultelor, etc.). Relaţia Biserică - stat din România face obiectul unei analize distincte, cu referire la Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi la textele unor autori care tratează această relaţie, atât prin raportare la normele constituţionale, cât şi la această lege, înainte şi după intrarea sa în vigoare. Pentru a vedea dacă există un model european aplicabil relaţiei Biserică - stat, diferit de cele naţionale şi care stă la baza unui drept european al religiilor, sunt analizate în prealabil teme precum dialogul inter-confesional în Europa şi rolul actorilor religioşi în configurarea spaţiului public european. Cursul prezintă acquis-ul UE aplicabil religiilor, prin raportare la legislaţia primară (Tratatul de la Lisabona), secundară (Regulamente, Directive), jurisprudenţă (decizii ale Curţii Europene de Justiţie) şi la unele documente fără forţă juridică obligatorie emise de Comisia Europeană. Reglementările privind libertatea religioasă incluse în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene fac obiectul unei analize distincte în cadrul acestui curs. În continuare, pentru a înţelege felul în care Uniunea Europeană se raportează la religie prin intermediul normelor juridice, sunt prezentate dezbaterile în jurul Preambulului Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi prevederile Strategiei Lisabona referitoare la dialogul cu partenerii sociali. Ultima temă abordată în cadrul acestui curs este poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de integrarea europeană prin prezentarea unor poziţi ale laicilor şi clericilor, precum şi a unor iniţiative concrete pe această temă.

Bibliografie generală

A. DocumenteTratatul de la Lisabona, JO C 306, 17 decembrie 2007Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, JO C 303, 14 decembrie 2007Comisia Comunităţilor Europene, Guvernanţa europeană: o Carte Albă, COM (2001) 428 final, Bruxelles, 25.7.2001Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene, Document consultativ, În direcţia unei culturi întărite a consultării şi a dialogului - Principiile generale şi normele minimale aplicabile consultărilor angajate de Comisie cu părţile interesate, COM (2002) 704 final, Bruxelles, 11.12.2002Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, M.Of. nr. 11 din 8 ianuarie 2007

1

B. VolumeTeodor BACONSKY, Puterea schismei. Un portret al creştinismului contemporan, Anastasia, Bucureşti, 2001Teodor BACONSKY, Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică, Curtea Veche, Bucureşti, 2007Teodor BACONSKY, Radu CARP, Ioan I. ICĂ jr., Anca MANOLESCU, Elena ŞTEFOI, Bogdan TĂTARU - CAZABAN, Pentru un creştinism al noii Europe, seria Boltzmann, vol. III, Humanitas, Bucureşti, 2007Radu CARP (coord.), Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Fundaţiei Anastasia, Bucureşti, 2005Radu CARP, Proiectul politic european. De la valori la acţiune comună, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006Radu CARP, Biserica Ortodoxă Română şi poziţia laicilor faţă de integrarea europeană: elemente de discurs în spaţiul public, în (editat de) Ramona COMAN, Ana - Maria DOBRE, Politici publice româneşti în perspectivă europeană, Institutul European, Iaşi, 2007Radu CARP, Ioan STANOMIR, Limitele Constituţiei. Despre guvernare, politică şi cetăţenie în România, C.H. Beck, Bucureşti, 2008Radu CARP, Dumnezeu la Bruxelles. Religia în spaţiul public european, Eikon, Cluj, 2009Radu CARP, Religia în tranziţie. Ipostaze ale României creştine, Eikon, Cluj, 2009.Norman DORSEN, Michel ROSENFELD, András SAJÓ, Susanne BAER, Comparative Constitutionalism - Cases and Materials, Thomson/West, St. Paul, 2003Silvio FERRARI, W. COLE DURHAM (eds.) Law and Religion in Post - Communist Europe, Peeters, Leuven, 2003(edité par) François FORET, L’espace public européen à l’épreuve du religieux, Editions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles, 2007 (editat de) Ioan - Vasile LEB, Radu PREDA (ed.) Cultele şi statul în România, Renaşterea, Cluj - Napoca, 2003Florin FRUNZĂ, Ştefan IONIŢĂ, (coord.), Viaţa religioasă din România, ediţia a III-a, Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 2008Adrian LEMENI, Florin FRUNZĂ, Viorel DIMA (ed.), Libertatea religioasă în context românesc şi european, Editura Bizantină, Bucureşti, 2005Jacques MARITAIN, Omul şi statul, Institutul European, Iaşi 2008Radu PREDA, Biserica în stat - o invitaţie la dezbatere, Scripta, Bucureşti, 1999 Radu PREDA, Semnele vremii. Lecturi social - teologice, Eikon, Cluj - Napoca, 2009Cardinal Joseph RATZINGER, DAMASKINOS, Mitropolit al Elveţiei, Moştenirea creştină a Europei, traducere de Viorica E. Ungureanu, Trinitas, Iaşi, 2002 GERHARD ROBBERS (ed.), State and Church in the European Union, 2nd edition, Nomos, Baden - Baden, 2005András SÁJO, Shlomo AVINERI (eds.), The Law of Religious Identity: Models for Post - Communism, Kluwer, The Hague, 1999Cardinal Cristoph VON SCHÖNBORN, Oamenii, Biserica, ţara. Creştinismul ca provocare socială, traducere de Tatiana Petrache şi Rodica Neţoiu, Anastasia, Bucureşti, 2000 Tomáŝ ŠPIDLÍK, Miscelllanea I. La originile Europei, traducere de Cristian Şoimuşan, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2006 Jean - Paul WILLAIME, Europe et religions. Les enjeux de XXIe siècle, Fayard, Paris, 2004

Forme şi criterii de evaluare

Pentru acordarea creditelor aferente acestui curs se va ţine cont de:- un referat la mijlocul semestrului având ca temă comentariul unor decizii ale instanţelor

naţionale sau supranaţionale din Europa care au avut sau pot avea un impact asupra relaţiilor Stat - Biserică - 60 % ;

- participare activă la curs - 40 %.Studenţii care obţin creditele vor trebui să susţină la sfârşitul acestui curs un examen.

NOTĂ :

2

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la anularea notei şi a creditelor alocate cursului.

Programul cursurilor:

I. Tema: Principii aplicabile relaţiei Stat - BisericăLecturi: Benjamin CONSTANT, Scrieri politice, traducere de Cristian Preda şi Miruna Tătaru -

Cazaban, Nemira, Bucureşti, 2001 (Despre dezvoltarea progresivă a ideilor religioase, pp. 78 - 97) ;Edouard LABOULAYE, Limitele statului şi alte scrieri politice, traducere de Cristian Preda, Miruna Tătaru - Cazaban şi Camelia Runceanu, Nemira, Bucureşti, 2001 (Separarea Bisericii de Stat, pp. 155 - 164) ;Jacques MARITAIN,Biserica şi statul, în Omul şi statul, Institutul European, Iaşi, 2008, pp. 183 - 229;Norman DORSEN, Michel ROSENFELD, András SAJÓ, Susanne BAER, Comparative Constitutionalism - Cases and Materials, Thomson/West, St. Paul, 2003, pp. 973 - 1015 ;Caietele Institutului de Studii Liberale, nr. 1 - 2/2001, Relaţia dintre Stat şi Biserică.

II. Tema: Relaţia Biserică - stat. Modelul occidental vs. modelul ortodox (bizantin)Lecturi: Cesare ALZATI, În inima Europei. Studii de istorie religioasă a spaţiului românesc,

ediţie îngrijită, traducere şi bibliografie de Şerban Turcuş, postfaţă de Ioan - Aurel Pop,Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, Cluj - Napoca, 1998 ;Jean Claude ESLIN, Dumnezeu şi puterea. Teologie şi politică în Occident, traducere de Tatiana Petrache şi Irina Floare, prefaţă de Tatiana Petrache, Anastasia, Bucureşti, 2001 ;Radu PREDA, Biserica în stat - o invitaţie la dezbatere, Scripta, Bucureşti, 1999 ;Dietmar W. WINKLER, Klaus AUGUSTIN, Bisericile din răsărit, editată de Fundaţia Pro Oriente, secţiunea Graz, Arhiepiscopia Romano - Catolică, Bucureşti, 2003.

III. Tema: Relaţia Biserică - stat în ţările europeneLecturi: GERHARD ROBBERS (ed.), State and Church in the European Union, 2nd edition,

Nomos, Baden - Baden, 2005 (Gerhard ROBBERS, State and Church in Germany; pp. 77 - 94; Silvio FERRARI, State and Church in Italy, pp. 209 - 230; David McCLEAN, State and Church in the United Kingdom, pp. 553 - 576) ;Liviu - Marius HAROSA, Regimul constituţional al cultelor în statele Uniunii Europene. O perspectivă comparată în Sandu FRUNZĂ (coord.), Paşi spre integrare. Religie şi drepturile omului în România, Limes, Cluj - Napoca, 2004, pp. 91 - 100.

IV. Săptămâna: 9 - 15 martieTema: Relaţia Biserică - stat în Europa centrală şi orientalăLecturi: GERHARD ROBBERS (ed.), State and Church in the European Union, 2nd edition,

Nomos, Baden - Baden, 2005 (Charalambos PAPASTATHIS, State and Church in Greece, pp. 115 - 138; Ringolds BALODIS, State and Church in Latvia, pp. 253 - 282; Michał RINKOWSKI, State and Church in Poland, pp. 419 - 438) ;Silvio FERRARI, W. COLE DURHAM (eds.) Law and Religion in Post - Communist Europe, Peeters, Leuven, 2003.

V. Tema: Relaţia Stat - Biserică în RomâniaLecturi: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, M.Of. nr.

11 din 8 ianuarie 2007 ;Ionuţ CORDUNEANU, Autonomia Bisericii Ortodoxe faţă de Stat în România în perioada 1866 - 1989 în Adrian LEMENI, Florin FRUNZĂ, Viorel DIMA (ed.), Libertatea religioasă în context românesc şi european, Editura Bizantină, Bucureşti, 2005, pp. 366 - 391 ;Alexandru I. STAN, Drepturile constituţionale ale Bisericii Ortodoxe Române între 1859 - 2003 (osmoză şi simfonie) în NIFON MIHĂIŢĂ, Arhiepiscop al Târgoviştei, Kirche - Staat - Gesselschaft/ Biserică - Stat - societate, Blueprint Internaţional, Bucureşti, 2005, pp. 116 - 129 ; Radu CARP, Religia şi normele dreptului public. O interpretare constituţională, în Radu CARP, Ioan STANOMIR, Limitele Constituţiei. Despre guvernare, politică şi cetăţenie în România, C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pp. 136 - 172 ;

3

Radu PREDA, O perspectivă ortodoxă asupra relaţiei Stat - Biserică. 9 teze în (editat de) Ioan - Vasile LEB, Radu PREDA (ed.) Cultele şi statul în România, Renaşterea, Cluj - Napoca, 2003, pp. 65 - 77 ;Teodor BACONSKY, Puterea schismei. Un portret al creştinismului contemporan, Anastasia, Bucureşti, 2001, pp. 192 - 205 ;Radu CARP, Statutul asociaţiilor religioase în dreptul românesc şi comparat în Adrian LEMENI, Florin FRUNZĂ, Viorel DIMA (ed.), op. cit. , pp. 222 - 250 ;Radu CARP, Romania şi Uniunea Europeană. Între viziune politică şi realităţi normative, în Religia în tranziţie. Ipostaze ale României creştine, Eikon, Cluj, 2009, pp. 79 – 98.

VI. Tema: Dialog inter - confesional şi moştenire religioasă într-o Europă unităLecturi: Teodor BACONSKY, Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică, Curtea Veche,

Bucureşti, 2007 ;Cardinal Cristoph VON SCHÖNBORN, Oamenii, Biserica, ţara. Creştinismul ca provocare socială, traducere de Tatiana Petrache şi Rodica Neţoiu, Anastasia, Bucureşti, 2000 ;Tomáŝ ŠPIDLÍK, Miscelllanea I. La originile Europei, traducere de Cristian Şoimuşan, Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2006 ;Cardinal Joseph RATZINGER, DAMASKINOS, Mitropolit al Elveţiei, Moştenirea creştină a Europei, traducere de Viorica E. Ungureanu, Trinitas, Iaşi, 2002 ;Tariq MODOOD, Muslims and European Multiculturalism, în (edited by) Krzystof MICHALSKI, Religion in the New Europe, Central European University Press, Budapest, 2006 ;Jean - Paul WILLAIME, Europe et religions. Les enjeux de XXIe siècle, Fayard, Paris, 2004.

VII. Tema: Rolul actorilor religioşi în configurarea spaţiului public european Lecturi: Erik Oswald ERIKSEN, Conceptualizing European Public Spheres - General,

Segmented and Strong Publics in the EU, în John Erik FOSSUM, Philip SCHLESINGER (eds.), The European Union and the Public Sphere: A Communicative Space in the Making?, Routledge, London, 2007, pp. 23 - 43 ; François FORET, Introduction, în (edité par) Idem, L’espace public européen à l’épreuve du religieux, Editions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles, 2007 ;Bérengère MASSIGNON, La contribution des structures européennes religieuses et laïques à l’émergence d’un espace public européen, în (edité par) François FORET, L’espace public européen à l’épreuve du religieux, Editions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles, 2007, pp. 209 - 228.

VIII. Tema: Modelul şi dreptul european al religiilorLecturi: Silvio FERRARI, The New Wine and the Old Cask: Tolerance, Religion, and the Law

in Contemporary Europe in András SÁJO, Shlomo AVINERI (eds.), The Law of Religious Identity: Models for Post - Communism, Kluwer, The Hague, 1999, pp. 1 - 15 ;Radu CARP, Dumnezeu la Bruxelles. Religia în spaţiul public european, Eikon, Cluj, 2009, pp. 79 – 82;Radu CARP, State and Church in the European Union: Towards a European Model, în (edited by) Ingrid SHIKOVA, Together in Europe, Sofia, 2007, pp. 49 - 54 ;Alessandro FERRARI, Religions, Secularity and Democracy in Europe: for a New Kelsenian Pact, Jean Monnet Working Paper 03/05.

IX. Tema: Acquis-ul UE al religiilor - legislaţia primarăLecturi: Art. 16 C, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în Tratatul de la Lisabona,

JO C 306 ;Gerhard ROBBERS, State and Church in the European Union în Idem (ed.), State and Church in the European Union, 2nd edition, Nomos, Baden - Baden, 2005, pp. 577 - 589.

X. Tema: Acquis-ul UE al religiilor - legislaţia secundară. Documente fără forţă juridică emise de Comisia Europeană. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie

Lecturi: Lasia BLOSS, European Law of Religion - Organizational and Institutional Analysis of National Systems and their Implications for the Future European Integration Process, Jean Monnet Working Paper 13/03 ;Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene, Document consultativ, În direcţia unei culturi întărite a consultării şi a dialogului - Principiile generale şi normele minimale aplicabile consultărilor angajate de Comisie cu părţile interesate, COM (2002) 704 final, Bruxelles, 11.12.2002 ;

4

Comisia Comunităţilor Europene, Guvernanţa europeană: o Carte Albă, COM (2001) 428 final, Bruxelles, 25.7.2001.

XI. Tema: Libertatea religioasă în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii EuropeneLecturi: Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, JO C 303 ;

Radu CARP, Proiectul politic european. De la valori la acţiune comună, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 (Dreptul de protecţie a datelor cu caracter personal în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pp. 29 - 41) ;Teodor BACONSKY, Puterea schismei. Un portret al creştinismului contemporan, Anastasia, Bucureşti, 2001, pp. 325 - 335.

XII. Tema: Dezbateri pe marginea Preambulului Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa

Lecturi: Radu CARP, Proiectul politic european. De la valori la acţiune comună, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 (capitolul Controverse teologico-politice în cadrul Uniunii Europene, pp. 64 - 87) ;J.H.H. WEILER, Un’ Europa cristiana - un saggio esplorativo, Biblioteca universale Rizzoli, Milano, 2003 ;Camil UNGUREANU, A Christian or A Laic Europe? Moving Beyond a False Dichotomy, The Romanian Journal of Political Sciences, issue no. 2/2006 ;Rostane MEHDI, L’Union européenne et le fait religieux. Eléments du débat constitutionnel, Revue française de droit constitutionnel, no. 54/2003, pp. 227 - 248 ;Lucian N. LEUŞTEAN, The Place of God: Religious Terms in the Debate on the European Constitution, în Antonin COHEN, Antoine VAUCHEZ (eds.), La Constitution Européenne: Elites, mobilisations, votes, Presses de l’Université de Bruxelles, Bruxelles, 2007, pp. 113 - 127 ;Umberto ECO, Rădăcinile Europei, în Înainte ca racul. Războaie calde şi populism mediatic, traducere de Geo Vasile, Rao, Bucureşti, 2007, pp. 285 - 287.

XIII. Tema: Strategia LisabonaLecturi: Radu CARP, Proiectul politic european. De la valori la acţiune comună, Editura

Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 (capitolul Strategia Lisabona: actori religioşi şi solidaritate socială, pp. 113 - 148).

XIV. Tema: Poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de integrarea europeanăLecturi: Ion BRIA, Ortodoxia în Europa. Locul spiritualităţii române, Editura Mitropoliei

Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1995 ;Iuliana CONOVICI, Etapele asumării unui proiect. Discursul public al Bisericii Ortodoxe Române despre integrarea europeană în Radu CARP (coord.), Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Fundaţiei Anastasia, Bucureşti, 2005, pp. 311 - 323 ;Teodor BACONSKY, Puterea schismei. Un portret al creştinismului contemporan, Anastasia, Bucureşti, 2001, pp. 141 - 159 ;Radu CARP, Necesitatea unei reprezentanţe permanente a Bisericii Ortodoxe Române pe lângă instituţiile europene în Idem (coord.), Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Fundaţiei Anastasia, Bucureşti, 2005, pp. 324 - 337 ;Idem, Biserica Ortodoxă Română şi poziţia laicilor faţă de integrarea europeană: elemente de discurs în spaţiul public în (editat de) Ramona COMAN, Ana - Maria DOBRE, Politici publice româneşti în perspectivă europeană, Institutul European, Iaşi, 2007, pp. 109 - 161.

5