COLEGIUL NAIONAL DE MEDICIN I FARMACIE ,, RAISA PACALOCatedra: NursingDisciplina: BAZELE TIINEI NURSING CU TEHNICI GENERALE I SPECIFICE DE NGRIJIRE I INVESTIGAIILECIE TIINIFICSubiectul:REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA A SPITALULUI Profesor: L.UrsuPlan:1.Reguli de comportare si regimul de viata al bolnavilor in spital2.Legaturile bolnavului spitalizat cu lumea exstraspitaliceasca3.Programul de zi al sectiei,regimul de munca si orarul de activitate a asistentei medicale1.Reguli de comportare si regimul de viata al bolnavilor in spital Este regulament de norme tehnice universal valabile,dar in cadrul careia variazade la spital la spital.Ele in functie de caracterul spitalului,precum shi de traditiile pozitive care s-au format de-a lungul anilor de serviciu,traditii care s-au adaptat la profilul spitalului.Esenta acestor reguli shi baza regimului de viata al bolnavilor spitalizati ramin aceleasi pentru toate spitalele.Astfel:-Cu ocazia internarii,bolnavii sunt obligati a preda hainele lor la magazie si de a se imbraca in hainele spitalului.Daca specificul spitalului o permite,bolnavii pot aduce lenjeria de corp de acasa,precum si alte obiecte de imbracat:capot,papuci etc.-Bolnavii sunt obligati de a respecta ordinea de si a spitalului pentru a nu deranja pe ceilalti internati.Orele rezervate pentru odihna vor fi respectate cu cea mai mare strictete,atit in cursul noptii,cit si dupa masa,Masa nu va fi servita decit orele rezervate pentru aceasta.-Bolnavii trebuie sa declare in mod sincer in fata medicilor simptomele lor subiective,antecendente eredo-colorate si persoanele,modul lor de viata,actiunea eventuala a unor noxe profesionale,precum si utilizarea de narcotice sau medicamente,pentru ca acestia sa aiba posibilitatea de a se orienta in fata bolii.-Indeplinirea prescriptiilor medicale,executarea procedurilor terapeutice,baile,lavajele,tratamentele electrice etc.sunt obligatorii.Bolnavii trebuie sa se supuna procedurilor de investigatie,fara sa le amine de pe ozi pe alta,pentru a se putea stabili cit mai repede diagnosticul.-Bolnavii nu pot pretinde tratamente sau medicamente neprescrise sau care sunt in contrazicere cu convingerea medicului de salon.Asistenta are sarcina de a imprima increderea bolnavului in tratament prescris shi urmat,care duce la insanatosirea lui cit mai grabnica.-In timpul vizitei,bolnaul va astepta linistit in pat pina ce ii va veni rindul,fara sa deranjeze-prin discutii sau convorbiri cu alti bolnavi-munca medicilor si asistentilor.-Este interzis sa se faca galagie,myrdarie sau dezordine in salon sau in incaperile anexe ale sectiei.Bolnavii nu vor fuma in cursul spitalizarii.Jocurile de noroc nu sunt permise in interiorul spitalului.-Bolnavii nu au voie sa deterioreze cladirea,mobilieru,cazarmamentul sau instrumentul spitalului,Ei trebuie educati in directia formarii unei atitudini juste fata de bunurile institutiei care il ingrijeste.-In spitalele de boli infecto-contagioase se vor depune toate efectele la magazia spitalului,dupa ce ele au fost dezinfectate.In aceste spitale,bolnavii nu au dreptul sa paraseasca camerele lor sau sa faca vizite in alte camere:pentru deplasari la diferite servici anexe ale spitalului,vor fi insotite de cite o asistenta.Bolnavul va adresa toate plingerile lui asistentei de salon,medicului de salon sau medicului primar sef de sectie,daca crede ca a fost nedreptatit prin aplicarea regulamentului interior de functionare.2.Legaturile bolnavului spitalizat cu lume extraspitalistica.Bolnavul internat in spital nu ramine izolat de lumea extraspitaliceasca.El isi mentine legatura cu familia,prietenii sau cu cei de la locul lui de munca,prin vizitatori ,telefon,corespondenta,precum si prin personalul spitalului.Vizitarea bolnavului este admisa numai in zilele si orele afectate acestui scop.In restul zilelor si orelor,accesul vizitatorilor in spitale este interzis.Chemarea bolnavilor la poarta sau la ferestrele spitalului este interzis.In cazuri exceptionale,cu permisiunea speciala a medicului sef,se pot vizita bolnavii si in afara programului obisnuit de vizite.Accesul vizitatorilor in saloanele este permis numai in halate albe.Copii,din cauza pericolului contractarii bolilor infectioase aduse de vizitatori,este de dorit sa nu fie vizitati.Vizitele in saloanele sunt categoric interzise in spitalele de boli infectioase,precum si in serviciile de maternitati ,imaturi,nou-nascutisi sugari.In aceste sipatele,vizitatorii pot veni pina la o anumita distanta de giamurile saloanelor,prin intermediul carora pot comunica cu bolnavul.Bolnavii nu trebuie obositi cu vizite.In unele cazuri,medicul interzice in mod categoric vizite la bolnavii in stare grava.Dar dupa cum unele vizite pot fi daunatoare bolnavului,tot asha o vizita mul asteptata de bolnav poate sa-l invioreze si sal ajute in procesul de vindecare.-Un bolnav nu trebuie sa fie vizitat deodata de mai mult de doi vizitatori.Asezarea lor pe marginea patului este interzisa.Asistenta poate interzice unor vizitatori nedoriti de bolnavi,a caror prezenta iar deranja sau iar enerva.In acelasi timp,vizitatorii pot fi instruiti de a nu comunica bolnavului necazurile lor si ale familiei si de a nul mecaji cu plingeri inutile,care ar destrama regimul terapeutic de protectie alcatuit in jurul bolnavului.Este observatie veche al surorilor si asistentelor de spital ca,in ziua vizitei,un procentaj mai mar de bolnavi fac temperatura in orele de siara.Aceasta se datoreaza pe deoparte infectiilor aduse la patul bolnavului,dar in acelasi timp si starii de tensiune nervoasa greata si vizitele primite.Bolnavul spitalizat poate fi aprovizionat de acasa cu tot ceia ce el doreste,daca aceasta nu contravine prescripitiilor medicului.Aducerea pachetelor de catre vizitatori trebuie totusi evitata.Daca aceastia insista insa,pachetele pot fi riguros controlatede asistenta inainte de a fi predate bolnavului,pentru ca nu cumva sa se introduca alimente sau bauturi nepermise sau medicamente neprescrise de medic.Controlul pachetelor trebuie facut cu cea mai mare complezenta,iar obiectele respinse vor fi imediatrestituite apartinatorului.-Bolnavii nu pot fi chemati la telefonul de serviciu al sectiei care trebuie sa ramina neblocat,la dispozitia urgentei.In unele spitale exista prize de telefon nlinga fiecare pat si la chemare,asistenta poate duce aparatul in salon la patul bolnavului,recomandindu-l la retea prin priza,sau,se utilizeaza pntru acest scop telefoane fara racord,care functioneaza cu unde electromagnetice.In unele spitale exista instantie telefonica la fiecare pat cu numar propriu,prin care bolnavul poate fi chemat direct din mediul extrapitalicesc,dupa cum si bolnavul poate chema orice numar din spital si din afaar spitalului.Aceste telefoane,daca deranjeaza bolnavul si dauneaza processului de vindecare,poate fi deconectate la dispozitia medicului sef.Unde lipseste aceasta instantie,se poate preconiza cabine telefonice pe coridoare,care vor functiona dupa un orar precis,pentru a nu deranja orele de odihna a bolnavilor.Notele telefonice trimise pentru bolnavii care nu se pot scula din pat,vor fi transmise de asistenta.Convorbirile telefonice efectuate in interesul particular al bolnavilor trebuie sa fie scurte,pentru a nu retine liniile de la comunicari urgente si importante.Telefonul sectiei trebuie sa satisfaca in primul rind necesitatile colaborarii sectiilor cu paturi cu servicii de diagnostic si tratament in interesul starii diagnosticului si conducerii tratamentului bolnavului.Numerosi bolnavi se intereseaza in spital adaugind telefoanele celulare proprii,cu care,adesea,deranjeaza restul bolnavilor in salariile comune.-La chemarea telefonica,asistenta se va vrezenta intii in numele sectiei si apoi imediat in numele ei.Asupra starii bonavului.ea va da prin telefon numai relatii cu caracter general si nu va intra in interpretarea amanuntelor.-Corespondenta bolnavului trebuie aminata fara intirziere.Asistenta este obligata a sta totdeauna la dispozitita apartinatorilor pentru a da relatiei asupra starii bolnavilor lor.In cazuri grave,cu prognostic rezervat,este bine sa se indrume apartinatorii catre medicul de salon pentru obtinerea relatiilor asupra bolnavului.3.Programul de zi al sectiei.Serviciul personalului si regimul bolnavilor in spital Este reglementat de ordinea de zi a spitalului.Ea este diferita de spital la spital si de la sectie la sectie,insa in fond cuprinde aceleasi etape:desteptarea,toaleta,reimprospatare paturilor,servirea meselor,examinarile clinice si de laborator,pregatirea vizitei,aplicarea tratamentelor etc.-Activitatea zilnica a sectiei se incepe prin trezirea bolnavilor.Abolnavii-asa cum am mai ratat-nu trebuie desteptati prea devreme,pentru a le asigura un somn fiziologic prelunjit.Este bine daca ora desteptarii se fixeaza intre 6 si 7 si se termina cu micul dejun pina la orele 8,cind se incepe activitatea medicala.De la orele 8se fac explorarile curente clinicce si de laborator,precum si aplicarea tratamentelor.Pe la ora10,bolnavii vor primi o gustare.Dupa terminarea acesteia se face vizita medicului primar sef de sectie,cind bolnavii trebuie sa fie in salon in paturile lor.-Intre orele 12 si 13 se ia prinzul.Nu este bine ca ora prinzului sa intirzie,caci bonavii obosesc in cursul activitatii de diminiata si asteapta odihna de dimniata.Dupa consumarea prinzului se instituie in toata sectia o liniste perfecta,se opreste in apartenta toata activitatea spitalului,bolnavii avind asigurate orele efectuate pentru somn.-Dupa trezire bolnavii primesc o gustare si apoi,in raport cu prescriptiile medicale,pot face primblari in parcul spitalelelor,sau sa stea in vorbitorul sectie.Asistenta se va ocupa de bolnavii in stare grava,care nu pot parasi salonul.-In zilele de vizita,odihna bolnavilor se amina cu una doua ore.-La orele 18 sau 19-in functie de spital-se incepe contravizita,se continuie aplicarea tratamentelor curente si apoi se serveste masa de siara.Pentru a se asigura inceperea procesului de digestie inainte de odihna de noapte bolnavii trebuie sa termine cu cina pina la ora 20.-La orele 21-21.30 se face stingerea.Dupa stingere bolnavii nu mai au voie sa aprinda lumina in saloanele comune pentru a nu deranja odihna celorlalti bolnavi.Pentru supravegherea bolnavilor in cursul noptii si pentru orientarea lor in salon,ramine aprins becul albastru.-Respectarea programului de zi este obligatoriu.Orarul de munca a personalului administrativ-cospodaresc,precum si al serviciilor de diagnostic,trebuie astfel stabilit, incit sa asigure buna functionalitate al spitalului in in cadruol ordinei de zi.Astfel,ingrijitoarele de curatenie trebuie sa inceapa cu una doua ore inainte de trezirea bolnavilor,pentru a termina camrele anexe,inafara saloanelor.Timpul ce le sta la dispozitie de la trezirea bolnavilor pina la inceperea activitatii medicale va fi efectat numai pentru alariu.-Activitatea laboratoarelor trebuie sa inceapa inaintea micului dejun,pentru a se putea efectua recoltarile necesare pe stomacul gol,fara sa fie obligati bolnavii de a amina ora mesei de dimniata.-Personalulu bucatariei trebuie sa asigure la timp masa bolnavului,caci prelungirea intervalului mesei produse nemultumiri printre bolnavi si dereglarea regimului lor zilnic.Trebuie luat cu hotarire impotriva tendintei de a apropia mesele principale(servind micul dejun mai tirziu si cina mai devreme).-Programul de zi trebuie afisat pe coridoare si eventual si in saloane,pentru ca bolnavii sa cunoasca si sa aiba posibilitatea de a se conforma in permanenta regulamentului de ordine interioara.Lupta dusa pentru respectarea programului de zi,prin formarea noilor reflecte conditionate la bolnavi,este unul din factorii cei mai inportanti ai vindecarii.-Regimul de munca si orarul asistentelor.Serviciul in spital este continuu,fiind organizat pentru intreaga perioada de 24 de ore.Pentru a respecta timpul de munc de 8ore,muncitorii sanitarii trebuie sa lucreze in schimburi.Munca asistentelor este organizata pe 3 schimburi de catre 8 ore,care continua si in cursul duminicilor si sarbatorilor legale:ziua libera se acorda prin rotatie in cursul saptaminii.-Asistentele isi notaza schimburle in asa fel, incit fiecare sa faca pe rind serviciu de diminiata(primul schimb)serviciul de masa(al doilea schimb)si (serviciul de noapte)(al treilea schimb).-Durata schimburilor poate fi informa sau diferita.Regimul cel mai potrivit este munca in schimburi uniforme,diminiata de la ora6 la 14,dupa masa la orele 14 pina la 22 si noaptea de la 22 pina dimniata la 6.In unele locuri se aplica metoda schimbului cu durata diferita.Astfel,timpul de 24 de ore poate fi impartit intr-un schimb de diminiata de 8 ore,un schimb de dupa-masa de 6 ore si unul de noapte de 10 ore?:prin rotatia schimburilor se compenseaza diferenta de durata a serviciului.-Numarul asistentelor dinsectie se normeaza dupa numarul paturilor.Ele se repartizeaza in mod inegal pe schimburi,dupa intensitatea activitattii din sectie.-Este bine ca dupa fiecare 5 asistente doua sa ramina fara repartizare fixa,ele avind sarcina de a inlocui pe rind asistentele,cu ziua libera in locul zilei de simbata si duminica,cind vor face deserviciu.In acest fel,numarul asistentelor nu se modifica in sectii niciodata ci ramine in permannta aceleasi,bunul mers al serviciului nefiind tulburat de fluctuatia numarului de cadre,prin acordarea zilelor libere fara inlocuitor.-In unele spitale exista cadre efectuate numai prn serviciul de noapte.Acest sistem de organizare a serviciului prezinta o sectie de avantaje,caci nu necesita scoatere din saloane si rotarea asistentelor din schimburile de zi,deci prezenta lor in saloanele respective ia un caracter permanent.Acest lucru intareste responsabilitatea in munca si duce intr-o masura mult mai mica la greseli,dect sistemult celor cu cifra3 schimburi obligatorii.Cadrele care executa serviciul permanent nu au insa posibilitati de a progresa din punct de vedere profisional,caci executa mereu aceeasi fara a munci de ingrijire a bolnavului.Din motivul aceasta,sistemul de rotatie a asistentelorin cele 3 schimburi trebuie recomandat,el oferind fiecarei asistente noi posibilitati de progres profisional si insusirea tuturor fazelor muncii de ingrijire a bolnavului.-Activitatea cea mai intensa se duce in cursul schimbului unu.Aceasta este timpul efectuat pentru stabilirea diagnosticului,fixarea planului de tratament si aplicarea procedeelor mai complexe terapeutice.In cursul acestui schimb se fac:examinarea clinica a bolnavului,examinarile complementare de laborator, stabilirea medicatiei si regimului dietetic,precum si aplicarea metodelor mai complexe de tratament,ca:interventii chirugicale,radio terapii,transfuziile si perfuziile de la cazurile curente etc.Asistenta mai are si o serie de atributie administrativo-gospodaresti in acest schimb,ca :alcatuirea foilor de regim dietetic,pregatirea condicii de medicamente,esirea bolnavilor etc.-In cursul schimbului doi se continua tratamentele incepute si se aplica acelea care trebuie efectuate la inervalel fixe.Asistenta avind mai mult timp liber in aceasta tura isi indreapta atentia asupra supravegherii bolnavului si cauta sa se apropie de el in scopul vindecarii lui cit mai grabnice.-In cursul schimbului trei trebuie asigurata odihna de noapte a bolnavilor,tratamentele prescrise si supraveghera bolnavului trebuie totusi continuate la intervale fixate din acest motiv,asistenta va trece prin saloane la intervale de timp mai mari,la bolnavii in stare mai usoara si frecvent la cei in stare grava,in cea mai mare liniste,fara sa trezeasca bolnavii.Lumina nu trbuie aprinsa cu ocazia controalelor active.Asistenta va avea o lanterna cu care isi luminiaza drumul si va regurge la becurile salonului in caz de nevoie .Pentru a preveni deranjarea inutila a bolnavilor,asistenta va avea la indemina o trusa de urgenta in care va fi pregatite medicamentele uzuale,pe care o va lua cu sine ori de cite ori este chemata prin instantele de semnalizare,pentru a servi imediat bolnavul fara sa mai mearga sa caute medicamentul necesar in sectie.Daca in sectie nu sint internate cazuri deosebite,supravegherea de noapte se paoate face in mod descontinuu.In intervalele dintre ronduri,asistenta poate citi sau lucra un lucru de masa,fara sa scada vigilenta in directia supravegherii bolnavului.Oricit de usoara ar fi sectia,nu se permite niciodata asistenta sa doara in timpul serviciului de noapte.-Spre diminiata serviciu devine mai activ prin recoltarea produselor bilogice si pregatirea bolnavilor pentru examinarile complemntare de laborator si explorari functionale.-Serviciu de noapte cuprinde numai un aspect relativ restrins al activitatii asitentei,totusi se cere ca schimbul de noapte sa aiba o pregatire deosebita.Asistenta care indeplineste servicul de noapte este nevoita sa rezolve numeroase probleme in mod independent si decide singura asupra necesitatii chemarii medicului pentru rezolvarea nor probleme urgente.Din acest motiv serviciul de noapte nu trebuie subapreciat si asistenta va fi repartizata pentru aceasta munca numai dupa ce sia asimilat cunostintele , deprinderile necesare pentru a ingriji bolnavului in mod independent.