Regulamentele militare

Cuprins:

Şedinţa 1. Personalul destinat pentru serviciul de zi pe subunitate. Atribuţiile generale. Sergentul de serviciu şi plantonul pe companie.Şedinţa 2. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi. Obligaţiunile persoanelor din serviciul de zi. Şedinţa 3. Obligaţiunile plantonului pe companie, pe statul major şi în serviciul special.

TEMA 3. Principii generale privind serviciul de gardă. Organizarea serviciului de gardă. Atribuţiile personalului gărzii.

Şedinţa 1. Principii generale privind serviciul de gardă. Atribuţiile personalului gărzii: şefului gărzii, ajutorului şefului de gardă, caporalului de schimbŞedinţa 2. Obligaţiunile personalului gărzii.Şedinţa 3. Pregătirea gărzilor. Ordinea interioară în corpul de gardă. Apelul şi schimbarea gărzilor, schimbarea santinelelor, uzul de armă.

1. Personalul destinat pentru serviciul de zi pe subunitate.

art. 276. Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi materialelor unităţii militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a infracţiunilor.

art. 277. Componenţa a personalului destinat pentru serviciul de zi:- ofiţerul şi ajutorul de serviciu pe unitate;- subunitatea de intervenţie;- garda;- ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc, mecanicii-conductori (şoferii) la maşinele de tracţiune de serviciu;- felcerul (instructorul medical) şi plantoanele pe punctul medical;- sergentul de serviciu şi ajutorul acestuiea pe punctul de control;- sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în ospătărie;- sergentul de serviciu pe statul major al unităţii;- toboşarul-gornist de serviciu;- agenţii de legătură;- echipa de pompieri;- plantonul în serviciul special.

art. 278. În serviciul de zi pe companie sunt numiţi:- sergentul de serviciu pe companie;- plantonul pe companie

art. 281. Persoanele de serviciu pot fi înarmaţi cu pistoale cu două încărcătoare pline sau cu baionete-cuţit în teci. De asemenea în unele cazuri o parte din personalul de serviciu poate fi înarmat cu automate (carabine) cu două încărcătoare (magazii) pline.

2. Atribuţiile generale.

art. 300. Toate persoanele din serviciul de zi sunt datoare să cunoască ferm, să execute întocmai şi conştiincios obligaţiunile sale,săceară cu perseverenţă respectarea orarului zilnic şi a altor reguli ale ordinii interioare.

1

Persoanele din serviciul de zi nu au dreptul să întrerupă sau să predea altcuiva executarea obligaţiunelor sale fără permesiunea ofiţerului de serviciu pe unitate.

art. 302. Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuiea, pe rând, precum şi sergentul de serviciu pe companie au voie să se odihnească câte patru ore fiecare în orele stabilite de comandantul de unitate, fără încălţăminte, dar fără să scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.

Plantoanele – dezbrăcaţi, numai de la stângere până la deşteptare.

art. 303. militarii care au fost schimbaţi din serviciul de zi sunt scutiţi de şedinţe şi lucrări în ziua când au fost schimbaţi.

Ofiţerilor şi plutonierilor – dacă în zi de odihnă, li se oferă zi de odihnă.

3. Sergentul de serviciu şi plantonul pe companie.

art. 319. Sergentul de serviciu pe companie este numit din rândul sergenţilor (ca excepţie din soldaţi). El răspunde de executarea întocmai a orarului zilnic şi respectarea altor reguli de menţinere a ordinii interioare în companie, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor companiei, obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţelor şi de modul de executare a serviciului de către plantoane. Se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuiea, iar pr linia serviciului interior în companie – comandantului de companie şi plutonierului de companie.

art. 320. Primirea şi predarea serviciului pe companie.

art. 321. Sergentul de serviciu pe companie este obligat:- la darea alarmei să facă deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin contract, să execute dispoziţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate- să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, să facă deşteptarea efectivului companiei- să cunoască dispoziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în oameni..., precum şi de armament- să distribuie armamentul la ordinul comandantului sau plutonierului de companie ...- în cazurile unor evenimente deosebite în companie... să ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine, să raporteze imediat ...- să urmărească existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a semnalizării de pază a camerilor de păstrare a armamentului, îndeplinirea cerinţilor de securitate antiincendiară (fumatul, sobele, lămpile)- în caz de incendiu să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stingere şi să raporteze ...- să schimbe la timp plantoanele ...- să-i adune în formaţie pe cei cu învoire ...- dacă părăseşte încăperea companiei, pentru timpul odihnei, să transmită executarea atribuţiilor unuia din plantoane- să primească de la plutonierul de companie,după apelul de seară, informaţia despre militarii care lipsesc, ... şi să raporteze...- după deşteptare să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate ...- să urmărească efectuarea minuţioasă a curăţeniei şi întreţinerea încăperilor companiei ...- să menţină ordine pe timpul servirii mesei...- la sosirea şefilor direcţi, începând de la comandantul companiei în sus, ...să dea comanda „Drepţi”, să le raporteze şi să-i însoţească. Altor ofiţeri, plutonieri ... se prezintă.

2

Şedinţa 2. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi. Obligaţiunile persoanelor din serviciul de zi.

1. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi.

art. 291. În noapte care precedează serviciului, persoanele numite pentru serviciu vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. art. 292. În ziua întrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului trebuie să i se acorde cel puţin trei ore, iar la întrarea în gardă peste o zi – cel puţin patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice şi cel puţin o oră pentru odihnă (somn) art. 293. Pregătirea personalului din serviciu de zi, cu excepţia gărzii ..., este înfăptuită de către plutonierul de companie

art. 294 Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, în funcţie de predestinarea de serviciu, la ora stabilită sosesc la şedinţă (instructaj) la locţiitorul comandantului de unitate sau la altă persoană cu funcţii, numită de către comandantul de unitate în acest scop.

La şedinţă (instructaj) se studiază principiile regulamentelor militare, instrucţiunile şi prevederile de siguranţă, de asemenea, se controlează dacă efectivul din serviciu cunoaşte obligaţiunile speciale.

Şedinţele practice se desfăşoară în ziua întrării în serviciu la ora indicată în orarul zilnic, în încăperi utilate (locuri destinate) pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului.

art. 296. Cu 15 min. până la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie să fie gata de executarea serviciului şi primit de persoanele sale de serviciu şi de şeful gărzii unităţii în subordonarea sa. art. 297. Apelul personalului destinat pentru serviciul de zi îl execută noul ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită în conformitate cu prevederile regulamentelor militare. art.298. Cu 10 min. până la apel, noul ajutor al ofiţerul de serviciu pe unitate din numărul ofiţerilor (sau unul din ofiţeri dacă ajutorul este plutonier) adună efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie ş.a., în locul stabilit pentru apel , verifică prezenţa acestuia şi, când soseşte ofiţerul de serviciu pe unitate, îi raportează. art. 299. Pentru apel, personalul se adună în formaţie: la flancul drept – gărzile, apoi de la dreapta spre stânga – ofiţerul de serviciu pe parc, felcerul de serviciu, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu pe pe statul major al unităţii, toţi sergenţii de serviciu pe companii în ordinea numerică a subunităţilor, agenţii de legătură, sergentul de serviciu pe bucătărie, şeful ehipei de pompieri şi toboşarul-gornist de serviciu; ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control, plantoanele, mecanicii conductori (şoferii) ai maşinilor de tracţiune de serviciu se adună în formaţie în înapoia persoanelor sale de serviciu; ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la flancul drept al gărzilor.

2. Obligaţiunile sergentului de serviciu pe punctul de control.

art. 312. Sergentul de serviciu pe punctul de control este numit din rândul plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea întrării (ieşirii) persoanelor care sosesc (pleacă) în unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale. El se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control.

Despre luarea în primire a serviciului raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.

3

art. 313. Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:- după apel, să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul;- să controleze documentele de indentificare a persoanelor sosite în unitate, să distribuie permise de o singură dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de unitate şi de indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate;- să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate persoanele de veridicitatea documentelor cărora are îndoieli;- să nu permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu sunt în ţinută şi au un aspect exterior negligent, iar echipelor care se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte – fără lanterne de semnalizare în capul şi coada coloanei, ziua – fără fanioane de semnalizare;- să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate,să lase în locul său un ajutor;- să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;- la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, să-I întâmpine şi să li se prezinte. art. 314. Sergentul de serviciu pe punctul de control întâmpină ofiţerii din unităţi militare străine şi se prezintă.

De exemplu: „Domnule general de brigadă, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur”. După aceasta, el raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.

Şedinţa 3. Obligaţiunile plantonului pe companie, pe statul major şi în serviciul special.

1. Obligaţiunile plantonului pe companie, pe statul major şi în serviciu special. art. 323. Plantonul pe companie – se numeşte din rândurile soldaţilor. El răspunde de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, materialelor companiei şa a obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor.

art.324. Este obligat:- să nu părăsească încăperea companiei..., să supravegheze permanent camera de păstrare a armamentului- să nu dea voie persoanelor străine să între în încăpere, precum şi să nu permită scoaterea dina cazarmă a armamentului, muniţiilor, materialelor şi obiectelor fără aprobarea sergentul de serviciu pe companie- să raporteze imediat sergentul de serviciu pe companie toate evenimentele ce au avut loc în companie, despre încălcarea regulilor de ralaţii între soldaţii sau sergenţii ..., neregulele constatate şi încălcarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor, să ia măsuri de lichidare a lor- să trezească efectivul la deşteptarea generală...- să urmărească păstrarea curăţeniei ...- şă nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere dezbrăcaţi - să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe încălţămintea şi îmbrăcămintea numai în încăperile sau locurile destinate acestui scop- la sosirea şefilor direcţi, începând de la comandantul companiei în sus, ...să dea comanda „Drepţi”, să le raporteze şi să-i însoţească. Altor ofiţeri, plutonieri ... „sergentul de serviciu pe companie, la linie”

Plantoanului curent îi este interzis să se aşeze, să scoată echipamentul şi să deschee hainele.

Plantoanul din schimbul liber este obligat să menţină curăţenia şi ordinea în încăperile companiei ...

Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii

4

art. 332. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii se numeşte din rândul plutonierilor şi sergenţilor conducerii brigăzii. El răspunde de de curăţenia din statul major, de executarea corectă a serviciului de către agenţii de legătură şi de primirea la timp a corespondenţei şi a telefonogramelor. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi sefului de stat major al brigăzii. art. 333. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii este obligat:- după apel, să ia în primire conform opisului documentaţia, utilajul şi inventarul;- să primească, în afara orelor de program, corespondenţa;- să primească şi să transmită telefonogramele de serviciu;- să conducă acţiunile agenţilor de legătură;- să nu părăsească încăperea statului major, să menţină curăţenia şi ordinea în aceasta, să admită întrarea în încăperea statului major a persoanelor străine în modul stabilit de comandantul de brigadă;- când se dă alarma, să înştiinţeze imediat pe toţi militarii statului major al brigăzii;- să ia în pază camerile de serviciu şi să păstreze cheile de la acestea;- să supravegheze respectarea regulilor la încălzitul sobelor, iar după terminarea zilei de lucru, să facă inspecţia încăperilor statului major al brigăzii brigăzii referitor la siguranţacontra incendiilor;- în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stângere a lui şi de salvare a documentelor şi materialelor statului major, să raporteze imediat despre aceasta ofiţerului de serviciu pe unitate şi şefului de stat major al brigăzii;- la sosirea în statul major al brigăzii a şefului de stat major al brigăzii şi altor locţiitori al comandantului de brigadă şi a unor şefi mai mari peste aceştia, precum şi ofiţerilor din alte unităţi, să li se prezinte;

De exemplu: „Domnule maior, sunt sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii, sergent Jurju”.

Plantoanul în serviciu special art. 337. Plantoanul în serviciu special (denişcik) se numeşte din rândul sergenţilor sau caporalilor. El este dat pe lângă un comandant (şef) pe timpul cazării la cămin (hotel), în interesul serviciului. De regulă, ministrul apărării al Republicii Moldova şi reprezentanţilor Parlamentului li se destină câte un planton în serviciu special cu gradul de sergent. Locţiitorilor ministrului apărării, şefilor de direcţii şi de secţii independente ale Ministerului Apărării şi ale Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, preşedintelui comisiei de inspecţie (control) li se destină câte un planton în serviciu special cu gradul de caporal.

Plantonul în serviciu special îşi execută serviciul în corespundere cu instrucţiunea şi cu necesitatea de serviciu.

Atribuţiile şi obligaţiunile concrete ale plantonului în serviciu special sunt stabilite de comandantul de unitate şi aprobate de persoana pe lângă care este dat.

Când persoana pe lângă care este dat plantonul execută atribuţiile de serviciu, timpul aflării plantonului la dispoziţia ei este determinat de necesitate.

TEMA 3. Principii generale privind serviciul de gardă. Organizarea serviciului de gardă. Atribuţiile personalului gărzii.Şedinţa 1. Principii generale privind serviciul de gardă. Atribuţiile personalului gărzii: şefului gărzii, ajutorului şefului de gardă, caporalului de schimb

1. Principii generale privind serviciul de gardă.

art. 91. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi necesită de la personal respectarea întocmai a tuturor tezelor prezentului Regulament, vigilenţă înaltă, hotărâre de neclintit şi iniţiativă.

5

Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor serviciului de gardă poartă răspundere disciplinară sau penală.

art. 92. Pentru serviciul de gardă este numit personalul gărzii.Personalul de gardă este subunitatea înarmată destinată pentru executarea

misiunii de luptă de pază şi apărare a drapelelor de luptă, obiectivelor militare şi destat, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arest.

Serviciul de gardă poate fi în garnizoană şi interior, de asemenea, permanent sau provizoriu.

Serviciul de gardă în garnizoană este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană, amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.

Serviciul de gardă interior este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor unei unităţi militare.

art. 93. Gărzile interioare se subordonează comandantului de unitate militară, ofiţerului de serviciu pe unitate a militară şi ajutorului său, dacă ultimul este ofiţer. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este plutonier, se subordonează gărzile şefii cărora nu sunt ofiţeri ş.a.m.d.

Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul ce se dă comanda la apel „Drepţi” pentru întâmpinarea ofiţerului de serviciu şi es din subordinea lor din momentul ce şeful de gardă a dat comanda „Înainte – MARŞ” pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară după schimb.

art. 94. În componenţa gărzii sunt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă după numărul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului de gardă, dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor, ajutorul şefului de gardă pentru serviciul câinilor de pază şi conducătorul mijloacelor de transport, iar în componenţa gărzii de arest – însoţitorii.

art. 95. Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor din personalul gărzii sunt numite santinelele.

Santinele este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă de pază şi apărare a postului încredinţat.

Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi apărare santinelei, de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde îşi execută santinela obligaţiunile. Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren, unde sunt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.

2. Atribuţiile personalului gărzii: şeful de gărdă.

art. 133. Şeful de gardă este răspunzător de paza şi apărarea obiectivelor de către gardă, pregătirea de foc a personalului gărzii, serviciul ei corect, integritatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură şi stingere a incendiilor la posturi şi în încăperea de gardă, a mijloacelor de transport, de asemenea, a armelor aflate în încăpere pentru gardă, a muniţiilor şi altor materiale conform opisului.

art. 134. Şeful de gardă are dreptul să aplice arma personal sau recurgînd la personalul gărzii în caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de control şi pază), asupra încăperii pentru gardă sau asupra persoanei arestate care a evadat.

Aplicarea armei va urma după somarea de uz de armă. Fără somare se poate face uz de armă în caz de atac prin surprindere sau armat, atac cu utilizarea tehnicii

6

de luptă, mijloacelor de transport, aparatelor de zbor, de asemenea, la evadarea persoanelor arestate cu arme şi din mijloacele de transport în timpul mişcării.

art. 135. Şeful de gardă este obligat:- să cunoască misiunea gărzii, instrucţiunea pentru şeful de gardă şi obligaţiunile personalului de gardă;- să ceară de la personalul gărzii cunoaşterea şi executarea întocmai a obligaţiunilor sale, vigilenţă şi disciplină înaltă;- să primească după opis de la şeful gărzii vechi documentele, lăzile cu muniţii, sigiliile şi cheile de la ele, de asemenea, mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor;- să controleze prin examinare exterioară personal, împreună cu şeful de gardă vechi starea celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţie, funcţionarea iluminării, îngrăditurilor şi tranşeelor, de asemenea, starea încăperii pentru gardă şi a arestului, iar prin caporalii de schimb sau ajutorul său – starea celorlalte obiective păzite; despre toate neajunsurile la posturi şi îngrăditurile obiectivelor păzite va face notaţii în foaia de serviciu de gardă;- să trimată la timp schimburile la posturi, să controleze cunoaşterea de către caporalii de schimb şi militarii de gardă a obligaţiunilor personale şi să le amintească de particularităţile de serviciu la fiecare post;- să ţină sub control pregătirea de luptă permanentă a echipelor de rezervă, funcţionarea mijloacelor de transport, mijloacelor de legătură, starea bună a armelor şi cartuşelor ale personalului gărzii, respectarea regulilor de încărcare, descărcarei a armei şi respectarea exigenţilor de securitate, de asemenea, ca întreg personalul gărzii ce pleacă la posturi să lase în încăperea de gardă accesoriile de aprindere şi de fumat;- să menţină ordinea interioară în încăperea pentru gardă;- se efectuieze la întoarcerea de la poszuri a fiecărui schimb ordinea de bătaie de luptă, a personalului gărzii în grupe de rezervă, să le pună misiunea în caz de atac asupra obiectivelor păzite sau asupra încăperii pentru gardă şi în caz de stingere a incendiului în conformitate cu indicaţiile expuse în instrucţie;- să controleze personal nu mai rar de două ori în 24 ore (o dată noaptea) serviciul santinelelor, starea obiectivelor ... făcînd notiţele respective în foaia de stare a gărzii; să trimită periodic în aceste scopuri pe ajutorul sau şi pe caporalii de schimb;- în caz de chemare a santinelei sau a lipsei raportului de la ea în timpul indicat să trimată caporalul de schimb (ajutorul său) sau să plece la post personal;- să nu permită nici unei persoane străine accesul în încăperea pentru gardă, în afara persoanelor care au dreptul, ...;

art. 139. Şeful de gardă este obligat să ridice garda „la arme” în cazurile:- atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele sau asupra încăperii pentru gardă;- acţionării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază;- dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor;incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al pericolului calamităţii naturale;- dării alarmei în garnizoană (unitatea militară);- la ordinul persoanelor care execută controlul gărzilor.

Pentru ridicarea gărzii „la arme” şeful de gardă dă comanda „Gardă, - LA ARME”.

Şedinţa 2. Obligaţiunile personalului gărzii.

1. Ajutorul şefului de gardă.

art. 167. Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de gardă. El este obligat:- să cunoască sarcinile gărzii, instrucţia pentru şeful de gardă şi obligaţiunile tuturor militarilor din gardă;

7

- să primească la schimbul gărzilorîncăperea pentru gardă şi după opis, utilajul, inventarul şi bunurile materiale aflate acolo;- în absenţa sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să exercite obligaţiunile lui;- să trimată la ordinul şefului de gardă schimburile la posturi şi să controleze serviciul santinelelor;- să întocmească graficul de schimb al santinelelor la întrarea în încăperea pentru gardă şi să execute schimbul lor;- să controleze alimentarea la timp a personalului gărzii; starea de funcţionare a utilajului, inventarului şi bunurilor materiale, curăţenia şi ordinea în încăperea pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la timp şi iluminaţia;- să însoţească la ordinul şefului de gardă persoanele care execută controlul serviciului santinelelor.

2. Caporalul de schimb.

art. 172. Caporalul de schimb este răspunzător de serviciul corect şi cu vigilenţă a santinelelor din subordine, schimbul şi întrarea în post a lor la timp, predarea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului de gardă şi ajutorului acestuia şi execută doar ordinile lor.

art. 173. Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de arma personal sau să permită aceasta personalului de sc Caporalul de schimbimb al gărzii pentru respingerea atacului asupra obiectivului păzit, santinelei, asupra schimbului de gardă în timpul plecării la post sau la întoarcerea în încăperea pentru gardă.

art. 174. Caporalul de schimb este obligat:- să cunoască posturile sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiţiile de pază şi apărare şi obligaţiunile speciale ale santinelei la fiecare post;- să primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi amprentele de sigilii, iar la instalarea santinelelor la posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă;- să controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de către santinele a obligaţiunilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesoriile de fumat şi de aprindere;- să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi şi descărcarea lor după sosirea de la posturi;- să raporteze la întoarcerea schimbului, şefului de gardă despre executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea lor;- să controleze, cu permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor din subordine.

3. Santinela.

art. 180. Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolibilitatea santinelei constă în următoarele:- apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi demnităţii personale a ei;- subordonarea ei persoanelor strict determinate – şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb;- toate persoanele sunt obligate să execute necondiţionat cerinţele santinelei legate de serviciul său;- santinele are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în prezentul Regulament.

art. 181. Santinele poate fi schimbată sau scoasă din post doar de şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb în subordinea căruia se află.

În caz de deces a şefului de gardă, ajutorului sau şi caporalului de schimb sau în caz de imposibilitate de executare a obligaţiunilor de către aceste persoane, scoaterea

8

sau schimbul din post a santinelei o poate exercuta ofiţerul de serviciu pe unitate în prezenţa comandantului său de companie sau batalion.

art. 183. Santinele este obligată:- să păzească cu vigilenţă şi stoicizm postul său;- să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mâini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se află;- mişcînduse pe itinerarul indicat sau aflînduse pe turnul de observare, să ţină sub observaţie căile de acces la post, îngrăditurile şi să raporteze prin mijloacele de legătură despre executarea serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi;- să nu părăsească postul până nu va fi schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără voie a postului este o crimă militară;- să aibă la post arma încărcată după regulile indicate în art. 101, întotdeauna gata de uz;- să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabele de posturi şi marcată pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, excepţie făcînd doar şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalul său de schimb şi persoanele care îl însoţesc;- să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor;- să poară aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor;- să cheme şeful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine în apropierea postului său sau a postului vecin;- auzind lătratul câinelui de pază, să informeze fără întârziere despre aceasta la încăperea pentru gardă.

art. 185. Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să citească, să cânte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, să primească de la cineva sau să transmită cuiva vre-un obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă bu e nevoie.

Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă, caporalului de schimb al lui şi persoanelor sosite pentru control. art. 186. Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evdent asupra sa sau asupra obiectivului pazei.

art. 187. Toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de şeful de gardă, ajutorului lui, caporalul de schimb şi persoanele care îi însoţesc, santinela le va opri prin somaţia „Stai, înapoi” sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stânga)”.

Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag” şi va chema imediat pe şeful de gardă sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de armă.

art. 188. În condiţiile de vizibilitate proastă, când de la distanţa indicată în tabelele de posturi santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine?”. Dacă nu prmeşte răspuns, urmează somaţia „Stai, că trag” – şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute santinela raportează la încăperea pentru gardă, ţine sub control comportamentul lor şi, fără a le slăbi din ochi, continuă paza postului său.

Dacă infractorul

9

Şedinţa 3. Pregătirea gărzilor. Ordinea interioară în corpul de gardă. Apelul şi schimbarea gărzilor, schimbarea santinelelor, uzul de armă.

1. Pregătirea gărzilor.

art. 126. … Se interzice de a numi în gardă militarii care încă n-au depus jurământul military, n+au însuşit programele respective de pregătire …, care au comis delicvenţe ce pot nimeri sub anchetare penală, asupra cărora are loc anchetarea penală, militarii bolnavi etc., care în momentul de faţă după starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă, de asemenea, cei ce sunt pedepsiţi disciplinar.

art. 128. În noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.

În ziua de întrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de serviciu, iar dacă se execută serviciul peste 24 ore – cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).

art. 129. Pregătirea personalului gărzii este organizată de comandantul subunităţii (unităţii) de la care este numită garda şi se execută în trei etape:I – cu 2-3 zile înainte de întrare – selectarea şi distribuirea personalului de gardă conform tabelelor de posturi;II – în ziua precedentă - şedinţe de studiere a tezelor regulamentelor, obligaţiunilor speciale., tabelelor de posturi etc. – în clasa de pregătire a gărzii – machetele obiectivelor păzite;III – în ziua de întrare – instrucţiunea practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la posturi – în tabăra de gardă

art. 131. Cu 15 min. înainte de prezentarea .la apel gărzile vor fi gata de executarea serviciului şi vor trece în subordinea şefului de gardă. Către acest timp şefii de gardă sunt obligaţi:- să primească armele, cartuşele, să le elibereze personalului conform foii de distribuire sub semnătură; să controleze corectitudinea încărcării încărcătoarelor;- să controleze depă foaia de stare a gărzii (Tabeli postov) personalul gărzii;- să examineze armele;- să controleze ţinuta şi echipamentul;- să raporteze despre starea gata de serviciu a gărzii comandantului de companie (battalion)

2. Ordinea interioară în corpul de gardă.

art. 243. Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să părăsească corpul de gardă fără permisiunea şefului de gardă. art. 244. În corpul de gardă trebuie să se respecte liniştea şi ordinea. Se interzice de a cânta şi nterpreta la instrumente musicale. Se permte de a asculta radioul prin telefoane, de a citi, scrie, juca şah şi dame. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar în locurile special rezervate.

… Se permite de a avea televizor şi de a viziona programele televizate…

art. 245. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără încărcătoare, cu închizătoarele în poziţia anterioară. Rastelurile în corpul de gardă nu se inched sub lacăt.

Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mitralieră şi tecile cu baionetă-cuţit nu se scot de pe centuri.

Arma din rastel se ia doar cu permisiunea şefului de agrdă sau ajutorul lui. Curăţarea armelor se face fără a le desface, sub conducerea şefului de gardă sau a ajutorului lui.

10

art. 246. Personalului gărzii I se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale, dar echipat. art. 247. Personalului gărzii, cu excepţia şefului de gardă şi a ajutorului lui, I se interzice să între în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă; li se permite doar de a răspunde la întrebările persoanelor care execută controlul gărzii.

248. Se permite odihna (somnul) deswcălţat, fără a scoate echipamentul şi fără a se dezbraca:- şeful de gardă – 4 ore pe timp de zi (la arrest noapte);- ajutorul şi operatorul pentru mijloacele tehnice de pază – 4 ore fiecăruia, cu permisiunea ŞdG;- ajutorul ŞdG pentru serviciul câinilor de pază, însoţitorilor şi şoferului – în timpul liber;- personalului unui schimb de militari din gardă – înainte de plecare la posturi, după ce s-a întors în cordul de gardă schimbul precedent şi gărzii I s-a anunţat ordinea de bătaie;- scimbului de militari din gardă care execută paza doar noapte, la întoarcerea lor în corpul de gardă până la plecarea din nou la posturi;- militarilor din echipa de control-pază – pe rând, câte 4 ore, cu permisiunea ŞdG.

249. La chemarea gărzii “la arme” personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv schimbul ce se odihneşte, îmbracă coifurile, ia armele sale şi stă în formaţie în interiorul corpului de gardă în ordinea numerilor lor.

art. 250. hrana este adusă de schimbul de veghe… art. 251. Curăţenia şi ordinea în corpul de gardă, încălzirea sobelor … art. 253. Ventilarea corpului de gardă. … Personalul gărzii trebuie să aibă la dispoziţie ceai fierbinte. art. 254. Pentru paza corpului de gardă aflat în afara taberei militare permanente … la întrare va fi postată o santinelă dintre militarii din gardă a schimbului de veghe. Întrarea corpului de gardă este utilată cu orificiu de control visual.

3. Apelul gărzilor.

art. 203. Apelul gărzilor constă în controlul stării gata de a executa serviciul, trecerea lor în subordinea persoanelor indicate în art.93 şi în acordarea lor drepturi de shimb al gărzilor vechi. Apelul gărzilor durează cel mult 40 min.

art. 205, Pentru apel stă în formaţie întreg personalul gărzilor şi muzica, care sosesc la locul de apel cu cel puţin 10 minute înainte de începutul lui. art. 206. Apelul gărzilor interioare este executat de ofiţerul de serviciu pe unitatea militară. art. 207. Şefii de gărzi raportează ajutorului ofiţerului de serviciu despre prezenţa gărzii la apel.

art. 208. La flancul drept al fiecărei gărzi stă şeful de gardă, iar la flancul stâng – ajutorul ŞdG; caporalii de schimb stau la dreapta de militarii lor de gardă în prima linie. Militarii de gardă stau în ordinea numerilor de posturi de la dreapta la stânga, unul după altul după numerile schimburilor, însoţitorii în stânga de ei.

La apelul serviciului de zi la stânga de gărzile interioare stă în formaţie restul serviciului de zi în ordinea indicată în Regulamentul interior al FA ale RM.

Muzica (toboşarul-gornist) stă la flancul drept al gărzilor.

art. 209. Întâmpinarea ofiţerului de serviciu pe unitate (gărzi) – la 40-50 paşi ajutorul dă comanda: “Gărzi – V’aliniaţi, DREPŢI. V’aliniaţi spre dreap-ta (stânga, la centru)”. art. 210. Salutul: „Buna ziua, domnilor”. „Pe loc repaus”.

11

art. 212. Pentru controlul gărzilor ofiţerului de serviciu dacă e nevoie, depărtează liniile la un pas una de alta şi controlează personalul, ţinuta, cunoaşterea obligaţiunilor de serviciu, de asemenea starea armamentului şi dă indicaţii privitor la lichidarea neajunsurilor descoperite.

art. 214. La încheierea controlului … dă comanda “Gărzi, aliniaţi, drepţi”, “Muzică, intonează adunarea” (“Toboşari – adunarea”. art. 215. “Şefii gărzilor, la mine”. înmânarea fişei cu parola. art. 216. “Şefii de gărzi, treceţi în front”. Muzica ies înainte la 10-15 paşi. Comanda: “Muzicî, execută adunarea”. “Gărzi, la dreapta, înainte – marş”.

4. Schimbarea gărzilor.

art. 218. După apelul gărzilor garda soseşte la locul de amplasamente al gărzii ce va fi schimbată. ŞdG se prezintă ŞdG ce va fi schimbată şi îi comunică parola veche.

art. 219. ŞG vecvi aliniază garda în formaţie la 6-8 paşi de frontul gărzii noi. Dau comanda “Gardă, aliniaţi, drepţi” şi raportează unul altuia: “Domnule locotenent. Garda nouă e prezentă pentru schimb. Şeful de gardă, locotenent major Onofrei”; “Domnule locotenent major. Garda veche e gata de schimb. Şeful de gardă, locotenent Munteanu”.

După rapoarte – “Pe loc repaus”, schimbă santinela de la întrarea din corpul de gardă, apoi “La dreapta, înainte – MARŞ”.

ŞG noi introduce garda sa în corpul de gardă, iar ŞG vechi o scoate în locul indicat. Militarii gărzii noi pun armele în rastel.

art. 220. Caporalii de schimb predau şi primesc amprentele de sigilii. Ajutorii – corpul de gardă cu tot utilajul, inventarul şi bunurile după opis.

art. 221. După primirea amprentelor de sigilii ŞdG nouă dă comanda “Primul schimb, STAI”. Caporalii de schimb şi militarii de gardă ai primului schimb, luînd armele, stau într-o linie, în ordinea de numere ale posturilor, de la dreapta la stânga. Caporalii de schimb – la flancul drept.

După controlul gătinţei de serviciu, cunoaşterea obligaţiunilor, amintirea particularităţilor, dreptul de uz al armelor schimbul se deplasează la locul de încărcare a armelor. “Schimb, de la dreapta câte unul, ÎNCĂRCAŢI”.

La această comandă militarul de la flancul drept face un pas înainte, pune baioneta şi încarcă arma, iar ŞdG controlează corectitudinea încărcării (art. 104, 105). Încărcînd arma, militarul raportează: “Arma încărcată, pusă la piedică”, o ia de sine stătător “la umăr” şi face un pas în urmă.

art. 222. ŞdG nouă: “Schimb, la dreap-TA, la posturi, înainte – MARŞ”. Caporalul de schimb – “Schimb, după mine – MARŞ” şi conduce schimbul la posturi.

După plecarea primului schimb (de asemenea după întoarcerea schimburilor) ŞdG (ajutorul) efectuează ordinea de bătaie în grupe de rezervă ale restului de personal al gărzii şi pune misiunile în caz de respingere a atacului obiectivelor păzite sau asupra corpului de gardă şi în caz de incendiu.

art. 223, 224carea schimburilor se execută în coloană câte unul. Caporalul de schimb merge în fruntea coloanei. Caporalul de schimb al gărzii veci până la schimbarea ultimei santinele merge alături şi mai la stânga de cel al gărzii noi. După schimbul ultimei santinele – merge în fruntea coloanei, iar caporalul de schimb al gărzii noi – alături, mai la stânga. Comenzile le dă caporalul din fruntea coloanei.

12

art. 227. La întoarcerea de la posturi armele sunt descărcate conform art. 100. La început descarcă armele caporalii de schimb ai ambelor gărzi, apoi caporalul de schimb al gărzii vechi comandă: “De la dreapta, câte unul – DESCĂRCAŢI”.

La această comandă militarul din flancul drept face un pas înainte, sub controlul caporalului de schimb descarcă arma, pune încărcătorul plin în cartuşieră şi raportează: “Arma descărcată”, mişcă portînchizătorul în urmă şi prezintă arma pentru control, lasă închizătorul în poziţia iniţială, apasă pe trăgaci, pune piedica, scoate maioneta, ia arma în poziţia “la umăr” şi, făcînd un pas în urmă, trece la locul său.

art. 228. “Domnule locotenent. Schimbul gărzilor executat. Posturile predate (primite) în ordine. Primul caporal de schimb, sergent Onea”. art. După schimb ŞdG veche duce garda în subunitate şi raportează comandantului: “Domnule capitan. Garda a sosit în componenţă deplină. În timpul serviciului n-au avut loc incidente (s-a întâmplat …). Locotenet Grosu.”

5. Schimbarea santinelelor.

art. 233. Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore. La temperatura minus 20 şi mai jos sau plus 30 şi mai înaltă, pe timp cu vânt – peste fiecare oră. Schimbarea santinelei la intrarea în corpul de gardă – peste 30 min.

art. 234. La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10-15 paşi caporalul de schimb al gărzii noi comandă: “Schimb – STAI” şi ordonă unuia dintre militarii de gardă să ducă observaţia asupra postului şi căilor de acces la el: “Soldat Mihai, primiţi postul şi căile de acces la el în control provizoriu”.

Santinela, la apropierea schimbului, stă cu faţa la el şi ia de sinestătător arma “la umăr”. La comanda CdS al gărzii noi: “Soldat Ursu, la post MARŞ” santinela ia poziţia “drepţi”, face un pas la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi trece în locul ei cu faţa în partea opusă.

CdS ai gărzii vechi şi noi satu pe ambele părţi ale santinelei şi militarului de gardă, la unul-doi paşi de ei, faţă în faţă.

CdS al gărzii vechi: Santinelă, predă postul” santinela execută predarea verbală a postului, în acest timp santinela şi MdG întorc capetele unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul, că santinela, numind numărul postului, enumeră pentru MdG ce primeşte postul tot ce trebuie păzit conform tabelului de posturi, de asemenea indică ce a observat în apropierea postului în timpul serviciului.

După predarea verbală a postului CdS: “Militarul din gardă, primeşte postul”. Toţi patru sunt obligaţi să ocolească obiectul de pază şi să controleze funcţionarea iluminării, îngrădirii, uşilor, magaziilor (depozitelor), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor şi corespunderea lor amprentelor, sau numărul de maşini de luptă aflate sub pază, de asemenea, starea de funcţionare a mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei de post. art. Terminînd predarea şi primirea postului, santinela şi MdG raportează: “Domnule sergent. Soldat Onea a predat postul _____”; “Domnule sergent. Soldat Ciobanu a primit postul _____”.

art. 237. Trecerea MdG în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de MdG) este determinată de raportul despre primirea (predarea) postului. art. 238. CdS vechi: “Soldat Onea, de la post – MARŞ” MdG care s-a schimbat trece dinapoia schimbului, iar MdG care a ţinut postul sub observaţie - trece în front. După aceasta CdS al gărzii noi: “Schimb, după mine – MARŞ”.

art. 241. Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzii noi pentru trimiterea la posturi şi schimbarea santinelelor, de asemenea, încărcarea şi descărcarea armelor se execută ca şi în cazul primului schimb.

13

6. Uzul de armă. – este descries în obligaţiunile ŞdG, CdS şi santinelei: art. 134, 173, 186, 187, 188.

14