ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANŢA B-dul Mamaia 124, 900527 Constanţa, ROMÂNIA

Tel./Fax: 40-241-618372 E-mail: rectorat2@univ-ovidius.ro

http://www.univ-ovidius.ro

RREEGGUULLAAMMEENNTT CCAADDRRUU PPEENNTTRRUU AAPPLLIICCAARREEAA SSIISSTTEEMMUULLUUII DDEE CCRREEDDIITTEE TTRRAANNSSFFEERRAABBIILLEE

FUNDAMENT JURIDIC

. Legea nr. 288/2004 pr iv ind organizarea studi i lor univers i tare . H.G. nr . 88/2005 pr iv ind organizarea studi i lor universi tare de l icen ţă . Ordinul M.Ed.C. nr . 3235/2005 pr iv ind oraganizarea c ic lu lu i de studi i

univers i tare de l icen ţă . . Ordinul M.Ed.C. nr . 3617/16.03.2005 pr iv ind apl icarea general izată a

Sistemului European de Credi te Transferabi le (ECTS) . Ordinul M.Ed.C. nr . 4343/17 iunie 2005 pr iv ind aprobarea programului de

studi i în vederea ob ţ iner i i cer t i f icatulu i de absolv i re a Departamentulu i pentru Pregă t i rea Personalulu i Didact ic (DPPD)

MOTIVAŢIE Organizarea procesului de învăţământ bazat pe s istemul de credite

t ransferabi le, se face pr in ut i l izarea unui s istem anal i t ic de evaluare a t impului ş i efor tu lu i necesar desfăşurăr i i actulu i de învăţământ, cu avantaje pentru modul de organizare ş i gest iune a acestuia ş i de echivalare cu procesul de învăţământ d in a l te univers i tăţ i .

La Univers i tatea „Ovidius" Constan ţa apl icarea s istemului credite lor t ransferabi le a deveni t operabi lă începând cu anul l de s tudi i a l anului universi tar 1998/1999, la toate facul tăţ i le . Acest s istem respectă normele europene de acordare a credite lor , în depl ină concordan ţă cu Ordinul M.Ed.C. nr . 3617/16.03.2005 pr iv ind apl icarea general izată a Sistemului European de Credite Transferabi le (ECTS).

DISPOZIŢII GENERALE

Universi tatea Ovidius se conformeză Ordinului M.Ed.C. nr. 3617/16.03.2005 care general izează apl icarea Sistemului European de Credi te Transferabi le (European Credit Transfer System - ECTS) atât în eviden ţa rezultatelor profesionale ale propr i i lor studen ţ i de la toate formele de

învăţământ, cât ş i în operarea t ransferulu i de rezultate profesionale ob ţ inute de studen ţ i ca urmare a f recventă r i i ş i promovăr i i probelor la d iscip l ine cupr inse în p lanur i le de învăţământ ale al tor univers i tăţ i d in ţară ş i s t ră ină tate sau ale al tor facultăţ i d in structura propr ie.

Această măsură se apl ică atât în c ic lu l de studi i universi tare de l icen ţă , cât ş i în c ic lu l de studi i de masterat începând cu anul universi tar 2005-2006.

Alocarea de credite se face în conformitate cu pract ica universi tară in terna ţ ională , urmând metodologia Sistemului European de Credite Transferabi le, potr iv i t că re ia 60 de credite reprezintă echivalentul numeric pentru cant i tatea normală de muncă specif ică unui an univers i tar , iar 30 de credite corespund, de obicei, unui semestru de învăţământ super ior .

Ob ţ inerea de credite peste număru l normal a locat este posibi lă pr in f recventarea ş i promovarea de discip l ine facu ltat ive cupr inse în p lanul de învăţământ al f iecă ru i an/semestru de studi i univers i tare,

Alocarea de credite se referă la toate discip l inele ofer i te în cadrul p lanur i lor de învăţământ, inclusiv act iv i tatea de proiectare ş i s tagi i le de pract ică . Elaborarea ş i sus ţ inerea cu succes a lucrăr i i de l icen ţă /d iserta ţ ie i de masterat poate f i la rândul e i apreciată cu un număr de până la 10 de credi te, potr iv i t deciz ie i f iecă re i inst i tu ţ i i de învăţământ super ior ş i se adaugă , după caz, la cele 180 sau 240 de credi te acumulate până la sus ţ inerea l icen ţei, respect iv la cele 60 sau 120 de credite acumulate în cadrul programului de studi i de masterat până la sus ţ inerea diserta ţ ie i .

Dacă în cadrul aceluiaş i semestru sau an de studiu sunt ofer i te mai multe discip l ine facul tat ive, număru l de credite poate depăş i pragul minim men ţ ionat (60 credite pe an, respect iv 30 credi te/semestru)

In alocarea numă ru lu i de credite pentru f iecare discip l ină /act iv i tate se are în vedere, în exclusiv i tate, cantitatea de muncă (workload) pe care o sol ic i tă d isc ip l ina/ act iv i tatea respect ivă , raportată la totalu l cant i tăţ i i de muncă necesară pentru a promova un an întreg de studiu. Cant i tatea de muncă v izează : orele de prezen ţă f iz ică la cursur i , seminar i i , laboratoare, dar ş i orele de studiu indiv idual , e laborare de lucrăr i , cercetare etc. necesare pentru pregă t i rea ş i promovarea disc ip l inei . Importan ţa discip l inei în cadrul p lanului de învăţământ sau gradul de di f icul tate a con ţ inutului nu reprezintă cr i ter i i pentru spor irea număru lu i de credite a locate.

Aceeaş i d iscip l ină poate f i prevăzută cu numă r d i fer i t de credite în structura planur i lor de învăţământ a le d i fer i te lor facul tăţ i d in aceeaş i univers i tate sau din di fer i te univers i tăţ i , în măsura în care respect iva disc ip l ină are func ţ ie de formare fundamentală , de special i tate sau complementară .

Pentru a promova t ransferabi l i tatea credite lor de studi i între facul tăţ i le Universi tăţ i i Ovidius Constan ţa, precum ş i înt re inst i tu ţ i i le româneş t i de învăţământ super ior , în baza recomandă r i i M.Ed.C. s-a căutat as igurarea (pe calea consul tăr i i colegiale) armoniză r i i s is temelor propr i i de credi te t ransferabi le cu pr i le ju l reuniuni lor pe consor ţ i i univers i tare ş i /sau pe grupur i de facultăţ i care gest ionează acelaş i domeniu de studi i de l icen ţă .

Pr in elaborarea propriul regulament pentru transferul creditelor înt re facultăţ i le inst i tu ţ ie i , precum ş i înt re inst i tu ţ i i s imi lare din ţară sau din stră ină tate, se urmăreş te, pe de o par te, asigurarea f inal i tăţ i i format ive la

2

nivelul f iecă ru i c ic lu de studi i univers i tare, iar pe de al tă parte, faci l i tarea indiv idual iză r i i t raseelor de studi i pr in încurajarea l iberei op ţ iuni a studen ţ i lor pentru discip l inele de special i tate ş i cele complementare.

Având în vedere f inal i tatea format ivă d is t inctă a c ic lur i lor de studi i univers i tare de l icen ţă ş i de masterat , transferul de credite poate f i operat numai în cadrul aceluiaş i c ic lu de studi i universi tare,

Universi tatea poate cupr inde în regulamentul propr iu pentru transferul creditelor prevederi speciale refer i toare la a locarea de credite peste nivelu l a 180 sau 240 de credite aferente studi i lor complete de l icen ţa pentru discip l ine ş i act iv i tăţ i format ive complementare planur i lor de învăţământ (cursur i desfăşurate în temeiul partener iatelor strategice dintre universi tate ş i s t ructur i reprezentat ive ale mediulu i de afacer i , cursur i a l ternat ive desfăşurate în t impul vacan ţelor etc.) . Alocarea de credite se tace în func ţ ie de cant i tatea de muncă necesară pentru promovarea probei/probelor f inale.

Având în vedere f inal i tatea format ivă d ist inctă a programelor de masterat , nu se recomandă aglomerarea studentulu i cu act iv i tăţ i complementare.

DISPOZIŢ I I SPECIALE Creditele măsoară volumul normal de muncă pret insă s tudentulu i ,

pentru: part ic ipăr i la cursur i , seminar i i , lucrăr i de laborator , proiecte, examene ş i a l te forme de ver i f icare f inală , act iv i tăţ i pract ice ş i s tudiu indiv idual .

Credite le sunt alocate pe discipl ine de studiu , în func ţ ie de număru l de ore de curs, seminar, laborator , act iv i tăţ i pract ice, studiu indiv idual) săptămânal rezervat d iscip l inei . Număru l de credite nu este div iz ib i l ş i nu se poate ob ţ ine în etape.

Condiţ ia de promovare la o discip l ină este cea speci f ică s istemului de evaluare cu note. Indi ferent de nota ob ţ inută în urma promovă r i i examenului număru l de credite este cel stabi l i t pentru f iecare disc ip l ină în parte, pr in p lanul de învăţământ.

Baza de calcul pentru cantitatea de muncă cerută s tudentulu i este t impul necesar f recventăr i i cursur i lor , seminar i i lor , laboratoarelor , s tudiu lu i indiv idual , e laborăr i i proiectelor sau lucrăr i lor per iodice, efectuă r i i pract ic i i de special i tate.

Credite le nu măsoară di f icultatea sau gradul de detal iere (aprofundare) a unei d iscip l ine; aceasta se ref lectă în t impul acordat preleger i lor (cursur i lor) , seminar i i lor ş i act iv i tăţ i lor complementare.

Credite le nu măsoară cal i tatea pregă t i r i i s tudentulu i ; aceasta este

evaluată pr in note. Credi te le nu în locuiesc evaluarea studentulu i pr in note ş i de aceea ele nu au ca scop să măsoare cal i tatea învăţă tur i i . Ob ţ inerea credite lor atr ibui te unei d iscip l ine este condi ţ ionată de promovarea acelei d iscip l ine. Nota minimă de promovare este de 5.

Sistemul de creditare a discip l inelor cu un anumit număr de credite permite:

a) compararea programelor de studiu;

3

b) construc ţ ia f lex ib i lă a programelor de studiu în cadrul p lanului de învăţământ;

c) includerea unor discip l ine noi în cadrul programului de studiu, d) recunoaş terea per ioadelor compacte de studiu efectuate în al te

uni tăţ i de învăţământ. Durata standard de studiere a unei d iscip l ine este de regulă de un

semestru. La discip l inele eşalonate pe două sau mai mul te semestre creditarea se face semestr ia l în uni tăţ i de studiu, p lanul de învăţământ t rebuind să prevadă forma de examinare semestr ia lă .

Credite le se pot aduna în module pentru ob ţ inerea unei special iză r i sau a unei cal i f ică r i complementare.

Credite le sunt transferabile între structuri le apar ţ inând unor special izăr i sau prof i lur i d i fer i te ( t ransferul st ructural) ; regula generală este de a permite interpretarea f lex ib i lă a regimului de d iscip l ină de prof i l sau complementară .

Credite le sunt transferabile de la o unitate de învăţământ la alta pe discip l ine, pe grupur i de discip l ine (module) sau pe per ioade compacte de studiu. Transferul se face la cererea studentulu i pe baza unei conven ţ i i înt re inst i tu ţ i i le de învăţământ impl icate.

Credite le se pot obţ ine în avans în cadrul aceluiaş i c ic lu de studi i . Credite le ob ţ inute în avans nu pot inf luen ţa număru l de credite necesar promovăr i i anului curent de studiu ş i n ic i nu pot f i luate în calculu l bursei ; toate acestea se au în vedere numai pentru semestrul sau anul că ru ia î i apar ţ ine discip l ina promovată în avans. Nu se pot a lege în avans discip l ine care pr in planul de învăţământ sunt condi ţ ionate de ob ţ inerea credi te lor pentru discip l inele care nu au fost studiate ş i promovate.

Credite le odată ob ţ inute se recunosc pe întreaga durată a şcolar izăr i i ş i recunoaş terea lor nu este afectată de modif icarea programului sau planului de învăţământ.

Nu se stabi lesc regul i care să ducă la inter feren ţe între acordarea credite lor ş i evaluarea pr in note.

Ob ţ inerea credite lor la d isc ip l inele obl igator i i ş i op ţ ionale, se poate amâna, cu condi ţ ia real iză r i i număru lu i minim de credite necesar promovăr i i anului respect iv.

Admiterea la sus ţ inerea examenului de l icen ţă este condi ţ ionată de ob ţ inerea tuturor credi te lor aferente discip l inelor obl igator i i ş i op ţ ionale din planul de învăţământ. ATRIBUIREA CREDITELOR PE DISCIPLINE

Credite le se atr ibuie în mod egal pe semestre, respect iv 30/semestru . Numărul de credite pe discip l ină este un număr întreg , par sau impar.

Discip l inele promovate, impl ic i t credi te le aferente, se recunosc în or ice s i tua ţ ie , mai pu ţ in în cea de exmatr iculare pentru f raudă la examene.

Numărul de credite pentru o discip l ină se stabileşte considerând că număru l de ore de lucru pe săptămână este de 40. Se împarte număru l de 30 de

4

credite la 40 ş i se ob ţ ine număru l de credite aferent unei ore de lucru. Acesta se înmul ţeş te apoi cu număru l de ore afectat d iscip l inei respect ive pr in p lanul de învăţământ, la care se adaugă număru l est imat de ore pentru studiu indiv idual . Rezul tatu l se rotunjeş te pentru a ob ţ ine un număr înt reg.

FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE CREDITE Procesul de instru ire ş i formare a studen ţ i lor se desfăşoară pe baza

planului de învăţământ. Planul de învăţământ desemnează ansamblul act iv i tăţ i lor programate de

instru i re ş i evaluare reunite într -o concep ţ ie uni tară d in punctul de vedere al con ţ inutului ş i a l desfăşurăr i i lor în t imp, în vederea formăr i i unui special is t cu dip lomă recunoscută . El are două d imensiuni def in i tor i i , una format ivă pr iv ind modul de distr ibuire a cunoş t in ţelor format ive (d iscip l ine, module, pachete de discip l ine, special izăr i ) ş i una temporală , de plani f icare în t imp a procesului de formare (săptămână , semestru, an, c ic lur i , per ioada totală de formare).

Discip l ina este elementul format iv de bază , care reprezintă act iv i tăţ i uni tare, atr ibui te unui con ţ inut format iv d ist inct . Discip l ina poate f i const i tu i tă d in act iv i tăţ i de curs, seminar, laborator, proiect , teme de casă indiv iduale programate de curs, pract ică etc. Fiecare discip l ină de ţ ine o formă de evaluare în urma în urma căre ia studentul ob ţ ine 'o notă ş i ca urmare credi te le asociate discip l inei .

Durata tota lă a studi i lor în regim gratui t nu o poate depăş i pe aceea stabi l i tă pr in p lanul de învăţământ a l f iecă re i facul tăţ i . Prelungirea duratei şcolar izăr i i impl ică taxe de şcolar izare.

Promovarea studenţ i lor d intr -un an de studiu în a l tu l se face pr in apl icarea urmă toarelor reguli:

a) Promovarea din anul l în anul a l l l - lea se face numai dacă s tudentul a acumulat un număr minim de credi te, stabi l i t de Consi l iu l facul tăţ i i , dar numai pu ţ in de 30 puncte credi t .

b) Dacă s tudentul nu a acumulat numă ru l minim de credite, int ră în prelungire de şcolar izare în anul l , urmând ca pentru disc ip l inele nepromovate d in anul l să p lă tească taxă de şcolar izare corespunză toare număru lu i de credite nereal izate.

c) Promovarea din anul a l l l - lea până în anul terminal se face cu condi ţ ia ca studentul să cumuleze cel pu ţ in 50% d in nr . tota l de credite aferente ani lor de studi i preceden ţ i ş i în conformi tate cu Manualul cal i tăţ i i a l f iecărei facultăţ i .

d) Dacă la sfârş i tu l per ioadei legale de studiu studentul nu a acumulat toate credite le stabi l i te pr in p lanul de învăţământ pentru a intra la examenul de l icen ţă (d iplomă) , poate sol ic i ta prelungirea duratei de studiu pentru refacerea act iv i tăţ i lor la d iscip l inele nepromovate . În per ioada de prelungire a programului legal de studi i , s tudentul este obl igat la p lata taxelor de şcolar izare, corespunză toare număru lu i de credi te nereal izate.

e) Cuantumul taxelor în per ioada de prelungire a per ioadei de şcolar izare este cel stabi l i t de Senatul Universi tăţ i i pentru anul în care se efectuează prelungirea de şcolar i tate.

5

Apl icarea s istemului de credi te studen ţ i lor af la ţ i în per ioada de prelungire a şcolar i tăţ i i se face după urmă toarele regul i :

a) Se apl ică pr incip i i le generale de func ţ ionare a s istemului de credite: a l recunoaş ter i i credi te lor ob ţ inute anter ior , a l acumulăr i i ş i a l t ransferabi l i tăţ i i .

b) Dacă p lanul de învăţământ în anul de prelungire a şcolar izăr i i d i feră de planul de învăţământ cu care studentul a început studi i le, se va lua ca refer in ţă p lanul valabi l pentru anul de prelungire.

c) În cazul studen ţ i lor af la ţ i în prelungire de studi i în anul terminal se va lua, de regulă , ca refer in ţă , p lanul de învăţământ pe baza căru ia au ajuns în anul terminal .

DISPOZIŢII FINALE Acordarea creditelor pentru discip l inele prevăzute în modulele

Departamentul pentru Pregă t irea Personalului Didactic se face în conformitate cu Ordinul M.Ed.C. nr . 4343/17 iunie 2005 pr iv ind aprobarea programului de studi i în vederea ob ţ iner i i cer t i f icatulu i de absolv i re a Departamentulu i pentru Pregă t i rea Personalulu i Didact ic (DPPD), respect iv 30 de credite pentru Modulul I , f inal izată cu ob ţ inerea unei adeverinţe de absolvire ş i 30 credi te pentru Modulul I I , f inal izată cu ob ţ inerea certi f icatului de absolvire .

Consil i i le facultăţ i lor pot adopta norme specif ice pr iv ind o mai mare detal iere a unor ar t icole din prezentul regulament. Regulamentele facultăţ i lor nu pot să con ţ ină preveder i care sa intre în contradic ţ ie cu actualul regulament ş i t rebuie avizate de bi roul senatulu i univers i tăţ i i . Facul tăţ i le care la data aprobăr i i prezentulu i regulament au regulamente cu preveder i care contravin cestuia, le vor adapta, pr in e l iminarea contradic ţ i i lor .

Sistemul de acordare a credi te lor are un coordonator desemnat la n ivelul Univers i tăţ i i , în persoana prorectorului cu probleme profesionale , ş i un coordonator la n ivelu l f iecăre i facultăţ i , în persoana decanului. Persoanele responsabi le îş i vor asuma sarcina de consi l ier pentru studen ţ i i interesa ţ i . Coordonator i i vor prezenta per iodic rapoarte ş i propuner i pr iv ind func ţ ionarea s istemului ş i îmbună tăţ i rea condi ţ i i lor de apl icare. Act iv i tatea de coordonare nu se suprapune cu act iv i tatea Centrulu i de consi l iere ş i or ientare în car ieră a l Univers i tăţ i i Ovidius Constan ţa, chiar dacă , în parte, asistarea studen ţ i lor în alegerea rutei de studi i , presupune ş i expl ic i tarea Sistemului European de Credi te Transferabi le.

Studentul poate alege un număr de discip l ine asociate al tu i domeniu de special izare în scopul ob ţ iner i i unei special iză r i adiacente atestate pr intr -un cert i f icat . Număru l minim de discip l ine asociate al tu i domeniu de special izare, necesar ob ţ iner i i cer t i f icatulu i , este stabi l i t de Consi l iu l facul tăţ i i ş i Bi roul Senatulu i Univers i tăţ i i "Ovidius". Credi te le ob ţ inute la aceste discip l ine nu intră în calculul celor 60 c anuale de la special izarea pr incipală .

6

7

Aprobat de Senatul Universităţ i i „Ovidius" din data de 1 iul ie 2005, si modif icat în şedinţa Senatului din 31 ianuarie 2007, ş i intră în vigoare cu anul universitar 2006/2007, anul I de studii .

RECTOR,

Prof. Univ. Dr. Victor CIUPINĂ