REGULAMENT PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII N CONSTRUCTIICuprins* Scopul si necesitatea lucrarii * Cap 1 - Obligatiile si raspunderile administratiei * Cap 2 - Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru * Cap 3 - Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor* Cap 4 - Responsabilitatile proiectantilor * Cap 5 - Responsabilitatile investitorului * Cap 6 - Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii* Cap 7 - Organizarea activitatii de protectie a muncii* Cap 8 - Controlul medical al personalului * Cap 9 - Instructajul de protectie si igiena a muncii* Cap 10 - Repartizarea personalului la locurile de munca* Cap 11 - Propaganda de protectie si igiena a muncii* Cap 12 -

HYPERLINK "file:///C:\\Users\\cosmal\\AppData\\Roaming\\MatrixROM\\CreareMeniu\\1.0.0.0\\MATRIXInstal\\Legea%2010_1995\\REGULAMENT.html" \l "t12" Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor. * Cap 13 - Riscurile profesionale n constructii * Cap 14 - Mijloace individuale de protectie* Cap 15 - Dispozitive de securitate a muncii * Cap 16 - Lucrari executate pe timp friguros* Cap 17 - ncarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor* Cap 18 - Electrosecuritate* Cap 19 - Lucrari de terasamente* Cap 20 - Consolidari de teren* Cap 21 - Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor* Cap 22 - Turnarea si compactarea betonului* Cap 23 - Fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton* Cap 24 - Lucrari de zidarie si tencuieli * Cap 25 - Constructii inalte* Cap 26 - Constructii din lemn* Cap 27 - Schele, esafodaje si scari* Cap 28 - Cofraje* Cap 29 - Finisaje* Cap 30 - Demolari, reparatii, consolidari* Cap 31 - Montarea prefabricatelor si utilajelor tehnologice* Cap 32 - Sudura* Cap 33 - Alimentare cu apa si canalizare* Cap 34 - Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire* Cap 35 - Lucrari cu mase plastice* Cap 36 - Izolatii si protectii anticorozive* Cap 37 - Lucrari in mediu radioactiv* Cap 38 -

HYPERLINK "file:///C:\\Users\\cosmal\\AppData\\Roaming\\MatrixROM\\CreareMeniu\\1.0.0.0\\MATRIXInstal\\Legea%2010_1995\\REGULAMENT.html" \l "t38" Instalatii si masini de ridicat* Cap 39 -

HYPERLINK "file:///C:\\Users\\cosmal\\AppData\\Roaming\\MatrixROM\\CreareMeniu\\1.0.0.0\\MATRIXInstal\\Legea%2010_1995\\REGULAMENT.html" \l "t39" Utilaje, masini si instalatii, constructii* Cap 40 - Dispozitive, scule si unelte de mana* Cap 41 - Utilaje folosite in ateliereScopul si necesitatea lucrarii Menirea protectiei muncii este sa apere viata si sanatatea oamenilor mpotriva riscurilor profesionale inerente oricarei activitati umane. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sa fie formulate un ansamblu de reguli de tehnica a securitatii si de igiena a muncii, avnd drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, reducerea efortului fizic si prevenirea accidentelor si mbolnavirilor profesionale. Necesitatea ntocmirii unui "Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii" a fost determinata de transformarile produse n economia tarii, precum si de lipsurile existente n "Normele de protectie a muncii n activitatea de constructii-montaj" elaborate n anul 1980. Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea, utilajelor pentru constructii, precum si la lucrari de reparatii si consolidari de constructii, att n sectorul de stat, ct si n cel particular. Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potential ridicat al riscurilor de accidentare, si de aceea este necesar ca fiecare om care practica aceasta meserie sa-si nsuseasca foarte bine regulile de protectie a muncii si sa faca efortul necesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenirea accidententelor de munca si a mbolnavirilor profesionale. Obligatiile si raspunderile privind securitatea muncii din prezentul regulament vor fi cuprinse, dupa caz, n "Regulamentul de ordine si functionare" al agentilor economici si, n mod obligatoriu, n fisa postului. n cazul aparitiei unor categorii noi de lucrari, sau al unor procese tehnologice ce au procedee noi de lucru, este obligatoriu sa se completeze acest regulament cu instructiuni noi, corespunzatoare, de protectie a muncii, astfel ca pericolul de accidentare a muncitorilor sa fie evitat. n situatia n care, unele articole din regulament nu pot fi respectate din motive bine justificate, se vor ntocmi instructiuni de lucru, n care se vor arata cauzele care fac ca aplicarea sa nu fie posibila, stabilindu-se totodata masuri adecvate pentru evitarea riscului de accidentare. Instructiunile de lucru vor fi ntocmite de catre proiectantii de specialitate si nsusite de executanti. Pentru lucrarile care nu se regasesc n prezentul regulament agentii economici vor ntocmi instructiuni proprii de lucru si de protectie a muncii, pe baza proiectelor de executie, sau n cazul masinilor si utilajelor, pe baza cartii tehnice a acestora, facnd propuneri pentru completarea regulamentului la Departamentul Constructiilor si Lucrarilor Publice. De asemenea, vor fi retinute masuri de protectie a muncii rezultate din cercetarea accidentelor de munca, precum si din experienta dobndita n timpul executarii lucrarilor de constructii, pentru a face propuneri de completare a regulamentului.[top]CAPITOLUL 1 Obligatiile si raspunderile administratiei 1. Consiliile de administratie ale agentilor economici din ramura constructiilor au obligatia sa organizeze procesul de munca si activitatea de protectie a muncii la un nivel corespunzator, care sa satisfaca exigentele de securitate a personalului angajat. 2. Pentru realizarea obligatiilor privind protectia muncii, consiliilor de administratie le revin urmatoarele raspunderi: a. Sa primeasca pentru executie numai proiecte n care sunt evidentiati factorii de risc pe faze de executie, masuri pentru prevenirea accidentelor de munca, precum si dispozitivele de protectie necesare; proiectele de executie vor avea prevazute fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii. b. Sa interzica executarea lucrarilor n cazul n care proiectele de executie nu ntrunesc conditiile prevazute la articolul 2.a. c. Sa organizeze buna desfasurare a proceselor de munca prin respectarea proiectelor de executie a tehnologiilor de lucru precum si a celorlaltor dispozitii legale privind securitatea muncii. d. Sa execute toate lucrarile prevazute n documentatia tehnico-economica, astfel ca dupa receptie sa poata fi asigurata exploatarea n conditii de securitate a muncii. e. Sa nu modifice solutiile tehnice din proiectele de executie privind rezistenta, stabilitatea, functionalitatea, arhitectura sau masurile de protectie a muncii, dect cu acordul proiectantului si al investitorului.f. Sa ceara proiectantului sa acorde asistenta tehnica la executarea lucrarilor cu grad mare de dificultate, a lucrarilor de neprevazute n proiecte sau cu riscuri deosebite de accidentare.g. Sa organizeze urmarirea si controlul privind aplicarea legislatiei n vigoare a regulamentului de protectie a muncii si a prescriptiilor tehnice la executarea lucrarilor conform specificatiilor din proiecte. h. Sa organizeze lunar analiza activitatii de protectie a muncii si a situatiei accidentelor de munca, stabilind masuri pentru mbunatatirea continua a conditiior de munca si prevenirea accidentelor. i. Sa organizeze anual testarea personalului muncitor si a personalului tehnic privind cunostiintele de protectie a muncii (regulament si legislatie). j. Sa asigure asistenta tehnica competenta si sa ncredin teze executarea lucrarilor salariatilor cu calificarea si experienta profesionala corespunzatoare complexitatii tehnologice. k. Sa obtina de la organele de stat autorizatia de functionare a obiectivelor din organizarea de santier, a instalatiilor, utilajelor, masinilor si aparatelor care snt supuse autorizarii (instalatii si masini de ridicat, aparate de masura si control, recipiente sub presiune etc). l. Sa autorizeze la organele de stat perosonalul care lucreaza cu utilaje (macaragii, soferi pe auto macarale, podari de pe podurile rulante, sefi de garaj, sefi de coloana auto, siguranta circulatiei etc. precum si autorizarea interna a legatorilor de sarcina, pistolarilor, sudorilor, manevrantilor pentru schele autoridicatoare, ascensoare de materiale, a conducatorilor de electocare, autoncarcatoare etc). m. Sa obtina de la organele n drept autorizatie pentru folosirea si depozitarea capselor si a materialelor explozive, atunci cnd se lucreaza cu astfel de materiale. n. Sa asigure exploatarea corecta, precum si ntretinerea, revizia si repararea instalatiilor, utilajelor, aparatelor si dispozitivelor de protectie a muncii conform cartii tehnice a acestora sau instructiunilor de folosire stabilite de fabricant.o. Sa asigure buna functionare a instalatiilor electrice de lumina si forta, a instalatiilor de ncalzire si ventilatie, a instalatiilor sanitare si de alimentare cu apa. p. Sa asigure ntretinerea, revizia si reparatia instalatiilor de legare la pamnt, a instalatiilor de paratraznet, a instalatiilor cu tensiune redusa si a iluminatului de siguranta si avarie. q. Sa amenajeze, sa ntretina si sa repare drumurile interioare si caile de acces n conditii de siguranta deplina, att pentru pietoni ct si pentru vehicule. r. Sa ia masuri pentru ngradirea si avertizarea locurilor periculoase, sa planteze semne de circulatie si de interdictie acolo unde este cazul.s. Sa afiseze instructiuni de lucru si protectie a muncii la fiecare loc de munca si la utilaje. t. Sa elaboreze documentatia pentru instruire si sa asigure propaganda vizuala pentru protectia muncii. u. Sa faca determinari de noxe prin laboratoarele de specialitate, acolo unde acestea se produc, si sa faca amenajarile necesare pentru reducerea concentratiilor sub nivelurile maxime admise. 3. Daca se executa lucrari n zona unor instalatii n functiune, se vor ncheia conventii scrise cu investitorii, stabilindu-se obligatiile partilor privind asigurarea conditiilor de lucru, masurile de protectie a muncii, precum si mentionarea expresa privind nregistrarea accidentelor de munca de catre unitatea din vina careia s-a produs accidentul. 4. Pentru realizarea obligatiilor privind igiena muncii, consiliilor de administratie le revin urmatoarele raspunderi: a. Sa puna la dispozitia muncitorilor echipamentul de protectie necesar, conform conditiilor de lucru n care se desfasoara activitatea; echipamentul trebuie sa fie de buna calitate, sa satisfaca cerintele de protectie a muncii, precum si starea de confort. b. Sa asigure controlul medical periodic (anual sau trimestrial) prin policlinica de ntreprindere sau prin afilierea la o policlinica teritoriala.c. Sa asigure materialele igienico-sanitare, alimentatia de protectie si trusele cu medicamente de prim ajutor conform reglementarilor legale. 5. Este necesar sa se mprejmuiasca santierul si lucrarile n curs de constructie de-a lungul drumurilor, sapaturile pentru fundatii, santurile, gropile etc, atragnd atentia prin placute avertizoare vizibile att ziua, ct si noaptea, asupra pericolului de accidentare. 6. La lucrarile executate de-a lungul drumurilor, la o distanta mai mica de 10 m de acestea si naltimea mai mare de 12 m, se vor prevedea viziere late de 1 m cu bordura de 15 cm. 7. Proiectele de executie, fisele tehnologice si masurile de protectie a muncii vor fi prelucrate cu intregul personal muncitor, si numai dupa nsusirea lor se vor ncepe lucrarile. 8. La angajare, administratia va aduce la cunostinta personalului muncitor drepturile privind protectia muncii, pe care acesta le are potrivit legislatiei n vigoare. 9. Administratia are obligatia sa doteze locurile de munca cu dispozitivele de protectie prevazute n proiectele de executie, acestea vor fi tipizate, folosindu-se n acest scop cele cuprinse n catalogul elaborat de "Institutul de proiectare pentru constructii sau alte institute de proiectare atestate; de asemenea, se pot folosi elemente de protectie executate dupa un proiect aprobat, improvizatiile fiind cu desavrsire interzise. 10. Consiliile de administratie vor prevedea, n bugetul anual de venituri si cheltuieli, sumele necesare pentru realizarea masurilor de protectie si igiena a muncii, care le revin conform legislatiei n vigoare. 11. Se vor numi prin decizie scrisa sefii formatiilor de lucru, nscriind n decizie responsabilitatile de protectie a muncii.[top]CAPITOLUL 2 Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru 12. Maistrii si ceilalti conducatori ai punctelor de lucru (ingineri, tehnicieni) au obligatia sa organizeze desfasurarea activitatii n deplina siguranta pentru muncitorii pe care i conduc, fiind raspunzatori pentru aplicarea regulilor de protectie a muncii, avnd n acest scop urmatoarele obligatii: a. Sa respecte prevederile proiectelor de executie, pres- criptiile tehnice, fisele tehnologice sau instructiunile de lucru, instructiunile de folosire si ntretinere a utilajelor, instalatiilor si masinilor de la punctul de lucru, precum si regulile de protectie si igiena a muncii, n vederea prevenirii accidentelor de munca. b. Sa organizeze locurile de munca si sa pregatesca conditiile de lucru pentru fiecare echipa, sa supravegheze si sa ndrume muncitorii din subordine pentru formarea deprinderilor de munca corecte si aplicarea corecta a regulilor de protectie a muncii. c. Sa nu primeasca spre executie proiecte care nu au prevazute detaliile de executie, masurile si dispozitivele de protectie a muncii. d. Sa execute toate lucrarile din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit n conditii depline de securitate si igiena a muncii. e. Sa urmareasca mentinerea disciplinei, a ordinii si curateniei la locul de munca, precum si mentinerea cailor de acces libere. f. Sa nu modifice solutiile tehnice si prevederile de protectie a muncii din proiectele de executie fara acordul proiectului si al investitorului. g. Sa solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de asistenta tehnica la executia lucrarilor cu grad ridicat de dificultate, pentru solutionarea problemelor de protectie a muncii si evitarea accidentelor. h. Sa instruiasca, conform prevederilor regulamentului mun- citorii pentru lucrarile pe care acestea urmeaza sa le execute. i. Sa verifice dupa fiecare instruire daca muncitorii si-au nsusit regulile de protectie si de igiena a muncii predate la instructajul periodic, consemnnd acest fapt n fisa de instructaj. j. Sa verifice zilnic, nainte de nceperea lucrului, daca sunt asigurate dispozitivele de protectie a muncii, daca ele snt n buna stare, daca sunt amenajate corespunzator caile de acces, daca snt afisate la locul de munca instructiunile de lucru si de protectie a muncii si daca snt avertizate locurile periculoase. k. Sa nu primeasca la lucru muncitorii fara instructaj efectuat la zi, fara echipament de protectie si de lucru corespunzator meseriei, muncitori bolnavi, n stare avansata de oboseala sau n stare de ebrietate. l. Sa nu dea dispozitii muncitorilor pe care i conduc sa execute lucrari pentru care acestia nu au calificarea si experienta necesara, nu snt instruiti, sau care depasesc capacitatea lor fizica. m. Sa instruiasca personalul muncitor asupra modului de folosire a echipamentului de protectie si a dispozitivelor de protectie a muncii. n. Sa nu trimita sa lucreze la naltime muncitori care nu au aviz medical care sa certifice aptitudinea lor pentru astfel de lucrari, tineri fara experienta de cel putin doi ani n constructii, sau oameni care au depasit vrsta de 50 de ani. o. nainte de nceperea programului de lucru, maistrul va discuta cu formatiile de muncitori pe care le coordoneaza, procesul pe faze de executie, stabillind masurile pentru evitarea accidentelor de munca. p. Sa controleze n permanenta daca se respecta tehnologiile de lucru si regulile de protectie a muncii prevazute n proiecte. q. Cnd lucreaza n incinta lucrarilor n functiune ale unui investitor, sa ceara acestuia sa faca instructajul de protectie a muncii pentru personalul muncitor si sa respecte regulile de protectie a muncii stabilite prin conventie ntre parti. r. Sa raspunda de propaganda de protectie a muncii la lucrarile pe care le conduc. s. Sa supravegheze functionarea utilajelor si instalatiilor la lucrarile pe care le conduc, urmarind sa nu se produca accidentarea muncitorilor din cauza lor, si sa nu permita interventia muncitorilor neautorizati sa execute reparatii la ele. t. n cazul producerii unui accident de munca, sa organizeze imediat primul ajutor si sa anunte administratia, lund masuri sa nu fie modificata starea de fapt pna la cercetarea accidentului.[top]CAPITOLUL 3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor 13. Seful de echipa, precum si loctiitorul acestuia numiti prin decizie de catre consiliul de administratie, raspund de realizarea masurilor de protectie a muncii prevaute n proiectele de executie si de prevenirea accidentelor de munca la lucrarile pe care le conduc, avnd n acest scop urmatoarele obligatii: a. Sa execute numai lucrarile ncredintate de maistru, respectnd prevederile proiectelor, prescriptiile tehnice si regulile de protectie a muncii. Sa discute cu maistruI si cu formatia pe care o conduc, nainte de nceperea lucrarilor, modul de organizare, tehnologia de executie si masurile de protectie a muncii. b. Sa nu execute nici un fel de lucrari pentru care nu s-au prevazut masuri de protectie a muncii, s-au prevazut masuri, insuficiente sau s-au facut improvizatii. c. Este obligatoriu sa anunte maistrul si sa-i ceara completarea masurilor de protectie a muncii ori de cte ori constata ca acestea sunt insuficiente si pun n pericol securitatea muncitorilor din subordine. d. Sa nu admita la lucru muncitori fara control medical efectuat la angajare sau control medical periodic, oameni, bolnavi, oameni obositi, n stare de ebrietate sau fara instructaj corespunzator lucarilor pe care urmeaza sa le execute. e. Cnd lucreaza n incinta investitorului, sunt obligati sa respecte regulile de protectie a muncii stabilite de acesta si sa solicite acestuia instruirea lor si a echipei, potrivit cu cerintele locului de munca. f. Sa nu execute lucrari la o naltime mai mare de 1.5 m fara a avea asigurate masurile de protectie necesare, respectiv schele, platforme de protectie a muncii.g. Sa verifice nainte de nceperea lucrului daca muncitorii din subordine au echipamentul de lucru si de protectie corespunzator; sa verifice daca dispozitivele de protectie sunt n buna stare de functionare si daca sunt bine amenajate caile de acces. h. Sa discute zilnic cu muncitorii din formatia lor tehnologia pe faze de lucru si masurile de protectie a muncii si de prevenire a accidentelor, insistnd n mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase. i. Sa supravegheze muncitorii din formatie sa nu para- seasca locul de munca, sa nu execute alte lucrari dect cele ncredintate, sa nu practice procedee de lucru periculoase si sa nu-si formeze deprinderi de munca riscante. 14. Personalul muncitor executa lucrarile pe care maistrul si seful de formatie i le ncredinteaza, avnd obligatia sa respecte prevederile proiectelor de executie, prescriptiile tehnice si normele de protectie a muncii dupa cum urmeaza: a. Sa se prezinte la program, odihnit, mbracat corect, cu echipamentul de protectie adecvat. b. Sa nu se prezinte la lucru n stare de ebrietate si sa nu consume bauturi alcoolice n timpul programului. c. Sa participe n mod regulat la instructajul de protectie a muncii si sa-si nsuseasca regulile de protectie potrivit meseriei pe care o practica. d. Sa nu execute lucrari pentru care nu este calificat si instruit, precum si lucrari de o tehnicitate sau de o periculozitate care depasesc nivelul sau de calificare si experienta n munca. e. Sa nu execute alte lucrari dect cele stabilite de maistru si seful de echipa, sa nu intervina la instalatii sau utilaje n functiune si sa nu paraseasca locul de munca fara stirea sefului de echipa. 15. Pentru prevenirea accidentelor de munca se vor respecta urmatoarele reguli: - nainte de nceperea lucrului se va verifica daca uneltele de lucru, utilajele, masinile, instalatiile, dispozitivele de protectie si echipamentul individual de protectie snt n buna stare; - se va pastra curatenia la locul de munca, precum si ntretinerea cailor de acces; - se va folosi echipamentul de protectie si dispozitivele de protectie conform instructiunilor stabilite de producator; - se va evita folosirea mijloacelor de protectie improvizate;[top]CAPITOLUL 4 Responsabilitatile proiectantilor 16. Proiectantii snt obligati sa aplice la elaborarea studiilor si proiectelor, normele de protectie a muncii. 17. Proiectantii care elaboreaza documentatii tehnologice pentru lucrari de constructii, instalatii si montaj vor prevedea n proiecte toate elementele necesare executarii, si apoi exploatarii constructiilor si utilajelor tehnologice aferente lor, n conditii depline de securitate si igiena a muncii. Proiectele vor contine n scris un memoriu de prezentare, garantia ca au fost respectate si aplicate toate prevederile regulamentului de protectie a muncii n vigoare, si vor garanta eficienta masurilor de protectie a muncii cuprinse n proiecte, asigurnd conditii normale de lucru si prevenirea accidentelor de munca. 18. Problemele de protectie si igiena a muncii vor fi discutate la alegerea variantei tehnologice, ele avnd aceeasi importanta ca si aspectele tehnice si economice la argumentarea alegerii. 19. Din punct de vedere al protectiei muncii, documentatia de executie va cuprinde urmatoarele documente: - masuri de protectie si igiena a muncii, care vor fi stabilite n functie de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru, acordndu-se o importanta deosebita executiei lucrarilor la naltime; - devizele pe obiecte, care vor avea cuprinse fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii; - lista de dispozitive, instalatiile si aparatele necesare asigurarii securitatii muncii n perioada de executie a lucrarilor, precum si cele necesare exploatarii; 20. Proiectele de executie prin care se promoveaza tehnologii noi de executie vor fi nsotite de urmatoarele documente: - fise tehnologice n care vor fi descrise lucrarile n ordine succesiva si factorii de risc pe fiecare faza de lucru; - masurile de protectie a muncii (tehnice, organizatorice) care trebuie sa satisfaca conditiile de lucru cerute de noile tehnologii; - dispozitivele de protectie necesare pentru prevenirea accidentelor de munca; - echipamentul de protectie a muncii si de lucru necesar;- regulile de protectie a muncii care nu se gasesc n regulamentul n vigoare si care trebuie aplicate, ele constituind propuneri de completare a regulamentului. 21. La cererea constructorului si a investitorului, proiectantul va prezenta toate elementele privind dimensionarea si proiectarea constructiei, precum si alte informatii privind asigurarea masurilor pentru evitarea accidentelor de munca. 22. Se va face completarea proiectelor cu recomandarile rezultate din avizare, precum si cu masurile stabilite de autoritatile de stat nsarcinate cu protectia muncii, ca urmare a controalelor efectuate n timpul executarii constructiei. 23. Proiectantul va acorda asistenta tehnica constructorului si investitorului ori de cte ori va fi solicitat de catre acestia, pentru solutionarea dificultatilor de executie ivite, care nu au fost suficient detaliate prin proiect. 24. La cererea beneficiarului, n cadrul unui contract de asistenta tehnica proiectantul va urmari modul n care constructorul respecta regulile de protectie a muncii prevazute n proiect, oprind continuarea lucrarilor atunci cnd constata abateri de la prevederile proiectului, apoi va cere prin dispozitie de santier completarile necesare continuarii lucrului. 25. Se vor ntocmi la cererea investitorului, instructiuni de ntretinere si exploatare a constructiei dupa punerea n functiune, inclusiv de protectie a muncii. 26. La receptia lucrarilor proiectantul va verifica daca au fost executate pravederile de protectie a muncii cuprinse n proiect, care sunt necesare exploatarii n deplina siguranta a constructiei.27. Unitatile de proiectare raspund, n cadrul obligatiilor pe care le au, de asigurarea calitatii solutiilor constructive si functionale prevazute n proiecte si de prevederile de protectie si de igiena a muncii, n acest scop avnd urmatoarele obligatii: a. Sa ncredinteze ntocmirea proiectelor acelor proiectanti care au cunostintele si experienta corespunzatoare specificului si gradului de complexitate a lucrarilor care se proiecteaza. b. Sa asigure documentarea si informarea tehnica de specialitate a proiectantilor, inclusiv din punct de vedere al protectiei si igienii muncii, prin dotare cu prescriptii tehnice, cataloage de utilaje, carti de specialitate etc., ct si informarea privind metode si solutii noi de protectie si igiena a muncii din tara si din strainatate. c. Sa organizeze urmarirea exploatarii lucrarilor proiectate, n scopul perfectionarii solutiilor tehnice si a masurilor de protectie a muncii. d. Sa includa n obligatiile ce revin comisiilor de avizare a proiectelor si pe aceea de a verifica includerea masurilor de protectie a muncii si garantarea eficientei lor n timpul executiei, ct si n timpul exploatarii lucrarilor proiectate. Comisiile de avizare vor mentiona n scris ca s-au asigurat masurile de protectie a muncii conform regulamentului si legislatiei n vigoare. 28. n perioada probelor tehnologice si mecanice, pna la receptia definitiva, proiectantul va asigura la cerere asistenta tehnica necesara si din punct de vedere al protectiei muncii, pna la realizarea parametrilor proiectati, n vederea remedierii eventualelor deficiente ce apar pe parcurs. 29. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii trebuie sa prevada n proiecte toate masurile de protectie si igiena a muncii, astfel nct la exploatarea acestora sa nu existe vreun pericol de accidentare sau de mbolnaviri profesionale.30. Toate proiectele de masini, utilaje si instalatii pentru constructii vor fi nsotite de urmatoarele documente: - instructiuni referitoare la montaj, exploatare, ntretinere si reparatii; - instructiuni de protectie si igiena a muncii; - liste cu echipament de protectie si de lucru pentru personalul de expIoatare; - dispozitivele de protectie necesare, care sa asigure functionarea n conditii de securitate optima. 31. Comisiile de omologare a masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru constructii vor verifica daca acestea corespund si din punct de vedere al protectiei muncii si vor omologa numai pe acelea care n timpul functionarii nu prezinta pericole de accidentare sau mbolnaviri profesionale. 32. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii vor acorda aceeasi importanta asigurarii conditiilor de securitate a muncii, ca si perametrilor tehnici si economici. Va fi adoptata ntotdeauna solutia care prezinta securitatea deplina a muncii. 33. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii sunt obligati sa prevada n proiecte masuri pentru reducerea zgomotului, trepidatillor, poluarii atmosferice sub limitele maxime admise de legislatia n vigoare.[top]CAPITOLUL 5 Responsabilitatile investitorului 34. Investitorii pentru lucrarile de constructii raspund de stabilirea cerintelor tehnice si functionale ale lucrarilor de constructii-montaj contractate, de realizarea si preluarea n exploatare a acestora n conditii care sa asigure protectia si igiena muncii, avnd n acest scop urmatoarele obligatii: a. Sa ceara n mod expres prin tema de proiectare data, solutii constructive si tehnologice care sa asigure respectarea riguroasa a regulilor de protectie si igiena a muncii, b. Comisiile tehnice ale investitorului, care au sarcina sa verifice si sa avizeze documentatiile de executie sunt obligate sa le accepte numai n cazul n care sunt respectate prevederile regulamentului de protectie si igiena a muncii si celelalte reglementari legale privind securitatea muncii, precum si sa garanteze eficienta masurilor de protectie a muncii, att n timpul executiei lucrarilor de constructii-montaj, ct si n timpul exploatarii, dupa receptionarea lor, n aviz se va face mentiunea expresa ca s-au asigurat prin proiect masuri eficiente de protectie si igiena a muncii, sau se vor respinge proiectele necorespunzatoare din acest punct de vedere, cerndu- se completarea lor. c. Sa asigure mijloacele tehnice si financiare necesare pentru executarea lucrarilor, inclusiv aplicarea masurilor de protectie si igiena a muncii . d. Sa urmareasca executarea corecta a lucrarilor de constructii-montaj, conform documentatiei tehnice si sa nu permita abateri sau omisiuni de la aceasta. e. Sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la cuprinderea n documentatia prin care se promoveaza tehnologii noi de executie, a instructiunilor de lucru si de protectie a muncii, precum si a listelor cu dispozitivele si echipamentul de protectie necesar. f. Sa ceara proiectantului sa acorde asistenta tehnica constructorului pentru solutionarea problemelor de pro- tectie a muncii la lucrarile neprevazute n proiect, sau Ia cele cu grad ridicat de periculozitate. 35. n cazul lucrarilor executate n incinta investitorului, n spatii cu instalatii n functiune, se va ncheia o conventie ntre investitor si constructor privind conditiile de lucru care trebuie asigurate pentru prevenirea accidentelor de munca, conventia trebuind sa prevada obligatiile partilor dupa cum urmeaza: - delimitarea suprafetei n care se executa lucrarile si unde raspunderea pentru asigurarea masurilor de protectie a muncii revine constructorului; - stabilirea drumurilor si a cailor de acces; - masurile de protectie a muncii, dispozitivele si echi- pamentul de protectie pe care investitorul trebuie sa-I puna la dispozitie constructorului, n cazul executarii lucrarilor paralel cu desfasurarea procesului de productie; - instruirea personalului constructor de catre investitor, cu regulile proprii de protectie a muncii - masuri de protectie a muncii pe care trebuie sa le asigure investitorul, n cazul n care solicita interventia constructorului, pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea instalatiilor sale; 36. nainte de nceperea lucrarilor, se va preda constructorului amplasamentul, cu documente din care sa rezulte ca pe terenul pe care urmeaza sa se execute constructia nu exista n subsol instalatii n functiune (fundatii, cabluri electrice, conducte, canale etc.). n cazul n care nu este cunoscut subsolul, se va comanda executarea de sapaturi manuale n poligon nchis.37. La receptia lucrarilor de investitii, reparatii capitale sau consolidari, completari sau modificari de orice fel, se va consemna n procesul verbal ca snt respectate si ndeplinite toate masurile de protectie a muncii prevazute n regulamente si legislatia n vigoare. Conditiile ca o receptie sa fie admisa din punctul de vedere al protectiei muncii snt urmatoarele: - sa fie realizate de constructor toate masurile de protectie a muncii prevazute n proiect; - sa fie montate corect si n buna stare de functionare toate dispozitivele, aparatele si instalatiile de protectie a muncii; - sa fie prezentate autorizatiile prealabile cerute de legislatie si actele normative n vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si daca aceste clauze au fost realizate; - sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor regulamentului si legislatiei n vigoare; - sa fie prezentate buletinele de determinari n timpul probelor tehnologice; - sa fie prezentate buletinele de masuratori cerute pentru instalatiile energetice; - sa fie prezentate certificatele de garantie cerute n mod expres de legislatie si regulamentele n vigoare: Fara prezentarea acestor documente sau n cazul n care determinarile si masuratorile nu corespund normativelor si legislatiei n vigoare, receptia se amna. 38. n timpul probelor mecanice si tehnologice trebuie sa fie luate cele mai stricte masuri de prevenire a accidentelor de munca. n acest sens, daca este cazul, investitorul va comanda proiectantului sau va ntocmi cu forte proprii instructiuni de protectie a muncii dupa punerea investitiei n functiune, pentru exploatarea fiecarui utilaj si fiecarei instalatii tehnologice.39. Investitorul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente n conformitate cu prevederile din documentatia tehnico- economica si n ceea ce priveste regulile de protectie a muncii, sa nu efectueze nici o modificare care ar putea influenta respectarea acestora. [top]CAPITOLUL 6 Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii 40. Toate masinile, utilajele si instalatiile pentru constructii produse n tara vor fi livrate cu dispozitivele de protectie necesare, precum si cu o carte tehnica n care vor fi cuprinse n mod obligatoriu: dimensiunile, caracteristicle tehnice, instructiuni de montaj (pentru cele fixe), instructiuni de ntretinere, exploatare, reparatii si protectie si igiena a muncii. 41. La stabilirea amplasamentului pentru masini, utilaje si instalatii se vor prevedea distante fata de spatiile carosabile si passaje, ntre utillaje si elementele cladirii, precum si intervale ntre utilaje, n functie de caracteristicile activitatii. Distantele se vor calcula n functie de dimensiunile maxime sau raza maxima de actiune, ct si de exploatarea comoda fara pericole de accidentare. 42. Spatiul stabilit (prin constructie) muncitorilor deserventi ai masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa asigure securitatea muncitorilor respectivi att n timpul lucrului, ct si la interventii. 43. Prghiile, manetele de comanda, butoanele de pornire si oprire vor fi astfel amplasate, nct sa poata fi urmarite si manevrate cu usurinta, fara a necesita parasirea locului de munca de catre deservent, asigurndu-se pozitii de lucru corecte si comode. 44. Elementele de comanda si pozitiile lor functionale vor fi marcate n culori distincte, pentru a se elimina confuziile n timpul lucrului. Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a deserventului. Pentru a se nlatura posibilitatea actionarii involuntare, elementele de comanda vor fi prevazute cu blocaje n pozitii de lucru si repaus.45. Elementele de comanda vor fi inscriptionate clar, indicndu-se clar felul comenzii. Sensul de miscare a elementelor de comanda manuala trebuie sa corespunda cu sensul miscarii (mecanismului comandat. 46. La masinile, utilajele si instalatiile unde manevrele se fac seznd, elementele de comanda vor fi astfel amplasate, nct sa permita o manevrare comoda din aceasta pozitie. Amplasarea si constructia prghiilor, manetelor de comanda, butoanelor de pornire si oprire, va exclude posiblitatea manevrarii involuntare, iar constructia comenzilor de orice fel va fi astfel facuta, nct sa se distinga pozitia "nchis" sau "deschis" n cazul comenzii duble, ct si deosebirea ntre comanda de pornire si cea de oprire, n cazul comenzii simple. Stantarea, etichetarea, ct si vopsirea diferita a celor doua actionari este obligatorie, chiar pe comanda. 48. Organele exterioare, n miscare (transmisii cu curele, cu lant, cu roti dintate, cuplaje etc.) situate sub naltimea de 2,5 m de la nivelul de circulatie a personalului vor fi prevazute cu aparatori vopsite n exterior cu culoarea utilajelor, iar n interior cu o culoare de avertizare. 49. Dispozitivele si aparatorile de protectie si siguranta vor fi astfel construite, nct sa asigure functionarea lor fara pericol de accidentare, ele trebuind sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a. Sa asigure o protectie efectiva pe toate partile expuse, sa previna accidentele si sa nu constituie ele nsele o sursa de pericol (colturi, muchii taioase); b. Sa mpiedice orice acces n zona periculoasa pe tot timpul lucrului; c. Sa permita desfasurarea procesului tehnologic n bune conditii, fara sa stinghereasca sau sa ngreuneze munca operatorului; d. Sa functioneze automat sau sa poata fi mnuite cu efort minim; e. Sa corespunda att masinii pe care au fost instalata, ct si procesului de munca respectiv;f. Sa faca parte integranta din masina, utilajul sau instalatia pentru care au fost realizate, constituind un element tehnologic unitar; g. Sa fie durabile, rezistente la solicitari normale, la socuri, si sa nu fie usor scoase din functiune; h. Sa poata fi nlocuite usor n caz de defectare; i. Sa permita accesul pentru ungere, verificare, reglare si reparare fara pericole de accidentare; 50. Pentru prevenirea situatiilor deosebit de periculoase se vor monta dispozitive de protectie duble sau chiar triple, marindu-se astfel gradul de siguranta n exploatare.[top]CAPITOLUL 7 Organizarea activitatii de protectie a muncii 51. Organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se realizeaza la nivelul agentilor economici de catre consiliile de administratie si de catre conducatorii locurilor de munca, conform atributiilor stabilite prin legislatia n vigoare, regulamentul de organizare si functionare si fisa postului. n scopul realizarii acestei activitati la nivelul cerintelor de securitate a muncii, se vor organiza compartimente de protectie a muncii sau se vor numi prin decizie persoane care vor ndeplini sarcinile privind aceasta activitate. 52. Compartimentul de protectie a muncii sau persoana care ndeplineste sarcinile de protectie si igiena a muncii, snt subordonate direct consiliului de administratie, pe care l ajuta la ndeplinirea atributiilor privind protectia si igiena muncii. 53. Persoanele care ndeplinesc atributiile de protectie si igiena a muncii vor fi atestate din punct de vedere profesional de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Conditiile minime pe care trebuie sa le ndeplineasca o persoana pentru a fi atestata ca sa presteze activitatea de protectie si igiena a muncii sunt urmatoarele: - sa fie ncadrata ca tehnician, maistru, subinginer sau inginer ntr-una din meseriile care se practica n cadrul activitatii de constructii-montaj; - sa aiba minimum 5 ani practica n activitatea de constructii montaj; - sa cunoasca bine legislatia de protectie a muncii si regulamentul privind aceasta activitate;- sa stapneasca foarte bine metodologia de instruire a personalului muncitor, conform tematicii prevazute n regulamentul de protectie a muncii; - sa cunoasca foarte bine sarcinile care i revin privind modul de efectuare a controlului la locurile de munca; - sa fie sanatoasa, pentru a se putea deplasa fara dificultati la locurile de munca din santiere. 54. n functie de marimea, de importanta, specificul de activitate sau complexitatea atributiilor si gradul de dispersare, se organizeaza cabinete de protectie a muncii si compartimente de protectie si igiena a muncii, sau se numeste o persoana pentru a tndeplini obligatiile ce revin agentilor economici conform legislatiei n vigoare pentru aceasta activitate. Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul si urmarirea realizarii tuturor obligatiilor prevazute n proiectele de executie, n regulamentul si legislatia de protectie a muncii, n scopul prevenirii accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale si al asigurarii unor conditii normale de munca. 55. La stabilirea sarcinilor, atributiilor, a obligatiilor si raspunderilor compartimentelor si ale persoanelor care se ocupa cu protectia si igiena muncii, se vor respecta cu strictete prevederile din legislatie, prevederile prezentului regulament, precum si alte acte normative care reglementeaza activitatea de protectie si igiena a muncii. 56. Activitatea compartimentului de protectie si igiena a muncii se va desfasura pe baza de program trimestrial aprobat de consiliile de administratie, fata de care ramne direct raspunzator n cazul nendeplinirii sarcinilor stabilite. 57. Este interzisa nendeplinirea sarcinilor de protectie si igiena a muncii, asa cum snt prevazute n legislatie, n prezentul regulament sau alte acte normative sub pretextul ca, n structura organizatorica a agentilor economici nu este cuprins un compartiment de protectie a muncii. 58. ncardarea n compartimentul de protectie a muncii se va face n functie de marimea unitatii, dispersarea santierelor, complexitatea lucrarilor etc., regula fiind de 1/500 de muncitori. n cazul unitatilor mai mici, o persoana cu pregatire tehnica si experienta prevazuta la art. 53 poate primi, pe lnga activitatea de protectie si igiena a muncii (care ramne prioritara), si alte sarcini de serviciu, fara sa poata motiva nendeplinirea obligatiilor de serviciu privind protectia si igiena munncii din aceasta cauza. 59. n institutele de proiectare se va numi prin decizie, la nivelul fiecarei sectii sau filiale, o persoana care va ndeplini obligatiile privind activitatea de protectie si igiena a muncii, avnd si sarcina de a verifica si aviza documentatiile n cadrul CTE, daca s-au prevazut masuri de protectie si igiena a muncii, si daca aceste masuri garanteaza seuritatea muncii n timpul executarii lucrarilor de constructii. 60. n scolile de calificare, profesionale, licee sau scolile de maistri din sistemul de constructii se va prevedea programul instruire a elevilor de catre persoane atestate profesional, cu privire la protectia si igiena muncii, acordndu-se maximum de atentie formarii elevilor cu cunostinte adecvate privind securitatea muncii si cu deprinderea procedeelor de lucru corecte, care sa-i protejeze mpotriva riscurilor profesionale. n aceste scoli se vor organiza cabinete de instructaj pentru protectia muncii si poligoane demonstrative, solicitndu-se n acest scop sprijinul specialistilor n domeniul protectiei muncii din cadrul agentiilor economice de constructii. 61. Persoana care este numita prin decizie sa ndeplineasca sarcinile de protectie a muncii va participa la sedintele consiliului de administratie n care se discuta activitatea sau problemele de protectie si igiena a muncii. 62. Lunar se vor analiza n consiliul de administratie situatia accidentelor de munca si a mbolnavirii profesionale, activitatea de instruire, precum si eficienta acesteia, controalele efectuate privind respectarea regulilor de protectie si igiena a muncii, abaterile constatate, conditiile de munca, precum si ntreaga activitate de protectie si igiena a muncii, stabilindu-se masuri pentru eliminarea deficientelor.63. Personalul ncadrat n compartimente de protectie si igiena a muncii va trebui sa urmeze cursuri de perfectionare la intervale de cel mult 3 ani si sa obtina calificative corespunzatoare la examenul final, pentru a fi mentinut pe post. Persoanele care nu obtin calificativele corespunzatoare vor fi scoase imediat din aceasta activitate, primind alte sarcini . 64. Consiliile de administratie ale agentilor economici vor stabili prin regulamentul de ordine si functionare si prin fisa postului, atributiile si raspunderile privind protectia si igiena muncii pentru toti salariatii care trebuie sa contribuie la realizarea acestei activitati. 65. Prin decizia consiliului de administratie se vor numi salariatii care au obligatia de serviciu sa efectueze instructajul de protectie si igiena a muncii pentru toate fazele de instruire prevazute de legislasia n vigoare. 66. Compartimentul de protectie si igiena a muncii va desfasura n mod obligatoriu o activitate de control pe teren al locurilor de munca, afectnd n acest scop minimum 50% din timpul de lucru. 67. Controlul locurilor de munca se va desfasura pe baza de grafic lunar aprobat de consiliul de administratie. n timpul controlului se vor urmari urmatoarele aspecte: a. Verificarea modului de respectare a legislatiei, a regulilor de protectie si igiena a muncii, alte dispozitii legale, organizarea locului de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina; b. Verificarea modului cum snt respectate tehnologia de lucru sau instructiunile de lucru, organizarea n conditii de securitate a activitatii; c. Identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza a procesului tehnologic, la utilaje si instalatii si, n mod deosebit, la lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;d. Verificarea modului cum se efectueaza instructajul periodic la locul de munca, precum si eficienta lui;e. Verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie tipizate, interzicnd provizoratele si improvizatiile. n acest scop se va consulta "Catalogul de dispozitive si elemente tipizate de protectia muncii" editat de IPC - S.A.; f. Verificarea existentei dispozitivelor si aparatelor de protectie a muncii de pe utilaje si instalatii (limitatoare de cursa, Iimitatoare de sarcina, semnalizatoare de oprire, semnalizatoare optice si acustice de avertizare aparatori etc.); g. Verificarea modului cum snt respectate regulile de electrosecuritate si existenta mijloacelor de protectie individuale si generale; h. Verificarea cu deosebita atentie a asigurarii tuturor mijloacelor pentru prevenirea accidentelor prin cadere de la naltime si prin caderea de obiecte, dupa cum urmeaza: - scule, conform prevederilor din regulament; - cai de acces amenajate corespunzator; - balustrade de protectie; - goluri n plansee acoperite sau mprejmuite; - platforme de lucru; - avertizarea locurilor periculoase; - copertine; precum si alte amenajari prevazute n regulament si n proiectele de executie. i. Verificarea existentei autorizatiilor ISCIR pentru utilajele care snt supuse acestor verificari conform legislatiei si a autorizatiilor interne pentru personalul care trebuie autorizat conform prevederilor regulamentului. 68. Dupa terminarea controlului se va ntocmi o nota de constatare care va cuprinde concluzii privind verificarea aspectelor mentionate la punctele a-i, propunndu-se masuri de remediere si sanctionare a vinovatilor pentru deficientele constatate.69. Deficientele constatate se vor remedia de regula n timpul controlului, iar n cazul cnd remedierea nu este posibila imediat, se va stabili pentru acest lucru un termen care va fi urmarit de catre persoana care a facut controlul. 70. n cazul n care se constata n timpul controlului lipsa unor amenajari sau dispozitive care ar prezenta pericole potentiale de accidentare, persoana care exercita atributiile de protectie si igiena a muncii va opri lucrul prin dispozitie scrisa, cernd completarea locului de munca cu amenajarile sau dispozitivele care lipsesc. 71. n afara atributiilor de control al locurilor de munca, personalul care se ocupa cu activitatea de protectie si igiena a muncii mai are urmatoarele atributii: - efectueaza instructajul introductiv general de protectie si igiena a muncii; . - ntocmeste lista de dotari necesare locurilor de munca cu dispozitivele de protectie prevazute n proiectele de executie, precum si cu cele a caror lipsa de pe santiere o constata cu ocazia controalelor efectuate; - asista la pregatirea si executia lucrarilor cu grad ridicat de periculozitate; - verifica din punct de vedere al protectiei muncii documentatia de executie, cernd completarea sau respingerea ei, n cazul n care nu cuprinde masurile si dispozitivele necesare executiei n conditii de securitate a muncii; - participa, n calitate de consultant de specialitate, la activitatea comisiilor de asigurare a proiectelor de executie; - tine evidenta accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale, ct si a datelor statistice n legatura cu ele, analiznd cauzele care au condus la producerea lor, iar pe baza acestor date trage concluziile necesare prevenirii altor accidente similare; - vizeaza pentru legalitate documentele privind acordarea echipamentului de protectie si de lucru; - rezolva problemele legate de asigurarea drepturilor muncitorilor prevazute n legislatia n vigoare; - participa la ntocmirea contractului colectiv de munca, urmarind sa fie cuprinse n el toate drepturile prevazute n legislatia pentru muncitori; - face propuneri pentru completarea regulamentului de protectie si igiena a muncii si pentru instructiunile de lucru; - urmareste realizarea propagandei de protectie si igiena a muncii.Cabinetul de protectie si igiena a muncii 72. Cabinetul de protectie si igiena a muncii este o unitate specializata pentru realizarea instruirii, testarii si propagandei, n scopul de a actiona asupra comportamentului de munca al muncitorilor din activitatea de constructii-montaj si de a le asigura securitatea n timpul lucrului. 73. Cabinetele de protectie si igiena a muncii se vor organiza n toate unitatile care au mai mult de 100 de muncitori angajati, de asemenea n liceele industriale, scolile profesionale si scolile de calificare. 74. Cabinetele de protectie si igiena a muncii vor fi dotate cu materiale demonstrative si documentare (planse, pliante, ilustrate, albume) si cu mijloace moderne de tehnica audio-vizuala, utile activitatii de instruire si de testare, prin care se realizeaza demonstrarea temelor predate, transmiterea cunostintelor de formare si educare a muncitorilor. 75. Mijloacele tehnice audio-vizuale vor fi integrate totdeauna n lectiile de instructaj, pentru a pune n evidenta si a favoriza ntelegerea de catre muncitori a fenomenelor, proceselor si obiectelor care snt explicate la instruire. 76. Unitatile de constructii-montaj snt obligate sa asigure spatiul, dotarea cu mobilier si cu aparatura necesara, precum si ncadrarea cu personalul necesar acoperirii cerintelor, n functie de volumul de activitate, numarul de muncitori, gradul de dispersare, etc. 77. Pe lnga cabinetele de protectie si igiena a muncii se vor asigura si poligoane demonstrative, dotate cu dispozitive de protectie si mijloace de aparare, n scopul sustinerii demonstratiilor practice n cadrul lectiilor de instruire. 78. n cadrul cabinetelor de protectie si igiena a muncii se vor organiza testari periodice privind cunostintele de protectie a muncii ale ntregului personal, conform prevederilor prezentului regulament. 79. Cabinetele de protectie si igiena a muncii vor organiza sisteme de instruire, concepute dupa principii pedagogice, capabile sa satisfaca cerintele de securitate reclamate de conditiile de munca n constructii si sa formeze indivizi cu deprinderi de munca corespunzatoare regulilor de protectie si igiena a muncii. 80. Este strict interzisa practicarea metodei de instruire n cadrul cabinetelor de protectie si igiena a muncii, care consta n punerea la dispozitia muncitorilor a unor materiale de informare, ca: regulamente, legi, instructiuni, etc., fiind lasati apoi sa se descurce singuri, iar la sfrsitul duratei de 8 ore prevazute de regulament fiind pusi sa semneze fisa de instructaj. 81. Sistemele de instruire vor fi concepute pe baza factorilor de risc reprezentati de: lipsa cunostintelor profesionale necesare, lipsa unor deprinderi de munca formate corect, lipsa unor aptitudini de munca corespunzatoare meseriei si indisciplina.[top]CAPITOLUL 8 Controlul medical al personalului 82. Toti lucratorii din constructii vor fi supusi la angajare unui control medical, iar n timpul desfasurarii activitatii, la controale medicale periodice. Intervalul de timp ntre doua controale medicale nu va depasi un an. 83. Muncitorii care presteaza lucrari la naltime nu vor fi admisi la astfel de lucrari daca nu au controlul medical efectuat si mentiunea medicului specialist pe fisa de instructaj "apt pentru lucrul la naltime.84. Mecanicii de utilaje, soferii si pistolarii vor avea certificate de aptitudine pentru meseriile respective din partea medicilor specialisti n psihiatrie, iar controlul medical pentru aceste meserii se va face trimestrial. 85. Elevii si studenti alfati n perioada de practica nu vor fi admisi la lucru fara efectuarea vizitei medicale. 86. n scopul protejarii sanatatii, persoanele angajate pentru organizarea controalelor medicale prevazute n articolele precedente, consiliile de administratie din unitatile de constructii- montaj si conducatorii scolilor care pregatesc meseriasii pentru constructii au urmatoarele obligatii: - sa se afilieze la o policlinica medicala la care sa se faca controlul medical al personalului; - sa ceara tuturor muncitorilor sa se prezinte la controlul medical la termenele stabilite de regulamentul de protectie si igiena a muncii; - sa nu admita nici unui angajat schimbarea locului de munca sau a meseriei fara aviz medical; - sa sprijine persoanele care, ca urmare a recomandarilor medicale, trebuie sa-si schimbe locul de munca;- sa urmareasca aplicarea masurilor curativ profilactice stabilite de catre personalul medical, ca urmare a controalelor medicale efectuate. - Concluziile controlului medical la angajare vor fi consemnate pe fisa de angajare, iar la controlul medical periodic, pe instructaj pentru protectia muncii. Unitatile de constructii snt obligate sa completeze fisa de angajare si fisa de protectie a muncii, cu toate datele privind meseria, locul de munca si specificul activitatii celor trimisi la control medical.- Elevii si studentii n practica vor fi trimisi la control medical n aceleasi conditii ca si restul angajatilor. [top]CAPITOLUL 9 Instructajul de protectie si igiena a muncii 89. Instructajul de protectie a muncii are drept scop formarea deprinderilor de munca corecte si formarea unui comportament adecvat cerintelor de securitate a muncii. Instruirea este obligatorie si trebuie sa aiba caracter permanent, att la locul de munca, ct si n toate formele de scolarizare si nvatamnt. 90. Muncitorii care lucreaza n constructii trebuie sa fie instruiti si sa cunoasca specificul lucrarilor care se executa pe santiere, regulile generale de protectie si igiena a muncii care rezulta din tehnologiile de executie, precum si cele specifice locului de munca unde si executa meseria. 91. Este strict interzis ca un muncitor sa fie admis la lucru fara sa fie instruit, indiferent ca este angajat permanent, temporar sau sezonier; de asemenea, vor fi instruiti studentii, elevii sau ucenicii care fac practica n unitati de constructii si persoanele nensotite care fac vizite n santiere. 92. Consiliile de administratie ale unitatilor de constructii sunt obligate sa asigure conditiile organizatorice pentru efectuarea unei instruiri eficace a tuturor angajatilor si n mod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau procese tehnologice. 93. Instructajul specific de protectie si igiena a muncii trebuie sa fie un proces continuu si se va realiza n etape esalonate n timp, n scopul formarii reflexelor de securitate fata de riscurile profesionale. 94. Instructajul de protectie a muncii va cuprinde urmatoarele faze: - instructajul introductiv general; - instructajul la locul de munca; - instructajul periodic. 95. Instructajul introductiv, general se face la cabinetul de protectie muncii de catre personalul compartimentului de protectie si igiena a muncii numit prin decizii ale consiliilor de administratie, si se preda urmatoarelor categorii de personal: muncitorilor noi angajati; - muncitorilor transferati de la o unitate la alta; - muncitorilor veniti n unitate prin detasare; - studentilor, elevilor, ucenicilor care si fac practica profesionala; - oricarei persoane nensotite careia i se permite accesul n unitate. 96. Durata instructajului introductiv general pentru toate meseriile practicate n activitatea de constructii-montaj este de minimum 8 ore, durata fiind conditionata de capacitatea de nsusire a cunostintelor de catre persoana instruita, dar nu mai mult de 24 ore. 97. La repartizarea n, munca a muncitorilor se vor mentiona, scris, meseria si locul de munca, pentru ca instruirea se se faca n functie de specificul acestora.98. Scopul instructajului introductiv general este ca muncitorii noi angajati sa cunoasca specificul activitatii de constructii-montaj si regulile generale de protectie si igiena a muncii pe care trebuie sa le respecte n timpul lucrului. 99. Instructajul introductiv general se va face n cadrul cabinetului de protectie si igiena a muncii, ntocmindu-se n acest scop o tematica de instruire n care vor fi tratate detaliat urmatoarele puncte: a. importanta nsusirii regulilor de tehnica a securitatii muncii n constructii-montaj; b. importanta respectarii disciplinei n munca, a prevederilor regulamentului de organizare si functionare, a codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la protectia si igiena muncii;c. drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor n vigoare; d. reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistnd asupra locurilor de trecere pericu loase (treceri peste cai ferate, uzinale sau prin instalatii n functiune), de asemenea asupra folosirii numai a cailor de acces amanajate;e. respectarea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare; f. interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante si a utilajelor n functiune; pericolul pe care l reprezinta fumatul sau existenta focului deschis n unele locuri;g. pericolul pe care l reprezinta fumatul sau existenta focului deschis n unele locuri;h. reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicndu-se limitele greutatilor admise;i. reguli privind manipularea si depozitare a materialelor inflamabile, explozibile si toxice; j. necesitatea purtarii si folosirii corecte n timpul lucrului a echipamentului de protectie si de lucru prevazut n normativul republican; k. obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de tehnica a securitatii si interzicerea improvizatiilor; l. interdictia pentru muncitori de a lucra n alt loc de munca dect n acela n care a fost repartizat sa lucreze; se interzic n mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor si ajutatul la repararea utilajelor; m. interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de ntretinere a utilajelor n timpul functionarii lor (ungere, curatire); n. notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat; o. interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru; p. notiuni generale de igiena a muncii, insistndu-se asupra igienei individuale; q. acordarea primului ajutor n caz de accidentare si n mod deosebit n caz de electrocutare;r. notiuni asupra modului de efectuare a respiratiei artificiale. 100. La terminarea instructajului general, muncitorii vor fi supusi unei verificari riguroase a cunostintelor dobndite n timpul celor 8 ore de instruire, si numai daca se constata ca si-au nsusit cunostintele necesare se va completa fisa de instructaj cu datele prevazute n imprimat, apoi se va semna de catre instructor si muncitorul instruit care va fi repartizat Ia locul de munca.n cazul n care, la verificarea cunostintelor lor, se constata ca muncitorii nu snt suficient de instruiti, se repeta instructajul pna la asimilarea cunostintelor necesare. 101. La prezentarea muncitorului la locul de munca, conducatorul acestuia (maistru, tehnician, inginer) va verifica fisa de instructaj la rubrica instructaj general; daca fisa este corect ntocmita, contine toate datele cerute de aceasta rubrica si este semnata de catre persoana care a facut instructajul si de catre muncitorul instruit, se va trece la efectuarea instructajului la locul de munca. n cazul n care datele din rubrica instructaj introductiv general, lipsesc, sunt incomplete sau incorect ntocmite, conducatorul locului de munca va trimite muncitorul napoi Ia cabinetul de protectie a muncii, cernd printr-o nota scrisa completarea datelor care lipsesc. 102. Este strict interzisa admiterea muncitorilor la instructajul de la locul de munca, daca nu a fost efectuat instructajul introductiv general, sau daca acesta nu a fost corect efectuat. Conducatorii locurilor de munca snt direct raspunzatori de ncalcarea acestei prevederi.103. Instructajul la locul de munca se face tuturor muncitorilor prevazuti la art. 95, mai putin persoanelor carora li se permite accesul n unitate nensotite. 104. Instructajul de la locul de munca se face de catre conducatotul acestuia, durata lui depinznd de complexitatea si gradul de dificultate a lucrarilor ce urmeaza sa fie executate, dar nefiind mai mica de 8 ore. 105. Instructajul de la locul de munca se efectueaza pe baza regulilor de protectie si igiena a muncii si a instructiunilor speciale elaborate pentru locul de munca la care va lucra muncitorul angajat. 106. Pentru instruirea muncitorilor la locul de munca se va ntocmi o tematica incluznd urmatoarele puncte:a. cunostinte despre riscurile de accidentare si mbolnavirile profesionale specifice meseriei si locului de munca; b. cunostinte despre mijloacele (dispozitivele) metodele de prevenire a accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale specifice meseriei si locului de munca; c. descrierea mijloacelor tehnice de protectie a muncii cu care este dotat locul de munca, obligativitatea folosirii si pastrarii lor; d. descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora n timpul muncii; e. organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei, curateniei si a disciplinei n timpul lucrului; f. corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii lor pentru asigurarea deplinei securitati a muncitoriior n timpul procesului de munca, insistndu-se asupra celor dificile si periculoase si, n mod special, a celor executate la naltime; g. evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau mbolnaviri profesionale si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente; h. obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere, interzicndu-se depozitarea materialelor pe aceste cai; i. interdictia de a executa alte lucrari dect cele pentru care muncitorul este calificat si are instructajul facut; j. interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule dect cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit; k. necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie nainte de nceperea lucrului, aratndu-se pericolul pe care l reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protectie a muncii defecte; l. modul de efectuare a transportului n interiorul santierului n conditii de securitate si mijloacele de transport care pot fi utilizate; m. folosirea instalatiilor electrice n conditii de deplina securitate si interdictia de a interveni la instalatii electrice defecte pentru muncitorii de alta profesie dect cea de electrician de ntretinere; n. mijloace de prim ajutor n caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde snt amplasate acestea si accesul la ele; o. reguli de lucru stabilite prin proiectele de executie, care nu se gasesc n prezentul regulament. 107. Dupa terminarea timpului de instructaj la locul de munca, acesta fiind de minimum 8 ore, se va face verificarea riguroasa a cunostintelor nsusite de muncitori la acest instructaj, completndu-se rubrica de fisa prevazuta pentru aceasta instruire, si se va semna de catre persoana care a facut instructajul si de catre persoana instruita. n cazul n care muncitorul instruit nu a asimilat cunostintele necesare, instruirea se va repeta pna la nsusirea completa a acestuia. 108. Dupa terminarea instructajului introductiv general si a instructajului la locul de munca, muncitorul va fi testat de catre seful ierarhic al sefului punctului de lucru, care va semna fisa de instructaj la rubrica respectiva. 109. Este strict interzis ca un muncitor sa fie admis Ia lucru fara sa aiba efectuate instructajul introductiv general si cel la locul de munca, precum si testarea cunostintelor de catre seful ierarhic al conducatorului locului de munca. 110. Instructajul periodic n activitatea de constructii-montaj se face la locul de munca dupa 30 de zile de la angajare si se repeta mereu la acest interval de timp. Instructajul periodic se face naintea nceperii lucrului si are drept scop sa reaminteasca muncitorilor regulile de protectie si igiena a muncii si sa fie discutate reguliIe de protectie a muncii care trebuie respectate la lucrarile care urmeaza sa fie executate n perioada urmatoare. 111. Instructajul periodic se face n mod obligatoriu n urmatoarele cazuri: - cnd un muncitor a lipsit mai mult de 30 de zile de la lucru; - cnd s-au modificat tehnologiile de lucru, s-au schimbat utilajele sau sculele; - cnd muncitorul a fost mutat la alt loc de munca; - cnd au aparut modificari ale regulilor de protectie a muncii;- la revenirea muncitorilor din concediu pentru incapacitate temporara de munca, n urma unui accident sau a unei boli. 112. Fisele de instructaj pentru protectia si igiena muncii se vor pastra de catre conducatorul locului de munca si snt valabile numai n unitatea care le-a ntocmit. 113. Pentru vizitatori n grup ai santierului, pentru lucratori temporari sau zilieri, ct si pentru echipe de proiectanti, se pot ntocmi fise colective de instructaj conform formularului tipizat. 114. n functie de complexitatea lucrarilor si de gradul de periculozitate al lucrarilor se vor face instructaje bilunare, saptamnale si chiar zilnice. 115. nainte de nceperea fiecarei zile de munca, se va face un mic instructaj privind lucrarile care urmeaza sa fie executate, descriindu-se fazele de lucru, factorii de risc si masurile necesare de protectie a muncii. Acest instructaj se va face de catre maistru, sau n cazul n care maistrul are mai multe lucrari care snt dispersate, el va fi nlocuit de seful de echipa la instruirea zilnica. Fisele de instructaj pentru protectia muncii se vor completa fara corecturi n toate rubricile, si fara omisiuni. Datele personale, semnaturile pentru instructajul introductiv general, instructajul la locul de munca si testarea sefului ierarhic al conducatorului locului de munca trebuie sa fie pastrate si sa nsoteasca fisele completate pe toata durata activitatii n unitatea titularului. 116. Fisele de instructaj care nu contin semnaturile n original, duplicatele, copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea ss indescifrabil sunt lipsite de valabilitate. 117. La instructajul de protectie si igiena a muncii, n toate fazele, nu se instruiesc mai mult de 20 de persoane odata si nu se instruiesc muncitori de profesii diferite. 118. Este interzisa instruirea muncitorilor n stare de oboseala, bolnavi sau n stare de ebrietate. 119. Persoanele care, potrivit legii si regulamentului de protectie si igiena a muncii, au sarcina sa efectueze instructajul de protectie a muncii, sunt obligate sa efectueze aceste instructaje cu foarte multa constiinciozitate si cu respectarea prevederilor regulamentului prezent, fiind raspunzatoare, din punct de vedere legal, n cazul n care se constata accidentarea unui muncitor care n-a fost instruit corespunzator regulamentului. 120. Instructajul zilnic se va face n urmatoarele conditii: a. nainte de nceperea programului, conducatorul punctului de lucru va efectua n fiecare zi un instructaj privind lucrarile care urmeaza a se executa n ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistndu-se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protectie necesare si a mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca.La acest instructaj vor participa sefii formatiilor de lucru si toti muncitorii prezenti. b. Durata instructajului zilnic nu va fi mai mare de 15 minute, exceptie facnd lucrarile foarte periculoase, unde durata poate fi majorata pna la stabilirea detaliata a procedeelor de lucru; c. La lucrarile cu grad ridicat de periculozitate, la care, potrivit regulamentului, trebuie sa acorde asistenta tehnica compartimentul de protectie a muncii, acesta va participa si la instructajul zilnic si, mpreuna cu maistru si seful formatiei, vor stabili metodologia de lucru si procedeele de prevenire a accidentelor de munca.[top]CAPITOLUL 10 Repartizarea personalului la locurile de munca 121. Toate procesele de munca vor fi conduse si supravegheate de persoane care au pregatirea profesionala corespunzatoare functiei si care au fost numite n acest scop . 122. Repartizarea muncitorilor la locurile de munca se va face n functie de urmatoarele criterii: a. calificarea profesionala pe care o impune gradul de tehnicitate a lucrarilor care li se ncredinteaza; b. conditiile n care se desfasoara munca, factorii de risc si mbolnavirile profesionale; c. aptitudinile pentru meserie, experienta, capacitatea fizica si psihica; d. starea de sanatate, respectndu-se cu strictete avizele medicale; e. conditiile speciale de munca care trebuie asigurate femeilor si tinerilor. 123. La repartizarea persoanelor cu infirmitati se vor avea n vedere urmatoarele conditii: a. recomandarea medicala privind capacitatea de munca, respectndu-se cu strictete interdictiile stabilite de medici;b. nivelul la care a scazut capacitatea fizica sau psihica de munca prevazuta n certificatul medical de stabilire a infirmitatii; c. specificul locului de munca sa permita munca n echipa si posibilitatea ca persoanele cu infirmitati sa poata fi supravegheate permanent; d. exigentele cerute de locul de munca sau de meserie, astfel ca acestea sa nu poata cauza riscuri de accidentare sau de mbolnavire pentru persoanele infirme sau pentru cei care lucreaza mpreuna cu ele n echipa. 124. La locurile de munca cu potential ridicat de accidentare vor fi repartizati numai muncitorii cu nzestrare fizica deosebita, aptitudini certe pentru meseria si lucrarea n executie, precum si multa experienta n munca. 125. La lucrarile care se executa la naltime se vor repartiza numai muncitori care ntrunesc conditiile de vrsta, sanatate, calificare si experienta prevazute n prezentul regulament. 126. Tinerii sub 18 ani nu vor fi admisi sa lucreze n locuri de munca grele sau periculoase si nu li se vor ncredinta munci pe care sa le execute singuri, ci numai n cadrul unei echipe. 127. Femeile gravide vor fi repartizate la munci usoare, care sa nu le dauneze sanatatii si care sa asigure ntocmai cerintele starii fiziologice n care se afla, fiind interzisa repartizarea lor la munci care se executa n poztie ghemuita sau n ghenunchi. 128. Este interzisa ncadrarea n munca a tinerilor sub 16 ani. Tinerii ntre 16 si 18 ani vor fi admisi la angajare numai cu consimtamntul scris al partilor sau al tutorilor si vor presta munci nepericuloase, potrivite cu nzestrarea lor fizica, aptitudinile si cunostintele lor.129. La repartizarea tinerilor sub 18 ani se vor avea n vedere urmatoarele interdictii: a. repartizarea lor la munci grele, vatamatoare sau periculoase; b. depasirea timpului normal de lucru de 8 ore; c. lucrul n timpul noptii. La repartizarea muncitorilor la lucru se vor respecta cu strictete toate prevederile si interdictiile prevazute n prezentul regulament privind meseriile si operatiile care se executa n activitatea de constructii-montaj.[top]CAPITOLUL 11 Propaganda de protectie si igiena a muncii 130. Propaganda de protectie si igiena a muncii are drept scop sa formeze n constiinta muncitorilor convingerea ca respectarea regulilor de protectie a muncii si comportamentului corect n timpul lucrului contribuie la prevenirea accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale. nlaturarea cauzelor care contribuie la producerea accidentelor si mbolnavirilor profesionale se poate face numai printr-o munca de educare permanenta si intensa. 131. Mijloacele de propaganda trebuie sa corespunda scopului urmarit, textul si imaginile trebuie sa fie sugestive si clare, sa aiba calitati instructive, astfel nct privindu-Ie, muncitorii sa nteleaga cum trebuie sa lucreze pentru a se feri de accidente. 132. Propaganda de protectie si igiena a muncii se realizeaza prin urmatoarele mijloace: a. cabinetul de protectie si igiena a muncii; b. instructiuni scrise de protectie si igiena a muncii; c. afise de protectie a muncii, placarde, placi avertizoare, panouri, caricaturi tematice de protectie a muncii, schije, semne conventionale de comanda; d. filme, diafilme, diapozitive. 133. Conducatorul punctului de lucru va ntocmi, n colaborare cu compartimentul de protectie a muncii, instructiunile proprii de lucru, care vor fi aprobate de consiliul de administratie. Compartimentul de protectie si igiena a muncii va pastra la cabinet un exemplar din aceste instructiuni. 134. Instructiunile proprii de protectie si igiena a muncii trebuie sa corespunda cu instructiunile de lucru si tehnologiile de executie, detaliindu-le si explicndu-le pe acestea, privind modul corect si nepericulos de executie, astel nct sa fie prevenite accidentele si bolile profesionale. 135. Instructiunile proprii de protectie si igiena a muncii vor fi revizuite periodic, la cel mult 3 ani, si ori de cte ori se schimba utilajele, se modifica tehnologiile de lucru, sau se fac modernizari.136. Instructiunile de protectie a muncii trebuie sa fie formulate clar si concis pentru a fi usor memorate, iar termenii n care sunt redactate trebuie sa fie cei folositi n tehnologiile de lucru. 137. Consiliile de administratie, mpreuna cu compartimentul de protectie si igiena a muncii (sau persoana nsarcinata cu aceasta activitate), vor ntocmi si afisa la toate locurile de munca (utilaje, instalatii, lucru la naltime, locuri periculoase, faze, operatii) instructiuni proprii cuprinznd urmatoarele prevederi: a. reguli de protectie si igiena a muncii cu caracter general si reguli specifice locului de munca; b. reguli suplimentare de protectie a muncii, necesare prevenirii accidentelor; c. reguli de protectie si igiena a muncii privind ntretinerea, interventiile si repararea utilajelor sau instalatiilor; d. reguli de protectie privind electrosecuritatea, specifice locului de munca (daca este cazul); e. dispozitivele de protectie necesare, precum si modul lor de folosire; f. echipamentul de protectie individual; g. avertizarea asupra pericolelor care pot aparea n timpul lucrului; h. modul de a actiona al muncitorilor n caz de pericol;i. masuri de prim ajutor care trebuie luate n diferite situatii; 138. Afisul se va folosi pentru a influenta comportamentul muncitorilor, avnd drept scop eliminarea comportarilor periculoase care pot provoca accidente.Pentru a fi eficace, afisul trebuie sa contina sfaturi concrete specifice locului de munca unde este amplasat. Redactarea textelor trebuie facuta astfel:- texte care contin indicatii; - texte care contin interdictii; - texte combinate (indicatii si interdictii); - texte de prevenire a pericolului; 139. Placarda este un mijloc de propaganda care trebuie sa contina sfaturi scurte sau instructiuni privitoare la: modul cum trebuie sa lucreze si sa se comporte muncitorii, ndeplinind n general rolul de a atrage atentia si a avertiza despre un loc periculos. 140. Panoul va fi asezat ntr-un loc vizibil si va contine materiale documentare privind noutati n domeniul protectiei muncii descrieri de accidente care au avut loc si masuri de prevenire. 141. Filmul va fi folosit ca mijloc de propaganda foarte eficace prin puterea de sugestie si patrundere. EI stimuleaza dorinta de cunoastere si interesul muncitorilor, contribuind la aIegerea corecta a fenomenelor, actiunilor sau a procedeelor de munca, justificnd cerintele privitoare la securitatea muncii. Folosit pentru reconstituirea accidentelor de munca, el creeaza emotii si sentimente puternice, influentnd atitudinea muncitorilor fata de pericolul pe care l reprezinta nerespectarea regulilor de protectie a muncii, precum si executie lucrarilor n conditii de insecuritate.[top]CAPITOLUL 12 REGULI DE IGIENA A MUNCll. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR. Reguli de igiena a muncii privind efortul fizic 142. Muncitorii nu vor executa transporturi manuale si nu vor presta activitati permanente care necesita ridicari de materiale a caror greutate depaseste valorile din tabelul de mai jos: Distantele, pe care se executa transportul manual al greutatilor nu va depasi 60 m, diferenta de nivel va fi de maximum 4 m pe schele sau scari, iar naltimea maxima la care se pot ridica manual pe verticala sarcinile admise fi de 1,5 m. Greutati maxime admise de purtat sau de ridicat n raport grupele de vrsta:FemeiBarbati

Grupa de vrstaGreutateGrupa de vrstaGreutate

KgKg

16-18 ani516-18 ani12

18-21 ani818-21 ani25

21-40 ani1221-45 ani50

40-50 ani1045-55 ani30

peste 50 ani8peste 55 ani20

143. La ncarcarea si descarcarea materialelor a caror greutate depaseste valoarea din tabel, sau n cazul n care diferenta de nivel este mai mare de 4 m, se vor folosi utilaje sau se va lucra n echipa, astfel ca efortul repartizat pe fiecare muncitor sa nu depaseasca Iimitele admise.144. Cnd muncitorii lucreaza cu ntreruperi, reprezentnd mai mult de 65 % din programul de lucru, la ridicarea sarcinilor nu se vor putea depasi urmatoarele greutati: a. Ia adulti: femei - 20 kg, barbati - 50kg; b. la adolescenti: fete - 12 kg, baieti - 20 kg. Transportarea sarcinilor manual, pe plan nclinat, se va limita pentru barbati la 25 kg fara ntreruperi si la 30 kg cu ntreruperi, iar la femei 12 kg, lucrnd cu ntreruperi. 145. Transportarea greutatilor pe plan nclinat cu roaba sau caruciorul se va face n limitele tabelului urmator:Mijloace de transportGreutatea n kgnclinarea terenului %

femeibarbati

- cu roaba, pe terenconsolidat sau pescnduri....507520 %

- cu carucior avnd 3 sau 4roti, pe teren neted....10013010 %

- cu carucior avnd 2 roti,pe teren neted11515020 %

- cu carucior avnd roti,pe teren accidentat608010 %

- cu vagonete, pe linie...40060010 %

- cu vagonete suspendate,pe sine.....60080010 %

146. Greutatile transportate, conform prevederilor acestui capitol se reduc cu 50 % pentru femeile gravide pna n luna a 5-a Este strict interzisa repartizarea femeilor gravide sa execute transporturi de sarcini care implica efort fizic dupa luna a 5-a. Acordarea primului ajutor n caz de accidentare 147. Agentii economici au obligatia sa organizeze posturi de prim ajutor si sa asigure cu truse sanitare locurile de munca care prezinta pericole de accidentare sau de mbolnavire profesionala. 148. Posturile si trusele de prim ajutor vor fi dotate cu materialele si medicamentele necesare, conform baremurilor sanitare.149. Persoanele care acorda primul ajutor vor fi instruite de personal medico-sanitar asupra modului si conditiilor n care se acorda primul ajutor si a modului n care se transporta accidentatii la spital. 150. n posturile de prim ajutor se vor afisa regulile privind acordarea primului ajutor, numele persoanelor care fac parte din echipa de prim ajutor si locul unde pot fi gasite. Mijloacele de asigurare a primului ajutor, medicamentele, instrumentele si un caiet de evidenta a utilizarii acestor mijloace se vor pastra n trusele sanitare. 151. Postul de prim ajutor sau trusele sanitare vor fi date n grija unui salariat al unitatii, cu locul de munca permanent, bine plasat, care va avea sarcina de serviciu de a urmari si completa postul sau trusa cu mijloacele necesare. 152. Medicul la care este afiliata unitatea va controla modul de functionare a posturilor de prim ajutor, dotarea, modul de utilizare a truselor si a medicamentelor si va da ndrumarile necesare, testnd persoanele care acorda primul ajutor asupra cunostintelor n domeniu. Fracturi si luxatii 153. Se aseaza accidentatul astfel ca partea vatamata sa nu se miste n timpul transportului, pentru a nu se risca transformarea fracturii ntr-o rana deschisa care ar putea proveni din taierea unei vene sau artere de catre vreun segment de os ascutit, precum si pentru a atenua durerile n timpul transportului spre spItal.Nu se va intervenii pentru ndepartarea luxatiei de catre muncitorul care acorda primul ajutor, aceasta obligatie revenind medicului chirurg.154. La fracturile craniene, provocate de lovituri la cap sau de caderea n cap, se vor aplica imediat comprese reci.Cnd se presupune ca s-a produs o fractura a coloane vertebrale, prin cadere de la naltime sau alte cauze accidentatul va fi ridicat de jos cu mare atentie, cu ajutorul unei scnduri introduse cu grija deosebita sub corpul sau. n timpul acordarii primului ajutor n astfel de cazuri, este cu desavrsire interzisa ndoirea corpului persoanei accidentate, deoarece n astfel de cazuri se poate sectiona maduva spinarii, fapt care provoaca paralizia membrelor sau chiar moartea. 155. La fracturarea sau luxatia claviculei, se va pune sub brat un sul sau ghemotoc din vata sau crpe, se va bandaja bratul dupa ce va fi ndoit din cot n forma de unghi drept, cu bandajul aplicat dinspre partea vatamata spre spate, apoi se va lega mna de gt cu o legatura prinsa de antebrat sau cot si se va aplica o compresa rece pe fractura sau luxatie. 156. La fractura sau luxatia oaselor bratelor se vor aplica atele (scndurele) pe ambele parti ale bratului fracturat, apoi se va lega bratul de gt, la fel ca la fractura claviculei, dar fara a mai baga ghemotoace sub brat, si n acest caz se vor aplica comprese reci pe partea vatamata. 157. La fracturarea oaselor palmei se va pune n palma putina vata, apoi se va bandaja pe o scndura Iata ct palma minii, dupa care se vor aplica comprese reci. 158. La fracturi sau luxatii ale picioarelor se va imobiliza partea vatamata prin sprijinirea cu o scndura, un bat, un carton gros etc, astfel ca un capat sa fie la subsuoara, iar celalalt pna la talpa (sau glezna). 159. La fracturile de coaste se va bandaja strans pieptul sau se va strnge cu un prosop n timpul expiratiei.160. La contuziile produse n regiunea abdominala, nsotite de lesin, sau la contuziile pe alte parti ale corpului, produse n cadere, va fi chemata imediat salvarea pentru transportarea accidentatului la spital, ntruct exista pericolul unei rupturi de organ si al hemoragiei interne. 161. n cazul unui corp strain patruns sub piele sau sub unghii, acesta va fi extras ntreg, iar locul va fi dezinfectat cu tinctura de iod si bandajat.162. n cazul unei ntinderi sau luxatii a tendoanelor, se vor apIica cormprese reci, un bandaj strns si repaus.Raniri 163. n cazul ranirilor, este posibila infectarea cu microbi aflati pe pielea ranii, n aerul din mediul nconjurator, n pamnt, minile salvatorului sau pe un pansament nesterilizat. Sunt n mod deosebit periculoase ranile acoperite cu pamnt, n astfel de cazuri fiind obligatoriu ca unitatea sanitara la care se prezinta ranitul sa faca injectii antitetanos. 164. Pentru a se evita formarea puroiului la aplicarea pansamentului, se vor respecta urmatoarele reguli: a. persoana care executa pansamentul trebuie sa se spele bine pe mini cu sapun sau, daca sunt conditii, sa-si unga degetele cu tinctura de iod, n aceste conditii evitnd sa atinga rana cu degetul; b. este interzisa spalarea ranilor cu apa sau cu orice medicament, de asemenea acoperirea ei cu prafuri sau unsori; c. nu este permisa curatirea ranii cu nisip sau pamnt; d. nu este permisa nlaturarea de pe rana a cheagurilor; e. pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim ajutor. 165. Materialul pentru pansament va fi despachetat astfel, nct sa nu se atinga cu minile partea care urmeaza a fi aplicata pe rana. 166. n cazul lipsei unor pansamente sterile, se va ntrebuinta o batista curata, de preferinta caIcata proaspat, sau o fsie pnza curata.Hemoragii 167. Hemoragiile pot fi venoase, arteriale sau capilare. Hemoragiile venoase se caracterizeaza prin curgere continua de snge rosu nchis, iar cele arteriale prin curgere de snge rosu clar, n jet sacadat. 168. La acordarea primului ajutor se va urmari oprirea imediata a hemoragiei, procedndu-se astfel: a. partea ranita va fi ridicata n sus; b. rana care sngereaza va fi acoperita cu pansamente sterile luate din pachet, facute ghemotoc si presate usor pe rana, fara atingerea ranii cu degetele; deasupra se aplica un strat de pansamente sau vata si se bandajeaza strns. Acest pansament compresiv nu se aplica atunci cnd pe rana snt corpuri straine (schije, bucati de sticla, etc) sau cnd este vorba de o fractura cu fragmente de os n plaga; c. daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul com- presiv, se apasa vasele sanguine care alimenteaza regiunea ranita, prin ndoirea extremitatiior la ncheietura, de deasupra hemoragiei, legnd extremitatile, apoi se trimite urgent accidentatul la medic sau se aduce medicul. 169. Oprirea hemoragiei arteriale prin apasarea cu degetul a vasului sanguin pe osul apropiat, se face cu eficacitate n urmatoarele cazuri. a. hemoragiile de la gt si cap, apasnd artera carotida la nivelul gtului spre vertebre; b. hemoragiile din palme si degete, masnd artera humerala la ncheietura bratului; c. hemoragiile de la subsoara si de la umar, apasnd asupra arterei de sub brat (artera axilara al carei puls se simte batnd subsuoara; d. hemoragiile de pe obraz, buze, barbie, apasnd artera faciala pe maxilarul inferior; e. hemoragiile de la extremitatile inferioare, apasnd arterelefemurale pe oasele bazinului la plica inghinala de la baza coapsei si a arterei poplitee, n spatiul din spatele genunchiului; Apasarea vasului sanguin pe osul respectiv trebuie sa fie facuta cu putere. 170. Oprirea hemoragiilor prin ndoirea extremitatilor inferioare se face apasnd la ncheieturi cu ajutorul unui ghemotoc sau sul, din orice material, care se aseaza n cavitatea formata din ndoirea ncheieturii situate mai sus de rana, apoi ndoind ncheietura pna la refuz peste ghemotoc sau sul. n aceasta pozitie, piciorul sau mna se leaga de corp. 171. Cnd ndoirea ncheieturii nu este posibila din cauza unor fracturi concomitente, pentru oprirea hemoragiilor puternice se va proceda la legarea ranii cu un cordon de jur-mprejurul membrului respectiv, deasupra hemoragiei. Drept cordon poate fi ntrebuintata orice tesatura elastica, un tub de cauciuc, o jartiera, o bretea. nainte de a se aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat ct mai sus, iar cordonul va fi pus ct mai aproape de umar sau sold. Locul unde se leaga cordonul va fi nfasurat n prealabil cu o tesatura moale. 172. Legatura facuta pentru a opri hemoragia nu poate fi mentinuta mai mult de 90 de minute, pentru a nu produce moartea tesuturilor din cauza lipsei sngelui. Accidentatul va fi, transportat imediat la spital, avnd fixat pe haina un bilet indicnd ora cnd a fost facuta legatura. 173. n cazul hemoragiei nazale, accidentatul va fi culcat sau asezat cu capul pe spate, i se va desface camasa la gt, se vor pune prisnite cu apa rece, i se vor strnge narile cu degetele, apoi se va introduce n nas un tampon de vata cu tifon steril, mbibat cu apa oxigenata. Electrocutari 174. n primul rnd se scoate accidentatuI de sub actiunea curentului electric, deconectnd instalatia care este n contact cu accidentatul.175. n cazul n care accidentatul este n contact cu instalatia electrica la naltime si este posibil ca la ntreruperea curentului electric acesta sa cada, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii. 176. Daca ntreruperea curentului nu este posibila imediat, la curentul de joasa tensiune (sub 500 V) se va actiona pentru scoaterea accidentatului, asigurnd salvatorul cu echipament electroizolant la mini si la picioare. 177. La curentul de nalta tensiune (peste 500 V), accidentatul nu va fi atins dect dupa ntreruperea curentului electric. 178. Dupa ntreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea primului ajutor, care consta n descheierea hainelor, ncalzirea picioarelor si a corpului si nceperea imediata a efectuarii respiratiei artificiale. Sansele de revenire, ale accidentatului depind n totalitate de executarea n termenul cel mai scurt posibil a respiratiei artificiale, orice secunda de ntrziere n astfel de cazuri putnd fi fatala . 179. Primul ajutor se acorda chiar la locul accidentului; transportarea accidentatului se va face numai cnd pe locul respectiv pericolul de electrocutare continua sa ameninte pe accidentat si pe salvator, sau cnd exista alte pericole (producerea de explozii sau intoxicatii). Respiratia artificiala se face tot timpul transportului fara ntrerupere, pna la spital. Arsuri 180. Arsurile pot fi provocate din diverse cauze ca: substante lichide si solide fierbinti, aburi, arc electric etc. La acordarea primului ajutor n cazul arsurilor se procedeaza n urmatoarea ordine: se scoate cu grija deosebita mbracamintea, se panseaza locul arsurii cu comprese sterilizate sau pnza curata, arsura nu se atinge cu minile si nu se unge cu alifii, uleiuri, vaselina sau cu alte solutii. 181. Sunt interzise urmatoarele interventii:a. spargerea basiciior formate de arsuri; b. nlaturarea eventualelor materiale lipite de rana; c. smulgerea partilor de haine arse, lipite de corp; La arsurile prvocate de arcul electric la ochi, se vor aplica prisnite cu acid boric. 182. Arsurile provocate de substante chimice (acide sau alcaline) se vor spala imediat cu apa multa sau ntr-un curent repede de apa curgatoare. Dupa spalare se va aplica o prisnita cu solutie de soda (2 % bicarbonat de sodiu) n cazul arsurilor cu acizi, cu solutie slaba de otet sau acid boric (1,5 % acid boric) n cazul arsurilor cu alcaline. Lesin, insolatie, soc caloric 183. n cazul aparitiei unei tendinte de lesin (ameteala, accese de voma, ntunecarea vederii, lipsa de aer), sau de lesin efectiv, accidentatul va fi culcat cu capul n jos si picioarele putin ridicate si i se va da sa miroasa o solutie de amoniac. Se va stropi fata cu apa rece. Cnd s-au produs insolatii sau soc caloric cu simptome de slabiciune sau dureri de cap, mers nesigur, puls slabit, etc., accidentatul va fi scos imediat la aer si umbra, dezbracat, culcat, apoi va fi stropit cu apa rece pe fata si piept. Daca este constient, i se va da apa sa bea. La ntreruperea brusca a respiratiei, i se va face respiratie artificiala. Respiratia artificiala Procedee de reanimare prin respiratie artificiala. 185. Reanimarea prin respiratie artificiala se practica n cazurile de accidentare prin electrocutare, cazurile de asfixiere sau de nec. Metoda respirati