1

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS” DIN GALA ŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Str. Gării, nr. 63-65, et. 1, Galaţi, 800003, tel. 0336 130164, tel/fax 0236 321307

www.ugal.ro., www.dppd.ugal.ro, depepede2003 @yahoo.com

REGULAMENT

PRIVIND ÎNSCRIEREA, ÎNDRUMAREA, ELABORAREA ŞI EVALUAREA

LUCRĂRII DE LICENŢĂ/DISERTAŢIE

Finalizarea programului de studii de licenţă Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (P.I.P.P.) şi a programului de studii de masterat interdisciplinar Management educaţional (ME) este condiţionată de promovarea examenelor din toţi anii de studiu şi se realizează în cadrul examenului de licenţă/disertaţie care certifică dobândirea competenţelor profesionale, corespunzătoare calificărilor de „profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar”, respectiv „manager educaţional”. ÎNSCRIEREAÎNSCRIEREAÎNSCRIEREAÎNSCRIEREA

Pentru înscrierea la examenul de licenţă/disertaţie, fiecare student va completa o cerere tip (anexa 1) la secretariatul D.P.P.D., în luna ultima lună de cursuri din anul anterior celui de finalizare a studiilor. în care va menţiona trei propuneri de teme pentru lucrarea de licenţă/disertaţie, precum şi trei propuneri de cadre didactice, cu domeniu de competenţă în acord cu temele alese, pentru care optează în vederea coordonării lucrării de licenţă/disertaţie.

Tematica lucrărilor de licenţă/disertaţie este propusă de către D.P.P.D., studenţii având posibilitatea de a alege din temele propuse (anexa 2, anexa 3), sau de a propune alte teme, conforme cu specificul programului de studii şi competenţele profesionale.

Desemnarea conducătorilor ştiinţifici se face de către D.P.P.D., în funcţie de următoarele criterii:

a) corespondenţa dintre domeniul tematic al lucrării de licenţă/disertaţie şi domeniul de competenţă ştiinţifică al coordonatorului;

b) opţiunea scrisă a studenţilor, în ordinea înscrierilor şi în funcţie de gradul de încărcare a fiecărui cadru didactic.

Calitatea de conducător stiinţific al lucrării de licenţă/disertaţie o poate avea orice profesor care a desfăşurat activităţi didactice în cadrul programelor de studii Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, respectiv Management educaţional.

D.P.P.D. afişează deciziile finale privind alocarea temei de licenţă/disertaţie şi a coordonatorului ştiinţific. ELABORAREA şi DEPUNEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIEELABORAREA şi DEPUNEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIEELABORAREA şi DEPUNEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIEELABORAREA şi DEPUNEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE

Elaborarea lucrării de licenţă/disertaţie este o probă menită să evidenţieze capacitatea studenţilor de a valorifica competenţele acumulate în cadrul programului de studii, de a investiga fenomenul educaţional în ansamblu, folosind adecvat metodologia cercetării ştiinţifice, cu scopul de a identifica factorii şi modalităţile de optimizare/inovare/ dezvoltare a procesului educaţional şi a activităţii de management la nivelul organizaţiei şcolare.

Elaborarea lucrării trebuie să releve preocuparea studentului de a-şi actualiza sistematic cunoştinţele de specialitate şi psihopedagogice, de a analiza şi a evalua critic diferitele abordări privind domeniul de specialitate sau domeniul managementului educaţional.

Studentul are obligaţia de a colabora cu profesorul coordonator pe toată durata elaborării lucrării, potrivit unui program stabilit de comun acord. În caz contrar, conducătorul ştiinţific are

2

dreptul să nu acorde avizul de acceptare pentru susţinerea lucrării, acordând o notă sub nivelul minim de promovare [6(şase)].

Coordonatorii lucrărilor de licenţă/disertaţie au obligaţia de a asigura consilierea metodico-ştiinţifică în vederea elaborării şi definitivării lucrării şi de a oferi studenţilor reperele necesare pentru monitorizarea şi autoevaluarea gradului în care lucrarea corespunde standardelor de calitate.

Răspunderea pentru conţinutul şi calitatea lucrării de licenţă/disertaţie, precum şi pentru respectarea normelor deontologice privind creaţia ştiinţifică şi drepturile de autor, revine integral studentului. Nota acordată de către profesorul coordonator pentru lucrarea de licenţă/disertaţie reflectă, în ansamblu, calitatea lucrării şi nu a coordonării ştiinţifice.

Depunerea lucrării de licenţă/disertaţie se face la secretariatul D.P.P.D., în formă printată (legată tip carte) şi pe suport electronic, respectiv pe CD, în format pdf. Lucrările de licenţă/disertaţie depuse de studenţi se înregistrează, cu număr şi dată, la secretariatul instituţiei organizatoare a programului de studii.

Pentru depunerea lucrării este necesar avizul scris de acceptare/neacceptare pentru susţinere şi nota propusă de către profesorul coordonator. Cadrele didactice care coordonează lucrări de licenţă/disertaţie au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare lucrare coordonată, avizul de acceptare/neacceptare a lucrării şi de a preciza nota acordată. În cazul în care lucrarea nu este acceptată pentru susţinere, fiind apreciată sub nota minimă 6 (şase), coordonatorul stiinţific are obligaţia de a preciza motivele respingerii. Studenţii aflaţi în această situaţie pot depune contestaţie, în termen de 48 ore de la data limită pentru depunerea oficială a lucrărilor de licenţă/disertaţie. Contestaţiile se rezolvă în termen de 72 de ore de la data înregistrării.

Lucrarea de licenţă/disertaţie constituie o parte importantă a evaluării competenţelor studenţilor şi trebuie să demonstreze abilitatea acestora de a concepe şi a realiza o cercetare independentă, în acord cu exigenţele de redactare a unei lucrări ştiinţifice în domeniu. Pentru a obţine nota minimă de promovare 6 (şase), studentul trebuie să demonstreze cunoaşterea literaturii de specialitate aferentă temei abordate şi a metodologiei cercetării educaţionale.

Având în vedere specificul pregătirii academice oferită absolvenţilor în sistem Bologna, lucrările de licenţă/disertaţie vor cuprinde cercetări educaţionale practic-aplicative de diferite tipuri: observaţionale, experimentale, cantitative, calitative, cercetări integrate sau de acţiune – realizate cu ajutorul metodelor şi instrumentelor specifice de investigaţie pedagogică (exemple: anchete pe bază de chestionar sau interviu, instrumente standardizate, experiment pedagogic, observaţie sistematică, studii de caz, abordări comparative ale fenomenelor şi curentelor pedagogice şi manageriale, programe de intervenţie cu caracter educaţional etc.).

Indiferent de natura cercetării întreprinse, la susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie studentul trebuie să demonstreze că şi-a format competenţele specifice domeniului.

Pe lângă standardele privind calitatea conţinutului ştiinţific, lucrarea de licenţă/disertaţie trebuie să respecte şi o serie de standarde privind forma de redactare şi de prezentare. Recomandările privind structura, cuprinsul, paginaţia, referinţele bibliografice şi alte detalii pentru elaborarea lucrării de licenţă/disertaţie sunt prezentate în anexa 4 a prezentului regulament. EVALUAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ /EVALUAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ /EVALUAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ /EVALUAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE DISERTAŢIE DISERTAŢIE DISERTAŢIE

Evaluarea lucrărilor de licenţă/disertaţie se realizează în 2 etape: 1. Avizarea pentru acceptare/neacceptare în vederea susţinerii şi acordarea notei de către

coordonatorul ştiinţific, minim 6 (şase); 2. Aprecierea de către comisia examenului de licenţă/disertaţie cu note de la 1 la 10, nota

minimă de promovare fiind 6 (şase). Pentru asigurarea calităţii lucrării de licenţă/disertaţie se recomandă ca în procesul de

elaborare şi susţinere să fie avute în vedere criteriile de evaluare, aplicabile atât la avizarea şi notarea de către coordonatorul ştiinţific, cât şi la susţinerea în faţa comisiei de examinare:

Criterii Indicatori de evaluare

I. Tema • Actualitatea temei şi relevanţa acesteia pentru domeniul în care se

susţine licenţa/disertaţia;

3

• Importanţa teoretică şi practic-aplicativă a temei tratate; • Rigurozitatea şi precizia delimitării temei din contextul general al

domeniului; • Abordarea unei probleme de interes major pentru practica şcolară şi managerială sau pentru cunoasterea unor fenomene educaţionale;

II. Documentarea ştiin ţifică

• Actualitatea informaţiilor ştiinţifice; • Fundamentarea teoretică a temei propuse de lucrare (argumentarea

alegerii temei; relevanţa reperelor teoretice alese; utilizarea riguroasă a conceptelor, ideilor, teoriilor; calitatea surselor bibliografice – titluri noi, reviste de specialitate; calitatea sintezei; concluzii relevante);

• Capacitatea de prelucrare a informaţiilor obţinute din diverse surse documentare;

• Autonomie faţă de sursele bibliografice (prelucrarea critică, formularea ideilor personale şi focalizarea pe temă; idei sau deschideri teoretice originale)

• Completitudinea abordării ştiinţifice; • Oportunitatea şi actualitatea bibliografiei în raport cu tema lucrării; • Citarea corectă a surselor bibliografice; • Consemnarea bibliografiei, conform normelor metodologice.

III. Ipoteza (ipotezele) de lucru

• Capacitatea de identificare şi formulare clară şi corectă a ceea ce se urmăreste a se demonstra în lucrare.

IV. Structura

• Concordanţa structurii lucrării cu tema tratată, gradul în care lucrarea acoperă întreaga problematică inclusă în titlul lucrării;

• Delimitarea clară a cadrului conceptual şi a domeniului teoretic al temei;

• Succesiunea logică a capitolelor şi a subcapitolelor; • Caracterul unitar al lucrării şi al fiecărui capitol; • Ponderea aspectelor practice; • Raportul dintre fundamentarea teoretică a lucrării şi partea practic

–aplicativă;

V. Conţinut

• Fundamentarea teoretică (ştiinţifică, psihologică, pedagogică, sociologică, filosofică etc.) a problemei abordate;

• Încadrarea corectă a temei în domeniul de studiu; • Corelarea aspectelor de organizare şi a metodologiei cu specificul

lucrării, cu tipul de cercetare; • Caracterul sistematic al lucrării; • Stil şi originalitate în abordarea problematicii vizate • Calitatea proiectului de cercetare/proiectului aplicativ – partea

experimentală (claritatea obiectivelor; definirea ipotezelor, operaţionalizarea corectă a conceptelor şi a variabilelor; structurarea etapelor de lucru)

• Ordinea logică şi cronologică a cercetării; • Rigoarea metodologiei de cercetare (selecţia optimă a metodelor de

investigaţie şi de prelucrare a datelor; alegerea şi descrierea subiecţilor – lot, eşantion, cazuri);

• Reprezentativitatea grupurilor de experimentare şi control; • Rigurozitatea şi valoarea experimentelor şi/sau a observaţiilor

efectuate în scopul verificării ipotezelor cercetării; • Înregistrarea, măsurarea şi prezentarea riguros stiinţifică a datelor

culese; • Prelucrarea şi corelarea datelor;

4

• Evaluarea şi compararea rezultatelor iniţiale şi finale (pretest si posttest);

• Interpretarea corectă a rezultatelor (concordanţa cu natura datelor); • Formularea clară a concluziei lucrării (confirmarea sau infirmarea

ipotezei sau a ipotezelor de lucru); • Aplicabilitatea rezultatelor lucrării; • Contribuţia personală a autorului lucrării, evidenţierea aspectelor

inovative; • Legătura dintre concluziile lucrării şi conţinutul acesteia; • Validitatea propunerilor şi a direcţiilor de valorificare ulterioară a

cercătării; • Claritatea instrumentelor de cercetare şi a datelor prezentate în

anexe; • Corelaţia dintre instrumentele de cercetare şi obiectivele cercetării;

VI. Forma

• Corectitudinea exprimării; • Aspectul estetic, sublinieri în text; • Ilustratii, tabele, grafice etc.; • Respectarea condiţiilor de tehnoredactare date;

VII. Susţinerea lucrării

• Demonstrarea capacităţii de sinteză, a cunoasterii temeinice, aprofundate a problemei tratate;

• Susţinerea într-o manieră problematizată, nu descriptivă; • Prezentarea si sustinerea ideilor majore din punct de vedere

teoretic; • Sublinierea valorii practic-aplicative a demersului întreprins; • Capacitatea de valorificare a conţinutului lucrărilor bibliografice

mai importante în argumentarea ideilor si a concluziilor; • Capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de abordare,

relevarea unor aspecte, alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii educaţionale);

• Utilizarea mijloacelor moderne pentru susţinerea lucrării.

Aprobat în şedinţa Consiliului D.P.P.D. în data de 7.05.2012

5

Anexa 1

UNIVERSITATEA „DUN ĂREA DE JOS” DIN GALA ŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Nr. înregistrare ______/______________

CERERE

pentru alocarea temei lucrării de licenţă / disertaţie şi a coordonatorului ştiinţific1

____________________________________________________________________,

[numele, iniţiala tatălui, prenumele, numele de căsătorie (dacă este cazul)]

student(ă) în anul ________ la specializarea ______________________________, solicit

alocarea temei lucrării de licenţă / disertaţie şi a coordonatorului ştiin ţific pentru sesiunea

___________________________________.

I. OPŢIUNI TEME DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE2

1.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 2.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 3.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ II. OPŢIUNI COORDONATOR ŞTIINŢIFIC3

1.______________________________________________________________________________

2.______________________________________________________________________________

3.______________________________________________________________________________

Data Semnătura _____________ ____________________

1 Informa ţiile din prezenta cerere se completează cu majuscule 2 Se vor face 3 opţiuni de teme 3 Se precizează 3 opţiuni pentru coordonatorul ştiin ţific

6

Anexa 2

PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂPROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂPROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂPROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLARPEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLARPEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLARPEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

TITLURI ORIENTATIVE PENTRU ELABORAREA LUCR ĂRILOR DE LICENŢĂ

I. ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR a) Pedagogie. Psihologia educaţiei 1. Modalităţi de valorificare a jocului didactic în procesul de socializare a preşcolarilor 2. Rolul jocurilor şi activităţilor la alegere în formarea şi dezvoltarea independenţei şi creativităţii copiilor preşcolari 3. Modalităţi de valorificare a povestirii în activităţile de învăţare din grădiniţă 4. Organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor practice din grădiniţă 5. Rolul activităţilor integrate în stimularea creativităţii copilului preşcolar 6. Specificul activităţii de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţilor comune din grădiniţă 7. Rolul activităţilor pe arii de stimulare în creşterea valenţelor informativ-formative ale procesului instructiv-educativ din grădiniţă 8. Particularităţile alternativei educaţionale "Step by step" în învăţământul preşcolar românesc 9. Modalităţi de valorificare a parteneriatului gradiniţă-familie-comunitate în formarea personalităţii preşcolarului 10. Relaţia joc-învăţare-creaţie în activităţile de învăţare din grădiniţă 11. Rolul activităţilor liber alese în dezvoltarea imaginaţiei la vârsta preşcolară. 12. Metode şi tehnici de evaluare a progreselor copilului preşcolar 13. Rolul activităţilor integrate în realizarea educaţiei morale la vârsta preşcolară 14. Modalităţi de valorificare a activităţilor extracurriculare în grădiniţă 15. Particularităţile metodelor activ-participative în învăţământul preşcolar 16. Valorificarea relaţiei şcoală-familie în socializarea copilului preşcolar 17. Modalităţi de diferenţiere şi individualizare a activităţii instructiv-educative din grădiniţă 18. Rolul activităţilor integrate în realizarea obiectivelor „noilor educaţii” în învăţământul preşcolar 19. Modalităţi de diferenţiere şi individualizare a activităţilor de învăţare din învăţământul preşcolar 20. Strategii didactice utilizate pentru dezvoltarea vocabularului la vârsta preşcolară 21. Parteneriatul educaţional – modalitate de eficientizare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă 22. Modalităţi de stimulare şi dezvoltare a creativităţii la vârsta preşcolară 23. Rolul strategiilor complementare de evaluare în perfecţionarea actului evaluativ din grădiniţă 24. Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de orientare spaţială a preşcolarilor 25. Rolul metodelor bazate pe acţiune în eficientizarea activităţii instructiv-educative din învăţământul preşcolar. 26. Diferenţierea şi individualizarea procesului didactic în cadrul jocurilor şi activităţilor la alegere. 27. Modalităţi de valorificare a activităţilor integrate pentru formarea conduitei moral-civice la vârsta preşcolară 28. Strategii didactice de realizare a educaţiei ecologice în învăţământul preşcolar 29. Modalităţi de eficientizare a actului evaluativ în ciclul preşcolar 30. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale însuşirii citit-scrisului la vârsta preşcolară 31. Direcţii de valorificare a particularităţilor psihologice ale aspectelor procesuale şi motivationale ale învăţării la copilul preşcolar

7

32. Modalităţi de eficientizare a strategiilor didactice în învăţământul preşcolar 33. Formal şi nonformal la nivelul procesului instructiv-educativ din grădiniţă 34. Metode şi mijloace de eficientizare a aspectelor de natură relaţională din grădiniţă 35. Modalităţi de valorificare a strategiilor didactice activ-participative în stimularea imaginaţiei preşcolarilor 36. Dezvoltarea creativităţii preşcolarilor prin activităţile integrate 37. Modalităţi de valorificare a jocului didactic în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale preşcolarilor 38. Modalităţi de cunoaştere, stimulare, dezvoltare a capacităţilor creatoare ale preşcolarului 39. Dezvoltarea capacităţilor senzoriale ale copilului preşcolar prin activităţile integrate din grădiniţă 40. Modalităţi de pregătire şi integrare a preşcolarilor în activităţile şcolare b) Educarea limbajului 1. Modalităţi de creştere a rolului formativ al activităţilor de povestire, repovestire, povestiri create de copii în activităţile de educare a limbajului din grădiniţă 2. Învăţarea prin dramatizare – strategie de formare şi dezvoltare a capacităţii de comunicare a copilului preşcolar 3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală a copilului preşcolar prin activităţi liber alese 4. Rolul jocului didactic în optimizarea comunicării verbale şi nonverbale a preşcolarilor 5. Valorificarea literaturii pentru copii în scopul educaţiei moral-civice a preşcolarului 6. Modalităţi de valorificare a lecturii în activitatea de dezvoltare a vocabularului copilului preşcolar 7. Rolul activităţilor de educare a limbajului pentru însuşirea deprinderilor de scris-citit 8. Strategii didactice de activizare, îmbogăţire, nuanţare a vocabularului copilului preşcolar 9. Strategii de evaluare a rezultatelor activităţilor de educare a limbajului din grădiniţă 10. Modalitati de valorificare a jocului didactic in dezvoltarea limbajului la prescolari 11. Modalităţi de realizare a educaţiei pentru şi prin valori literare la vârsta preşcolară 12. Tradiţional şi modern în evaluarea activităţilor de educare a limbajului din învăţământul preşcolar c) Matematică 1. Rolul jocurilor logico-matematice în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale preşcolarilor 2. Modalităţi de formare a priceperilor şi deprinderilor de calcul mintal la vârsta preşcolară 3. Valorificarea activităţilor matematice în stimularea creativităţii copilului preşcolar 4. Metode şi procedee folosite în activităţile comune pentru formarea reprezentărilor matematice la vârsta preşcolară 5. Valente interdisciplinare ale jocurilor logico-matematice la vârsta preşcolară 6. Modalităţi de stimulare a activităţii independente a preşcolarului prin activităţile matematice 7. Strategii de evaluare a activităţilor cu conţinut matematic utilizate în ciclul preşcolar 8. Rolul, locul şi metodologia jocului didactic matematic în învăţământul preşcolar 9. Modalităţi de valorificare a exerciţiului în activităţile matematice din grădiniţă 10. Strategii evaluative utilizate în activităţile matematice din grădiniţă d) Ştiinţe 1. Rolul activităţilor de cunoaştere a mediului în formarea noţiunilor despre mediu şi viaţă în învăţământul preşcolar 2. Specificul strategiilor didactice utilizate în activităţile de cunoaştere a mediului din grădiniţă 3. Optimizarea actului evaluativ la activităţile de cunoaştere a mediului din ciclul preşcolar 4. Modalităţi de valorificare a jocului didactic în cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului din grădiniţă

8

5. Rolul activitatilor de cunoastere a mediului în formarea imaginii despre lumea înconjurătoare la copilul prescolar 6. Modalităţi de stimulare a creativităţii preşcolarilor prin activităţile de cunoaştere a mediului din grădiniţă 7. Modalitati de realizare a educatiei ecologice în învăţământul preşcolar 8. Rolul metodelor de explorare a realităţii în activităţile de cunoaştere a mediului din grădiniţă 9. Eficientizarea demersului evaluativ la activităţile de cunoaştere a mediului din ciclul preşcolar 10. Rolul jocurilor şi activităţilor liber alese în realizarea obiectivelor educaţionale din domeniul Ştiinţe. 11. Rolul mijloacelor de învăţământ în formarea noţiunilor şi reprezentărilor despre mediu la vârsta preşcolară e) Om şi societate 1. Specificul strategiilor didactice în realizarea educaţiei moral-civice la vârsta preşcolară. 2. Modalităţi de realizare a educaţiei pentru drepturile copilului în învăţământul preşcolar 3. Însuşirea normelor şi valorilor morale prin jocurile şi activităţile la alegere din grădiniţă. 4. Obiectivele, conţinutul şi metodologia activităţilor de educaţie pentru societate. 5. Modalităţi de valorificare a valenţelor formativ-educative ale activităţilor de educaţie pentru

societate din grădiniţă. 6. Aspecte comportamentale evaluate în urma desfăşurării activităţilor de educaţie pentru societate

din învăţământul preşcolar. 7. Modalitati de formare a comportamentului civic la preşcolari 8. Realizarea obiectivelor educaţiei moral-civice prin activitatile integrate 9. Cultivarea sentimentului patriotic prin activitatile integrate din grădiniţă 10. Aspecte metodice privind formarea noţiunilor legate de patrie, popor, eroi şi conducători la

prescolari f) Educaţie plastică 1. Stimularea creativităţii preşcolarilor în cadrul activităţilor de educaţie plastică din grădiniţă 2. Rolul desenului liber în valorificarea elementelor de limbaj plastic în ciclul preşcolar 3. Specificul strategiilor didactice utilizate în activităţile de educaţie plastică din grădiniţă 4. Modalităţi de individualizare şi diferenţiere a instruirii în cadrul activităţilor de educaţie plastică din grădiniţă 5. Rolul activităţilor integrate în realizarea obiectivelor din domeniul Estetic-Creativ 6. Mijloace, instrumente şi tehnici de lucru specifice educaţiei plastice în ciclul preşcolar 7. Modalităţi de realizare a educaţiei pentru şi prin valori plastic – picturale la vârsta preşcolară 8. Rolul strategiilor complementare în eficientizarea evaluării activităţilor de educaţie plastică din grădiniţă 9. Tehnici creative de realizare a educatiei plastice in gradinita 10. Noi abordari in realizarea educatiei estetice in invatamantul prescolar g) Educaţie muzicală 1. Rolul strategiilor didactice în formarea şi dezvoltarea simţului melodic al preşcolarului 2. Jocul muzical – strategie didactică de bază în realizarea obiectivelor educaţiei muzicale în ciclul

preşcolar 3. Strategii didactice folosite pentru dezvoltarea memoriei muzicale şi a simţului ritmic la

preşcolari 4. Direcţii de valorificare a activităţilor de educaţie muzicală în grădiniţă 5. Rolul exerciţiilor muzicale în formarea şi dezvoltarea deprinderilor melodice ale preşcolarilor 6. Modalităţi de educare a auzului muzical dificil 7. Rolul mijloacelor de învăţământ în activităţile de educaţie muzicală din grădiniţă 8. Modalităţi de eficientizare a evaluării la activităţile de educaţie muzicală din ciclul preşcolar

9

9. Rolul interdisciplinarităţii în activităţile de educaţie muzicală din grădiniţă 10. Eficientizarea actului evaluativ la activităţile de educaţie muzicală din ciclul preşcolar h) Educaţie fizică 1. Valenţe formative ale jocurilor motrice folosite la activităţile de educaţie fizică din învăţământul preşcolar 2. Modalităţi de valorificare a strategiilor didactice activ-participative pentru eficientizarea activităţilor de educaţie fizică din grădiniţă 3. Aspecte metodologice privind formarea deprinderilor motrice de bază din grădiniţă 4. Modalităţi de sporire a efectelor formative ale activităţilor de educaţie fizică în ciclul preşcolar 5. Valorificarea activităţilor de educaţie fizică pentru formarea deprinderilor şi obişnuinţelor igienico-sanitare ale copilului preşcolar 6. Rolul jocului didactic în dezvoltarea calităţilor fizice de bază ale preşcolarilor 7. Cultivarea calităţilor motrice specifice ale preşcolarilor prin activităţile de educaţie fizică. 8. Priceperile şi deprinderile motrice - componente efectorii ale activităţii motrice 9. Eficientizarea demersului de proiectare didactică a activităţilor de educaţie fizică din ciclul preşcolar 10. Rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea percepţiilor spaţiale ale preşcolarilor 11. Modalităţi de individualizare şi diferenţiere a instruirii în activităţile de educaţie fizică din grădiniţă i) Psihopedagogie specială 1. Particularităţi ale procesului instructiv-educativ din grădiniţă pentru preşcolarii cu cerinţe educaţionale speciale 2. Modalităţi de valorificare a metodelor activ-participative în predarea noţiunilor matematice la preşcolarii cu cerinţe educaţionale speciale 3. Specificul activităţilor de învăţare desfăşurate cu preşcolarii cu cerinţe educaţionale speciale 4. Metode de stimulare a comunicării verbale la preşcolarii cu cerinţe educaţionale speciale 5. Modalităţi de integrare socială a preşcolarilor cu cerinţe educaţionale speciale 6. Specificul evaluării performanţelor şcolare ale preşcolarilor cu cerinţe educaţionale speciale 7. Modalităţi de adaptare a curriculumului preşcolar în condiţiile educaţiei incluzive

II. ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR

a) Pedagogie. Psihologia educaţiei 1. Modalităţi de dezvoltare a vocabularului la vârsta şcolară mică 2. Tehnici de stimulare a creativităţii şcolarului mic 3. Valorificarea relaţiei şcoală-familie în socializarea şcolarului mic 4. Modalităţi de diferenţiere şi individualizare a activităţii instructiv-educative din clasele I-IV 5. Rolul interdisciplinarităţii în realizarea obiectivelor „noilor educaţii” în învăţământul primar 6. Particularităţi ale educaţiei morale la vârsta şcolară mică 7. Modalităţi de eficientizare a comunicării didactice în învăţământul primar 8. Modalităţi de stimulare şi dezvoltare a creativităţii la vârsta şcolară mică 9. Rolul jocului didactic în procesul de socializare a şcolarului mic 10. Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de orientare spaţială a şcolarului mic 11. Valorificarea procesului de învăţământ în vederea eficientizării capacităţii senzorial-perceptive a şcolarului mic

10

12. Strategii didactice utilizate în formarea priceperilor şi deprinderilor de scris-citit la vârsta şcolară mică 13. Rolul activităţilor extraşcolare în dezvoltarea capacităţii de socializare a şcolarului mic 14. Formarea conduitei moral-civice la vârsta şcolară mică 15. Modalităţi de realizare a educaţiei interculturale la vârsta şcolară mică 16. Strategii didactice de realizare a educaţiei ecologice în învăţământul primar 17. Rolul strategiilor activ-participative în formarea deprinderilor de muncă intelectuală la şcolarul mic 18. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale însuşirii citit-scrisului la vârsta şcolară mică 19. Direcţii de valorificare a particularităţilor psihologice ale aspectelor procesuale şi motivationale ale învăţării la şcolarul mic 20. Modalităţi de eficientizare a strategiilor didactice în învăţământul primar 21. Strategii didactice de stimulare a elevilor capabili de performanţe superioare 22. Rolul metodelor bazate pe acţiune în eficientizarea activităţii instructiv-educative la clasele I-IV 23. Formal şi nonformal la nivelul procesului instructiv-educativ din ciclul primar 24. Modalităţi de cultivare şi valorificare a intereselor cognitive la elevii din ciclul primar 25. Rolul strategiilor complementare de evaluare în perfecţionarea actului evaluativ în învăţământul

primar 26. Strategii de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar în învăţământul primar 27. Parteneriatul educaţional – modalitate de eficientizare a procesului instructiv-educativ din ciclul

primar 28. Strategii de eficientizare a managementului clasei în învăţământul primar 29. Modalităţi de eficientizare a actului evaluativ în ciclul primar 30. Metode şi mijloace de eficientizare a aspectelor de natură relaţională din ciclul primar 31. Creşterea performanţelor şcolare prin diferenţierea şi individualizarea activităţii instructiv-educative în ciclul primar 32. Modalitati de stimulare a creativitatii elevilor prin strategii activ-participative 33. Formarea deprinderilor de autoevaluare la şcolarii mici 34. Promovarea educatiei pentru sanatate prin continuturile curriculare din ciclul primar 35. Strategii didactice de dezvoltare a capacitatii de comunicare a scolarului mic 36. Formarea deprinderilor de munca independenta la scolarul mic 37. Programe de dezvoltare a creativitatii elevilor din clasele simultane in invatamantul primar 38. Particularitati ale socializarii scolarului mic din clasele eterogene etnic 39. Demersuri de realizare a educaţiei ecologice in invatamantul primar 40. Optimizarea comunicarii verbale si nonverbale din clasele I şi a II-a prin jocul didactic 41. Valorificarea jocului didactic in ameliorarea deficientelor de comunicare verbala a scolarului

mic 42. Modalitati de valorificare a jocului didactic in prevenirea si combaterea esecului scolar 43. Managementul relatiilor interpersonale in colectivul scolar 44. Valente si limite ale metodelor de lucru in grup la clasele I-IV b) Limba şi literatura romănă 1. Modalităţi de valorificare a lecturii explicative în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române

la clasele I-IV 2. Rolul activităţilor de educare a limbajului în pregătirea elevilor pentru însuşirea deprinderilor de

scris-citit 3. Strategii didactice de activizare, îmbogăţire, nuanţare a vocabularului şcolarului mic 4. Învăţarea prin dramatizare – strategie de formare şi dezvoltare a capacităţii de comunicare a şcolarului mic

5. Valorificarea elementelor de teorie literară in invatamantul primar 6. Dezvoltarea creativitatii elevilor din ciclul primar prin aria curriculara "Limba si comunicare"

11

7. Eficientizarea receptarii si intelegerii elementelor de teorie literara in invatamantul primar 8. Modalităţi de predare integrată a conţinuturilor din aria curriculară „Limbă şi comunicare” la

clasele I-IV 9. Rolul jocului didactic în optimizarea comunicării verbale şi nonverbale a elevilor din ciclul

primar 10. Strategii didactice de evaluare a rezultatelor activităţilor de limba română din clasele I-IV 11. Valorificarea literaturii pentru copii în scopul realizării educaţiei moral-civice în ciclul primar 12. Modalităţi de realizare a educaţiei prin şi pentru valori literare la vârsta şcolară mică 13. Tradiţional şi modern în evaluarea lecţiilor de limba română în ciclul primar c) Matematică 1. Modalităţi de formare a priceperilor şi deprinderilor de calcul mintal la vârsta şcolară mică 2. Metode şi procedee folosite pentru formarea reprezentărilor matematice la vârsta şcolară mică 3. Rolul jocurilor logico-matematice în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale şcolarului mic 4. Aspecte psihopedagogice şi metodice în însuşirea conceptului de număr, ca instrument al cunoaşterii la clasele I-IV 5. Particularitati ale rezolvarii si compunerii problemelor matematice in ciclul primar 6. Modalitati de eficientizare a strategiilor didactice in invatarea matematicii 7. Modalităţi de valorificare a exerciţiului în predarea-învăţarea matematicii la clasele I-IV 8. Valorificarea lecţiilor de matematică în stimularea creativităţii şcolarului mic 9. Aspecte metodice în rezolvarea şi compunerea problemelor matematice în ciclul primar 10. Probleme specifice predării-învăţării noţiunilor matematice în ciclul primar 11. Strategii de evaluare a activităţilor cu conţinut matematic din ciclul primar 12. Modalităţi de stimulare a activităţii independente a şcolarului mic prin lecţiile de matematică 13. Rolul, locul şi metodologia jocului didactic matematic în învăţământul primar 14. Strategii evaluative utilizate la disciplinele din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe” d) Ştiinţe 1. Modalităţi de valorificare a jocului didactic în cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului din ciclul primar 2. Specificul strategiilor didactice utilizate în predarea-învăţarea ştiinţelor în ciclul primar 3. Modalităţi de realizare a interdisciplinarităţii în predarea ştiinţelor în ciclul primar 4. Rolul lecţiilor de Ştiinţe în formarea noţiunilor ştiinţifice despre mediu şi viaţă în învăţământul primar 5. Modalităţi de stimulare a creativităţii elevilor din ciclul primar prin aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe” 6. Optimizarea actului evaluativ la disciplina Ştiinţe în ciclul primar 7. Rolul metodelor de explorare a realităţii în activitatea instructiv-educativă la Ştiinţe în ciclul primar 8. Eficientizarea demersului evaluativ la disciplina Ştiinţe în ciclul primar 9. Modalităţi de valorificare a activităţilor extracurriculare în procesul instructiv-educativ la disciplina Ştiinţe 10. Formarea constintei si conduitei ecologice a scolarului mic e) Istorie, Educaţie civică, Geografie 1. Particularităţile strategiilor didactice în realizarea educaţiei moral-civice la vârsta şcolară mică 2. Modalităţi de realizare a educaţiei pentru drepturile copilului în învăţământul primar 3. Formarea sistemului de reprezentări şi noţiuni istorice la clasele I-IV 4. Valorificarea conţinutului istoriei în formarea moral-civică a şcolarului mic

12

5. Însuşirea normelor şi valorilor morale prin lecţiile de educaţie civică 6. Obiectivele, conţinutul şi metodologia activităţilor de educaţie pentru societate în ciclul primar 7. Modalităţi de evaluare a schimbarilor comportamentale la disciplina „Educaţie civică” 8. Rolul activităţilor extraşcolare în însuşirea cunoştinţelor de istorie la clasele I-IV 9. Modalităţi de eficientizare a evaluării didactice în cadrul lecţiilor de istorie din ciclul primar 10. Rolul strategiilor complementare în evaluarea cunoştinţelor de istorie ale elevilor din ciclul primar 11. Rolul activităţilor extraşcolare în însuşirea cunoştinţelor de geografie la ciclul primar 12. Semnificaţia activităţilor practice în învăţarea geografiei la ciclul primar 13. Specificul mijloacelor de învăţământ în predarea-învăţarea geografiei la clasele primare 14. Modalitati de dezvoltare a gândirii istorice la şcolarul mic 15. Cultivarea sentimentului patriotic la scolarul mic prin activitatile extrascolare 16. Valorificarea elementelor de istorie locală în învăţământul primar f) Educaţie plastică 1. Modalităţi de valorificare a conţinutului disciplinei „Educaţie plastică” în educarea estetică a şcolarului mic 2. Rolul mijloacelor, instrumentelor şi tehnicilor de lucru specifice în evidenţierea valenţelor formativ-educative ale ariei curriculare „Arte” la ciclul primar 3. Modalităţi de realizare a educaţiei prin şi pentru valori plastic-picturale la vârsta şcolară mică. 4. Stimularea creativităţii şcolarului mic în cadrul lecţiilor de educaţie plastică 5. Specificul strategiilor didactice utilizate în predarea-învăţarea educaţiei plastice la clasele I-IV 6. Modalităţi de eficientizare a evaluării la disciplina „Educaţie plastică” 7. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a elevilor la disciplina „Educaţie plastică” 8. Modalităţi de individualizare şi diferenţiere a instruirii în cadrul orelor de educaţie plastică în cilul primar 9. Modalităţi de realizare a principiului intuiţiei în cadrul lecţiilor de „Educaţie plastică” din ciclul primar 10. Rolul desenului liber în valorificarea elementelor de limbaj plastic în ciclul primar g) Educaţie muzicală 1. Rolul exerciţiilor muzicale în formarea şi dezvoltarea deprinderilor melodice ale şcolarului mic. 2. Modalităţi de educare a auzului muzical dificil la şcolarul mic 3. Valorificarea lecţiilor de muzică în realizarea obiectivelor educaţiei estetice la clasele I-IV 4. Rolul mijloacelor de învăţământ în predarea lecţiilor de educaţie muzicală în ciclul primar 5. Strategii didactice utilizate în dezvoltarea memoriei muzicale şi a simţului ritmic a şcolarului mic 6. Jocul muzical – strategie didactică de bază în realizarea obiectivelor educaţiei muzicale în ciclul primar 7. Modalităţi de eficientizare a evaluării la disciplina „Educaţie muzicală” în ciclul primar 8. Rolul interdisciplinarităţii în procesul instructiv-educativ la disciplina „Educaţie muzicală” 9. Eficientizarea actului evaluativ la disciplina „Educaţie muzicală” în ciclul primar 10. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de autoevaluare la lecţiile de educaţie muzicală 11. Rolul strategiilor didactice în formarea şi dezvoltarea simţului melodic al şcolarului mic h) Educaţie fizică 1. Valenţe formative ale jocurilor motrice folosite la lecţiile de educaţie fizică în învăţământul primar

13

2. Eficientizarea lecţiilor de educaţie fizică din ciclul primar prin strategii didactice activ-participative 3. Metodologia formării şi consolidării deprinderilor motrice de bază ale şcolarului mic 4. Modalităţi de eficientizare a lecţiilor de educaţie fizică în ciclul primar 5. Valorificarea lecţiei de educaţie fizică pentru formarea deprinderilor şi obişnuinţelor igienico-sanitare ale şcolarului mic 6. Rolul jocului didactic în dezvoltarea calităţilor fizice de bază ale şcolarului mic 7. Cultivarea calităţilor motrice specifice ale şcolarului mic prin lecţiile de educaţie fizică 8. Priceperile şi deprinderile motrice - componente efectorii ale activităţii motrice la vârsta şcolară mică 9. Eficientizarea demersului de proiectare didactică a lecţiilor de educaţie fizică în ciclul primar 10. Tradiţional şi modern în demersul de evaluare şi apreciere a rezultatelor elevilor la lecţiile de educaţie fizică din clasele I-IV 11. Rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea percepţiilor spaţiale ale elevilor din ciclul primar 12. Modalităţi de individualizare şi diferenţiere a instruirii în lecţiile de educaţie fizică din ciclul primar i) Psihopedagogie specială 1. Particularităţi ale procesului instructiv-educativ din ciclul primar pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale 2. Modalităţi de valorificare a metodelor activ-participative în predarea noţiunilor matematice la copiii cu handicap de intelect 3. Specificul activităţilor didactice desfăşurate cu elevii cu cerinţe educaţionale speciale 4. Strategii de stimulare a comunicării verbale la copiii cu deficienţe mentale 5. Modalităţi de integrare socială a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale 6. Specificul evaluării performanţelor şcolare ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale din clasele I-IV 7. Particularităţile comunicării verbale la copii cu cerinţe educative speciale 8. Specificul educaţiei nonformale în contextul învăţământului integrat 9. Modalităţi de adaptare a curriculumului din ciclul primar la condiţiile educaţiei incluzive 10. Modalităţi de stimulare a motivaţiei pentru învăţare la şcolarii cu cerinţe educaţionale speciale

14

Anexa 3

PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERATPROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERATPROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERATPROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT MANAGEMENT EDUCAŢIONALMANAGEMENT EDUCAŢIONALMANAGEMENT EDUCAŢIONALMANAGEMENT EDUCAŢIONAL

TEMATICĂ ORIENTATIVĂ

PENTRU ELABOTRAREA LUCR ĂRILOR DE DIZERTAŢIE

Prof. univ. dr. Toader MUNTEANU 1. Importanţa evaluării instituţionale şi a acreditării furnizorilor de educaţie 2. Activitatea educaţională din perspectiva managementului calităţii în învăţământul

preuniversitar / universitar 3. Proceduri şi strategii privind asigurarea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar /

universitar 4. Tradiţional şi modern în asigurarea calităţii educaţiei. 5. Politici educaţionale de asigurare a calităţii. Abordare comparativă. 6. Calitatea educaţiei între eficienţă şi condiţionare. 7. Asigurarea calităţii în educaţie – strategie de aliniere la standardele educaţionale europene 8. Modalităţi de promovare a calităţii în educaţie 9. Managementul calităţii în educaţie: principii, politici, strategii 10. Rolul managerului şcolar în promovarea calităţii educaţionale.

Conf. univ. dr. Simona Mioara MARIN

1. Standarde privind elaborarea şi implementarea proiectelor în educaţie 2. Tehnici de elaborare şi prezentare a cercetărilor şi proiectelor educaţionale 3. Proiectul instituţional – modalitate de promovare a managementului strategic în educaţie 4. Tipuri de relaţii între managerul şi echipa organizaţiei şcolare 5. Modele de management şi dezvoltare organizaţională 6. Modalităţi de promovare a managementului strategic în educaţie 7. Orientări actuale în managementul educaţional 8. Optimizarea climatului educaţional la nivelul şcolii 9. Modalităţi de eficientizare a activităţii de management educaţional 10. Managerul şcolar între administraţie, management şi leadership 11. Politicile educaţionale în contextul procesului de reformare a sistemelor de învăţământ 12. Tradiţie vs modernitate în educaţie 13. Direcţii de evoluţie a sistemului de învăţământ românesc. 14. Noi politici educaţionale în formarea cadrelor didactice 15. Impactul sistemelor alternative de instruire

Lect. univ. dr. Valerica ANGHELACHE 1. Particularităţi ale schimbărilor educaţionale româneşti 2. Schimbarea educaţională între paradigma tradiţionalistă şi cea postmodernă 3. Strategii de promovare a schimbării la nivelul şcolii. Particularităţi pentru învăţământul

gimnazial/liceal/universitar 4. Perspective de abordare a procesului de schimbare educaţională 5. Schimbări de paradigmă în managementul educaţional 6. Educaţia pentru schimbare – necesitate a învăţământului românesc actual 7. Managerul şcolar în contextul schimbării educaţionale actuale

15

8. Curente în evoluţia managementului educaţional. Abordare comparativă 9. Diagnoza şi planificarea schimbărilor în şcoală – necesitate a dezvoltării durabile in educaţie 10. Impactul schimbărilor din educaţie asupra culturii organizaţionale a şcolii 11. Direcţii ale schimbării în managementul educaţional. Contextualizare românească 12. Profesionalizarea activităţii manageriale din perspectiva schimbării educaţionale 13. Modalităţi de promovare a schimbării la nivelul organizaţiei şcolare 14. Atitudinea faţă de schimbare a cadrelor didactice 15. Schimbări actuale în managementul educaţional

PSIHOLOGIE ORGANIZA ŢIONAL Ă Coordonator: Lect. dr. Benţea Corina 1. Căi de eficientizare a comunicării instituţionale în organizaţia şcolară 2. Comunicarea instituţională şi dezvoltarea culturii organizaţionale a şcolii 3. Influenţa comunicării instituţionale asupra variabilelor socio-afective, motivaţionale şi de performanţă ale organizaţiei şcolare 4. Analiza climatului socio-profesional: studiu de caz pe o organizaţie şcolară 5. Relaţia cultură organizaţională - atitudini faţă de muncă ale cadrelor didactice 6. Demersuri de analiză şi de ameliorare a comunicării organizaţionale 7. Strategii de creare şi de dezvoltare a identităţii organizaţiei şcolare 8. Comportamente contraproductive în organizaţiile şcolare 9. Managementul conflictelor în organizaţiile şcolare: modalităţi de evaluare şi de intervenţie 10. Climatul organizaţional şi implicaţiile sale psihologice 11. Evaluarea şi optimizarea stării de sănătate a organizaţiei şcolare 12. Relaţii interpersonale în mediu profesional : studiu de caz pe o organizaţie şcolară LEADERSHIP ŞI DEZVOLTAREA RESURSEI UMANE ÎN EDUCA ŢIE Coordonator: Lect. dr. Benţea Corina 1. Satisfacţie şi motivaţie profesională la cadrele didactice 2. Evaluarea performanţelor resurselor umane în organizaţiile educaţionale 3. Strategii de motivare a resurselor umane în organizaţiile educaţionale 4. Leader si leadership eficient în organizaţiile şcolare 5. Căi de evaluare şi de creştere a satisfacţiei profesionale la cadrele didactice 6. Managementul carierei în dezvoltarea resurselor umane din organizaţiile şcolare 7. Atitudini faţă de muncă şi satisfacţie profesională la cadrele didactice 8. Aspecte privind stresul profesional şi implicaţiile lui la cadrele didactice 9. Demersuri de analiză şi eficientizare a stilurilor de conducere în organizaţiile şcolare 10. Stiluri decizionale şi performanţă organizaţională (cu aplicaţie la organizaţia şcolară) 11. Direcţii de dezvoltare profesională a resurselor umane în organizaţiile şcolare MARKETING EDUCA ŢIONAL Coordonator: Lect. dr. Benţea Corina 1. Aspecte comparative privind utilizarea şi eficienţa practicilor de marketing educaţional în instituţiile şcolare 2. Strategii şi instrumente de analiză de marketing a mediului unei instituţii educaţionale 3. Analiza nevoilor specifice grupurilor ţinţă ale şcolii 4. Direcţii de dezvoltare a instituţiei şcolare prin politici şi strategii de marketing educaţional 5. Modalităţi şi instrumente de promovare a organizaţiei şcolare în mediul extern 6. Mixul de marketing şi imaginea şcolii în comunitate 7. Strategii de eficientizare a parteneriatului şcoală–familie-comunitate

16

Prof. univ. dr. Nicolae IOANA 1. Managementul comunicării în organizaţia şcolară 2. Strategii de eficientizare a comunicării organizaţionale 3. Rolul managerului educaţional în optimizarea comunicării în organizaţia şcolară 4. Comunicarea – premisă a eficienţei şi eficacităţii organizaţionale 5. Comunicarea interpersonală şi comunicarea managerială 6. Stiluri de conducere şi comunicare - tendinţe actuale în formarea managerilor 7. Blocaje în comunicarea organizaţională 8. Rolul comunicării în optimizarea climatului organizaţional 9. Relaţia stil managerial – stil de comunicare în managementul organizaţiei şcolare 10. Perspective de abordare a comunicării în organizaţia şcolară

Lect. univ. dr. Sandrina MINDU

1. Stiluri manageriale de intervenţie la nivelul şcolii în situaţii de criză educaţională 2. Forme de manifestare a creativităţii manageriale în învăţământul preuniversitar 3. Negocierea şi rezolvarea conflictelor în organizaţia şcolară 4. Strategii de rezolvare a situaţiilor de criză educaţională 5. Creativitatea managerială - cerinţă a managementului educaţional modern 6. Personalitatea profesorului manager 7. Tradiţional şi modern în intervenţia la nivelul organizaţiei şcolare 8. Modalităţi de abordare a conflictelor în organizaţia şcolară 9. Perspective de abordare a creativităţii manageriale 10. Personalitatea cadrului didactic din perspective creativităţii manageriale

Conf. univ. dr. Edith LUCAKS 1. Modalităţi de creştere a interactivitatii programelor de dezvoltare 2. Strategii de eficientizare a programelor de dezvoltare profesională 3. Dezvoltarea resursei umane prin programe de dezvoltare profesională 4. Tradiţional şi modern în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea programelor de dezvoltare

personală 5. Managementul programelor de dezvoltare profesională 6. Dezvoltarea profesională – cerinţă a managementului educaţional modern 7. Direcţii ale dezvoltării profesionale în contextul managementului strategic în educaţie

Conf. univ. dr. Mihai ANDRONE 1. Etica profesiunii didactice – între principii şi creativitate 2. Democraţie educaţională în România contemporană 3. Intervenţia managerială în conflictul profesional 4. Aspecte filosofice şi pedagogice ale responsabilităţii. 5. Practica educaţională între diversitate etică şi unitate deontologică. 6. Autoritate şi libertate în pedagogia modernă. 7. Rolul educaţiei morale în învăţământul românesc. 8. Direcţii noi în etica şi deontologia pedagogică.

17

Anexa 4

STANDARDE MINIMALE DE REDACTARE A LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE

Lucrarea de licenţă/disertaţie va avea urmatoarea structura orientativă:

1. Pagina de titlu va conţine următoarele informaţii:

• numele universităţii şi al facultăţii organizatoare a programului de studii de licenţă/disertaţie;

• titlul lucrării; • nivelul de susţinere a tezei (lucrare de licenţă/disertaţie); • numele absolventului, numele şi gradul didactic al coordonatorului ştiinţific; • anul realizării lucrării.

2. Cuprinsul lucrarii va conţine titlul capitolelor, subcapitolelor, respectiv bibliografia şi anexele, cu indicarea paginaţiei corespunzătoare din text (pe capitole, subcapitole, sectiuni, subsectiuni). 3. Conţinutul lucr ării:

a) Introducere sau motivatia alegerii temei. • va fi detaliată în max.3 pagini şi va cuprinde argumentaţia opţiunii pentru tema lucrării de

licenţă/disertaţie; • se va prezinta succint stadiul cercetărilor în sfera temei, precizându-se direcţiile care nu au fost

explorate suficient sau care, în opinia studentului, solicită investigaţii suplimentare şi/sau reconsiderări);

• se va prezenta, pe scurt, rezumând conţinutul capitolelor. b) Cadrul teoretic al problematicii lucrării

• va fi detaliat în 1-2 capitole, fără a depăşi 50% din numărul de pagini al lucrării; • va viza reflectarea stadiului cunoaşterii în domeniul temei; • trebuie să includă aspecte ştiinţifice fundamentale în sfera temei, evoluţiile în timp ale

cercetărilor în domeniu, precum şi interpretări, corelari si evaluari personale ale elementelor prezentate în literatura de specialitate, relevantă pentru tema cercetată;

• trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate şi să demonstreze capacitatea studentului de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic şi de a-şi formula propriul punct de vedere asupra subiectului studiat;

• la finalul fiecărui capitol se vor formula succint concluziile referitoare la conţinutul acestuia şi eventualele conexiuni cu conţinutul celorlalte capitole. c) Cadrul practic-aplicativ al lucrării (cercetarea practic-acţională). Această secţiune

trebuie să ofere informaţii cu privire la natura demersului practic-investigativ pentru care s-a optat, menţionându-se următoarele aspecte:

• premisele cercetării; • scopul, obiectivele şi ipotezele cercetării; • descrierea lotului de subiecţi; • descrierea principalelor metode de cercetare educaţională şi a instrumentelor utilizate pe

parcursul cercetării; • precizarea variabilelor/indicatorilor observaţionali; • descrierea procedurii de investigare; • prezentarea intervenţiei educaţionale sau a programelor/ideilor implementate pentru

eficientizarea acţiunii educaţionale • analiza şi interpretarea rezultatelor (va viza prezentarea şi analiza datelor obţinute, precum şi

interpretarea calitativă a acestora; interpretarea datelor rezultate din demersul investigativ se va raporta în permanenţă la informaţiile din literatura de specialitate, valorificată în construirea

18

cadrului teoretic al problemei studiate, indicându-se similarităţi şi diferenţe cu cercetări anterioare similare);

• concluziile şi implicaţiile demersului investigativ (trebuie redactate în concordanţă cu obiectivele cercetării. Acestea trebuie să se constituie în răspunsuri sau soluţii la ipotezele cercetării. De asemenea, se va preciza şi relevanţa practică a demersului de cercetare, modalitatea prin care rezultatele obţinute pot fi valorificate pentru optimizarea activităţii instructiv-educative şi manageriale, limitele cercetării, sugestii privind direcţiile viitoare de cercetare). d) Consideraţii finale - vor cuprinde o serie de idei cu caracter concluziv, în care

fundamentele ştiinţifice ale problematicii vor fi corelate cu datele obţinute prin cercetarea practic-aplicativă).

e) Bibliografia generală • inventarierea tuturor surselor bibliografice (inclusiv sursele web), folosite în redactarea

lucrării; • sursele bibliografice vor fi consemnate în ordinea alfabetica a autorilor (după numele de

familie); • se vor trece în lista bibliografică doar autorii ale căror cărţi/studii au fost consultate de către

student în mod direct. În condiţiile în care o sursă bibliografică la care nu avem acces se regăseşte în lucrarea unui autor studiat direct, în lista bibliografică va figura doar autorul pe care l-am studiat, iar consemnarea în conţinutul lucrării se va realiza ca în exemplul: Rouchy, J. C. (1999, citat de Cucoş, C-tin., 2000, p. 94);

• se vor consulta minim 20 de titluri (carti, reviste, articole, studii); f) Anexe

• se vor consemna într-o secţiune distinctă, după bibliografie, şi nu în conţinutul lucrării; • în conţinutul lucrării se vor face trimiteri la anexe, cu indicarea numărului acestora (de

exemplu: vezi anexa 3); • fiecare anexă se va consemna pe pagină separată, în ordinea utilizării practice, cu indicarea

numărului acesteia în colţul din dreapta sus; • în această secţiune pot figura: studii de caz, fişe de observaţie, instrumente de evaluare,

calcule statistice detaliate etc. Notă: Lucrarea va avea maxim 100 pagini, inclusiv anexe INSTRUCŢIUNI DE TEHNOREDACTARE

• lucrarea se va tehnoredacta cu font Times New Roman (TNR), mărime 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta;

• titlul capitolelor se va scrie cu majuscule şi TNR 14, bold, centrat; • denumirea subcapitolelor se va scrie cu TNR 12, bold centrat; • capitolele se vor numerota folosind cifre romane, iar subcapitolele se vor numerota cu cifre

romane şi arabe (I.1; II.3; III.1.1.; III.2.1 etc.);