COMPLETĂRI SUB. II/2REGIUNEA NUCALĂ (regiune cervicală posterioară sau regiunea cefei)

Regiunea nucală corespunde coloanei cervicale şi reprezintă regiunea posterioară a gâtului (regiune mediană impară), cu următoarele limite:

superior - protuberanţa occipitală externă şi liniile nucale superioare inferior - linia orizontală convenţională ce uneşte cele două acromioane,

trecând prin vârful procesului spinos al vertebrei C7

lateral - marginile laterale ale muşchilor trapezi, care corespund planului frontal ce trece prin procesele transversare ale vertebrelor cervicale şi care separă regiunea nucală de regiunea antero-laterală a gâtului.

Regiunea nucală este:- uşor concavă în sens vertical- convexă în sens transversal.In partea sa superioară prezintă, pe linia mediană, o depresiune- foseta nucală

(suboccipitală), mai bine vizibilă la subiecţii slabi.

STRATIGRAFIC, regiunea nucală prezintă:a) Planul cutanat - are în partea superioară toate caracteristicile pielii păroase a

capului, cu care se continuă: este groasă, păroasă şi aderentă de straturile profunde; este de asemenea bogată în glande sebacee şi sudoripare. Prezenţa numeroaselor glande sebacee şi a foliculilor piloşi, explică frecvenţa foliculitelor, furunculelor simple sau antracoide în această regiune. În partea inferioară a regiunii pielea devine mai subţire, mai mobilă şi pilozitatea scade.

b) Planul subcutanat - este dens în porţiunea superioară a regiunii, fiind alcătuit din trabecule conjunctive ce unesc intim pielea de stratul fascial. Această dispoziţie se modifică spre partea inferioară a regiunii, unde ţesutul adipos este din ce în ce mai abundent. Planul conţine elemente vasculo-nervoase superficiale. La limita superioară a regiunii ies din profunzime, de o parte şi cealaltă a liniei mediane, ramurile posterioare ale perechii a doua de nervi spinali (nervul occipital mare al lui Arnold), ce însoţesc arterele occipitale.

c) Planul fascial - este reprezentat de fascia muşchiului trapez. Aceasta este continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale, care la marginea laterală a trapezului se dedublează pentru a-i forma o teacă. Ea trimite numeroase prelungiri care pătrund între fasciculele muşchiului.

d) Planul muscular este format din mai multe straturi:- Primul strat este alcătuit din trapez, inserat pe linia nucală superioară, pe

protuberanţa occipitală externă, precum şi pe toată lungimea ligamentului nucal, până la procesul spinos al proeminentei (vertebra C7).

- Stratul al doilea conţine patru muşchi, suprapuşi în această ordine:- romboidul, şi mai profund dinţatul mic posterior şi superior, care aparţin

regiunii doar prin partea lor superioară, inserată pe ultimele două procese spinoase cervicale;

- spleniusul (sistemul spinotransversar), acoperit parţial în partea inferioară de precedenţii, urcă oblic în sus şi lateral, ocupând întreaga înălţime a regiunii şi terminându-se pe linia nucală superioară (spleniusul capului) şi pe procesele transversare ale atlasului şi axisului (spleniusul gâtului). Între cei doi mm splenius ai capului se delimitează trigonul intersplenic, al cărui planşeu este reprezentat de semispinalul capului şi la nivelul căruia se găsesc ramurile posterioare ale nervilor C2 şi C3 şi artera occipitală.

- ridicătorul scapulei aşezat lateral de precedentul şi întins între unghiul superior al scapulei şi procesele transversare cervicale.

- Stratul al treilea este format din trei muşchi care, în sens medio-lateral sunt:- semispinalul capului (sistemul transversospinos), care urcă de pe procesele

transversare ale ultimelor vertebre cervicale până la occipital, inserându-se între cele două linii nucale;

- longissimul capului (sistemul intertransversar), care urcă de pe procesele transversare cervicale până la procesul mastoidian

- longissimul gâtului (sistemul intertransversar) întins între procesele transversare ale primelor vertebre toracice şi respectiv ale ultimelor cervicale.

- Stratul al patrulea cuprinde muşchii interspinoşi şi intertransversari - bine reprezentaţi în regiunea nuchală - precum şi cei patru rotatori ai capului:

- mm drepţi posteriori ai capului - mare şi mic (sistemul interspinos)- m oblic superior al capului (sistemul transversospinos).- m oblic inferior al capului (sistemul spinotransversar).

MM rotatori formează laturile trigonul suboccipital care acoperă membrana atlantooccipitală posterioară şi care este delimitat:

- supero-medial- marele drept posterior- supero-lateral- oblicul superior- inferior-oblicul inferiorÎn aria trigonului se găsesc artera vertebrală şi ramura posterioară a primului

nerv spinal cervical.De sub m oblic inferior iese ramura posterioară a nervului spinal C2- nervul

occipital mare.

Elementele vasculo-nervoase ale planului profund

Artere:- artera occipitală (ramură a carotidei externe) trece printre straturile musculare şi urcă

spre regiunea occipitală;- artera cervicală profundă (ramură din subclavie) urcă între muşchii stratului al treilea;- artera transversă a gâtului (ramură tot din subclavie) vine din regiunea laterală a

gâtului, încrucişând faţa anterioară a ridicătorului scapulei şi a trapezului.

LimfaticeÎntre trapez şi semispinalul capului, imediat dedesubtul liniei nucale superioare, se

găsesc unu până la trei noduli limfatici occipitali care primesc limfa din partea posterioară a regiunii fronto-parieto-occipitale. Vasele limfatice superficiale ale regiunii cefei se îndreaptă spre nodulii limfatici axilari posteriori, iar cele profunde spre nodurile cervicale laterale profunde.

În rubeolă, adenopatia nodulilor limfatici suboccipitali este caracteristică, apare cu 4-10 zile înaintea erupţiei şi persistă 4-6 săptămâni.

Nervii sunt reprezentaţi de ramurile posterioare ale celor opt nervi cervicali.