regiunea ilfov-bucuresti

8/3/2019 regiunea ilfov-bucuresti

http://slidepdf.com/reader/full/regiunea-ilfov-bucuresti 1/32

Academia de Studii EconomiceManagement - administratie publica

Regiunea Bucuresti - Ilfov

Diagnostic ecologic



IntroducereAm ales regiunea Bucuresti – Ilfov deoarece capitala este orasul meu natal. Plucrare se incearca sa se evidentieze problemele de mediu cu care se confrunmunicipiul si de aceea am ales ca diagnostic, diagnosticul ecologic sau de meEfectele negative, datorate actiunii antropice, au devenit din ce in ce mai evidsolutionarea lor implica o anumita vointa politica, dar si participarea atat a se privat cat si a publicului. Sunt de parere ca in tara asta , mediul inconjurator nconteaza pentru populatie sau nu pentru marea majoritate. Daca iesim in afararespecta curatenia celorlalti si ii admiram pentru ceea ce fac, dar noi nu putemaceleasi principii. Statul se preocupa mai intai de umplerea propriilor buzunarsi apoi se gandesc la sanatatea noastra (daca se gandesc).



Prezentare generala IstorieLegenda spune că Bucureştiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei varia probabile, Bucureşti a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol XIV.Pe malurile Masacrului şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi neolitică. Până î

apar anumite dovezi ale unor comunităţi în zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi deSăpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, PantelimMihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precdaci). Primele locuinţe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele IIIîn Evul Mediu.Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa jIlfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit "Micul Paris" datorită asemănării cu capitdar şi-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp dezvoltarea imobiliarăingrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din oraş, în special a acelora din istoric

Relief Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este strdouă râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart oraşul îzone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului.Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.

Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, trdepunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiulaproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi um

În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrua permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actualedintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvi prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă.

Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenealcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide.

Apele, flora şi faunaBucureştiul se află situat pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dumulte lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul H

Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Şi în centrul oraşului există un lac, în ParcCişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişminaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă CişmigiBucureşti mai există şi alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotTineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi ca Parcul Titan sau Parcul IOR), premulte parcuri mai mici şi spaţii verzi amenajate de primăriile de sector. De remarcat este pnenumăraţilor maidanezi în parcurile şi pe străzile capitalei.



ClimaClima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice anotimpuri, iarnă, primăvară, vară şi toamnă. Iernile în Bucureşti sunt destul de blânde cu zăpezi şi temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar(cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 45 de grade la umbră) şi cu puţine precipitaţii. Aca diferenţele de temperatură iarnă - vară să fie de pâna la 60 de grade.

Populaț iaConform recensământului din 2008, Bucureştiul avea un număr de 1943981 locuitori, (puţde 9% din populaţia ţării) din care 51% reprezintă populaţia activă.

Din aceasta,18.5% lucrează în ramură industrială,18.6% în comerţ, 12.3% în construcţii,funcţionari publici,5.5% lucrează în domeniul educaţiei şi învăţământului, 5.3% în domeniul sănătăţii, 3,9% îfinanciare, bancare şi de asigurări, 14.2% lucrează în tranzacţii imobiliare, închirieri şi serîntreprinderilor şi 18.3% în alte domenii.Din datele oferite de Comisia Naţională de Statistică rezultă că, la 1 ianuarie 2008 Bucur

populaţie de 1943981 locuitori.

Calitatea mediuluiBucureştiul se bucură de condiţii favorabile de mediu pentru o mare concentrare urbanăTotalul suprafeţei nete plantate în Bucureşti este de cca.3000ha (parcuri, grădini publice,

aliniamente şi ansambluri de locuinţe , poduri) ceea ce reprezintă aproximativ 15% din teradministrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 16mp.Terenurile acoperite permanent de ape au de asemenea, un aport semnificativ la menţineremediului. Ele totalizează 350 ha., ceea ce reprezintă 6,0% din teritoriul administrativ. Supraferentă unui locuitor este de 6,6mp.Pe teritoriul oraşului, au fost identificate 53 surse de poluare cum ar fi centrale termoelec

diverse întreprinderi.Cele mai poluante substanţe sunt : dioxidul de sulf, monoxidul sau dioxidul de carbon, pr

compuşii organici volatili.

TransporturiSistemul extensiv al transportului public din Bucureşti este cel mai mare din România. Estdin sistemul de metrou de 71 km operat de către Metrorex şi reţeaua transportului de pe suautobuze (116 linii[17]), troleibuze (20 de linii[17]), tramvaie (25 de linii[17]) şi metrou ude către RATB. Adiţional, funcţionează şi reţeaua minibuzelor private. Există şi companii (10.000 de taxiuri licenţiate)În Bucureşti există în prezent două aeroporturi funcţionale: Aeroportul Internaţional Henri(mai demult Otopeni) şi Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu (mai demult Băneasa). Heneste cel mai mare aeroport al României servind cinci milioane de pasageri în 2007 şi fiind principal pentru operatorul naţional TAROM. De acolo pleacă şi sosesc zilnic zboruri din din România precum şi numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia şi AVlaicu este folosit de către companii aeriene low-cost şi pentru a servi avioane charter.Bucureşti este nodul feroviar principal al companiei naţionale Căile Ferate Române. Cea mimportantă staţie feroviară este Gara de Nord din care pleacă şi sosesc trenuri zilnice din dlocalităţi româneşti, precum şi din oraşe europeneBucureşti este principalul nod al reţelei drumurilor naţionale române, fiind punctul de încedouă autostrăzi (A1 spre Piteşti şi A2 spre Cernavodă, iar autostrada planificată A3 de aseîncepe din Bucureşti) şi nouă drumuri naţionale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Braşov, D



Suceava, DN3 spre Călăraşi, DN4 spre Olteniţa, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timişoara şDN7 spre Nădlac şi DN71 spre Sinaia).

Împărţirea pe sectoare Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecaro primărie proprie

Sectorul 1 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 227.717 locuitori şi include cartiAviatorilor, Aviaţiei, Băneasa, Bucureştii Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanţi, Gara de NGriviţa, Victoriei, Pajura, Pipera, Primăverii, Chitila.

Sectorul 2 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 357.338 locuitori şi include cartiPantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni, Floreasca

Sectorul 3 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 399.231 locuitori şi include cartiVitan, Dudeşti, Titan, Balta Albă, Centru Civic

Sectorul 4 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 300.331 locuitori şi include cartiBerceni, Olteniţei, Giurgiului, Văcăreşti, Timpuri Noi, Tineretului

Sectorul 5 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 288.690 locuitori şi include cartiRahova, Ferentari, Giurgiului, Cotroceni

Sectorul 6 avea în luna ianuarie 2009 un număr de 371.060 locuitori şi include cartiDrumul Taberei, Ghencea, Militari, Crângaşi, Giuleşti



Diagnosticul propriu-zis

-Diagnosticul ecologic-

SURSE DE POLUARE A AERULUIConcentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi.Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:surse fixe : sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, darintercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gasubstanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organanorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (S NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor fixe intră şi celectrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar care sunt insă favorizdispersia ce se realizează la înălţime maresurse mobile – în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituietraficul auto; Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carboncompuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impacmare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluadificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artstrăjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de artrafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbarurale. surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidşi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşu

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosfer ă , înBucure şti, au fost:

Emisiile de SO2 au provenit în special de la arderile in industrie si trafic rutier



rincipalele emisii de NOx evacuate în atmosfer ă , (conform inventde emisii

realizat), au fost:

Emisii de NOx au provenit în special de la trafic si CET-uri ( arderi in industria energeticain ultimii ani.

Emisii anuale de amoniac (NH3)



In ultimii ani, emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic şi CET-uri (arderi în industria energetică).

Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Emisiile de COV au provenit în special din trafic şi grupa 6(utilizarea solvenţilor şia altor produse).

Emisii de metale grele

Emisii anuale de Cadmiu (tone )

Emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri (arderi înindustria energetică).

Emisii anuale de mercur (tone)



Emisii anuale de Pulberi totale

Emisii anuale de Pb (tone)

Emisiile de plumb au provenit în special din arderi în industria de prelucrare şiarderi în industria energetică.

Emisii de poluanţi organici persistenţi

Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureştiincineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată.Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea lagroapa orăşenească.

Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-20



Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 μg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul2010)s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragulde alertă (240μg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistratmai mult de 25 ziledepăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. Înanul 2009 a fost depăşit într-osingură zi pragul de informare (180 μg/m3 ), timpde 2 ore consecutiv, în data de 17.02.2009,la staţia Mihai Bravu. Valoareamaximă înregistrată a fost de 189,6 μg/m3.

Emisii anuale de dioxid de carbon



Emisiile majoritare de CO 2 au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri şi dela traficul rutier.

Emisii anuale de metan

Emisii anuale de protoxid de azot

Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

La sfârşitul anilor 1980, problema schimbărilor climatice s-a transformat dintr-ochestiune pur ştiinţifică într-una politică. Statele au început să îşi evaluezeinteresele,obiectivele şi motivele de îngrijorare, precum şi etapele ce trebuieparcurse pentru a dezvolta o reacţie internaţională. Acţiunile de limitare aschimbărilor climatice şi cooperarea internaţională în acest sens sunt complexe.O angajare masivă în reducerea GES (gazelor cu efect de seră) ar putea aveaimplicaţii adânci în interesele economice şi politice ale ţărilor.Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică, iar ramurileindustriale ce utilizează combustibili fosili cuprind unele dintre cele mai mari şimai puternice industrii din lume care generează GES.În 1990, anul în care a fost acceptat primul raport al IPCC şi au fost iniţiatenegocierile în privinţa unei convenţii, ţările OECD, din “lumea bogată”, erauresponsabile pentru mai mult de 50% din emisiile mondiale de CO 2 cu originea încombustibili fosili, iar ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) - inclusiv fosta URSS -



pentru încă 20%. În plus, un sfert din populaţia lumii, din ţările industrializate, eraresponsabil pentru:- aproximativ trei sferturi din emisiile de CO 2 cu originea în combustibili fosili;- mai mult de jumătate din emisiile mondiale de GES.Statele lumii variază şi în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot reduce emisiile,date fiind eficienţa actuală, resursele financiare şi capacităţile tehnologice,precum şi rolul resurselor interne de combustibili fosili şi accesul la alte resursedecât combustibili fosili. De asemenea, statele diferă mult ca putere economică şicapacitate de plată. În acelaşi timp,ţările diferă foarte mult din punct de vedere alvulnerabilităţii la schimbările climatice: unele,precum statele insulare sau stateledin zonele semiaride, se pot aştepta să se apropie şi maimult de limita supravieţuirii.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMANE-D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞT

se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriileMunicipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţuluiDâmboviţa.Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins încadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrareteritoriul cuprins la sud între râul Argeş-mal stâng, la vest derivaţia de ape mariBrezoaiele şi derivaţia Bilciuresti–Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră

în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Volume captate şi restituite în anii 2007-2009În tabel se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii2006-2007, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi subteran) şi restituite peansamblulfolosinţelor de apă (inclusiv transferurile din alte bazine), fiind evidentă scădereacontinuă a cerinţei de apă, începută din 1990 (creşterea volumelor restituite în2009 la Bucureşti şi scăderea la Ilfov are cauză transferul unor volume de apăcaptate din Ilfov pt industria Capitalei).



Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interi

R. Argeş : secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: potenţialecologic moderat- clasa III-a de calitate. Secţiune puternic modificată (betonată,alte materiale artificiale), reprezintă canal de tranzitare a apei din râul Argeş înLacul Morii.Din punct de vedere fizico- chimic, indicatorii din categoria regimului de oxigen s-

au încadrat în clasa a II-a de calitate. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute înlimitele clasei I, această limită fiind depăşită numai de unele valori înregistrate încazul azotiţilor. Restul indicatorilor s-au încadrat în valorile ţintă, cu excepţia Fe şiMn ce au înregistrat frecvent valori corespunzătoare clasei III de calitate.Încadrarea finală este dată de fenoli care înregistrează în aproape toatecampaniile valori ridicate (clasa III-a de calitate).Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilorţintă în cazul Cu dizolvat.Din punct de vedere biologic au fost efectuate 2campanii la nivelul fitoplanctonului.R. Dâmboviţa : secţiunea NH POPEŞTI: potenţial ecologic bun (clasa II decalitate). Zona este amenajată (beton şi alte materiale artificiale)Din punct de

vedere fizico-chimic indicatorii monitorizaţi (categoriile Nutrienţi, salinitate şipoluanţi toxici specifici de origine naturală) s-au încadrat în clasa I de calitate,variaţiile de concentraţie fiind foarte mici. Indicatorii regimului de oxigen (CBO5,CCO-Cr, CCO-Mn) au înregistrat valori cuprinse în limitele claselor I-II de calitate.Valori mai ridicate ale concentraţiilor au fost înregistrate în cazul fenolilor înspecial în campaniile de toamnă indicând o accelerare a proceselor dedescompunere.Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiriale valorilor ţintă în cazul Cu şi Ni dizolvat.



Apa potabilă



Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamentalal omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii. Apa esteesenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să fiedisponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apă potabilă înseamnă a obţineefecte tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită deOrganizaţia Mondială a Sănătăţii, este apa care consumată de-a lungul întregiivieţi nu produce niciun risc semnificativ pentru sănătate. Grupele cu cel mai marerisc la bolile transmise prin intermediul apei sunt reprezentate de nou-nascuţi şicopii, persoanele imunodeprimate, persoanele care trăiesc în condiţii insalubre şipersoanele vârstnice. Marea majoritate a problemelor de sănătate legate deconsumul de apă sunt rezultatul contaminării microbiologice. Totuşi, un numărapreciabil de cazuri de îmbolnăviri se datorează şi contaminării chimice a apei debăut.Începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 ani, Apa Nova Bucureşti esteconcesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare dinMunicipiulBucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiunea resurselor de apă,tratarea şi

distribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate.Date generale:- Populaţia municipiului Bucureşti: 2.064.474 de locuitori (în anul 2006)- Nr. populaţie racordată la sistemul de aprovizionare cu apă: 1.683.265 delocuitori- Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 81%- Volum total de apă distribuită (anul 2007): 156.348.294 m3- Surse de apă captate:> Râul Dâmboviţa, prin staţia Arcuda> Râul Argeş, prin staţiile Roşu şi Crivina

Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemulpublic dealimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA.Calitateaacesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile detratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie.De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 414 probe de apă care aucorespuns normelor în vigoare.



Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelulstaţiilor de tratare

Procentajul privind CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

*Clorul rezidual liber (CRL)



Lista surselor de poluare cu evacuare directă în apele de supraf

Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate evacu



Regiunile de dezvoltare regională cu cele mai mari grade de conectare la sisteme de colectare a apelor uzatereferitor la populaţia din regiune sunt: Regiunea Bucureşti-Ilfov – 79,8%, Regiunea de Vest – 46,0% şiRegiunea Centrală cu 45,0%.

Starea ariilor naturale protejate

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi

menţineriibiodiversităţii prin mijloace legale.În Municipiul Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistemurban acărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, darexistă speciiprotejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA.Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii:



- Castan (Aesculus hipocastanum) (2), 2 exemplare în Grădina Cişmigiu, sector 1Bucureşti;- Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana) (1), 1 exemplar în Str.Rondă nr. 31,sector 2;- Frasin (Fraxinus excelsior) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6;- Arborele ginco (Ginko biloba) (2), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 şi 1exemplar în Str. Berzei nr. 13, sector 1;- Arborele lalea (Lidodendron tulipifera) (1), 1 exemplar în Str. Emil Porumbaru nr.65 (fostă C. Turzii), sector 1;- Lageostromeria indica (2), 1 exemplar la Uniunea Scriitorilor – Calea Victoriei nr.115, sector 1 şi 1 exemplar la Academia Romănă – Calea Victoriei nr. 125, sector1;- Libocedrus decurens (2), 1 exemplar în Calea Şerban Vodă nr. 219, sector 4(uscat 70 %) şi 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 (uscat 90 %);- Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana) (9), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu,sector 1 Bucureşti, 2 exemplare în Str. Barbu Delavrancea x Str.M. Ghandi (fostăSerg. Militaru Ghe.),sector 1, 1 exemplar în Str. Berzei nr. 13, sector 1, 1exemplar în Str. Dragoş Vodă nr. 25,sector 2, 1 exemplar în Str. Ţepeş Vodă nr.89, sector 2, 2 exemplare în Str. Aurel Vlaicu nr.115, sector 2 şi 1 exemplar în

Parcul Circului, sector 2;- Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra) (1), 1 exemplar în Str.General Dona nr. 12, sector 1;- Magnolie (Magnolia Yulan) (2), 1 exemplar în Str. H. Coandă (fostă I.C. Frimu),sector 1 şi 1 exemplar în Str. Barbu Delavrancea nr. 11, sector 1;Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata) (1), 1 exemplar în GrădinaBotanică, sector 6(uscat 70 %);- Dudul alb (Morus alba) (6), 1 exemplar în Str. Gen. Berthelot nr. 25, sector 1, 1exemplar în Str. Latină nr. 8, sector 2, 1 exemplar în Str. Popa Nan nr. 60, sector2, 1 exemplar în Str. Sachelarie Visarion nr. 15, sector 2, 1 exemplar în Str. MateiBasarab nr 69 (fostă Labirintului nr. 71), sector 3 şi 1 exemplar în Str. C. Davilla –

Eroii Sanitari (fostă Dr. P. Groza), sector 5;- Platan (Platanus acerifolia) (39), 2 exemplare în Grădina Cişmigiu (Grotă), sector1, 1 exemplar în Str. Popa Soare nr. 26, sector 2, 2 exemplare în Biserica Sf.Gheorghe, sector 3,2 exemplare în Str. Principatele Unite nr.63, sector 4, 31exemplare în Parcul cu platani (parc BNR), sector 5 şi 1 exemplar în SplaiulIndependenţei (Pod Cotroceni), sector 5. Uscate cca.20-30%;- Platan (Platanus orientalis) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6;- Pin (Pinus Jeffrei) (1), 1 exemplar Cim. Israelit-Filantropia, sector 1;- Pinul negru (Pinus nigra) (2), 2 exemplare în Str. Dr. Staicovici nr. 21, sector 5;- Plop alb (Populus alba) (5), 5 exemplare în Str. Emil Porumbaru nr. 65 (fostă C.

Turzii),

sector 1;- Plopul piramidal (Populus alba piramidalis) (1), 1 exemplar în Str. Legendei nr. 2,sector 2;- Cireş florifer (Prunus specieis) (1), 1 exemplar în Str. Arh. Burcuş nr. 9, sector 1;- Salcâmul japonez (Sophora japonica) (2), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu –Izvorul M.Eminescu, sector 1 şi 1 exemplar în Str. Popa Soare nr. 32, sector 2;



- Arborele vieţii (Sequoia gigantea) (1), 1 exemplar în Parcul Carol I, sector 4.Uscat 100 %.- Tisă (Taxus baccata) (6), 2 exemplare în Str. Ştirbei Vodă nr. 132, sector 1, 3exemplare în Str. Tunari nr. 34, sector 2 şi 1 exemplar în Str. Ernest Djuvaranr.10, sector 5;- Chiparosul de baltă (Taxodium distichum) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică,sector 6. Uscat 70 %.- Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos) (1), 1 exemplar în Str. 11 Iunie nr. 36 -38, sector 4;- Tei (Tilia sp.) (1), 1 exemplar în Str. Viesparilor nr. 3, sector 2;- Teiul argintiu (Tilia tomentosa) (1), 1 exemplar în Str. Cosiţelor x Str. Cerceluş,sector 3.Uscat coronament 80 %;- Toreia (Torreya nucifera) (1), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu, sector 1- Toreia (Torreya californica) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6. Uscatcoronament70 %;- Stejarul roşu (Quercus borealis) (7), 1 exemplar în Str. Gen. Berthelot nr. 26,sector 1, 2exemplare în Calea Victoriei nr. 192, sector 1, 3 exemplare în Str. MirceaVulcănescu nr. 34, sector 1 şi 1 exemplar în Str. Remus nr. 15, sector 3;

- Stejar (Quercus robur) (8), 1 exemplar în Str. Badea Cârţan nr. 29, sector 2, 3exemplare în Parcul Grădina Icoanei, sector 2, 1 exemplar în Str. Horei nr. 21,sector 2, 2 exemplare în Str. Olimpului nr. 24, sector 4 şi 1 exemplar în Str.Principatele Unite nr. 63, sector 4.

Starea pădurilor

Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 617 ha fiindamplasat exclusive pe raza sectorului 1 din care: 399 ha păduri proprietatea

statului aflate în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti şi 218 ha păduriparticulare aparţinând persoanelor particulare. Din totalul celor 617 ha fondforestier, 593 ha sunt ocupate de pădure, 24 ha fiind terenuri destinateadministraţiei silvice.



Starea de sănătate a pădurilorÎn anul 2009 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare înpepiniere şi arboreta s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor (paraziţii

vegetali şi insectele defoliatoare)pe suprafaţa totală. Pentru combatere au fostfolosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redusasupra mediului. Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în păduriconstituie o preocupare constantă a personalului silvic în vederea preveniriiatacurilor de dăunători precum şi a limitării pierderilor cauzate de aceştiavegetaţiei forestiere.În anul 2009, pe raza Municipiului Bucureşti, s-au executat rărituri în arboreteleprevăzute a fi parcurse cu această operaţiune culturală pe 14 ha şi 50 ha au fostparcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi.



Procentul arborilor defoliaţi

13

9.7

16.7

20.521.3

16.4 16.815.1

12.3 12.714.3

13.3 13.512.6

11.7

8.1

0

5

10

15

20

25

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Pentru toate speciile, luate individual, această ameliorare evidentă a stării desănătate înregistrată în anul 2005, poate fi explicată prin migrarea cu ointensitate mai mare sau mai mică, după caz, a numărului arborilor care în anulprecedent au fost încadraţi la limita inferioară a intervalului de definire a claseide defoliere 2 (moderat defoliat) în clasa de defoliere 1 (slab defoliat), ca efect alanulării deficitului hidric în sol şi chiar al existenţei unui excedent de apă în soldatorat cantităţii foarte mari de precipitaţii căzute pe întreg cuprinsul ţării întoamna şi iarna anului 2004 şi pe întreg parcursul anului 2005.



Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi

raportate la Garda Naţională de Mediu

Situaţia investiţiilor de mediu incluse în programele de conformare peanul 2009(mii lei RON)

Centralizarea investiţiilor de mediu pe anul 2009 (mii lei RON)



Semestrial se raportează către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediuluisituaţia implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelulmunicipiului Bucureşti.

Deseuri

Conceptul de ierarhizare a sistemelor de gestionare a deseurilor



Evolutia cantitatilor de deseuri in perioada 2000 – 2004 si in anul 2007



Evolutia cantitatilor de deseuri generate si necolectate in municipiul Bucuresti

In anul 2006 au fost inregistrate 358 de agenti economici autorizati pentrudesfasurarea activitatii de colectare si/sau valorificare a deseurilor reciclabile dincare peste 30% se ocupa de colectarea deseurilor de metale.În Municipiul Bucureşti se derulează proiecte pilot pentru colectare selectivă şipentru



reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate)în sectoarele 1, 3 şi4, iar însectoarele 2, 5 şi 6 colectarea selectivă se extinde prin înfiinţarea unor noipuncte de depunere voluntară.Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare,europubele, sicontainere), prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilorgenerate deaproximativ 50.000 m³/saptamana (634.000 t/an deseuri din gospodarii cu ogreutatespecifica de 0, 25 kg/dm3).

Informatii despre cele doua statii de sortare existente si care deservescMunicipiul Bucuresti.

Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale



Concluzii

Toate aceste probleme legate de mediul inconjurator sunt datorate noua. Ce-ace-am pierdut.. cam asa ar trebui sa reflectam. Ce ne-a dat natura si ce-am facToate numai din cauza setei de bani. Putem taia o particica din padure ca sa cun centru comercial, pentru ca ne va aduce bani in schimb padurea nu face niin lumea asta se rezuma la bani, mai ales la romani. Ce conteaza daca peste caomenirea pe care o stim cu totii azi va disparea, daca vom trai intr-o lume in ceste mai valoroasa decat diamantele, copacii vor exista doar in rezervatii pazine va inconjura este numai desert iar soarele va arde cu 50 grade zi de zi… daavea bani, nu?De ce sa fim civilizati,macar in public, si sa aruncam gunoiu’ la cos? Ca doarridica nimeni statuie. Cam asa gandesc oamenii din ziua de azi, majoritatea. Moameni civilizati,dar sunt in minoritate.Solutia problemelor nu consta in schimbarea sistemului politic , ci in schimbamentalitatii. Ar trebui sa se construiasca un loc unde se pot educa oamenii, uninvete ,in primul rand, sa se respecte pe ei insesi si apoi pe cei din jur. Daca ane respectam si sa-I respectam si pe cei din jur, lumea ar fi cu totul alta. Pare

imposibil, nu? doar un pic. Avand in vedere ca acest lucru nu cred ca o sa se ne vom afunda din ce in ce mai mult in acesta groapa de noroi in care suntem



Bibliografie:

www.calitateaer.rowww.mmediu.ro

www.pmb.rowww.apmb.rowww.insse.ro

http://www.calitateaer.ro/

http://www.mmediu.ro/

http://www.pmb.ro/

http://www.apmb.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.calitateaer.ro/

http://www.mmediu.ro/

http://www.pmb.ro/

http://www.apmb.ro/

http://www.insse.ro/



Anexa 1



Anexa 2

regiunea ilfov-bucuresti

Documents

Transcript of regiunea ilfov-bucuresti