regatul Lui Burebista Parte Componenta a Lumii Antice 3364c

7
Regatul lui Burebista parte componenta a lumii antice Burebista a fost cel mai remarcabil rege al daciei, inzestrat cu calitati de organizator, strateg diplomat si militar, reusind sa unifice formatiunile politico-militare, daco-gete din spatiu Carpato-Danubiano-Pontic sub autoritatea sa au fost puse astfel bazele unui puternic regat.Unirea triburilor geto-dacice a fost posibila datorita premiselor etnice, culturale lingvistice spirituale si geopolitice.Unitatea religioase se baza pe credinta in acelasi zeu Zamolxe si pe credinta de nemurire, Burebista isi incepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activitati administrative: recrutarea de oameni insarcinati cu administrarea agriculturii, stringeria darilor, supravegheria muncilor obstesti obligatorii facitnd astfel posibila realizarea sistemului de fortificatie in dacia, sprijinit de marele preot Deceneu ,laboratorul si sfetnicul sau cel mai apropiat stabilesc norme juridice si etnice prin indemnare, sobritate si abstinenta si desigur prin puteria exemplului dupa ce reuseste sa unifice triburile getodacice si la impus disciplina si respectu fata de legi Burebista si-a consolidat statul si sa extins stapinirea, folosind iscusinta sa militara politica si diploatica, a distrus puterile cetilor apoi a cucerit orasele greceste de pe coasta de West si de Nord a marii negre, Apollonia pina la Olibia. Itr-un timp relativ scurt a marele rege a izbutit sa intemeeze un mare regat si se intinde la Dunarea de mijloc pina la Carpati spre Est pina la Bug si Mare aNeagra iar spre sud pina la Dobrogea pina la Balcani .Burebista mobilizind o armata de 200 000 de luptatori se impune jumate www.referat.ro

description

regatul Lui Burebista Parte Componenta a Lumii Antice 3364c

Transcript of regatul Lui Burebista Parte Componenta a Lumii Antice 3364c

www.referat.ro

Regatul lui Burebista parte componenta a lumii antice

Burebista a fost cel mai remarcabil rege al daciei, inzestrat cu calitati de organizator, strateg diplomat si militar, reusind sa unifice formatiunile politico-militare, daco-gete din spatiu Carpato-Danubiano-Pontic sub autoritatea sa au fost puse astfel bazele unui puternic regat.Unirea triburilor geto-dacice a fost posibila datorita premiselor etnice, culturale lingvistice spirituale si geopolitice.Unitatea religioase se baza pe credinta in acelasi zeu Zamolxe si pe credinta de nemurire, Burebista isi incepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activitati administrative: recrutarea de oameni insarcinati cu administrarea agriculturii, stringeria darilor, supravegheria muncilor obstesti obligatorii facitnd astfel posibila realizarea sistemului de fortificatie in dacia, sprijinit de marele preot Deceneu ,laboratorul si sfetnicul sau cel mai apropiat stabilesc norme juridice si etnice prin indemnare, sobritate si abstinenta si desigur prin puteria exemplului dupa ce reuseste sa unifice triburile getodacice si la impus disciplina si respectu fata de legi Burebista si-a consolidat statul si sa extins stapinirea, folosind iscusinta sa militara politica si diploatica, a distrus puterile cetilor apoi a cucerit orasele greceste de pe coasta de West si de Nord a marii negre, Apollonia pina la Olibia. Itr-un timp relativ scurt a marele rege a izbutit sa intemeeze un mare regat si se intinde la Dunarea de mijloc pina la Carpati spre Est pina la Bug si Mare aNeagra iar spre sud pina la Dobrogea pina la Balcani .Burebista mobilizind o armata de 200 000 de luptatori se impune jumate de secol ca principala forta politica militara , din Europa Centrala si de la Dunarea de Jos.Statul dac intra in conflict cu Roma Burebista se implica in razboiu civil al Romei dintre Cezar si Pompei, regele Daciei oferind ajutor militar in schimbul recunoasterii cuceririi sale ,Dar inainte de aajunge oastea la locul bataliei Pompei este invins de Cezar , dupa putin timp Cezar este asasinat de Senat, peste citeva saptamini urmeaza aceeasi soarta regele Daciei burebista destramindusi marele regat in patru apoi cinci state.

Reiesind din cele relatate Statul lui Burebista a fost unul din cele mai puternice state a antichitatii ocupind un rol important in soarta Europei .

Razboaile Daco-romane, consecintele ei asupra daciei

Dacii find unul din cele mai puternice popoare al antichitatii avea mai multi rivali , principalul fiind romanii , care vroiau nespus de mult sa cucereasca Dacia pentru bogatiile ei naturale , transformarea in scalvi , forta eftina de munca si Romanizarea populatiei bastinase, lipsa de paminturi a romanilor.

Primul razboi daco-roman a fost condus de Dominitian si Cornelius Fuscus la Romani, iar Dacii in furnte cu Decebal in anul 85-89 in defileul Oltului , apoi urmind in anii 101-102 la Tapa.In anul 105-106 a avut loc batalia de la Sarmisegetuza Dacii find invinsi si cuceriti de Romani.In urma cuceririi Daciei , Romanii au colonizat si romanizat Dacia.Aceasta romanizare a avut mai multe aspecte negative transformind in scalvi populatia bastinasa , disparitia de pe harta lumii a statului Dacia, iar cele pozitive fiind : au adus noi unelte de munca , au fost pavate drumurile cu piatra pentru dezvoltarea comertului extern, a fost introdusa moneda batuta romana. In cinstea aceste victorii asupra Daciei , Romanii au construit doua monumente istorice Tropacum 109 si Columna lui Traian 113, srbatorid lichidarea dusmanului numarul unu Romanii doi ani nu au platit impozite statului , cheltuelile fiind acoperite din bogatiile Daciei .In urma romanizarii pe deplin a Daciei , ei au obtinut cetatenie romana in anul 112 si aveau obligatia de a servi intereselor Romei , in urma acesteia fiind deschise scoli.

Reiesind din cele relatate Dacia si Romanii au fost cele mai puternice state ale lumii antice si uninduse intr-un singur stat daco roman puteau usor deveni conducatorii tuturor popoarelor Antice.

Obstea sateasca factor de continuitate si unitate Romaneasca.

Obstea sateasca a poporului Roman a fost organizarea vietii sociale cu conduceria colectiva oamenii buni si batrinci careu indeplineau functiile obstei prin eredidtare .Ei detineau loturi mari de pamint , turme de vite, locuite cu inventare bogate de ceramica fina si arme , morminte cu ofrande mai bogate, monede, medalioane cruci .Avind proprietate comuna a muncii si organizare asupra pamintului.Poporul Romin evalud continuu elementele limbii daco-romane , latine si slave , populind acelasi teritoriu Carpato- Dunarean, bazinduse pe agricultura comertul intern rolul de baza , pastrind unitatea lingvistica , spirituala(crestini ortodocsi) si etnica acelasi popor , aceliasi traditii , portul national.

Obstea sateasca confor opiniei , cercetarilor varia de la 12-15 la 25-30 familii . Nucleul ei de regula il forma satul, avind propriile organe de conducere, probleme de importanta sint discutate la adunarea de obste Administrarea curenta a obstii era pusa pe seama starostelui, initial functia lor fiind eligibila . Organele de conducere ale obstii , in afara de functiile interne mai detineau functii militare organizarea apararii si externa relatiile cu alte comunitati cumigratorii.

Societatea medievala romaneasca se datoreaza vechilor obsti satesti sinteza de norme juridice de drept obisnuit in obstea sateasca isi au originea traditiile si obiceiurile , care au persistat in intreaga epoca feudala , multe dintre ele practicinduse pina in prezent .

Necesitatiel de ordin economic , militar politic au determiant procesul de formare a obstilor satesti in uniuni de obsti in limitile intregului complex geografic in care erau asezate , sectoare cu ziduri naturale , avind loc modificari similare in domeniul organizarii militare, administrative si juridice . Pentru mentineria ordinii in interiorul uniunilor de obsti , erau create cete mobile de oame inarmati, puse sub baza autoritatii capeteniilor de obsti pentru organizarea apararii in fata pericolelor din exterior. Aparitia uniunilor de obsti a marcat inceputu procesului de formare a societatii medievale romanesti exprimind esenta procesului de evolutie de la sat la stat .

Reesind din cele relatate ostea sateasca a fost rolul principal a factorului de continuitate si unitate romaneasca evaluind la procesul de formare a societatii medievale romanseti.

Asemanarile si deosebirile in formarea statelor medievale Romanesti

Statele mediecvale romanesti s-au format evaluind de la sat la stat forminduse pe baza tarilor , cnezatelor , voevodatelor , pe baza anumitor stabilitati politice si omogenizare. Statele medievale romanesti s-au format ku fortele militare proprii formate din populatia care a tratit neintrerupt pe teritoriul Carpato-Danubiano-Pontic , cu conditiile interne si circumstantele exteren nefavorabile acestui proces . Existenta formatiunilor prestatale sub forma de voevodat banat ducat tara au avut necesitatea de unificare in scop de aparare , prezenta factorului extern pericolul de cucerire din partea Ungurilor si Tataro Mongolilor in ultimul val migrator . Formatiunile prestatale sunt confirmate in cronicile Muntenesti, Cronica lui Grigore Ureche, Miron Costin ,Diploma Ioanitelor , Cronica rusa Povestea vremurilor de dedemultBalada Miorita. In statele medievale romanesti eu fost mai multe asemanari si deosebiri: in rezultatul cuceririlor maghiare catre sec XI-XII formatiunile prestatale sunt unificate intr-un singur cerc politic formatiunea statelor , voevodatelor cu statut de autonomie sub Unguri. Tara Romaneasca si Tara Moldovei formate prin Cronica legendara teoria descalecatului in Tarao Romanseasca sub Radu Negru 1290-1330 din arcul Carpatic coboara peste munti dea lungul Argesului , ridicint biserica de la Arges , care devine centru de unificare a tuturor paminturilor muntene .Iar in Tara Moldovei de catre Bognda si Dragos Voda in anii 1359-1365 obtinint independenta Moldovei.Toate cele 3 tari prin asemanare sunt pomenite in izvoarele istorice a timpurilor sub numele de Valahi Ungurii in formarea celor 5 tari joaca un rol determinativ cucerec Transilvania si capata dependenta de sunb Unguri a Moldovei si Tare Romaneasca .Toate cle 3 state din punct de vedere spiritual sunt Crestini Ortodocsi avind la baza formatiunile prestatale cnezat, voevodat , ducat

Deosebirea dintre cele 3 state este fomrarea independenta a Moldovei si Tara Romanseasca , pe cind voevodatul Transilvaniei dependent , denumire deosebita a statelor , perioada de formare diferita sec XI-XII Voevodatul Transilvaniei se formeaza ca rezultat a cuceririi de catre Unguri , e cind Moldova si Tara Romaneasca prin traditia descalecatului si unificarea formatiunilor prestatale , din punct de vedere spiritual in Transilvania Catolicismul, ianr in Tara Romaneasca si Tara Moldovei Ortodoxismul.

Reesind din cele relatate formarea statelor medievale romanesti au avut un rol important pentru aceste state , au intarit hotarele tarii , Moldovei si Tara Romaneasca au fost recunoscute ca state independente de Unguri si statele Europene.

Marile domnii si rolul lor in afirmarea tarilor romane pe arena politica a timpurilor

Marile tari romanesti sau format evaluind de la sat la stat , forminduse pe baza tarilor , cnezatelor , voevodatelor , pe baza anumitor stabilitati politice si omogenizare .Avind la baza cultura (religia) marile boerimi si voevodul.

In tara romaneasca ca si in alte Tari medievale , ca forma specifica a monarhiei feudale , era conceputa ca fiind de provenienta , divina (din voia sau mila lui Dumnezeu) ce imprima eisii Domnuli, care o detinea , calitatea de putere suprema , suverana si independenta pe voina oricarui murirot de rind asupra intregului terotoriu al statului si a tuturor supusilor sai . Acestea asptecte caracterizeaza suveranitatea interna a domniei , ca exponenta a puterii supreme in stat.

Specificul domniei in Tara Romanesca si in Moldova era determinat de faptul ca detinatorul ei , domnu beneficia de dreptul suprem asupra tuturor rezerveleor financiare ale statutlui.

Obtineria independentei politice fate de regatul Ungariei a creat conditii favorabile pentru consolidarea multilaterala a Tarii Romanesti sub urmasii lui Basarab I , exprimata prin dezvoltarea econimica, extinderia retelei de centru orasenesti , perfectionarea organizarii statale ect. Tara Romaneasca se impunea tot mai pregnant ca factor important al relatiei internationale din regiunea, scutul principal al politicii externe fiind asigurarea independentei statului.Sub domnia lui Mircea cek Batrin incepe consolidarea Tarii Romanesti opuninduse agresiunii otomane prin masurile de acordarea initierilor boieresti , instituirea principalelor dregatorii (logofat, stolnic, vornic)inlocuid treptat sfatul domnea pe bierii mari , proprietar prin dregatorii , reorganizind sfatul domnesc. Intareste sistemul de aparare a tarii , mareste oastea permanenta a tarii , in situatii grave apeleaza la marea oaste a a tarii . Bate o moneda de argint si arama dezvoltind relatiile comerciale largeste teritoriul prin alipirea luncii Duceagului , Dobrogei 1389 , Armas Fagarasul .

Un rol important in marile domnii ale Tari Romanesti le-au avut Vald Tepes si Stefan cel Mare realizind noi reforme militare intarind armata fortificind hotarele tarii , reconstruid cetatile. Vlad Tepes prin actiunile sale antiotomane ataca raielele turceti de la hotar refuza platirea haracilor scoate tara de sub suzeranitate otomana stopind expansiunea otomana in Europa centrala pe un timp de 30 de ani.

Stefan cel Mare organizeaza marea armata a tarii , ia sub protectia sa mica boierime si taranimea simultindui mosii si acordindule functii in stat .Impiedica expansiunea otomana in Tara Moldovei, recucereste cetatea Chilia si cetatea Alba de la Unguri 1463 , 1467 infringeria campanie Ungare in Moldova in orasul Baia.

Unul din cele mai importante si memorabile roluri le-a avut Mihai Viteazu c, care a reorganizat organele centrale a statului, realizind unirea temporara1600-1601 a celor 3 tari romane, Moldova Transilvania si Munteni , este recunoscut ca rege a tuturor Romanilor , declarind ca religia ortodoxa oficiala.A luptat pentru scoateria tarii de sub suzeranitatea Otomana 1595 declara razboi Imperiului Otoman dinduse bataliile 1595 Calugareni in rezultatul careia Muntenia temporar isi recapata independenta.

Reiesind din cele relatate rolul domniilor in afirmarea tarilor romane pe arena politica a timpurilor a avut un rol foarte important intarind hotarele tarii si imiedicind expansiunea otomana in Tarile Romanesti.

Rolul tarilor Romane in lupta antiotomana

Inca din secolul XII Tarile Romane au luptat

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

www.referat.ro