A N U L a! L X X X V I - l e a n-l 146 NUMĂRUL l Leu B f &ŞOV, Duminecă 15 Iulie 19 2 3

I

Rid&cţia ţi Admm:stî4ţiaPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 200 lei Nntru strelnfiiate 500 lei Aauntari, reclame, după tarif

Fondată ia 1888 de Ge®rge BariţiuApare In Sle-care zi de lucru

Brătlenli, pentru a*şl arăta din non atotpnternicia, 'an I« r pledecat pe d-1 lalln Mania să preamărească In cadrai [serbărilor oficiale comemorarea primului preşedinte ;al Partidolal National român, fericitul Andreiu Şagttoa.

Ce mici ia snflet şl ce mari In patim i!!

Refuzul streinătăţei— Sfârşitul unui regim odios. —

?el

Eşecul ministrului de f rtanţe, în strei- Mtate — care are efect nu numai asu- |>ra sorţii guvernului Brătianu, dar ere» lază noul dificultăţi refacere} ţârei — a enervat întreg guvernul şi, în special,

|d I Brătianu, primul ministru.enervarea aceasta, guvernul face

gafe peste gafe fără să-şi mai găsească drumul neted. Situaţia eite de aşa na- ară, încât numai spre o complicare a

mergem, nu spre o clarificare, dacă givernul Brătlanu se va încăpăţina sâ rămână Ia putere.11 Recunoaştem că, intr'o astfel de situa- pe, îţi pierzi nervi'. Deci, e natural ca

j .d-1 Brâtianu să fie exasperat de situaţie fi furios, fiindcă împrejurările ce şi le-a creiat guvernul îl face neputincios şi mai des fără nicj o influinţâ asupra opozi­ţiei intransigente.

Ceea=ce s'a petrecut Ia Sibiu, când d*l Maniu, preşedintele Partidului na­ţional n’a fost lăsat să vorbească Ia mormântul marelui mitropolit Şaguna, din considcradunl politice — gafă care a jescop^rit micimea preocupăr ior gu» wrnu'ui într’o situaţie extrem de grea pentru ţară — arată râ d*l Brâtianu,

>vÎn lipsă de putinţa dt:-a se răzbuna pe [Partidul naţional, care l-s. izolat într’an

r«ic vicios de unde nu poite cşi, re­curge Ia stupidităţi de ordin administra­tiv, împiedecând comemorarea mitropo­litului Şaguna de către Partidul naţio- ml, expunându*se la ridicolul unei si­tuaţii din care nu poate scăpa astă«!.

Gestul d-lul I. Brătlanu are o singură explicare: enervarea d-s.de şi a guver­nului >ău, din pricina situaţiei fn care se

igâseşt-7. Şi, ceea=ce nu se mai poate [repara, g a fa d-îuS Vintilâ Brătianu In [străinătate, este ceea ce enervează pe primul ministru. Cn atât mai must cu

f clt însuşi primul ministru a fost inspi­ratorul călătoriei ministrului de finanţe. Dl I. Brătianu îşi zicea: face concesiuni

“ministrul meu, dar nu eu personaj Dc- ceea s’au şi amânat vizitele în streină» Îte — fiindcă primul ministru credea, serios — cees-ce arată neseriozitatea

i planurilor sale — că d-1 Vintilă Brătlanu |va retşi şi la Paris şi ia Londra!..,

După durerosul eşec al fretelui d sale în streinătate — d l Ion Brătianu a vă*

că de rândul acesta nu este destul să ascunzi Suveranului adevărul situa-

; |ei şi sa scoţi armata să ţi păzească guvernul odios poporului pe care*l gu­vernezi, d trebue să ai încrederea a- itui popor ca să ai, la rându ţi, în­

crederea f nanţel căreia îi soliciţi eju- forul sau cooperarea.

Ori, ceea-ce a putut face d*l Bră- tlanu în interiorul ţerei, în ciuda tu-

tor protestărilor şi manifestărilor po- ilare, nu poate repeta şi nici sâ

jireecţioneze îfitr’altfel fsţă de streină- 4te. Guvernul Brătiarnx moare ast-fel je ruinele clădirei ce şi*a ridicat în

iterior, călcând legile, distrugând si- iueţiile de drept şi dispreţuind contrac*

cu strcinăt&tea, ale finanţei spre cere se îndreaptă astăzi cu talerul, la cerşit.

Nu ni*ar interesa, sfârşitul acestui k guvern — în afară de faptul ca ţara ar

scăpa de cel mai odios şi incapabil farern ce-a avut după războiu — dacă cauza care provoacă acest sfârşit nu ar influinţa dezastruos asupra situaţiei lirei în eiară. înainte de-a fi, în afară

graniţi guvernul partidului liberal, ternul este al ţâre?. Ori cât nu ar fi Cunoscut îa interior ca guvern legal,

nu este o stare revoluţionară în guvernul împuternicit de Suveran

reprezintă ţara în streinătate, Deci, ţara are să sufere de pc urma lipsei de prestigiu al guvernului ţârei. Se înţelege cât rău pot produce animozitatea şi refuzul streinătăţei faţă de propunerile ce vin dela guvern în numele ţârei.

Acele ziare franceze, care au ţinut să despartă guvernul Brătianu de ţara noas­tră, spunând: »nimic pentru guvernul Bfătiisna, totul pentru România* au mers, cu simpatia pentru ţară până acolo, în cât au ţinot sesm» de împrejurările spe­ciale din interiorul ţârei, deosfbiud gu­vernul Brătianu ca reprezentantul unui partid izolat de manşele populare, de restul ţârei- Dar îaotele rămân în toată gravitatea io;: ministrul de finaaţe al ţâ­rei % cerut ajutorai finanţei stie.ne, de­terminat de extraordinar de gr*va Bitua- ţie financiară dela noî, far streinii aliaţi au rejuzat să stea de vorbă. Na este numai falimentul politicei partidului libe­ral, dar se pregăteşte de incapacitatea psrtidiJÎui liberal falimentul ţârei!..

Guvernul de mâme va fevea enorme grcu ăţi de înlăturat pe urma incapaciiă* ţei specialiştilor în guvernare liberală şi sâ înceapă opera de refacere deia înce­put, cu riscurile g.tasţiei de faliment a ţârei în sircinătxte.

Ţara face o experienţă dureroasă şi grea cu acest guvern. N’ ştiut fă răs­toarne la vreme un gcvern odios şi oli­garhic — acum sufere.

Partida! naţional şi conducătorii Ini au înţeles deîa început primejdia şi au de­clarat răzbc’u neobosit acestui guvern. Acum, pot vedea şi acei căutători de fraternitate cu liberalii sau agenţ i »împă* cărei generale" cât de justă era lupta Paitiduini naţional şi că violenţă cu care s’a dus era absolut necesară. Tre­buie să constatăm că la situaţia creiată guvernului Brătianu această !up â a con­tribuit în interior şi îa afară, izolând a-! ca pe un guvern ce n’a re sprjj!oul re­prezentanţei populare. E uu succes al opoziţiei ^ în specis! al Partlj&lui natio­nal, succes prilejuit fi de incapacitatea cr*să, de Legalităţile ţi abuzurile gu­vernului. .

Mo jtenireî?, însă, va fi grea. Şi ţara vt avea să sufere nu! raui , ca cât vi în­târzia căderea regimului d? azi.

Cuvântarea M. S. Regelui la banchetul dela” ,,Urania I t

Sibiu, 14 Iulie 1923.L i banchetul oferit de Mitropolitul

Bălan eri (Joi) seara în oroarea Familiei Regale şi a oaspeţilor sosiţi pentru co memorarea semicentenarului morţii Ini Andreiu Şaguna, M. S* Regele a rostit o cuvântare, spunând ia esenţă urmă­toarele:

însufleţit de imensa personali­tate a lui Şaguna venit-am să adu­cem prinosul de recunoştinţă aces­tui apostol al neamului românesc. Dacă nouă astăzi ne este dat să fie înfăptuită unirea acestui stat naţional a tuturor provinciilor ro­mâneşti, nu trebue să uităm eâ aceasta a fost pregătită de acei mari bărbaţi, stâlpii neamului, de care sfărâmatu-s’au toate vrâjmâ- şii’e, toate piedicile înfăptuirii sta­tului p rin cultură şi m oralitate . Unui din aceşti stâlpi gigantici fost-a Şaguna, această odraslă ma­cedoneană, care a reuşit să refacă vechea Mitropolie românească din Transilvania şi Banat, care a tre­zit conştiinţa neamului din aceste părţi, desvolfcând şcoala şi biserica românească.

Purtând toiagul păstoresc între 1 8 4 8 şi 1 8 7 8 , Şaguna a ştiut să se arăte şi un înţelept cârm uitor politic rom ân , cân d ju g u l mino- r itâ ţe i m agh iare asu prea popo* ru l rom ân transcarpatin , ştiin d să vază, sâ fa c ă ş i să tacă .

Datorită vitejiei admirabilului ostaş român, datorită înţelepciunei bărbaţilor de stat al intelectuali­tăţii şi tuturor forţelor vii ale a-

cestui neam, suntem astăzi uniţi într’o singură ţară şi Şaguna este frăm ân tătoru l ş i p reg ătitoru l prin uriaşa sa muncă, înţeleaptă şi plină de tact pe care a desfâşu- rat-o pentru sporirea tuturor ener­giilor româneşti în vederea unirei npastre.

La capătul zilelor sale a lăsat un testament: să se odihnească între Cetina brazilor la poalele Carpaţilor, între românii neaoşi. Cetatea siu Ta primit, dar primi- tu-l’a satul, frumosul sat Răşinari, căci Şaguna ştia că în satele noastre se p ă strează ad ev ărata v iaţă rom ân ească , de unde nasc toate en erg iile .

Cuvine-se să ne închinăm în faţa faptelor sale. Sâ ne gândim, în faţa mormântului său, la marea pildă dată prin înălţarea sa totdeauna deasupra tuturor patimilor şi pasiu­nilor, cuprinzând statornic orizon­turi largi, îmbrăţişând totalitatea problemelor naţionale româneşti, ţinta hotărîtă a unirei tuturor ro­mânilor, întărirea neamului şi a tuturor instituţiilor Iui.

Veşnică să-i fie buna şi fericita amintire“.

Vinderea pietrelor de valoarede pe coroana Ţarului.

Rotterdam 13 iulie — Astăzi re­prezentantul sovietelor Ia Berlin, Cre*t- nystki & vândut unei societăţi olandeze pentru suma de 20 mii. floreui (2 jum. miliarde iei) toate pietrele de valoare rămase de pe coroana Ţarului.

Provocaţumea delà Sibiu.Ori de câle ori epare d l Brătianu în

Ardeal, avem câte o provocare Ia adresa Partidului naţional.

Pentru faptul că acest partid a refuzat de a se pune in slujba despotizmului şl acaparărei liberale, şeful »tagmei călugăreşti“ — cum a numit-o psicho- logui Dametrescu-Iaşi — a lansat ex­comunicarea Partidului naţional din viata României Noui.

Este o politică de inconştientă, care tine Ardealul într’o permanentă revoltă a spirit lor şi pune peste fruntarii Ro­mânia în rândul statelor celui mai per­secutor absolutism.

Cine şi-ar fi putut închipui, de pildă, că în programul oficial al serbărilor penlru comemorarea a 50 de ani dela moartea Mitropolitului Şaguna, va putea fi omis, cuvântul preşedintelui Partidu­lui national, post de luptă şi de onoare naţională ocupat vreme de un pătrar de veac de marele politic, care a fost Andreiu baron de Şsguna?

Şi lotuşi, spre stupefacţia generală, asemenea act de joasa răzbunare po­litică, de sfidare şi etâţare la sfâşieri

] interne, a fost săvârşit cu prilejul unei j festiviteţl solemne ca aceea a come-

morărei uneia din ceie mai mari figuri bisericeşti şi naţionale.

E de necrezut ca nici prezenta Re­gelui şi a Familiei regale nu poate potoli meschina ură politică a condu­cătorilor regimului de azi.

Dăunez», la 3 Mai, la Blaj, pe Câm­pia Libertatei, la o serbare neoficială, Iuliu Maniu luând cuvântul spre a co­memora revoluţia, s’a ferit cu tot din­adinsul de a face vre*o aluziune la situaţia politică de azi — şi aceasta, mai cu se&mă fiindcă veniseră să a- siste doi membri ai guvernului. întreaga asistenţă a apreciat tactul preşedintelui Partidului naţional.

lată însă că în programul serbăreî oficiale dela Sibiu se omite cu vădită intenţie, ca preşedintele de azi al Par­tidului naţional, care a semnat procla­mata de unire dela Aiba=iuiia, să poată iua cuvântul, la locul şi rândul cuvenit, spre a pomeni memoria lui Andreiu baron de Şaguna, preşedinte al Farti» duîui naţional dela 1848 la 18731

Legătura istorici d'ntre clerul, şcoala Intelectualitatea ardeleană şl Partidul naţional du unei asemenea provoca* ţium caracterul unui act de războiu civil — cu atât mai odios cu cât vine din partea reprezentanţilor oficiali ai statu­lui şi e săvârşit sub och.i Capului sta­tului,

Acte de asemenea natură seamănă ura în inimile ardelenilor şi sunt ade­vărate acte criminale de cari nu pot ju­bila decât duşmanii din afară şi cei ce privesc spre ei.

Nu au fost în deajuns alegerile spur­cate cari au dezonorat şi învrăjbit Ar­dealul: nu a fost în de ajuns impunerea Constituţiei cu baioneta; regimul de azi continuă a răni cele mai gingaşe senti­mente şi amintiri istorice ale conducăto­rilor naţienei române de peste Carpaţi.

E o politică smintită care va costa scump pe cel cari au adoptat-o.

„Lupta“, Emil D. F agu re .

Arad. — Consilul comuna! al ora­şului a hotărât desfiinţarea tramvaiului cu abur?. Deocamdată oraşul va rămâne fără de nici un tramvai întrucât primăria nu are posibilitatea de a pune în cir­culaţie un trainyai electric.

Paoifift 2 OAZETA TRANSILTAKLB Hf. §4ö—1®»3

Mm liceul „ A i i W i BraşovUa'colaborator al ziarului „Tel. Rom.*

a evut prilejul, după terminarea exame­nului de meturitate din anul acesta deia liceul nostru d n Braşov, să stea de vorbă cu d-1 A. Demian, directorul liceului de Stat din Orăşiie, delegat ministerial la acest examen, cere i a dat nişte lămuriri şi o făcut unele aprecieri de însemnătate pentru acest Institut.

Iată ce spune d-1 A. Demian, corni- sarul ministerial, atât d-spre examenele de maturitate, cât şi despre institut în general şi despre impresiile care le-a avut:

„Liceul A. Şaguna — spune d sa — este dincoace de Carpaţi acelaş „pri­mul inter pares*, care a fost în trecutul neamului nostru.

Dar dacă aceasta se poate spune din punctul de vedere moral şi didac tic, nu se poate spune acelaş lu­cru şi în ce priveşte partea materială e acestui liceu — clădirea şi instalaţiile sale interne. Din acest punct de vedere, liceul din Braşov încă nu este recules.

Ravagiile războiului, şi în special deteriorările suferite prin instalarea unui spital german în edificiul liceului, «u lăsat urme şi rene, care încă nici astăzi nu s'au cicatrizat.

Biblioteca monumentală de a tadată, îndeosebi este foarte deteriorate. Mu­zeele ar-oi, de ştiinţe naturale şi fizice, împreună cu diferitele colecfiuni de valoare, de asemenea tiu suferit peste măsură demult. Ţm să amintesc eoiec Jia numismatică, din care lipsesc cele mai preţioase piese de aur şi argint.

Exteriorul şi interiorul edificiului însă se prezintă, mulţumită reparaturilor făcute, în condiţii destul de satisfăcă­toare.

In ce priveşte însă partea morală a institutului, — după cum am spus — el este pe deplin reabilitai. Deşi din fa­langa vechilor şi iluştrilor profesori de odinioară, eu md rămas abia doi, d*nii Dr. losif Blaga. dir. liceului şi prof. Axente Bc.nclu, mulţumită unor tineri, dar distinşi şi entuziasmaţi profesori, cari au umplut golurile acestora, vcth u' liceu din Braşov şi-a recâştigd aceea* reputaţie şi simpatie unanimă de care s’a bucurat în trecut.

Muiţărnitâ acestui corp didactic select,

încă dela primul pas, care îi facnj această şcoală rămâi plăcut atins, de atitudinea demnă a elev lor, de felul lor frumos de-a vorbi şi a se prezenta şi de spiritul de disciplină de caye sânt călăuziţi. De pretutindeni se des­prinde o atmosferă senină şî prietînească, parcă te găseşti într’o familie puternică şi viguroasă, în care înţelegerea şi iu birea reciprocă între cele două ele- menie, — profesori şi elevi — sânt o garunţă sigură a realizării tuturor con­diţiilor de muncă serioasă şi progres, precum şi a tuturor postulatelor noastre naţionale.

Aspectul acestei colaborări înlime şi serioase îţi înfăţişează munca nobilă din interiorul unei coşniţe de albine.

E sigur că coliziunea puternică dintre aceste două forte — profesori şi elevi — va d* naştere unei culturi solide şi va contribui mult la cimentarea temeinică a zidului consolidării noastre sufleteşti.

Sânt de firmă credinţă, că tinerii cari vor ieşi din aceasiă fortăreaţa a muncii şî intelectului, vor fi gMa oricând şi în orice împrejurare a vieţii, sa în­tindă ţării braţele lor neşovăitoare, precum şi inimile lor credincioase.

Ei vor face cinste şi mândrie neamu­lui şi bisericii care i-a crescut.

Candidaţii, în special cei dela secţia reala s’eu prezentat Intr’un mod, cum mai strălucit nici nu se putea. Dar, în general cu toţii, au dovedit abilitate şi pricepere în expunerea cunoştinţelor precum şi în deslegarea diferitelor pro­bleme prin ceeace au făcui onoare protesorilor lor.

Te surprindea chiar, oner;tarea ior până In ceie mai mici amănunte, în» special la limbi şî literatura româna, la care studiu au dovedit o pătrundere şi o putere de sintetizare şi dedeşurare log ca a temelor, cum la puţine institute similare se poşte constata.

In general am rămas cu o vie satis­facţie sufleteasca şi mult timp nu voiu uita desfăşurarea serioasă şi distinsă a acestui examen de elită deia şcoala lui An dreiu Şajuna.

Examenul, si b orice raport, face cinste institutului şi bisericii noastre ortodoxe, care îi susţine.

Marea si coitila

Incunoştiinfare.Se aduce la cunoştinţa psbîicului că

prin „Motiitoral Oficial* nr. 51 din 8 Iunie; 1923, promu gânda-se o nouă lege pentru reglementarea şi controlai ape­luri or ia contribaţa benevolă a publi­cului, to*te autorizaţiasiie date până la această dată de Ministeral Sănătăţii, Muncii şi Ocrotirilor Sociale saa de ori­ce altă autoritate, sunt anulate şi de nul efeef.

Cei interesfdi sunt îndatoraţi a seconforma dispozUaoiîor nonei legi, s-dresând noul cereri autorităţilor in drept-

Conform aouei legi nici ua apel a drtsat pubiicalui în «cop de asistenţă socială sau naţională şl în ori cari alte scopuri de binefacere saa de altă natură nu se mai poate face io stabilimente, localuri sau locuri de frecventare saa clrcalaţîune publică, decât pe baza aa- torizărei obţinută deia Ministerul Şină- tăţii, Muncii’ şi Ocrotirii Sociale.

Această obligaţiune priveşte orice ini­ţiativă indiv.daaiă sau colectivă, persoa­ne fizice şi juridice, oricare ar fi forma ai obiectai apelaiai, bani, efecte saa ar­ticole de orice natură cerate publicului prin: colecte, chete, vânzări de insigne, flori, cărţi poştale, ilustraţiuni saa cite articole, liste de subscripţie, liste seu bilete de loterie şi tombole, carnete, că­rămizi, registre, pantahuze, condici de mi ă, cutii, bilete de spectacole, teatre, cinematografe, baluri, chermeze, bătăi de fiori, festivaluri saa serbări în ioe*iarl închise, grădini sas câmpeneşti confe­rinţe, expoz ţicni, etichete, tichete sau prin orice alt mijloc.Apelurile ia coatribuţis benevolă a publ.

cu sr pot face decât prin sockt! i ,iusi tu* ţiani s&a asociaţiani recunoscute de au­torităţile sub supravegherea şl controlul cărora funcţionează.

Apelurli« ou caracter ndividuai şi iu nteres particular suat cu desăvârşire interzise.

Ori rine vă face apel U co-tribuţla benevolă a pibiicalui îatr’ac loc saulocal de frecventare s»u circuUţlane publică, este obligat ca la cererea dele­gaţilor autor,taţilor sari la cererea acelui seu a acelor« către care se face apelul să dovedească:

, s) Că posedă satorîz’ funea Mi nişte* rclui Sănătăţii, Muncii * şi Ocrotirilor Sociale;

b j Că posedă cartea de legitimaţie sau împuternicirea de a face asemenea apel.

Pentru baluri, serate, reprezentaţiei, festivaluri, tombole şi loterii ce obişnuit se organizează cu prilejul balurilor, s e ­ratelor, reprezentiţiunilor etc., în locul autorizaţ'unei Ministerului se cere în comunele urbane reşedinţe, actorizaţlu- cea primarilor, iu celelalte comune au. toiiz&ţtunea Prefeclutai de judeţ, iar ia Capitală auterizaţianea Pohtei Capital el.

Rezultatele ori cânii spel ia contribu­ţia benevolă 2 publicului se constată prin încheiere de proces verbal de că­tre delegatul goeietăţej, comitetului saa asoclaţiuaei respective, împreună cu îm­puterniciri autorităţii care a eliberat au- torizaţioaea, şi se dă pablicitâţel prin- tr'uaa din gazetei« locale.

Persoanele cari vor contraveni la dispoziţ unile legii menţionată raa! sus, vor fi pas.bde de pedepsele prevăzute în această lege ia art. 14— 19.

Constatarea coatravenţiunilor se face din oficiu sau ia cererea oricărei per­soane către care $’a adresat apelul ne- aatorzat ssu neiegitimat de către ort* cere organ administrativ, judeţean, co- maca! sau po iţienesc, de inspectorii ţi celegaţ i direcţiunei generale a asistenţei socsalc şl a oficiului naţional 1. O. V. de membrii corni.'t... . ji-ds,. Je de asis­tenţă, precum ş de împuterniciţii aato* rirâţilor cari ţt-aa dat avizul pentru au­torizare, prre încheieri de pirncese-ver- biie, cari vor face dovedi ta jastiţle până la înscrierea în fa s.

Primim ou întârziere prin postă următoarele din Bibcrţesi:

Deşi într’un colţ deraiu a ţărişoarei noastre mândre, băile şi frumuseţea na­turii liniştitoare îţi dau dreptul să uiţi cu totul oraşul cu grijile şi necazurile ce el însemnează, totuşi amintirea pu­ternica a expoziţiei de desemn şi lucru de mână precum şi serbarea şcolii de sfârşit de an a liceului „Principesa Elena* de sub orânduita direcţie a vrednicului N. Of ghid an, mă face să mă gândesc să împărtăşesc impresia frumoasă lăsată pentru ca să fie cunos­cute ca model de muncă rodnică şi idealistă.

Patru zile a fost deschisă expoziţia. Cum intrai te izbea o armonie dese- vârşitâ între util şi frumos. Foarte es­tetic aranjate, sala e p'ir-.e de mine- chine îmbrăcate de cămeşi, combi- naisoane şi rochii, pereţii îmbrăcaţi î i desemnuri de toate genurile, multe după netu ă ^Biserica Sf Nicolae) splendide şi altele multe minunate che­nare şi modele de scoarţă din imagi­naţie, ce formează mândre colţuri ro­mâneşti şi încadrează policioare oiine cu ceramică naţonala: vase, farfirii, strachni, oale de flori, precum şi lin­guri de lemn, poliţe, tăvi, toate cu mo­dele româneşti î.\ oioiu şi i-quarele. Pe lângă acestea fine, lucrări în tuş şi pe­niţe, capete de expresii, desemne de arhflectură etc.

Te minunezi ce pot face profesoare pătrunse de dragostea şi valoarea ca rierii lor, chisr cu fetiţe mici, când vezi ce au făcut d soarele Maliid a Brănescu şi Stella Duşoiu şi cu eleve de curs inferior de liceu. Nu ştiam ce să admir întâi: lucrul în sine sau cernispunea bdeţelui că autoarea e numai în cl. II sau III. Rufe d* corp multe şi de toate, croite şi J,ucrate de fete, splendid brodate apoi ca gust şi exe­cuţie, foarte multe roch'ţe româneşti croite şi lucrate admirabil de eleve. Ce mândre pot fi cu drept ele, când se vor îmbrăcă cu rochiţe aşa fru­moase, aşa cu gust şi eşite din mânu­ţele ior.

Menta menţiune ce! puţin: 1<: ţesături şi ?.jaruri elevele Pauza, S-oenereu, Or- ghiuan, Sita M hâilescu, Serbau Fallcla,toate ci. ].

Brasiece-ftistă; Deidvö r CBobancu, Sirar, :biînghe Lu;a;es:.e eleve au iiucrat Şt ro1de marchiz :tâ, admirabilill Câpăţ'-» ă, Mj G-recean;Atena rutáne de copii, cuîmbrăcate multe păpuşifrumoasesplendide.

»arcă îa aşa

chiţe subţiri, e. — D:n ci. ir, G sorge seu care au fost

ce c-.rnu mai lucratoare

Din d. IV sau distins Stinghe Octa-via, Puipaş Rădukscs, Mihaüescu,

u

care ca şi

Direcîinnea Generală a Aslstenfei Sociala,

au lucrat rochii şi combinezoane elevele de ci. Vl.

Onoare profesoarelor ce ştiu să pue atâta dragoste, atâta idealism în muncalor, căci de astfel nu produc numai; ex- poziţ i şcolare frumoase ci creazâ tn su« fu tui copiilor, un colţişor de idealism în mancă, de dragoste de muncă, în­credere în puterea Ior de muncă, ceeace face mult mai mult ca însăşi cunoştin­ţele teoretice ce capătă în şcoală, pe care ie şi completează şi face ca şcoala s㻺i ajungă meairea, să facă adică na numai înstracţie ci ş: educaţia sufletului %\ a voinţei (care ccntribue încă mai mult Ia fericirea omenească), să fie ade­vărat cea ma: mare invenţie a ome» nhei.

In uaa din primele zile ale. lai Iulie a avut ioc încheierea anul'i» şcolar. Doamna Eugenia Ofghîdan, mliiunată profesoară de limba română şi pedago­gie, a făcut din serbarea şcolară de siârşît de an, un popas de reculegere şi examinare a conştiinţelor, când pro­fesori şi elevi trebuie să se întrebe; şi aa făcut sau nu datoria pe deplin? Priveşte apoi elevele înfrigurate de re­zultatul muaîet ior de un an cu multă msîţăniire şi cu sufletul grădinarulni ca-şi admiră intr a zi de odihnă pomii crescuţi iramos ş florile strălucitoare, inobiiaie prin *lto?. Cu aceia? dragoste

| părintească insă priveşte şi oe cele mai I puţin crescute, fiindcă n’a fost voia iui j ca unele să crească şi să iuiio"ea5c% iar j altele să tânjească, c£c: munca ztinjcă a l profesorului s’a distribuit pentru toţi

elevii în mod ega!, fără părtinire şi cu aceia* draaoste fată de roate

şi trebuie să mai muncească în vacan- ţie pentru a ajunge pe cele d'intâi o doare inima de copiii noştri sufle­teşti, cari din diferite motive n au putut trece clasa. Ele nu trebuie rdsă sa-şi piardă încrederea în ele, ccm nici pro­fesorii n’o pierd, căci o repetentă asi­gura foarte adesea o baza trainică stu­diilor viitoare şi astfel cărarea viitoru­lui e netezită, e apărată de afle greu­tăţi. Când te izbeşti cu cepul de pra­gul de sus, nu mai iregi acs-st necaz, fiindcă ai kvâfat să treci pe cei de jos, z:ce înţelepciunea poporului nostru

Şi atunci: „când veţi repara greşeala trecută, bucuria voastră ca şi a noastră va fi îndoit de mare"! -

Şi apoi măsurând cu mintea drumul străbătut, pomeneşte momentele mai însemnate din anul încheiat:

După greutăţile inerente oricărui în­ceput, cond tiiie materiale indispensa­bile şcolii azi sunt asigurate. Internatul înfiinţat anul trecut, funcţionează foarte bine, are acum instalată şi o baie.

Preocupă; ile viitorului cer o lărgire a sp; ţiului faţă de crescânda noastră populaţie şcolară. In liceu au fost 333 eleve, 114 în secţia normala deci 447 faţă de 347 de anul trecut. Au fost 12 clase într’un local construit pentru a şcoală civilă cu 4 clase şi a trebuit să se ţină cursuri şi dimineaţa şi duţă prânz, în clase paralele,

A sublimat apoi manca şi meritele E'O.iei şcolare.

A îuregnuri?t apoi cel rai frumos re- zahat »1 secţiei normale, care a d*t ţârii acum ceeace ea are mai ma tă nevoie; 48 :re îavă;ătoare bine cregătice, piae de suflet şi dragoste, de ţar ;; cta mai mare garanţie că şt vor ia«.e pe aepiia dittoii* şi vor n de îosos neamului, im- prăşt.iod cu căldura cât mat multă la rniL’â,

După iu imoasa cuvântare a doan-iei Orgnidsn, prof. ia i.ceai de tete $i di­rectoare a srcţiâ normale, s’a d«srăşa- rat oro gramul a- rbâr i:

Adina lcs.f a zis duioasa „Cobzarul6 de io if, Eug, Murăroi a cântai ia p:aaot iar corul şcolii cu f. malta pricepere ţi înaufle ire, condu,s oe valoroasa profî. soară d*$oara V-®tăria Mureşana, a ia* suf!C;it şi m4i -nud pub.icul cu un pro* gram f. Pine aks; imn scour de Kirâc pentru desen cere, Rcgâc.une către iar I gerul pâztor de Ştefâaescu, dulce :&t piimuiirae, gre e, dar periect executat« drâgâiaşa şi duioasa Viorica de Mouzvb, Suni român, pe ar.a popmari Băiică, bădiCă, cântat fo. rle v.o.u şi ca nuanţiii f. vâr ste, Sta sg, sirtp:, nurş de Tcojo rtscu si Trageţi hora, de Fiechtearai' cher, foarte bure execataic ca rit a, rr.iscafe, nuanţe şi cu inimă.

După aceasta doamna E g Orghidai a cetit premiatele şcolii, ior doamil coi. Bâdescu, preşedintă a eforiei şco- lare, cu domnişoara Strat profesoară r au împărţit cărţi acestor fetiţe distins«

Ara piecai cu un sentiment de n cunoştinţă, ca româncă, pentru şco românească şi mi-am zis: Onoare cel« cc muncesc cu drog şi cu pasiune* acest ogor.

Lic.

\

Construurea unori i O U > l i

i acelaş dragoste faţă de u i De aceea se bucură cu cete ce u’cu

muncit îa zadar şi cari fac az. cea mai mare bucurie părinţilor, îi pare rău de cele ce au muncit cu mai puţin folos

Eri e fost promu’gată ^giaprin se declară de uliiitate publică constr» ţiunea liniilor ferete Bcd Braşov-Nehaf Hv«s- Mică—Vatra-Dornei. Bumbeşti- vezeni şi Hamangia - Tulcee.

S'a deschis pe seama Ministerului comunicaţii, pentru direcţiunea rată de construcţii de căi ferate, credit exiraordînar de lei 200.000.0 pentru primele începuturi ale linii şi a studiilor ce mai complectat, credit care va fi repartiz după cum urmează :

Lei 100.000.000 pentru linia Boii Braşov—Nehoiaş

Lei 30.000 000 —Vidra Dornei;

Lei 40.000.000 — Livezeni şi

Lei 30.009 000 gia—Tuleea.

Ministerul de finanţe este autorizat acoperi acest credit prin împrumu; fondul avansurilor date de săteni iru pamâiii iriie expropriate.

pentru linia Iiva Mi'

pentru linia Bumb«

pentru linia Hmi

* n16 iiPiilâtg EflS

Nr.Jf 46—1M3 (MZHYAfl mAWSliVAWl F alta i 3

Chestiunea reparaţiilorLondra, 13 Iulie. — Primul-rninistru Baldwin a ţinut astăzi în Camera comu­

nelor un mare expozeu privitor la acţiunea separată a Angliei în chestiunea lluhr Ului.

Baldwin a spus între altele: Britania a hotărât ca Germaniei să i-se dea jpsibilitatea a-şi achita datoriile după capacitatea ei de pitită. Oferta recentă a

ermaniei este inaccetpabile, dar aceasta nu ne împiedecă ca să discutăm cu Germenii.

Guvernul englez îşi ia răspunderea şi prinir’o acţiune separată va trimite (notă Germaniei, cere în aceleş timp va fi trimisă tuturor aliaţilor.

Anglia — spune Baldwin — încearcă prin aceasta a face ultimei ^posibilităţi pentru conlucrarea cu Germania.

B e n e ş l a L o n d r a. Londra, 13 Iulie. — Ministrul de externe cehoslovac Beneş a sosit la [londra, unde a avut loc o lungă întrevedere cu lordul Curzon.

Beneş intervicwat de un redactor al ziarului „Evening Standard* a declarat d aliaţii trebuie să facă toate posibilităţile pentru’jca Germania s ă nu f i e redusă Io neputinţă pentru a putea conlucra şi ea la opera d e re fac ere şi consolidarea hop ei.

M işcări m u n c i t o r e ş t i c u c a r a c t e rrevoluţionar ia Budapesta

liţia a cerat guvernului decretarea stării de asediu. — Capitala sub ocupaţie mi­litară. — Greva generală a tipografilor.

Budapesta, 13 Iulie. — (Serviciul telegrafic particular). Ultimele ag'iaţii nncitoreşti au culminat astăzi într’o mişcare generală a muncitorime! cu ca-

•ncter vădit revoluţionar.Situaţia economică exasperată, atitudinea duşmănoasă a guvernului faţă de

[reprezentanţii muncitorimei în Cameră şi suspendarea abuzivă a ziarului socia­list »Népszava* eu determinat muncitorimea la o reacţiune în massă.

Azi dimineaţă 5000 de tipografi din Budapesta cu suspendat lucrul. Toate, kografiile atât particulare cât şi d e Stat au fo s t închise în a fară de iipogra-

agenţiei telegrafice m aghiare .Toate ziarele, chiar şi oficiosul guvernului şi-au suspendat apariţia.Toate străzile Capitalei in cursul zilei de astăzi au fost barica-

te cu detaşamente de soldaţi şi poliţişti. Muncitorimea adunată pe străzi a fost resfirată cu forţa. La toate tipografiile şi instituţiile pu­ise au fost postate forţe militare peatru a împiedeca o eventuală flcopaţie a lor de către muncitorime.

Astăzi după masă poliţia a cerut guvernului decretarea stării de .'sediu.

Oficiosul guvernului „Nyolcz órai újság“ apărut azi dimineaţă [arată că situ aţia creiatâ de m uncitori este destul de g rav ă ş i ca- rnterul m işcării este v ăd it revoluţionar.

Prizonierii români în RusiaDupă nltimile ştiri primite din Rusie,

numărul prizonierilor români ce se află îacă acolo şi răspândiţi prin tînmarjie Siberiei se ridică la lO.OCO. Numai în Moscovs trăesc 4000, cei mit mulţi ca lucrători la fabrici iar alţii ca lacrâtori, de pământ la gospodăriile din jurul Mos­covei. Un alt număr însemnai, de 4000, se află răspândit prin Nordul Rusiei ca mici gospodari, dintre cari mijoritatea s’au căsătorit şi s’au stabilit acolo, pen­tru totdeauna. Restul, vre=o 200, se află încă în lagărele de prizonieri dm Mos­cova şi alte oraşe, sau răspândiţi pr:n Siberia.

Deşi foştii prizonieri nu mai sunt con­sideraţi de gcvernol sovietic ca inamici, totuşi cei mai bătrâni si neapţi pentru servicii sunt menţinuţi în lagăre, în cea mai chinuitoare m zerie. Cei cap«b li ds muncă sunt plasaţi prin diferite între­prinderi. „Univ*.

Cântarea României filialaTârgovişte la Braşov

Astăzi, Sâm bătă în 14 Iulie a. c. un cor puternic de 60 persoane sub con­ducerea d-lui drignte G i. Russu din Târgov şfe va aranja un concert coral în sala Teatrului Apolio. Programul con­certului, din care se vede, că acest cor a depus o muncă neobosită spre a men­ţine renamele de care se bucură. Publi­cai amator de muzică desigur va fi foarte plăcut surprins de d sciplina co­rului şi interpretarea magistrală a piese­lor executate.

In program sânt luate 5 coruri reli­g ioase de compozitorii Muzicesco, Adam ţi Macerov, 12 coruri lumeşti de com­pozitorii Dimitriu, T. Teodorescu, Dlraa, Breoiceau ţi Muzicescu şi opereta mCrai nou* de C. Porumbcscu.

Bilete se găsesc la cas?i Teatralul Apolio.

I N F O R M A T I O N !

I l i iS. Regina şl Prinţul Ce rol asistă la

serbareCluj, 13 Iulie. — Astăzi a avut loc

Inaugurarea cu mult fást a spitalului ortopedic, Ia care au asistat toate auto­rităţile civHe şi militare, toată Intelectua* Itatea Clujului precum şi M. S. Regina jl Principele moştenitor Caro!.\La orele Î l M. S. Regina şi Prind- "‘e Oro), însoţiţi de ministru! de răz-

Joia generalul Mârdărescu, au sosit în irit Clujului. Au fost întâmpinaţi de neralal Petala, corpul ofiţeresc, o mpr-nle de onoare, primarul Udalea, efectul judeţului Mureşiaau, toţi pro* sorii universitari în frunte cu rectorul cobovici, reprezentanţii tuturor confe- inilor şi un imens public.Ia gară a svut loc o scurtă recepţie, eneralul Petala a prezentat M. S. Re- a pe d 1 primar Udalea, care a adus giie în numele oraşului, iar apoi pe

Aţerii superiori ai garnizoanei. D-1 ge- seral Petala a adus omagii Reginei şi Principelui moştenitor în numele &r* * iţei.

Dela gară M. S. Regina, Principele ştenitor, autorităţile şi publicul s’au reptat spre spitalul ortopedic din

A Zspoia, unde a avut loc U oreie 1 impozantă serbare.I Dnpă serbare M. S. Regina s'a în­dreptat cu automobilul spre Turda, unde ivizitat noul sanatoriu de tuberculoşi. íeara M. S. Regina s ’a reîntors din nou li Cluj, unde a participii la festivităţile otgaaizate. _

Cinema Apsllo(T«&ftp«ii Rafisnai)

Iulie 13—14

iroarea Americeiuitoare dramă din viaţa vestului itic al briganzilor Mexicani. In principal: Williüffl S< Mart

Fstsecere câmpenească.Societatea „Junilor Bătrâni“ din Bra-

şov*Tociie aranjeez?, în caz de timp fa­vorabil, mâine Dumineca, în 15 Iulie a.c. o m are petrecere câm pen ească în capul * Poienii*.

Plecarea va fi la orele 8 dimineaţa din »Piaţa Prundului“ în frunte cu muzica militară a Vânătorilor de munte.

Societatea s’a îngrijit de beutori bune şi cu preţuri convenabile, pe seama Onoratului Public.

La această petrecere câmpenească, cu onoare invităm toate Societăţile ro­mâneşti din Braşov, precum şi Ono­ratul Public, căruia îi zace ia inimă progresul acestei Societăţi, care păs­trează cu sfinţenie obiceiurile strămo­şeşti ale poporului nostru din S :hei. — Comitetul aran jator .

O delegaţie numeroasă a Par­tidului naţional român în frunte cu d-1 Iuliu Maniu, sosind Jo i dimineaţa la Reşinari, a depus o cunună splendidă din trandafiri albi pe mormântul lui Andrei Şa- guna, púrtáod următoarea inscrip­ţie: „ P artid u l n aţion al — in semn de adm iraţie prim ulu i săupreşedinte“. C.

*Zarul „Presa“ este informat t ă i a cod»

sliiiîi de mioiitri ţinui a «ltăeri la Sibiu s’ft iscat o vie discuţie pe chestiunea participării partidului naţional ia serbă­rile da comemorare ale semictEknarülöi morţii lai Andreia Şiguoa. Se * firmă — t'puae.Preia“ că miniştrii ţinuturilor alipi­te cu protestat energic împotriva felului cum a fo s t iratot Partidul naţional ro ­mân,

*Sighetuf-M armaţiei — Jandarmeria

de &;Ci x arestat cri pe şc s ís»ta ce osce spre fronti rá an copil a a 8 am annme Iosif N-.gy. laierogaî de eăire jandarm, ccpiînia mărturisi; ca <* p.ecat dela bunica sa, code locui?, cu o z; înainte şi intenţiona să meargă pe jos până in California unde se găsesc pariaţii să!. Pentru aceaslă iungâ că­lătorie copilul luăse ca sine 2Ö ieiceruJ dela bunica sa, o pereche gnete şi o tra.sîă cu ai Inunk. N&gy lăsase acasă o scrisoare pnu cate î i lua adio delabunica sa şi prieteni.

*O'odea-M are. — Eri pe Bulevardul

R'gelc Feidinand b’â petrecut un grav accident d ; tramvai. O trâtoră care sduce* de‘a gară pe un comerciant a fost jsb.tâ de tramvâiu nr. Ú9. Trăsura a foit distrusă complect Ur pasagerul grav rSn;t. De&setneni un cai deia tră­sură a fost rănit.

Conducătorul tramvaiului a fost arestat.X

O radea More, — Al mentele în oraşul nostru au fost scumpite din nou. Bru­tarii şi măcelarii a o obţinut deia pri­mărie o noua majorare a preţurilor. Astfel pâinea neagra a fost urcată ia 7 lei kgr. pane* aibâ ia 10 50 iei kgr. carnea de v*tă dela 20 la 24 lei iar carnea de porc deia 38 ia 42.

Ca decan ai baroului din Arad afost ales d-1 dr. Sîmion cu 85 voturi.•

Ministerul de agricultură face cunos­cut, că recolta porumbului în anul ace­sta se prezentă în condiţiuni foarte busie

*Direcţiunea Cazinoul d n Sinaia

anunţă deschiderea Cazinoului cu un program ales de varie­t ă ţ i intre cari vor debuta artiştii Cieo şl Wiliy, cunos­cuţii dansatori, iar „Y azz- Bandul“ va fi condus de prea simpaticul H arry, 1-2

Eii a fost arestat i* frontiera austriacă funcţionarul Habert Richter dela socie­tatea de asigurări „Nostra* din Buda­pesta care delapidase suma de 75 mi­lioane coroane dela acea societate. Delapidatorul voia să fugă cu această sumă în Austria.

Poliţia aia Budapesta a descoperi firele: unei vaste organizaţii de falsifi catori de monedă italiană. Organizaţia are ramificaţi în toată ţara şi sedlui central este la Triest. Ca un tren spe-

| cial au plecat la Triest un grup de | agenţi speciali ai poliţiei din Capitală | Sumele falsificate pâaă acum se ridic | la 20 milioane lire.; *| Viena, 12. — Ziarul „Neues Wiener » Journal“ anunţă din Moscova: Isvestia | publică un discurs al iui Kamenew în

care acesta mărturiseşte că numărul ce* j lor fără iucra sporeşte. Lipsa de materii ţ prime e foarte mare. Producţia cereale- | lor scade.j Burghezia internaţională constrânge

Sovietele la concesii de tot felul. So- | vietele n’au putere de a distruge ca- 1 pitalul internaţional. El invită pe colegii [ săi să aprobe proiectul guvernului de j a înceta cu exproprierea întreprinderi- < lor particulare şi a stabili o nouă po- ! iiiică economică.

*| Uu grup dc indivizi necunoscuţi au i spMt aiaităeri noapte mai muite gsazntiri j dela comunitatea izraelită din str, Orfa*1 niior. Poliţia cercetează cazul. î •

A v iz ! Membrii societăţii „Lumina* sunt rugaţi a se îairuni Duminecă, 15 Iulie n. a. c. oreie 7 l/-2 dimineaţa in localul societăţii, spre a lua parte la petrecerea câmpenească ce o aran­jează societatea „Junilor Bătrâni*. — Comitetul.

— Societatea Pâjlştenilor roigă pe toţimembrii, ca să ia parte la serbareacâmpenească a societăţii „Junilor bătrâni*Plecarea va fi Duminecă 15 Iulie, a. c.îa orele 7 jum. din localul societăţii„Lnmina“ din Prund. — Comitetul.•

Societatea de cântări „Dalărda* arau* jâni Duminecă in 15 1. c, o petrecere câmpenească ia Hcnterns, invită să ia parte pe membrii reuniunilor de cântări, cu cari „Dalârda* stă în legături co­legiale. Insigniiie servesc bilet de Intrare.

*Laborator Roentgen modern, cu apa ­

ratele cele mai noui, uzina electrică proprie, sub manipularea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic con- ducător Dr. Iuliu Fischer, specialist. Fotografii şi transiuminări precum 8» vindecări cu rez< le Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori^ce oră dm zi.

jf*2 * 2 1 1 Bucătăreasă pentru Noua, VÜU *£ u la l Paul. Plătesc tramvaiul.

m k Z m \ ÎKARSLVANIEI Wr 146-d!

KertészS a lo n u l de pălării ■ =

I B r a f OY, S t r a d a P o r ţ i i 4 8 , tn carte.

Nontăţi de pălării peiitm dane.Modele o r i g i n a l e din streinătate. Pălării de

- doliu. Ornamente pentru § p ă l ă r i i . Transform ări. $

Pentru biroul central al societăţii „Transilvania* S» A. pe Acţiuni pen­tru Industria de Lemne şi Comerţ (Braşov, strada Fântânei No. 2 b) se vor angaja lumediat:

un contabil perfect bilantier, de specialitate forestiere;

un perfect traducător şi corespon­dent, care posedă perfect limba ro­mână şi maghiară (după putinţă ad­vocat sau candidat de advocat),

un copist, perfect român-maghiar. Ofertele verbale sau în sens se

vor primi până la 25 Iulie 1923.Concurenţii sunt rugaţi, ca docu­

mentele de capacitate şi datele pri­vitoare la practica de până acum, precum şi pretentiumle lor de plată, să le înainteze directiunei societătei-

Acei, cari au locuinţă în Braşov, vor fi preferaţi* 41F2 2 -U

Publicaţiune de licitaţie.Biserica ortodoxă română din Braşov-

Cetate publică iicitatiune verbală cu oferte închise, pentru închirierea celor 2 localuri de piăvălie situate în casa bisericei din Braşov. Târgul Grâului Nr. 5.

închirierea se face pe 3 ani cu înce­pere dela 1 Octomvrie 1923.

Licitaţia începe cu preţul de stri- gare de 65.000 Lei anual.

Ofertele scrise se vor prezenta îm­preună cu 25°/0 a sumei oferite, de puse în numerar sau livret de depuneri cel mai târziu până la 16 Iulie 1923, ora 12 din zi, oficiului parohial aflător în casa bisericei, etaj II*

Supraoferte ulterioare nu se iau în consideratiune.

Licitatiunea verbală se va t*ne la 16 lutie 1923, ora 5 p. m. la oficiul paro­hial Târgul Grâului Nr. 5, etaj lî.

Comitetul parohial îşi rezervă drep­tul de a alege liber pe chiriaş dint/e licitanţi-

Condijiunile de închiriere se pot ve­dea la oficiul parohial in fiecare zi ora 11— i.

Oficiul parohial ortodox român, 4144 1—2 Vasile Meret«

De vânzare casă cu 6 încăperi, magazie de lemne,

şi grădină; îa Făgăraş pentru in* formaţiuni la VICTOR POP, Vad, poşta Şercaia. 4141 J—3

awany tn—nu

île văszareBfin bi- u!-de m:>locire Marla Frled- mann, strada Castelului 47, în Biu-mâna o casă familiară nouă, con- stătăioare din 2 camere, bucătărie şi localităţi laterale J 70,000 lei.

în Braşov-vechio o casă familiară, în partea soarelui, cu grajd şi şură mare 350,000 lei.

In Si-heiu o casă familiară imediat de ocuDat. 3 camere, bucătărie şi băi 350,000 lei.

In toate părţile oraşului mai multe locuri pentru clădit case ieftin de

4140 1—1vanzare.

A N U N Ţ pentru închiriere

împreunată cu reparare.Comitetul paroffal al Bisericei Sft.

Nicolae Braşov-Şchei, dă în chirie pe termin de 10 ani, casele Bisericei din Piaţa Unirii No. 1 şi 2, dar pe lângâ condiţiunea a le restaura chiriaşul pe speseie sale proprii.

Dela amatori se cere, pe lângă ofert, a presenta Biroului Corn tetului, în ter­min de 15 zile dela prima publicare, planul şi devizul lucrărilor de reparare, care va fi supus spre aprobare Corni- lutului paroh'al.

Alte eventuale informaţii se pot lua în Biroul Comitetului parohial (Curtea Biserice).

Braşov, d:n şedinţa Comitelului paro- biai ai Bisericei Stt. Nicoiae din Braşov- §chci, ţ'iiuîă ia 10 iulie 1923. 1 — 3

ss. V- iordache, T ss. Ioan Pricu,soorptar. prf'-fldîntţt.

Nr. 12485/923.

Publicaţiune.In 28 Iulie a. c. la orele 10 a. m.

va avea loc în secţia presidielă a Pri­măriei oraşului Braşov (str. Porţii 63, etajul I., camera 4) desbaterea oferte­lor în scris pentru aprovizionarea cu alimente a persoanelor îngrijite în «silui infirmilor orăşenesc pentru timpul dela 1 Octomvrie 1923 până la 31 Decemvrie 1924.

Până în acest termen se vor înainta şefului desbaterei ofertele închise, Um­blate cii 1 Leu 25 bani şi prevăzute cu un vadiu de 1000 (una mie) Lei în numerar, efecte sau declaraţie» că ofe- renlul cunoaşte condiţiile de ofeit şi contract, şi că se supun lor necondi­ţionat şi vor precisa suma cu care an­treprenorul este gata să dea alimentaţia pe zi şi pentru o persoană.

Condiţiile de ofert şi contract se pot vedea în timpul orelor de serviciu 8—12 a. m. în biroul secţiei menţio­nate a Primăriei oraşului Braşov-

Braşov, la 27 Iunie 1923.4110 3—3 • Consiliul orăşen esc .

C U L T U R A R O M A N E A S C AS, A. română pentro esploatarea com ercial de librărie papetârle şi industria artelor i

Braşov, S tr. Principale C sro l 7 .

Prospect de emisiune.

i

Direcţiunea liceului de fete »Princi­pesa Elena“ din Braşov, Bulevardul Ferdinand Nr. 1, primeşte oferte pen- iru 16 vagoane 1611106 de fafl, prima calitate, de preferinţă aduse în curte. Ultimul termin : 20 Iulie. 4137 2- 3

Se aduce Ia cunoştinţa d-lor acţionari, că în şedinţa dela 16 Iunie a Conziliul de administraţie, în baza art. 6 din statuie, a decis sporirea capitala social dfla suma de Lei 500000— la Lei 1,009.000— prtn o nouă emisia de Lei 500.000'— împărţită în 2500 de acţiuni de câte Lei 2C0,-~ valoare nativă fte-care-

Acţiunile vor fi 60% nominative şi 40°/° la purtător»Din această nouă emisiune se oferă spre subscriere vechilor acţionari®

număr de 1250 de act uni, adecă o acţiune nouă pentru două acţiuni vechi, preţui de Lei 220*—.

Restul acţiunilor, de 1250, se oferă spre subscripţie publica pe preţul Lei 300'—.

Exercitarea dreptului de opţiune şi subscripţiune se va tace }a sediul soi * tatii în Braşov, Str. Principele Carol No. 7 până la 31 Octonwrie 1923 inclus

Odată cu subscrierea nc-uiior acţiuni se va efectua primul vărsămâtii anume:

Vechii acţionari vor vărsa câte Lei 100— de Ternare acţiune, iar nouii tionari câte lhO de fie*care acţiune.

Restul vărsămintelor se vor efectua ulterior, la epocile ce se vor fixa Conziliul de administraţie.

Acţiunile plătite integral până la data de 31 Octocmvrie a- c. vor lua ps Ia dividendul anului de gestiune curent (Iunie-Maiu).

Pentru vărsămintele făcute cu întârziere se vor socoti pe timpul înlârziri interese de 12% ; pentru vărsămintele făcute se va plăti acţionarilor 8% dobân

B r a ş o v , 17 Iunie 1923.Conziliul de administi|4072 4-5

H a M M fi o c&să cn grădini I I B ¥ ű M ú l Ö în Satulung Nr 826.

Preţ avantajios. A se adresa; Sa­tulung Nr. 828 sau Braşov, strada Sitei Nr. 88. 3—3

Dg vâizare0 casă cons!éítoe re din trei odă şi bucătărie în Şcheiu, Podul Cre tului Nr. 20. 4136 21

Dactilograf sau dactilografăcunoştinţe de birou, — caută Ser­viciul sanitar al judeţului Braşov. Post stabd, retribuit cu 1200 Lei lunar, serviciu dela orele 8 a. m- până ia 1 o- m. 41352-2

8 «Saxoni»“ Nr. <-'83.. 4 » .

■ p - r * - T s - p " T T " !■ ■ mmm eaăm mmm J n N M n id

j V n * tr u entente in u z ic a le $1 a c c e s o r i i , r e p a r a t u r i ş l tonărL4 K n > r i E i n s c h e n k{j 3475 5-12 BRAŞOV, str. Neagră 54.6 W

Să oferă din toamnă l«C«ii£stf& sa- nt»al& 6 camere etc. în schimbul an­ticipării chirie pe câţiva ani» după în-voiaiă. A se adresa urgent LivadeaPoştei 20 Braşov. 4093 3-3

Pi ima fabrică d

Dacă dori;rţji,

admirată h-.t.* ehuli- S I G Df î TI \ A

PUDRA, SĂPUNUL ADELINA, ear persoanele cari nu pot şuieri cremele, să întrebuinţeze FAINA DE MIGDALE VOREL cunoscutul preparat de toilelă.—Le găsiţi la drogi jfarrx şi rsa- gzziae de galanterii.^Contra mandat postai de Lei 57 se trimite -dreg asortimentul. ^ Dep FARMACIA VOREL PIÂTRA-N.

• W V W V ^ ^ V W I W W V 9 W V W I V W V W ’

Fi» me Emailate dia TransilvaniaI & c o b S a l e

t

4C80 2—10 Braşov Goerac 2.

Muzica Bar. 2■ V. M te se poate an­gaja cu preturi pe buna învoială pentru:nunţi, înmormântări, serbări câmpeneşti şi baluri 4002 3 -8

¥Ay

u t Transilvania

Cum ne vindecăm deReumatism si Gut?.

3W

Broşură interesantă şi instructivă- Se trimete gratuit contra mărci poi şfa’e do 1 Leu, oenhu porto adresaf.Farmacia icrei, Piatra-N. 39357-20

ti

0

Situat în cea mai pitorească parte a oraşului. Mare terasă spre pro­menadă, Bucătărie românească, fran­ceză şi germană. Grătar special în fiecare zi. Vinuri alese de Drăgăşsni -o- şi Dealu mare. -o-

Orchestră clasică la amiazf şi seara. Serviciu prompt.4084

Pălăriialbe

de filţau sosit în salonul

Kertész Szid yS t r a d ă P e r (s i 4 8 (în curte)

Toate păfă-iile da vară se vând eu

preţuri!» cele raaî redus»

SBOM

T r a n s f o r m ă r i şi comenzi să -o- execută prompt. -o- 4123 3— 3

6—10 ;

if cnanaaevt- - -immurr:*

IMmm£3 ST O F E B Ă R B Ă T E Ş T I$8mm

m?»îi»

fine de tot, din străinătate pentru Jaquete, Pantaloni şi Costume ele­

gante, se află la

Postăvăria Gheorghe SociN r . 1 8 . — B r a ş o v , s t r a d a IMFhaU W e i s s — N r. 18,

îmim VA N Z AREA EN GROS si DETAIL!•rslm Cel mai mare asortiment de stofe în Ardeal!

23—76 3778J

ă 'J Li â , ■ Î Î I Ş Z H s m V - B o d a c to r r e *por?2i#bii \ IOAN BR01