SURSE DE MATERIE ORGANICAElev: MORARU ALINAProfesor: DRAGAN NICOLETAClasa: a X-a MIEGScoala: C.N. Jean MonnetREFERAT

INTRODUCEREPetrolul, sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte din zcmintele de origine biogen care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substane lipofile. ieiul n stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice complexe, motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea carburanilor. Ca o curiozitate, se poate meniona c unele varieti de iei devin fosforescente n prezena luminii ultraviolete.

ISTORIC

Petrolul a fost descoperit n urm cu cteva mii de ani. Avnd densitatea mai redus dect a apei srate, s-a gsit n caverne i zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafa, (n Germania, de exemplu, n jurul Hanovrei i Braunschweig). n cazul n care straturile impermeabile de argil sunt deasupra, nepermind ieirea la suprafa a petrolului, acesta se va gsi n straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere. Straturile de petrol situate la suprafa prin oxidare se transform n asfalt acesta fiind deja descoperit n Orient n urm cu cca. 12 000 de ani n Mesopotamia antic. Oamenii au nvat s foloseasc asfaltul, prin amestecare cu nisip i alte materiale ce etaneaz pereii corbiilor.

Din timpul Babilonului provine denumirea de naptu (nabatu = lumineaz) care ne indic faptul c petrolul era utilizat la iluminat, acesta fiind amintit i n legile lui Hammurabi 1875 .e.n. fiind prima dovad istoric scris pentru reglementarea folosirii petrolului.

Petroleum este un cuvnt de origine roman care provine din oleum petrae = ulei de piatr denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoper petrol la suprafa n regiunea munilor Golfului Suez se presupune c n antichitate romanii foloseau petrolul ca lubrifiant la osiile carelor romane, sau n timpul Bizanului acesta era parte component a focului grecesc o arm temut n luptele navale de odinioar. Petrolul era folosit i n medicina veche fiind vndut ca leac miraculos universal.

ieiul era cunoscut n zona rii noastre nc din secolul I .Hr., de cnd dateaz obiectele descoperite n cadrul cetii dacice de la Poiana (Nicoreti, Galai): podoabe din smoal ntrit i acoperit cu un strat subire de argint. De altfel, prima rafinrie de petrol din lume a fost construit n Romnia, n 1856, la periferia oraului Ploieti, n drum spre localitatea Rfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de ctre fraii Mehedineanu. Instalaiile rafinriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau font, nclzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate n Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din isturi bituminoase, iar n decembrie 1856 ncepe construcia fabricii de gaz din Ploieti, pe numele lui Marin Mehedineanu (decedat n 1861). Distileria de petrol i-a nceput activitatea cnd Teodor Mehedineanu ntmpina greuti n aplicarea contractului semnat nc din 1856 pentru iluminarea capitalei cu idrocarbur i lampe. Preul petrolului scade rapid prin creterea numrului de rafinrii, petrolul lampant devine o resurs tot mai important n iluminat, nlocuind treptat lumnrile. Exploatarea masiv a petrolului ncepe n secolul XIX pe motivul rspndirii folosirii petrolului n iluminat, care ddea o lumin mai bun producnd fum mai puin n comparaie cu lmpile cu ulei de balen, sau lumnrile de cear.n anul 1852 medicul i geologul canadian Abraham Gesner obine patentarea rafinrii petrolului lampant curat numit petroleum, iar n 1855 chimistul american Benjamin Silliman propune purificarea petrolului cu acid sulfuric. Pentru obinerea masiv a petrolului, urmeaz o perioad de forare intensiv. Cel mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27 august 1859 n Oil Creek, Pennsylvania, fiind finanat de industriaul american George H. Bissell, aici gsindu-se la 21,2 m adncime zcminte mari de petrol.Dup introducerea iluminatului electric a sczut importana petrolului n iluminat, dar s-a extins utilizarea drept carburant n industria automobilului. Familia de industriai americani Rockefeller, ntemeietoare a companiei Standard Oil Company, a convins opinia public s foloseasc benzina n locul etanolului pe post de carburant n industria automobilului, combtnd concepia lui Henry Ford.

FORMAREPetrolul brut, numit si titei, este un combustibil fosil, de natura organica, cunoscut si folosit inca din antichitate. Produsele obtinute prin prelucrarea petrolului brut au devenit indispensabile societatii moderne; petrolul brut este consideratla fel de valoros ca si aurul, de aceea a fost numit aurul negru.

Petrolul brut s-a transformat in urma cu milioane de ani si este rezultatul transformarilor chimice si fizice ale amestecului de mal (resturi vegetale si animale) existent pe fundul marilor si oceanelor. Acumularea continua de sedimente a scufundat in subsolul pamantului, la o adancime de aproximativ 3 km, malul bogat in materii organice, numit namol sapropelic. Sub actiunea presiunii si a temperaturii namolul s-a transformat in roca (numita roca primara), iar materia organica (descompusa de bacterii anaerobe) intr-un amestec de petrol brut, apa si gaze. Sub actiunea gazelor, petrolul brut migreaza de la o roca la alta si se acumuleaza, doar in cele impermeabile, ca intr-un recipient perfect etans, numit zacamant (sau o punga de petrol).

Inchis ermetic in zacamant, amestecul de gaze creeaza o presiune foarte mare in acest sistem si face posibila extractia petrolului brut fie prin eruptia naturala pe baza presiunii proprii a zacamantului, fie prin extractia mecanica prin pompare.

EXTRACTIEDac zcmntul de petrol se afl aproape de suprafa, exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafa, zcmintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adncime). O alt modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zcmintele submarine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj unde dificultile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosete un lichid de sond cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesit o greutate specific mare, pentru aceasta se adaug baritin, lichidul de foraj trebuie s aib o anumit vscozitate. Capul de foraj, freza, este prevzut cu tiuri cu vrf de diamant, coloana de sond este alctuit din evi de oel care se monteaz mpreun prin nurubare (una n alta) aceast coloan atingnd lungimi de pn la cteva mii de metri. n cazul zcmitelor de petrol care nu se afl sub presiune, aceast presiune se realizeaz prin pomparea de ap sau gaz, iar n cazul zcmintelor cu o vscozitate ridicat se preseaz lichide pentru reducerea vscozitii.

COMPOZITIA PETROLULUIPetrolul brut este un amestec complex a carui compozitie difera de la un zacamant la altul. Principalele clase de compusi care se gasesc in orice zacamant de petrol brut sunt: hidrocarburile (alcani, cicloalcani si arene);

compusii organici cu oxigen, azot sau sulf;

unele metale (vanadiu, molibden, nichel).

Proprietatile fizice ale petrolului sunt determinate de compozitia sa. Este un lichid vascos, a carui culoare variaza de la galben pana la negru, cu miros caracteristic; este insolubil in apa.

DISTILAREA PETROLULUIPetrolul brut este extras din zacamant si este transportat pe cai feroviare sau navala (cu vapoare numite tancuri petroliere) spre rafinarii, unde in instalatii speciale este separat in componente, adica este rafinat. Procedeul care sta la baza rafinarii este distilarea.Distilarea este procedeul fizic de separare a componentelor amestecurilor de lichide miscibile; consta in incalzirea, la fierbere, a amestecului de lichide si condensarea vaporilor in dispozitive, numite condensatoare (refrigerente).Deoarece in urma distilarii petrolului brut se obtin amestecuri de hidrocarburi saturate, cu puncte de fierbere apropiate, numite fractii, operatia se numeste distilare fractionata. Ea se face industrial in coloane de distilare fractionala.

Componentele rezultate in urma distilarii fractionate la presiune atmosferica, a petrolului brut, sunt:

fractia C1-C4, numita gaze usoare, este folosita atat ca materie prima in petrochimie cat si ca gaz combustibil;fractiile: C5-C6, numita eter de petrol si respectiv C6 C7, numita solvent nafta usoara sunt folosite ca solventi; de asemenea, fractia nafta usoara este principalul constituent al benzinei, de aceea se mai numeste si benzina usoara;fractia C6-C10, numita nafta constituie materia prima atat pentru obtinerea benzinelor (se mai numeste si benzina grea), cat si in petrochimie;fractia C11-C15, numita cherosen sau petrol lampant, este folosita drept carburant in turboreactoare (pentru avioane), dar si pentru incalzirea locuintelor;fractia C12-C20, numita motorina este folosita drept carburant in motoarele Diesel;fractia > C20, se numeste reziduu atmosferic si este rezidiul solid ramas dupa distilarea petrolului brut; este materie prima: in urma distilari la presiunea scazuta a reziduului atmosferic se obtin: lubrifianti si pacura, iar ca reziduu, asfaltul.

CHIMIZAREA PETROLULUIFractiile principale obtinute in urma distilarii pot fi folosite ca atare sau pot fi supuse unor procedee de rafinare avansata, cu scopul de a obtine produse noi. Prelucrarea petrolului se mai numeste chimizare.

Chimizarea petrolului se poate face prin:

procedee fizice: distilarea sub presiune si distilarea sub vid;

procedee chimice: cracare catalitica, la 440C; cracare la temperatura ridicata (800C); reformare catalitica.

Cu exceptia fractiei >C20, toate celelalte fractii petroliere sunt transformate in benzine de calitate superioara. Toate fractiile petroliere sunt transformate in compusi care sunt la randul lor materii prime pentru diferite ramuri industriale.

Produsele obtinute la rafinarea petrolului sunt transportate, cel mai ieftin si practic prin conducte de mare capacitate, numite oleoducte, de la rafinarie spre centre, fie pentru comercializarea (cazul combustibililor si a benzinelor), fie pentru prelucrarea ulterioara (cazul compusilor care sunt folositi ca materie prima).

Extractia si transportul petrolului brut precum si a produsilor otinuti prin rafinarea acestuia sunt riguros supravegheate cu scopul asigurarii calitatii mediului inconjurator. De activitatile de urmarire si control al calitatii mediului raspund in egala masura rafinariile, transportatorii, administratia locala si guvernamentala.

UTILIZARI Dupa prelucrarea in rafinarii, petrolul este utilizat pe o gama foarte larga de produse.benzin, motorin, gaz lampant, pcur(aceste produse ajung la benzinrii);uleiuri de uns(lubrifianii) necesare motoarelor si mainilor;stratul de la suprafaa asfaltului;plastic; cauciuc; medicamente;vopsea;margarina.

BENZINE. CIFRA OCTANICALa inceputul secolului benzinele obtinute la rafinarea petrolului aveau cifra octanica in intervalul 50-60, ceea ce facea dificil demarajul autovehiculelor. Studiile au aratat ca tetraetil-plumbul este un aditiv ideal pentru cresterea calitatii benzinei si a performantelor autovehiculelor. In anul 1939 cifra octanica a benzinei comerciale era de 78; in anii 90 cifra octanica varia intre 95 si 98.Gazele eliminateprin arderea benzinelor aditivate cu tetraetil-plumb contin oxid de plumb , compus cu toxicitate mare, nociv atat petru om cat si pentru flora si fauna.Inca din anii 70 in Statele Unite s-a obtinut o benzina cu cifra octanica 98 care nu contine tetraetil-plumb numita benzina fara plumb.Benzina fara plumb se aditiveaza cu saruri de potasiu sau eteri. Consiliul Europei a stabilit inca din anul 1998 ca autovehiculele sa fie echipate cu motoare care folosesc benzina fara plumb, in scopul prezervarii ecosistemelor si a cresterii calitatii aerului, apei solului si subsolului prin eliminarea factorului poluant-oxid de plumb.

INTRODUCERECarbunii naturali sunt combustibili fosili, formati ca si petrolul, prin acumularea si depozitarea resturilor vegetale si animale la nivelul suprafetelor uscate ale scoartei tereste.

Procentul de carbon este un criteriu de clasificare a carbunilor in:

superiori, varietati precum antracitul, huila si lignitul, care au procent de carbon mare si putere calorica mare;carbuni inferiori, precum carbunele brun si turba, care au un procent de carbon mic si putere calorica mica.

Carbunii sunt folositi majoritar pentru producerea energiei electrice si termice, drept combustibili solizi precum si ca materie prima pentru obtinerea cocsului, gudroanelor si a gazelor de cocserie (principalele fractii rezultate la distilarea carbunilor).

FORMARECrbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm, prin dou procese mai importante:faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina din plante;faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire de peste 50% din volum n carbon.Materia iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din feriga uria (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care n urm cu 400 de milioane de ani alctuia adevrate pduri, azi feriga are ntre 9000 i 12000 de varieti.Dup moartea lor aceste plante se scufundau n mlatin unde fiind izolate de aerul atmosferic urmeaz o serie de procese anaerobe, n primele faze se formeaz turba.Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente, crendu-se temperaturi i presiuni ridicate, care intensific procesele de ncarbonizare, presiunea elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun.Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei din crbunele brun rezultnd crbunii cu cea mai mare putere calorific, huila i n final antracitul care este n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96%.Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani n urm, constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului. Crbunele brun este un crbune mai tnr formndu-se n peroada teriar n urm cu 2,5 - 65 milioane de ani.

COMPOZITIEn tehnic, compoziia crbunilor se exprim parial n elemente chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) i sulf (S), parial n substane ca masa mineral (A - de:Asche, en:ash) i umiditatea (W - de:Wasser, en:water).

Compoziia se poate exprima ca:

mas organic, care conine C, H, N, O i S din combinaiile organice;mas combustibil (en:DAF - dry, ash free), care conine i S din combinaiile minerale (pirite), care arde i el, adic tot ce arde - ceea ce nu arde (masa mineral plus umiditatea) este balastul;mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot, mai puin apa;masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine i umiditatea de constituie i cea higroscopic, compoziie folosit n determinrile de laborator, fiind stabil;masa iniial (en:raw), care conine i umiditatea de mbibaie, adic compoziia crbunelui introdus n focare.

n timpul nclzirii, din crbune se degaj gaze combustibile, numite materii volatile. Cu ct se degaj mai multe materii volatile, cu att crbunele se aprinde mai uor.

Prin aprindere i ardere crbunele degaj cldur. Cantitatea de cldur eliberat prin arderea complet a unui kilogram de combustibil (aici crbune) este puterea calorific (sau cldura de ardere) a combustibilului, care n SI se exprim n MJ/kg. n practic, util este puterea calorific inferioar (Qi).

CLASIFICAREA CARBUNILOR

Clasificarea crbunilor din Romnia ClasaGrupaCaracteristiciTurba- Culoare: galben deschis pn la negru. Structur vegetal fibroas pronunat. Carbune brunCarbune brun pamantosCuloare: brun nchis. Aspect pmntos amorf, sfrmicios, fr structur vegetal. Se poate bricheta fr liant. Urm brun. Carbune brun lemnos - lignitCuloare: galben-brun pn la negru. Aspect lemnos. Structur lemnoas pronunat. Exfoliere natural. Sprtura lemnoas conine uneori incluziuni cu aspect pmntos sau negru lucios. Urm brun. Carbune brun matCuloare: brun negru.Eventuale urme de structur lemnoas. Sprtura complet plan, uneori pmntoas. Urm brun. Carbune brun cu luciu smolosCuloare: negru brun pn la negru. Structur compact. Sprtur concoidal. Urma brun nchis. Carbune brun huilos-Culoare nchis. Fii alternative lucioase, mate. Sprtur plan sau plan concoidal. Urm neagr cu nuan brun.Huila cu flacara lungaCuloare: neagr. Fii alternative lucioase, mate. Sprtur plan concoidal. Urm neagr cu nuan brun.

Clasificarea crbunilor din Romnia ClasaGrupaCaracteristiciCarbune brun huilosHuila de gazStratificarea puin clar, lucios. Sprtur plan sau concoidal. Urm neagr cu nuan brun.Huila grasaCuloare neagr. Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.Huila de cocsCuloare neagr. Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.Huila slaba degresantaCuloare neagr. Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.Huila antracitoasaCuloare neagr. Luciu puternic. De cele mai multe ori sfrmicios i prfos. Urm neagr.Antracit-Culoare neagr. Luciu metalic. De obicei sfrmicios. Urm neagr.

CARACTERISTICITurba este cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i astzi. Conine 52 - 62% carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj foarte multe materii volatile. n momentul extraciei ea conine 75 - 80% umiditate, ca urmare trebuie uscat, stare n care are o putere calorific de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca ngrmnt.

Crbunele brun este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78% carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. n momentul extraciei conine 30 - 45% umiditate. Are o putere calorific de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, n special lignitul, care se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune.

Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil, ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este folosit n scopuri energetice.

Huila este un crbune vechi, datnd din Cretacic i Jurasic. Conine 75 - 92% carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj suficiente materii volatile pentru aprindere. n momentul extraciei conine 1 - 5% umiditate. Are o putere calorific de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai preios crbune. Huilele cu flacr lung (numele vine de la durata degajrii volatilelor, care ard cu flacr vizibil) i de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsific, ca urmare se folosesc n scopuri energetice. Huila de cocs i parial cea gras (n amestec cu cea de cocs) cocsific, ca urmare este folosit la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroas dect prin ardere. Huilele slab i antracitoas au puine volatile, sunt greu de ars.

Antracitul este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98% carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie fcut cu un combustibil de suport, care s-l aduc la temperatura de 800C, temperatura de aprindere a carbonului. n momentul extraciei conine 3 - 12% umiditate. Are o putere calorific de 20 - 25 MJ/kg. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n industria chimic la producerea electrozilor.

HUILACARBUNE BRUN HUILOSTURBAANTRACIT

LICHEFIEREA DIRECTA A CARBUNILORLichefierea direct a crbunelui, cunoscut i sub numele de procesul Bergius sau procesul Pott-Broche, este procesul chimic care transform direct crbunele ntr-un amestec de hidrocarburi lichide numit petrol sintetic. Exist mai multe variante de procesare. Toate acestea coincid n prima faz: dizolvarea crbunelui ntr-un dizolvent la mare presiune i temperatur la care se adaug hidrogen pentru a realiza hidro-cracarea n prezena unui catalizator. Produsul obinut este un petrol sintetic ce necesit o rafinare, cu consum de hidrogen.

Nu trebuie s se confunde cu lichefierea indirect, care const prima dat n generarea gazului sintetic i apoi este transformat n hidrocarburi lichide cu ajutorul reaciei Fischer-Tropsch.

ISTORICUL PROCESULUI

Primul n patentarea lichefierii directe a crbunelui a fost germanul Friedrich Bergius n 1913. Acest proces de pionierat nu includea nici hidrogenul, nici vreun catalizator i a fost industrializat n anii 1920 n Germania i n anii 1930 n Marea Britanie. n timpul celui de Al doilea Rzboi Mondial a fost folosit la scar industrial, ajungndu-se ca n 1944 s fie utilizat pentru producerea celei mai mare pri a combustibilului forelor de rzboi germane.

Dup terminarea rzboiului, platformele care nu au fost distruse de bombardamentele aliate au fost demontate datorit invadrii pieei de petrol ieftin din Orient.

De atunci pn acum s-au realizat multe lucrri de cercetare i dezvoltare, cum ar fi incorporarea hidro-cracrii catalitice n proces. Totui nici o platform industrial de lichefiere direct nu a mai fost construit pn azi (2006).

Pentru 2008 este prevzut s se inaugureze platforma de lichefiere direct din Shenhua, Mongolia Interioar (China), a crei capacitate este de un milion de tone pe an, produse finale fiind (motorin, benzin i GPL).

COMPARATIE intre lichefierea directa si cea indirectaLichefierea direct poate atinge un mai mare randament energetic (67% pentru procesul LSE) dect procesul indirect (puin peste 50% pentru Sasol). Totui, cnd se calculeaz randamentul la arderea produselor n motoare se observ c ambele procese au acelasi randament. Cu toate acestea combustibilii Fischer-Tropsch sunt de o calitate mai bun. Lichefierea indirect a fost folosit industrial de Sasol ncepnd cu anii 1950 i pn n actualitate. Lichefierea direct nu are nici un exemplu actual de platform industrial. Ultima platform pentru lichefiere direct a funcionat pn n 1940. Produsele din lichefierea direct sunt foarte aromatice, ceea ce le face puin utilizabile drept combustibil pentru motoare la autovehicule. Motorina provenit prin procesul indirect, din contra, are avantajul de a fi foarte parafinic, avnd un nalt indice de ceton (hexadecan). Benzina Fischer-Tropsch, este oleofinic i deasemenea este adecvat pentru motoare, limitndu-se doar n industria petrochimic. Att produsele din lichefierea direct ct i cele Fischer-Tropsch au nevoie de o etap de hidrotratament pentru a-i mri calitatea la nivele comerciale. Lichefierea direct are un consum de hidrogen mult mai mare, totui calitatea produselor este mai slab. Gasificarea permite separarea foarte uoar a CO2 generat. Acest lucru poate face posibil captarea acestui gaz, fcnd compatibil procesul cu Protocolul de la Kyoto pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Lichefierea direct nu permite captarea CO2 nici mcar teoretic.

EXPLOATAREA SI REZERVELE DE CARBUNIRezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care 27% aparine SUA, 16% Rusiei, 12% Chinei, 12% Indiei, 7% Uniunii Europene i 7% Australiei. Aceste rezerve, dac se continu folosirea crbunilor n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8 miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioad de 203 ani. Rezervele de carbune ale Romniei, aflate in evidena national la nceputul lui 2007, sunt urmatoarele: huil 721 mil.tone; carbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.

n anul 2011, cel mai ridicat consum de crbune s-a nregistrat n China - 1,839 miliarde tone echivalent petrol (tep), SUA - 501,9 milioane tep i India - 295,6 milioane tep.n Uniunea European consumul a fost de 285,9 milioane tep i a reprezentat 7,7% din consumul mondial.

UTILIZARICrbunele se folosete:

Drept combustibil, att casnic, ct i n producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere crbunele elibereaz cldur i produce gaze de ardere ca dioxid de carbon, dioxid de sulf i vapori de ap. In anul 2003 24,4% din energia primar produs pe glob i 40,1% din energia electric era produs pe baz de crbune, cu ponderea nsemnat a huilei i lignitului. Termocentralele moderne au redus substanial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea crbunilor.

Ca materie prim n industria chimic i n metalurgie. O importan mare o prezint cocsul care este folosit drept combustibil n nclzire (nlocuitor al gazelor naturale) i de asemenea ca reductor al minereurilor feroase n furnale.

CONCLUZIE

Toata industria moderna depinde de aceste doua resurse naturale foarte importante carbunii si petrolul, impreuna cu toate produsele ce se pot obtine pornind de la acestea. Multiplele utilizari ale celor doua resurse se regasesc in viata de zi cu zi la tot pasul, fiind in prezent indispensabile pentru oameni. Avand in vedere faptul ca sunt rezerve epuizabile, oamenii de stiinta trebuie sa-si canalizeze eforturile pentru a consuma economic aceste resurse si pentru a descoperi noi surse de energie.

BIBLIOGRAFIECHIMIE, manual de cls. a-X-a, autori: Luminita Vladescu, Corneliu Tarabasanu-Mihaila, Luminita Irinel Doicin, Bucuresti, editura Art, 2005.

Materiale, imagini si informatii suplimentare Internet.