Referat PCN Panama

8/10/2019 Referat PCN Panama

1/11

Academia Navala Mircea cel Batran Constanta

Facultatea de marina civila

Proiect Pcn

Canalul Panama

Student:Tanasa Alexandru-Nicolae

Grupa: 4132c


2/11

Ruta Seattl ePusan

Stramtoarea Georgia

Strmtoarea Georgia este un canal din Oceanul Pacific, n sud-vestul Canadei i nord-vestul Statelor Unite. Situat ntre Insula Vancouver, n partea de sud-vest a teritoriului

continental al Columbiei Britanice, i nord-vestul statului Washington, are o lungime de 241 kmi atinge o lime maxim de 28 km. Spre nord, strmtoarea se termin printr-un labirint deinsule care o separ de strmtorile Johnstone i Queen Charlotte. n partea de sud se afl InsuleleSan Juan din Washington i se unete cu strmtoarea Haro, realiznd legtura ntre Seattle,Washington i Skagway, Alaska, n cadrul rutei maritime numite Pasajul Interior.

Desparte: Insula Vancouver de Canada;

Caracteristici:

-lungime: 240 km;

- lime: ;- adncime: ;

Particulariti: aparine n totalitatea Oceanului Pacific, are aspectul unui canal


3/11

Canalul Panama

DESCRIERE

Canalul Panama este un canal important care traverseaz istmul Panama n AmericaCentral,legnd oceaneleAtlantic iPacific.Construcia canalului a reprezentat unul dintre celemai mari proiecte de inginerie ntreprinse vreodat. A avut un impact enorm asupranavigaiei,deoarece navele nu mai trebuie s treac pe drumul periculos prin Trecerea Drake iCapul Hornn punctul cel mai sudic al Americii de Sud. O nav care pleac de la New York ctre SanFranciscoprin canal traverseaz 9 500 km, mult sub distana de 22 500 km pe care o presupunearuta ocolitoare pe la Capul Horn.Dei conceptul unui canal n Panama dateaz de la nceputulsecolului al XVI-lea, prima ncercare de construcie a avut loc ncepnd cu1880 sub conducerefrancez. In anul 1903 Panama se desprinde de Columbia ca stat. Noul stat creat, Panama,semneaza cu S.U.A. in februarie 1904 un tratat de construire a Canalului Suez, tratat prin care

statul Panama ceda catre S.U.A. o fisie de teritoriu lata de aproximativ 10 Mm si lung de 50Mm, aceasta zona fiind considerata teritoriu american pina la 1 octombrie 1979, cand acesta zona

a devenit teritoriu panamez, S.U.A. pstrndu-i dreptul de administrare a canalului pn in anul1999.Lucrarile de constructie ale canalului incep in mai 1904 si se incheie 10 ani mai tirziu,

deschiderea oficiala a acestei cai de comunicatii dintre Atlantic si Pacific fcndu-se la 15 august1914.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Istmul_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_Central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/America_Central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/America_Central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ingineriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Naviga%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Naviga%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capul_Hornhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capul_Hornhttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_Cityhttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Franciscohttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Franciscohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_%28geografie%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1880http://ro.wikipedia.org/wiki/A_treia_republic%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/A_treia_republic%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/A_treia_republic%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1880http://ro.wikipedia.org/wiki/Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_%28geografie%29http://ro.wikipedia.org/wiki/San_Franciscohttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Franciscohttp://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_Cityhttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capul_Hornhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Naviga%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ingineriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_Central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/America_Central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Istmul_Panama


4/11

Dup ce aceast ncercare a euat, lucrul a fost terminat n cele din urm deStatele Unite,i canalul s-a deschis n1914.Construcia canalului, de o lungime de 77 km, a fost presrat deprobleme, cum ar fi bolile (n specialmalaria ifebra galben), i enormealunecri de teren.Seestimeaz c la construcia canalului au murit pn la 27 500 de muncitori.

De la deschidere, canalul a avut un succes enorm, i este n continuare un element indispensabilal navigaiei internaionale. n fiecare an prin canal trec mai mult de 14 000 de nave, transportndmai mult de 20378 milioane detone de marf.

Canalul Panama face legtura ntreGolful Panama din cadrulOceanului Pacific cuMareaCaraibelor iOceanul Atlantic.Din cauza formei de S aistmului Panama,canalul pleac din sud-est, din captul dinspre Pacific, ctre nord-vest, la captul dinspre Atlantic; pentru a evita oriceconfuzie, autoritile au clasificat tranzitul prin canal caspre nord(din Pacific n Atlantic) ispresud(din Atlantic n Pacific).

Prin canal pot trece vase, de laiahturiprivate mici pn la nave comerciale destul de

mari. Dimensiunea maxim a vaselor care pot folosi canalul este cunoscut sub numele dePanamax;tot mai multe nave moderne depesc aceast limit, ele fiind cunoscute ca navepost-Panamax. O traversare obinuit a canalului de o nav comercial ia n jur de nou ore. 14 011vase au trecut prin canal n2005,cu o capacitate total de 278,8 milioane tone, cu o medie deaproape 40 de vase pe zi.

Principalele caracter istici ale Canalului Panama sunt urmatoarele:

- lungime : 81.3 km

- latime : 91-300 m

- adancime : 12.5 m

-

nivelul cel mai ridicat al apelor Canalului Panama fata de nivelul oceanului(nivel asigurat cu ajutorul sistemului de ecluze) : 26 m

- durata tranzitarii unei nave prin canal : 15 ore (in medie), putind fi de la 12 la15 ore

- dimensiunile maxime ale unei nave acceptate pentru tranzitarea canalului sunt

urmatoarele: lungime : 254.5 m latime : 32.3 m

pescaj : 12.2 m

- tonajul maxim admis : 75 000 t

- viteza navelor la tranzitarea canalului este :

68 nd in enalul Gaillard

1218 nd in rest- canalul poate realiza 48 de ecluzari pe zi care pot include 60 70 nave de

marimi medii.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/Malariehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Febra_galben%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alunecare_de_terenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alunecare_de_terenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ton%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caraibelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caraibelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istmul_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istmul_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iahthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panamax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panamax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panamax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Iahthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istmul_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caraibelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caraibelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ton%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Alunecare_de_terenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Febra_galben%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Malariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite


5/11

Canalu l Panama cupr inde urmatoarele sectoare mai importante:

Primul sector: ce se intinde de la digurile de aparare dinspre Oceanul Atlantic pina la Lacul

Gatun. In acest sector, in partea de nord a canalului se afla portul Cristobal (intrarea dinspreAtlantic), protejat de digurile de aparare ce marcheaza intrarea in rada portului. La sud de portul

Cristobal se afla primul (sistem de ecluze) grup de ecluze denumit ecluzele Gatun, alcatuit dintrei ecluze ce asigura ridicarea navelor ce vin dinspre Atlantic, de la nivelul marii pina la nivelul

Laculului Gatun, destul de aproape de Oceanul Atlantic situat la 26 m deasupra oceanului.

Sectorul al doilea: de la iesirea din ecluzele Gatun, de-a lungul lacului Gatun, ce se intindeaproximativ 40 km pn la intrarea in Masivul Culebra. Lacul Gatun este un lac artificial care areo suprafata de 425 km

2si care a fost creat prin indiguirea raului Chagres. Zona Gatun Lake are o

adancime mai mare decat adancimea medie a canalului, fapt ce permite stationarea navelor la

ancora in apropierea ecluzelor Gatun si fluidizarea traficului in ambele sensuri, latimea laculuipermitand trecerea concomitenta a navelor care vin din sensuri diferite. Zona din jurul Lacului

Gatun ofera o priveliste tipica junglei tropicale.

Sectorul trei: in care Canalul Panama traversaza Masivul Culebra de-a lungul unui defileu lung

de 13.6 km, denumit enalul Gaillard (in memoria inginerului David Dubose Gallard care acondus lucrarile de escavare in acest sector dificil). In zona Senalului Gaillard, portiunea cea maiingusta a canalului, latimea la suprafata este de 300 m, iar latimea la fund de 90 m.

Sectorul patru: incepe la capatul sudic al Senalului Gaillard, unde navele intra in prima ecluza

din cel de-al doilea grup de ecluze. Prin intermediul acestei ecluze denumita Pedro Miguel Lockscu o latime de 305 m si o latime de 33.5 m navele coboara pina la nivelul micului lac Miraflores

situat la 16.5 m deasupra oceanului.Dupa ce iese din ecluza Pedro Miguel si se naviga circa 1.6

km pe Lacul Milaflores, se ajunge la ecluzele Miraflores, in numar de doua, fiecare avandlungimea de 305 m si latimea de 33.5 m. Prin intevalul celor doua ecluze navele coboara lanivelul apelor Oceanului Pacific si intra pe cursul semnalizat al lui Rio Grande. Acest al patrulea

sector se termina la iesirea navelor din sectorul Miraflores.

Sectorul cinci : al Canalului Panama, care este ultima portiune pana la Oceanul Pacific, se

intinde pe aproximativ 13 km urmand senalul navigabil de pe Rio Grande, trecand pe langa

portul Balboa, de langa orasul Panama.


6/11

Ecluze

Cea mai impresionant parte a canalului e dat deecluzele sale. Seciunile ecluzelor au o

lime de 33,53metri i o lungime folosibil de 304,8 metri. Adncimea apei n ecluze estevariabil, ns cea mai mic adncime este de 12,55 metri n partea sudic a ecluzelor PedroMiguel. Aceste dimensiuni determin mrimea maxim a navelor care pot tranzita prin canal,aceast mrime este cunoscut sub numele dePanamax.

Toate ecluzele din canal sunt perechi, exist dou seturi paralele de ecluze n fiecare loc,permind n principiu trecerea a dou nave n direcii opuse simultan. Navele mari, ns, nu pottraversa n siguran pe la Tietura Gaillard; n practic traficul naval se desfoar alternativ,folosind fiecare "band" a ecluzelor ntr-o singur direcie la un moment dat.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecluz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecluz%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panamax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panamax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panamax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecluz%C4%83


7/11

Fiecare seciune a ecluzei necesit 101 000metri cubi de ap pentru a se umple; aceastap intr cu ajutorulgravitaiei,printr-o reea de conducte sub fiecare camer a ecluzei. Navelesunt transportate prn ecluze de micilocomotive numite mulas(asini,numite astfel dup

animalele care nainte trgeau barjele), mergnd pe ine pe pereii ecluzelor; navele mai mici,cum ar fi iahturile private sau vaporaele nu sunt transportate tot cu locomotivele, ci deremorchere.

Lacurile Gatn i Alajuela

Lacul Gatn irul Chagres,(Ro Chagres), canalizat, sunt componente de baz alecanalului, transportnd navele pe o distan apreciabil peste istm. Lacul are de semenea rol derezervor,stocnd apa pentru a permite funcionarea ecluzelor i n timpulsezonului secetos.Formarea lacului i adncirea i lrgirea rului s-au fcut prin construciaBarajului Gatunpe rulChagresr. Acest lucru a inundat valea mpdurit iniial; aproape un secol mai trziu, cioturilevechilor arbori nc mia pot fi vzute ridicndu-se din ap, constituind un pericol pentru navelecare se ndeprteaz de canalele marcate.

Exist o mic "scurttur" prin canal, numit "Tietura Banana", care permite un drumuor mai scurt; ea este folosit de navele aparinnd canalului i de iahturi, precum i pentru aevita traficul naval greu. Mai multeinsule se afl n cadrul seciunii Lacului Gatn din CanalulPanama, cum ar fiInsula Barro Colorado,unde se afl cunoscutulSmithsonian TropicalResearch Institute (STRI).

Volumul apei utilizat de navele care trec prin ecluze, mpreun cu natura sezonier aploilor n Panama, face dificil meninerea nivelului apei Lacului Gatn, n special n sezonulsecetos.

Din acest motiv, a fost construit un alt baraj,Barajul Madden,peste rul Chagres,

deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela numit i Lacul Madden care asigurmai mult ap pentru canal.

Regul i pri vind accesul , navigatia si tranzi tarea pr in Canalu l Panama

Schema generala a marcajului si sistemul de balizaj al canalului sunt in planul Canalului

Panama care se poate obtine de la Compania Canalului Panama sau de la cele doua statii de

pilotaj care se afla in portile Cristobal la intrarea din Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea dinoceanul Pacific.

Cu 48 ore inaintea sosirii navei in zona canalului se transmit prin radio urmatoarele informatii:

- numrul de identificare dat de canal- data si ora sosirii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Metru_cubhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metru_cubhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Locomotiv%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Remorcherhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Gat%C3%BAn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chagreshttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chagreshttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chagreshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rezervor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rezervor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sezonul_secetoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sezonul_secetoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Insul%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insula_Barro_Colorado&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insula_Barro_Colorado&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Smithsonian_Tropical_Research_Institute&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Smithsonian_Tropical_Research_Institute&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Smithsonian_Tropical_Research_Institute&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Madden&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Madden&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Smithsonian_Tropical_Research_Institute&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Smithsonian_Tropical_Research_Institute&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insula_Barro_Colorado&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Insul%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sezonul_secetoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rezervor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chagreshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Gat%C3%BAn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Remorcherhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Locomotiv%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metru_cub


8/11

- pescajul prova si pescajul pupa (in picioare)

- numele navei

- orice schimbare in constructia navei de la ultima trecere prin canal- daca nava acosteaza la Balboa sau Cristobal pentru operare de marfuri sau

aprovizionare

-

natura si tonajul incarcaturii de pe punte- daca nava este tanc petrolier sau daca transporta exploziv- informatii despre carantina

- daca se cere libera practica

- porturile de escala in ultimile 15 zile- cazurile de imbolnavire de boli transmisibile, natura lor

- numrul vaccinelor de variola- porturile de origine pentru fiecare port de marfa si descrierea actelor de

identitate a marfurilor- existena animalelor la bord- daca porturile de escala au fost infestate cu boli

-

daca certificatul de vaccinare are valabilitate 6 luniNavele care sosesc din Oceanul Atlantic pentru tranzitare prin canal sau operatiuni in

porturile din zona canalului isi vor anunta ETA cu 12 ore inainte de sosire la Cristobal. ETA va

fi comunicat la destinatia Cristobal Signal Station via Balboa Radio. Cand nava va fi suficient de

aproape de Cristobal pentru a comunica in radiotelefonie si legatura cu Cristobal Signal Stationdevine posibila lucrul se face pe canalele 16, 12 si 13.

In general navele mari si petrolierele care asteapta tranzitarea canalului ancoreaza in Limon

Bay, anunndu-i ora de ancoraj la statie, iar navele mici si mijlocii, dar uneori i navele mari(cand spatiul permite) pot ancora in teritoriul portului Cristobal (in rada de asteptare) in zoneleindicate de statia de transmisiuni, care da permisiunea de intrare in port. Zonele de ancoraj sunt

in functie de tonajul navei si de pescaj.

Navele care sosesc din Oceanul Pacific pentru tranzitarea canalului sau operatiuni in porturi

din zona canalului vor anunta ETA cu 48 ore inaintea sosirii. ETA se transmite la Port ControlBalboa via Balboa Radio si se reconfirma cu 24 ore inainte de sosire in canalele 16, 12, 13 pentru

Flamenco Signal Station, careia i se va comunica ora de ancorare, meninndu-se legtura cuaceasta pn la angajarea in tranzitare.

Toate navele care urmeaza sa tranziteze canalul efectueaza controlul si si intocmireaformalitatilor de tranzitare pe timpul stationarii la ancora in bazinul de asteptare.

Nava care tranziteaza pentru prima data Canalul Panama va fi supusa in primul port de

tranzitare unui control si unor masuratori amanuntite de catre un expert al societatii Panama

Canal Company in vederea eliberarii certificatului de tonaj pentru Canalul Panama, in baza

caruia se vor percepe taxele de tranzitare.

Dupa eliberarea certificatului de tonaj, nava primeste un numar de identificare valabil numai

pentru Canalul Panama (SIN) care se introduce in memoria unui calculator impreuna cu toate

datele despre nava, astfel incat la urmatoarea trecere prin canal sa poata fi simplificate

formalitatile de tranzitare si sa se comunice la sosire numai modificarile efectuate de la ultimatrecere prin canal.


9/11

Ecluzarea navelor se face prin remorcarea acestora de la mal cu ajutorul locomotivelor (4 la

prova si 2 la pupa), iar angajarea navelor in manevra de intrare in ecluze se face cu ajutorul a 2

remorchere pn in momentul cnd locomotivele de manevra au dat paramele de remorca lanava ecluzata si au preluat integral manevra.

Durata de trecere prin canal este de 1218 ore dar acest timp este relativ deoarece depinde de

marimea navei, de viteza ei, calitatile manevriere, etc.

Pilotajul navelor comerciale este obligatoriu pe tot timpul tranzitarii canalului si in apele din

zona canalului.

Compania Canalului Panama dispune de un corp de piloti experimentati care ii consiliaza si iiajuta pe comandantii navelor in manevre de trecere prin ecluze si navigatia pe canal. Totusi in

cazul unui accident de navigatie produs pe canal sau in zona canalului intreaga raspundere cade

in sarcina comandantului.

Cele doua statii de pilotaj Cristobal la intrarea in Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea in

Oceanul Pacific asigura cu piloti navele ce tranziteaza canalul sau naviga in apele Zoneicanalului.

Navigatia pe canal se executa pe mijlocul senalului, iar daca se intalnesc doua nave ambele

sunt obligate sa se evite. Daca spatiul nu permite, vor fi manevrate in locuri de refugiu, la

indicatia pilotilor pana nava in latime mai mare trece de cealalta.Navele sunt obligate sa aiba labord Regulile Canalului Panama, obtinute cel tarziu la sosire.

Puncte de traversare

Exist mai multe puncte de traversare peste canal. La captul dinspre sud (Pacific), seaflPodul Americilor,un pod rutier important deschis n1962;pentru mult timp, acesta a fostsingurul punct de trecere a canalului. nainte de construcia sa, erau folositeferiboturipentrutraversare. Ctre nord, la ecluzele Miraflores, exist un pod rutier/feroviar culisant, deschis n1942,ns nu poate prelua traficul dect atunci cnd nucircul nicio nav, fiind astfel foarte rarfolosit. n acelai punct, un mic pod rutier culisant este construit n structura ecluzelorMiraflores; acesta este de asemenea rar folosit.

Cel mai nou pod estePodul Centenar,care traverseazTietura Gaillardla nord deecluzele Pedro Miguel; acest pod rutier cu ase benzi a fost terminat n2004,dei a fost deschistraficului abia n2005.n sfrit, un alt pod rutier culisant a fost construit n structura ecluzelorGatn; acest pod este folosibil numai cnd ecluzele sunt nchise i are o capacitate foarte redus.

n afar de traversrile deschise publicului, lucrtorii canalului pot traversa i pe porileecluzelor, atunci cnd sunt nchise.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Americilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Americilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1962http://ro.wikipedia.org/wiki/Feribothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feribothttp://ro.wikipedia.org/wiki/1942http://ro.wikipedia.org/wiki/1942http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Centenar,_Panama&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Centenar,_Panama&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T%C4%83ietura_Gaillard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T%C4%83ietura_Gaillard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T%C4%83ietura_Gaillard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Centenar,_Panama&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1942http://ro.wikipedia.org/wiki/Feribothttp://ro.wikipedia.org/wiki/1962http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Americilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacific


10/11

Plan

Canalul e format din doulacuri artificiale,ctevacanale artificiale i trei seturideecluze.Un alt lac artificial,Lacul Alajuela,are rol derezervorpentru canal. Dispunerea

canalului, din punctul de vedere al unei nave care l traverseaz din Pacific ctre Atlantic.

Datorit geografiei locale, principala direcie de navigaie este ctre nord-vest, ns direcia ngeneral din Pacific ctre Atlantic este spre est.

De la nceputul intrrii n canal, marcat cubalize,navele navigheaz 13,2kmpe canal,pn la ecluzele Miraflores trecnd pe subPodul Americilor

Sistemul de ecluze cu dou trepte de la Miraflores, incluznd peretele de apropiere, are1,7 km lungime, cu o diferen total de altitudine de 16,5m la jumtatea mareei.

Lacul artificial Miraflores este urmtoarea etap, de 1,7 km lungime, i aflat la 16,5 mdeasupra nivelului mrii

Ecluza Pedro Miguel, cu o singur treapt, are 1,4 km lungime, i ridic navele cu 9,5 m,

pn la nivelul principal al canalului. Tietura Gaillard (Culebrataie 12,6 km prin istm, la o altitudine de 26 m, i trece pe sub

Podul Centenar.

Rul Chagres (Ro Chagres), un curs de ap natural, modificat prin construcia unui barajal lacutului Gatn, curge ctre vest circa 8,5 km, vrsndu-se nLacul Gatun.

Lacul Gatun,un lac artificial format prin costruireaBarajului Gatun,duce navele pe o

distan de 24,2 km Ecluzele Gatn, un set de ecluze n trei trepte, de 1,3456 km lungime, coboar navele

napoi la nivelul mrii. Un canal de 3,2 kilometri lungime reprezint seciunea premergtoare ecluzelor din

partea atlantic

Golful Limn (Baha Limn), un port natural uria, reprezint un loc de ancorare pentruunele nave aflate la intrarea n canal, i se ntinde pe 8,7kilometripn laOceanulAtlantic.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lac_artificial&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lac_artificial&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Canalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ecluz%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Alajuela&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rezervor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Baliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Baliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Baliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Kmhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Americilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Americilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Miraflores&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T%C4%83ietura_Gaillard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T%C4%83ietura_Gaillard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Centenar,_Panama&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chagreshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Golful_Lim%C3%B3n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Golful_Lim%C3%B3n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barajul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Gatun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chagreshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Centenar,_Panama&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=T%C4%83ietura_Gaillard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Miraflores&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podul_Americilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Kmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Baliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rezervor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Alajuela&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecluz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Canalhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lac_artificial&action=edit&redlink=1


11/11

Lungimea total de la canalul de intrare nPacificpn la ieirea n Atlantic este de 76,9km. Cea mai mare diferen demaree nspre Oceanul Pacific este de la +3.35 metri pn la -3.20 metri; prin urmare, nlimea ctigat la Miraflores variaz ntre 13,1metri la flux i 19,7la reflux. Diferena de maree pe partea atlantic nu depete 60tone.Nivelul normal al mrii lacaptul dinspre Pacific al canalului este n medie cu 20cm mai nalt dect cel dinspre Atlantic.

Golful Limn, pe partea atlantic, este un loc de ancorare adpostit, protejat de un dig;

totui, spaiul din interiorul golfului nu mai este adecvat pentru numrul i dimensiunea navelorcare folosesc canalul, i multe nave ateapt la ancor n afara golfului. Locul de ancorare npartea pacific este deschis, dei este protejat de topografia nchis aGolfului Panama.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tonehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tonehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tonehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Panamahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tonehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mareehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pacific

Referat PCN Panama

Documents

Transcript of Referat PCN Panama