CAPITOLUL I

Date despre nava.

Nava este de tip portcontainer, destinata

Nava va pleca din portul Abu Dhabi-Emiratele Arabe in ziua de 24.05.2014 orele 06.00 AM si va strabate apele oceanului Indian in apropierea coastei de est a Africii pana in portul Cape Town – South Africa unde va ajunge in data de 30.05.2014 orele 08.00 PM.

CAPITOLUL II

Consideratii generale.

Oceanul Indian este al treilea ocean ca suprafaţă al Terrei, măsurând 74917000km². Adâncimea sa medie este de 3097m, iar adâncimea maxima, 7457m, s-a descoperit în fosa Jawa. Volumul apelor este estimat la 291945000 km³. Oceanul Indian se întinde mai mult în emisfera sudică, peste 80% din suprafaţa sa find la Sud de Ecuator. Apele sale, spre Sud, depăşesc limita paralelei de 70ºS, în timp ce, spre Nord, abia ajung până la paralela de 30ºN, în Golful Persic.

Oceanul Indian este delimitat la Est de coastele apusene ale Peninsulei Malacca, ale insulelor Sumatra, Jawa, Sumba şi Timor, precum şi ale Australiei şi de linia convenţională ce uneşte extremitatea sudică a Peninsulei Wilson, din Sudul Australiei, cu Antarctica, de-a lungul

meridianului de 147ºE. Spre Sud este delimitat de coastele Antarcticii între meridianele de 147ºE şi 20ºE. Limita vestică o formează linia convenţională ce uneşte Antarctica cu Capul Acelor, de-a lungul meridianului de 20ºE , precum şi coastele răsăritene ale continentului African, în timp ce spre Nord, Oceanul Indian este mărginit de ţărmurile Asiei, între Canalul Suez şi coastele vestice ale statului Myanmar.

Apele Oceanului Indian comunică spre Est cu cele ale Pacificului prin strâmtoarile Malacca, Sunda şi alte strâmtori dintre insulele apusene ale Arhipelagului Indonezian, prin Strâmtoarea Bass dintre Australia şi Insula Tasmania, precum şi prin larga deschidere dintre Tasmania si Antarctica. Comunicarea cu apele Atlanticului se realizează printr-o deschidere şi mai mare de-a lungul meridianului de 20ºE între Africa si Antarctica, ca şi prin Canalul Suez care face legătura dintre Marea Roşie, care aparţine Oceanului Indian, cu Marea Mediterana, ce aparţine Atlanticului.

Principalele căi de acces în oceanul Indian sunt 4 la număr după cum urmează: Canalul Suez ( Egipt) Strâmtoarea Bab el Mandeb ( Djibouti – Yemen) Strâmtoarea Hormuz (Iran – Oman) Strâmtoarea Malacca (Indonezia – Malaezia).

Prin Oceanul Indian trec principalele căi şi rute de navigaţie care unesc Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Est cu Europa şi cele două continente America de N şi S.

Transportul în oceanul Indian este caracterizat de un puternic trafic de petrol şi produse petroliere, provenite din câmpurile petroliere ale golfului Persic şi Indoneziei.

Pescuitul în oceanul Indian are o importanţă deosebită pentru ţările riverane oceanului, atât din punct de vedere al consumului cât şi din punct de vedere al exportului. Flotele de pescuit ale Rusiei, Japoniei, Coreei de Sud şi Taiwan-ului exploatează de asemenea resursele oceanului Indian, în special pentru ton.

Rezerve uriaşe de hidrocarburi sunt exploatate de către platformele de foraj marin din zonele Arabiei Saudite, Iran, India şi vestul Australiei. Un procent de 40% din producţia de petrol, obţinut prin foraj, a lumii provine din oceanul Indian.

Climatul în Oceanul Indian este caracterizat de musonul de NE care se desfăşoară din decembrie până în aprilie, musonul de SW care îşi face apariţia din iunie până în octombrie, cicloanele tropicale care apar în lunile mai - iunie şi octombrie – noiembrie, în partea de N a Oceanului Indian şi lunile ianuarie – februarie, în partea de S a Oceanului Indian.

Dintre principalele porturi ale Oceanului Indian menţionăm :

Chennai (Madras; India) Colombo (Sri Lanka) Durban (Africa de Sud) Jakarta (Indonesia) Kolkata (Calcutta; India) Melbourne (Australia) Mumbai (Bombay; India) Richards Bay (Africa de Sud).

Poziţia geografică a bazinului Oceanului Indian influenţeaza decisiv regimul termic al apelor sale din stratul de suprafată. Astfel, circa jumătate din suprafaţa sa, şi anume, apele situate la Nord de paralela de 40º latitudine sudică, înregistrează temperaturi medii de peste 20º , iar în sezonul cald al anului, în bazinele nordice apa oceanului atinge la suprafaţă valori termice de peste 30º. La baza Golfului Persic s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie a apelor din Oceanul Planetar (35,6ºC pentru luna august). Regimul termic din jumătatea nordică a Oceanului Indian se răsfrânge şi asupra salinităţii apelor sale, care in câteva zone atinge cele mai mari valori din întregul Oceanul Planetar. Astfel, Marea Roşie are salinitatea medie de 40‰ care se explică prin temperatura medie anuală cea mai ridicată 32º C, iar Golful Persic are o salinitate medie de 35-40 ‰, mai coborâtă în partea de nord, unde se varsă Tigrul si Eufratul şi mai ridicata în partea sudică.

Longitudinal, Oceanul Indian se întinde pe o distanţă de 12000 km între Capul Acelor şi Capul Wilson, iar pe latitudine, distanţa ce separă coastele nordice ale Antarcticii de cele ale Mării Arabiei măsoară 11000km

Insulele sunt rare şi, cu excepţia Madagascarului, majoritatea sunt coraligene. Cele mai cunoscute insule ale Oceanului Indian sunt:

Madagascar - cea mai mare insulă a acestui ocean (586000 km²) Arhipelagul Comore - în partea de Nord a Strâmtorii Mozambic, ce desparte Madagascarul de continentul African Seychelles - la N de Madagascar Mascarene - cuprinde insulele Reunion si Mauritius, la E de Madagascar Maldive - la S-S-W de India Lacadive - la N de insulele Maldive Andaman si Nicobar - în partea de NE a Oceanului Indian Tasmania - cea mai estică insulă a acestui ocean.

Aspectul coastelor este variat ca structură şi aspect fizic, cu acoperiri de la vegetaţia bogată a zonelor tropicale şi ecuatoriale, până la zone sărace în vegetaţie, sau chiar întinse deşerturi (Africa de Sud şi Australia). De asemenea înălţimea variază de la cele montane la şesuri care se prelungesc în ocean sub forma platformelor continentale.

Ţărmurile limitrofe Mării Roşii sunt joase şi nisipoase, dar se întâlnesc şi ţărmuri mai înalte, muntoase. Coasta Iraniană (NE ţărmului Golfului Persic) este muntoasă şi în multe locuri abruptă prezentând o serie de lanţuri neîntrerupte, abrupte aproape paralele cu coasta. Aceste lanţuri muntoase cresc în înălţime spre interiorul ţării fiind vizibile de la mare distanţă fiind bune repere de navigaţie, unele creste fiind acoperite cu zăpadă în cea mai mare parte a anului.

Coasta Arabică (S şi SW ţărmului Golfului Persic) este, cu excepţia părţii de nord a Peninsulei Oman, foarte joasă. Pe aproape întreaga lungime a coastei Arabiei sunt recife şi întinsuri care se extind la mai mult de 30 - 50 Mm. Coasta

Arabiei este în cea mai mare parte un deşert cu nisip alb şi pe suprafeţe întinse total nelocuită.

Capul Golfului Persic are o coastă joasă de forma unei delte fiind formată din aluviuni aduse de fluviile Tigru şi Eufrat şi alte râuri din zonă.

Sud-vestul ţărmului Oman este în general abrupt cu câteva întinsuri izolate lângă Masqat, situat la 93 Mm NW de Ras-al-Hadd şi altele la 30 Mm spre NW.

Coastele nordice ale Golfului Oman se întind de la aproximativ 520 Mm spre W de la râul Hab la Ras-al-Kur către intrarea în Golful Persic, de unde ţărmul se întinde la N. Întreaga întindere este în general, lipsită de pericole de navigaţie, cu excepţia întinsurilor din vecinătatea Insulelor Assola şi Stima-Ballona. Coasta este golaşă şi crestată, caracteristice fiind promotoriile peninsulele din argilă albă amestecată cu piatră de var, iar culmile au forma unor plaje înguste cu mlaştini cu apă foarte sărată, această porţiune impunând păstrarea unei distanţe de siguranţă.

Cea mai importantă caracteristică a Oceanului Indian este dorsala sa mediană care apare în centrul oceanului sub forma literei Y inversate. Prin S Australiei, una din ramurile dorsalei (Podişul Australo-Antarctic), trece în Oceanul Pacific unde se uneşte cu dorsala est Pacifică. Cealaltă ramură (dorsala indiană de W) se continuă de la S Africii, până se uneşte cu dorsala medio-atlantică. A treia parte (dorsala arabo-indiană) se curbează şi se continuă în Golful Aden şi în Marea Roşie.

Dorsala Oceanului Indian prezintă un relief accidentat, este activ din punct de vedere seismic şi este situată în partea centrală a oceanului.

Creasta muntoasă ce brăzdează fundul Oceanului Indian, pleacă din regiunea Golfului Aden spre Sud, şi cuprinde grupurile de insule Saya da Malha, Amsterdam, St.Paul, Kerguelen, McDonald şi se continuă spre Antarctica.

Această creastă împarte bazinul Oceanului Indian în alte două bazine, bazinul răsăritean şi bazinul apusean. De la Saya da Malha se desprinde o creastă spre NE, trecând de insulele Chagos spre sudul Indiei, iar alta spre NW, spre insulele Seychelles.

Între Australia şi dorsala central-indiană se află întinsă Depresiunea vest-australiană, cu adâncimi de până la 6327m. La S de Australia se află Depresiunea sud-australiană cu adâncimi de până la 5632m. La NE depresiunii indano-autraliene se află groapa Jawei cu adâncimea maxima de 7457m.

CAPITOLUL III

PARTICULARITATILE HIDRO-METEOROLOGICE ALE VOIAJULUI PLANIFICAT

In data de 24.05.2014 la plecarea navei din Portul Abu Dhabi conditiile meteo sunt caracterizate de lipsa precipitatiilor fiind o zi insorita, presiunea atmosferica cu valorii intre 1004 si 1007 mb, temperatura aerului cu valori intre 30 si 360C, umiditatea relativa de 29%, vanturi predominante de WNW cu viteza medie de 14km/h, valuri de NE cu inltimi de 0.5-1.0 metri, temperatura apei cu valori intre 80 si 860F.

In data de 25.05.2014 nava se va afla in apele Marii Arabiei in dreptul coastei Oman si Yemen, moment caracterizat de o presiune atmosferica de 1007 mb, temperatura aerului va fi cuprinsa intre 27-300C, vant predominant de SW forta 2 si 3, valuride 1-1.5 metri cu directia NNE.

In data de 26.05.2014 nava va strabate apele din dreptul Somaliei. Vor fi posibile precipitatii sub forma de ploi, presiunea aerului se situeaza la valoarea de 1007 mb

fiind in crestere catre 1010mb, temperatura aerului intre 27 si 30 0C, temperatura apei in jurul valorii de 850F, vanturi predominante de W si SW forta 3, valuri de 1,5 metri in directia NE.

In data de 27.05.2014 nava se va afla in apropierea Madagascarului unde va intalni temperaturi ceva mai mici de 24-270C, temperatura apei de 760F, presiunea atmosferica in crestere de la 1010 pana la 1016 mb, vanturi predominante de SE si ESE forta 4, valuri de 2 si 3 metri, cerul partial noros, fara precipitatii (10% ).