UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTERAT – STRATEGII IN AFACERI INTERNATIONALE

REFERAT

Comparatie intre Comerţul mobil (M – Commerce ) si Comertul electronic(E-Commerce)

Studenta: IANCU MARIA-CRISTINA Masterat-S.A.I Grupa 4,anul II,semestrul II

Cuprins:

Cuprins:.........................................................................................................................................1Titlu:. Comparatie intre Comerţul mobil (M – Commerce ) si Comertul electronic(E-Commerce).........................................................................................................1

1.1. Abstract............................................................................................................................11.2. Cuvinte cheie.................................................................................................................11.3. Introducere E-commerce...........................................................................................11.4. Conţinut...........................................................................................................................2

1.4.1. Obstacole în dezvoltare.....................................................................................21.4.2 Comerţul mobil vs comerţul electronic.........................................................41.4.3 Modalităţi de plată (M-Payment)....................................................................51.4.4 Tehnologiile de reţea folosite în comerţul mobil.......................................6

1.5 Concluzii............................................................................................................................7Bibliografie:.................................................................................................................................8

Titlu:. Comparatie intre Comerţul mobil (M – Commerce ) si Comertul electronic(E-Commerce)

1.1. Abstract

Comerţul mobil este încă o enigmă pentru foarte mulţi dintre noi. În general vorbind,

acesta este o mega-aplicaţie pe dispozitivele mobile, cum ar fi telefon, PDA, laptop care dă

posibilitatea utilizatorilor acesteia să realizeze anumite tranzacţii. Aceste tranzacţii au nevoie de

un anumit nivel de securitate minim. În următoarele rânduri vom vorbi despre încadrarea

comerţului mobil în comerţul electronic, obstacole întâlnite în dezvoltarea sa, avantajele şi

dezavantajele comerţului mobil, modalităţi de plată ale acestia şi tehnologiile de reţea folosite.

1.2. Cuvinte cheie

Comerţul mobil, comerţul electronic, modalităţi de plată, tehnologii de reţea.

2

1.3. Introducere

Comerţul electronic (Electronic commerce sau E-commerce în engleză) este demersul

de cumpărare prin intermediul transmiterii de date la distanţă, demers specific politicii

distributive a marketingului. Prin intermediul internetului se dezvoltă o relaţie de schimb şi

servicii între ofertant şi viitor cumparător. Termenul de Electronic Business a fost făcut popular

în anii 1990, printr-o campanie publicitară a companiei IBM1.

Comerţul electronic se prezintă în următoarele forme:

Business-to-business (B2B) – caracterizat prin faptul că toţi participanţii sunt firme sau

organizaţii, de exemplu www.ec21.com;

Business-to-Consumer (B2C) – în acest caz companiile vând la individuali sau persoane

fizice. Ca exemplu www.amazon.ro;

Consumer-to-Business (C2B) – individualii folosesc site-uri prin care doresc să-şi ofere

serviciile sau produsele companiilor, de exemplu www.ejobs.ro;

Consumer-to-Consumer (C2C) – acest tip de comerţ electronic se întâlneşte în momentul

în care individualii persoane fizice caută să vândă tot persoanelor fizice pe site-uri cum ar

fi www.ebay.com;

Government-to-Consumer (G2C) – apare atunci când se prestează servicii individualilor

prin intermediul site-urilor, servicii de genul plaţii taxelor online, exemplu

www.impozitelocale1.ro;

Government-to-Business (G2B sau E-Government) – reprezintă forma comerţului

electronic prin care guvernul cumpără de la persoane juridice, ca exemplu www.e-

licitaţie.ro;

Comerţul mobil (m-commerce) – Acesta este de asemenea ştiut şi sub numele de u-

commerce, şi reprezintă acel comerţ care utilizează comunicaţii mobile atât pentru a-şi

face publicitate la marfa, servicii sau marca comerciala, cât şi pentru realizarea de

tranzacţii prin intermediul mediului electromagnetic, cum ar fi telefonul.

Acest ultim tip de comerţ electronic este subiectul acestui referat.

1. Definirea priorităţilor

- instaurarea încrederii în economia numerică;

- clarificarea regulilor de piaţă;

- întărirea infrastructurii informaţionale;

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3_electronic

3

concretizarea posibilităţilor şi oportunităţilor

ex>opinii>"Cred ca in momentul actual, in Romania, comertul electronic este in faza de

"prescolar" si in plina expansiune: exista deja peste 1.700 de site-uri, s-a realizat accesul

facil la informatie, dar sistemul de onorare a comenzilor, plata si livrare este in continuare

greoi, mai ales pentru piata interna", apreciaza Marcela Petrache, director executiv, SC

Librariile Humanitas SA, firma ce detine magazinul on-line www.librariilehumanitas.ro.

E-commerce - o afacere simpla?

STRATEGIA E-COMERTULUI

OBIECTIV

- definire

INTERVENŢII NAŢIONALE

- sector privat

- sector public

MĂSURI PRIORITARE

Instaurarea încrederii Clarificarea regulilor Întărirea Concretizarea

în economia numerică de piaţă infrastructurii posibilităţilor

informaţionale

- securitate şi cifrare - cadru juridic şi - acces la reţele - competenţe şi

4

comercial şi disponibilităţi sensibilizări

- viaţa privată - probleme financiare - acces la reţele - guvernul ca

protecţia datelor şi fiscale şi disponibilităţi utilizator

personale model.

- protecţia - protecţia proprietăţii - reţele deschise

consumatorilor intelectuale şi norme

ACTORI NAŢIONALI

Exista doua modalitati principale prin care se poate face e-commerce. Prima consta in realizarea

unui magazin virtual in care sa-ti prezinti oferta de produse si servicii, modalitatile si conditiile

de livrare si plata, iar cea de-a doua varianta consta in realizarea unui site care sa fie locul de

intalnire dintre cumparatori si vanzatori - un fel de piata virtuala. Profitul unui magazin virtual

este dat de diferenta de pret dintre valoarea cu care sunt vandute produsele si costul achizitionarii

marfurilor, minus costurile generate de folosirea acestui mediu de comercializare (costuri de

aprovizionare-distributie, costuri de marketing si publicitate, costuri de realizare si intretinere a

site-ului, taxe si impozite catre stat etc.). Din punctul de vedere al furnizorilor, magazinul virtual

poate avea un furnizor unic (fiind un site de companie care ajuta la sustinerea vanzarilor, de

exemplu www.eflamingo.ro) sau mai multi furnizori (magazinul virtual propriu-zis, de exemplu

www.casadecomenzi.ro). Pe piata sunt si magazine aflate intre cele doua concepte, un exemplu

fiind www.magazinultau.ro, care a plecat ca un site de companie (distribuitor al produselor

BestComputers) si apoi a inceput sa comercializeze si alte produse (echipamente sport, cadouri,

parfumuri etc.). Exista si o varianta in care firma ce detine magazinl virtual inchiriaza mai multor

firme, contra unui comision sau unei sume fixe, "spatiul de expunere" din site-ul special

conceput (un adevarat magazin de tip MALL in varianta virtuala). In cazul site-urilor de

licitatie, veniturile se pot obtine doar din publicitatea care este postata pe site. Sporirea

veniturilor prin introducerea unei taxe sau a unui comision pentru intermedierea unei tranzactii

pe respectivul site nu reprezinta o solutie deocamdata, intrucat ar duce la reducerea dramatica a

numarului de utilizatori, cu efecte negative asupra posibilitatii de a atrage reclama.

Principalul dezavantaj al comertului electronic este dat tocmai de specificul acestei activitati, si

anume lipsa de interactiune dintre client si produsul pe care si-l doreste - clientul nu poate sa

5

incerce, atinga, guste sau sa miroasa produsul pe care il va cumpara. De aceea, cele mai bine

vandute produse pe Internet sunt PC-urile, componentele hardware, software, CD-urile, cartile si

operele de arta. Modul de comandare a produselor se face diferit, in functie de interfata grafica a

fiecarui site. Livrarea produselor se face cu masini proprii sau prin serviciile specializate de

curierat (Posta Romana, Cargus etc.). In general, pentru distante mici si comenzi care depasesc o

anumita valoare, transportul produsului se face gratis. In rest se plateste contravaloarea

serviciilor de curierat

1.4. Conţinut

1.4.1. Obstacole în dezvoltare

Comerţul mobil nu presupune doar utiluzarea telefonului, ci şi a altor dispozitive mobile, cum ar

fi:

PDA (Personal Digital Asistant) în română fiind Asistente Personale Digitale, acronimul

utilizat fiind cel din engleză, adică PDA;

Smart phone – acesta combină caracteristicile telefonului şi PDA-ului într-un dispozitiv;

Laptop.

Comerţul mobil din câte se observă pe piaţa actulă are un viitor promiţător. Totuşi, cu

toate că există o multitudine de telefoane mobile care permit accesul la comerţul mobil, acesta

este încă în fazele sale începătoare, nefind foarte bine definit încă. Există o multitudine de

probleme care trebuie puse la punct pentru a se utiliza comerţul mobil la potenţialul maxim. Una

dintre probleme este globalizarea comertului mobil, astfel încât aceste afaceri să nu acopere doar

zone limitate, ci întreaga planetă. El va putea sa fie exploatat la maxim doar atunci când va

ajunge la o scală largă. Pentru acesta este necesară existenţa unei aplicaţii care să proceseze

informaţia din internet şi să elimine heterogenitatea informaţiilor provenite de la diferite surse,

deoarece vânzătorii diferiţi pot utiliza diferite formate de explicaţii pentru acelaşi produse. De

exemplu, Mamma Mia şi PizzaFigaro ar putea descrie acelaşi produs diferit.

A doua problemă este atingerea unei cât mai bune compatibilităţi între cerinţele

cumpărătorului şi descrierea produsului pentru a obţine oportunităţi pentru vânzător şi avantaje

pentru cumpărător, chiar dacă informaţia este în diferite formate şi în diferite locuri de pe

planetă. De exemplu, dacă un potenţial cumpărător doreşte să achiziţioneze un laptop şi aplicaţia

îi recomandă un vânzător de laptopuri care întruneşte cerinţele cumpărătorului este foarte bine.

Ar fi bine dacă asta ar fi deajuns, dar nu este de suficient ca această aplicaţie să ţină cont doar de

6

cuvintele cheie. Aplicaţia trebuie de asemenea să ţină cont de informaţia de context cum ar fi un

depozit cât mai aproape de client care să permită livrarea rapidă la domiciliu al produsului,

timpul zilei, deoarece unii vanzători nu sunt online 24h/24h şi altele.

De asemenea a treia problemă cu care se confruntă comerţul mobil este flexibilitatea în

ceea ce priveşte luarea deciziilor privind acţiunile ce trebuie întreprinse în concordanţă cu mediul

în care traiesc utilizatorii. De aceea este foarte important ca aplicaţia să trimită informaţii către

potenţialii cumpărători la timpul potrivit (conform statisticii, în medie 12% din auditoriu

reacţionează la avizul publicitar mobil, în timp ce reacţia la publicitatea de la televizor

alcătuieşte 7%, iar la radio 6%), deoarece este mult mai mare probabilitatea ca oamenii să ia în

calcul o reclamă dacă este primită la momentul potrivit, ci nu în timpul unei şedinţe sau a unui

examen (în cazul studenţilor). Desigur, nu se poate ştii exact care este timpul perfect, deoarece

oamenii au diferite programe şi stiluri de viaţă, dar evident majoritatea acestora vor fi mai uşor

de abordat în timpul după-amiezii când se întorc de la serviciu, fiind în mijloc de transport sau

acasa; nici dimineaţă când sunt somnoroşi şi nici seara târziu când sunt deja supraobosiţi şi nu

vor putea procesa informaţia la nivel maxim.

Calitatea serviciilor oferite sunt diferite de la caz la caz în funcţie de caracteristicile

dispozitivelor utilizate. Printre aceste se pot enumera următoarele: sistemele de operare

suportate, culoarea şi dimensiunea ecranului, posibilitatea de a ataşa periferice precum mouse-ul

şi tastatura, memoria şi frecvenţa la care lucrează dispozitivul, modul de conectare la reţea şi

marimea bandei pe care se face transferul de date.

1.4.2 Comerţul mobil vs comerţul electronic

În ceea ce priveşte punerea faţă în faţă a acestor concepte comerţul mobil prezintă atât

avantaje cât şi dezavantaje faţă de comertul electronic tradiţional. Printre avantaje putem

enumera următoarele:

Omniprezenţa – utilizatorul final are un dispozitiv mobil, aplicaţia putând fi accesată în

timp real de oriunde;

Accesibilitatea – care este foarte asemănătoare cu omniprezenţa şi constă în faptul că

utilizatorul are acces de oriunde şi în orice moment. Omniprezenţa şi accesibilitatea

reprezintă avantajele majore faţă de comerţul electronic care constă într-un dispozitiv

final conectat prin cablu;

Flexibilitatea - comerţul mobil este desigur soluţia perfectă pentru a asigura campania de

publicitate care ruleaza şi evenimente care se schimba permanent, că mesajele către

7

utilizatorii mobili pot fi pregătite, scrise şi aduse la destinaţie indiferent de numărul de

utilizatori ţintă;

Securitatea – depinde foarte mult de specificul dispozitivului, fiecare dispozitiv având

grade diferite de securitate;

Localizarea – operatorul de reţea poate localiza utilizatorii întregistraţi prin sisteme

precum GPS sau GSM şi să ofere servicii dependente de locaţie. Aceste servicii pot fi

informaţii despre hotele, restaurante, hărţi, numere de urgenţă, servicii pentru terminalele

mobile etc.

Comoditatea – greutatea şi marimea acestor dispozitive, precum şi omniprezenţa şi

accesibilitatea sunt factori care fac din comerţul mobil un mod ideal de a-ţi rezolva

sarcinile propuse;

Reducerea costurilor – în acest caz nu este vorba doar de reducerea costului, ci şi salvarea

timpului, utilizatorul având posibilitate de a accesa oricând prin dispozitivul mobil ceea

ce are nevoie, fie că este vorba de a descărca o melodie, de a accesa contul bancar, de a

achiziţiona ceva sau de a obţine anumite informaţii în legătură cu locaţia sa.

Personalizarea – de obicei un dispozitiv mobil nu este folosit de mai mulţi utilizatori.

Astfel este posibil ca utilizatorul să-şi personalizeze dispozitivul în funcţie de nevoi şi

preferinţe. În aşa fel operatorul poate să personalizeze informaţiile în funcţie de

utilizatorii săi, acestea depinzând de caracteristicile acestuia şi de locaţie.

De asemenea există şi unele dezavantaje în utilizarea acestei tehnologii, cum ar fi:

Una dintre probleme este capacităţi limitate, cum ar fi marimea ecranului. Aceste limitări

variază foarte mult de la un dispozitiv la altul astfel încât serviciile oferite utilizatorului

trebuie să fie oferite în depenţă de acestea;

Eterogenitatea sistemelor de operare, a dispozitivelor, a tehnologiilor de reţea este o

provocare pentru uniformitatea platformei pentru utilizatori. În acest caz standartizarea

este un factor fără de care nu se poate. Astfel la nivelul aplicaţiilor există Java 2 Micro

Edition (J2ME), care oferă platformă de aplicaţii pentru dispozitive eterogene;

Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că dispozitivele mobile sunt mai predispuse la furt şi

distrugere, fiind mult mai fragile. În plus acestea fiind personalizate şi conţinând

informaţii confidenţiale trebuie protejate în baza unor standarde de securitate ridicate;

Comunicarea prin aer între dispozitivele mobile şi reţea adaugă alte ameninţări de

securitate în plus;

8

Soluţiile mobile nu sunt atât de rapide precum cele tradiţionale ale comerţului electronic.

Aşa că utilizatorii vor trebui să decidă ce este mai important pentru afacerea lor;

Alte dezavantaje ar fi deconectarile frecvente, durata bateriei, capacităţi limitate de

stocare2.

1.4.3 Modalităţi de plată (M-Payment)

Plăţile în comerţul mobil poate fi făcut de oriunde şi oricând, atâta timp cât este instalat

pe dispozitiv un sistem pentru a putea face plăţi. De obicei după ce utilizatorul efectuează plata,

acesta primeşte şi o confirmare a plăţii pe dispozitiv care constă într-un cod unic, pentru ca

utilizatorul să poată dovedi ceea ce spune. În cazul în care merge la un restaurant şi are rezervat

un loc nu poate să justifice acest lucru arătându-i telefonul: „Uite aşa scrie pe telefonul meu”.

Plăţile în comerţul electronic pot fi realizate prin:

Cash;

Cec;

Card de debit;

Transfer bancar;

Card de credit.

În cazul comerţul mobil plata se realizează prin:

- Bani electronici stocaţi într-o aplicaţie într-un fişier din telefon. Exemplu de sisteme de

plăţi bazate pe acest tip de bani electronici: eCash, NetCash, MilliCent

- Bani electronici stocaţi pe dispozitiv de stocare cum ar fi un smartcard, echivalent cu

portofelul electronic. Ca exemple în ceea ce priveşte sistemele de plăţi: BarclayCard şi

CellNet.

- Bani electronici stocaţi într-un cont la o terţă persoană de încredere. Exemple de sisteme

de plăţi în cazul în care contul este administrat de

- operatorul mobil – MobilePay;

- o instituţie de creditare - ItiAchat;

- o bancă – PayBox, MobiPay;

Banii electronici sunt reprezentaţi de un fişier care conţine pe lângă alte informaţii, o

valoare, un număr serial, o perioadă de valabilitate şi semnătura băncii emitente.

2 Scarlet Schwider – Grosche, Heiko Knosp, Articol – Secure M-Commerce

9

1.4.4 Tehnologiile de reţea folosite în comerţul mobil

GSM (Global System for Mobile Communication). Acesta este standardul actual pentru

comunicaţii mobile care se utilizează în Europa. GSM-ul oferă securitate de bază pentru

comerţul mobil. Utilizatorul se loghează printr-o cheie specială, după acesta legătura dintre

wireless dintre dispozitivul mobil şi baza de transmitere a datelor este criptată prin utilizarea unei

chei de criptare simetrice care derivă din cheia specială cu care s-a logat utilizatorul.

UMTS (Universal Mobile Telecommunication System) este a treia generaţie de mobile

3G şi practic este o dezvoltare a GSM-ului cu unele îmbunăţăţiri de securitate şi introducerea

unei reţele de radio, precum şi o viteză de transfer mult mai mare faţă de generaţia 2G care este

GSM-ul.

WLAN (Wireless Local Area Networks) în forma sa primară nu are absolutnici un nivel

de securitate. Astfel IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) a definit WEP-ul

(Wired Equivalent Privacy) care se bazează pe o cheie de securitate WEP, dar care este foarte

slabă din punct de vedere al securităţii putând fi foarte uşor interceptată.

Bluetooth este o tehnologie wireless care a fost iniţial planificată pentru consum mic de

energie şi cu o rază de acces de maxim 100 m. Chiar dacă are şi o rată de transfer destul de mică

această este preferată mediul personal de lucru pentru a conecta dispozitivele mobile.

1.5 Concluzii

În concluzie, după tot ce am spus în acest referat, putem defini comerţul mobil ca fiind

un proces de vânzare şi cumpărare de bunuri, servicii şi informaţii cu ajutorul unor dispozitive

mobile conectate prin wireless pentru a realiza conexiunea între toate părţile care sunt necesare

pentru a realiza tranzacţia, ele neavând nici o restricţie de locaţie.

Tendinţele din momentul actual de a simplifica sunt încă o dovadă pentru faptul că înspre

asta se merge cu paşi gigantici – simplificarea muncii omului. În plus se doreşte economisirea

timpului, care este un bun foarte preţios, oferirea comodităţii utilizatorului şi altele. Toate

acestea ne duc cu gândul la comerţul mobil. Nu ar fi de mirat dacă peste vreo câţiva ani s-ar face

orice prin intermediul telefonului.

La momentul de faţă există posibilitatea utilizării telefonului portofel prin care poţi plăti

cu telefonul. Este vorba despre banii electronici de pe smartcard care se poate folosi pentru a

plăti în cazul existenţei POS-ului.

10

Toate astea fiind spuse, este evident că oamenii merg înainte, pe când tehnologiile

aleargă. Misiunea noastră este să le utilizăm adecvat, deoarece orice greşeală în ceea ce priveşte

securitatea poate aduce daune indescriptibile.

Întărirea infrastructurii informaţionale

O structură informaţională solidă este atuul creşterii şi dezvoltării e-Comerţului. In acest sens

politica în domeniul telecomunicaţiilor privind susţinerea reţelelor de mare viteză şi de acces

la Interne a instituţiilor, întreprinderilor, colectivităţilor reprezintă o mare prioritate.

Plata electronica - in standby

Achitarea contravalorii produselor comandate de la magazinele virtuale se poate face la livrare

(plata cash) sau prin ordin de plata (in cazul firmelor). Cardul bancar nu poate fi utilizat pentru

plata on-line.

Bibliografie:

1. www.wikipedia.org (pentru termeni)

2. http://www.diginet.md/Techno.asp

3. Bogdan Manolea, Articol – „Introducere în comerţul electronic”, Internews

4. Rich Purcell, Articol – „Developing Application for Mobile Technology”

11

12