`UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURINGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURAGESTIUNEA MEDIULUI

INUNDATIILE

TIMIS MARIAN-Iea Id-An 4

1.1. InundatiileInundatiile constituie fenomene naturale i sunt o component a ciclului hidrologic natural al Pmntului. Inundaiile i n special marile inundaii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat i marcheaz profund dezvoltarea societii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai rspndite dezastre de pe glob i totodat i cele mai mari productoare de pagube i victime omeneti. n acelai timp, marile inundaii au constituit factorul declanator i catalizatorul unor mari schimbri n modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundaiilor ca pe un capriciu al naturii, la ncercarea omului de a se opune naturii prin abordri de genul lupta mpotriva inundaiilor, la cele de aprare mpotriva inundaiilor i pn nu cu mult timp n urm la prevenirea inundaiilor .

1.2. Inundatiile In Decursul Istoriei

Inundatiile pot avea si efecte binefacatoare: Vechii Egipteni profitau de cresterile anuale ale nivelului apelor Nilului pentru a fertiliza solurile si a iriga recoltele. n epoca moderna, cresterile de nivel pot servi la refacerea stocurilor n rezervoarele de apa n vederea asigurarii irigatiilor din perioadele secetoase sau cu putine precipitatii.

Omul face eforturi pentru combaterea efectelor devastatoare ale inundatiilor din timpuri stravechi. Inundatiile sunt evocate si n mitologiile Babyloniene, Indiene, Indeo-Crestine sau Chineze. Talia si forta unei inundatii pot fi deduse dintr-un raport simplu: 1 l (1 dm3) de apa cntareste 1 kg, iar 1000 l de apa 1 tona.

1.3. Cauzele Inundatiilor

Inundatiile sunt consecinta unor situatii meteorologice diverse, unele cu caracter ntrziat,altele cu caracter imediat. Cea mai mare parte a marilor inundatii se produc atunci cnd cad ploi excesive pe ntreg teritoriul unui bazin hidrografic sau, atunci cnd solul este deja saturat cu apa, de catre ploile anterioare. Topirea zapeziilor este, de asemenea, una din cauze, mai ales atunci cnd ele se adauga precipitatiilor si determina canalizarea unor cantitati enorme de apa n sistemele de drenaj.

n tarile nordice, dezgheturile de primavara n punctele critice ale unui fluviu (unde sloiurile pot crea blocaje), produc inundatii locale, grave. Toamna si iarna, depresiunile barice profunde si vnturile foarte puternice pot determina cresterea nivelului marii si inundatia regiunilor costiere. Vara, mai ales, n regiunile muntoase, orajele pot stagna mai multe ore deasupra unui teritoriu, provocnd cresteri subite, periculoase, ale nivelului apelor, care pot depasi cu mult debitul obisnuit,nregistrnd viteze deosebit de mari n deplasarea lor, pe pante si de-a lungul vailor.

n spatiile urbane, inundatiile pot fi rezultatul unei retele de evacuare a apelor, neadaptata n mod corespunzator sau obturatiei retelei naturale de drenaj, datorita noilor extinderi si constructii. Alte cauze ale inundatiilor, care se asociaza cu cele precedente sunt: ruperea digurilor, a barajelor naturale, a pungilor de apa, acumulate sub ghetari etc.

1.3.1 - Cauze Principale Ale Producerii Inundatiilor Poluarea generat de activitile umane, care a condus la substaniale modificri climatice, efectul de ser i nclzirea global. Diminuarea sever a suprafeelor mpdurite ca urmare a tierilor iraionale.

Amplasarea localitilor i a unor obiective economico sociale n zonele inundabile ale cursurilor de ap.

Insuficiena unor lucrri de aprare mpotriva inundaiilor (diguri, baraje, etc.).

1.3.2 - Formele De Manifestare

Inundaiile produse de revrsrile naturale ale cursurilor de ap, datorate creterii debitelor sau blocajelor produse de gheuri, plutitori, aluviuni.

Inundaiile produse de scurgerile de pe versani, datorate cderii unor maricantiti de precipitaii n timp scurt.

Inundaiile produse de accidentele la construciile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrri de genul barajelor sau digurilor).

1.4 - Efectele Inundatiilor

Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor.Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii. Inundarea intinederilor mari de pamant din spatele barajelor poate sa provoace probleme. Comunitati intregi pot fi distruse, mi de oameni fiind obligate sa se mute in alta parte . E posibl ca fauna sa moara si sa piarda terenuri agricole.De asemenea, ca si in cazul Nilului, se pot scufunda in apa monumente antice, sau, ca in cazul barajului Yang-Tse din China care se construieste acum, se pot pierde peisaje minunate .

1.4.1 - Sunt Expusi Direct/Indirect Efectelor Producerii Inundatiilor :

populaia, precum i bunurile sale mobile i imobile;

obiectivele sociale;

capacitile productive (societi comerciale, platforme industriale, central electrice, ferme agrozootehnice, amenajri piscicole, porturi i altele);

barajele i alte lucrri hidrotehnice care reprezint surse de risc n aval, n cazul producerii de accidente;

cile de comunicaii rutiere, feroviare i navale, reelele de alimentare cu

energie electric, gaze, sursele i sistemele de alimentare cu ap i canalizare,

staiile de tratare i de epurare, reelele de telecomunicaii i altele;

mediul natural (ecosisteme acvatice, pduri, terenuri agricole, intravilanul localitilor i altele).

1.4.2 - Modalitati De Combatere A Inundatiilor

reducerea efectelor nclzirii globale prin reducerea emisiilor poluante,

refacerea suprafeelor mpdurite, etc.

amenajarea de lucrri de aprare mpotriva inundaiilor (diguri, baraje, etc) i ntreinerea celor existente.

dezvoltarea sistemul informaional meteorologic i hidrologic, care const n observarea, msurarea, nregistrarea i prelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizrilor i alarmrilor, precum i n transmiterea acestora factorilor implicai i la populaia expus.

interzicerea amplasrii de locuine sau obiective economico sociale n zonele inundabilei dezafectarea celor existente. ntreinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaii

existente la nivelul localitilor (sisteme de canalizare, rigole, anuri). Intreinerea albiei cursurilor de ap (ndeprtarea vegetaiei, decolmatarea albiilor, ndeprtarea obstacolelor i neobstrucionarea sub nici o form curgerii cursului de ap).2. INUNDATIILE DIN CHINA:Cele Mai Catastrofale Inundatii Din Lume

Rul Galben(Huang He -denumit astfel din cauza cantitii mari de leoss pe care l poart apele sale) - este predispus revrsrilor din pricina teritoriului neted i ntins aflat de o parte i de cealalt a sa. In China, Fluviul Galben(Huang He) a produs in ultimele doua milenii 1.500 inundatii puternice, schimbandu-si albia cu zeci de kilometrii de 26 de ori.

Fluviul Huang He a provocat cele mai catstrofale inundatii cunoscute in istorie, datorita regimului hidrologic neregulat, cu cresteri bruste de nivel, si al malurilor putin inalte in zona de campie.

Timp de secole, fermierii care au locuit n apropierea Rului Galben au construit diguri pentru a reine apele umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul rului .n anul 1887, patul aflat n cretere al acestuia, precum i mai multe zile de ploaie torenial, au afectat digurile, provocnd o inundaie masiv

A. Inundatiile Din 1887

Inundaiile provocate n 1887 de Rul Galben (denumit astfel din cauza cantitii mari de leoss pe care l poart apele sale) a inceput in octombrie 1887, atunci cand fluvial s-a revarsat si si-a schimbat cursul obisnuit revarsand un volum imens de apa.

Potopul din acel an a reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istorie.Ca urmare a inundatiilor din anul 1887, a fost acoperita cu apa o suprafata de 130.000 km2, au murit circa un milion de persoane si a pierit ulterior prin foame un numar si mai mare. Se crede c apele Rului Galben au ptruns mai ales prin digurile din Huayankou, aproape de oraul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina cmpiilor joase din zon, inundaiile s-au propagat extrem de rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o suprafa estimat la 80.000 kilometri ptrai i distrugnd centre agricole i comerciale.

n urma inundaiei, dou milioane de persoane au rmas pe drumuri. Pandemiile i lipsurile care au urmat dezastrului se crede c au curmat tot atatea viei pe ct a facut-o evenimentul n sine.

A fost una dintre cele mai teribile inundaii din istorie, care avea sa fie ns detronat la scurt timp de un nou cataclism asemntor.

B. INUNDATIILE DIN ANUL 1931

Cel Mai Devastator Cataclism Natural Pana In Prezent Seria de inundatii care a avut loc n China Centrala n anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este considerata, la modul general, cel mai devastator cataclism natural despre care au existat vreodata date si cu siguranta cel mai important dezastru al secolului XX Pierderile umane in urma inundaiilor din 1931 au fost estimate ntre 3.7 i 4 milioane de victime, jumate in urma foametei mai ales .

ntre anii 1928 i 1930, o secet teribil a precedat potopul. Conform unor atestri, o vreme anormal a nceput n centrul Chinei n iarna lui 1930. Ninsorile masive au fost urmate de dezghetul primverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat i mai mult nivelul Rului Galben si dupa saptamani intregi de ploi torentiale,

Acest lucru a provocat inundatii uriase ca urmare a umflrii rurilor Galben, Yangtze i Huai. Rul Galben, al crui nivel a crescut pn la 30 de metri, a ucis ntre unul i doua milioane de oameni, inundnd 330000 km2 lsnd 80 milioane de oameni fr case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane i a afectat 28.5 milioane. n final, Huai, al carui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis peste 200.000 de oameni.

Pentru a mblnzi Fluviul Galben au fost construite mai multe lucrri hidrotehnice. Lacul de acumulare de la defileul Sanmen (trei pori) construit n anii 60 din secolul trecut a fost primul complex hidroenergetic de mare amploare cu funciile multiple de prevenirea inundaiilor, a sloiurilor de ghea, de aprovizionare cu ap, irigaie i generare a energiei electrice. La sfritul anului 2001 a fost dat n exploatare Complexul hidrotehnic de la Xialangdi, care are funciile de prevenire a inundaiilor i sloiurilor de ghea, de reducere a aluviunilor, de aprovizionare cu ap, irigaie i producere a curentului electric. Barajul are o nlime de 154 m, lacul de acumulare are un volum de 12,65 miliarde mc. Puterea instalat a hidrocentralei de la Xiaolangdi se ridic la 1.800 MW i poate produce n medie anual 5,1 miliarde de kwh energie electric.

!!! In prezent fluviul este indiguit si nu mai provoaca inundatii decat intr-o mica masura !!!BIBLIOGRAFIE

1. www.wikipedia.org - Inundatiile

2. www.descopera.ro - Cele mai cumplite dezastre naturale

3. www.catastrofe-naturale.ro - Cele mai mari inundatii

inregistrate vreodata

4. www.slideshare.net - Inundatiile