Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Relatii Economice Internationale

FINANELE NTREPRINDERII

REFERAT INVESTIIILE I FINANAREA LOR

Bucuresti 2010

CUPRINS1

Analiza echilibrului financiar al ntreprinderii ... 3 Aplicaie practic 1 ..... 5 Analiza rezultatelor ntreprinderii .. 7 Aplicaie practic 2 . 9 Decizii de investiii ... 10 Aplicaie practic 3 ... 11 Bibliografie ... 14

Analiza echilibrului financiar al ntreprinderii

2

Analiza lichiditate-exigibilitate, numita in practica tarilor occidentale analiza patrimoniala, are meritul de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Acesta consta in incapacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Numerosi analisti financiari, pornind de la abordarea juridica a bilantului, utilizeaza conceptul de situatie neta (SN = Activ Datorii totale), estimand contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii. Indicatorul situatie neta este mai relevant, exprimand valoarea activului realizabil la un moment dat. Acest indicator intereseaza nu numai actionarii si proprietarii intreprinderii, care vor sa cunoasca valoarea pe care ei o poseda , dar, in egala masura, si creditorii pentru care activul realizabil consituie gajul creantelor lor. Astfel, situatia neta evidentiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare, daca cesiunea elementelor de activ asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora, si daca nu apar datorii necontabilizate. Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica sanatoasa. Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (de exemplu reporturi din exercitiile precedente). Cresterea situatiei nete marcheaza , de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii intreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii. Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara. Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii. In aceasta situatie, datoriile totale contractate de intreprindere au depasit valoarea activului real. Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulari, insa doua dintre ele prezinta interes deosebit: fondul de rulment net sau permanent, pe de o parte, si fondul de rulment propriu, pe de alta parte. Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilantului finaciar, constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF) si poate fi stabilit prin doua modalitati: a) FRF = Capitaluri permanente (excl. amortiz. si proviz.) Nevoi permanente (in valoare neta) FRF = Capitaluri permanente (plus amortiz. si proviz.) Nevoi permanente (in valoare bruta) In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajata de etajul superioar al bilantului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului. 3

b) FRF = Activ circulant net (cu lichiditate mai mica de un an) Datorii mai mici de un an si pasive de trezorerie In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulante nete in raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinantate de datoriile pe termen scurt. Stabilirea fondului de rulment financiar pe baza maselor bilantiere din etajul superior al bilantului financiar este importanta, deoarece pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii fondului de rulment financiar. Fondul de rulment financiar poate fi analizat si in functie de structura capitalurilor permanente (capitaluri proprii si datorii cu scadenta mai mare de un an), analiza care pune in evidenta gradul in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii. Indicatorul care releva acest grad de autonomie financiara este fondul de rulment propriu, adica excedentul capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete, determinat conform relatiei: FR propriu = Capitaluri proprii Imobilizari nete. Rezultatul negativ al acestei relatii de calcul, denumit fond de rulment imprumutat, reflecta masura indatorarii pe termen lung, pentru finantarea nevoilor pe termen scurt. FR imprumutat = FRF FR propriu Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment. NFR = Nevoi temporare (excl. disponibilitatile) - Resurse temporare (excl. credite bancare pe termen scurt) Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva, ea semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Daca nevoia de fond de rulment este negativa, ea semnifica un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante, sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat. In cadrul analizei patrimoniale, diferenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment reprezinta trezoreria neta (TN). TN = Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Daca trezoreria neta este pozitiva (FRF>NFR), atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati care ii permit, atat 4

rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Trezoreria neta negativa (FRF1an Datorii0 si maxima se construieste pe ipoteza ca piata financiara este nelimitata in atragerea si plasarea banilor la rata k de dobanda si pe ipoteza de reinvestire a cash-flow-urilor anuale la aceasta rata k. Rata interna de rentabilitate este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actulaizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actual (V0) cu investitia initiala (I0). Rata interna de rentabilitate se determina ca solutie a ecuatiei de grad superior (n) privind egalitatea V0=I0 sau a ecuatiei V0-I0=VAN=0. Calculul complex se poate face prin metoda interpolarii succesive sau automat cu ajutorul calculatorului electronic si a programelor adecvate. Sub criteriul RIR, vor fi selectionate proiectele de investitii cu RIR cat mai mare fata de rata k de dobanda aleasa ca rata de referinta. In concluzie, avem doua reguli complementare in selectia investitiilor: a)VAN>0 si b)RIR>k Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare prin raportarea VAN la I0. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de exploatare sip e cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii. Solutia: utilizarea criteriului VAN. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Acest indicator asigura o alegere a variantelor de investitii in functie de rapiditatea recuperarii capitalului investit. Se urmareste ca termenul de recuperare sa fie cat mai mic decat durata de viata a investitiei si , in special, mai mic decat durata sa comerciala. Acest indicator prezinta inconvenientul ca elimina de la selectie proiectele de investitii cu o buna rentabilitate pe termen lung. Motivul utilizarii acestui indicator se regaseste in preferinta investitorului pentru lichidiatte. 10

Aplicaie practic 3Managerului firmei Sc Spectacular Srl ii sunt prezentate doua proiecte alternative de investitii: Proiectul AI 0 = 7000

Proiectul B I 0 = 3500CF1 = 1800 CF 2 = 2160CF 3 = 2160

CF1 = 3600 CF 2 = 4320CF 3 = 3456

Costul de oportunitate a capitalurilor investite in cele doua proiecte este de 20%. Sa se calculeze: a) VAN b) RIR c) IP d) TR Care dintre cele doua proiecte va fi acceptat de managerul firmei?

a) VAN = t =1

n

CFt VR n + I0 t (1 + k ) (1 + k ) n 3600 4320 3456 + + 7000 = 3000 + 3000 + 2000 7000 = 1000 1.2 1.2 2 1.2 3 1800 2160 2160 + + 3500 = 1500 + 1500 + 1250 3500 = 750 1.2 1.2 2 1.2 3

VAN A (20%) = VAN B ( 20%) =

b)

RIR Rmin VAN max = Rmax RIR VAN min

VAN A ( 20%) = 1000 > 0

VAN A (35%) =

3600 4320 3456 + + 7000 = 2667 + 2370 + 1405 7000 = 558 1.35 1.35 2 1.35 3

VAN A (35%) = 558 < 0

RIR A 20 1000 = 35 RIR A 558558 RIR A 11160 = 35000 1000 RIR A

11

1558 RIR A = 46160 RIR A = 29.63% VAN B ( 20%) = 750 > 0

VAN B (40%) =

1800 2160 2160 + + 3500 = 1286 + 1102 + 787 3500 = 325 1.4 1.4 2 1.4 3

VAN B (40%) = 325 < 0

RIR B 20 750 = 40 RIR B 325325 RIR B 6500 = 30000 750 RIR B 1075 RIR B = 36500 RIR B = 33.95%

c) IP =IPA =

VAN I0

1000 = 0.143 7000

IPB =

750 = 0.214 35007000 3600 = 1an + 0.79 ani = 1.79 ani 4320

d) TR A = 1an +TR B = 1an +

3500 1800 = 1an + 0.79 ani = 1.79 ani 2160

Proiect VAN RIR A 1000 29.63 B 750 % 33.95 %

IP 0.14 3 0.21 4

TR 1.79 1.79

Valoarea actuala neta fiind pozitiva inseamna ca proiectul de investitii determina cresterea valorii firmei, in cazul proiectului A cu 1000, iar in cazul proiectului B cu 750. In consecinta, ambele proiecte pot fi acceptate. Se accepta proiectul A intrucat are VAN maxim. Din punct de vedere al ratei interne de rentabilitate, se va alege proiectul B deoarece acesta are RIR maxim. Din punct de vedere al indicelui de profitabilitate, va fi retinut proiectul cu indicele de profitabilitate cel mai mare (si evident pozitiv), respectiv proiectul B. Inconvenientul indicelui de profitabilitate este ca avantajeaza proiectele de investitii de valori mici in detrimentul celor de valori mari si cu VAN maxim. Se urmareste ca termenul de recuperare sa fie cat mai mic. Intrucat ambele proiecte au acelasi termen de recuperare oricare dintre ele poate fi acceptat. 12

In concluzie, managerul firmei SC Spectacular Srl va alege proiectul B.

BIBLIOGRAFIE 1. Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005. 2. Georgeta Vintila, Mariana Vuta, Gestiunea financiara a intreprinderii. Lucrari aplicative si studii de caz, Editura Rolcris, Bucuresti, 2000.

13