Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea:Finante-Banci

Referat la disciplina: Economie europeana

Tema : Progresele inregistrate de Romania dupa aderarea la Uniunea europeana si pana astazi

Prof.Coord.:prof.Gabriela Gheorghiu

Student:Buga M.Georgiana

Grupa 1

Anul 1

Constanta,2014

CUPRINS

1.Istoricul relatiilor dintre Uniunea Europeana si Romania

2.Avantajele integrarii Romaniei la Uniunea Europeana

3.Istoricul procesului de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana

4.Statutul Romaniei in Uniunea Europeana

5.Raportul periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana

6.Stadiul progresului de integrare a pietelor monetare si de capital din Romania in Uniunea Europeana

Constanta,2014

1.Istoricul relatiilor dintre Uniunea Europeana si Romania

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta pentru intreaga societate romaneasca un obiectiv strategic de maxima importanta ,fiind sustinut,in mod constant ,de toate institutiile statului, de fortele politice parlamentare dar nu in ultimul rand de societatea civila. Intr-o fraza aspiratia romanilor de intergrare in Uniunea Europeana reprezinta dorinta acestora de identitate a idealurilor,valorilor si princi - piilor tarii in spatiul European. Diverse calcule arata ca in ipoteza inregistrarii de catre romania a unei rate medii de crestere pe termen lung de 5%, in conditiile in care in UE rata de crestere medie ar fi de 2%, ar fi necesari cca. 20 de ani pentru a ajunge la jumatatea din nivelul mediu al venitului pe locuitor in UE, iar ajungerea din urma in ceea ce priveste venitul pe locuitor (la paritatea puterii de cumparare) ar fi posibila nu inainte de 45 de ani. Intrarea in UE nu reclama atingerea nivelului mediu al venitului pe locuitor in club (asa cum arata experienta unor tari ca Portugalia si Grecia), dar asemenea cifre infatiseaza marimea decalajelor si provocarea istorica pentru Romania.

România este una dintre primele tari din Europa Centralã si de Est care a stabilit relatii oficiale si a initiat demersuri cu Comunitatea Economica Europeanã( CEE ) pentru dezvoltarea de relatii comerciale. In 1967, au fost initiate negocierile pentru încheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare, respectiv brânzeturi, ouã, carne de porc cu scopul de a scuti produsele românesti de taxe suplimentare, dar si de a obliga partea românã sã respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultãti pe piata statelor membre. In 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, România intrã în Sistemul Generalizat de Preferinte al CEE. De asemenea, un alt Acord cu privire la produsele industriale este semnat în 1980. Imediat dupã cãderea zidului Berlinului, România stabileste în 1990 relatii diplomatice cu Uniunea Europeanã, semnând în acelasi an un Acord de Comert si Cooperare ca urmare a reorientarii spre valorile democratice.Prin semnarea acestui acord,a fost creata o zona de liber schimb ,care sa extins de la produsele industriale aplicandu-se apoi si sectorului agricol ,prin reducerea taxelor vamale pentru un numar de produse de import de origine agricola. In 1993 la Copenhaga, statele membre au decis cã statele asociate din Europa Centralã si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene în momentul în care îndeplinesc criteriile economice si politice necesare. Acest lucru a dus la depunerea de cãtre România a cererii de aderare la Uniunea Europeanã la 22 iunie 1995, la câteva luni dupã intrarea în vigoare a Acordului European (1 februarie 1995). In iulie 1997, Comisia Europeanã adoptã Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeanã, si publica “Opinia asupra cererii Romaniei de a devenii membru al UE”, iar in anul urmator este produs un “Raport periodic privind progresele inregistrate de Romania in vederea aderarii”.In octombrie 1999, in cel de-al II lea “Raport periodic”asupra Romaniei ,Comisia recomanda inceperea negocieriilor ,in anumite conditii ,printre care imbunatatirea situatiei copiilor institutionalizati si elaborarea unei strategii economice pe termen mediu. Prin decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu România, urmatã de lansarea oficialã, în februarie 2000 (tot atunci au inceput negocierile cu Malta ,Slovacia,Lituania,Letonia si Bulgaria) a procesului de negociere a aderãrii României la Uniunea Europeanã, se face trecerea la o nouã etapã de consolidare a relatiilor dintre România si Uniunea Europeanã. Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003) si Bruxelles (iunie 2004) reconfirmã sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea

Constanta,2014

negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare cât mai curând posibil în 2005 si aderarea efectivã în ianuarie 2007.Pentru a sprijini Romania in eforturile de pregatire in vederea aderarii la UE, in 2002 Comisia Europeana a elaborate “Foaie de parcurs pentru Bulgaria si Romania –comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European”.

Încheierea negocierilor de aderare are loc în decembrie 2004, confirmându-se totodatã în cadrul Consiliului European de la Bruxelles calendarul de aderare. In acelasi timp, României i se recomandã sã continue reformele si sã implementeze angajamentele asumate în negocieri referitoare la acquis-ul comunitar( se oficializeaza incheierea provizorie a tuturor celor 31 capitole) , în special în ceea ce priveste justitia si afacerile interne, politica în domeniul concurentei si mediu. Uniunea Europeanã va continua monitorizarea pregãtirilor de aderare si considerã cã România va fi capabilã sã-si asume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007.La 13 aprilie 2005, România primeste avizul conform al Parlamentului European, urmând ca semnarea Tratatului de Aderare sã aibã loc la 25 aprilie 2005. Începând cu aceastã datã, România are statutul de observator la activitatea institutiilor europene, fiind implicatã in procesul de elaborare a legislatiei comunitare, dar neavând drept de vot. Dintre statele membre UE, Tratatul a fost ratificat pânã în prezent de Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Republica Elenã, Estonia, Cehia, Spania si Italia.La 25 octombrie 2005, Comisia Europeanã publicã primul Raport Comprehensiv de Monitorizare pentru România care confirmã progresele importante în pregãtirea internã, si mãsurile ce urmau sã fie luate în continuare pentru asigurarea aderãrii la 1 ianuarie 2007.La aceasta data Romania a devenit membru cu drepturi depline a Uniunii Europene.

2.Avantajele integrarii Romaniei la Uniunea Europeana

In primul rand aderarea Romaniei la Uniunea Europeana inseamna apartenenta tarii noastre la spatiu de stabilitate politica ,securitate interna si externa ,dezvoltare economica ,protectie sociala si solidaritate. In planul politicii externe si de securitate comuna, intotdeauna un stat membru al Uniunii Europene va avea sprijinul celorlate state comunitare,si totodata prin intermediul cooperarii in domeniile justitiei si afacerilor interne se va garanta securitatea interna pe teritoriul comunitar.In plan economic, Romania va avea posibilitatea sa participe la cea mai mare piata unica din lume,cu toate posibilitatiile legate de cresterea economica si de crearea de locuri de munca.Intr-o alta ordine de idei,aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ,ne va aduce un flux de investitii straine net superior celui actual,si implicarea celor 4 libertati de miscare(a persoanelor,bunurilor,capitalurilor si serviciilor).Astfel va aparea avantajul ca orice cetatean roman va fi liber sa caute de lucru,sa circule nestingherit pe tot teritoriul Uniunii Europene si sa se stabileasca sau sa faca afaceri in conditiile liberei concurente.

3.Istoricul procesului de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana

Cronologia realizata pe baza unui material al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a principalelor momente care au marcat evolutia relatiilor dintre Romania si UE.

1 februarie 1993 - Romania semneaza Acordul European, care instituie o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alta parte;

Constanta,2014

mai 1993 - se incepe aplicarea prevederilor comerciale din Acordul European, prin intermediul unui Acord Interimar;

1 februarie 1995 - intra in vigoare Acordul European;

iunie 1995 - Romania depune cererea de aderare la Uniunea Europeana;

iulie 1997 - Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include opinia asupra cererii de aderare a Romaniei;

martie 1998 - Uniunea Europeana lanseaza, oficial, procesul de extindere. Negocierile de aderare au inceput cu sase tari candidate: Ungaria, Polonia, Estonia, Cehia, Slovenia si Cipru.

noiembrie 1998 - Comisia Europeana publica primele rapoarte de tara privind procesul de aderare a Romaniei (si a celorlalte tari candidate);

iunie 1999 - Romania adopta Planul National de Aderare la Uniunea Europeana;

noiembrie 1999 - Comisia Europeana publica cel de-al doilea raport de tara privind progresele Romaniei in procesul de aderare la UE;

5 mai 1999 - Premierul britanic Tony Blair sustine o alocutiune in Parlamentul roman, angajand sprijinul Londrei pentru integrarea Romaniei in structurile economice si de securitate europene si euro-atlantice. Tony Blair s-a angajat sa sustina, la summit-ul UE de la Helsinki, din decembrie, lansarea unei invitatii pentru Romania, in vederea inceperii negocierilor de aderare al Uniune. Este momentul in care Romania are sanse reale de a adera la NATO si UE, dupa ce mult timp Marea Britanie a avut retineri, un sprijin constant venind doar din partea Frantei, dintre statele mari ale UE. Decizia britanica venea dupa suportul Romaniei dat NATO in razboiul din Iugoslavia;

10-11 decembrie 1999 - la Helsinki, Consiliul European decide inceperea negocierilor cu sase tari candidate, Romania, Slovacia, Lituania, Bulgaria si Malta si se recunoaste Turciei statutul de stat candidat;

februarie 2000 - in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicata lansarii Conferintei Interguvernamentale, are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei;

martie 2000 - Romania adopta Strategia Economica pe Termen Mediu (SETM) si o prezinta in cadrul reuniunii Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana. In primul semestru al anului (in timpul presedintiei portugheze a UE) se deschide negocierea pentru cinci capitole: Intreprinderi mici si mijlocii (Cap. 16), Stiinta si cercetare (Cap. 17), Educatie si formare profesionala (Cap. 18), Relatii externe (Cap. 26) si Politica externa si de securitate comuna (Cap. 27), care sunt inchise provizoriu;

mai 2000 - Guvernul adopta Programul National de Aderare la Uniunea Europeana (actualizat) si Planul de Actiune si Cadrul Macroeconomic, complementare SETM.

24 octombrie 2000 - in timpul presedintiei franceze a UE au fost deschise doua capitole de negociere: Statistica (Cap. 12) si Cultura si audiovizual (Cap. 20);

8 noiembrie 2000 - se publica al treilea raport de tara asupra progreselor inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderare;

14 noiembrie 2000 - sunt deschise inca doua noi capitole de negociere: Telecomunicatii si tehnologia informatiei (Cap. 19) si Politica in domeniul concurentei (Cap. 6). Pana la sfarsitul anului este inchis un singur capitol - Statistica;

decembrie 2000 - Consiliul European de la Nisa adopta pozitia comuna a Uniunii Europene privind reformele institutionale necesare extinderii. Consiliul evidentiaza ca, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa si cu reforma institutionala aferenta, Uniunea Europeana va putea primi ca noi state membre acele tari candidate care vor fi pregatite la sfarsitul anului 2002;

ianuarie - iunie 2001 - in timpul presedintiei suedeze a UE sunt deschise cinci noi capitole: Dreptul societatilor comerciale (Cap. 5), Pescuitul (Cap. 8), Uniunea vamala (Cap. 25), Libera circulatie a capitalului (Cap. 4) si Politica in domeniul transporturilor (Cap. 25). Un singur capitol este inchis in aceasta presedintie: Pescuitul;

Constanta,2014

13 noiembrie 2001 - este publicat al patrulea raport de tara;

noiembrie 2001 - Comisia prezinta o editie revizuita a Parteneriatului pentru Aderare cu Romania;

14-15 decembrie 2001 - Consiliul European de la Laeken nominalizeaza, pentru prima oara, tarile candidate susceptibile sa incheie negocierile de aderare pana la sfarsitul anului 2002. Zece dintre tarile candidate sunt nominalizate, cu exceptia Romaniei si Bulgariei;

iunie - decembrie 2001 - in timpul presedintiei Belgiene a UE, alte trei capitole sunt deschise: Cap. 10 - Impozitare, Cap. 13 - Politici sociale si de ocupare a fortei de munca si Cap. 23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii. Doua capitole sunt inchise: Cap 5 - Dreptul societatilor comerciale si Cap. 23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii;

decembrie 2001 - numarul capitolelor de negociere inchise de Romania ajunge la noua;

ianuarie 2002 - mai - in timpul presedintiei spaniole sunt dechise noua capitole: Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor, Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor, Cap. 11 - Uniunea Economica si Monetara, Cap. 14 - Energie, Cap. 21 - Politica regionala si de coordonare a instrumentelor structurale, Cap. 22 - Protectia mediului, Cap. 24 - Justitie si afaceri interne, Cap. 28 - Control financiar si Cap. 30 - Institutii. Trei capitole sunt inchise: Cap. 13 - Politica sociala si de ocupare a fortei de munca, Cap. 11 - Uniunea Economica si Monetara si Cap. 30 - Institutii;

9 octombrie 2002 - Comisia Europeana publica al cincilea raport de tara;

13 noiembrie 2002 - Comisia adopta cate o "Foaie de parcurs" pentru Romania si Bulgaria;

20 noiembrie 2002 - Parlamentul European ia in considerare data de 1 ianuarie 2007 ca data tinta pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

12 - 13 decembrie 2002 - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderarii a 10 noi state membre si adopta foile de parcurs pentru Romania si Bulgaria;

iunie - decembrie 2002 - in timpul presedintiei daneze a UE sunt deschise ultimele patru capitole de negociere: Cap. 15 - Politica industriala, Cap. 7 - Agricultura, Cap. 3 - Libera circulatie a serviciilor si Cap. 29 - Prevederi financiar-bugetare. Tot in cursul acestei presedintii sunt inchise patru capitole: Cap. 15 - Politica industriala, Cap. 19 - Telecomunicatii si tehnologia informatiei, Cap. 20 - Cultura si audiovizual si Cap. 25 - Uniunea vamala;

26 martie 2003 - Comisia Europeana prezinta editia revizuita a Parteneriatului de Aderare cu Romania;

ianuarie - mai 2003 - in timpul presedintei elene sunt inchise trei capitole: Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor, Cap. 4 - Libera circulatie a capitalurilor si Cap. 10 - Impozitarea;

5 noiembrie 2003 - este dat publicitatii raportul de tara privind progresele Romaniei in procesul de aderare;

iunie - decembrie 2003 - in timpul presedintiei italiene a UE sunt inchise inca trei capitole: Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor, Cap. 9 - Politica in domeniul transporturilor si Cap. 28 - Control financiar;

decembrie 2003 - din cele 30 de capitole, 22 sunt inchise provizoriu;

ianuarie - iunie 2004 - in timpul presedintiei irlandeze alte trei capitole de negociere au fost inchise: Cap. 7 - Agricultura, Cap. 14 - Energie si Cap. 29 - Prevederi financiare si bugetare;

30 iunie 2004 - 25 din 30 de capitole de negociere au fost inchise;

17 decembrie 2004 - la Consiliul European de la Bruxelles, Romania a primit confirmarea politica a incheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Romaniei i se recomanda sa continue reformele si sa implementeze angajamentele referitoare la acquis-ul comunitar, in special in domeniile: Justitie si Afaceri Interne, Concurenta si Mediu. Consiliul European recomanda semnarea Tratatului de aderare comun pentru Romania si Bulgaria in aprilie 2005, dupa primirea avizului Parlamentului European;

Constanta,2014

13 aprilie 2005 - Parlamentul European a dat unda verde aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Cu 497 voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri, a fost adoptata rezolutia referitoare la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Data aderarii pentru Romania Bulgaria este prevazuta a fi 1 ianuarie 2007, in caz ca nu se constata intarzieri majore;

25 aprilie 2005 - in cadrul unei ceremonii oficiale, desfasurate la Abatia de Neumunster din Luxemburg, presedintele Basescu a semnat Tratatul de Aderare la UE ca si primul ministru al Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg, alaturi de reprezentantii celor 25 de state membre;

25 octombrie 2005 - Raportul de monitorizare al CE releva ca Romania si Bulgaria trebuie sa faca eforturi suplimentare, mai ales pentru intarirea statului de drept, prin imbunatatirea administratiei publice si a sistemului judiciar si prin combaterea eficienta a coruptiei. Documentul confirma, insa, ca cele doua tari intrunesc criteriul politic pentru a fi state membre UE;

16 mai 2006 - Desi autoritatile romane asteptau ca Executivul european sa faca o recomadare clara privind data aderarii, CE a amanat pentru toamna anului 2006 pronuntarea asupra momentului aderarii. Domeniile semnalate de CE ca stegulete rosii au scazut la patru, fata de 11 in toamna lui 2005;

26 septembrie 2006 - Comisia Europeana recomanda Consiliului European aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007, dar va monitoriza mai departe lupta anticoruptie si anumite domenii sectoriale, in special agricultura, fiind posibila reducerea fondurilor post-aderare pentru agricultura in cazul in care masurile angajate nu vor fi indeplinite.

Dupa raportul CE, aderarea Romaniei si a Bulgariei va fi discutata in Legislativul comunitar pe 4 octombrie, cand Comitetul pentru Afaceri Externe (AFET) va dezbate doua rezolutii, una privind Romania si cealalta pentru Bulgaria, pe 5 octombrie, cand cele doua texte vor fi supuse la vot in Comitet si pe 11 octombrie, in cadrul mini-sesiunii de la Bruxelles, cand cele doua rezolutii vor fi votate in plen.

Consiliul European se va intruni de doua ori pana la sfarsitul anului, in Finlanda, pe 19 - 20 octombrie, si la Bruxelles, pe 15 decembrie, decizia finala privind aderarea urmand a fi luata, pe baza raportului de pe 26 septembrie, in cadrul acestei ultime intalniri.

Pentru ca procesul de aderare sa fie incheiat pana la sfarsitul anului, Germania, Franta, Begia si Danemarca trebuie sa ratifice Tratatul de aderare. Documentul a fost ratificat, pana in prezent, de Slovacia, Ungaria, Slovenia, Republica Cipru, Grecia, Estonia, Republica Ceha, Spania, Italia, Malta, Letonia, Polonia, Marea Britanie, Portugalia, Lituania, Suedia, Austria, Olanda, Finlanda, Irlanda si Luxemburg.

4.Statutul Romaniei in Uniunea Europeana

După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs de aderare, obținând

statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare, fiind necesară asigurarea prezenței

reprezentaților români la nivelul instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de

observator activ a permis Românei să își exprime punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a

deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influența aceste decizii și promovându-și interesele naționale.

România a participat ca observator activ în următoarele instituții ale Uniunii Europene:

Parlamentul European,

Consiliul European,

Constanta,2014

Consiliul Uniunii Europene,

Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I și II,

Grupurile de lucru ale Consiliului,

Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,

Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.

După aderare România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. România

a devenit a șaptea țară din UE după numărul de locuitori. Țara desemnează 35 de deputați pentru Parlamentul

European, dar numărul acestora va scădea printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de

la Nisa. Limba română a devenit una dintre limbă oficială|limbile oficiale ale Uniunii (a șaptea după numărul de

vorbitori, în concurență strânsă cu olandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să se poată adresa instituțiilor în

această limbă. Denumirea de „Uniune Europeană”, în limba română, a primit statut oficial.

5.Raportul periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea aderarii la spatiul Uniunii Europene

Întocmit de Comisia Comunităţilor Europene – Bruxelles, 6.10.2004

 

Politica în domeniul transporturilor

Legislaţia Uniunii Europene în domeniul transporturilor are drept obiectiv îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne prin promovarea eficientă a serviciilor de transport benefice utilizatorilor şi mediului înconjurător. Acquis-ul specific domeniului transporturilor acoperă sectoarele transporturilor rutier, feroviar, aerian, maritim şi pe căi navigabile interioare. El acoperă standarde tehnice şi de siguranţă, standarde sociale şi liberalizarea pieţei în contextul Pieţei Unice Europene de Transport.

În ceea ce priveşte Reţeaua Trans-europeană de Transport, este în curs de desfăşurare procesul de reabilitare a infrastructurii naţionale, dar apar întârzieri semnificative. În decembrie 2003, autorităţile române au semnat un contract pentru construcţia autostrăzii Borş-Cluj-Braşov, din care secţiunea Cluj-Braşov nu este inclusă în reţeaua de transport rutier trans-european agreată.

S-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei româneşti cu acquis-ul comunitar în domeniul transportului terestru. România a continuat să completeze alinierea legislativă la acquis-ul specific transportului rutier prin adoptarea de legislaţie secundară privind transportul mărfurilor periculoase, licenţele de transport, testele referitoare la pregătirea de drum, aparatele de limitare a vitezei şi tahografele. Au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei referitoare la timpii de condus şi perioadele de odihnă, pregătirea de drum şi mărfurile periculoase: au fost stabilite proceduri îmbunătăţite şi numărul controalelor a crescut.Pregătirea personalului pentru implementarea legislaţiei a fost, în general, intensificată.

Constanta,2014

 Evaluare generală

În ceea ce priveşte reţeaua trans-europeană de transport, se constată o neconcordanţă între reţeaua rutieră agreată în timpul negocierilor şi decizia de a construi autostrada Borş-Cluj-Braşov. Mai mult, există un mare pericol ca, după aderare, investiţiile în această nouă autostradă să limiteze disponibilitatea co-finanţării naţionale a Fondurilor de coeziune şi structurale. De vreme ce nu a existat o licitaţie pentru atribuirea contractului, Comisia Europeană nu va fi capabilă să furnizeze sprijin financiar pentru acest proiect. În vederea construirii noului pod peste Dunăre de la Vidin-Calafat, România trebuie să modernizeze la un nivel adecvat secţiunea de drum dintre Drobeta şi Calafat, care reduce considerabil distanţa dintre Sofia şi Budapesta. De asemenea, România trebuie să asigure publicarea periodică a ordinelor ministeriale care definesc modernizarea reţelei rutiere, astfel încât autovehiculele care respectă normele comunitare şi care depăşesc limitele naţionale de greutate pe osie să nu fie taxate pe secţiuni deja modernizate. România trebuie să soluţioneze aspectul referitor la cum ar trebui menţinută şi asigurată calitatea reţelei sale rutiere principale pentru a putea să-şi îndeplinească angajamentele luate după data aderării. De asemenea, trebuie să rămână o prioritate întărirea capacităţii administrative pentru a putea planifica şi coordona numărul mare de proiecte şi investiţii. Referitor la transportul rutier, alinierea legislativă este avansată. Rămân încă de adoptat acte normative pentru implementarea unor aspecte de natură tehnică, în special în ceea ce priveşte documentele de înregistrare a autovehiculelor şi tahografele digitale. Aplicarea legislaţiei tehnice şi sociale s-a îmbunătăţit considerabil şi pregătirea personalului trebuie să continue.

Aplicarea legislaţiei privind greutăţile şi dimensiunile maxime admise trebuie în continuare îmbunătăţită. În ceea ce priveşte criteriile de acces la profesia de transportator rutier, România trebuie să asigure implementarea transparentă a criteriului de „onorabilitate“. Transparenţa trebuie asigurată şi în ceea ce priveşte distribuirea autorizaţiilor ce decurg din acordul de tranzit dintre UE şi România.

Concluzii

În opinia sa, din 1997, Comisia a remarcat că România a făcut progrese în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului în domeniul transporturilor. Totuşi, intrarea sa în piaţa internă de transport este condiţionată de alinierea rapidă la acquis-ul comunitar (în special în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei şi transportul rutier de mărfuri).

De asemenea, Comisia Europeană concluzionează că România va trebui să aibă disponibile resurse pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi pentru a pune bazele viitoarei reţele transeuropene de transport şi că structurile administrative, în special acele organisme pentru supravegherea siguranţei, trebuie întărite rapid şi substanţial.

De la emiterea Opiniei, România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte alinierea acquis-ului comunitar şi înfiinţarea structurilor administrative necesare, în special în sectoarele de transport rutier, feroviar şi aerian; de asemenea, pot fi raportate progrese în sectorul transportului maritim, în timp ce în sectorul transportului pe căi navigabile interioare s-au înregistrat numai progrese limitate.

Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. României i-au fost acordate perioade de tranziţie privind greutăţile maxime autorizate în transportul internaţional pentru anumite autovehicule (dar România a fost de acord cu deschiderea completă a reţelei sale principale de drumuri la data aderării) şi tarifele minime care trebuie plătite de autovehiculele implicate în transportul intern. România a acceptat o perioadă de tranziţie referitoare la operaţiunile de cabotaj în transportul rutier de mărfuri. În general, România îndeplineşte cerinţele şi angajamentele ce reies din cadrul negocierilor de aderare pentru acest capitol. Pentru a fi pregătită pentru calitatea de stat membru, România trebuie să acorde o atenţie deosebită implementării legislaţiei privind întărirea capacităţii administrative. România trebuie încă să depună eforturi serioase pentru asigurarea unei capacităţi de planificare consistente în sectorul transporturilor, pe termen mediu şi lung. De asemenea, trebuie asigurată în

Constanta,2014

continuare transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar din domeniul transportului terestru, maritim şi aerian. O atenţie deosebită trebuie acordată situaţiei tehnice a flotei pentru navigaţia interioară. Sunt de aşteptat rezultate pozitive ca urmare a implementării planului pe termen lung pentru sectorul de transport feroviar şi a planului de acţiune din sectorul siguranţei maritime.

 

6.Stadiul progresului de integrare a pietelor monetare si de capital din Romania in Uniunea Europeana

România a înregistrat pe parcursul ultimilor ani progrese importante în ceea ce priveste stabilirea macroeconomica si restructurarea sistemelor financiare în vederea integrarii economice si financiare cu spatiul Uniunii Europene. Cele mai importante semene ale adâncirii procesului de restructurare sistemica sunt:- reorientarea relatiilor de comert spre UE;- realocarea resurselor economice;- avântul sectorului privat;- modificari legislative si institutionale în sensul alinierii la standardele europene si adoptarii aquis-ului comunitar. Pietele financiare stabile si bine dezvoltate reprezinta o preconditie a integrarii cu succes în UE, care este un proces complex, presupunând beneficii, dar si riscuri, al caror impact ar putea fi amplicat în lipsa remedierii deficientelor existente în functionarea mecanismelor financiar-monetare.România a înregistrat progrese importante în ceea ce priveste îmbunatatirea performantei sectorului financiar începând cu 1999, odata cu începerea procesului de restructurare a sectorului bancar. Acest moment a însemnat începerea reformei sectorului financiar, care a înregistrat pe parcursul ultimilor ani progrese importante în domeniul reglementarii si supravegherii pietelor financiare, al îmbunatatirii conditiilor financiare, eficientei si disciplinei bancilor si altor institutii financiare si al reducerii influentei statului în acest sector.

Începând cu anul 2002, s-a remarcat o intensificare a procesului de intermediere financiara.În România, reglementarea si supravegherea sectorului financiar intra în componenta a trei autoritati: BNR, CNVM, CSA. În 2002, a fost încheiat un protocol în tre cele trei autoritati, cu scopul supravegherii pe baze consolidate a pietei financiare.Sistemul financiar românesc a fost influentat în anul 2004 de o serie de evolutii externe cum ar fi: cresterea influxurilor de capital, schimbarile în evolutia cursului de schimb EUR/USD si miscarea ratelor dobânzii pe pietele financiare. Perioada 2003-2004 ar putea fi considerata ca fiind începutul manifestarii depline a rezultatelor procesului de consolidare a sistemului bancar, început în anii 1999- 2000. Sectorul bancar reprezinta cel mai important segment al sistemului financiar românesc, având o pondere a activelor nete în PIB de 37,7% (sfârsitul anului 2004).

Constanta,2014

BIBLIOGRAFIE

http://www.untrr.ro/integrare/raportul-periodic-asupra-progreselor-inregistrate-de-romania-in-vederea-aderarii-la-ue.html#.VG2iePmUfIU

http://biblioteca.regielive.ro/referate/finante/integrarea-financiara-a-romaniei-in-uniunea-europeana-economie-40852.html?s=progr%20inregistr%20roman%20uniun%20european

http://www.europafm.ro/stiri/europa/scurt-istoric-al-procesului-de-aderare-a-romaniei-la-uniunea-europeana~n6340/

http://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte-politice/romania-si-ue-126868.html?ref=doc3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83

Constanta,2014