FIRST

Pentru ca mesajul din comunicatul tau sa fie preluat de jurnalisti, el trebuie sa aiba caracteristicile unei stiri. Prin

urmare, trebuie sa scrii pentru ei si ca ei. Trebuie sa citesti ziare si reviste, sa asculti radioul si sa urmaresti jurnalele

de stiri de la televizor ca sa te familiarizezi cu presa si sa identifici sferele de interes ale jurnalistilor. Vei putea astfel

sa selectezi informatiile astfel incat sa dai comunicatului tau valoare de stire. Pentru a avea acest potential, informatia

din comunicat trebuie sa respecte 3 criterii:

Noutatea. Pentru a avea sanse mai mari de preluare de catre jurnalisti, comunicatul trebuie sa contina o informatie

de actualitate.

Interesul. Mesajul comunicatului de presa trebuie sa prezinte interes pentru un numar cat mai mare de oameni.

Calitatea redactarii textului. Daca esti interesat ca mesajul sa fie preluat de presa, trebuie sa redactezi comunicatul

intr-un stil cat mai apropiat de scriitura jurnalistica.

Un eveniment considerat de o companie ca fiind foarte important poate prezenta un interes foarte redus pentru

jurnalisti, iar comunicatul de presa care transmite mesajul in cauza poate avea sanse foarte mici de preluare. In

functie de continut, exista mai multe categorii de comunicate de presa:

Comunicatul de informare. Evenimentele importante din cadrul unei companii, lansarile de produse si servicii,

promotiile, anuntarea schimbarii conducerii unei institutii se incadreaza in aceasta categorie. Insa, ele nu prezinta

intotdeaua interes pentru jurnalisti.

Evenimentele comunicate de companii sunt relevante pentru presa doar in masura in care implica sau ating un

numar mare de persoane ori au un impact puternic asupra unei categorii de persoane.

Lansarile de produse si servicii suscita interesul jurnalistilor atata vreme cat ele sunt inovatoare.

Comunicatele de presa care anunta promotii au sanse foarte reduse de preluare de catre jurnalisti. Exceptie fac

situatiile in care vorbim de un context mai larg al promotiilor, cum ar fi Black Friday, sarbatorile de iarna sau Pastele.

Chiar si in aceste cazuri, promotiile nu vor fi prezentate individual, ci cumulate cu ale altor companii, in cadrul

aceluiasi articol.

Schimbarea conducerii unei companii/institutii prezinta interes pentru presa atunci cand organizatia respectiva este

importanta, de prestigiu.

Ce comunici cand ai o intreprindere mica sau mijlocie

Nu toate companiile dispun de un buget suficient de mare pentru a organiza evenimente de interes larg. De

asemenea, nu toate companiile sunt  suficient de prestigioase pentru a se bucura de interesul jurnalistilor. Aceasta

nu inseamna, insa, ca firmele cu buget mai mic si care nu se bucura de o vizibilitate crescuta nu au ce comunica.

Exista suficiente subiecte de comunicate de presa si pentru ele. Iata cateva exemple de subiecte care pot prezenta

interes pentru jurnalisti:

Comunicatul ca pretext. Unele evenimente pot oferi companiilor pretextul pentru comunicare.

Comunici pentru o firma de avocatura? O noua decizie legislativa poate fi un prilej de crestere a vizibilitatii acesteia.

O opinie pertinenta pe marginea deciziei legislative in cauza, care ofera explicatii cu privire la neajunsurile sau la

motivele pentru care ea nu poate fi pusa in aplicare, are sansa de a fi preluata de catre jurnalisti. O conditie foarte

importanta in acest sens este promptitudinea difuzarii comunicatului de presa: nu mai tarziu de o zi de la publicarea

deciziei legislative.

Comunici pentru un producator de jucarii? 1 Iunie, Ziua Internationala a Copiilor, poate oferi pretextul pentru a difuza

un comunicat de presa despre jucariile cele mai indragite de cei mici in anul in curs – opinii formulate, desigur, pe

marginea cifrelor de vanzari. De interes pentru jurnalisti este si un comunicat de presa emis de un producator de

ciocolata care anunta procentul de crestere a vanzarilor acestui desert in preajma zilei de 1 Iunie.

Comunici pentru o clinica de chirurgie estetica? Operatia estetica a unei celebritati este o stire de interes pentru

jurnalistii de monden si o ocazie pentru clinica de a-si spori vizibilitatea. Reprezentantii acesteia pot oferi, prin

intermediul comunicatului de presa, informatii detaliate despre procedura efectuata de vedeta respectiva: ce

presupune, daca este populara printre clientii clinicii in cauza, ce riscuri si ce costuri implica.

Comunicatul-articol. Un comunicat de presa poate deveni un subiect sau parte a unui subiect de presa chiar si in

situatiile in care el nu este corelat cu un eveniment. El poate constitui parte a unui articol de presa (jurnalistul

completandu-l cu informatii suplimentare: mai multe surse, cifre, background etc.) sau chiar un articol de sine

statator.

Clinicile de infrumusetare pot furniza, prin intermediul medicilor specialisti care profeseaza in cadrul acestora,

comunicate de presa despre cele mai populare proceduri din ultimul an.

Firmele specializate in design interior pot difuza un comunicat despre tendintele din acest domeniu in anul in curs.

Un element care nu trebuie sa lipseasca dintr-un astfel de comunicat este opinia specialistilor din companie. In cadrul

articolelor, jurnalistii citeaza intoteauna explicatii si opinii venite de la specialistii din domeniu: analisti financiari,

avocati, sociologi, psihologi, medici etc. Evidentierea unor paragrafe provenite de la astfel de specialisti, citati integral

(nume, prenume, functie, numele companiei/institutiei) creste sansele de preluare a comunicatului de presa.

Activezi intr-un alt domeniu decat cele enumerate si nu ai gasit subiecte interesante pentru comunicatele tale

de presa?

SECOND:

Pentru cititorii care au nimerit aici mai târziu, urmează episodul doi din serialul „Cum scriu

un comunicat de presă”. După ce în postarea anterioară am povestit despre care sunt cele 10 ponturi

pentru un comunicat de nota 10, de data asta am pus la cale câteva întrebări menite să te ajute să îți faci

un plan de bătaie, înainte de a trece la scrisul propriu-zis al primul tău comunicat de presă. Și iată-le:

1. Care sunt principalele publicuri țintă ale acestui comunicat? Ce știi despre ele? Da, am zis

„publicuri”, nu „public”. Ghicești de ce?

2. Cum adaptezi stilul în care e scris comunicatul la profilul publicurilor țintă? Sau altfel spus,

cum folosești informațiile pe care le ai despre publicuri pentru a te adapta la nevoile / așteptările lor?

3. Ce mesaje dorești să transmiți? Enumeră cel puțin trei. Nu te gândi doar la cele concrete, explicite.

Ci și la cele implicite. De exemplu, dacă e un comunicat prin care anunți un eveniment, gândește-te

că el nu e menit doar să transmită niște informații punctuale (adică răspunsul la întrebările „cine?,

ce?, unde?, când?, cum?, de ce?”), ci și să contribuie la formarea / consolidarea unei imagini pentru

organizația care emite comunicatul.

4. De ce este acest comunicat o unealtă în procesul de relații publice? Răspunsul la întrebarea

asta e analog punctului 3 și te va ajuta să îți reamintești că, prin comunicat, nu vrei doar să anunți /

informezi, ci și să pui într-o lumina pozitivă instituția sau persoana care emite comunicatul.

5. Care sunt elementele care dau valoare de știre comunicatului? Aruncă o privire peste cel mai

apropiat manual de jurnalism și vezi ce este valoarea de știre. Asta te va ajuta să înțelegi ce gen de

informații caută jurnaliștii și, deci, ce ingrediente trebuie să conțină comunicatul pe care îl scrii pentru

ca presa să îl preia și să îl transmită mai departe spre public.

6. Descrie, cu cât mai multe detalii concrete, desfășurarea evenimentului care face subiectul

comunicatului. Adică nu te limita la a spune „vă invităm la un eveniment în care o cunoscută vedetă

TV va fi gazda unei serii de jocuri și concursuri, finalizate cu multe surprize și premii”, ci specifică

detalii cât mai clare. Despre ce eveniment este vorba, de fapt? Spune-i pe nume: spectacol, concert,

strângere de fonduri ș.a. Care anume „vedetă TV” va fi gazda? În ce vor consta „jocurile și

concursurile”? Dar „premiile”? Fii cât mai explicit posibil, dă cât mai multe detalii.

7. Care sunt canalele mass-media către care vei difuza comunicatul? Numește cel puțin

șapte. Asta îți va reaminti pentru cine scrii. Și, deci, te va ajuta să îți adaptezi mesajul spre cititorii

către care te adresezi.

Nu în ultimul rând, nu uita să scrii fraze coerente, „cu cap și coadă”, corecte gramatical, redactate cu

diacritice. Poate te va ajuta să arunci o privire peste acest top 10 cu greșeli frecvente de redactare.

THIRD

Comunicatele de presă sunt genul de documente pe care jurnaliștii le folosesc, probabil, cel mai

frecvent. Ele reprezintă o mare parte din materia primă din care se scriu știrile. Și au avantajul că, de

obicei, vin singure la redacție (pe fax/e-mail), iar jurnalistul trebuie doar să extragă secțiuni din ele și să

difuzeze informația mai departe spre public. Dar au, uneori, și dezavantajul că iau mult timp pentru a fi

descifrate. Că pot fi scrise greoi, neclar, ilizibil.

De aceea am pus la cale o listă cu ponturi pentru un comunicat de presă de nota 10. Adică unul care

să nu trebuiască citit de 3 ori pentru a fi înțeles, ci e un document simplu, cu mesaj limpede, explicit,

accesibil și concis. Genul de text care te informează și convinge din prima. Și care are șanse mari

să fie preluat și difuzat de presă, nu să ajungă în coșul de gunoi al redacției.

Așadar, iată 10 lucruri de reținut când scrii un comunicat de presă:

1. Nu folosi comunicatul pentru a face reclamă organizației pentru care lucrezi, mai ales când ea are

profil comercial. Pentru așa ceva există advertoriale sau alt gen de materiale contra cost.

2. Aruncă o privire peste regulile de redactare a unui text în stil jurnalistic.Exersează-le un pic

înainte de a trimite primul tău comunicat de presă. Și respectă-le. Nimic nu e mai enervant pentru un

jurnalist decât un comunicat plin de fraze nesfârșite din categoria „compunere cu expresii frumoase”,

repetiții, expresii redundante, idei neclare.

3. Gândește-te pentru cine scrii. Fixează cât mai clar publicul țintă al organizației pentru care scrii

comunicatul și alege canalele media către care trimiți comunicatul în funcție de acest lucru.

4. Hotărăște de la început de ce scrii comunicatul. Ai un obiectiv explicit, cum ar fi un anunț, o invitație

ș.a.? Sau unul implicit, cum ar fi punerea într-o lumină pozitivă a organizației pentru care scrii

comunicatul? Cu cât subiectul pe care îl alegi are o valoare de știre mai mare, cu atât el are mai multe

șanse de a fi luat în seamă și difuzat de presă.

5. Aranjează textul comunicatului în pagină într-un format accesibil. În mod normal, documentele de

acest gen conțin un antet / logo / siglă în partea de sus a paginii, data emiterii și menționarea explicită a

tipului documentului (comunicat de presă), chiar dacă pare redundantă. Pe post de exemplu, pun mai jos

un comunicat de presă pe care l-am scris în perioada în care am gestionat relația cu media pentru

festivalul internațional de scurtmetraj Timishort 2012. Majoritatea ponturilor discutate aici se regăsesc în

acest exemplu.

6. Concepe un titlu concis, clar, de impact,care să dea o idee clară despre conținutul comunicatului.

Adică nu fraze generale de tip „Invitație la eveniment”, ci concrete de tip „Zilele Filmului vin la Timișoara

între 3 și 7 decembrie”.

7. Primul paragraf al textului e cel mai important, pentru că prin el cititorul decide dacă să meargă mai

departe sau să abandoneze lectura. Deci ar trebui să aibă rol de „cârlig”, să înhațe atenția. Folosește-l

eficient pentru a rezuma conținutul comunicatului răspunzând la cele 5-6 întrebări jurnalistice: cine?, ce?,

unde?, când?, cum?, de ce?. Dacă nu reușești să răspunzi la toate în acest prim paragraf, nu e nicio

problemă, limitează-te la primele 4 și răspunde la următoarele mai departe.

8. Desparte corpul textului în vreo 2-3 paragrafe, formatate aerisit, adică folosind spațiere de 1,5.

Gândește-te că puțini jurnaliști vor citi textul de la început până la sfârșit, mai ales dacă e mai lung de o

pagină, deci subliniază cu bold cuvintele sau frazele cheie din text pentru a atrage atenția asupra lor.

9. Nu uita să completezi secțiunea cu „Date de contact”. Ideal e ca aici să nu te limitezi la o adresă de

e-mail sau la un site, ci, pe lângă astea să pui numele unei persoane de contact (purtătorul de cuvânt,

ofițerul de presă, responsabilul de relația cu mass-media ș.a.) și, eventual, un număr de telefon. De multe

ori jurnaliștii vor dori să pună întrebări adiționale persoanei de contact, deci e bine ca ea să fie o prezență

în carne și oase, nu o adresă impersonală de tip office@organizație.ro.

10. Nu te limita la un singur comunicat de presă, de tip anunț sau invitație, pentru a face cunoscut

un eveniment. Cu cât comunici mai mult despre un subiect, cu atât el va fi mai vizibil. Așadar, trimite din

timp un comunicat prin care anunți, iar apoi continuă cu comunicate prin care reamintești.

Gândește-te că jurnaliștii sunt invadați zilnic de informații dintr-o grămadă de surse, deci cu cât

comunicatul pe care îl scrii e mai clar țintit pe nevoile redactorului (adică are valoare de știre și e

scris în stil jurnalistic), cu atât are șanse mai mari să fie publicat. Spor la scris!