REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 268-269 (1068-1069) - 25 ... · PDF fileomiletica, retorica...
1
Conferinª la Centrul Cultural Comunitar din Bucure”ti ˛n organizarea C.E.B., Centrul Cultural Comuni- tar a gªzduit conferina Iudaism ”i spirit modern n opera lui dr. Iacob Ihac Niemirower, prezentatª de dr. Lya Benjamin, cercetªtoare la Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romnia. A fost o manifestare inci- tantª, despre viaa ”i principalele idei ale celui ce-a fost unul dintre marii gnditori ai iudaismului din Romnia. Baza prelegerii a constituit-o volumul intitulat Iudaismul, o antologie de texte, realizat de Lya Benjamin, mpreunª cu Mihaela Popov, cu un studiu introductiv semnat de istoricul israelian Lucian Zeev Her”covici. Volumul a apªrut la Editura Hasefer, la sfr”itul anului 2005. Confereniara a schiat ideile ”i concepiile lui Niemirower despre iudaism, ca totalitatea tuturor produselor spiritului evreiesc n timpul celor patru mii de ani ai existenei sale ca popor. Pentru Niemirower, iudaismul nu a fost numai cult, ci ”i culturª, nu a fost numai teologie, ci ”i filosofie. Printre numeroasele aspecte ale operei lui Niemirower, analizate de dr. Lya Benjamin, a fost conceptul de iabneism, care urma sª fie concretizat prin crearea unei academii moderne n Palestina, pe modelul celei create, n Antichitate, de Iohanan ben Zakai, legendarul discipol al nvªatului Hillel, care a fªcut sª supravieuiascª spiritualitatea iudaicª, dupª distrugerea celui de-al doilea templu ”i a statului iudeu de cªtre romani. Confereniara a abordat ”i alte detalii ale iudaismului niemirowerian, precum omiletica, retorica ”i concepiile lui despre filosofia iudaicª, despre rolul personalitªii n istoria iudaismului. Numero”i vorbitori (prof. ing. Osy Lazªr, pre”edintele C.E.B., muzicianul ”i compozitorul Dan Mizrahy, arh. A. Streja, Eva uui, icu Goldstein, ing. Paul Schwartz, vicepre”edintele F.C.E.R., dna Adina Beni”, poetul Toma George Maiorescu, etnosociologul Harry Kuller) au pus ntrebªri ”i au dezbªtut aspecte ridicate de confereniar. Conferina s-a desfª”urat n preajma mplinirii (la 1 martie a.c.) a 135 de ani de la na”terea lui Iacob Ihac Niemirower (1872-1939). (E.G.) IUDAISMUL NIEMIROWERIAN L a 1 martie a.c., se mplinesc 135 de ani de la na”terea lui Iacob Ihac Niemirower, primul “ef Rabin al Cultului Mozaic din Romnia, senator de drept, pre”edinte Bnai Brith, conducªtor sionist, dar, mai presus de orice, creatorul unei opere nemuritoare n domeniul iudaismului, care ”i astªzi ”i-a pªstrat actualitatea, vitalitatea ”i prospeimea. Cªci pnª la urmª, nu funciile creazª marile personalitªi, ci operele care au darul sª mprª”tie lumini, sª deschidª minile ”i inimile, sª dezvªluie profunzimile vieii ”i esenele existenei. ˛n acest sens, opera lui Niemirower este unicª n peisajul cultural spiritual al evreimii din Romnia. A. Axelrad l-a numit primul popularizator al ideii iudaice n Romnia, care a rªspndit cu avnt, cu talent ”i pe nelesul tuturor ”tiina ”i cultura evreiascª. Dar nu a fost doar un popularizator genial, ci, n primul rnd, un creator n domeniul iudaismului modern. Opera lui cuprinde, ntr-o armonioasª sintezª, iudaismul strªvechi ”i manifestªrile cele mai noi ale contemporaneitªii sale, specificul mediului evreo-romn ”i universalitatea ideii umane ”i a culturii iudaice. Creatorul acestei opere a ntrunit n fiina sa, n firea ”i spiritualitatea sa de elitª o sintezª vie a virtuilor milenare evreie”ti. Relevant pentru biografia lui spiritualª este eseul despre nemuritorul Moise. Cªci, n descrierea fªcutª, nu pune accentul doar pe prezentarea personalitªii marelui profet ”i legiutor al poporului evreu, ci ”i pe modul n care l-a receptat el n diferitele etape ale formªrii sale spirituale. Astfel, Niemirower l-a asociat pe Moise de ntreaga devenire ulterioarª a iudaismului. ˛n optica sa, nu era lipsit de interes a arªta perindarea tablourilor privitoare la Moise n spiritul ”i fantezia unui a”a-zis muritor de rnd, cum se considera el a fi. * Moise a devenit eroul minunii ”i preotul evlaviei pentru Niemirower, ncª din copilªria sa, cnd se afla sub vraja hasidismului. Cu timpul, prin studiul Talmudului, nvªªtura lui Moise i apªrea ca unicul scop al vieii, unica imagine a iudaismului. Moise trªia n spiritul lui, ca cel mai mare savant talmudist, ca rabinul rabinilor. Dar, navignd pe marea Talmudului, corabia educaiei sale nu a mers n direcia ortodoxiei, ci spre Haskala, raionalismul Iudaism ”i spirit modern n opera lui dr. IACOB IHAC NIEMIROWER ˛n viaa sa, dr. Niemirower a nªzuit mereu spre culmile cere”ti ale spiritualitªii pure, a fost conducªtorul generaiilor cªrora el le arªtase cªile eterne ale iudaismului, care duc sus pe creste, la nªlimi siderale, unde simi plutind, incandescent, Dumnezeirea (Dr. Alexandru “afran) nimicind sentimentul hasidic, iar scepticismul a pªtruns n arena Talmudului. “i atunci Moise - scrie Niemirower - a nceput sª strªluceascª pentru mine ca un Maimonide, ca un teolog ”i filosof, ca un gnditor ”i scriitor, ca un conducªtor luminat al rªtªciilor, ca un luptªtor contra prejudecªilor ”i superstiiilor. Pe cnd Moise cel hasidic a fost pentru mine o inimª evlavioasª, iar Moise cel talmudic un savant, Moise cel raionalist mi-a fost ca spiritul cel mai liber, ca teologul cel mai filosofic, ca profetul cugetªrii aprofundate. Iar acest Moise i-a apªrut lui Niemirower mai aproape de panteismul spinozian dect de spiritul conservator al reprezentanilor iudaismului oficial. Dar, totu”i, o privire nvªluitoare asupra ntregului iudaism l-a nvªat pe Niemirower sª neleagª cª Moise trªie”te n toate grupurile, n toate formaiunile ”i n toate epocile istorice ale lui Israel. Eseul lui Niemirower despre Moise poate fi considerat ca o profesiune de credinª privind componentele constitutive ale personalitªii sale iudaice. A pornit de la mistica hasidicª, a urcat treptele nvªªturii talmudice, devenind un iudaist raionalist cu dimensiuni universaliste: Treu und frei (Fidel ”i liber). Fidel faª de tradiie ”i liber de orice superstiie ”i prejudecatª n gndire. * Ideea multiplicitªii iudais- mului strªbate prin ntreaga operª niemirowerianª. A reunit sub aceea”i cupolª iudaismul religios, naional ”i cultural. Iudaismul religios trebuie perceput cu inima, cu spiritul, cu raiunea ”i cu fantezia. Iudaismul naional nsemna pentru Niemirower recunoa”terea faptului cª evreii sunt o naiune, ce-i drept, o naiune sui generis, o amestecªturª originalª dintre confesiune, naionalitate ”i culturª: ei rªmn o naiune, chiar dacª niciodatª nu va exista un popor evreu uniform. Ceea ce nsª i poate unifica este elementul cultural, deoarece cultura este un factor mare n iudaism, un factor unificator. Ca adept al multiplicitªii iudaismului, Niemirower a abordat variate domenii ale acestei spiritualitªi. * ˛n strnsª legªturª cu iudaismul, se ocupª Niemirower cu definirea identitªii evreie”ti. La ntrebarea: Ce suntem?, el dª patru rªspunsuri diferite. Dupª pªrerea asimilanilor, noi nu suntem altceva dect o comunitatea religioasª. Istoria noastrª, spun ei, este o istorie sinagogalª, limba ebraicª este limba cultului, iar din literatura noastrª ce este mai important este partea moralª ”i religioasª. ˛n ce prive”te naionalitatea, suntem sau membrii acelui popor cu care trªim n comunitatea politicª, sau pur ”i simplu conaionali, cosmopolii, pentru care omenirea este totul. Dupª teoria evreilor radicali-naionali, noi formªm, mai ales, o naiune. Istoria noastrª este o istorie naionalª, politicª ”i literarª, iar limba ebraicª este limba noastrª culturalª. Dupª concepia unor vechi ortodoc”i, a multor hasidim, a direciei neo-ortodoxe, noi formªm o religie naionalª, adicª un popor de preoi a cªrui misiune istoricª este religia. Dupª pªrerea ideali”tilor reali”ti, care in seama de fapte ”i, totu”i, sunt nutrii de idealuri, noi formªm, n acela”i timp, o comunitate religioasª cu cea naionalª. Niemirower mpªrtª”e”te acest al patrulea punct de vedere, considernd cª raportul dintre religie ”i naionalitate la evrei este intim crescut mpreunª ca n cazul frailor siamezi. Un popor evreu care s-ar despªri, n colectiv, total de religie ar fi un popor fªrª suflet, fªrª spirit, deoarece geniul neamului evreiesc are un caracter religios. Dar cnd este vorba de persoane, gnditorul adªuga: Individualitªi evreo-naionale, fªrª religie evreiascª, se pot admite ”i au drept la existenª evreiascª. * Pentru Niemirower, evreii sunt, deci, o naiune ”i o colectivitate religioasª, sunt ”i individualitªi, dar sunt ”i personalitªi cu miile, care s-au distins ca poei, cugetªtori, profei, preoi, luptªtori cu sabia ”i cu spiritul, ca martiri ai religiei ”i ai naiunii, oameni de ”tiinª, filantropi, genii practice. Din acest lung ”ir de vrfuri ale neamului, el a numit 120 de bªrbai care pot fi reunii ntr-o Sinagoga Magna, adicª un Panteon al poporului evreu, un Parlament intelectual sub pre”edinia marelui nostru maestru, Moise. Dar Niemirower nu-i ”terge din istorie nici pe cei care sunt considerai de unii tªgªduitori sau distructori. Pentru caracterizarea acestora, el introduce termenul de Aher, adicª celªlalt. ˛n optica sa, aheri”tii sunt aceia care reprezintª o individualitate originalª, ceva nou, dar ceva care este totu”i nrªdªcinat n iudaism, dar stª n opoziie cu concepia iudaismului oficial. Printre ei se aflª un Corah, un Spinoza, un Leo de Modena, un Salomon Maimon, un Brne ”i Heine, un Lassale ”i Marx ”.a. Adevªrul istoric ”i tolerana religioasª cer ca ”i astfel de personalitªi sª fie luate n considerare, chiar dacª sunt incomode sau nonconformiste. Prin tot ce a fªcut ”i a scris, Iacob Ihac Niemirower a propagat idealurile milenare ale lui Israel, aducnd o contribuie esenialª la dezvoltarea culturii iudaice ”i la renvierea ªrii Sfinte. Acum ”i aici, la 135 de ani de la na”terea sa, se poate spune cª, att n spirit, ct ”i n faptª, a rªmas nemuritor. Dr. LYA BENJAMIN Paradigma Moise Multiplicitatea iudaismului Evreii ”i evreitatea De la Sinagoga Magna la aherism La cel de-al VII-lea Congres Sionist de la Basel REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 268-269 (1068-1069) - 25 ianuarie - 25 februarie 2007 7
-
Upload
trinhthien -
Category
Documents
-
view
215 -
download
2
Transcript of REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 268-269 (1068-1069) - 25 ... · PDF fileomiletica, retorica...
Conferinþã la Centrul CulturalComunitar din Bucureºti
În organizarea C.E.B.,Centrul Cultural Comuni-tar a gãzduit conferinþa�Iudaism ºi spirit modernîn opera lui dr. Iacob IþhacNiemirower�, prezentatãde dr. Lya Benjamin,cercetãtoare la Centrulpentru Studierea IstorieiEvreilor din România. Afost o manifestare inci-tantã, despre viaþa ºi principalele idei ale celui ce-a fost unul dintremarii gânditoriai iudaismului din România. Baza prelegerii a constituit-o volumul intitulat�Iudaismul, o antologie de texte�, realizat de Lya Benjamin, împreunã cuMihaelaPopov, cu un studiu introductiv semnat de istoricul israelian Lucian ZeevHerºcovici. Volumul a apãrut la Editura Hasefer, la sfârºitul anului 2005.
Conferenþiara a schiþat ideile ºi concepþiile lui Niemirower despre iudaism,ca �totalitatea tuturor produselor spiritului evreiesc în timpul celor patru mii deani ai existenþei sale ca popor�. Pentru Niemirower, iudaismul nu a fost numaicult, ci ºi culturã, nu a fost numai teologie, ci ºi filosofie.
Printre numeroasele aspecte ale operei lui Niemirower, analizate de dr. LyaBenjamin, a fost conceptul de �iabneism�, care urma sã fie concretizat princrearea unei academii moderne în Palestina, pe modelul celei create, înAntichitate, de Iohanan ben Zakai, legendarul discipol al învãþatului Hillel, care afãcut sã supravieþuiascã spiritualitatea iudaicã, dupã distrugerea celui de-aldoilea templu ºi a statului iudeu de cãtre romani.
Conferenþiara a abordat ºi alte detalii ale iudaismului niemirowerian, precumomiletica, retorica ºi concepþiile lui despre filosofia iudaicã, despre rolulpersonalitãþii în istoria iudaismului.
Numeroºi vorbitori (prof. ing. Osy Lazãr, preºedintele C.E.B., muzicianul ºicompozitorul Dan Mizrahy, arh. A. Streja, Eva Þuþui, Þicu Goldstein, ing. PaulSchwartz, vicepreºedintele F.C.E.R., dna Adina Beniº, poetul Toma GeorgeMaiorescu, etnosociologul Harry Kuller) au pus întrebãri ºi au dezbãtut aspecteridicate de conferenþiar.
Conferinþa s-a desfãºurat în preajma împlinirii (la 1 martie a.c.) a 135 de anide la naºterea lui Iacob Iþhac Niemirower (1872-1939). (E.G.)
IUDAISMULNIEMIROWERIAN
La 1 martie a.c., se împlinesc 135 de ani de lanaºterea lui Iacob Iþhac Niemirower, primul ªefRabin al Cultului Mozaic din România, senator
de drept, preºedinte B�nai B�rith, conducãtor sionist, dar,mai presus de orice, creatorul unei opere nemuritoare îndomeniul iudaismului, care ºi astãzi ºi-a pãstrat actualitatea,vitalitatea ºi prospeþimea. Cãci pânã la urmã, nu funcþiilecreazã marile personalitãþi, ci operele care au darul sãîmprãºtie lumini, sã deschidãminþile ºi inimile, sã dezvãluieprofunzimile vieþii ºi esenþele existenþei. În acest sens, operalui Niemirower este unicã în peisajul cultural spiritualal evreimii din România. A. Axelrad l-a numit primulpopularizator al ideii iudaice în România, care a rãspânditcu avânt, cu talent ºi pe înþelesul tuturor ºtiinþa ºi culturaevreiascã. Dar nu a fost doar un popularizator genial, ci, înprimul rând, un creator în domeniul iudaismului modern.Opera lui cuprinde, într-o armonioasã sintezã, iudaismulstrãvechi ºimanifestãrile celemai noi ale contemporaneitãþiisale, specificulmediului evreo-român ºi universalitatea ideiiumane ºi a culturii iudaice. Creatorul acestei opere a întrunitîn fiinþa sa, în firea ºi spiritualitatea sa de elitã o sintezã viea virtuþilor milenare evreieºti.Relevant pentru biografia lui spiritualã este eseul
despre nemuritorul Moise. Cãci, în descrierea fãcutã, nupune accentul doar pe prezentarea personalitãþii mareluiprofet ºi legiutor al poporului evreu, ci ºi pe modul încare l-a receptat el în diferitele etape ale formãrii salespirituale. Astfel, Niemirower l-a asociat pe Moise deîntreaga devenire ulterioarã a iudaismului. În optica sa,nu era lipsit de interes a arãta perindarea tablourilorprivitoare la Moise în spiritul ºi fantezia unui aºa-zismuritor de rând, cum se considera el a fi.
*Moise a devenit eroul minunii ºi preotul evlaviei pentruNiemirower, încã din copilãria sa, când se afla sub vrajahasidismului. Cu timpul, prin studiul Talmudului,învãþãtura luiMoise îi apãrea ca unicul scop al vieþii, unicaimagine a iudaismului. Moise trãia în spiritul lui, ca celmai mare savant talmudist, ca rabinul rabinilor. Dar,navigând pe marea Talmudului, corabia educaþiei sale nuamers în direcþia ortodoxiei, ci spre Haskala, raþionalismul
Iudaismºi spirit modernîn opera lui
dr. IACOB IÞHACNIEMIROWER
�În viaþa sa, dr. Niemirower a nãzuit mereu spre culmilecereºti ale spiritualitãþii pure, a fost conducãtorulgeneraþiilor cãrora el le arãtase cãile eterne ale iudaismului,care duc sus pe creste, la înãlþimi siderale, unde simþiplutind, incandescent, Dumnezeirea� (Dr. Alexandru ªafran)
nimicind sentimentul hasidic, iarscepticismul a pãtruns în arena Talmudului.ªi atunci Moise - scrie Niemirower - aînceput �sã strãluceascã pentru mine ca unMaimonide, ca un teolog ºi filosof, ca ungânditor ºi scriitor, ca un conducãtorluminat al rãtãciþilor, ca un luptãtor contraprejudecãþilor ºi superstiþiilor. Pe când
Moise cel hasidic a fostpentru mine o inimãevlavioasã, iar Moise cel talmudic unsavant, Moise cel raþionalist mi-a fost
ca spiritul cel mai liber, ca teologul cel mai filosofic, caprofetul cugetãrii aprofundate�. Iar acest Moise i-a apãrutlui Niemirowermai aproape de panteismul spinozian decâtde spiritul conservator al reprezentanþilor iudaismuluioficial. Dar, totuºi, o privire învãluitoare asupra întreguluiiudaism l-a învãþat pe Niemirower sã înþeleagã cã Moisetrãieºte în toate grupurile, în toate formaþiunile ºi în toateepocile istorice ale lui Israel.Eseul lui Niemirower despreMoise poate fi considerat
ca o profesiune de credinþã privind componenteleconstitutive ale personalitãþii sale iudaice. A pornit de lamistica hasidicã, a urcat treptele învãþãturii talmudice,devenind un iudaist raþionalist cu dimensiuni universaliste:Treu und frei (�Fidel ºi liber�). Fidel faþã de tradiþie ºiliber de orice superstiþie ºi prejudecatã în gândire.
*Ideea multiplicitãþii iudais-mului strãbate prin întreaga operãniemirowerianã. A reunit subaceeaºi cupolã iudaismul religios,
naþional ºi cultural. Iudaismul religios trebuie perceputcu inima, cu spiritul, cu raþiunea ºi cu fantezia. Iudaismulnaþional însemna pentru Niemirower recunoaºtereafaptului cã evreii sunt o naþiune, ce-i drept, o naþiune suigeneris, �o amestecãturã originalã dintre confesiune,naþionalitate ºi culturã�: ei rãmân o naþiune, chiar dacãniciodatã nu va exista un popor evreu uniform. Ceea ceînsã îi poate unifica este elementul cultural, deoarece�cultura este un factormare în iudaism, un factor unificator�.
Ca adept al multiplicitãþii iudaismului, Niemirower aabordat variate domenii ale acestei spiritualitãþi.
*În strânsã legãturã cu iudaismul, seocupã Niemirower cu definireaidentitãþii evreieºti. La întrebarea: �Cesuntem?�, el dã patru rãspunsuri diferite.
Dupã pãrerea asimilanþilor, noi nu suntem altceva decât ocomunitatea religioasã. Istoria noastrã, spun ei, este o istoriesinagogalã, limba ebraicã este limba cultului, iar dinliteratura noastrã ce este mai important este partea moralãºi religioasã. În ce priveºte naþionalitatea, suntem saumembrii acelui popor cu care trãim în comunitatea politicã,sau pur ºi simplu conaþionali, cosmopoliþi, pentru careomenirea este totul. Dupã teoria evreilor radicali-naþionali,noi formãm,mai ales, o naþiune. Istoria noastrã este o istorienaþionalã, politicã ºi literarã, iar limba ebraicã este limbanoastrã culturalã. Dupã concepþia unor vechi ortodocºi, amultor hasidim, a direcþiei neo-ortodoxe, noi formãm oreligie naþionalã, adicã un popor de preoþi a cãrui misiuneistoricã este religia. Dupã pãrerea idealiºtilor realiºti, careþin seama de fapte ºi, totuºi, sunt nutriþi de idealuri, noiformãm, în acelaºi timp, o comunitate religioasã cu ceanaþionalã. Niemirower împãrtãºeºte acest al patrulea punctde vedere, considerând cã raportul dintre religie ºinaþionalitate la evrei este intim crescut împreunã ca în cazulfraþilor siamezi. Un popor evreu care s-ar despãrþi, încolectiv, total de religie ar fi un popor fãrã suflet, fãrã spirit,deoarece geniul neamului evreiesc are un caracter religios.Dar când este vorba de persoane, gânditorul adãuga:�Individualitãþi evreo-naþionale, fãrã religie evreiascã, sepot admite ºi au drept la existenþã evreiascã�.
*Pentru Niemirower, evreii sunt,deci, o naþiune ºi o colectivitatereligioasã, sunt ºi individualitãþi, darsunt ºi personalitãþi cu miile, care s-audistins ca poeþi, cugetãtori, profeþi,preoþi, luptãtori cu sabia ºi cu spiritul,ca martiri ai religiei ºi ai naþiunii,
oameni de ºtiinþã, filantropi, genii practice. Din acest lungºir de vârfuri ale neamului, el a numit 120 de bãrbaþi carepot fi reuniþi într-o Sinagoga Magna, adicã un Panteon alpoporului evreu, un �Parlament intelectual sub preºedinþiamarelui nostru maestru, Moise�. Dar Niemirower nu-iºterge din istorie nici pe cei care sunt consideraþi de uniitãgãduitori sau distructori. Pentru caracterizarea acestora,el introduce termenul deAher, adicã celãlalt. În optica sa,aheriºtii sunt aceia care reprezintã o individualitateoriginalã, ceva nou, dar ceva care este totuºi înrãdãcinatîn iudaism, dar stã în opoziþie cu concepþia iudaismuluioficial. Printre ei se aflã un Corah, un Spinoza, un Leo deModena, un Salomon Maimon, un Börne ºi Heine, unLassale ºi Marx º.a.Adevãrul istoric ºi toleranþa religioasãcer ca ºi astfel de personalitãþi sã fie luate în considerare,chiar dacã sunt incomode sau nonconformiste.Prin tot ce a fãcut ºi a scris, Iacob Iþhac Niemirower a
propagat idealurile milenare ale lui Israel, aducând ocontribuþie esenþialã la dezvoltarea culturii iudaice ºi lareînvierea Þãrii Sfinte. Acum ºi aici, la 135 de ani de lanaºterea sa, se poate spune cã, atât în spirit, cât ºi în faptã,a rãmas nemuritor.
Dr. LYA BENJAMIN
ParadigmaMoise
Multiplicitateaiudaismului
Evreii ºievreitatea
De laSinagogaMagnala aherism
� La cel de-al VII-leaCongres Sionist de la Basel
REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 268-269 (1068-1069) - 25 ianuarie - 25 februarie 2007 7
