RASPUNS PCT – UL 1: Pentru amplasamentul aferent obiectivului PARC PANOURI FOTOVOLTAICE SI LOCUINTA P+1 si ANEXE GOSPODARESTI in JUDETUL TULCEA, EXTRAVILAN si INTRAVILAN SAT GARVAN,COMUNA JIJILA: T 10,A188/lot 1 si 2 nr. CF 33444 si 33445, sunt precizate urmatoarele (conform C.U. nr. 12/ din 03.04.2013 si CU nr.14/din 16-04-2013, emise de comuna Jijila): amplasamentul se afla in extravilanul si intravilanul satului Garvan,comuna Jijila categoria de folosinta arabil. Pentru acest amplasament nu au fost prevazute alte directii de dezvoltare sau de utilizare a potentialului natural existent. La data elaborarii documentatiei PUG pentru comuna Jijila nu exista nici un alt program privind acest amplasament. Pana in prezent racordul se va face la reteaua de medie tensiune adiacenta drumului national. Din parcul fotovoltaic reteaua de racord la SEN trece numai pe terenul proprietatea beneficiarului de-a lungul drumului de acces nou creat pe terenul existent in intravilan - VEZI FIGURA NR. 1 – PLAN DE REGLEMENTARI EDILITARE – ANEXE.TRASEUL RACORDULUI LA S.E.N.: Racordarea C.E.F. TEODEMA SERV COM se va realiza în LEA 20kV L9903 Statia 110/20kV Macin - Garvan Derivatia PTA 106 SMA al carei traseu este figurat partial pe plansa E1 - VEZI FIGURA NR. E1 – ANEXE. Desemenea conectarea panourilor fotovoltaice la elementele componente ale centralei (invertoare, cutii de distributie de joasa tensiune, posturi de transformare, camera de comanda si control) sunt detalii care vor fi prezentate în proiectul tehnic al centralei. Proiectul tehnic de realizare a centralei fotovoltaice nu a fost comandat de beneficiar, deci nu a fost înca elaborat. Informatiile privind date tehnice ale centralei au caracter general si sunt necesare la ENEL pentru justificarea solutiei de racordare la R.E.D. a centralei fotovoltaice.

RASPUNS PCT – UL 2:Bilantul teritorial: Suprafata de teren necesara pentru amplasarea parcului fotovoltaic este de 1,2 ha, iar pentru locuinta este de 6000,0mp.

BILANT TERITORIALEXISTENT PROPUS

SUPRAFATA(ha)

SUPRAFATA(ha)

SUPRAFATA TEREN ha 1,8PARC FOTOVOLTAIC ha 1,2ARIE CONSTRUITA 0 0,5040ARIE DESFASURATA 0 0,5040POT 0 42%CUT 0 0,42LOCUINTA SI ANEXE GOSPODARESTI ha

0,6

ARIE CONSTRUITA 0 0,03

ARIE DESFASURATA 0 0,06POT 0 5%CUT 0 0,1

INDICI URBANISTICI:Pentru Zona Cef – ZONA AMPLASARE PARC FOTOVOLTAIC:POT = 42%CUT = 0,42(indici calculati la suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice raportata la suprafata de teren de 1,2 ha aferenta parcului fotovoltaic).

Pentru Zona Cm– ZONA AMPLASARE LOCUINTA P+1 SI ANEXE GOSPODARESTI:POT = 5%CUT = 0,1(indici calculati la suprafata ocupata la sol de locuinta si anexe raportata la suprafata de teren de 6000,0 mp aferenta lotului 2). Suprafata zonei studiate este – 3,647 ha; Suprafata zonei afecate prin PUZ ( proprietate) – 1,8 ha – VEZI FIGURA NR. 2 – PLAN REGLEMENTARI URBANISTICE. Parcul fotovoltaic va fi realizat din 4 104 panouri fotovoltaice, cu dimensiunile de 1640mm lungime x 992mm, latime x 45mm grosime, formate din 60 celule fotovoltaice cu dimensiunile de 156mm x 156mm dispuse in trei randuri de cate 10 celule. Tipul de panou fotovoltaic utilizat are puterea instalata de 240 Wp, policristalin; panourile vor fi amplasate in conditii de expunere maxima (inclinare de 33° sud) si tinand cont de restrictiile privind influentarea lor reciproca si se vor conecta la 36 de invertoare de tip „string”. Functionarea centralei fotovoltaice si cuplarea la sistemul energetic va fi asigurata prin mijloace de supraveghere/comanda/reglaj/protectie specifice domeniului si la nivelul curent cerut de functionarea obiectivelor energetice.

RASPUNS PCT-UL 3: Modalitatea de realizare a mentenantei si alte detalii sunt deasemenea prezentate în proiectul tehnic al centralei care, dupa cum am mentionat mai sus, nu este înca realizat.

RASPUNS PCT – UL 4: Pe plansa E1 sint prezentate si caile de acces la parc ( C.E.F.) respectiv – DN 22 si drumul comunal existent. Solutiile de racordare la R.E.D. sunt prezentate în studiul de solutie comandat de beneficiar si elaborat de S.C. ELECTRO TG S.R.L. Galati. Studiul de solutie a fost trimis la ENEL Dobrogea care va stabili ulterior solutia de racordare si va emite Avizul tehnic de racordare necesar întocmirii documentatiei tehnice si începerii lucrarilor de racordare. Totodata atasam si memoriul prezentat la ENEL Dobrogea în studiul de solutie. Studiul de solutie privind racordarea centralei la R.E.D. cuprinde doua variante, ENEL Dobrogea înca nu a stabilit care este solutia de racordare definitiva.

Astfel: Centrala electrica fotovoltaica de 1,0 MW, va fi amplasata în extravilanul localitatii Garvan, Judetul Tulcea, Tarlaua T10 parcela A188, nr. cadastral 33444. Suprafata disponibila este de 24.444 mp.Suprafata utilizata este de 12.000 mp care se va scoate din circuitul agricol. (panouri fotovoltaice, invertoare, post de tansformare, punct de conexiuni, drum de acces, etc.). Centrala fotovoltaica este constituita din urmatoarele elemente:1. Cimpul fotovoltaic (panouri fotovoltaice);2. Sistemul de conversie a energiei electrice din c.c. în c.a. (invertoare);3. Tablouri electrice de conexiune;4. Retele de cabluri electrice;5. Reteaua de împamintare;6. Fundatii;7. Drumuri si împrejmuire;8. Structura metalica prefabricata de sustinere a panourilor fotovoltaice;9. Postul de transformare ridicator de tensiune;10. Punctul de conexiuni pentru racordarea la RED;11. Sistemul de monitorizare si supraveghere al centralei fotovoltaice;

• Cimpul fotovoltaic:

Cimpul fotovoltaic va fi realizat din panouri fotovoltaice cu dimensiunile de 1.640 mm lungime x 992 mm latime x 45 mm grosime, formate din 60 de celule fotovoltaice cu dimensiunile de 156 mm x 156 mm, dispuse în 3 rinduri de cite 10 celule. Tipul de panou fotovoltaic utilizat are puterea instalata de 240 Wp, policristalin. Numarul total de panouri fotovoltaice este de 4.104 panouri fotovoltaice dispuse în 4 sectoare care vor fi conectate la 36 de invertoare de tip “string”. Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe ramele speciale ale structurii metalice de sustinere prin cleme speciale si vor fi interconectate prin cablurile furnizate de producator (2 pentru fiecare panou, de 0,9 m lungime). În cazul depasirii distantei de 1,8 m între panouri, se poate confectiona un cablu de lungimea necesara care trebuie sa aiba aceleasi caracteristici tehnice si fizice ca si cablul furnizat de producator. Cablurile de conectare ale stringurilor (sirurilor) la invertoare vor fi confectionate la fata locului si vor fi pozate pe profilele suportului metalic cu coliere de plastic rezistente la UV. Se vor folosi diodele bypass aflate în cutia de jonctiuni a panoului fotovoltaic pentru protectia împotriva efectelor produse de umbririle partiale si/sau defectarea panoului fotovoltaic. Cutia de jonctiuni a panoului fotovoltaic este dotata din fabrica cu 3 diode bypass.

• Sistemul de conversie: Invertoare:

Se vor folosi invertoare tip “string”, 36 bucati, cu puterea instalata de 27,6 kW fiecare. Invertoarele vor face conversia de la tensiunea continua produsa de panourile fotovoltaice la tensiunea altenativa care poate fi livrata în retea. Invertoarele vor avea un display care va permite citirea directa a valorilor electrice de productie ale panourilor fotovoltaice conectate, avind de asemenea si multiple posibilitati de a fi monitorizate de la distanta cu ajutorul accesoriilor caracteristice. Invertorul folosit trebuie sa fie trifazat, sa respecte cerintele impuse de operatorul de retea din zona în care se va conecta centrala fotovoltaica privind calitatea energiei electrice furnizate în retea si la parametrii rezultati din proiectare. Montarea acestor invertoare se va face în exterior, vor avea gradul de protectie IP65 si vor fi amplasate pe structura metalica de sustinere a panourilor, pe suporturi special proiectate, în spatele panourilor fotovoltaice pentru a fi ferite de fenomenele meteorologice sau de actiunea directa a razelor solare. Invertoarele vor fi conectate cite 6 bucati la 9 tablouri de conexiune.

• Tablouri electrice de conexiune:

Legatura dintre invertoare si postul de transformare se va face descentralizat prin intermediul unor tablouri electrice de conexiune. Centrala va contine 9 tablouri de conexiune, fiecare cu 6 intrari de invertoare. Tablouri electrice de conexiune vor contine urmatoarele echipamente:- Sigurante automate pe intrarile dinspre invertoare;- Sigurante fuzibile pe iesirile spre postul de transformare;- Priza monofazata montata aparent pe tabloul electric pentru operatiuni de service si mentenanta ulterioare punerii în functiune a centralei fotovoltaice;- Borna de împamintare;

Echipamentele mentionate mai sus vor fi amplasate într-un dulap din policarbonat cu grad de protectie IP65, amplasat pe structura metalica de sustinere a panourilor fotovoltaice, sub panouri linga invertoare, ferite de fenomenele atmosferice sau de actiunea directa a razelor solare.

• Postul de transformare:

Tablourile electrice de conexiune vor fi conectate la postul de transformare, în tabloul de joasa tensiune (TDRI). Acesta va face transformarea din joasa tensiune în medie tensiune pentru a furniza energia produsa în reteaua de MT locala. Se va utiliza un post de transformare 0,4/20kV dotat cu un transformator cu puterea instalata de 1.250 kVA care va fi de tip “pierderi reduse”. Echipamentele postului de transformare se vor monta într-o anvelopa de beton prefabricata amplasata în exterior, pe teritoriul centralei fotovoltaice. Postul de transformare se va pozitiona într-o zona corespunzatoare pentru a da posibilitatea beneficiarului sa controleze prestatiile sistemului si pentru a permite accesul în cazul unei interventii sau a reviziei periodice.

Cablul de racord de MT dintre postul de transfomare si punctul de conexiuni cu reteaua electrica va fi pozat în pamint utilizind un profil de sant tip “M”.

• Trasee de cabluri:

a) Curent continuu: Cablurile de curent continuu se compun din cablurile ce conecteaza panourile între ele alcatuind siruri de panouri si cablurile ce conecteaza sirurile de panouri la invertoare.- Cablurile ce conecteaza panourile între ele sunt furnizate din fabrica de producator, 2 pentru fiecare panou (+,-), de 0,9 m lungime. În cazul depasirii distantei de 1,8 m între panouri, se poate confectiona un cablu de lungimea necesara care trebuie sa aiba aceleasi caracteristici tehnice si fizice ca si cablul furnizat de producator. - Cablurile de conectare ale stringurilor (sirurilor) la invertoare vor fi confectionate la fata locului si vor fi pozate pe profilele suportului metalic cu coliere de plastic rezistente la UV sau în pamint daca structura pe care sunt pozitionate sirurile nu este aceeasi cu structura pe care este pozitionat invertorul.

b) Curent alternativ:

Cablurile de curent alternativ se compun din cablurile ce conecteaza invertoarele la tablourile electrice de conexiune si la postul de transformare si cablul ce conecteaza postul de transformare la punctul de conexiuni cu RED.

• Reteaua de împamintare:

Pentru protectia echipamentelor: panouri fotovoltaice, invertoare, post de tansformare, punct de conexiuni, trebuie realizata o instalatie de legare la pamint în conformitate co normativele si standardele în vigoare. La realizarea acestei instalatii de legare la pamint se va tine seama si de recomandarile furnizorului de echipamente în ceea ce priveste modul de legare la centura de împamintare. La instalatia de legare la pamint a statiei se racordeaza întregul echipament (conform prevederilor 1.RE-Ip 30/2004) precum si toate elementele conductoare care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care ar putea intra accidental sub tensiune pritr-un contact direct, prin defect de izolatie sau prin intermediul unui arc electric. De asemenea la instalatia de legare la pamint a statiei se racordeaza urmatoarele:- Instalatia de paratrasnet a centralei fotovoltaice;- Cutiile de derivatie a stilpilor de iluminat perimetral;

• Fundatiile:

Fundatia pe care va fi montat postul de transformare în anvelopa de beton prefabricat, va avea o

adincime de 0,5 m la care se adauga si grosimea stratului suport din balast de 0,1 m. Sapaturile se vor face manual, pentru platforma si fundatie pina la adincimea de fundare, simultan cu sapaturile pentru canalizatie. Invertoarele vor fi montate pe socluri speciale asigurate de producator si aceste socluri se vor fixa de structura metalica de sustinere a panourilor fotovoltaice, nemaifiind nevoie de fundatii din beton.

• Drumuri si împrejmuire:

În locatia pe care se va amplasa centrala fotovoltaica se va organiza un drum de servitude interioara pentru a deservi operatiunile de instalare, operare si mentenanta ale centralei. Accesul pe amplasament se va face din drumul de exploatare existent. Se va construi o cale de acces din acest drum care va face legatura cu drumul interior de exploatare a centralei fotovoltaice. Drumul de servitute interior se va executa din macadam, va necesita un sistem de scurgere a apelor pluviale si va trebui sa suporte o greutate de cca. 45 tone.Drumurile se încadreaza în categoria drumurilor de utilitate privata închise circulatiei publice.Se va realiza un gard pe tot perimetrul incintei pentru evitarea accesului persoanelor neautorizate. Acesta trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:- Gard metalic din plasa de sirma de 2m înaltime;- Stilpi metalici de sustinere plasa de sirma;- Sistem de ancoraj plasa de sirma;- Poarta acces auto 4,0 m latime, simpla în doua canaturi;- Poarta acces pietonal 1,0 m latime, simpla într-un canat;- Fundatii izolate cu suruburi de ancorare pentru stilpii de sustinere;- Sirma ghimpata spiralata la partea superioara;- Gardul va permite trecerea animalelor de mici dimensiuni prin lasarea unui rost de 10 cm de la sol, însa va împiedica accesul animalelor mari si accesul persoanelor neautorizate;

• Structura metalica prefabricata de sustinere a panourilor fotovoltaice:

Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe suporturi special proiectate, care respect azimutul si înclinarea necesara, precum si cerintele legate de greutatea ansamblului de panouri fotovoltaice si de încarcarile suplimentare generate de factori meteorologici - vint, zapada, chiciura. S-a realizat proiectarea suportului luindu-se în considerare dimensiunile panourilor fotovoltaice pentru obtinerea unei puteri instalate de 1,0MW.Se vor utiliza structuri metalice tinind cont de urmatoarele caracteristici:- Înclinarea de 33o;- Modul de interconectare a panourilor fotovoltaice;- Evaluarea încarcarilor la actiunea factorilor externi: vint, zapada, cutremure;- Topografia si caracteristicile geotehnice ale terenului;

Structura suportului trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale:a) Sa fie apta pentru a fi utilizata potrivit scopului pentru care a fost prevazuta, tinind seama de durata ei de viata si cheltuielile antrenate.Suportul se încadreaza în clasa 4, caracterizat de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti în caz de avarie sau cutremur.b) Sa reziste la efectele tuturor actiunilor în timpul executiei si exploatarii si sa aiba o durabilitate corespunzatoare;c) Sa nu fie grav avariata sau distrusa de evenimente ca explozii, socuri, seism sau consecinte a unor erori umane;

În acest sens s-au avut în vedere urmatoarele:- Eliminarea, evitarea sau reducerea degradarilor potentiale la care poate fi expusa constructia;- Alegerea unui tip de structura putin sensibila la potentialele pericole;- Adoptarea unor legaturi adecvate între elementele structurii;

• Sistemul de monitorizare si supraveghere al centralei fotovoltaice:

Monitorizarea performantelor si a bunei functionari a centralei fotovoltaice se poate face local sau on-line prin amenajarea unui container administrativ separat. Prin intermediul unui soft furnizat de producator se va putea face vizualizarea continutul înregistrarilor realizate, respectiv: productia de energie electric, tensiune, current, radiatie global, etc, local sau de la distanta prin intermediul unui portal WEB. Accesul la acest portal WEB este rezervat beneficiarului centralei fotovoltaice unde acesta poate accesa datele caracteristice în timp real, sau statistic pe zile, saptamini, ani, datele fiind înregistrate la intervale de 15 minute.Portalul contine si alte informatii utile:- O harta care localizeaza centrala fotovoltaica geografic;- O codificare a invertoarelor prin care se poate observa buna sau proasta functionare;- Productia de energie electrica;- Date meteorologice provenite de la un senzor local atasat invertorului si/sau de la cea mai apropiata statie meteo;- Schema centralei cu toate echipamentele monitorizate;

Întreaga incinta a centralei fotovoltaice va fi monitorizata cu camere video, pentru protectia antiefractie, înregistrarile realizindu-se tot în camera de supraveghere. Instalatia de paza si supraveghere video functioneaza pe baza senzorilor dubli de prezenta si de miscare pentru a evita alarmele false.Instalatia de supraveghere video va fi compusa din mai multe camera cu iluminare în infrarosu cu sesizarea miscarii. Camerele vor fi orientate spre perimetrul interior si în punctele interioara de siguranta majora (postul de transformare, poarta de acces). Semnalele vor fi înregistrate pe

un DVR cu hard disc exterior de 1TB. Înregistrarile se vor pastra minim o luna de zile. Camerele vor putea fi accesate local sau de la distanta. Analiza situatiei energetice a zonei:

Retele electrice 20 kV existente în zona: Amplasamentul geografic al viitoarei instalatii de producere a energiei electrice Centrala electrica fotovoltaica 1MW - TEODEMA SERV COM se afla în vecinatatea LEA 20 kV L9903 Statia de transformare 110/20kV Macin - PTA 106 SMA . Reteaua electrica de distributie de 20 kV din zona este constituita în principal, din linii electrice aeriene avind sectiunea de 120 mmp. pe Ax si 35mmp pe derivatiile catre posturile de transformare. Posturile de transformare racordate la LEA 20 kV L9903 Macin - PTA 106 SMA, sunt alimentate din Statia 110/20kV Macin. Pe LEA 20 kV L9903 Macin - PTA 106 SMA, este o circulatie medie de 70 A . Prin racordarea Centralei electrice fotovoltaice 1MW - TEODEMA SERV COM în LEA 20 kV, peste valoarea medie a curentului pe Ax si derivatii, se suprapune circulatia curentului injectat de C.E.F. 1MW - TEODEMA SERV COM (29,35 A, cu circulatie dinspre C.E.F. spre statia Macin) si rezulta un curent pe Ax în valoare de 40,65 A. Limitele de încarcare maxima ale LEA de 20 kV s-au considerat conform NTE 401/03/2000 “Metodologie pentru determinarea sectiunii economice a conductoarelor în instalatiile electrice de distributie de 1-110 kV “ (tabelul 3.1). Tabelul 1. Capacitatea maxima a LEA de 20 kV conform NTE 401/03/2000.

Sectiunea (mm2) Imax (A) Smax (MVA)LEA 20 kV

35 140 4,950 175 6,170 225 7,895 270 9,4120 310 10,7

Comparind valorile calculate (circulatie de curent/putere ) pe LEA 20 kV L9901 Statia de transformare 110/20kV Macin - PTA 106 SMA, cu valorile maxime conform NTE 401/03/2000, se observa: Icalculat = 40,65 A < Imax. = 140 A; Pcalculat = 0,813 MVA < Smax. = 4,9 MVA;

Analiza încarcarii trafo în statia de transformare 110/20 kV Macin: Statia de transformare Macin este echipata cu doua unitati de transformare: - Trafo I, 10 MVA , 110/20 kV; - Trafo II, 16 MVA , 110/20 kV; Puterea maxima vehiculata prin trafo I 110/20 kV/10 MVA este de 5,3 MW, dinspre 110 kV→20 kV.

Se poate observa ca prin racordarea Centralei electrice fotovoltaice 1MW în LEA 20 kV L9903, prin trafo 110/20 kV din statia Macin poate fi vehiculat spre reteaua de 110 kV si aportul de putere (1 MW) adus prin racordarea acestei centrale. Puterea maxima vehiculata prin trafo I 110/20 kV este de 5,3 MW, la care se adauga aportul de putere adus prin racordarea C.E.F TEODEMA SERV COM - 1MW, aportul de putere adus de C.E.F. TRANSION AGRO - 1MW si C.E.F. IULIUS MIR - 1MW ce urmeaza a fi racordate precum si aportul de putere adus de C.E.E. de 0,75MW din vecinatatea orasului Macin deja racordata . Puterea totala la care va fi încarcat Trafo I, 110/20 kV/10 MVA, va fi:5,3 + 0,058 – 1 + 0,058 – 1 + 0,058 – 1 – 0,75 = 1,724MW. Solutia de racordare la RED a Centralei electrice fotovoltaice 1MW:

Racordare la RED a Centralei electrice fotovoltaice 1MW - TEODEMA SERV COM. Centrala electrica fotovoltaica 1MW - TEODEMA SERV COM se afla în vecinatatea LEA 20kV L9903 Statia de transformare 110/20kV Macin - PTA 106 SMA racordata la LEA 20kV si alimentata din statia de transformare 110/20 kV Macin, tratarea neutrului pe 20kV se realizeaza prin bobina de stingere BS 50. Statia de transformare Macin este echipata cu doua unitati de transformare: - Trafo I, 10 MVA , 110/20 kV; - Trafo II, 16 MVA , 110/20 kV; În aceste conditii, rezulta ca racordarea Centralei electrice fotovoltaice 1MW - TEODEMA SERV COM la LEA 20 kV L9903, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran în vederea trecerii din LES în LEA, construit la stilpul nr.48. existent în LEA L9903.Pentru stabilirea solutiei optime de racordare a Centralei electrice fotovoltaice 1MW - TEODEMA SERV COM la RED s-au analizat doua variante dupa cum urmeaza:

Varianta I: Solutia de racordare a Centralei electrice fotovoltaice 1MW - TEODEMA SERV COM la retea se va realiza printr-un punct de conexiuni (PC) ce se va amplasa pe domeniul privat, cu acces pentru personalul de exploatare al ENEL Dobrogea, din DN 22 si drumul comunal existent în zona. Punctul de conexiuni (PC) se va racorda la RED prin intermediul unei LES 20 kV la stilpului nr.48 care va fi echipat cu descarcatori cu ZnO si separator tripolar de exterior tip STEPno montaj vertical, 20 kV 24 kV, 400A/50A, cu CLP si priza de pamint cu Rp ≤ 4 ohmi care realizeaza trecerea din LEA în LES. Punctul de conexiuni, LES 20 kV si racordul LES 20 kV, vor apartine ENEL Dobrogea. Pentru racordarea C.E.F. 1MW TEODEMA SERV COM - Varianta I se vor executa urmatoarele lucrari:- Montarea unui punct de conexiuni 20 kV în anvelopa de beton pe domeniul privat, cu acces pentru personalul de exploatare al ENEL Dobrogea, din DN 22 si drumul comunal existent în zona.

- Montare LES 20 kV cu cabluri electrice de medie tensiune cu izolatie XLPE 3x1x150/25mmp între PC si stilpul nr.48. în lungime de cca. 120 de metri ;- Montare LES 20 kV cu cabluri electrice de medie tensiune cu izolatie XLPE 3x1x150/25mmp în lungime de cca. 50 de metri, între PC si postul de transformare PT 1 - 0,4/20 kV/1.250 kVA, conform planului de situatie.Lucrarile prezentate mai sus ce urmeaza a se realiza în varianta I,vor fi împartite ca apartenenta a mijlocului fix, în doua categorii :- Lucrari ce se vor realiza pe Tarif de racordare - instalatii ce vor intra în gestiunea ENEL Dobrogea ( stilpul nr.1, LES 20 kV, punctul de conexiuni);- Lucrari ce se vor realiza pe Costuri proprii - instalatii ce vor apartine proprietarului C.E.F. 1MW TEODEMA SERV COM (LES 20 kV dintre punctul de conexiuni si PT 1, LES 20 kV dintre PTA 20/0,4 kV/63kVA si stilpul nr.47, PTA 20/0,4 kV/63kVA).

Detalierea lucrarilor necesare racordarii la RED a C.E.F. TEODEMA SERV COM - Varianta I.

1) Lucrari realizate pe tarif de racordare.

● Racord - LES 20 kV.

Stilpul nr.48, existent în LEA 20kV L9903 va fi echipat cu descarcatori cu ZnO si separator tripolar de exterior tip STEPno montaj vertical, 20 kV 24 kV, 400A/50A, cu CLP si priza de pamint cu Rp ≤ 4 ohmi, care realizeaza trecerea din LEA în LES. prin care se va racorda C.E.F. TEODEMA SERV COM la RED.

De la stilpul nr.48. al LEA 20kV L9903 si pina la punctul de conexiuni se va realiza un racord în cablu 20 kV pe domeniul public, pentru care se va poza în sant profil „M” paralel cu DN 22 si cu subtraversarea drumului comunal în profil „2T” un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 120 de metri. Cablul folosit va fi de tip monofazat de 20kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolatie din polietilena reticulata si va fi pozat în trefla. Lungimea totala a cablului monofazat va fi de 0,405 km si a fost calculata astfel:- cablu pozat în pamint: 0,12 km traseu x 3 faze = 0,36 km- cablu pozat pe stilp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km- rezerva: 0,05 km (rezerve, deformari, etc) TOTAL lungime traseu cablu = 0,12 km. TOTAL lungime cablu = 0,405 km.

● Punctul de conexiuni :

Punctul de conexiuni în anvelopa de beton, cu acces din interior, se va amplasa pe terenul proprietate privata, în apropierea PCC cu acces din DN 22 din imediata vecinatate.

Pentru terenul ce va fi ocupat de punctul de conexiuni, se va încheia un contract între S.C. TEODEMA SEV COM S.R.L. Galati si ENEL Dobrogea, de constituire al drepturilor de superficie uz si servitute de trecere cu titlul gratuit în favoarea ENEL Dobrogea, pe toata durata de viata a capacitatilor energetice. Punctul de conexiuni va fi echipat cu celule independente 20 kV cu izolatie în aer si comutatie în vid sau SF 6, schema monofilara a punctului de conexiuni va avea urmatoarea componenta : • Celula de linie - Sosire CEF, echipata cu întreruptor si separator sarcina In = 630 A, Ik = 16 kA; - transformator toroidal de curent homopolar, Ø 150 mm• Celula de Masura, echipata cu : - transformatoare de tensiune,( 20/3) / (0,1/3) / (0,13); transformatoarele vor fi protejate prin sigurante fuzibile de MT cu In 1A.˂- transformatoare de curent, 100 / 5/5 A;- contor electronic trifazat, cu curba de sarcina si masura în 4 cadrane (activ si reactiv, dublu sens), cu 3 sisteme - pe 4 fire, 5A/100 V si interfata pentru telecitire;- analizor pentru calitatea energiei. • Celula Trafo Servicii Interne, echipata cu : - separator de sarcina In = 200 A, Ik = 16 A, combinat cu sigurante fuzibile si CLP • Celula de linie - Plecare în LEA cu separator de sarcina cu In = 630 A, Ik = 16 kA si CLP; Celula cu întreruptor, va fi echipata cu relee de protectie numerice, avind urmatoarele functii: - Protectie maximala de curent temporizata în doua trepte - Cod. ANSI - 51 ; - Protectie maximala homopolara de curent temporizata - Cod. ANSI - 51N; - Protectie maximala de curent de secventa inversa temporizata - Cod. ANSI - 46; - Protectie maximala de curent directionala în doua trepte - Cod. ANSI - 67; - Protectie directionala homopolara de curent directionala în doua trepte - Cod. ANSI - 67N; Suplimentar, releul celulei de linie de racord a C.E.F. la PC, va fi prevazut cu functia de: - Protectie maximala de tensiune în doua trepte - Cod. ANSI - 59;- Protectie minimala de tensiune în doua trepte - Cod. ANSI - 27;- Protectie maximala de frecventa - Cod. ANSI - 81O;- Protectie minimala de frecventa - Cod. ANSI - 81U;- Variatia rapida a frecventei ∂f/∂t - Cod. ANSI - 81R; ca rezerva la protectia de functionare insularizata a C.E.F.Releul de protectie va fi prevazut cu interfata comunicatie: IEC 61850 Modbus sau DNP3;• Analizor de calitate a energiei.

Pentru monitorizarea calitatii energiei electrice injectate în sistem de CEF se va monta un analizor numeric de calitate a energiei (PQ - meter), compatibil si integrat în sistemul de monitorizare a calitatii energiei electrice existent la ENEL Dobrogea.

Analizorul de calitate se va alimenta cu curent 5 A si tensiune 48 Vc.c. de la celula de masura si va analiza parametrii de calitate ai energiei produse de noul producator (U, I, P, cos); • Dulap electroalimentare DEA c.a./c.c. alimentat din bornele 0,4 kV la transformatorul servicii interne, prevazut cu : - masura pe c.a., Wh, V, I

- masura pe c.c. V, I - controlul tensiunii c.a. si c.c.

• Dulap pentru teleconducere SCADA complet echipat, montat în Rack -19” prevazut cu: - RTU dimensionata pentru 4 celule;- interfata comunicatie locala (LAN) cu releele de protectie, protocol IEC 61850

Modbus/DNP3;- interfata comunicatie WAN cu serverul SCADA, protocol IEC 60870 - 5 - 104;

• Dulap telecomunicatii RTC (19“ - 32 U), cu fixare pe perete, cu termostat de ambient, baterie ventilatoare, set de min l6 prize de 220 V.c.a., care va cuprinde:

- Router cu servicii avansate de securitate 3G/GPRS si min 1 port WAN , 4 porturi, LAN si 1 port serial prevazut cu cablu si adaptor de la mufa tip DB25 la mufa DB9-1 - 1 buc;

- Sursa UPS 2000 VA cu card management WEB/SNMP - 1 buc Solutia de comunicatie la Punctul de Conexiuni va fi cu punct de acces Vodafone, tarifele

de abonament urmind a fi achitate de beneficiar. Planul de adresare IP si cerintele de configurare ale echipamentelor vor fi solicitate de la

Serviciul de Telecomunicatii al ENEL Dobrogea. Echipamentele de telecomunicatii nu se vor pune în functie decit dupa avizarea configuratiilor de catre acest serviciu.

Instalatie de securitate, pentru supraveghere si alarmare la incendiu si efractie, cu sesizori de fum si temperatura, sesizori miscare, control cod acces. • Se va prevedea o instalatie de ventilatie fortata a aerului, pentru evitarea depasirii în interior a temperaturii de 45oC. • Pentru punctul de conexiuni se va realiza o instalatie de legare la pamint formata din 12 electrozi verticali si 12 electrozi orizontali, cu rezistenta de dispersie 1 ohm.

Pentru suprafata de teren ocupata de Punctul de conexiuni si trotuarul adiacent, va fi prevazuta îngradire (aprox. 50 mp).

2) Lucrari realizate pe costuri proprii.

● LES 20 kV.

De la Punctul de conexiuni si pina la C.E.F. TEODEMA SERV COM - Postul de transformare PT 1, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 50 de metri. Cablul folosit va fi de tip monofazat de 20kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolatie din polietilena reticulata si va fi pozat în trefla, în sant profil „M”. Lungimea totala a cablului monofazat va fi de 0,2 km si a fost calculata astfel:- cablu pozat în pamint: 0,05 km traseu x 3 faze = 0,15 km- rezerva: 0,05 km (rezerve, deformari, etc) TOTAL lungime traseu cablu = 0,05 km. TOTAL lungime cablu = 0,2 km.

● Servicii proprii C.E.F. TEODEMA SERV COM.

Asigurarea energiei necesare functionarii C.E.F. TEODEMA SERV COM, se va realiza prin montarea un post de transformare aerian PTA 20/0,4 kV/63kVA amplasat în incinta C.E.F. TEODEMA SERV COM. Energia consumata pentru serviciile proprii ale C.E.F. TEODEMA SERV COM va fi masurata de grupul de masura prevazut cu un contor trifazat electronic ALPHA - A1R, montat în exteriorul PTA la limita de proprietate. Pentru racordarea PTA 20/0,4 kV/63kVA la RED se vor executa urmatoarele lucrari:- Montarea pe stilpul nr.47. LEA 20kV L9903 echipat cu consola de întindere de tip CIT 140, legaturi simple de întindere tip LSI cu izolatie compozita de tip ITS 70/II, SFEn + FEn 24kV; 31,5A, descarcatori cu ZnO, un separator tripolar de exterior de tip RAN III 24/4, cu CLP, în montaj vertical si priza de pamint cu Rp ≤ 4 ohmi pentru trecerea din LEA în LES; Pozarea cablului subteran 20 kV de alimentare a PTA cu o lungime a traseului de cca. 150 de metri, pe traseul comun cu LES dintre stilpul nr.48 si punctul de conexiuni proiectat. Cablul folosit va fi de tip monofazat de 20kV, A2XS(F)2Y 1x70mm2 din aluminiu, cu izolatie din polietilena reticulata si va fi pozat în trefla, în sant profil „2M” cu subtraversarea drumului communal în sant profil „2T”. Lungimea totala a cablului monofazat va fi de 0,545 km si a fost calculata astfel:- cablu pozat în pamint: 0,15 km traseu x 3 faze = 0,45 km- cablu pozat pe stilp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km- rezerva: 0,05 km (rezerve, deformari, etc) TOTAL lungime traseu cablu = 0,150 km. TOTAL lungime cablu = 0,545 km.- Montarea PTA 20/0,4 kV/63kVA în incinta C.E.F. TEODEMA SERV COM echipat cu cadru comun de sigurante SFEn + FEn 24kV; 4A, descarcatori cu disconectori si semnalizare de exterior pentru 20kV ; trafo TTU-Al-20/0,4 kV/63kVA (1,81A/90,13A), tablou de distributie 0,4kV, contor trifazat electronic ALPHA - A1R.

Delimitarea de proprietate a instalatiilor - Varianta I.Delimitarea de proprietate a instalatiilor, între ENEL Dobrogea si S.C. TEODEMA SERV COM S.R.L., în calitate de beneficiar (producator), se va face pe M.T., la Punctul de conexiuni proiectat, la papucii LES 20 kV prin care se racordeaza C.E.F. TEODAMA SERV COM, astfel încit:

a) Vor apartine ENEL Dobrogea toate instalatiile executate între punctul de racordare la RED pina la punctul de delimitare:• Racordul LES 20 kV între Punctul de conexiuni si stilpul nr.48.;• Punctul de conexiuni în anvelopa de beton proiectat cu toate componentele sale;

b) Vor apartine beneficiarului S.C. TEODEMA SERV COM S.R.L., toate instalatiile executate dupa punctul de delimitare:• Racordul LES 20 kV între Punctul de conexiuni proiectat si C.E.F. TEODEMA SERV COM;

• Racordul LES 20 kV între Stilpul nr.47. si PTA 20/0,4 kV/63kVA;• PTA 20/0,4 kV/63kVA proiectat, pentru serviciile interne ale C.E.F. TEODEMA SERV COM;

Detalierea lucrarilor necesare racordarii la RED a C.E.F. TEODEMA SERV COM - Varianta II:

1) Lucrari realizate pe tarif de racordare.

● Racord - LES 20 kV.

Stilpul nr.48, existent în LEA 20kV L9903 va fi echipat cu descarcatori cu ZnO si separator tripolar de exterior tip STEPno montaj vertical, 20 kV 24 kV, 400A/50A, cu CLP si priza de pamint cu Rp ≤ 4 ohmi, care realizeaza trecerea din LEA în LES. prin care se va racorda C.E.F. TEODEMA SERV COM la RED. De la stilpul nr.48. al LEA 20kV L9903 si pina la punctul de conexiuni se va realiza un racord în cablu 20 kV pe domeniul public, pentru care se va poza în sant profil „M” paralel cu DN 22 si cu subtraversarea drumului comunal în profil „2T” un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 120 de metri. Cablul folosit va fi de tip monofazat de 20kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolatie din polietilena reticulata si va fi pozat în trefla. Lungimea totala a cablului monofazat va fi de 0,405 km si a fost calculata astfel:- cablu pozat în pamint: 0,12 km traseu x 3 faze = 0,36 km- cablu pozat pe stilp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km- rezerva: 0,05 km (rezerve, deformari, etc) TOTAL lungime traseu cablu = 0,12 km. TOTAL lungime cablu = 0,405 km.

- Montarea stilpului nr. 1, de tip SC 15014-120 în fundatie turnata echipat cu o consola de întindere de tip CIT 140, legaturi simple de întindere tip LSI cu izolatie compozita de tip ITS 70/II, conductoare OlAl 50/8mm2., pe o distanta de 15 m si un reanclasator telecomandat tip NU-LEC N27 cu dulap de actionare ADVC ultra. Reanclasatorul va fi prevazut cu descarcatori cu oxid de zinc cu disconector 20 kV pe toate cele sase borne.Reanclansatorul telecomandat 27/12,5 kV (echipat cu releu numeric performant ce asigura un numar de 10 grupe de protectii si masuratori U,I,P,Q, inclusiv functia de „ antiinsularizare” ce se va integra în sistemul de teleconducere SCADA - ENEL Dobrogea. Reanclansatorul telecomandat este de tip NU-LEC N27 cu dulap de actionare ADVC ultra ; Cutie de telecomanda; Platforma de operare; Dispozitiv anticatarare ;Pentru alimentarea dulapului de actionare ADVC ultra, se va monta pe o confectie metalica zincata, pe cuva reanclasatorului, un transformator de tensiune bifazat. Toate echipamentele si

confectia metalica de pe acest stilp se vor lega la priza de pamint artificiala cu RP ≤ 1 Ω proiectata. - Montarea stilpului nr. 2, de tip SC 15014-120 în fundatie turnata echipat cu o consola de întindere de tip CIT 140, legaturi simple de întindere tip LSI cu izolatie compozita de tip ITS 70/II si conductoare OlAl 50/8mm2., pe o distanta de 15 m, un grup de masura aerian 20 kV. tip CAM 1m/5A, montate pe o confectie metalica zincata, format din:- transformatori de curent de 100/5A, cls. 0,5;- transformatori de tensiune (20/ )/(0,1/ )/(0,1/ ) kV, cls. 0,5/1, Sn=50/150VA;- o cutie de masura si comunicatie GSM/GPRS;- o cutie analizor de calitate si comunicatie GPRS;- 3 buc. descarcatori cu ZnO 20 kV, cu disconnectori;- Reductorii de masura se vor monta în afara cutiei de masura;- Un tranfo de tensiune 20/0,1 kV bifazat +2 buc. descarcatoare cu ZnO 20 kV cu disconectori;- Contorul electronic trifazat va avea placa de comunicatie si sistem de transmitere a datelor, pentru integrarea în sistemul de telegestiune existent la ENEL Dobrogea;- Cutie de masura si comunicatie GSM/GPRS;- Platforma de operare;- Priza de pamint ≤ 1 ohm;- Dispozitiv anticatarare ;- Analizorul de calitatea energiei se va monta în aceiasi cutie cu contorul. Cutia va fi termostatata si echipata cu toate circuitele si echipamentele necesare pentru ca analizorul si contorul sa fie alimentate cu tensiuni si curenti de pe înfasurarea de masurare si vor fi integrate în sistemul de monitorizare a parametrilor de calitate a energiei electrice respectiv în sistemul de telegestiune al ENEL Dobrogea.Clasele de precizie ale transformatoarelor de masurare vor respecta prevederile codului de masurare. Intrarile analogice de tensiune se vor alimenta dupa înfasurarea secundara de tensiune 100/ V. Tensiunea auxiliara de alimentare a analizorului va fi de 230Vc.a., tensiune obtinuta de pe înfasurarea secundara a transformatorului de tensiune (20/0,23kV) montat pe acelasi stilp pe care sunt montate si transformatoarele grupului de masurare. - Pentru analizorul de calitatea energiei comunicatia se va asigura printr-un router cu cartela de 3G.- Comunicatia pentru contorul de energie electrica se va asigura prin intermediul portului RS232 existent pe router;- Abonamentele de GPRS pentru recloser si analizorul de calitate vor fi achitate de catre proprietarul C.E.F. TEODEMA SERV COM. Functie de nivelul semnalului comunicat de S.C. Vodafone S.A. se vor monta antene exterioare cu cistig. Pentru alimentarea cu energie electrica a serviciilor auxiliare din cutia analizorului de calitate, se va monta pe partea opusa grupului de masura, un transformator de tensiune monofazat bipolar 20/0,230 kV. Acest transformator se va monta pe o confectie metalica. Echipamentele proiectate se vor integra prin canal de comunicatie GPRS în aplicatiile de telegestiune specifice existente la ENEL Dobrogea.

Conectarea si accesul în reteaua VPN existenta la ENEL Dobrogea, asigurata de operatorul de telefonie mobila Vodafone se va realiza prin echipamente Gateway GPRS.

Circuitele de masura ale analizorului de calitate a energiei se alimenteaza din cutia de masura, prin cleme de curent si tensiune prevazute în acest scop.Alimentarea auxiliara a echipamentelor pentru masura si comunicatii se va face la tensiunea 100Vc.a., din înfasurarile secundare de protectie (150VA. ale transformatoarelor de tensiune.Cutia de masura cu contorul electronic de la celula de masura aeriana 20 kV trebuie sa fie cu sistem de sigilare/încuiere.Toate echipamentele si confectia metalica de pe acest stilp se vor lega la priza de pamint artificiala cu RP ≤ 1 Ω proiectata.- Montarea stilpului nr. 3, de tip SC 15014-120 în fundatie turnata echipat cu o consola de întindere de tip CIT 140, legaturi simple de întindere tip LSI cu izolatie compozita de tip ITS 70/II, conductoare OlAl 50mm2., pe o distanta de 15 m, un separator tripolar de exterior de tip RUN III 24/4, cu CLP, în montaj vertical, o confectie metalica zincata pentru montarea capetelor terminale de exterior 20 kV cit si a descarcatorilor cu oxid de zinc cu disconectori si cap terminal pentru trecerea din LEA în LES.Toate echipamentele si confectia metalica de pe acest stilp se va lega la priza de pamint artificiala cu RP ≤ 4 Ω proiectata. Pentru terenul ce va fi ocupat de stilpii 1,2 si 3 ai racordului scurt proiectat, se va încheia un contract între S.C. TEODEMA SEV COM S.R.L. Galati si ENEL Dobrogea, de constituire al drepturilor de superficie uz si servitute de trecere cu titlul gratuit în favoarea ENEL Dobrogea, pe toata durata de viata a capacitatilor energetice.

2) Lucrari realizate pe costuri proprii.

● LES 20 kV :

De la stilpul nr.3. al racordului pina la C.E.F. TEODEMA SERV COM - Postul de transformare PT 1, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 270 de metri. Cablul folosit va fi de tip monofazat de 20kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolatie din polietilena reticulata si va fi pozat în trefla, în sant profil „2M”. Lungimea totala a cablului monofazat va fi de 0,085 km si a fost calculata astfel:- cablu pozat în pamint: 0,01 km traseu x 3 faze = 0,03 km- cablu pozat pe stilp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km- rezerva: 0,01 km (rezerve, deformari, etc) TOTAL lungime traseu cablu = 0,01 km. TOTAL lungime cablu = 0,085 km.

● Servicii proprii C.E.F. TEODEMA SERV COM.

Asigurarea energiei necesare functionarii C.E.F. TEODEMA SERV COM, se va realiza prin montarea un post de transformare aerian PTA 20/0,4 kV/63kVA amplasat în incinta C.E.F. TEODEMA SERV COM. Energia consumata pentru serviciile proprii ale C.E.F. TEODEMA SERV COM va fi masurata de grupul de masura prevazut cu un contor trifazat electronic ALPHA - A1R, montat în exteriorul PTA la limita de proprietate. Pentru racordarea PTA 20/0,4 kV/63kVA la RED se vor executa urmatoarele lucrari:- Montarea pe stilpul nr.47. LEA 20kV L9903 echipat cu consola de întindere de tip CIT 140, legaturi simple de întindere tip LSI cu izolatie compozita de tip ITS 70/II, SFEn + FEn 24kV; 31,5A, descarcatori cu ZnO, un separator tripolar de exterior de tip RAN III 24/4, cu CLP, în montaj vertical si priza de pamint cu Rp ≤ 4 ohmi pentru trecerea din LEA în LES; Pozarea cablului subteran 20 kV de alimentare a PTA cu o lungime a traseului de cca. 150 de metri, pe traseul comun cu LES dintre stilpul nr.48 si punctul de conexiuni proiectat. Cablul folosit va fi de tip monofazat de 20kV, A2XS(F)2Y 1x70mm2 din aluminiu, cu izolatie din polietilena reticulata si va fi pozat în trefla, în sant profil „2M” cu subtraversarea drumului communal în sant profil „2T”. Lungimea totala a cablului monofazat va fi de 0,545 km si a fost calculata astfel:- cablu pozat în pamint: 0,15 km traseu x 3 faze = 0,45 km- cablu pozat pe stilp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km- rezerva: 0,05 km (rezerve, deformari, etc) TOTAL lungime traseu cablu = 0,150 km. TOTAL lungime cablu = 0,545 km.- Montarea PTA 20/0,4 kV/63kVA în incinta C.E.F. TEODEMA SERV COM echipat cu cadru comun de sigurante SFEn + FEn 24kV; 4A, descarcatori cu disconectori si semnalizare de exterior pentru 20kV ; trafo TTU-Al-20/0,4 kV/63kVA (1,81A/90,13A), tablou de distributie 0,4kV, contor trifazat electronic ALPHA - A1R.

Delimitarea de proprietate a instalatiilor - Varianta II.

Delimitarea de proprietate a instalatiilor, între ENEL Dobrogea si S.C. TEODEMA SERV COM S.R.L., în calitate de beneficiar (producator), se va face pe medie tensiune, la Stilpul nr.4. proiectat al racordului, la papucii LES 20 kV prin care se racordeaza C.E.F. TEODEMA SERV COM, astfel încit:

a) Vor apartine ENEL Dobrogea toate instalatiile executate între punctul de racordare la RED pina la punctul de delimitare:• Stilpul nr.1 proiectat, reanclansatorul telecomandat si toate componentele sale;• Stilpul nr.2 proiectat, grupul de masura, analizorul de calitate si toate componentele sale;• Stilpul nr.3 proiectat, cu toate componentele sale;• Racordul LES 20 kV între stilpul nr.1 si stilpul nr.48.;

b) Vor apartine beneficiarului S.C. TEODEMA SERV COM S.R.L., toate instalatiile executate dupa punctul de delimitare:

• Racordul LES 20 kV între Stilpul nr.3. proiectat si C.E.F. TEODEMA SERV COM;• Racordul LES 20 kV între Stilpul nr.47. si PTA 20/0,4 kV/63kVA;• PTA 20/0,4 kV/63kVA proiectat, pentru serviciile interne ale C.E.F. TEODEMA SERV COM. NOTA:ATASAM LA ANEXE PLANSELE E1, E2, E5, E6.

RASPUNS PCT-UL 5: Evaluatorul proiectului si-a luat o marja de siguranta în studiul impactului astfel încit poligonul studiat a avut o suprafata de 3 ori mai mare decit a proiectului ( 1 ha la nord de perimetru, 4 ha la vest, 1 ha la est si 1 ha la sud ). In eventualitatea aparitiei unor noi investitii, care vor desfasura activitati in zona, cu impact cumulativ, analiza acestuia v-a intra in sarcina beneficiarilor respectivelor investitii.

RASPUNS PCT -UL 6:

- scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului: Nu s-au inregistrat specii/habitate afectate de implementarea planului/proiectului sau cumulativ cu alte activitati adiacente perimetrului proiectului. PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA HABITATE PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI NATIONAL SAU PROTEJATE DE LEGISLATIA INTERNATIONALA .

RASPUNS PCT - UL 7:

Impactul cumulativ:

Specificam ca activitatile principale identificate in perimetrul investitiei si zonelor invecinate sunt legate de:- agricultura în perimetrul proiectului si zonele învecinate la mai mult de 1 km;- pasunat (ovine, caprine, cabaline), pe terenurile invecinate pe dealurile dinspre Dealul Vacareni la distante de 1,8- 2 km est fata de limita proiectului;- activitati de protectie si conservare a habitatelor, speciilor de flora si fauna din zona, in conformitate cu legislatia de mediu, pe suprafata sitului protejat în care este inclus proiectul.

În prezent nu sunt prevazute în vecinatatea amplasamentului alte activitati economice, prin urmare se considera ca obiectivele analizate nu vor genera un impact cumulativ cu activitatile enumerate anterior. Pe de alta parte prin Planul de Management Integrat al sitului SPA Macin Niculitel aflat în procedura de verificare –Evaluare strategica ( SEA) nu sunt incurajate activitati care vor putea genera impact cumulativ cu obiectivele analizate asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Activitatile principale care se pot desfasura in ariile naturale protejate din zona sunt urmatoarele:- protectia si conservarea speciilor de flora si fauna;- studii si cercetari asupra biodiversitatii;- incurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrului biologic si utilizarea terenurilor seminaturale si naturalE în limita capacitatii de suport fata de biodiversitatea specifica si ecosistemica. RASPUNS LA PCT-UL 9: - procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut: RO SPA Macin – Niculitel se intinde pe o suprafata de 67.367,1 ha care include atat habitatele descrise in formularul standard Natura 2000, cat si zone fara interes din punct de vedere conservativ, dar care au fost introduse pentru ca reteaua ecologica sa aiba o anume ,,coerenta” in abordare asa cum este si zona în care se înscrie proiectul analizat. Avand in vedere aceste precizari, daca raportam strict suprafata construita a planului de 1,8 ha ( 0,6 ha locuinta si gospodariile anexe + 1,2 ha parcul fotovoltaic ) la suprafata sitului rezulta ca cele doua obiective vor afecta nesemnificativ 0,0026 ha din suprafata totala a ROSPA 0073 Macin – Niculitel. Deoarece pe suprafata de implementare a planului urbanistic zonal NU s-au identificat nici unul din habitatele pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 se poate aprecia ca aceasta investitie NU va conduce la pierderea de habitate.

RASPUNS LA PUNCTUL 10:

- procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de inters comunitar: La fel si in cazul habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafetele acestora deoarece speciile identificate in zona de amplasament nu sunt specii prioritare ci doar specii de cultura agricola sau de pirloaga în cazul vegetatiei si specii comune în cazul componentei faunistice ( specii care se hranesc sau se adapostesc în culturile agricole de langa asezarile umane) fiind sezoniere ( ruderale sau segetale dupa recoltarea culturilor cerealiere ) la plante sau in trecere/tranzit la fauna –fara a se inregistra stationarea lor în adaposturi permanente.

Barza alba prezenta în cuiburile din satul Garvan ca adapost nu este prezenta decit în tranzit pe deasupra zonei proiectului si întrucit nu se construiesc linii electrice aeriene noi nu apare nici un impact negativ nou asupra acestei specii prin construirea proiectului.

- fragmentarea habitatelor de interes comunitar:

Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au semnalat pe amplasament.

- durata sau persistenta fragmentarii: Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.

- durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar:

Nu se va inregistra o durata sau persistenta a perturbarii speciilor de interes comunitar, deoarece acestea pot fi înregistrate doar în tranzit aerian s-au inregistrat in trecere/tranzit in zona de amplasament, fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere. Barza alba –Ciconia ciconia, specie de interes comunitar identificata în zbor deasupra perimetrului nu a fost si nu va fi motivata a cobori pentru hrana la sol în aria proiectului din cauza apropierii de satul Garvan si sosea dar si din lipsa unui modul trofic diversificat care sa constituie loc propice hranirii.

- schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafata):

Nu se vor produce schimbari in densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafata .

RASPUNS PCT-ELE 11 SI 12: Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung:

Pe termen scurt va exista un impact negativ, în limite admisibile (reversibil), datorat intensificarii traficului rutier, prezentei constructorilor si a utilajelor. În perioada de constructie a drumului trebuie tinut sub control zgomotul utilajelor utilizate la transportul materialelor de constructie si subansamblelor de la parcul fotovoltaic si cladirea de locuit si praful din aer generat în faza initiala de constructie, problema suspensiilor din aer fiind rezolvata prin umectarea cailor de acces si transport. Pe termen mediu si lung impactul negativ este inexistent si poate aparea doar la interventiile de remediere a unor defectiuni sau reparatii la componentele parcului fotovoltaic

sau la reparatiile la cladire. In aceste situatii de lucrari de întretinere limitele de zgomot generat trebuie mentinute în limitele standardelor valabile la nivel national sau European.

RASPUNS PCT – UL 13:

Impactul din faza de constructie, functionare, dezafectare:

Pentru identificarea impactului produs de plan trebuie sa tinem cont de fazele de realizare a investitiei, dupa cum urmeaza:

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE :

Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic Zonal asupra factorilor de mediu se iau din faza de proiectare, prin alegerea amplasamentului parcului fotovoltaic si a cladirii, a traseului de drumuri si cabluri electrice, a organizarii de santier, astfel incat impactul generat sa fie minim. Pentru alegerea amplasamentelor s-au folosit urmatoarele criterii :- Sa nu afecteze habitatele protejate si speciile de plante rare identificate în situl SPA073 Macin-Niculitel;- Terenul sa fie liber de constructii si la distanta de zonele locuite;- Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii electrice;- Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, catre drumurile existente si sa nu necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri);- Traseul electric va fi pozitionat de-a lungul drumurilor de acces si a drumurilor existente; Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual (pana la dezafectarea lucrarilor), in cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am mentionat mai sus.

b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE:

Fazele tehnologice pentru realizarea planului sunt in sinteza urmatoarele : Reabilitare drumuri de exploatare si amenajare drumuri de acces; Amenajare organizare de santier; Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice; Construire locuinta si anexe gospodaresti ; Construire parc fotovoltaic ; Lucrari de igienizare. Impactul planului asupra solului si aerului se va manifesta in perioada de constructie-montaj. Acest impact se va manifesta pe termen scurt, este reversibil si dupa finalizarea constructiei celor doua obiective (parc fotovoltaic si locuinta) se preconizeaza ca impactul noilor obiective si activitati realizate prin proiect va fi în limite normale asa cum a existat si înainte de realizarea proiectului.

Cel mai mare impact pe care îl va avea implementarea planului propus este generat în timpul fazei de constructie, prin lucrarile de amenajare a drumurilor, precum si prin realizarea santurilor pentru liniile de transport a energiei la racordarea cu sistemul national ( SEN) linia electrica nationala fiind existenta la limita de est si nord a proiectului în imediata vecinatate a zonei de construire a obiectivelor proiectului analizat. Traseul cablurilor va fi pozitionat de-a lungul drumului de exploatare existent ( drum printre culturile agricole care v-a fi pavat cu macadam, nu se vor efectua sapaturi în habitatele naturale din zona, ci doar în habitatul antropic reprezentat de drumurile de exploatare, care vor fi si modernizate. Astfel din punct de vedere al drumurilor de exploatare habitatele naturale si seminaturale nu vor fi afectate întrucit atit în perimetrul proiectului cit si în vecinatate la distante apreciabile de peste 1km terenurile sunt din categoria celor arabile sau intravilan – sat Garvan. În faza de constructie, impactul va fi nesemnificativ si controlabil prin masurile de mediu stabilite prin acest studiu. In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ.

c) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE: Impactul in aceasta faza este dat de:- ocuparea suprafetelor de teren cu constructiile, drumurile de acces;- poluarea aerului determinat de circulatia utilajelor la interventiile de întretinere si reparatii obiective construite prin proiect;- functionarea panourilor fotovoltaice se realizeaza fara personal de supraveghere care ar fi putut genera deseuri manajere.

d) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE :

Luand in calcul posibilitatea scoaterii din functiune a parcului fotovoltaic la sfarsitul duratei de viata, se vor parcurge urmatoarele etape:- dezinstalarea si dezasamblarea echipamentelor panourilor fotovoltaice;- demolarea infrastructurii de preluare , transformare energie solara în energie electrica. Terenul afectat se v-a readuce integral la starea precedenta inceperii activitatii.

Planul de inchidere se va elabora cu 3 ani inainte de finalizarea duratei de viata a parcului fotovoltaic, de comun acord cu autoritatile competente, timp suficient pentru pregatirea si realizarea dezafectarii obiectivului de investitie. Pentru panourile fotovolatice durata de viata din punct de vedere tehnologic si economic este de aproximativ 20-25 de ani. Data inchiderii poate fi modificata sau intarziata, luand in considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic si economic. Activitatile principale pentru amplasament sint producerea de energie electrica, energia solara si locuinta. Considerand acest mod de utilizare a amplasamentului, este putin probabil ca in viitor acesta sa mai fie folosit pentru alt tip de activitati în afara celor realizate prin proiect sau redate circuitului agricol asa cum a fost utilizat sute de ani înainte de proiectul studiat.

In ceea ce priveste impactul produs de realizarea traseului electric de racordare la Sistemul Energetic National, dupa terminarea lucrarilor inainte de punerea in functiune efectiva a acesteia, suprafata afectata se va elibera si va fi readusa la starea initiala de teren agricol. La momentul inchiderii parcului fotovoltaic sau dezafectarii liniei electrice subterane pozate de la panouri, pe sub drumul de interventie construit (LES), se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislatie. Dupa scoaterea cablurilor santurile vor fi acoperite cu sol de aceeasi bonitate din solul depozitat linga sant sau din depozitul creat la constructia initiala cu solul decopertat înainte de construirea parcului.

RASPUNS PCT-UL 14:

Impactul cumulativ rezidual cauzat de plan dupa implementarea masurilor de reducere a impactului:

Impactul rezidual Cercetarile realizate in zona de amplasament a Planului Urbanistic Zonal ,, Construire Parc panouri fotovoltaice si construire locuinta p+1 si anexe gospodaresti”’’ situat in extravilanul si intravilanul satului Garvan - comuna Jijila din Judetul Tulcea, au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ asupra speciilor de flora si fauna protejate si a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei sitului Natura 2000, poligonul în care se realizeaza proiectul fiind situat la distante apreciabile ( peste 1 km ) de zonele naturale si seminaturale din sit, zona fiind una utilizata pentru culturi agricole de sute de ani. Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu, care vor fi in grija investitorului si a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia mediului, cat si a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii investitiei.

RASPUNS LA PUNCTUL 15: Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar :Nr.crt.

Masura Faza de implementare a proiectului

Responsabil

Observ.

1. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea materialelor de constructie, in interiorul loturilor, pentru a se evita antrenarea lor pe sol

- pe perioada de constructie

titular

2. - se va achizitiona material absorbant pentru inlaturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si apa freatica

-pe perioada de constructie si functionare

titular

3. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un spatiu special amenajat si va fi predat societatilor autorizate

-pe perioada de constructie si functionare

titular

4. - umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase din an în perioada de functionare a proiectului si zilnic ( in afara zilelor cu precipitatii) in intervalul Aprilie – octombrie a anului în perioada de constructie

-pe perioada de constructie si functionare

titular

5. - restrictii de viteza in zona obiectivelor pentru limitarea emisiilor de praf ( viteza mai mica de 20 km /ora )

-pe perioada de constructie

titular

5. Acoperirea benei masinilor de transport umplutura pentru drumul de întretinere si access au atunci cind se transporta solul decopertat pentru construire obiective.

- - În faza de constructie

titular

6. - plantarea de arbori de marimea a III –a sau arbusti autohtoni specifici Dobrogei de Nord în zona perimetrala a parcului voltaic si la limita de est a lotului 2 – locuinta ( dinspre sosea ) pentru atenuarea impactului negativ din punct de vedere piesagistic si pentru a se crea un nou mediu propice adapostului si hranirii componentei faunistice.

- In etapa de functionare ( post constructie)

titular

Planul de monitorizare a biodiversitatii în perimetrul Garvan si în zonele imediat învecinate

Elemente monitorizate – Specii tinta

Metoda de lucru Personal

Perioada adecvata pentru monitoring valabila pentru ambele faze de implementare a proiectului – constructie si functionare

Natrix natrix • Deplasare pe

itinerariu, în zig-zag, minim 1 ha suprafata

• Distributia

Biolog Martie - Octombrie Minim o deplasare pe luna ( 2 transecte minim / deplasare)Întocmirea fisei de teren

Galerida cristata • Numarare pe transect si in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite în habitatul specific de hranire

• Distributia

Biolog Tot timpul anului Minim o deplasare pe luna ( 2 transecte minim / deplasare)Întocmirea fisei de teren

Lepus europaeus • Numarare pe

transecte zig-zag în habitate stepice cu suprafata de un hectar

• Distributia

Biolog Tot timpul anuluiEfectuarea lunara de transecte ( minim 2 transecte /deplasare) .Intocmirea fisei de teren

Ciconia ciconia • Numarare pe transect si in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite în habitatul specific de hranire

• Distributia

Biolog Martie – august Minim o deplasare pe luna ( 2 transecte minim / deplasare)Întocmirea fisei de teren

Motacilla alba • Numarare pe

transect si in puncte fixe (minim 2 ore/punct fix) stabilite în habitatul specific de hranire

• Distributia

Biolog Martie– octombrieMinim o deplasare pe luna ( 2 transecte minim / deplasare)Întocmirea fisei de teren