Cadru de referinţă european pentru oraşe comunităţi sustenabile
Raportul Dintre Convingere Şi Referinţă (Contrapunerea Viziunilor Lui Putnam Şi Kripke)
4
Raportul dintre convingere şi referinţă (contrapunerea viziunilor lui Putnam şi Kripke) 10 marți Iul 2012 Motto: A puzzle is a puzzle. În acest eseu îmi propun să studiez, pe scurt, problematica relaţiei dintre starea mentală şi referinţă, demers ce vizează aflarea sensului real al unui anumit obiect, cât şi posibilitatea umană de a-şi crea o viziune eronată asupra unor entităţi din realitate, considerându-le ca fiind identice, când în fapt reprezintă lucruri diferite. Acest fapt îl voi ilustra făcând apel la textul lui Hilary Putnam, Meaning and Reference, cât şi la cel al lui Saul Kripke, A puzzle about belief. În final voi încerca să argumentez faptul că starea mentală a subiectului îi conferă acestuia posibilitatea de a avea anumite convingeri, însă acestea pot fi false. Tema acestui eseu este studierea raportului dintre o convingere personală, o stare mentală şi realitate, aceasta fiind determinată de către referinţă unui anume obiect, extensiunea acestuia la care se referă Putnam. Teza pe care urmează să o susţin se referă la faptul că raportul dintre referinţa mentală, adică cea determinată de convingerile personale şi referinţa reală (folosind astfel termenii într-o uşoară vulgarizare a semanticii filosofiei limbajului) nu este întotdeauna omogen, ci există cazuri în care un anumit individ poate avea convingeri total opuse despre acelaşi lucru, după cum demonstrează textul lui Kripke sau aceeaşi convingere despre lucruri total diferite, după cum arată textul lui Putnam. Deşi Kripke tinde să susţină că o convingere sau o anumită atitudine propoziţionala poate determina referinţa, eu voi încerca să dovedesc faptul că referinţa nu este dată de o anumită stare mentală, de o convingere. În textul său Înţeles şi referinţă, Hilary Putnam vorbeşte despre teoria înţelesului care se bazează pe două asumpţii şi anume: faptul că a cunoaşte înţelesul unui termen tine doar de a te afla
description
ok
Transcript of Raportul Dintre Convingere Şi Referinţă (Contrapunerea Viziunilor Lui Putnam Şi Kripke)
Raportul dintre convingere i referin (contrapunerea viziunilor lui Putnam iKripke)10 mari Iul 2012
Motto: A puzzle is a puzzle.
n acest eseu mi propun s studiez, pe scurt, problematica relaiei dintre starea mental i referin, demers ce vizeaz aflarea sensului real al unui anumit obiect, ct i posibilitatea uman de a-i crea o viziune eronat asupra unor entiti din realitate, considerndu-le ca fiind identice, cnd n fapt reprezint lucruri diferite. Acest fapt l voi ilustra fcnd apel la textul lui Hilary Putnam, Meaning and Reference, ct i la cel al lui Saul Kripke, A puzzle about belief. n final voi ncerca s argumentez faptul c starea mental a subiectului i confer acestuia posibilitatea de a avea anumite convingeri, ns acestea pot fi false.Tema acestui eseu este studierea raportului dintre o convingere personal, o stare mental i realitate, aceasta fiind determinat de ctre referin unui anume obiect, extensiunea acestuia la care se refer Putnam.Teza pe care urmeaz s o susin se refer la faptul c raportul dintre referina mental, adic cea determinat de convingerile personale i referina real (folosind astfel termenii ntr-o uoar vulgarizare a semanticii filosofiei limbajului) nu este ntotdeauna omogen, ci exist cazuri n care un anumit individ poate avea convingeri total opuse despre acelai lucru, dup cum demonstreaz textul lui Kripke sau aceeai convingere despre lucruri total diferite, dup cum arat textul lui Putnam. Dei Kripke tinde s susin c o convingere sau o anumit atitudine propoziionala poate determina referina, eu voi ncerca s dovedesc faptul c referina nu este dat de o anumit stare mental, de o convingere.n textul su neles i referin, Hilary Putnam vorbete despre teoria nelesului care se bazeaz pe dou asumpii i anume: faptul c a cunoate nelesul unui termen tine doar de a te afla ntr-o anumit stare psihologic i ca nelesul unui termen determina extensiunea acestuia , asumpii pe care Putnam le neag. Pentru teza acestui eseu, mai relevant este contraargumentarea primei asumpii. Faptul c o anumit stare psihologic poate determina ntr-un mod foarte simplu o eroare, c pot exista dou convingeri total identice cu privire la dou lucruri diferite, este demonstrat de experimentul mental propus de Hilary Putman privind Pmntul geamn . Acest experiment se refer la faptul c ar exista o planet identic cu Pmntul, cu un singur aspect care ar face diferena, compoziia chimic a apei: nu este H2O, ci XYZ, dar are aceleai proprieti. Oscar1 persoana de pe Pmnt i Oscar2- individul de pe Pmntul Geamn, au practic aceeai convingere cu privire la lucruri diferite. Pentru a nu exista ndoieli se poate miza pe faptul c, de exemplu, nainte de anul 1750 nu existau cunotine cu privire la formulele chimice. Putnam mai ofer i alte exemple, despre noiuni care dei refer la lucruri diferite, au n starea mental a individului, ct i n idiolectul su aceeai poziie, cum este cazul oalelor i tigilor din aluminiu pentru Oscar1 sau din molibden pentru Oscar2, care crede n mod sincer c acesta este aluminiu, are aceeai stare psihologic precum Oscar1. n fine, Putnam afirm faptul c extensiunea unui termen nu este fixat de un concept pe care l are n cap vorbitorul individual. Convingerea personal poate foarte uor s induc n eroare, starea psihologic poate determin greit referina.Se pare ns c nu aceasta este opinia lui Saul Kripke, dup cum reiese din textul su A puzzle about belief, referitor la atitudini propoziionale. n acest text, Kripke propune i el un exemplu, care sub aspect logic de lovete de o contraditie temeinic, atunci cnd o persoan ajunge s aib convingeri total opuse despre acelai obiect. Exemplul pe care l utlizeaza Kripke se refer la Pierre, un francez monolingivistic, care triete n Frana i i face o imagine despre Londra dintr-un summum de informaii din reviste, radio, de pe internet, de la prieteni, iar n viziunea sa profund francofon ajunge la concluzia c Londre est tres jolie. Dup un timp, francezul ajunge s se munte ntr-o zon periferic din Londra, ntr-un cartier n care specificul nu era deloc pitoresc, ntr-o lume care nu era neaprat angofona, vorbindu-se mai multe limbi, avnd tot felul de vecini, crendu-se o situaie neplcut, cu un tri nu foarte comod, fapt care l determin pe Pierre s ajung la concluzia c London is not pretty.Este evident faptul c individul ajunge s aib dou convingeri total opuse despre acelai lucru, ns exemplul se bazeaz pe cazul ipotetic n care Pierre nu tie sub nicio form, c Londres i London sunt acelai ora. Ideea este c, n confirmitate cu the disquotational principle, propus de Kripke, dac o persoan afirm c p, nseamn c acea persoan crede sincer c p. Un alt principiu este cel al translaiei, al traducerii, ns pentru a nu se ajunge n situaia n care s se poate aserta c este o problematic ce ine de limba vorbit, Kripke mai ofer i un alt exemplu. Acesta se refer la o persoan Peter, care poate crede n mod sincer dou lucruri opuse, despre aceeai persoan: Peter belives that Paderewski had no musical talent, aceasta n cazul n care tie despre Paderevski este un lider naionalist polonez i Peter belives that Paderewski had musical talent, creznd sincer c Paderevski este un bun muzician polonez.Kripke supune aceast situaie att interpretrii lui John Stuart Mill, folosind teoria referenialitii directe, conform creia numele proprii sunt denotative, ct i interpretrii descriptivitilor, n spe a lui Frege. Frege susine faptul c descripiile sunt termeni singulari autentici. Practic, Frege nu gsete un loc propriu pentru termenii singulari vizi, avnd n vedere dependena de context a sensului unui concept. Kripke continu oarecum tez, propus chiar de el ntr-o alt lucrare de-a sa (Numire i necesitate), a proprietilor semantice diferite ale numelor proprii care desemneaz acelai obiect, avnd n vedere universalitatea numelor proprii. Acest lucru desemneaz faptul c numele proprii au o referin strict, spre deosebire de descripiile definite, care sunt oarecum dependente de context. Ceea ce prezint Kripke este un puzzle de convingeri despre un concept, pe baza cruia s-ar putea constitui sau nu o imagine corect despre acel concept sau nu. Dei Kripke este millian, pare c teoria descriptivitilor ar putea explica mai bine acest puzzle, n care opiniile opuse pe care le are de exemplu Pierre, ar fidependente de context. Eu consider c ceea susine Kripke tinde s se refere la faptul c o anumit convingere poate s influeneze i s determine referin.Consider c aceast viziune cu privire la convingeri nu se susine deoarece a afirma acest lucru este echivalent cu a afirma c este adevrat ceea ce cred eu, fr a ine cont de a anumit realitate independent de convingerile mele proprii. Personal, tind s ader la teza lui Putnam, care combate ideea c o anumit stare psihologic poate s determine referin deoarece, n ultim instan, att textul lui Putnam ct i textul lui Kripke au demonstrate acelai fapt: c starea psihologic poate s induc o opinie greit. n exemplul lui Putnam este vorba despre aceeai convingere asupra a dou lucruri diferite, iar n exemplul lui Kripke este vorba despre dou convingeri diferite asupra aceluiai lucru. n fapt, fie c o numim convingere, atitudine personal sau stare psihologic, aceasta poate s determine greit referina.
Bibliografie1. H. Putnam, Mind, Language and Reality. Philosophical Papers, Volume2, Cambridge University Press, 19752. Saul Kripke, A puzzle about belief, n Meanining and Use, pg 239, A. Margalit (ed.)
