RAPORTUL DEZBATERII REGIONALE ROMÂNIA EDUCATĂ ... · formării sale educaționale. Mai mult,...
Transcript of RAPORTUL DEZBATERII REGIONALE ROMÂNIA EDUCATĂ ... · formării sale educaționale. Mai mult,...
1/21
RAPORTUL DEZBATERII REGIONALE
ROMÂNIA EDUCATĂ
ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 7 noiembrie
2016
CUPRINS
Introducere p. 3
I. Prezentarea conceptelor utilizate pe parcursul discuțiilor p. 5
II. Modalitatea de derulare și profilul participanților p. 6
III. Rezultatele dezbaterilor în grupuri tematice: p. 7
Tema 1: Mecanisme de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională și
utilizarea lor pentru ajustarea politicilor în domeniu
p. 7
Tema 2: Atenuarea efectelor individuale și sociale ale analfabetismului
funcțional
p. 12
Tema 3: Modalități de prevenire și reducere a analfabetismului funcțional în
sistemul educațional”
p. 14
Tema 4: Abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea și reducerea
analfabetismului funcțional
p. 17
Tema 5: Analfabetismul funcțional din perspectiva inserției pe piața muncii: ce
pot face angajatorii?
p. 20
INTRODUCERE
Dezbaterea Regională privind „Analfabetismul Funcțional” a fost ultima dintre cele 8
dezbateri regionale anunțate în cadrul proiectului România Educată. Evenimentul a fost
organizat în data de 7 noiembrie 2016, la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, de către
Administrația Prezidențială, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice
și a Centrului pentru Studiul Democrației
România Educată – Dezbaterea Națională pentru Educație și Cercetare este proiectul
personal al Președintelui României, care reprezintă începutul reașezării societății pe valori,
dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și
integritate. Structurat în 3 etape succesive, demersul își propune, într-o primă etapă, să ofere o
viziune națională și un set de obiective de țară privind educația și cercetarea (2018-2030).
În acest context, prin Dezbaterea Regională privind „Analfabetismul Funcțional” ne-am
propus să oferim o imagine de ansamblu asupra mecanismelor de evaluare, analiză, atenuare și
prevenire a analfabetismului funcțional și efectele acestui fenomen asupra pieței muncii. La
eveniment au fost invitați să participe toți cei interesaţi – elevi, studenţi, profesori, părinţi și
organizațiile reprezentative ale acestora, sindicate, reprezentanți ai mediului privat, organizații
neguvernamentale active în zona educației, instituţii publice centrale şi judeţene cu atribuții în
domeniu sau interesate de acesta.
Metoda de dezbatere folosită în cadrul evenimentului a fost Cafeneaua Publică1, un proces
dinamic, nedirectiv și colaborativ, menit să construiască ceva nou pornind de la expertiza și
opțiunile participanților. Au fost organizate pentru aceasta 5 ateliere 2, cu teme distincte. Prin
această metodă ne-am dorit ca rezultatul întregului proces să nu fie influențat de o ”agendă”
inițială, care să orienteze discuţiile, ci să reflecte cât mai mult din dorinţele, nevoile şi
propunerile participanților.
Precizăm pe această cale, faptul că aspectele prezentate în raport reprezintă opțiunea
participanților la dezbatere, ca urmare a prezenței în grupurile de lucru, și nu o perspectivă
finală, asumată, a proiectului România Educată. Aceasta va fi prezentată la finalul anului 2016,
1 www.theworldcafe.com
2 Pentru detalii puteți consulta agenda evenimentului, anexată prezentului raport
în urma agregării concluziilor rezultate după implementarea tuturor instrumentelor de consultare
(dezbateri regionale, evenimente organizate de alte structuri interesate, consultare online).
I. PREZENTAREA CONCEPTELOR UTILIZATE PE PARCURSUL DISCUȚIILOR
Lumea se află într-o continuă schimbare, devenind din ce în ce mai complexă, interconectată și
fluidă. Educația trebuie să țină pasul cu aceasta pentru a oferi absolvenților și societății
maximum de oportunități și opțiuni. Astfel, instituțiile de învățământ s-ar putea constitui într-un
promotor de idei noi, emergente, de valori, cunoștințe, teorii și practici puternic interconectate
cu realitățile secolului 21 și cu viitorului educației.
Din această perspectivă viziunea asupra educației poate porni prin înțelegerea fenomenului
analfabetismului funcțional și retrasarea reformelor din învățământ în sensul transferului de
competențe, adaptate nevoii societății de astăzi și mâine. Promovarea unui sistem educațional
care are ca principiu de bază transferarea de competențe și aptitudini duce și la formarea unui
absolvent orientat spre viitor. În loc să cerem educabilului să se adapteze sistemului, am putea
construi sistemul și curriculumul în jurul acestuia.
Analfabetismul funcțional se referă la capacitatea redusă a unei persoane de a transpune în
viața de zi cu zi informațiile dobândite pe durata școlarizării. În principiu, analfabetismul
funcțional implică un set de competențe limitate, care se traduc în capacitatea redusă a celui care
învață să ia decizii, în mod autonom, bazate pe abilitățile dobândite în diferitele etape ale
formării sale educaționale. Mai mult, analfabetismul funcțional este perceput și ca o oportunitate
ratată de învățare și dobândire a competențelor necesare dezvoltării în societatea actuală.
Competențele pe care ar trebui să le dețină un alfabetizat funcțional se referă la următoarele
mari dimensiuni:
Citirea și Înțelegerea unui text scris (realizarea de conexiuni logice, extragerea
ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere)
Alfabetizare matematică (capacitatea de a transpune informația abstractă în
activitățile zilnice – mers la cumpărături, etc.)
Alfabetizare stiințifică (capacitatea de a înțelege fenomenele din natură și de a
lua decizii bazate pe date factuale)
II. MODALITATEA DE DERULARE ȘI PROFILUL PARTICIPANȚILOR
În sesiunea plenară din deschiderea dezbaterii, au susținut alocuțiuni introductive următoarele
personalități: domnul Prof. Univ. Dr. Ioan Aurel Pop, Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”,
Cluj-Napoca, domnul Prof. Univ. Dr. Călin Emilian Hințea, decanul Facultății de Științe
Politice, Administrative și ale Comunicării, doamna Maria Georghiu, Consilier de Stat în
cancelaria prim-ministrului Dacian Cioloș și doamna Ligia Deca, Consilier de Stat pentru
Educație și Cercetare, din Administrația Prezidențială. În sesiunea plenară din închiderea
dezbaterii, a susținut o prezentare domnul Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, Ministru al
Educației Naționale și Cercetării Științifice.
Pentru a contextualiza aspectele multifațetate ale analfabetismului funcțional, au fost invitați o
serie de vorbitori cheie, cu expertiză în diverse domenii de activitate, care au susținut scurte
prezentări. Este vorba despre reprezentanți ai mediului instituțional, precum domnul Ciprian
Fartușnic, director al Institutului de Științe ale Educației, domnul Sorin Spineanu-Dobrotă,
Șef Serviciu Examene și Evaluarea Manualelor, Centrul Național de Evaluare și Examinare,
domnul Adrian Nicolae Opre, Decan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, domnul
Gabriel Bădescu, director al Centrului pentru Studiul Educației. În aceeași măsura sectorul
neguvernamental a fost reprezentat de personalități precum: doamna Liliana Romaniuc,
Președinte al Asociației Române de Literație, domnul Cristian Hatu, Președinte al Centrului de
Evaluare și Analize Educaționale, doamna Daniela Buzducea, director al World Vision
România, domnul Florin Petean, Director Executiv al Centrului de Dezvoltare Managerială și
domnul Vlad Ștefan, Președinte al Consiliului Național al Elevilor.
Ulterior, participanții au fost împărțiți pe 5 grupuri de lucru tematice, definite cât mai flexibil,
astfel încât discuțiile să atingă cât mai multe aspecte ale analfabetismului funcțional. Temele
alese au fost următoarele:
Tema 1: Mecanisme de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională și utilizarea lor
pentru ajustarea politicilor în domeniu
Tema 2: Atenuarea efectelor individuale și sociale ale analfabetismului funcțional
Tema 3: Modalități de prevenire şi reducere a analfabetismului funcțional în sistemul de
educaţional
Tema 4: Abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea şi reducerea analfabetismului
funcțional
Tema 5: Analfabetismul funcțional din perspectiva inserţiei pe piaţa muncii: ce pot face
angajatorii?
Au existat 2 runde de discuții pentru fiecare temă iar componența grupurilor a fost aceeași
pentru ambele sesiuni de discuții (repartizarea a fost realizată în funcție de opțiunea exprimată la
momentul înscrierii, dar s-a avut în vedere și expertiza persoanelor înscrise). În primă rundă,
participanții au identificat principalele probleme și au stabilit trei obiective prioritare pentru
a putea înțelege mai bine și ameliora situația analfabetismului funcțional până în 2030. În runda
a doua, participanții au identificat acțiunile aferente obiectivelor , agregându-le într-o variantă
unitară. Scopul demersului a fost acela de a coagula o imagine orientativă asupra
analfabetismului funcțional și propunerea de soluții pentru reducerea acestui fenomen.
Evenimentul a reunit o serie de actori importanți in domeniul educației si cercetării. Astfel o
proporție semnificativă a fost reprezentata de cadre didactice din învățământul preuniversitar, de
stat sau particular, din unități de învățământ pe diverse niveluri (aproximativ 35% - grădinițe,
școli gimnaziale, școli speciale, licee teoretice, licee tehnologice, școli profesionale, școli
postliceale) dar și reprezentanți ai mediului universitar (13%). O proporție semnificativă, de
aproximativ 23%, este formată din reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și județene, cu
atribuții în zona educației și cercetării. Nu puteau lipsi reprezentanții elevilor, studenților și
tinerilor din diferite asociații și consilii ale acestora (10%) și reprezentanți ai structurii de
reprezentare a părinților, precum si reprezentanții ONG-urilor active în domeniul educației
(15%), sau reprezentanți ai mediului privat.
Vă prezentăm în continuare o situație schematică a repartizării pentru fiecare grup de lucru și
rundă3:
Grup de lucru tematic Descrierea temei Participanți
runda I
Participanți
runda II
1.
Mecanisme de evaluare a
nivelului de alfabetizare
funcțională și utilizarea lor
pentru ajustarea politicilor în
domeniu
Corelarea competențelor cerute
elevilor cu testările
internaționale și naționale;
instruirea profesorilor în
vederea transmiterii
competențelor cerute elevilor.
28 28
2.
Atenuarea efectelor
individuale și sociale ale
analfabetismului funcțional
Implementarea de măsuri care
să vizeze direct atât grupurile
țintă, cât și elementele de
logistică educațională.
24 24
3.
Modalități de prevenire şi
reducere a analfabetismului
funcțional în sistemul de
educaţional
Stabilirea corectă a factorilor de
risc și propunerea de măsuri
care să se adreseze direct
acestor factori.
32 32
4.
Abilitarea cadrelor didactice
pentru prevenirea şi
reducerea analfabetismului
funcțional
Formarea profesorilor este
esențială atunci când așteptăm
ca elevii să primească o
educație bazată pe competențe.
Formarea acestora trebuie să
înceapă din facultate și să
continue pe toată durata
activității didactice.
31 31
5.
Analfabetismul funcțional din
perspectiva inserţiei pe piaţa
muncii: ce pot face
angajatorii?
20 20
TOTAL 135 135
3 Cuantificarea a fost realizată în funcție de listele de participanți și opțiunile înregistrate, înainte de începerea
evenimentului, la sesiunea plenară de deschidere. Numărul celor care au fost fizic în sală poate varia, în funcție de
opțiunea personală a acestora.
III. REZULTATELE DEZBATERILOR ÎN GRUPURI TEMATICE:
Vă prezentăm în continuare o scurtă descriere a temei abordate, urmată de concluziile celor două
runde de dezbateri, după cum au fost ele centralizate de echipele de facilitatori. Precizăm că
fiecare grup tematic a avut o echipă de facilitare, formată dintr-un moderator, un raportor și o
persoană resursă.
Tema 1: Mecanisme de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională și utilizarea lor
pentru ajustarea politicilor în domeniu
Persoană Resursă: dl. Claudiu Ivan
Moderator: dl. Adrian Hatos
Diverse studii (datele preliminare ale testărilor PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională
a Elevilor), publicații ale Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, etc.) arată că
aproximativ 42% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani sunt analfabeți funcționali. Informația este
îngrijorătoare în sine, însă nu este suficient doar să vehiculăm aceste numere. Pentru a putea
propune politici eficiente în vederea reducerii acestui fenomen, trebuie analizată informația din
cât mai multe puncte de vedere. Astfel, politicile publice din domeniu trebuie să fie realizate ca
urmare a unor studii care să identifice corelațiile dintre programă, modalitatea de evaluare și
profilul elevilor aflați în situație de risc. Mai mult, orice schimbare trebuie să țină cont de
nivelul de instruire al cadrelor didactice, profilul școlilor și profilul părinților. În acest sens,
participanții repartizați la prima temă au insistat asupra importanței analizei datelor în
propunerea de politici publice.
Concluziile celor două runde de dezbateri:
În prima rundă, participanții au stabilit 3 obiective de țară privind rolul evaluărilor și utilizarea
lor în propunerea de politici publice:
Obiectiv 1: Corelarea profilului absolventului cu programa, predarea și evaluarea
Obiectiv 2: Creșterea relevanței testărilor (inclusiv motivației participării la acestea)
Obiectiv 3: Lifelong learning assessment (inclusiv studii longitudinale)
În cea de-a doua rundă, participanții au identificat acțiuni specifice în vederea îndeplinirii
obiectivelor propuse:
Obiectiv 1: Corelarea profilului absolventului cu programa, predarea și evaluarea
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Adoptarea unei HG privind profilul absolventului la toate ciclurile de învățământ;
Preluarea în curriculum a competențelor enunțate în profilul absolventului;
Îmbunătățirea formării cadrelor didactice pentru ca aceștia să poată transfera
competențele enunțate în curriculum;
Analiza și soluționarea discrepanțelor dintre obiectivele evaluării instituționale și
obiectivele evaluării competențelor;
Extinderea tipurilor de competențe măsurate la evaluările periodice, cu surprinderea
tuturor competențelor cheie.
Obiectiv 2: Creșterea relevanței testărilor (inclusiv motivației participării la acestea)
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Folosirea evaluărilor pentru diagnoză și intervenție individuală;
Promovarea culturii evaluării constructive;
Utilizarea rezultatelor evaluărilor naționale și internaționale la formularea de politici
publice bazate pe date.
Obiectiv 3: Lifelong learning assessment (inclusiv studii longitudinale)
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Realizarea de evaluări ale competențelor pe toată durata vieții, după finalizarea
studiilor;
Participarea României la studiul internațional OECD de evaluare a competențelor
adulților;
Evaluarea gradului de alfabetizare funcțională la nivelul studențior universitari;
Studii longitudinale care urmăresc corelația între competențele școlare și
performanțele sociale și profesionale.
CONCLUZII: Grupul de lucru a discutat problemele care apar odată cu definirea conceptului
de analfabetism fucnțional, insitând asupra faptului că acest concept este unul fluid, care
înglobează mai multe dimensiuni. Pe lângă dificultățile care pot să apară odată cu definirea
acestui concept, membrii primului grup de lucru au discutat despre relevanța testărilor PISA și
cum ar trebui analizate aceste date. Mai mult, participanții au insistat asupra importanței
studiilor comparative (național – corelație între testările naționale și testele PISA, datele
nefiind publice - și internațional – ce au făcut alte state în contexte similare). În acest sens,
membrii grupului de lucru au propus o corelare a competențelor cerute în profilul absolventului
cu programa școlară, testările existente (atât cele naționale cât și cele internaționale) și
pregătirea profesorilor în acest sens. De asemenea, au considerat ca esențială participarea
României la testările internaționale privind literația adulților, tocmai pentru a dezvolta studii
longitudinale.
Tema 2: Atenuarea efectelor individuale și sociale ale analfabetismului funcțional
Persoană Resursă: dna. Daniela Angi
Moderator: dna. Mihaela Ghișe
Studiile existente la nivel național și european arată că există categorii de persoane care au șanse
mai mari să ajungă analfabeți funcționali. În acest sens, intervențiile pentru a contracara acest
fenomen trebuie țintite către grupurile mai vulnerabile (statutul socio-economic precar al
părinților) și către instrumentele existente care nu facilitează transferul de competențe: manuale,
tehnici de predare, curriculum existent. Astfel, măsurile pentru atenuarea efectelor trebuie
conjugate pe mai multe dimensiuni: atât dimensiunea familială, cât și cea logistic-educativă.
Concluziile celor două runde de dezbateri:
În prima rundă, participanții au stabilit 5 obiective de țară privind mijloacele prin care efectele
analfabetismului funcțional pot fi atenuate:
Obiectiv 1: Definirea asumată național și uniform a analfabetismului funcțional precum
și a cerințelor educaționale speciale (CES)
Obiectiv 2: Creșterea literației pentru familie (family literacy)
Obiectiv 3: Realizarea unui screening psihopedagogic în clasele 0 și/sau 1 pentru a
identifica pre-rechizitele cu care copilul intră în mediu școlar.
Obiectiv 4: Reducerea stigmatizării persoanelor cu analfabetism funcțional
Obiectiv 5: Introducerea orelor de educație emoțională
În cea de-a doua rundă, participanții au atins următoarele elemente de consens cu privile la
obiectivele identificate anterior:
Obiectiv 1: Definirea asumată național și uniform a analfabetismului funcțional
precum și a cerințelor educaționale speciale (CES)
S-a obținut consens pe următoarea acțiune:
Dezbateri între specialiști pentru atingerea unui consens în privința unei definiții
asumate.
Obiectiv 2: Creșterea literației pentru familie (family literacy)
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Deschiderea școlilor către familie, în special în timpul verii, ca un spațiu al comunității;
Promovarea programelor de literație în/ pentru familie prin colaborarea cu instituțiile
autorităților publice locale (asistenţă socială, asistenţă medicală, bibliotecă locală,
grădinițe etc.) în vederea oferirii de sprijin pentru familii, cu precădere cele din medii
vulnerabile, pentru îmbunătăţirea mediului literat din familie (oferirea de cărţi, program
de formare și informare a părinților despre activităţi pe care le pot realiza acasă cu copiii
pentru a le asigura un start bun în viață);
Creșterea numărului de logopezi în școli prin creșterea numărului specializărilor și
facilitarea accesului lor la grupurile vulnerabile;
Asigurarea accesului copiilor din grădinițe și școli primare la cărţi pentru copii
adecvate vârstei.
Obiectiv 3: Realizarea unui screening psihopedagogic în clasele 0 și/sau 1 pentru a
identifica pre-rechizitele cu care copilul intră în mediu școlar
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Întocmirea unui model de screening testare, care să ofere o imagine cât mai fidelă a
pre-rechizitelor cu care copilul intră în mediul școlar;
Informațiile obținute trebuie să ajungă la învățător/profesor pentru a putea adapta materia
școlară la nivelul elevilor.
CONCLUZII: Pentru a atenua efectele analfabetismului funcțional, trebuie avute în vedere
mai multe strategii care să se adreseze atât grupurilor dezavantajate (familii vulnerabil socio-
economic), cât și profesorilor.
Tema 3: Modalități de prevenire şi reducere a analfabetismului funcțional în sistemul
educaţional
Persoană Resursă: dna. Andreea Eșanu
Moderator: dna. Mariana Dragomir
Pentru a propune strategii de prevenire și reducere a analfabetismului funcțional este important
să determinăm corect factorii care conduc la sub-performanța școlară. În linii mari, acești factori
sunt de natură individuală (statut socio-economic, demografie, parcurs școlar, comportament
față de școală etc.), școlară (statut socio-economic al școlii, mediul școlar – ex. grupare în
funcție de abilități sau climatul școlii; resursele școlare – educaționale sau ce țin de
infrastructură) și sistematică – instituțională (infrastructura fizică, rețeaua de profesori, nivelul
de calificare, nivel de autonomie locală, curriculară, de finanțare, etc.). În acest sens, măsurile
propuse trebuie să aibă în vedere toate aspectele enunțate mai sus și să reprezinte efortul susținut
al cât mai multor agenți instituționali.
Concluziile celor două runde de dezbateri:
În prima rundă, participanții au stabilit 4 obiective de țară privind modalitățile de prevenire și
reducere a analfabetismului funcțional în sistemul educațional:
Obiectiv 1: Măsuri de sprijin pentru școli și elevii care provin din medii defavorizate
Obiectiv 2: Sistem coerent și continuu de orientare și consiliere școlară în carieră pentru
elevi și părinți
Obiectiv 3: Formarea profesională inițială și continuă a profesorilor pe probleme
precum: activități de prevenție și intervenție, interdisciplinaritate, învățare diferențiată,
strategii activ-participative
Obiectiv 4: Schimbarea curriculumului: orientarea către activități practice și către
competențe, și nu neapărat pe rezultatele la examene
În cea de-a doua rundă, participanții au atins următoarele elemente de consens cu privile la
obiectivele identificate anterior:
Obiectiv 1: Măsuri de sprijin pentru școli și elevii care provin din medii
defavorizate
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Introducerea de programe de sprijin asemănătoare programului „Școală după școală”,
conform metodologiei, la toate nivelurile de învățământ în funcție de nevoile
identificate;
Decontarea integrală a transportului elevilor și utilizarea microbuzelor școlare,
conform legislației;
Fond suplimentar oferit școlilor pentru activități extra-curriculare;
Factori de corecție pentru finanțarea per elev, în funcție de tipul școlii și mediul de
proveniență (înaintat către CNFIP);
Sprijin acordat elevilor din medii defavorizate pentru îmbrăcăminte, încălțăminte etc.
Obiectiv 2: Sistem coerent și continuu de orientare și consiliere școlară în carieră
pentru elevi și părinți
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Încadrarea școlilor cu psihologi/consilieri școlari/logopezi și scăderea numărului de
elevi pentru care se încadrează;
Consiliere școlară pentru toți și profesională începând cu gimnaziul pe toată durata unui
ciclu de învățământ;
Realizarea de activități de educație parentală în special în școlile din zonele
defavorizate.
Obiectiv 3: Formarea profesională inițială și continuă a profesorilor pe probleme
precum: activități de prevenție și intervenție, interdisciplinaritate, învățare
diferențiată, strategii activ-participative
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Introducerea principiului învățării prin investigație începând cu ciclul primar;
Introducerea/aprofundarea în formarea inițială și continuă a competențelor de
comunicare și relaționare cu elevii aflați în situații de risc și părinții acestora;
Gestionarea situațiilor cu impact emoțional în care sunt implicați elevii care sub-
performează în raport cu expectanțele elevului/școlii.
Obiectiv 4: Schimbarea curriculumului: orientarea către activități practice și către
competențe și nu neapărat pe rezultatele la examene
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Regândirea examenelor naționale conform Legii Educației Naționale care să evalueze
cele 8 competențe cheie;
Revizuirea curriculumului astfel încât să se adapteze realităților sociale.
CONCLUZII:
Grupul a identificat ca principală temă nevoia de a propune strategii pluridimensionale care să
răspundă cât mai multor nevoi. Membrii grupului de lucru au subliniat importanța identificării
corecte a factorilor de risc ce conduc la sub-performanța școlară, cartografierea acestora, iar
mai apoi propunerea de politici publice care să se axeze pe diminuarea efectelor
analfabetismului funcțional. În acest sens, grupul de lucru a propus soluții variate din diverse
sfere: elevi, părinți, școli, profesori, infrastructură educațională.
Tema 4: Abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea şi reducerea analfabetismului
funcțional
Persoană Resursă: dna. Liliana Romaniuc
Moderator: dna. Oana Negru-Subțirică
Abilitarea cadrelor didactice apare drept temă recurentă atunci când vorbim despre reducerea
analfabetismului funcțional. Dacă există un consens asupra faptului că unei persoane analfabete
funcțional îi lipsesc anumite competențe de bază, atunci trebuie să privim profesorii ca agenți
care pot transmite aceste competențe și abilități. De asemenea, procesul de învățare trebuie privit
din perspectivă integrată, fără a fragmenta excesiv materiile și cu facilitarea conexiunilor inter-
disciplinare. Această temă aduce în discuție și formarea profesorilor. Cum pot fi aceștia abilitați
astfel încât să poată vorbi limbajul elevilor, să țină pasul cu transformările din domeniu și să
adapteze predatul în funcție de nivelul elevilor. În acest sens, educația ar trebui centrată pe elevii
cu performanțe slabe și medii, și nu doar pe cei care au rezultate deosebite.
Concluziile celor două runde de dezbateri:
În prima rundă, participanții au stabilit 4 obiective de țară privind abilitarea cadrelor didactice
pentru prevenirea și reducerea analfabetismului funcțional:
Obiectiv 1: Conștientizarea utilității literției la nivelul fiecărei discipline și actualizarea
textelor
Obiectiv 2: Formarea și dezvoltarea competețelor de comunicare ale profesorilor
Obiectiv 3: Identificarea și aplicarea unor strategii motivaționale pentru elevi în
abordarea lecturii și înțelegerii textului
Obiectiv 4: Dezvoltarea competențelor profesorilor de a selecta/utiliza textele potrivite
pentru atingerea obiectivelor lecției
În cea de-a doua rundă, participanții au atins următoarele elemente de consens cu privile la
întrebările identificate anterior:
Obiectiv 1: Conștientizarea utilității literației la nivelul fiecărei discipline și
actualizarea textelor
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
• Implementarea de cursuri/programe privind:
• Dezvoltarea competențelor de comunicare și tehnici de dezbatere;
• Dezvoltarea competențelor socio-emoționale și tehnici de motivare a elevilor;
• Valențe ale literației în dezvoltarea competenței "a învăța să înveți";
• Redactarea de manuale pentru elevi și adaptate contextului socio-economic
actual.
Obiectiv 2: Formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare ale profesorilor
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Dezvoltarea abilităților de comunicare trebuie să înceapă din facultate, înainte ca
profesorii să ajungă să predea;
Cursurile de perfecționare trebuie regândite; profesorii trebuie motivați în altă manieră
(nu cea prin care primesc punctaj la dosar, fără să asimileze neapărat informația
prezentată).
Obiectiv 3: Identificarea și aplicarea unor strategii motivaționale pentru elevi în
abordarea lecturii și înțelegerii textului
S-a obținut consens pe următoarea acțiune:
Utilizarea materialelor relevante pentru curriculum/contextul național românesc, ușor
de aplicat, adaptate particularităților de vârstă și individuale ale elevilor, materiale
suport pentru elevii cu dificultăți de învățare.
Obiectiv 4: Dezvoltarea competențelor profesorilor de a selecta/utiliza textele
potrivite pentru atingerea obiectivelor lecției
S-a obținut consens pe următoarea acțiune:
Formarea profesorilor astfel încât ei să poată transfera competențe și abilități practice.
CONCLUZII: Grupul de lucru a insistat asupra formării profesorilor încă din facultate și
continuarea perfecționării acestora pe toată durata activității didactice. Cursurile de formare
trebuie să vizeze anumite domenii precum: formarea competențelor care se doresc transmise
elevilor și la profesori, dezvoltarea abilităților de comunicare și leadership și promovarea inter-
disciplinarității. Mai mult, profesorii trebuie să selecteze textele astfel încât acestea să fie
motivante și ușor de înțeles pentru elevi (adaptate vârstei lor). Grupul de lucru a sugerat
implementarea proiectului „Read to Learn” în cât mai multe școli din România pentru a putea
profesionaliza cât mai mulți profesori.
Tema 5: Analfabetismul funcțional din perspectiva inserției pe piața muncii; ce pot face
angajatorii?
Persoană Resursă: dna. Adela Jansen
Moderator: dna. Alina Botezat
Școala nu este singura instituție care trebuie să se adreseze fenomenului analfabetismului
funcțional. Pe lângă părinți, și agenții economici pot juca un rol decisiv în reducerea acestui
fenomen și integrarea pe piața muncii a persoanelor care nu dețin un set de competențe cheie.
Astfel, angajatorii, prin cursurile de formare de la locul muncii pot atenua anumite decalaje
educaționale. De asemenea, este important ca specializările propuse de universități să fie
corelate cu piața muncii iar acoperirea tematică a acestora este important să fie suficient de largă
pentru a-i permite absolventului trecerea către o altă specialitate. Din această perspectivă, la
finalizarea ciclului de licență, studentul poate avea competențe în două sau chiar mai multe
specializări. Aceasta îi permite o mai mare flexibilitate în parcursul profesional și o mai ușoară
adaptare la fluctuațiile pieței muncii.
Concluziile celor două runde de dezbateri:
În prima rundă, participanții au stabilit 3 obiective de țară privind efectele analfabetismului
funcțional din perspectiva angajatorilor:
• Obiectiv 1: Corelarea ofertei educaționale cu nevoile de pe piața muncii
• Obiectiv 2: Orientarea școlară și profesională în carieră
• Obiectiv 3: Formarea și angajarea de specialiști cu rol de consiliere – liant între
școală și angajator
În cea de-a doua rundă, participanții au atins următoarele elemente de consens cu privile la
întrebările identificate anterior:
Obiectiv 1: Corelarea ofertei educaționale cu nevoile de pe piața muncii
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Implementarea programului „Șansa a doua” la o scară mai largă prin creșterea cifrei de
școlarizare;
Adaptarea curriculumului la nevoile pieței și transformările din viitor; redactarea
curriculumului în funcție și de rapoartele internaționale privind evoluția pieței muncii.
Obiectiv 2: Orientarea școlară și profesională în carieră
S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:
Orientarea în carieră de la vârste mici (cls 5-6), după modelul altor țări din Vestul
Europei (ex.: Germania, Austria). Orientarea se realizează de către consilieri specializați
în prezența părinților;
Sensibilizarea angajatorilor pentru stabilirea unui sistem profesional dual – parteneriat
între angajatori și școli;
Consilierea profesională trebuie să fie prezentă și în universități; universitățile trebuie
să țină pasul cu cerințele de pe piața muncii.
Obiectiv 3: Formarea și angajarea de specialiști cu rol de consiliere – liant între
școală și angajator
S-a obținut consens pe următoarea acțiune:
Formarea de specialiști și angajarea unui număr cât mai mare de consilieri în cadrul
școlilor.
Facilități fiscale pentru agenții economici în vederea susținerii și formării analfabeților
funcționali.
CONCLUZII:
Grupul a identificat ca temă recurentă nevoia de consiliere profesională; aceasta este necesară
pe tot parcursul educației, de la clasele mici de gimnaziu până la facultate, inclusiv. Mai mult,
membrii acestui grup de lucru au insistat asupra importanței adaptării curriculumului școlar la
realitățile economice și la cerințele angajatorilor (dezvoltarea de abilități tehnice, promovarea
soft skills de la clasele mici până în facultate). În acest sens, și angajatorii pot veni în ajutorul
școlii, prin implementarea mai frecventă a sistemului profesional dual, prin instruirea
angajaților la locul de muncă și prin facilitare programelor de internship (familiarizarea
studentului cu așteptările angajatorilor).