ficaMinisterul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Finanţe şi Bănci”

RAPORTprivind efectuarea practicii de producţie la

Banca comercială „Victoriabank” S. A.

Ilica Irina Grupa Fb1005

Conducător ştiinţificȘtahovschi Ada

Dr.conf. univ.

Chişinău, 2013

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Reglementarea, controlul, supravegherea și normativele economice

obligatorii ale activității băncii comerciale

Capitolul II. Statutul băncii. Structura organizatorică şi de conducere a băncii

comerciale

Capitolul III. Resursele băncii, modul formării lor

Capitolul IV. Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor la bancă

Capitolul V. Operaţiunile de decontare, efectuate de banca comercială

Capitolul VI. Operaţiunile de casă ale băncii comerciale

Capitolul VII. Operaţiunile de credit şi investiţionale ale băncii comerciale

Capitolul VIII. Operaţiunile cu valuta, tipurile şi modul organizării lor

Capitolul IX. Operaţiunile de leasing, factoring şi trust ale băncii

Capitolul X. Rezultatul activităţii băncii comerciale şi rapoartele financiare

anuale ale băncii comerciale

Concluzii

Bibliografie

Anexe

2

INTRODUCERE

La 22 decembrie 1989 a fost fondată prima bancă comerciale din Republica Moldova,

B.C.”Victoriabank”, obţinînd autorizaţia de activare în domeniul bancar. B.C. „Victoriabank”

S.A. activează pe piaţa bancară de douăzeci și trei de ani oferind un spectru divers de servicii

bancare. Dacă, iniţial, clientului i se propunea numai servicii de casă, decontare şi atragerea

mijloacelor băneşti, actualmente Banca prestează o gamă largă de servicii devenind astfel o

instituţie financiară universală.

Actualitatea raportului întocmit, este confirmată prin multitudinile de probleme existente

ca ridicarea nivelului de deservire a băncii la un nivel interneţional, gestionare efectivă a

operaţiunilor băncii, minimizarea riscurilor, obţinerea încrederii în rîndurile populaţiei atît

autohtone cît şi străine, menţinerea relaţiilor de corespondenţă cu alte bănci de peste hotarele

ţării, cu care se confruntă întregul sistem bancar autohton, şi nu doar B.C. „Victoriabank”.

Scopul raportului constă în studierea mai profundă a activităţii bancare, precum şi

implimentarea cunoştinţelor deja obţinute în practică. Iar pentru ca scopul propus să fie realizat

este necesară îndeplinirea sarcinilor:

1. formarea treptată a deprinderilor de lucru în cadrul băncii;

2. aplicarea actelor normativ-juridice şi economice în practica bancară;

3. elaborarea şi completarea documentelor şi dărilor de seamă sub diferite aspecte în

cadrul băncii;

4. formarea deprinderilor de comunicare cu clienţii băncii;

5. analiza clienţilor după potenţialul său economic.

Structura lucrării se reflectă din scopul şi sarcinile propuse drept obiectiv al raportului

practicii de producere, care constă din:

Introducere, în care se argumentează actualitatea raportului, scopul şi sarcinile acestuia,

importanţa cunoştinţelor obţinute în cadrul desfăşurării practicii în cadrul B.C. „Victoriabank”.

Capitolul I „Reglementarea, controlul, supravegherea și normativele economice obligatorii

ale activității bancare” în care se prezintă baza legislativă ce reglementează activitatea instituţiei

financiare, etapele licenţierii băncii comerciale, organul ce efectuează controlul şi supravegherea

activităţii băncii comerciale, modul efectuării controlului, cazuri şi procedura de retragere a

autorizaţiei bancare şi de reorganizare.

Capitolul II „Statutul băncii. Structura organizatorică şi de conducere a băncii comerciale”,

în care se analizează interdependenţa funcţională a băncii.

Capitolul III „Resursele băncii, modul formării lor” în care sunt prezentate trasăturile

caracteristice și formarea resurselor băncii comerciale, fondurile proprii, capitalul social al

3

băncii, modul gestionării, deschiderii și închiderii conturilor de depozit, garantarea depozitelor

persoanelor fizice, creditele atrase de la BNM, folosirea facilităților de lombard.

Capitolul IV „Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor clienţilor băncii”, în

care se reflectă procedura de gestionare a conturilor bancare.

Capitolul V „Operaţiunile de decontare efectuate de banca comercială” în care se

detalizează formele operaţiunilor de decontare, documentele utilizate şi mecanismul lor de

funcţionare.

Capitolul VI „Operaţiuni de casă a băncii comerciale”, în care se descrie tipurile caselor

existente la bancă şi modul de funcţionare a acestora.

Capitolul VII „Operaţiunile de credit și investiționale ale băncii comerciale”, în care se

analizează tipurile operaţiunilor active, politica de creditare a băncii, monitorizarea şi controlul

acestor operaţiuni.

Capitolul VIII „Operaţiuni cu valută, tipuri şi modul organizării lor” în care se cercetează

tipurile operaţiunilor cu valută cu sau fără numerar efectuate de către B.C. „Victoriabank”,

precum şi transferurile internaţionale.

Capitolul IX „Operaţiuni de leasing, factoring şi trust a băncii”în care se studiază formele

de leasing din punct de vedere teoretic, iar factoring şi trust ca operaţiuni existente la bancă.

Capitolul X „Rezultatul activității băncii comerciale și rapoartele financiare anuale ale

băncii comerciale” în care se cercetează sursele principale de venituri ale băncii, determinarea

profitului bancar şi distribuirea acestuia, principalele direcţii de cheltuieli ale băncii,

determinarea marjei procentuale, gestionarea şi menţinerea lichidităţii de către banca comercială,

calculul coeficienţilor lichidităţii conform reglementărilor înaintate de BNM, factorii influenţi

asupra menţinerii lichidităţii băncii comerciale, tipurile şi conţinutul rapoartelor anuale ale

băncii, structura şi modul perfectării bilanţului contabil, raportul privind rezultatele financiare:

conţinutul şi modul întocmirii lui de către banca comercială, conţinutul altor rapoarte financiare,

părţile componente ale dării de seamă, termenele şi modul prezentării rapoartelor financiare de

către banca comercială Băncii Naţionale.

Concluzii se prezintă rezultatele obținute în urma efectuării raportului privind activitatea

băncilor comerciale din Republica Moldova și în caz particular a particularităților a B.C.

„Victoriabank” S.A., a operațiilor efectuate și trăsăturilor de derulare, se propun metode pentru

optimizarea sistemului bancar din Republica Moldova, se identifică problemele și performanțele

obținute de bancă..

4

CAPITOLUL I. REGLEMENTAREA, CONTROLUL, SUPRAVEGHEREA ȘI

NORMATIVELE ECONOMICE OBLIGATORII ALE ACTIVITĂȚII BĂNCII

COMERCIALE

Sistemul bancar din Republica Moldova este structurat pe două nivele: primul nivel este

reprezentat de Banca Națională a Moldovei, iar al doilea nivel îl reprezintă băncile comerciale.

În 1991, conform legislaţiei a fost format un sistem bancar de două niveluri, în care

Banca Naţională a Moldovei îndeplineşte funcţia de bancă centrală, dar nu este angajată în

activitatea bancară comercială. În  iulie 1995 Parlamentul a adoptat două legi cu privire la Banca

Naţională a Moldovei şi instituţiile financiare.

Aceste legi includ elemente orientate spre întărirea rolului Băncii Naţionale în elaborarea

şi implementarea politicii monetare şi valutare şi spre o activitate sigură şi durabilă a sistemului

financiar.

Banca Naţională a Moldovei este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea şi

supravegherea activităţii instituţiilor financiare. Aceste funcţii se exercită luînd în consideraţie

Principiile de bază ale Comitetului Basel pentru supravegherea bancară efectivă.

Autorizaţiile, inclusiv pentru tranzacţii cu cote substanţiale din capitalul băncilor, se

eliberează numai dacă Banca Naţională a Moldovei este pe deplin convinsă că persoanele

autorizate vor avea o situaţie financiară stabilă şi vor activa în conformitate cu cerinţele legale de

prudenţă, inclusiv cerinţele aferente calificării, experienţei, reputaţiei administratorilor şi

proprietarilor acestora.

Reglementarea prudenţială determină indicii maximi şi poziţiile, care urmează a fi

respectate de bănci, cu privire la activele lor, activele ponderate la risc, elementele extrabilanţiere

şi la diferite categorii de capital şi rezerve. Băncile sunt obligate să armonizeze termenele şi

dobânzile la active şi pasive, să nu depăşească poziţiile neasigurate în valută străină, să menţină

resursele lichide în limita exigenţelor raportate la valoarea activelor sau pasivelor.

Sistemele de control intern ale băncilor sunt îndreptate spre protejarea intereselor

deponenţilor, acţionarilor şi a clientelei prin asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în

vigoare, reglementarea conflictelor de interese, asigurarea folosirii depline a veniturilor pentru

sporirea profiturilor, efectuarea cheltuielilor autorizate conform destinaţiei, protejarea adecvată a

activelor, înregistrarea corectă a obligaţiunilor şi limitarea riscurilor.

5

Respectarea de către bănci a cerinţelor prudenţiale, evaluarea riscurilor aferente

activităţilor acestora se monitorizează atît la distanţă, cît şi pe teren. Legislaţia bancară acordă

drepturi substanţiale Băncii Naţionale a Moldovei de a interveni în activitatea băncilor cu scopuri

de remediere.

Bancă comercială este instituţia financiară care acceptă depozite transferabile şi le

investeşte în operaţiuni active din numele său. Băncile comerciale reprezintă al doilea nivel al

sistemului bancar. Ele concentrează partea principală a resurselor creditare, efectuează un

diapazon larg de operaţiuni bancare şi servicii financiare pentru persoanele juridice şi fizice.

Băncile comerciale se organizează ca societăţi pe acţiuni.

Funcţiile de bază pe care le îndeplinesc băncile comerciale sunt următoarele: deservirea

conturilor agenţilor economici şi gestionarea lor la dispoziţia clienţilor, deservirea de casă a

agenţilor economici, cumpărarea, păstrarea şi vînzarea valutelor străine, leasing, operaţiuni de

factoring, deservirea de casă a bugetului de stat, servicii de păstrare a valorilor (depozitar),

servicii de marketing şi consultaţie.

Cadrul legislativ în baza căruia activează sistemul bancar este format din: Constituția

Republicii Moldova, legile constituționale, organice, ordinare, actele normative ale guvernului,

actele normative elaborate de Banca Națională și de alte instituții ale statului, regulamentele

interne, statul băncii, deciziile adunării generale și consiliului.

Bazele constitutionale ale activității bancare includ normele cu privire la activitatea

bancară, conținute în Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, sînt de următoarele

feluri:

norme ce se referă nemijlocit la activitatea bancară: art. 130 „Sistemul financiar-de

credit". Acest articol acorda monopolul emisiunii monedei nationale - leul - Băncii

Nationale a Republicii Moldova, la decizia Parlamentului;

norme ce se referă indirect la activitatea bancară. Acestea sînt:

a) normele ce reglementează drepturile și obligațiile cetățenilor;

b) norme ce stabilesc competența adoptării actelor normative bancare.

Importanța principiilor constituționale ale activității bancare constă în faptul că acestea

servesc drept cadru general pentru elaborarea și adoptarea legilor și actelor subordonate legii în

acest domeniul totodata, aceste norme stabilesc minimul de drepturi și garanții pentru subiecții

tuturor raporturilor juridice, inclusiv celor bancare .

Legile generale și speciale în domeniul bancar

6

Totalitatea legilor organice și ordinare, ce au incidență asupra sectorului bancar al

republicii, se grupează în două categorii de bază: legi generale, obiectul de reglementare al

carora nu îl constituie activitatea bancară, însă unele norme din legile menționate privesc

anumite aspecte ale activității bancare, și legi speciale, care au fost elaborate cu scopul

reglementării raporturilor juridice bancare.

Legile generale, aplicabile activității bancare:

1. Legea Republicii Moldova „Cu privire la proprietate", nr. 459-X11,22.01.1991;

2. Legea Republicii Moldova „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi", nr. 845-

XII, 03.01.1992; "

3. Legea Republicii Moldova „Privind limitarea activității monopoliste și dezvoltarea

concurenței", nr. 906-XII, 29.02.1992;

4. Legea Republicii Moldova „Cu privire la secretul comercial", nr. 171-XIII, 06.07.1994;

5. Legea Republicii Moldova „Cu privire la leasing", 731 -XIII, 15.02.1996;

6. Legea Republicii Moldova „Cu privire la gaj", 838-XIII, 23.05.1996 ș.a.

Aceste legi stabilesc cerințele generale față de formele organizațional-juridice ale activităților

de antreprenoriat, regulile generale cu privire la tranzacții și răspunderea contractuala etc.

În calitate de legi speciale bancare putem menționa:

1. Legea cambiei, nr. 1527-XII, 22.06.1993;

2. Legea cu privire la Banca Națională, nr. 548-XIII, 21.07.1995;

3. Legea instituțiilor financiare, nr. 550-XUI, 21.07.1995;

4. Legea Republicii Moldova „Privind asociațiile de economii și împrumut ale cetățenilor",

1505-XIII, 18.02.1998 și altele.

Aceste legi stabilesc principiile de activitate în sectorul bancar, principii ce se vor aplica

prioritar cu titlu de lex specialis, în cazul în care conținutul legii speciale diferă de regulile

similare prevăzute de legea generala.

Banca Națională emite hotărîri, regulamente, instrucțiuni și dispoziții. Acele din aceste acte,

ce sînt obligatorii pentru băncile comerciale, alte persoane juridice și fizice, se publică în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova și intra în vigoare de la data publicarii sau de la data

indicata în actul BNM. Practica arată că regulamentele și instrucțiunile sînt aprobate prin

Hotărîrea Consiliului de Administratie al BNM. Din aceasta se poate conchide, că hotărîrile sînt

actele emise de Consiliul de Administratie al B.N.M., și data fiind cerința ca toate actele indicate

să fie aprobate de el, acestea vor fi aprobate prin hotarîrile consiliului.

Actele internaționale în materie de drept bancar se clasifică în 3 grupe mari:

Convențiile bi- și multilaterale, ce acționează pe teritoriul statelor semnatare.

7

Uzanțe uniformizate, ce reglementează efectuarea unor operațiuni bancare. Particularitatea

acestor acte este aplicabilitatea lor față de operațiunile reglementate doar atunci cînd părțile

prevăd expres aplicarea lor, prin inserarea clauzei respective în contractul încheiat.

Standardele internationale, ex. cele elaborate de Organizația Internațională de Standardizare

Standardele în cauză prezintă totalitatea de cerințe tehnice, agreate de ISO pentru documentele

bancare. Respectarea lor este importantă deoarece la standardele ISO s-au aliniat multe din țările

lumii.

Banca Naţională este învestită cu dreptul exclusiv de a elibera licenţe băncilor. Suma

minimă subscrisă şi depusă în capitalul băncii se stabileşte în cuantum de 200 de milioane de

lei. Acţiunile se achită integral cu mijloace băneşti.

Banca comercială obține licența prin parcurgerea următoarelor etape:

1.întregistrarea cererii la BNM – cererea se întocmește de către fondatorii băncii și se

prezintă Guvernatorului BNM la care se anexează:

a) date despre calificarea şi experienţa administratorilor viitoarei instituţii financiare, activitatea

lor profesională din ultimii 10 ani;

b) date despre capitalul viitoarei bănci care se prevede să fie plătit;

c) business-planul viitoarei bănci cuprinzînd structura organizatorică, tipurile de activităţi

financiare preconizate, pronosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3 ani etc.;

d) informaţii privitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercială sau

profesională din ultimii 10 ani şi cota de participare a fiecărei persoane care intenţionează să

deţină 5 la sută sau mai mult din acţiunile cu drept de vot ale băncii. În scopul aplicării acestei

prevederi asupra persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se stabileşte prin agregarea

cotelor lor;

e) orice alte informaţii prevăzute de regulamentele Băncii Naţionale.

2.Aprobarea preliminară a cererii

În termen de 3 luni de la data primirii cererii, Banca Naţională o aprobă preliminar sau o

respinge, aducînd în scris la cunoştinţa solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera licenţă

trebuie să fie motivat. Ca motiv de respingere a cererii poate servi şi faptul informaţia depusă

este insuficientă pentru a se constata că solicitantul corespunde cerinţelor.

Banca Naţională eliberează licenţă numai dacă este pe deplin convinsă că:

a) banca se va conforma condiţiilor ;

b) calificarea, experienţa şi integritatea morală a administratorilor şi acţionarilor cu cote

substanţiale corespund business-planului şi activităţilor financiare pentru care banca va primi

licenţă;

c) situaţia financiară a băncii va fi satisfăcătoare.8

După aprobarea preliminară a cererii, Banca Naţională stabileşte următoarele cerinţe

pentru primirea licenţei:

a) depunerea capitalului iniţial, care nu trebuie să fie mai mic decît capitalul prevăzut

b) angajarea de specialişti;

c) încheierea de contract cu o firmă de audi;

d) închirierea sau cumpărarea de utilaj pentru efectuarea operaţiunilor bancare şi de edificii

bancare.

3. Eliberarea licenței

Dacă în decursul unui an banca nu îndeplineşte cerinţele enumerate, aprobarea

preliminară a cererii se anulează.

Dacă cerinţele enumerate sînt satisfăcute, Banca Naţională eliberează licenţa în

termen de o lună.

Băncii străine se acordă licenţe pentru filiale şi sucursale dacă:

a) în ţara de origine banca străină este licenţiată pentru activităţi de atragere a depozitelor sau

a altor fonduri rambursabile;

b) autorităţile competente din ţara de origine care supraveghează activitatea financiară a băncii

străine la sediul ei central au aprobat în scris eliberarea unei astfel de licenţe;

c) Banca Naţională constată că banca străină este supravegheată adecvat, în mod consolidat,

de autorităţile competente din ţara de origine.

Licenţa se eliberează pe un termen nedeterminat şi este netransferabilă.

În scopul supravegherii şi reglementării activităţii instituţiilor financiare, Banca Naţională

are dreptul de a emite acte normative, de a efectua controale asupra acestor instituţii, de a

examina registre, conturi contabile şi alte documente, de a întreprinde orice alte acţiuni în

vederea executării prezentei legi.

Actele normative ale Băncii Naţionale emise întru executarea prezentei legi se publică în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării ori la data prevăzută

în ele, cu condiţia informării instituţiilor financiare.

Retragerea licenţei

Banca Naţională poate retrage licenţa băncii în cazul în care:

a) retragerea licenţei este solicitată de bancă;

b) nu s-a respectat legislația în vigoare;

c) licenţa a fost obţinută în baza unor informaţii eronate, oferite de solicitant sau referitoare la

el;

9

d) banca nu a început activitatea într-un termen de un an de la data eliberării licenţei sau a fost

incapabilă timp de peste 6 luni de a efectua operaţiuni de atragere a depozitelor sau a altor

fonduri rambursabile;

e) a fost retrasă licenţa unei alte bănci care deţine o cotă substanţială în banca respectivă;

f) a avut loc reorganizarea băncilor sau vinderea unei părţi substanţiale din activele băncii;

g) deţinătorul unei cote substanţiale în bancă a transferat sau a pierdut în alt mod această cotă

fără permisiunea scrisă a Băncii Naţionale;

h) banca este lichidată conform hotărîrii luate de acţionarii ei sau încetează să existe ca unitate

juridică independentă;

i) activităţile financiare ale băncii din primii 3 ani de funcţionare se deosebesc considerabil de

cele preconizate în cererea de eliberare a licenţei, iar în opinia Băncii Naţionale o astfel de

deviere nu este justificată de noile circumstanţe economice;

Banca Naţională retrage licenţa băncii în cazul insolvabilităţii ei. În cazul în care

retragerea licenţei este solicitată de bancă sau de acţionarii ei în baza hotărîrii luate.

Licenţa eliberată unei bănci străine pentru filialele ei trebuie să fie retrasă de Banca

Naţională în cazul în care banca străină a pierdut împuternicirea de a desfăşura activităţi de

acceptare a depozitelor sau a altor fonduri rambursabile în ţara de origine.

Hotărîrea Băncii Naţionale de retragere a licenţei va cuprinde temeiurile de retragere a

licenţei. Despre retragerea licenţei se comunică imediat în scris băncii respective, Fondului de

garantare a depozitelor în sistemul bancar şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei

Hotărîrea de retragere a licenţei se publică, în cel mult 7 zile de la adoptare, în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Un anunţ privind retragerea licenţei se publică în

termenul indicat în ziarele de circulaţie generală, precum şi în ziarele din localităţile în care

banca are subdiviziuni separate. Hotărîrea de retragere a licenţei intră în vigoare la data

adoptării.

De la data intrării în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei, banca este obligată să nu

se angajeze în activităţi financiare, să-şi lichideze activele într-un timp cît mai scurt, să

înceteze acceptarea depozitelor şi să-şi onoreze obligaţiile. În procesul de lichidare banca este

obligată să activeze conform legislației

Banca Naţională supraveghează procesul de lichidare a băncii pînă la încheierea

acestuia şi radierea băncii din Registrul de stat al persoanelor juridice. Banca, la cererea Băncii

10

Naţionale, asigură accesul angajaţilor împuterniciţi la încăperile şi registrele băncii, prezintă

documente, informaţii şi rapoarte în legătură cu lichidarea băncii.

Reorganizarea băncilor

Reorganizarea băncilor sau vînzarea unei părţi substanţiale din activele băncii se

efectuează cu permisiunea scrisă a Băncii Naţionale. Decizia privind o astfel de permisiune se

emite conform procedurii de eliberare a licenței. Banca sau băncile constituite în urma contopirii

sau dezmembrării încep activitatea numai după obţinerea licenţei Băncii Naţionale. Nu pot fi

permise reorganizările care participă în acțiuni și operațiuni anticompetitive.

Banca Națională este unica institutie care efectuează autorizarea, supravegherea și

reflementarea activității instituțiilor financiare. În acest scop Banca Națională este împuternicită:

a) să emită actele normative necesare și să ia masurile cuvenite pentru a-și exercita

împuternicirile și atribuțiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licențe instituțiilor

financiare și elaborarea de standarde de supraveghere a acestora și să stabilească modul de

aplicare a actelor normative și măsurilor menționate;

b) să efectueze, prin intermediul funcționarilor săi sau al altor specialiști calificați

antrenați în acest scop, controale asupra tuturor instituțiilor financiare, precum și să examineze

registrele, documentele și conturile acestora, condițiile la care își desfașoară activitatea, și

respectarea de către aceste instituții a legislației;

c) să ceară oricărui salariat dintr-o instituție financiară să furnizeze Băncii Naționale

informațiile necesare în scopul supravegherii și reglementării activității instituțiilor financiare;

d) să impună oricărei instituții financiare măsuri de remediere sau să aplice sancțiunile

prevăzute de Legea cu privire la instituțiile financiare, dacă instituția financiară sau salariații ei;

au încălcat legea menționată sau vreun act normativ al Băncii Nationale; au încălcat vreo

obligațiune fiduciară, s-au angajat în operațiuni riscante sau incorecte ale instituției financiare

sau ale oricăreia din sucursalele ei.

Banca, filialele, sucursalele sale, inclusiv cele din străinătate vor fi supuse unor

inspecţii efectuate de către inspectori ai Băncii Naţionale sau de experţi contabili şi contabili

autorizaţi, numiţi de aceasta. Asupra băncii care este filială sau sucursală a unei bănci străine

sau care are o cotă substanţială în capitalul unei bănci străine astfel de inspecţii pot fi efectuate

de experţii contabili şi contabilii autorizaţi care supraveghează activitatea financiară din ţara

respectivă.

Banca şi sucursalele sale vor permite accesul în bancă inspectorilor Băncii Naţionale,

experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, numiţi de aceasta, şi vor conlucra cu ei. În cadrul

11

inspecţiei băncilor şi sucursalelor acestora, inspectorii Băncii Naţionale, experţii contabili şi

contabilii autorizaţi numiţi de ea au dreptul:

a) să examineze conturile, registrele şi orice alte documente;

b) să solicite administratorilor, funcţionarilor şi agenţilor băncii şi ai sucursalelor orice

informaţie referitoare la activitatea şi operaţiunile efectuate.

Accesul organelor fiscale, al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii

Moldova, al organelor Centrului Naţional Anticorupţie şi ale altor organe, învestite cu funcţii de

control, în instituţiile financiare pentru a efectua controale şi punerea la dispoziţia acestor

organe a informaţiilor şi documentelor sau copiilor de pe acestea, necesare pentru exercitarea

funcţiilor

încredinţate, în limitele competenţei lor, se permit şi se înfăptuiesc în conformitate cu legislaţia

ce reglementează activitatea organelor menţionate şi cu prevederile prezentei legi.

12

CAPITOLUL II. STATUL BĂNCII. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI DE

CONDUCERE A BĂNCII COMERCIALE

B.C. „Victoriabank” S.A. activează în Republica Moldova în bază licenței (Anexa 1)

seria A MMII numărul 004457 acordate de Banca Națională prin care se obligă să respecte

condițiile pentru licențiere specificate în Legea instituțiilor finaciare și tipurile de activitate

pentru care este licențiată să le desfășoare.

Banca are un statut în care se specifică denumirea, adresa, obiectul activităţii, funcţiile

consiliului băncii, cuantumul capitalului, tipul, numărul, valoarea nominală a acţiunilor şi

drepturile de vot legate de ele. Statutul băncii poate fi modificat doar cu aprobarea Băncii

Naţionale dată în scris.

Banca se conduce de regulamente interne, aprobate de consiliul său, care, în conformitate

cu statutul băncii, stabilesc:

a) structura organizatorică şi funcţiile băncii, modul de formare şi competenţa organelor de

administrare şi de control;

b) funcţiile unităţilor din structura băncii, ale administratorilor lor şi ale funcţionarilor băncii;

c) limitele competenţei administratorilor şi ale funcţionarilor băncii de a se angaja în activităţi

financiare în numele şi în favoarea băncii;

d) funcţiile comisiei de cenzori şi ale altor comisii permanente.

Băncile prezintă Băncii Naţionale copia autorizată de pe statut şi de pe regulamentele

băncii, lista persoanelor oficiale autorizate să acţioneze în numele ei, documentul care

stabileşte

limitele competenţei acestora şi specimenele semnăturilor lor.

Structura organizatorică este prezentată în organigrama Victoriabank (Anexa 2).

Organele de conducere ale băncii sînt adunarea generală a acţionarilor, consiliul,

organul executiv şi comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al băncii care

exercită funcţii de supraveghere, elaborează şi asigură aplicarea politicii băncii. Atribuţiile

consiliului se stabilesc în statutul băncii şi regulamentele interne ale acesteia.

Organul de control al băncii este comisia de cenzori, care exercită controlul activităţii

ei.

13

1. Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii este organul suprem de conducere a Băncii

şi se poate întruni în sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea Generală a Acţionarilor se

convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului de Direcţie cel puţin o dată pe an.

Adunarea Generală extraordinară se convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului

de Direcţie sau la cererea Comisiei de Cenzori. Acţionarul poate încredinţa prin mandat

(procură) realizarea drepturilor sale la Adunarea Generală a Acţionarilor altei persoane

(reprezantantului său) care poate fi atît acţionar al Bancii cît şi neacţionar. Reprezentantul

acţionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul (procura) de

participare la Adunarea Generală a Acţionarilor se autentifică de notar.

De competenţa Adunării Generale a Acţionarilor ţin următoarele chestiuni: Aprobarea

statutului Societăţii în redacţie nouă sau modificărilor şi completărilor aduse în Statut, inclusiv

cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare, de convertirea,

denominalizarea lor etc; modificare capitalului social; aprobarea direcţiilor prioritare de

activitate şi planul de afacere; adoptarea hotărîrii privind repartizarea profitului anual, inclusiv

plata dividendelor anuale, sau acoperirea pierderilor; adoptarea hotărîrii privind achiziţionarea de

către Societate a acţiunilor emise de ea, în scopul reducerii capitalului social; confirmarea

organizaţiei de audit şi stabilirea cuantumului retribuţiei serviciilor ei; examinarea dării de seamă

financiară etc. adunarea Generală a Acţionarilor este deliberativă, dacă, la momentul încheierii

înregistrării, au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de 2/3 din

acţiunile cu drept de vot ale Societăţii.

2.Consiliul băncii

Consiliul băncii este format dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de trei.

Membrii consiliului sînt aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru un termen de

pînă la 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnaţi pentru un nou termen. Adunarea generală

a

acţionarilor băncii poate stabili remunerarea membrilor consiliului. Majoritatea membrilor

consiliului trebuie să fie persoane care nu sînt afiliate băncii, cu excepţia afilierii determinate de

calitatea de membru al consiliului băncii. Nu poate fi ales membru al consiliului băncii sau i se

retrage această calitate prin decizie a adunării generale a acţionarilor băncii. Consiliul băncii şi

membrii lui nu pot delega unor alte persoane responsabilităţile lor.

Componenţa Consiliului de Administraţie la BC „Victoriabank” S.A:

-Preşedinte al Consiliului de Administraţie;

-Prim-vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie;

-Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie;

- 4 membri al Consiliului de Administraţie.14

3. Comitetului de Directie

Comitetul de Direcţie este organul executiv al BC „Victoriabank” S.A. care organizează,

conduce şi răspunde de activitatea curentă a Băncii. Comitetul de Direcţie este subordonat

Consiliului de Administraţie al Băncii.

Comitetul de direcţie examinează şi soluţionează toate chestiunile de conducere ale

activităţii curente a Băncii, cu excepţia celor ce ţin de competenţa Adunării Generale a

Acţionarilor şi ale Consiliului de Administraţie. În funcţiile Comitetului de Direcţie intră

organizarea şi asigurarea îndeplinirii hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor şi a deciziilor

Consiliului de Administraţie al Băncii. Comitetul de Direcţie este responsabil pentru organizarea

activităţii Băncii, este obligat să acţioneze în interesul cel mai bun al Băncii şi se angajează să

crească valoarea ei.

-Preşedinte al Comitetului de Direcţie

-Prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie

-3 Vicepreşedinți al Comitetului de Direcţie.

4.Comisia de cenzori

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar, dar nu mai puţin de 3 membri

aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru o perioadă de pînă la 4 ani. Membrii

consiliului băncii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori. Majoritatea membrilor

comisiei de cenzori trebuie să fie persoane care nu sînt angajaţi ai băncii.

Comisia de cenzori:

a) stabileşte pentru bancă proceduri de evidenţă şi de control contabil în temeiul

regulamentelor Băncii Naţionale, supraveghează respectarea lor şi controlează conturile şi alte

documente ale băncii;

b) controlează respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile băncii şi prezintă consiliului

băncii rapoartele respective;

c) prezintă avize în problemele solicitate de consiliul băncii şi în alte probleme pe care le

consideră necesare.

Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe

extraordinare, la convocarea consiliului băncii sau a doi membri ai săi. Deciziile se iau cu votul

majorităţii membrilor, care nu sînt în drept să se abţină de la votare.

Comitetul de achiziţii – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii,

sub conducerea Vicepreşedintelui, se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. În

atribuţiile de bază a acestui organ a băncii se incadrează: aprobă utilizarea fondurilor de investiţii

pentru proiectele incluse în buget, decide asupra metodelor de organizare a licitaţiilor şi

15

concursurilor de oferte, elaborează actele normative cu privire la achiziţii, aprobă rezultatele

preselecţiei de calificare, selectează în urma licitaţiei furnizorii de servicii şi produse.

Comitetul de personal – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii,

se subordonează Preşedintelui, se întuneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. În funcţiile

Comitetului de personal se includ: angajarea personalului în baza propunerilor Direcţiei resurse

umane, promovarea şi transferul de personal dintr-o funcţie în alta, analiza nivelului salariilor,

revizuie nivelul salariilor anuale, coordonarea disciplinei, reclamaţiilor făcute de salariaţi,

perfecţionarea personalului.

Comitetul de credite – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii, se

subordonează vicepreşedintelui, se întruneşte la necesitate. În activitatea sa de creditare va

solicita opinia a Direcţiei juridice pentru confirmarea legală a actelor cu care opereză inclusiv cu

cele ale clienţilor. În funcţiile Comitetului de Credite intră: analiza solicitării unui credit înaintea

Direcţiei de credite, analiza şi aprobarea facilităţilor de credite la propunerea direcţiei de credite,

analiza propunerilor privind reînoirea, prelungirea şi rescadenţarea de facilităţi la credite,

modificarea garanţiei, analiza rapoartelor privind situaţia portofoliului de credit, opinia se

prezintă către Comitetul de Direcţie sau Consiliul de Administraţie, iniţierea în organele

judiciare a procedurii de recuperare la credite.

Comitetul ALCO ( comitet de dirijare a activelor cu pasivele ) – este un comitet permanent ,

organizat la nivel central, se subordonează vicepreşedintelui, se întruneşte o dată pe lună sau la

necesitate. Scopul acestui comitet este atingerea profitabilităţii dorite la bancă în condiţiile unei

activităţi bancare prudenţiale. În atribuţiile esenţiale ale Comitetului ALCO se numără:

examinarea lunară a rezultatelor financiare, elaborarea prognozelor curente( rapoartele pe venitul

net aferent dobînzilor, marja procentuală netă, bilanţul comparativ, raportul rezultatelor

financiare comparative), examinarea sensibilităţii băncii la rata dobînzii, dirijează expunerea

băncii la riscul ratei dobînzii, stabileşte costul produselor, stabileşte obiectivul minim referitor la

costul activelor şi obligaţiunilor, menţinerea limitei stabile, utilizarea sistemelor şi standardelor

adecvate de măsură a riscului.

În subordinea Consiliului de Administraţie intră următoarele unităţi structurale:

1. Direcţia audit intern format din secțiile: audit intern, servciul audit al tehnologiilor

informaționale, control intern

2. Direcţia gestiune gaj format din secțiile: de analiză şi evaluare a gajului; monitorizare gaj,

comercializare gaj.

În subordinea Comitetul de direcţie:

1. Secţia secretariat şi protocol care include serviciul protocol;

16

2. Direcţia securitate şi încasare formată din: secția de încasare, secția securitate, serviciul

gestiune activitate pază.

3. Direcţia trezorerie: Secţia depozite şi clientelă corporativă; Secţia valori mobiliare şi

investiţii efectuarea operaţiunilor de investiţii în valorile mobiliare de stat şi corporative,

gestiunea portofoliilor investiţionale, acordarea consultaţiilor privind investiţiile,

administrarea şi păstrarea valorilor mobiliare şi a altor valori

4. Direcţia carduri bancare formată din secțiile: emitere carduri; acceptare carduri; carduri de

credit; administrare relații bănci și sisteme de plăți; suport clientelă; monitorizarea riscurilor

și contestare plăți; suport infrastructură, evidență operațiuni carduri, dezvoltare anliză și

suport.

5. Direcţia valutară şi relaţii internaţionale: Secţia dealing (poziţia valutară, cotaţiile pentru

comercializarea valutei prin virament, analiza evoluţiei cursurilor prin sistemul informaţional

REUTER); Secţia relaţii externe şi operaţiuni documentare; Secţia relaţii corespondente;

Serviciul SWIFT - efectuează transferuri rapide de numerar şi decontări internaţionale prin

anumite modalităţi de plată în favoarea persoanelor fizice sau juridice, efectuează decontări

interbancare internaţionale, angajează linii de credit bancare externe, evaluează cererile de

credite bancare în valută, deschid şi gestionează conturi în valută pentru persoanele fizice şi

juridice, efectuează operaţiuni de schimb valutar şi alte operaţiuni în valută străină.

6. Direcţia contabilitatate: Secţia decontări; Secţia evidenţă contabilă; Secţia gestiune impozite

şi dări de seamă; Secția sechestrări și suspendări; Secţia remunerarea muncii; Secţia

disponibilităţi, valori materiale, mobiliare; Secţia supraveghere evidență primară filiale -

asigură organizarea şi conducerea activităţii contabile, exercitarea controlului asupra

operaţiunilor contabile, finanţarea şi plăţile efectuate de unităţile operative ale băncilor

pentru clienţii lor, organizarea şi exercitarea controlului asupra plăţilor reciproce între

unităţile teritoriale ale băncii, elaborarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli,

efectuarea periodică a controlului patrimonial asupra valorilor materiale ale băncii,

întocmirea bilanţurilor şi rapoartelor lunare şi anuale ale băncii.

7. Direcţia resurse umane: Secţia de evidenţă şi monitorizare a resurselor umane; Secţia

instruire și evaluare se ocupă de structura organizatorică a băncii, organizarea, normarea şi

asigurarea condiţiilor de muncă ale salariaţilor, selecţionarea, încadrarea şi utilizarea forţei de

muncă, elaborarea împreună cu celelalte departamente a proiectelor şi prognozelor

trimestriale şi anuale privind activitatea băncii în vederea executării lor, recalificarea

funcţionarilor bancari;

8. Direcţia reţea şi logistică: Secţia suport logistic; Secţia transport; Secția achiziții și

planificare.

17

9. Direcţia credite: Secţia credite corporative; Secţia credite întreprinderi mici și mijlocii;

Secţia credite persoane fizice; Secţia rapoarte poate fi specializat în funcţie de valoarea

creditelor, tipul de clienţi şi termenul de creditare şi asigură efectuarea operaţiunilor de

creditare. Acest departament are următoarele atribuţii – stabilirea politicii de credit a băncii,

analiza cererilor de credit şi evaluarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale

solicitanţilor de credit, monitoringul creditelor, urmărirea creditelor nerambursate la

scadenţă, lichidarea şi prevenirea acestora;

10. Direcţia monitorizare credite: Secția monitorizare credite, Secția metodologie creditară și

monitorizare tranzacții, Secția conformare standarde, Secția credite neperformante

11. Direcţia economico-financiară: Secția analiză, prognoză, bugetare, planificare; Secția

dirijare lichidități și riscuri; Secția organizare activitate filiale;

12. Direcţia tehnologii informaționale: Secţia automatizare şi soft; Secţia administrare reţea şi

hard; Secţia implimentare şi exploatare soft şi sisteme de plăţi electronice vizează

informatizarea activităţii decizionale, de analiză, proiectarea, implimentarea şi întreţinerea

subsistemelor informatice în legătură cu toate operaţiunile derulate de bănci, exploatarea

aplicaţiilor respective, asigurarea telecomunicaţiilor interbancare.

13. Direcția juridică: secția asitență juridică, Secția litigii, creditare, executare; Secția

monitorizare, tranzacții, prevenire, spălare bani asigură legalitatea în desfăşurarea activităţii

băncii şi în apărarea intereselor patrimoniale şi nepatrimoniale proprii activităţii bancare.

14. Direcția strategie și marketing: Secți studii de piață și promovare produse; Secția publicitate

și relații publice desfăşoară cercetarea pieţei bancare naţionale şi străine, stabilirea

strategiilor de preţuri la operaţiunile şi serviciile bancare prestate, segmentarea clienţilor

bancari, promovarea şi gestionarea produselor.

15. Secția metodologie responsabil de activitatea în ansamblu privind elaborarea bazelor de

funcţionare a băncii, gestionarea activelor şi pasivelor, elaborarea strategiilor de activitate pe

viitor, înfiinţarea altor unităţi subordonate băncii.

16. Filiale care includ agențiile.

Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfăşoară toate tipurile de

activităţi financiare sau unele din ele. Bilanţul filialei e parte componentă a bilanţului băncii

licenţiate. Filialele au autonomie gestionară şi operativă în limita competenţelor atribuite de

centrala băncii. Filialele, ca şi centrala băncii, îşi desfăşoară activitatea pe anumite

compartimente.

Băncile au dreptul de a înfiinţa filiale în următoarele condiţii:

18

• banca care intenţionează să creeze o filială trebuie să deţină capitalul minim necesar

conform autorizaţiei eliberate şi coeficientului capitalului normativ total, corelat cu activele

ponderate la risc;

• banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea autorizaţiei şi cel puţin o

dată sâ fie supusă controlului de la Banca Națională;

• banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii Moldova şi ale actelor

normative bancare ale Băncii Naționale;

• banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancţionare şi remediere din partea

Băncii Naționale.

Filialele au următoarele atribuţii:

• răspund, prin conducerea numită de Consiliul băncii, în faţa centralei, de activitatea

desfăşurată în unităţile din subordine;

• îndeplinesc toate cerinţele şi ordinele înaintate de centrala băncii şi primesc ordonanţe de

la centrala băncii;

• emit ordine şi dispoziţii privind problemele ce ţin de activitatea filialei şi a agenţiilor ei în

limitele competenţei lor;

• îndeplinesc atribuţiile stabilite de centrală pe linie de personal, salarizare şi organizare;

• stabilesc relaţii cu clienţii: acordă credite persoanelor fizice, şi juridice (în lei şi în valută)

în limitele plafoanelor fixate de Consiliul băncii;

• folosesc în calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum şi mijloacele atrase;

deschid conturi tuturor clienţilor şi le gestionează; efectuează operaţiuni de schimb valutar;

consultanţă şi au alte împuterniciri.

Unele societăţi bancare pot înfiinţa agenţii în localităţile în care există oportunităţi pentru

desfăşurarea unei activităţi deosebit de profitabile.

Agenţiile reprezintă puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora. Agenţiile

îşi realizează activitatea profesională sub supravegherea si îndrumarea filialei, fiind unităţi

operative, înfiinţate pe baza criteriului acoperirii de clienţi şi efectuând predominant un volum

mare de operaţiuni, dar de valori mai mici. Compartimentele ce se regăsesc la nivelul agenţiilor

asigura desfăşurarea operaţiunilor de casă, viramente interne şi externe, schimb valutar etc. în

general, la nivelul agenţiilor se desfăşoară activităţi legate strict de relaţiile cu clienţii, gama

operaţiunilor oferite fiind mult mai redusă decât în cazul filialelor.

Direcţia resurse umane își desfăşoară activitatea sa în comun acord cu subdiviziunile

Băncii şi în conformitate cu Politica de personal, Regulamentele şi Instrucţiunile băncii,

Hotărârile Consiliului de administraţie, deciziile Comitetului de Direcţie, ordinele Preşedintelui

băncii. Aceste documente sunt orientate spre îmbunătăţirea lucrului cu personalul, care este cea

19

mai importantă componentă a competitivităţii Băncii şi care depinde în mod direct şi decisiv de

poziţionarea Victoriabank pe piaţă.

O atenţie deosebită a fost acordată chestiunilor ce ţin de selectarea, angajarea şi

pregătirea personalului, ridicarea nivelului profesional, conformarea structurii subdiviziunilor,

sarcinilor băncii la etapa actuală, creării în colectivul băncii a unui climat moral-psihologic

adecvat şi a unei ambianţe de muncă corespunzătoare cerinţelor Politicii de personal şi a Codului

de Etică în cadrul băncii. Cointeresarea morală şi motivarea materială a contribuit la menţinerea

personalului, micşorarea fluctuaţiei cadrelor, fiind orientată spre îmbunătăţirea lucrului cu acesta.

Rezultatele obţinute în anul 2011 sunt expresia unei politici adoptate eficient de

managementul băncii; corectitudinii acţiunilor întreprinse, orientate spre aplicarea celor mai

optime soluţii şi desigur a profesionalismului, responsabilităţii şi productivităţii întregului

personal al băncii. Calitatea şi competitivitatea produselor şi serviciilor bancare prestate

clienţilor şi nivelul deservirii au fost o prioritate pentru bancă. În anul precedent banca şi-a

orientat eforturile asupra creşterii volumului vânzărilor de produse şi serviciilor bancare,

extinderea reţelei de filiale şi agenţii, explorând, elaborând şi lansând o serie de proiecte

inovatoare pe piaţa financiară din Republica Moldova.

Forţa motrică a Băncii o constituie salariaţii care manifestă concurenţă în activitate,

perspectivă, energie, responsabilitate, potenţial, tendinţă de dezvoltare profesională şi păstrarea

întâietăţii în activitatea lor profesională. Echipa constituită din salariaţi calificaţi este un izvor de

energie creatoare, necesară pentru dezvoltarea băncii şi realizarea obiectivelor stabilite.

Instruirea şi dezvoltarea personalului Băncii s-a manifestat prin organizarea de

numeroase seminare, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat din țară, instituţiilor de

învăţământ de peste hotarele Republicii Moldova. Aceştia au realizat formare profesională

continuă, prin completarea cunoştinţelor profesionale şi aprofundarea cunoştinţelor într-un

anumit domeniu al specialităţii de bază sau prin deprinderea unor metode sau procedee noi

aplicate în cadrul specialităţii respective au fost pregătiţi şi au urmat instruirea profesională

continuă iniţială, în vederea pregătirii profesionale şi în scopul optimizării activităţii băncii.

Instruirea a fost realizată în funcţie de responsabilităţile şi funcţiile fiecărei persoane în

cauză şi în măsura posibilităţilor pentru toate categoriile de salariaţi: casieri, economişti, ingineri,

jurişti, manageri.

Scopul principal al instruirii stagiarilor este pregătirea specialiştilor necalificaţi pentru

suplinirea funcţiilor vacante cu specialişti calificaţi, însuşirea de către ei a metodologiei

operaţiunilor bancare şi antrenarea abilităţilor nemijlocit la locul de muncă.

Persoana desemnată în funcţie de administrator începe să-şi exercite funcţia doar după

confirmarea Băncii Naţionale a Moldovei. Administratorii băncii trebuie să aibă o reputaţie de

20

afaceri impecabilă, studii universitare, să nu aibă antecedente penale, să nu aibă evidenţe privind

responsabilitatea apariţiei problemelor administrative şi financiare la locurile precedente de

lucru, să nu aibă mărturii privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale, precum şi alte

mărturii care denotă o gestiune şi/sau o activitate necorespunzătoare şi/sau imprudentă la locurile

anterioare de muncă. privind tranzacţii cu persoane afiliate băncii.

Administratorul băncii (cu excepţia membrului comisiei de cenzori) poate exercita

funcţia de membru al Consiliului băncii în aceeaşi bancă fără determinarea repetată a

corespunderii acestuia exigenţelor în vigoare. Acesta se consideră confirmat în funcţia de

membru al Consiliului băncii din data desemnării lui în funcţia dată.

Băncile sînt obligate să respecte următoarele limite maxime prevăzute de Banca

Naţională:

a) indicii maximi şi poziţiile care urmează să fie respectate de către bancă cu privire la

activele sale, la activele ponderate la risc, la elementele extrabilanţiere şi la diferite categorii de

capital şi rezerve;

b) suma maximă a creditelor acordate şi contractate, raportată la capitalul reglementat, pe care

o bancă are dreptul să o acorde unei persoane sau unui grup de persoane aflate în relaţii

speciale cu banca;

c) suma maximă a creditelor acordate şi contractate, raportată la suma totală a creditelor

băncii, de care pot beneficia 10 cei mai mari debitori (inclusiv grupurile de persoane aflate în

relaţii speciale cu banca).

Conform regulamentelor Băncii Naţionale, băncile trebuie să respecte cerinţele

privind:

a) suma minimă a resurselor lichide sau a unor categorii specifice de astfel de resurse raportată

la valoarea ori la schimbarea valorii activelor (inclusiv garanţii şi gajuri primite) ori la unele

categorii specifice ale acestora sau raportată la valoarea ori la schimbarea valorii pasivelor sau la

unele categorii specifice ale acestora;

b) suma totală maximă de investiţii în imobil sau categoriile specifice ale acestora;

c) clasificarea şi evaluarea activelor, precum şi provizioanele specifice de risc ce trebuie făcute,

pe baza unor astfel de clasificări şi evaluări, pentru acoperirea eventualelor pierderi legate de

credite şi termenele cînd dobînzile de la aceste credite nu mai pot fi considerate ca venit decît

dacă sînt plătite de fapt;

d) acordarea unor anumite tipuri şi forme de credite şi investiţii;

e) armonizarea termenelor şi dobînzilor la active şi pasive;

21

f) poziţiile neasigurate în valută străină, metale preţioase sau pietre preţioase ce depăşesc o

anumită limită;

g) transparenţa structurii de proprietate a băncii şi de control asupra băncii prin obţinerea,

acumularea, deţinerea şi actualizarea informaţiilor cu privire la acţionari (beneficiarii efectivi);

h) externalizarea activităţilor de importanţă materială;

i) sistemele de control intern.

Banca nu poate acorda credite garantate cu acţiunile emise de ea. Nici o instituţie

financiară nu se poate angaja direct în activităţi de întreprinzător sau în servicii altele decît cele

financiare.

Plan de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica

Moldova este elaborat în conformitate cu art. 5, 11 şi 44 din Legea cu privire la Banca Naţională

a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95, art.33 din Legea Instituţiilor financiare nr.550-XIII din

21.07.95, în baza Standardelor Naţionale de Contabilitate şi legislaţiei în vigoare.

Planul de conturi conţine 7 clase: Clasa 1- Active, Clasa 2- Obligaţiuni, Clasa 3- Capital

şi rezerve, Clasa 4- Venituri, Clasa 5- Cheltuieli, Clasa 6- Conturi condiţionale, Clasa 7- Conturi

memorandum.

Conturile claselor “Active” şi “Cheltuieli” sînt active, conturile claselor “Obligaţiuni”,

“Capital şi rezerve”, “Venituri” sînt pasive, cu excepţia contra - conturilor. Conturile din clasa

„Active” prevăzute în planul de conturi sunt ordonate în funcţie de descreşterea lichidităţii.

Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, iar în grupe a conturilor aparte este

folosit principiul ierarhic. Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul

sistemului de notaţii numerice din patru cifre: Prima cifră a numărului contului reprezintă

apartenenţa la clasa contului respectiv.A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului care

include conturi cu apartenenţa economică omogenă. A patra cifră reprezintă obiectul concret al

evidenţei.

În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea,

pentru a evita divizarea conturilor avînd conţinut general economic, unele grupe includ un număr

mai mare de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se includ conturile care (ar fi trebuit raportate

la diferite grupe.

Evidenţa pe conturile primelor cinci clase (conturi de bilanţ) se efectuează după metoda

partidei duble, care reprezintă modul de reflectare a operaţiunilor economice şi evenimentelor în

expresie valorică concomitent în debitul unui cont şi creditul altui cont a aceleiaşi sume.

Evidenţa pe conturile extrabilanţiere (condiţionale şi memorandum) se efectuează

după metoda partidei simple, care reprezintă modul de reflectare unilaterală a operaţiunilor

economice.22

Conturile condiţionale sînt destinate pentru evidenţa obligaţiunilor ce depind de anumite

circumstanţe eventuale. După destinaţia operaţiunii efectuate conturile condiţionale se

divizează în conturi debitoare şi creditoare. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunilor în

debitul/creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă.

Conturile memorandum sînt destinate pentru evidenţa valorilor şi documentelor

importante în activitatea băncii sau consemnate la aceasta. Evidenţa pe conturile memorandum

se ţine după metoda intrare - ieşire.

Conturile clasei 1 „Active” sînt conturi de activ şi reprezintă suma tuturor activelor

materiale şi nemateriale deţinute de bancă. Soldurile conturilor de activ sînt debitoare, excepţie

făcînd contra - conturile care sînt conturi de pasiv şi au sold creditor. În cazuri excepţionale

unele conturi aferente reevaluării pot avea sold negativ.

Conturile clasei 2 „Obligaţiuni” sînt conturi de pasiv şi reprezintă suma tuturor

obligaţiunilor băncii aferente activităţii economico-financiare. Soldurile conturilor de obligaţiuni

sînt creditoare, excepţie făcînd contra conturile care sînt conturi de activ şi au sold debitor.

Mişcările pe conturile de obligaţiuni în vederea micşorării soldului pot fi făcute doar de bancă,

excepţie făcînd conturile curente şi de depozit ale clienţilor, ale căror ieşiri din cont sînt făcute la

indicaţiile şi cerinţele clienţilor sau în cazurile prevăzute de legislaţie şi de contract.

Conturile clasei 3 „Capital şi rezerve” sînt conturi de pasiv şi reprezintă suma tuturor

mijloacelor care aparţin acţionarilor băncii. Soldurile conturilor de capital şi rezerve sînt

creditoare, cu excepţia contra - conturilor care sînt conturi de activ şi au sold debitor. Totodată

conturile de profit/pierderi pot avea sold creditor şi sold debitor.

Conturile clasei 4 „Venituri” sînt conturi de pasiv şi reprezintă suma tuturor veniturilor

obţinute în activitatea economico- financiară a băncii pe parcursului anului de gestiune. Soldurile

conturilor de venit sînt creditoare, cu excepţia conturilor grupei de venituri/pierderi care pot

avea atît sold creditor în caz de obţinere a veniturilor, cît şi sold debitor în cazul suportării

pierderilor. De asemenea, în cazuri excepţionale (stornarea veniturilor aferente creditării în cazul

trecerii creditelor în stare de neacumulare) unele conturi aferente veniturilor din creditare

(dobînzi şi comisioane) pot avea sold debitor

Conturile clasei 5 „Cheltuieli” sînt conturi de activ şi reprezintă suma tuturor cheltuielilor

suportate în activitatea economico- financiară a băncii pe parcursul anului de gestiune. Soldurile

conturilor de cheltuieli sînt debitoare.

Conturile clasei 6 „Conturi condiţionale” sînt destinate pentru evidenţa obligaţiunilor ce

depind de anumite circumstanţe eventuale. Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în

conturi debitoare şi creditoare după destinaţia operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin

înscrierea operaţiunilor la debitul/creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilitatea

23

inversă. Metoda dublei înscrieri nu se aplică. Astfel, conturile condiţionale nu corespondează cu

nici un cont.

Conturile clasei 7 „Conturi memorandum” sînt destinate pentru evidenţa extrabilanţieră a

valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la aceasta. Evidenţa

se ţine prin înscrierea operaţiunilor la intrare şi ieşire. Metoda dublei înscrieri nu se aplică.

Astfel conturile memorandum nu corespondează cu nici un cont.

Băncile autorizate, de sine stătător, elaborează procedurile interne de reflectare în

evidenţa contabilă a băncii a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu prevederile

Planului de conturi şi a legislaţiei în vigoare.

Capitolul III. Resursele băncii, modul formării lor

Resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii, resurse atrase şi resurse împrumutate.

Resursele proprii ale băncii sunt constituite din capital subscris de acţionari şi din beneficiile

distribuite şi înglobate în diferite fonduri de rezervă sau de risc, plus profitul anului în curs, şi

anilor trecuţi şi fondurile constituite de bancă. Deţinerea capitalului propriu contribuie în mare

măsură la asigurarea stabilităţii băncii şi a eficienţei activităţiie ei.

Resursele proprii ale băncii sunt formate din:

Capitalul social ( acţionar ), se formează în urma atragerii mijloacelor băneşti prin

emisiunea acţiunilor băncii şi plasarea acestora din urmă. Suma totală a acestuia depinde de

numărul de acţiuni plasate. Mărimea aporturilor făcute de către acţionari este determinată de

actele de constituire a băncii și de actele normative elaborate de Banca Națională, care prevede

că aportul unui fondator nu trebuie să depăşească 35 % din capitalul acţionar, iar numărul

fondatorilor să nu fie mai mic de 3 persoane. Ca fondatori ai băncii nu pot fi întreprinderi cu

balanţe nelichide deasemeni lucrătorii puterii de stat Majorarea marimii capitalului social se

efectuează prin mărirea valorii nominale a unei acţiuni, precum şi prin mărirea numarului de

acţiuni (emisiune de noi acţiuni). Micşorarea capitalului social poate fi efectuată prin micşorarea

valorii nominale a unei acţiuni sau prin răscumpărare unei părţi din acţiunile deja plasate.

Capitalul acționar a crescut în anul 2012 cu 493 mil. Lei, din care 230 mil. Lei reprezintă

impactul trecerii băncii la Standardele Internaționale de raportare financiară. La 31 decembrie

2012 capitalul băncii constituia 1,466 mil. Lei.

Fondurile proprii de rezervă ( Capitalul de rezervă ) în scopul asigurării îndeplinirii

obligaţiunilor sale faţă de clientelă banca crează un fond de rezervă. Mărimea acestui fond

trebuie să constituie nu mai puţin de 15% de la mărimea capitalului social al băncii. Acesta se

24

formează din profitul net al băncii, care reprezintă de fapt rezultatul financiar al băncii după

impozitare. Formare fondului de rezervă se face treptat prin defalcările anuale din profitul net al

băncii, pînă la mărimea prevăzută de statut, însă care conform prevederilor BNM nu trebuie să

fie mai mici de 5%. Capitalul de rezervă este plasat de către bancă în active cu lichiditate înaltă,

care asigură utilizarea lor în caz de necesitate. Aceste cazuri sunt: plata dividendelor fixe la

acţiunile privelegiate; completarea fondului de risc; plata dobînzilor la depozite în cazul

insuficienţei beneficiului băncii.

Capitalul de rezervă nu poate fi distribuit acţionarilor. La data de 31 decembrie 2011 capitalul de

rezerva era completat în mărime de 5.8%.

Profitul nerepartizat, o altă componentă a capitalului reprezintă suma profitului acumulat

în procesul activităţii financiare care rămîne la dispoziţia băncii. Aceste mijloace se utilizează

pentru plata dividendelor, plata impozitelor şi pentru formarea fondului de rezervă. Soldul

profitului nerepartizat sunt resursele băneşti rămase la dispoziţia administraţiei şi acţionarilor

băncii după plata impozitelor şi dividendelor, şi care se utilizează conform planurilor băncii,

crearea fondurilor de stimulare economică.

În anul 2012, BC „Victoriabank” S.A. a obținut un profit de 220,7 mil. Lei, cu peste 16,4%

mai mult decît obiectivele stabilite în planul de afaceri și 37,3 peste nivelul înregistrat în 2011.

Fondurilor create de bancă pentru asigurarea stabilităţii financiare şi beneficiului apărut

din activitatea băncii au diverse scopuri dintre care:

1. fondul statutar – reprezintă numărul acţiunilor emise şi cumpărate de acţionari la valoarea lor

nominală;

2. fondul de rezervă –trebuie să constituie 25% din capital statutar. El se utilizează la plata

dividendelor la acţiunile priveligiate şi dobînzilor pentru obligaţiuni în cazul în care în perioada

curentă banca nu a înregistrat profit şi este format din: profit pînă la impozitare (băncile se

străduie ca mărimea lui să depăşească minimul necesar, este format din contul defalcarilor din

beneficiu după impozitare în marimea stabilită de Adunarea generală a acţionarilor.;

3. fondul de risc – este creat pentru acoperirea pierderilor posibile, cauzate de nerambursarea

creditelor acordate de către bancă, în cazul când creditul este considerat irecuperabil, el este trecut

la scăderi din contul fondului de risc;

4. datoriile subordonate – reprezintă obligaţiuni neasigurate pe termen scurrt, se numesc

subordonate din cauza că există o subordonare în procesul de lichidare a băncii, adică se vor

rambursa mai întîi datoriile faţă de creditori şi deponenţi, în a doua instanţă creditorii care au

cumpărat acţiunile neasigurate şi în a treia instanţă datoriile faţă de acţionari.

Conform regulamentului cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc capitalul

normativ total include suma totală a următoarelor: Capitalul de gradul întâi plus Capitalul de

25

gradul doi Minus: Cotele de participare în capitalul altor bănci, care deţin licenţa Băncii

Naţionale a Moldovei.

La rîndul lor capitalul de gradul I include: suma totală a următoarelor:

a) Acţiuni ordinare;

b) Acţiuni preferenţiale cu dividende nefixate şi acţiuni preferenţiale cu dividende fixate

necumulative emise cu termen nelimitat;

c) Surplus de capital;

d) Profitul nedistribuit şi rezervele obţinute sau majorate ca rezultat al distribuirii profitului;

minus suma totală a următoarelor:

e) Mărimea necompletată a reducerilor pentru pierderi de la credite şi leasing financiar

(fondul de risc);

f) Active nemateriale nete.

Capitalul de gradul doi este componenta suplimentară a capitalului normativ total şi include:

a) Acţiuni preferenţiale cumulative şi parţial cumulative cu scadenţă nefixată;

b) Surplusul de capital atribuit acţiunilor preferenţiale cumulative şi parţial cumulativ

inclusiv acţiunilor preferenţiale convertibile în acţiuni ordinare sau în alte clase de acţiuni

preferenţiale;

c) Datoriile subordonate cu scadenţă nefixată;

d) Datorii subordonate cu scadenţă şi acţiunile preferenţiale, răscumpărare şi/sau

convertirea cărora este prevăzută prin decizia de emitere a lor minus marimea capitalui de

gardul II care depășește capitalul de gradul I

Capitalul minim necesar , reprezintă suma minimă necesară pe care banca este obligată să o

depoziteze şi să o menţină la BNM pentru a efectua activităţi financiare. B.C. „ Victoriabank ”

fiind de 200 mln lei.

Coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc serveşte la .evaluarea suficienţei

capitalului. ponderat la risc, unde capitalul normativ total reprezintă numărătorul, iar activele

ponderate la risc reprezintă numitorul:

(1)

Băncile trebuie să deţină şi să menţină coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc

în mărime de cel puţin douăsprezece procente (12.0%).

La 31 decembrie 2011 și 31 decembrie 2010 Victoriabank a respectat coeficientul

suficienţei capitalului conform prevederilor legislative în vigoare.

26

Pentru evidenţa formării şi utilizării capitatului de rezervă al băncii constituit în

conformitate cu legislaţia este utilizat contul 3502. În creditul contului se înregistrează suma

formarii (majorării) capitalului de rezervă. În debitul contului se înregistrează utilizarea

capitalului de rezervă pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social.

Soldul contului este creditor şi reprezintă volumul surplusului de capital.

Contul 3507 este destinat pentru evidenţa rezervelor create în conformitate cu decizia

adunării generale a acţionarilor sau consiliului băncii, cu actele normative sau recomandările

BNM.

În creditul contului se înregistrează suma prelevărilor din profit în rezervele prevăzute de

statut.

În debitul contului se înregistrează suma utilizării altor rezerve cu scopul de a:

- plăti dividende;

- majora capitalul social;

- acoperi pierderile;

- reduce contul de alte rezerve.

Soldul este creditor şi reprezintă volumul altor rezerve.

Contul 2808 este destinat pentru evidenţa dividendelor calculate către plată, dar care nu

au fost plătite încă acţionarilor.

În creditul contului se înregistrează suma dividendelor calculate către plată. În debitul

contului se înregistrează plăţile efectuate. Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile

privind dividendele ce urmează să fie plătite.

Dividendele spre plată se înregistrează după aprobarea de către Adunarea generală anuală

a acţionarilor Băncii. Plata dividendelor se efectuează sub formă de mijloace băneşti sau sub

formă de acţiuni. Sursa de achitare a dividendelor este venitul net al băncii după achitarea tuturor

impozitelor (profit).

Resursele atrase în dependenţă de caracteristica acestora avem:

► Resurse depozit în componenţa acestora se includ conturile curente ale agenţilor

economici şi ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi publice, ale altor bănci şi

Trezoreriei statului, depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice,

certificatele de depozit, depozite ale instituţiilor financiare internaţionale, depozitele băncilor

corespondente, sumele în tranzit între unităţile băncii.

► Resurse nondepozit, pe aceste banca le poate cumpăra în cazul lipsei de lichiditate, ca de

exemplu împrumuturile de la BNM, de pe piaţa interbancară de la alte bănci, vînzarea unor hîrtii

de valoare de stat sau corporative, emiterea obligaţiunilor şi a cambiilor bancare.

27

Depozitele, banca stabileşte de sine stătător condiţiile de efectuare a operaţiunilor cu

depozitele populaţiei. Primirea depozitelor se efectuează în baze contractuale. Depozitele se

primesc pe numele unei anumite persoane. Suma minimă se stabileşte de către bancă. Banca

plăteşte dobînzi la depozite în conformitate cu clauzele stipulate în contract.

Victoriabank oferă o serie de depozite cu condiţii care să satisfacă necesităţile fiecăruia

(Anexa 4). 

În anul 2012 soldul total al depozitelor s-a majorat față de anul precedent cu 1,4285.5 mil.

Lei. Astfel, la situația din 31 decembrie 2012, Victoriabank al treilea an consecutiv ocupă poziția

de lider pe sistemul bancar în privința soldului depozitelor gestionate, atingînd cota de piață de

20,6 %.

Figura 1. Evoluția soldurilor de depozite

Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA

Identificăm următoarele tipuri de depozite:

1. în dependenţă de categoria deponenţilor: - persoane fizice - persoane juridice.

2. în dependenţă de condiţiile contractuale: - la vedere - la termen - de economii.

Depozitul la vedere – are următoarele caracteristici: mijloacele pot fi depuse în cont şi

retrase fără preaviz , pe baza acestor conturi pot fi eliberate cecuri, pot fi retrase atît sub formă de

numerar cît şi prin virament, deținătorul contului va plăti un comision în sumă fixă lunar sau

pentru fiecare cec emis, banca comercială este obligată să menţină la banca centrală rezerve mai

mari pentru depozitele la vedere faţă de cele la termen.

Depozitele la termen: aceste conturi nu sunt destinate pentru efectuarea decontărilor şi în baza

lor nu se sliberează cecuri , mijloacele pe aceste conturi circulă foarte încet, mijloacele de pe aceste

28

conturi pot fi retrase doar după preaviz, rata dobînzii e mai mare decît la depozitele la vedere şi de

multe ori Banca Centrală stabileşte limita maximă a ratei dobînzii, pentru acest tip de depozite,

norma rezervelor obligatorii este mai mică comparativ cu depozitele la vedere.

Depozitele la termen pot fi de 2 tipuri:

1. depozite la termen propriu-zise - se depun bani în cont pe un anumit termen prestabilit şi

după expirarea termenului, depozitul se consideră la vedere;

2. depozite la termen cu preaviz - se depun mijloace în cont, şi după expirarea contractului se

consideră contractul reperfectat, de aceea în cazul în care clientul doreşte să retragă banii, el trebuie

să înştiințeze banca.

Modul de deschidere a conturilor de depozit este următoarea: pînă la deschiderea contului

de depozit, colaboratorul Băncii trebuie să-l facă cunoscut pe deponent cu condiţiile depozitului ,

să stabilească clauzele contractului. Deponentului i se deschide un cont de depozit, prin

întocmirea cererii de deschidere a contului de depozit conform modelului stabilit (Anexa 3) și

prezentarea actului de identitate dacă anterior nu l-a avut. Dacă depunerea se efectuează în

numerar, deponentul înfăptuieşte avizul de introducere a banilor în numerar , iar în caz de

transfer din alte conturi din Bancă – o cerere de transfer. Colaboratorul Băncii perfectează

contractul de depozit (Anexa 5) în două exemplare, înregistrîndu-l în registrul de evidenţă a

contractelor de depozit. Dacă beneficiarul contului doreşte ca contul lui să fie alimentat automat

îndeplineşte mandatul de alimentare automată a contului său. Deponentul semnează contractul,

depune banii în casieria Băncii după ce primeşte un exemplar al contractului de depozit, semnat

de persoana împuternicită şi legalizat prin ştampila Bancară a subdiviziunii, iar dacă clientul

doreşte să retragă mijloacele băneşti din contul de depozit îndeplineşte cererea de reziliere a

contractului de depozit.

La începutul zilei operaţionale, colaboratorul băncii selectează contractele cu termen de

expirare în ziua respectivă , pregăteşte notele de contabilitate pentru efectuarea operaţiunilor de

restituire a depozitelor. Dacă în cursul zilei deponentul s-a adresat cu cererea de prelungire a

depozitului, nota de contabilitate se anulează şi se perfectează din nou contract de depozit. La

încheierea zilei operaţionale, colaboratorul băncii face totalurile pe operaţiuni, verifică datele din

documente cu cele din bilanţ.

Dobînda la depozite se calculează în ultima zi bancară a lunii şi în ziua expirării termenului

contractului şi se transferă la contul indicat în contract. Dobînda se calculează începînd cu ziua

intrării mijloacelor băneşti în contul de depozit pînă la data expirării contractului. Data expirării

contractului nu se include. Formula de calcul:

D= S∗Rd∗T360∗100

, (2)

29

unde

D-suma dobînzii;

T-perioada (zile) pentru care se calculează dobînda;

S- suma costului de depozit;

Rd- rata dobînzii.

Banca propune dobînzi capitalizate la depozite pentru atragerea resurselor bănești libere.

Reprezentant al deponentului este persoana care are procură eliberată de deponent, prin care

poate dispune de suma depozitului şi de dobînda la el. Deponentul are dreputul de a indica

Băncii persoanele cărora urmează să le fie restituit depozitul în cazul decesului lui, perfectînd o

dispoziţie testamentara în două exemplare. Această dispoziţie se semnează în prezenţa

colaboratorului Băncii, indicînd data ,luna şi anul perfectării.

La rezilierea anticipată a contractului de 3, 6, 12, 24 luni Banca restituie suma depozitului

şi 30% din dobînda calculată. La depozitele de 3 ani – 50%.

În baza art.17 din Legea cu privire la BNM, nr.548-XIII din 21 iulie 1995, Banca Naţională

a Moldovei stabileşte băncilor cerinţe  de menţinere a rezervelor obligatorii. Rezervele

obligatorii (RO) reprezintă nivelul minim al rezervelor pe care o bancă autorizată trebuie să le

deţină la BNM. Rezervele obligatorii se stabilesc în scopul influenţării asupra cererii de bani de

scurtă durată şi respectiv asupra ratei de dobîndă pe termen scurt.

Băncile menţin rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi valută străină (dolari

SUA şi Euro) în conturi deschise la Banca Naţională a Moldovei, constituite din mijloacele

atrase în valutele respective, reflectate în bilanţurile băncilor în conturile din clasa II 

„Obligaţiuni”, la o normă stabilită de Consiliul de administraţie al BNM.

Ratele aplicate de către BNM la efectuarea plăţii pentru menţinerea rezervelor obligatorii

se stabilesc şi se modifică de către Consiliul de administraţie al BNM pentru anii 2011, 2012

aceasta normă a fost de 14%.

La data de 31 decembrie 2011 soldul în contul curent deschis la BNM era în suma de

MDL’000 417.454 (31 decembrie 2010: MDL’000 196.123). Soldul rezervat în conturile

rezervelor obligatorii în USD şi EUR a constituit USD’000 11.794 şi EUR’000 21.519 respectiv

(31 decembrie 2010: USD’000 7.398 şi EUR’000 11.317).

Dobânda oferită de către BNM pentru soldurile conturilor rezervelor obligatorii, a variat pe

parcursul anului 2011 între 0.09% şi 0.15% pe an, la rezervele în valută străină, şi între 4.81% şi

7% la rezervele în MDL (pe parcursul anului 2010: 0.18% - 0.39% pe an la rezervele în valută

străină şi 2% - 4% la rezervele în MDL).

Rezervele obligatorii deţinute la conturi curente în Banca Naţională pot fi folosite de către

Bancă în operaţiunile sale zilnice.

30

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar garantează, în condiţiile şi în limitele

prevăzute de Legea nr.575-XV din 26.12.2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice

în sistemul bancar, depozitele în moneda naţională şi în valută străină deţinute de rezidenţi şi

nerezidenţi persoane fizice în băncile autorizate.

Fondul garantează depozitele ce au forma unui sold creditor care rezultă din fondurile

existente în conturile persoanelor fizice sau din situaţii tranzitorii create prin operaţiuni bancare,

ce urmează a fi restituit de către bancă în condiţii legale şi contractuale aplicabile, precum şi cele

ce au forma unei datorii către o persoană fizică, reprezentată printr-un titlu de creanță emis de

bancă. Informaţiile privind tipurile de depozite (operaţiuni bancare) garantate se găsesc în

materialele destinate informării publicului despre serviciile acordate de către bancă.

Plafonul de garantare a depozitelor este 6 000 lei moldoveneşti, indiferent de numărul şi

mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la bancă.

Creditele interbancare, reprezintă o metodă de atragere şi plasare a mijloacelor temporar

libere care aparţin instituţiilor de creditare . Aceste credite pot fi :

centralizate – acordate de BMN;

descentralizate – preluate de la alte bănci comerciale.

Piaţa resurselor creditare interbancare se deosebesc de alte segmente ale pieţii financiare

prin universalitatea deservirii necesităţilor bancare. Acest segment este cea mai operativă sursă

pentru menţinerea lichidităţii băncilor, pentru completarea conturilor corespondente şi pentru

efectuarea operaţiunilor active pe alte segmente ale pieţii financiare.

Subiecţi ai pieţii creditelor interbancare sunt: Banca Naţională a Moldovei; Băncile

Comerciale; Alte instituţii financiare care posedă autorizare de efectuare a operaţiunilor

corespunzătoare.

La baza acestor relaţii stă evaluarea băncii debitoare în calitate de subiect al relaţiilor

creditare. În acest caz o importanţă deosebită o au relaţiile de corespondenţă între banca

debitoare şi cea creditoare. La determinarea sumei creditului, banca creditoare ia în consideraţie

mărimea capitalului social a băncii debitoare. Creditele interbancare pot fi acordate cu sau fără

asigurare . Mai răspîndite sunt acordurile creditare care conţin condiţiile de asigurare. De obicei,

asigurare pentru creditul interbancar serveşte: Patrimoniul debitorului; Mijloacele băneşti din

contul corespondent; Mijloacele băneşti din casă.

Creditele centralizate sunt credite preluate de la BNM din care fac parte:

1. facilități permanente de creditare acoradate în lei;

2. credite de Lombard;

31

3. acordarea creditelor sub forma operațiunilor REPO.

Creditele directe – sunt acordate de BNM., în scopul alocării acestora cooperativelor de

construcţie a locuinţelor, în complexul agro-industrial şi în alte sectoare ala economiei de

importanţă majoră. Pe parcursul anului 2011 rata dobînzii la împrumutul BNM a constituit 7%

anual. Împrumutul pe termen lung de la Banca Naţională al băncii este scadent în 2015 şi poartă

o dobândă de 5% (2009 și 2010 - 5.0%).

Banca Naţională a Moldovei acordă facilităţi de creditare băncilor care au încheiat cu Banca

Naţională a Moldovei: contract de acordare a facilităţilor permanente de creditare; contract

privind participarea la Sistemul de Înscrieri în conturi al Băncii Naţionale a Moldovei şi

acordurile adiţionale respective.

Contractul de acordare a facilităţilor permanente de creditare se încheie pe o perioadă

nelimitată de timp.

Creditul overnight – este un credit cu pe termen ultrascurt, care se acordă peste noape în

scopul menţinerii rezervelor obligatorii. Acesta se acordă în lei moldoveneşti. Pentru ca banca să

poată beneficia de asemenea credit, ea trebuie să îndeplinească unele condiţii ca: încheierea unui

contract între BNM şi bancă, să nu aibă restanţe la creditele de lombard şi să dispună de garanţii

bune (HVS). Achitarea acestui credit precum şi a dobînzii aferente se face prin ordinul de plată

din contul Loro al băncii.

Credit intraday este un credit sub formă de trageri în descoperit de cont (overdraft) pe

conturile de decontare ale băncilor, acordat de BNM pe parcursul zilei operaţionale pentru

asigurarea efectuării plăţilor curente în termen, garantat cu valori mobiliare amanetate BNM.

Facilitatea de lombard – reprezintă o formă de creditare pe o perioadă de 5 zile şi constă în

cumpărarea de către BNM a activelor eligibile ale băncii la un preţ determinat, iar mai apoi la un

preţ de răscumpărare stabilit de BNM banca le răscumpără. Scopul acestui credit este de

menţinere a lichidităţii. În categoria activelor eligibile se clasifică VM de stat, dematerializate

emise de Ministerul Finanţelor în monedă naţională, eligibilitatea acestora depinde de termenul

de scadenţă a lor. Pentru a putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie să încheie un

contract cu BNM pe o perioadă nelimitată de timp.

Operațiunile REPO reprezintă operațiuni de vînzare a valorilor mobiliare de stat cu

răscumpărarea ulterioară a acelorași valori la o dată anumită sau la vedere la un preț anumit

stabilit la data vînzării.

Creditele descentralizate - Creditele procurate de la alte bănci

32

Aceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lichiditate.Băncile comerciale preiau astfel

de credite nu în scopul formării rezervelor minime obligatorii, dar pentru administrarea

lichidităţii şi obţinerea profitului.Ele pot fi preluate de la băncile autohtone cît şi de la organisme

financiare internaţionale. Creditele interbancare sunt acordate în baza unor contracte încheiate

între bănci, care la rîndul său sunt încheiate în baza unor convenţii generale ale băncilor privind

colaborarea pe piaţă. Un factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt

relaţiile de corespondenţă între bănci. Creditele interbancare atrase de pe piaţa interbancară

naţională, ca regulă sunt pe termen scurt, scopul acestora fiind lichiditatea, iar cele de pe piaţa

internaţională au scopul strategice ca majorarea capitalului şi creditarea diferitor ramuri ale

economiei, acestea fiind pe termen lung. Rata dobînzii la creditele interbancare este mai mare

decît la depozite. Aceste credite necesită acoperire, deoarece sunt privite ca oricare alte credite ce

încorporează în sine un anumit grad de risc.

Victoriabank a preluat credite descentralizate:

Împrumuturile de la Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova pentru diverse proiecte

agricole sunt finanţate de Banca Mondială, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare şi Fondul

Internaţional pentru Dezvoltare în Agricultură. Scopul acestui împrumut este de a finanţa

anumite proiecte agricole. Pe parcursul anului 2011 rata dobânzii la aceste împrumuturi a variat:

MDL 7%-10.25%; USD 0.75% - 2.15%, EUR 1.8% - 3.2% (2010: MDL 2.75%-11.9%; USD

0.75% - 2.14%, EUR 1.95% - 2.10%). Aceste împrumuturi nu sunt asigurate cu gaj.

În cursul anului 2011, Banca a rambursat la scadență împrumutul obţinut de la Corporaţia

Financiară Internaţională („CFI”) – linia de credit destinată finanţării întreprinderilor mici şi

mijlocii.

Creșterea soldului alți creditori la 31 decembrie 2011 față de 31 decembrie 2010 se datorează

contractării unui împrumut pe termen scurt de la Banca Comercială Română Chişinău S.A., în

sumă de USD’000 2.000, echivalentul al MDL’000 23.430 la 31 decembrie 2011. Împrumutul

poartă o dobândă de 5% p.a. și este rambursabil pe 30 ianuarie 2012.

33

CAPITOLUL IV. MODUL DESCHIDERII, MODIFICĂRII ȘI ÎNCHIDERII

CONTURILOR LA BANCĂ

Contul bancar poate fi privit sub 4 aspecte:

Aspect contabil – este un mod de evidenţă a operaţiunilor efectuate în relaţiile Bancă –

Client;

Aspect juridic – o convenţie încheiată între Bancă şi Client referitor la spectrul operaţiunilor

acordate de bancă şi beneficiate de client, în scgimbul unor dobînzi percepute ( de Bancă sau client

după caz ) sau în schimbul comisioanelor;

Contul bancar se prezintă sub forma unui instrument de plată sub forma următoarelor

operaţiuni: - încasări, - plăţi.Totodată contul bancar poate fi privit sub formă de garanţie ( în cazul în

care clientul solicită băncii o operaţiune forte riscantă atunci banca impune/solicită clientului

menţinerea unui anumit sold credita.

Cadrul legislativ al conturilor se bazează pe Regulamentul BNM cu privire la modul de

deschidere şi închidere a conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova din 25.11.2004.

Conturile bancare din cadrul B.C. „ Victoriabank ” au anumite principii în ceea ce privește

sistemul de codificare a conturilor, care de fapt este specifică tuturor băncilor. Codificare

contului se divide în două nivele: nivelul sintetic, este format din patru caractere ce indică clasa,

grupa, subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de către bănci trebuie să

fie aprobat de către BNM. Acest nivel al contului este standardizat pentru toate instituţiile

financiare şi conţine informaţii similare pentru toate băncile; nivelul analitic, este format dintr-un

număr de caractere ce poate varia, însă numărul maxim de caractere este de 12. Conţinutul

caracterelor din conturile analitice redau: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei, numărul

clientului, tipul clientului, indicatorul de valută ş.a.

Persoanele juridice sunt obligate să prezinte la bancă următoarele documente pentru

deschiderea unui cont curent:

34

1. Cererea de deschiderea contului (Anexa 3), care trebuie să fie semnată de

persoanele cu drept de semnătură(conducătorul, contabilul-şef). În cazul cînd nu se prevede

funcţia de contabil-şef conform legislaţiei se semnează doar conducătorul (proprietar);

2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat

sau de structurile teritoriale ale acesteia, acest act este prevăzut doar pentru persoanele juridice

care se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat.;

3. Copia documentului care confirmă înregistrarea de stat sau copia actului normativ

prin care se aprobă regulamentul sau statutul persoanei juridice. Acest act se prezintă de către

persoanele juridice care sunt înregistrate la alte organe de stat decît Camera Înregistrării de Stat;

4. Copia documentelor de constituire, statutul, regulamentele interne, contractul de

constituire ş.a. Acest act se prezintă de către persoanele juridice care sunt înregistrate la alte

organe de stat decît Camera Înregistrării de stat;

5. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

6. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, autentificate notarial, în

două exemplare;

7. Copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru

deschiderea contului;

În cazul cînd solicitantul în reţeaua sa posedă filialiale sau reprezentanţe pe lîngă setul de

documente enumerat mai sus, aceasta mai prezintă:

8. Demersul întreprinderii privind deschiderea contului curent pentru o filială sau o

reprezentanţă, unde se indică lista operaţiunilor autorizate spre efectuare din/în acest cont de

către subdiviziunea respectivă,precum şi alte date la cerea băncii;

Pentru deschiderea contului curent de către o instituţie publică finanţată din buget pe lîngă

lista prezentată mai sus cu excepția demersului întreprinderii privind deschiderea contului acesta

mai prezintă:

9. Autorizaţia eliberată de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau de către

direcţia generală de finanţe raională, sau de unitatea administrativ-teritorială;

Pentru deschiderea contului curent de către persoane juridice nerezidente pe lîngă lista prezentată

mai sus, prezintă (excepţie p.8,9,3):

10. Copia documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova şi/sau copia

documentului care confirmă înregistrat în ţara de origine;

Pentru deschiderea contului curent de către persoanele fizice care practică activitatea de

întreprinzător prezintă aceleaşi documente ca şi persoanele juridice.

Pentru deschiderea contului curent de către persoanele fizice care practică alt tip de activitate

decît cea de întreprinzător sunt necesare următoarele documente: cererea de deschidere a

35

contului; copia actului de identitate al persoanei ce prezintă documentele pentru deschiderea

contului; copia documentului care confirmă dreptul de a desfăşura activitatea; copia certificatului

de atribuire a codului fiscal; alte documente la cererea băncii. În cazul cînd nu se prevede

ştampila, se poate prezenta numai fişa cu specimenele semnăturilor, autentificate notarial, sau

semnăturile se vor executa în prezenţa funcţionarului bancar pe un formular elaborat de către

bancă.

În cadrul B.C. „ Victoriabank ” documentele prezentate de către clienţi pentru deschiderea

conturilor curente se păstrează în dosarul juridic, excepţie fiind actul de identitate, care se

restituie după recepţionarea informaţiei necesare, precum şi fişa cu specimene de semnături şi

amprenta ştampilei, deoarece acesta se păstrează în fişierele specializate ale contabilului-şef, sau

la o personă împuternicită, precum şi la executorul de conturi.

Cînd solicitantul unui cont curent doreşte deschiderea mai multor conturi, acesta poate

prezenta doar un set de documente, excepţie făcînd următoarele documente care se solicită în

mod obligatoriu pentru fiecare cont: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate.

După ce clientul a prezentat la bancă toate documentele necesare, analizîndu-le banca

încheie un contract de gestionare/deservire a contului curent.

Conturi provizorii, aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele juridice, iar pentru

deschiderea acestui cont la bancă se prezintă următoarele documente:

1. Cererea privind deschiderea contului;

2. Certificatul eliberat de Camera Înregistrării de Stat;

3. Decizia privind emisiunea valorilor mobiliare (la înfiinţarea societăţii pe acţiuni);

4. Copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea

contului.

Persoanele juridice după înregistrarea de stat a acestora, prin virament se face transferul din

contul provizoriu al acestuia în contul curent deschis, titularul de cont prezintă cererea de plată şi

fişa cu specimene şi cu amprenta ştampilei.

Conturi de depozit, pentru deschiderea conturilor de depozit sunt necesare documentele

spre prezentare analogice celor pentru deschiderea conturilor curente atît pentru persoanele

fizice, cît şi pentru cele juridice. Contul de depozit se deschide în baza unui contract (Anexa 4)

încheiat între bancă şi client, în care se va include: adresa titularului de cont; suma depozitului;

rata dobînzii; termenul de păstrare; modul de restituire a mijloacelor băneşti la expirarea

termenului.Gestionarea contului de depozit se face conform prevederilor contractului încheiat

preventiv între părţi.

Conturile de credit, acest tip de cont se deschide conform prevederilor legislative şi

reglementărilor de la BNM. Pentru deschiderea contului de credit este nevoie de prezentat la

36

bancă un set de documente care sunt stabilite de către bancă individual în dependenţă de tipul

creditului, tipul debitorilor, precum şi a altor factori. Acest set de acte este analogic celui pentru

deschiderea contului curent, însă plus documentele necesare pentru solicitarea creditului.

Conturile Loro, acest tip de cont poate fi deschis în lei moldoveneşti şi în valută însă după

unele criterii. În monedă naţională se deschid pentru: băncile autorizate la BNM; băncile

autorizate la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional al

Valorilor Mobiliare ale moldovei (DNVM); băncilor străine autorizate la băncile cu drept de

autorizare. În valută se deschid pentru: bancile autorizate la băncile cu drept de autorizare;

băncile străine autorizate la băncile cu drept de autorizare.

Pentru deschiderea conturilor Loro este necesar de prezentat următor set de documente,

excepţie fiind filialele din subordinea acestor bănci:

1. Cererea de deschidere a contului (Anexa 3);

2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;

3. Autorizaţia eliberată de BNM de a desfăşura activităţi financiare,atunci cînd contul se

deschide la altă bancă decît la BNM sau în cazul deschiderii contului la banca de

decontare BVM sau DNVM;

4. Copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare(în cazul cînd

banca desfăşoară activitate de brokeraj sau dealer) eliberată de CNVM, atunci cînd se

deschide contul la banca de decontare BVM şi DNVM.

5. Pentru băncile străine extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa

autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii bancare, emisă de organul supravegherii

bancare, împuternicit prin lege, din ţara de origine a băncii.

6. Pentru băncile străine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv, statutul,

regulamentul ş.a.;

7. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

8. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, autentificată notarial, în 2

exemplare;

9. Copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea

contului;

10. Fişa cu specimene şi amprenta ştampilei. Acest document se prezintă de către persoanele

juridice şi fizice ce desfăşoară activitate de întreprinzători sau alt tip de activitate. Fişa

este utilizată în scopul verificării de către lucrătorul bancar a autenticităţii semnăturilor şi

a ştampile pe documentele de plată şi de casă. Fişa include specimenele de semnături ale

persoanelor care sunt desemnate pentru gestionarea conturilor şi semnarea documentelor

de plată. Ea mai include amprenta ştampilei, numărul de cont, adresa completă a

37

titularuluide cont, şi codul fiscal. În caz de schimb a persoanei cu drept de semnătură, sau

a unor modificări, la bancă se prezintă o nouă fişă în care sunt indicate toate modificările,

fişa anulată se păstrează în dosarul juridic privind deschiderea conturilor. Iar în caz de

includere a unei noi persoane cu drept de semnătură, la bancă se prezintă o fişă cu

semnătura acestuia, autentificată notarial.

Suspendarea conturilor, această procedură presupune întreruperea derulării operaţiunilor

din contul titularului la decizia unor anumite instanţe de stat, în caz de supraîndatorare şi

neexecuţie a plăţilor către beneficiari.Suspendarea conturilor poate fi efectuată de către bancă

doar în cazul cînd există decizia instanţelor de judecată, dispoziţia inspectoratelor fiscale de stat

sau la decizia altor organe împuternicite cu acest drept.

Modificarea conturilor, această procedură reprezintă schimbarea numărului de cont la nivel

analitic şi/sau la nivel sintetic care poate fi efectuată în cazul cînd: se modifică planul de conturi

la nivel naţional; schimbarea denumirilor în datele personale; formei organizatorico-juridică a

titularului de cont, modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul; în alte

cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare. În cazul cînd banca efectuează schimări ale codului,

susţinute legislativ, este obligată să inforneze clientul cu cel mult 30 de zile pînă la survenirea

acestora. Pentru modificare contului în cazul lichidării întreprinderii la bancă se prezintă

hotărîrea privind lichidarea, fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de

lichidare autentificată notarial.

Închiderea conturilor poate fi:

1. Închiderea conturilor convenţională se aplică la conturile în care nu s-au efectuat mişcarea

mijloacelor băneşti în decursul a doi ani. Soldurile acestor conturi se consolidează într-un

cont separat centralizat prin perfectarea „Registrului de conturi bancare închise

convenţional”. Numerele conturilor închise convenţional nu se atribuie altor conturi deschise,

iar cele centralizate se deschid la acelaşi cont sintetic. Cînd clientul manifestă dorinţa de

continua relaţiile cu banca se deschide un cont nou, în caz contrar i se vor elibera mijloacele

băneşti în numerar integral numai cu permisiunea conducerii băncii, anume după acestă

operaţiune lucrătorul bancar poate face menţiunile în registrele respective de închiderea

definitivă a conturilor.

2. Închiderea definitivă a conturilor se poate efectua: În baza cererii titularului de cont; În baza

deciziei fondatorilor întreprinderii, organului care a constituit întreprinderea sau potrivit

stipulărilor menţionate în documentele de constituire a întreprinderii, însă numai în cazul

cînd acestea au împuterniciri speciale; În baza hotărîrii instanţei de judecată; În baza

achitării creditului; În baza restituirii depozitului.

38

Cînd se efectuează închiderea conturilor, titularul de cont este obligat să restituie carnetul

de cecuri neutilizate. Conturile bancare deschise pentru care nu a fost primită în termenele

prevăzute de legislaţie confirmarea autorităţilor fiscale privind luarea în evidenţă a contului se se

închide către bancă cu informarea ulterioară a titularului de cont. Dosarele ce conţin informaţiile

privind conturile închise se păstrează la bancă în arhivă.

Operatiunile bancare la conturile curente ale Clientului vor fi efectuate în modul şi în

temeiul documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, actelor normative ale BNM şi

prezentului contract. În cazul în care Banca şi Clientul vor conveni asupra utilizării sistemului de

plăţi electronice (“Personal.Bank”), relaţiile dintre părți vor fi reglementate suplimentar.

Trecerea la scăderi a mijloacelor din contul Clientului se efectuează în temeiul ordinului

de plată semnat de Client. Fac exceptie cazurile de percepere în mod incontestabil a mijloacelor

baneşti din conturile Clientului, stabilite de actele normative în vigoare.

Documentele de plata privind transferul de credit din contul Clientului se primesc spre

executare de către Bancă conform programului de lucru al băncii şi se execută cu data emiterii,

în limita soldului contului Clientului.

Înregistrarea în cont a mijloacelor baneşti se face fără limitarea sumei în ziua primirii

documentelor de plată corespunzatoare.

Depunerea şi eliberarea mijloacelor baneşti în/din contul Clientului se efectuează de către

Client sau reprezentanţii lui în temeiul documentelor de casă stabilite de actele normative ale

BNM.

39

CAPITLOLU V. OPERAȚIUNILE DE DECONTARE,EFECTUATE DE BANCA

COMERCIALĂ

Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare fără

a întrebuinţa moneda în forma sa concretă. Documentul de decontare reprezintă ordinul sau

cererea Întreprinderii întocmită pe suport material, dată Băncii cu scopul executării plăţii fără

numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum şi altor plăţi. Documentele de plată care se

utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar:

Ordinul de plată (Anexa 6) – este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl

deserveşte de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, pentru stingerea unei obligaţiuni

a plătitorului faţă de beneficiar. În baza ordinului de plată se pot efectua operaţiuni de plăţi

pentru mărfurile livrate, servicii prestate, lucrări executate, tranzacţii cu valori mobiliare de stat,

precum şi alte plăţi.termenul de valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi lucrătoare.

Ordinul de plată se întocmește în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată utilizat

pentru efectuarea transferului național și internațional în valută străină, elementele utilizate în

sistemele de plăți internaționale se completează într-o limbă straină, conform practicii

internaționale. În ordinul de plată nu se admit corectări și/sau ștersături.

Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 aprilie 2006, cu ultima

modificare în 14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:

Transfer ordinar, care este utilizat în copul efectuării tuturor plăților, care nu se referă la

bugetul public național și poate fi inițiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi

nemijlocit de banca în nume și pe cont propriu, precum și la transferarea sumelor încasate în

numerar de la persoanele fizice.

Transfer bugetar, utilizat în scopul efectuării plăților care se referă numai la bugetul public

național și poate fi inițiat atît de către clientul băncii cît și nemijlocit de banca în nume și pe cont

propriu, precum și la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.

40

Atît transferul ordinar cît și cel bugetar pot fi utilizate la date programate și sume fixe, fiind

numite transferuri programate, care se efctuează de bancă în numele titularului de cont bancar în

anumite intervale de timp conform contractului de mandat, în funcție de solicitarea clientului

transferul de credit poate fi efectuat în regim de urgență cu denumirea de transfer de urgent sau

în regim normal cu denumirea transfer normal.

Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul

acestuia se efectuează astfel:

1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată – transfer de credit;

2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;

3. prezentarea ordinului de plată în 2 exemplare la bancă;

4. verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor şi trecerea la scădere a sumei din

document din contul curent al plătitorului;

5. exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu extrasul din cont se transmite

plătitorului ca confirmare de efectuare a operaţiunii;

6. în baza exemplarului 1, rămas la bancă prin sistemul SAPI se tansmite la BNM.

7. după verificarea corectitudinii îndeplinirii ordinului de plată suma din contul

corespondent al băncii plătitoare (BP) se trece la contul corespondent al băncii

beneficiare (BB) ;

8. transmiterea informaţiei şi a documentelor de plată la BB;

9. BB scoate la imprimantă 2 exemplare a ordinului de plată şi în baza unui exemplar

trece suma din document în contul beneficiarului şi-l coase în mapa cu documentele

zilei;

10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare

de înscriere sumei în cont.

Ordinul de plată trezorerial – se utilizează pentru plata impozitelor şi taxelor în veniturile

bugetului de stat, şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,transferul mijloacelor băneşti în

fondurile extrabugetare, precum şi la efectuarea altor plăţi. Termenul de valabilitate a dispoziţiei

de plată/ dispoziţiei de plată trezorerială privind prezentarea de către emitent la banca plătitoare

este de o zi lucrătoare.

Cererea de plată (Anexa 7)– reprezintă cererea benefeciarului înaintată plătitorului de a

plăti o anumită sumă de bani pentru marfa livrată, serviciile prestate, precum şi la achitarea

cambiilor şi efectuarea altor plăţi stipulate în contract. Are un timp de procesare mai îndelungat

ca în cazul dispoziţiei de plată, deoarece necesită procesarea documentelor în sens dublu.

Termenul de valabilitate a cererii dispoziţiei de plată este un an de zile de la data emiterii.

41

Cererea dispoziţiei de plată acceptată de către plătitor şi neachitată în termen reprezintă un

document de executare silită. Primirea documentelor de decontare de la întreprinderi se

efectuează de către Bancă pe parcursul zilei operaţionale.

Debitarea directă este o modalitate fără numerar, care se face prin debitarea de către banca

plătitoare (BP) a contului plătitorului la suma din cererea de plată şi creditarea de către banca

beneficiară (BB). Debitarea directă se face în baza mandatului de debitare directă care se

întocmeşte în 3 exemplare. Iar creditarea contului beneficiarului, se efectuează în baza

angajamentului privind debitarea direct încheiat între beneficiar şi banca sa în 2 exemplare.

1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată –debitare directă;

2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;

3. prezentarea cererii de plată la BB;

4. transmiterea documentului de plată la BB;

5. BNM prin SAPI transmite informaţia la BP;

6. BP scoate la imprimantă 2 exemplare a documentului de plată , verifică dacă în contul

plătitorului sunt suficiente mijloace băneşti în caz că aceste sunt, trece la scădere suma

dată din contul plătitorului;

7. transmiterea exemplarului 2 împreună cu extrasul din contul plătitorului, plătitorului ca

confirmare de efectuare a operaţiunii;

8. transmiterea informaţiei despre efectuarea operaţiunii la BB;

9. în bauza unui exemplar al documentului de plată BB înscrie suma dată în contul

beneficiarului prin înregistrarea ( Dt 1031; Ct 2224);

10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de

înscriere a sumei date în contul său.

Ordinul incaso (Anexa 8) - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a

mijloacelor băneşti de la debitori conform prevederilor actelor normative în vigoare şi

documentelor de executare silită, cît şi a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc., cu

excepţia perceperii în/din contul bancar al unităţii Trezorăriei de stat.

Ordin incaso trezorerial - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a

mijloacelor băneşti(restanţe ale contribuabililor la impozite şi taxe, alte plăţi obligatorii în

bugetul public naţional etc.) în contul bancar trezorerial al unităţii Trezoreriei de Stat.

Ordinul incaso se emite în limba de stat şi se înaintează atît la contul deschis în lei

moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în dependenţă de contul şi valuta indicată

în ordinul incaso se prezintă nemjlocit de către emitent sau de persoana împuternicită a acestuia

la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii.

Ordinul incaso se emite:

42

a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de

beneficiar;

b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a

emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.

Banca emitentului aplică mențiunile necesare pe ordinal incaso, și în aceeași zi remite

pentru executare băncii plătitoare. Banca plătitoare accept spre execturare ordinal incaso dacă

sunt respectate următoarele condiții:

este emis de pesoane abilitate prin lege

sunt întocmite în conformitate cu cerințele reglementate

este însoțit de originalul documentului excutoriu și informațiile din ordinal incaso

corespund cu acesta

sunt aplicate semnătura și amprenta ștampilei băncii în care se deservește emitentul

mijlocele bănești din cont sunt suficiente pentru executarea totală/parțială a sumei

înscrise în ordinal incaso și disponibile pentru a fi utilizate.

Pe ordinal incaso banca plătitoare aplică mențiunile necesare și trece la scăderi suma totală

sau parțială înscrisă în ordinal incaso în ziua primirii acestuia spre executare. Un exemplar se

include în dosarul băncii plătitoare, al doilea exemplar și copia documentului executoriu se remit

plătitorului cu extrasul de cont bancar, al treilea exemplar se remite băncii în care se deservește

emitentul împuternicit cu dreptul de a emite ordinal incaso în numele unei terțe personae pentru a

fi prezentat emitentului.

Acreditivul este un instrument de plată fără numerar, care asigură sumă necesară pentru

efectuarea plăţilor de către debitori. Acestă formă de plată reprezintă un angajament prin care

banca emitentă din numele clientului său efectuează o operaţiune de plată contra documentelor

prezentate de către beneficiar sau autorizează o altă bancă să efectueze această plată. B.C.

„Victoriabank ”, SA utilizeaază ambele forme ale acreditivului: acoperit şi irevocabil. În ultima

perioadă de timp atît pe teritoriul RM, cît şi de către B.C. „ Victoriabank ” se utilizează

acreditivul documentar transferabil, în cazul cînd beneficiarul cere băncii sale să plăteacsă sau să

accepte plata pentru mai mulţi beneficiari.

1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată- acreditiv documentar;

2. plătitorul prezintă băncii sale BP, o cerere în 4 exemplare, pentru a deschide acreditivul,

în care se indică toate atribuţiile acreditivului (termen, denumirea contului, tipul, suma);

3. în baza 1 exemplar al cererii se trece la scădere din contul plătitorului suma indicată în

cerere, care se coase în mapa cu documentele zilei;

4. exemplarul 2,3 cu menţiunile BP se transmit prin SAPI la BB;

43

5. în baza exemplarului 2 se deschide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului, care se

coase în mapa cu documentele zilei;

6. exemplarul 3 se transmite beneficiarului ca înştiinţare despre deschiderea acreditivului pe

numele său;

7. beneficiarul primind înştiinţarea livrează sau prestează serviciile conform contractului;

8. beneficiarul în aceeaşi zi în baza documentelor de livarare întocmeşte borderoul de

utilizare a acreditivului în 4 exemplare, care le autentifică cu semnătura şi ştampila sa şi

se transmite la BB;

9. borderoul se verifică, se semnează şi se legalizează de către bancă, 1 exemplar al acestuia

serveşte pentru transferul sumei în cont prin înregistrarea contabilă (Dt 2807; Ct 2224);

10. exemplarul 4 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a

trecerii sumei în cont;

11. exemplarul 2,3 prin SAPI se transmit la BP ca confirmare de utilizare a acreditivului;

12. exemplarul 2 rămîne la BP în documentele zilei, iar exemplarul 3 se transmite plătitorului

ca confirmarea de utilizare a sumei totale a acreditivului.

Din punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitentă avînd un angajament de

plată asumat, trebuie să acorde o importanţă aspectelor: să verifice bonitatea importatorului şi

eventual să solicite acestuia diferite garanţii; verificarea instrucţiunilor date de importator;

analiza riscului pe care îl implică tranzacţia ; deschiderea efectivă a acreditivului; la momentul

plăţii banca emitentă va acţiona în sensul instrucţiunilor de rambursare stipulate în acreditiv.

Extrasul de cont se întocmește pentru a documenta operațiunile înregistrate în contul

analitic al titularului de cont în decursul perioadei determinate (zi) și/sau altei perioade prevăzute

în contract.

Extrasul de cont se eliberează titularului de cont conform prevederilor contractului încheiat

între părți. La extrasele de conturi analitice interne sau ale titularilor de conturi (în cazul în care

acordul între parti nu prevede altfel), trebuie anexate documentele de plata, contabile, de casa, în

baza carora au fost efectuate înscrierile în contul analitic.

Informația inclusă în extrasul de cont al contului analitic:- codul băncii;

- numărul contului analitic;

- perioada înregistrarilor operațiunilor în cont (data precedentă și curentă);

- soldul inițial;

- conturi de corespondență;

- numărul documentului;

- tipul documentului;

44

- rulajul pe debit;

- rulajul pe credit;

- total rulajul pe debit și credit;

- soldul final;

- altă informație la latitudinea băncii.

Pe extrasele de conturi pe suport de hîrtie se aplică ștampila și semnătura persoanei

împuternicite, care verifica corespunderea datelor din documentele primare și din extrasul de

cont, prezența anexelor la extras, precum și corectitudinea perfectării lor.

În cazul pierderii de catre titularul de cont a extrasului de cont, duplicatul acestuia se

eliberează cu permisiunea scrisă a conducătorului bancii sau a persoanei împuternicite în baza

cererii titularului de cont, semnată de către conducatorul și contabilul-șef al acestuia sau de către

persoana împuternicită. Pe duplicatul extrasului de cont se aplică data eliberării, semnătura

executorului responsabil și a contabilului-șef sau a persoanei împuternicite, ștampila băncii. În

partea de sus a duplicatului se face mențiunea: "duplicat de extras de cont". Duplicatul se

eliberează reprezentantului titularului de cont în bază de semnătura depusă pe cerere.

Decontările prin intermediul Cardurilor

Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu,

avînd la bază un sistem bine organizat pe baze contractuale înre deţinător, emitent şi comerciant

sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plată fără numerar, prin care un posesor

autorizat poate achita contravaloarea unor mărfuriisau servicii achiziţionate de la comercianţii

abilitaţisă accepte cardul. Cardul bancar se poate deschide numai dacă solicitantul de card va

avea deschis la bancă un cont. Pe teritoriul RM, precum şi la B.C.„ Victoriabank”, cardul este

utilizat conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.

În functie de caracteristicile de identificare se pot distinge urmatoarele tipuri de carduri:

a) card bancar personalizat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe care este

tiparită/embosată informația despre deținător;

b) card bancar preplătit – card bancar care nu este personalizat și care poate fi procurat, fără

depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai în lei moldovenești cu un

nominal anumit și nu poate fi suplinit. Nominalul maxim al cardului preplătit nu poate depași

suma de 3000 lei.

c) card bancar personificat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe care nu este

tiparită/embosată informația despre client. Acest card se emite numai în lei moldovenești prin

completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru

identificarea deținătorului în evidența internă a băncii. Cardul bancar personificat poate fi emis și

45

după epuizarea mijloacelor bănești utilizate aferente cardului preplătit (limita căruia a fost

stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru identificarea

deținătorului în evidența internă a băncii.

În funcție de proveniența mijloacelor bănești disponibile în contul deținătorului de card

personalizat/personificat se disting următoarele tipuri de carduri bancare:

a) card de credit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele bănești oferite de

bancă sub forma unei linii de credit;

b) card de debit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele bănești depozitate la

bancă și care poate oferi posibilitatea acordării unei facilități de overdraft (descoperit de cont) în

cazul insuficienței mijloacelor bănești în contul acestuia.

1. Emisiunea de card: - cererea include: cererea solicitantului, adresa, cuvîntul cheie (în

caz daca uită parola), adresa electronic, se depune cererea la banca sau firmă, banca

verifică datele şi examinează într-un timp util cererea (max 3 zile) se deschide contul

bancar - se eliberează cardul – posesorul obţine cardul într-o foaie (plic) ştampilată pe

care scrie numele şi denumirea contului (13 cifre), înăuntru găsim PIN-ul de 4 cifre -

stabilirea condiţiilor (banca este obligată se explice cum să-l foloseşti)

2. Avizarea şi acceptarea cardurilor – nu este suficient ca cardul să fie emis, el mai

trebuie acceptat, pentru aceasta banca încheie contracte.

Pe parcursul anului 2012 au fost emise 46,124 carduri, numărul cardurilor active atingînd o

cantitate de 147,102 unități, înregistrînd o creștere de 23,4% față de anul precedent. Cota cardurilor

active emise de Victoriabank a constituit 14,5 % din totalul cardurilor active a întregului sistem

bancar al Republicii Moldova, înregistrînd o creștere de 1,46 p.p.

46

Figura 2. Carduri active în dinamică

Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA

Decontările prin intermediul conturilor corespondente „Nostro” şi „Loro”, decontările

între filială şi centrala băncii.

Aceste decontări se efectuează în baza existenţei unor relaţii inter şi intrabancare. La

formarea relaţiilor interbancare participă:

- relaţiile între banca comercială şi Banca Centrală prin intermediul conturilor curente ale

clienţilor şi contul corespondent al băncii la BNM;

- relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile Nostro

şi Loro;

- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relaţiilor de

corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine.

Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi B.C. aceste

relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii,iar relaţiile ce se

desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite.

Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare

filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se fac decontările între sediul central şi

47

filiale. Iar pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări

între filială şi centrală. Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi

primirii autorizaţiei în baza unui contract încheiat între B.C. „ Victoriabank ” şi BNM, unde se

indică drepturile şi obligaţiile părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului,

precum şi a ratelor dobînzii pe care BNM o plăteşte lunar la soldul contului. Fiecare bancă

conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul corespondent, pentru existenţa

permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente.

Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este organizat

din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real, care este destinat prelucrării plăților urgente și

de mare valoare; sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării pachetelor

de plată transmise de participanții și calcularea pozițiilor nete multilaterale ale acestora la un

timp stabilit pe parcursul zilei operaționale.

Modalităţile de plată internaţionale utilizate de către B.C. „Victoriabank” conform

autorizaţie deţinute sunt reprezentate prin:

- ordinul de plată;

- incaso-ul documentar;

- acreditivul documentar.

Ordinul de plată reprezintă cea mai simplă modalitate de realizare a unei plăţi, cu caracter

revocabil pînă la executare, iar restituirea sumei poate fi depusă numai de către beneficiarul

sumei primite. După modul de transmitere ordinul de plată poate fi : letric, telegrafic sau

transmis prin telex. În funcţie de cerinţe pentru efectuarea plăţii avem:ordin de olată în valută

naţională şi ordin de plată în valută.

Incaso-ul documentar este modalitatea de plată folosită în relaţiile comerciale

internaţionale prin care exportatorul, asumîndu-şi anumite riscuri, transmite băncii sale

documentele de expediţie, însoţite de anumite instrucţiuni de încasare. Banca emitentă expediază

documentele prezentatoare din ţara importatorului, care va elibera importatorului aceste

documente doar contra plată sau contra acceptării unei cambii, în conformitate cu instrucţiunile

exportatorului.

În funcţie de tipul documentelor remise avem: incaso simplu; incaso documentar; incaso cu

remitere de documente contra plată; incaso cu documente cu remitere contra acceptare.

Decontarea prin incaso este relativ simplă şi mult mai ieftină, dar negarantat din punct de

vedere bancar. Principala obligaţie a băncii este de a transmite documentele şi de a încasa

comision la evaluarea lor, cu stricta respectare a instrucţiunilor ordonatorului.

Acreditivul documentar este utilizat cel mai des în relaţiile de plăţi internaţionale datorită

gradului ridicat de siguranţă şi certitudine şi respectiv controlul reciproc.

48

Clasificarea acreditivului se face după mai multe criterii:

●din punct de vedere al fermităţii angajamentului bancar, acreditivul documentar poate fi

revocabil şi irevocabil ( confirmat şi neconfirmat ).

●după domiciliere se deosebeşte: acreditiv domiciliat la banca cumpărătorului şi acreditiv

domiciliat la banca vînzătorului.

●după momentul plăţii există: acreditiv plătibil la vedere şi acreditiv plătibil la termen.

●din punct de vedere al clauzelor speciale avem:acreditiv documentar utilizabil prin

cambii, acreditiv documentar cu clauză roşie, acreditivul documentar revolving, acreditiv

documentar transferabil, acreditiv documentar de rambursare, acreditiv documentar back-to-

back.

Folosirea preferenţială a acreditivului documentar în schimburile de mărfuri internaţionale, se

explică, în primul rînd prin perioada destul de îndelungată din momentul în care vînzătorul a

expediat marfa şi pînă cînd cumpărătorul poate dispune de ea. În al doilea rînd, părţile

contractante nefiind în relaţii directe, rămîn deseori în imposibilitatea de a culege informaţii

precise asupra probităţii şi solvabilităţii lor, ceea ce ar putea să-l afecteze pe cumpărător. Pentru

atenuarea acestor contradicţii este necesară intervenţia unei terţe persoane, care să-l asigure pe

cumpărător că va intra în posesia mărfii, şi pe vînzător că va încasa contravaloarea marfii

vîndute. Acest garant intermediar este o bancă în care ambele părţi au încredere.

Garanţia bancară reprezintă angajamentul băncii în favoarea unei persoane, beneficiar, de a

plăti acesteia o sumă de bani în condiţia în care altă persoană nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată

într-un contract faţă de beneficiarul garanţiei.

Există cîteva tipuri de garanţii bancare pe care banca le acordă:

- garanţia bancară pentru licitaţii de angajare, care se foloseşte în conexiune cu licitaţiile

publice şi este iniţiată de o firmă ce participă la licitaţie, pentru a garanta valoarea ofertei sale;

- garanţia bancară de bună execuţie, care are scopul de a asigura beneficiarul că mărfurile vor

fi livrate în concordanţă cu condiţiile din contract;

- garanţia bancară de restituire a avansului apare în situaţia în care cumpărătorul efectuează o

pltă în avans furnizorului, iar acesta nu respectă obligaţiile ce decurg din acreditivul documentar

ce stă la baza garanţiei;

- garanţia de transfer valutar, este garanţia prin care banca acoperă riscul valutar şi de

securitate, datorat transferului unor fonduri din ţara debitorului în cea a beneficiarului garanţiei.

Cecul – ordin scris dat de client băncii, prin care cere acesteia să plătească o sumă indicată

în favoarea altei persoane (decontare) sau sieşi (extragere de numerar). În cazul decontărilor prin

intermediul cecului apar 3 persoane: trăgător (semător de cec), benefeciar, tras. Tipuri de cec:

49

1. După indicarea beneficiarului: cec nominativ; cec la purtător.

2. După condiţiile de plată: cec barat – e specificată banca ce achită suma specială şi

generală; cec nebarat - nu e condiţionat locul de plată; cec certificat – eliberat în baza

unui cont deschis special şi suplimentat de trăgător doar pentru achitarea lui; cec de

virament – cec ce nu poate fi utilizat pentru extragere de numerar. Transferul are loc din

cont în cont; Cec de călătorie – emis de bancă în sume standarte şi vîndute trăgătorului,

este utilizat atît pentru extragere de numerar cît şi de plată, Victoriabank acceptă și vinde

doar cecuri de călătorie American Express; Cec circular – poate fi emis doar de bancă în

favoarea unei subunităţi a ei sau altei bănci.

Serviciul SWIFT - SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication),

înfiinţat în anul 1973 în Belgia. Funcţionalitatea SWIFT se bazează pe o reţea bine structurată,

care are principalele componente cele trei centre de procesare a mesajelor şi anume: procesoare

regionale aflate la Bruxelles, Amsterdam şi Capple Town (SUA). Reţeaua este accesibilă 24 ore,

7 zile pe săptămână. Pentru a efectua un transfer interbancar prin SWIFT este necesar ca ambele

bănci participante la transfer sa fie membre ale acestui sistem și să schimbe coduri de

autenticitate. Toate transferurile SWIFT sunt garantate cu viteza sporita, protecţie si sunt

econome.B.C. „Victoriabank” S.A. s-a conectat la sistemul SWIFT în martie 1996

Toate mesajele care circula între utilizatori trebuie sa corespundă standardelor mesajelor

textuale, elaborate de către reprezentanţii comunitarii utilizatorilor și care sunt în prezent în

circulaţie. Aceste standarde cuprind doua grupe generale:

• Standarde de Informaţie Generală

• Definiţii standarde ale câmpurilor și 9 categorii de standarde ale mesajelor textuale:

categoria 1 - plăţi ale clienţilor si cecuri; categoria 2 - transferuri ale instituţiilor financiare;

categoria 3 - piaţa bonurilor de trezorerie - dealing, piaţa monetară; categoria 4 - cambii,

bilete la ordin și incaso; categoria 5 - piaţa hârtiilor de valoare; categoria 6 - metale

preţioase; categoria 7 - acreditive documentare și garanţii; categoria 8 - cecuri de călătorie;

categoria 9 - transfer de numerar și alte mesaje.

O modalitate de efectuare a transferului internaţional de fonduri este utilizarea transferului

rapid de numerar, care ţine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare fără deschiderea

contului conturilor la B.C.„ Victoriabank ” de către participanţii la transfer – persoanele

particulare. Pentru efectuarea transferului internaţional rapid de numerar B.C.„ Victoriabank ”

apelează la: Zolotaya Korona, Unistream, Western Union, Moneygram, Contact, Leader, Migom,

Ria, Interexpres, Bistraya Pochta, Blizko, Smith&Smith, Privatmoney, Coinstar, Intel Expres.

50

Numărul de transferuri a înregistrat o evoluție pozitivă de 14% sau cu 75,217 transferuri

față de anul 2011, care a contribuit la creșterea rulajului total a transferurilor valutare rapide

atingînd valoarea de 3,773.62 mil. Lei cu creștere de 11,06 % față de anul precedent.

Figura 3. Dinamica rulajelor valutare rapide după tip de transfer

Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA

CAPITOLUL VI. OPERAȚIUNILE DE CASĂ ALE BĂNCII COMERCIALE

Operațiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă importanță deosebită deoarece

pentru respectarea strictă a disciplinei operațiilor bancare cu numerar, creează premisele

asigurării echilibrului bănesc și a stabilității monetare.

În realizarea unei circulații bănești normale un rol important îl au unitățile bancare

operative, respectiv compartimentele tezaur și caserie din cadrul lor prin intermediul cărora se

efectuează încasările și plățile în numerar, compartimentul tezaur și caserie este astfel organizat

încît să poată să raspundă cerințelor impuse de necesitatea asigurării circulației numerarului în

mod continu și eficient.

În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:

- case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru

diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. Operaţiunile de

primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de

încasare a numerarului, borderou însoţitor;

51

- case operative de plăţi –efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în timpul

programului de lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a numerarului se efectuează pe baza

următoarelor documente de casă: cec de numerar; ordin de eliberare a numerarului;

- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi – în principal

se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi depozitarea acestora. Valorile depuse la

bancă spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete;

- case cu program prelungit (special) - funcţionează, de obicei, cîteva ore (de la 2 la 5

ore) după programul obişnuit de lucru al casei operative;

- case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;

- case de verificare a numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor sau

ordin de încasare se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare

organizate în cadrul casieriei. Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor, numărîndu-

se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel;

- case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;

- case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare ale

persoanelor fizice şi juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte operaţiuni

valutare cu valute efective. Casele valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată, precum

şi cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu lumină ultravioletă şi detectoare

de cerneală magnetică, albume cu specimene de bancnote, buletine informative de falsuri şi

emisiuni de valută etc.

- case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de

depozit, a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate

prezentate de către clienţi cu bancnote bune. În băncile unde nu se pot organiza astfel de case,

aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din casierii de ghişeu, stabilit pentru efectuarea

acestor operaţiuni.

Operaţiile de casă sunt operaţiile băncii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor

clienţilor băncii, de asemenea aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii cu

numerarul. Astfel, operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul.

Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii.

Totalitatea banilor în numerar aflată la bancă formează casa operaţională a băncii. Toate

operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către BNM.

La B.C.„Victoriabank” structura casieriei este următoarea:

52

a) casa de încasări si plăţi (lei);

b) casa de circulaţie valutară;

c) casa de schimb valutar.

Dacă banca are nevoie de numerar banca îl poate obţine de la BNM sau de la oricare altă

banca comercială. Eliberarea mijloacelor băneşti de la BNM se efectuează în felul următor:

Banca în prima zi transferă pe contul său corespondent la BNM, în baza ordinului de plată,

suma necesară, iar a doua zi efectuează transferul.

Serviciul de încasatori la deservirea de casă, la BNM prezintă o procură specială pe numele

şefului serviciului dat cu indicarea numelor încasatorilor care-l însoţesc vizată de către B.C.

„Victoriabank”. După expedierea valorilor procurile se coase în documentele de casă ale zilei.

Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al BNM conform dispoziţiilor aprobate

de conducerea BNM. Transportarea valorilor din tezaurul se efectuează cu transport specializat și

armament respectiv. Bancnotele, monedele și alte valori se eliberează încasatorilor în baza

ordinelor de plată sau extrabilanţiere, semnate de conducător, contabil-şef și şeful casieriei

băncii. În ordin se face trimitere la numărul și data dispoziţiei de expediere a valorilor de

destinaţie.

B.C.„Victoriabank” casa de încasări și plăţi este o singură casă.

Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente:

a) ordinul de încasare a numerarului ;

b) document intern al băncii utilizat de către serviciul de încasare.

c) Borderou însoțitor

Ordinul de încasare se utilizează pentru: depunerea numerarului de către bancă, depunerea

în fondul statutar, pentru achitările de către persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane

terţe; depuneri de numerar aferente operaţiunilor interne ale băncii (restituirea avansului

neutilizat, salarii neplătite), pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM sau altă bancă;

încasarea numerarului în lei şi valută pentru înregistrările în conturi curente la cursul stabilit de

bancă.

Ordinul de încasare a numerarului se perfectează în 3 exemplare la calculator de către

executorul de cont (sau de însăşi clientul băncii), care îl semnează, îl transmite pentru verificare

controlorului, care după semnare îl înregistrează în jurnalul de casă. Apoi pe cale internă îl

transmite casierului. Casierul la rîndul său verifică semnăturile, suma în cifre şi în litere,

primeşte numerarul de la client şi dacă suma coincide la verificare, semnează ordinul de încasare,

aplică ştampila băncii şi restituie un exemplar depunătorului, alt exemplar rămîne în casă, ca

53

document de casă, iar al treilea exemplar se transmite executorului de cont pentru efectuarea

înregistrării sumei în contul curent al clientului.

Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum

mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun

acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu

clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor

întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.

Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face: prin colectarea de către

seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii; la ghişeele băncii în timpul programului

operativ de ghişeu la ghişeele băncii; în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele

programului de lucru; la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .

Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de

comun acord cu clienţii, în baza unui contract. Totodată, clientul care depune numerarul prin

genţi sigilate prezintă băncii cîte două specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb (cu care

urmează să sigileze genţile cu numerar), pe care trebuie imprimate clar denumirea prescurtată a

unităţii depunătoare sau sigla acesteia. Casierul-şef verifică specimenele prezentate băncii de

clienţii săi şi le certifică prin sigilare cu cleştele de sigilat al băncii pe suportul cu sfoară pe care

se află aplicat specimenul sigiliului unităţii depunătoare. Un specimen se reţine de bancă în

vederea efectuării controlului cu ocazia primirii genţilor cu numerar, iar un exemplar se restituie

clientului.

    Dacă numerarul care urmează a fi depus nu încape într-o singură geantă acesta va fi depus în

mai multe genţi cu întocmirea pentru fiecare geantă cîte un borderou însoţitor.

    Pe baza contractelor încheiate cu unităţile care urmează să depună încasările la bancă prin

genţi sigilate casierul-şef va întocmi cîte un tabel formă liberă pentru fiecare formă de depunere

a încasărilor prin genţi sigilate.

Înregistrarea contabilă a acestei operaţiuni este Dt 1001/ Ct 2224. în cazul constatării unor

divergenţe dintre suma înregistrării şi suma primită, ordinul de încasare se anulează şi se întoarce

executorului de cont pentru întocmirea altui ordin la suma real depusă, iar înregistrarea făcută în

jurnalul de casă în cazul cînd clientul nu mai depune numerar se anuleză de către contabilul şef.

Eliberarea numerarului din caseria băncii se efectuează în baza:

a) Ordinului de eliberare a numerarului ;

b) Cecul de numerar.

54

Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la: eliberarea numerarului din contul curent

în valută; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii. Ordinul de eliberare se

perfectează se perfectează în 3 exemplare la calculator de către executorul de cont (sau de însăşi

clientul băncii). casierul verifică semnăturile, suma şi eliberează numerarul indicat în document.

Primul exemplar rămîne în casă, ca document de casă, al doilea se transmite clientului, şi al

treilea executorului de cont pentru efectuarea înregistrărilor respective.

Carnet de cecuri de numerar, titularilor de cont o dată cu deschiderea contului curent li se

eliberează un carnet de cecuri de numerar, care se primeşte de către bancă în baza cererii depuse

la BNM. Pentru retragerea numerarului din contul curent titularul de cont îndeplineşte cecul de

numerar, îl prezintă executorului de cont care verifică corectitudinea îndeplinirii, starea contului,

îl semnează, îl înregistrează în jurnalul de casă şi-l transmite casierului. După verificarea cecului

casierul semnează cecul şi cotorul, pune ştampila „eliberat” şi eliberează numerarul clientului.în

baza cecului rămas ca document de casă, executorul de cont trece la scădere suma dată din contul

clientului prin înregistrarea contebilă Dt 2224/ Ct 1001. Cînd clientul închide contul său, este

obligat să restituie băncii carnetul de cecuri de numerar.

Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un

avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţa a numerarului manipulat. Toate

sumele primite în avans de către casierul plătitor de la şeful casieriei, numărul si suma

documentelor plătite și soldul de avans restituit contra recipisa se înscriu în registrul de evidenţa

a numerarului manipulat. Primind documentul de plată (cecul de numerar, ordinul de plată)

casierul este obligat: să verifice prezenţa semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să

permită eliberarea numerarului și caracterul identic al acestor semnături cu specimenele de

semnături; să confrunte suma în cifre cu suma în litere; să verifice prezenţa pe document a

semnăturilor de primire a numerarului; să verifice prezenţa datelor din paşaport; să pregătească

suma, să o elibereze beneficiarului si să semneze documentele de plată.

La sfârşitul zilei operative de lucru, casierul totalizează sumele încasate, pe grupe sau pe

fiecare referent pe baza documentelor de casă, după care totalurile rezultate sunt trecute în

situaţia încasărilor și plăţilor și apoi confruntate cu totalurile înscrise de către referenţi în

jurnalele de casă. Casierul semnează în jurnalul de casă atât pentru confruntarea exactităţii sumei

cât si pentru primirea documentelor de casă din ziua respectivă, iar referentul semnează situaţia

încasărilor și plăţilor în dreptul totalului respectiv.

La închiderea casei, casierul va preda casierului-şef situaţia încasărilor și plăţilor împreuna

cu documentele de casă, precum și registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către

personalul casieriei.

55

Pentru încasare directă de la unităţile economice a numerarului sunt constituite servicii de

încasare a băncii comerciale. Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se

efectuează în baza convenţiilor.

Ordinea deschiderii şi închiderii caselor operaţionale. Numerarul disponibil al casei

operaţionale şi alte valori din tezaur se află sub răspunderea conducătorului, contabilului-şef şi

şefului casieriei băncii.

Tezaurul, în care se păstrează numerarul şi alte valori ale casei de circulaţie se descuie şi se

încuie nu mai puţin decît cu două chei şi se sigilează cu ştampile a trei deţinători de chei. Cheile

de la tezaur trebuie să se afle: 1cheie - la şeful casieriei; 2 cheie - la conducător; 3 cheie - dacă

există, la contabilul-şef.

Accesul în tezaur îl au numai deţinătorii de chei şi ştampile de la tezaur. În zilele de lucru

tezaurul se deschide şi se examinează de către deţinătorii de chei, indiferent dacă au avut loc

operaţiuni cu valorile sau nu. Înainte de a deschide tezaurul, deţinătorii de chei în prezenţa

reprezentantului pazei, trebuie să verifice dacă uşile, lacăţile, sfoara şi ştampilele nu au defecte,

după care semnează în registrul despre primirea de la pază, a amprentelor de ştampile cu care a

fost sigilat tezaurul. În cazul unor defecţiuni ale uşilor, lacăţilor, sfoarei sau ştampilelor, precum

şi a unor presupuneri de pătrundere în tezaur, se întocmeşte urgent până la deschiderea tezaurului

un proces verbal semnat de toţi deţinători de chei şi de reprezentantul pazei, se iau măsuri

necesare pe teren, se comunică direcţiei ierarhic superioare. În cursul zilei de lucru tezaurul,

safeurile şi dulapurile trebuie să fie încuiate, iar în prezenţa în ele a valorilor – sigilate cu

ştampile ale deţinătorilor de chei. Sigilarea la finele zilei de lucru se efectuează în prezenţa

reprezentantului pazei. Despre primirea tezaurului colaboratorul pazei semnează în registrul,

confruntând în prealabil amprentele ştampilei cu specimenele lor.

Ordinea păstrării şi evidenţei valorilor şi documentelor din tezaur

Toate bancnotele şi alte valori sunt păstrate în tezaur. În interiorul tezaurului bancnotele şi

alte valori sunt păstrate pe stelaje metalice cu condiţia că aceste stelaje au grile şi se încuie cu

lăcată. În tezaurul valorile se păstrează separat: numerarul casei operaţionale; valuta străină;

aurul, platina şi alte metale preţioase; alte valori.

Toate formulare de evidenţa strictă se scontează în contul extrabilanţier 7611 “Formulare

de evidenţa strictă” atît în carnete, cît şi în foi separate cu preţul convenţional – 1 leu pentru

fiecare carnet sau foaie. Evidenţa eliberării formularelor de evidenţa strictă se reflectă în ordinul

de plată extrabilanţier. Eliberarea valorilor din tezaur se efectuează contra recipisă în registru, în

care se efectuează înscrieri pe tipuri de valori, iar a bancnotelor – şi pe valoare. Registrul se

păstrează în tezaur şi după utilizare se transmite în arhivă. Bancnotele, moneda şi alte valori

primite în tezaur se trec în registrele. Registrele se ţin de către casierul-şef.

56

Înainte de a încuia tezaurul deţinătorii de chei sunt obligaţi să verifice nemijlocit în tezaur

dacă: toate valorile, registrele şi documentele expuse păstrării în tezaur sunt introduse acolo;

prezenţa efectivă a caselor circulante şi altor valori corespunde datelor evidenţei contabile şi

soldurilor indicate în registre; toate dulapurile, geamurile sunt închise, iar ventilatoarele şi

lumina deconectate.

Contabilul-şef este obligat să verifice soldurile de valori, înscrise în registrele şi cu datele

soldurilor corespunzătoare din evidenţa contabilă. În registrele se efectuează înscrierea soldurilor

totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operaţională până la închiderea tezaurului.

Tot numerarul care a intrat în timpul zilei operaţionale trebuie să fie introdus în casă

circulantă şi înscris în conturile corespunzătoare în aceeaşi zi lucrătoare. De asemeni din casa

circulantă se efectuează eliberarea numerarului întreprinderilor şi organizaţiilor. Pentru acesta

fiecare bancă trebuie să organizeze circulaţia bănească corespunzătoare.

Încasărilor băneşti a întreprinderii se fac prin formulele contabile: Dt 1001/ Ct 2251.

Primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice: Dt 1001 “Numerar în casă” Ct

2374“Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice”.

Evidenţa analitică a operaţiunilor în valută străină se duce cu aprecierea dublă: în valuta

străină după nominalul lor şi în lei după cursul de schimb curent al BNM.

La sfîrşitul fiecărei zi operaţionale se întocmesc documentele de casă care includ:

1. Documentele de casă pentru încasări buc.__ lei__

2. Documentele de casă pentru plăţi buc.__lei__

3. Documentele privind intrări în conturi în afara bilanţului buc.__lei__

4. Documentele privind ieşiri din conturi în afara bilanţului buc.__lei__

5. Documentele privind casă de circulaţie valută: - încasări, nr. buc.;- plăţi, nr. buc.

6. Documente pentru casă de schimb valutar: - cumpărări, nr. buc.__val.în lei__;- vînzări, nr.

buc.__val.în lei__

De asemenea se întocmeşte:

- registrul de tezaur al casei (total intrări, total ieşiri, total sold);

- registrul de casă în lei (total alimentări, total depozitări, total plăţi, total încasări, total

sold);

- jurnal zilnic de operaţiuni (toate operaţiuni);

- jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexează avize de

încasări;

- jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexează cecuri din carnet de

cecuri şi borderoul de plată cec în numerar;

57

- jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexează dispoziţie de

plată către casierie şi borderoul de plată în numerar.

Casierie valută. Se întocmesc următoarele documente:

- registru de tezaur al casei în valută străină pentru fiecare valută aparte în acest registru se

indică total încasări, total ieşiri şi total sold;

- registru de casă în valută străină;

- jurnal zilnic de operaţiuni în lei (toate operaţiuni): jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de

numerar); jurnal zilnic de operaţiuni (ridicări de numerar)

Casa de schimb valutar. Se întocmesc următoarele documente:

- registru de casă a casei de schimb valutar (lei);

- registru de casă a casei de schimb valutar în valuta străină pentru fiecare valută aparte;

- darea de seamă privind operaţiunile efectuate (toate operaţiuni), unde se indică denumirea

valutei, sold la începutul zilei, valuta primită spre decontare pe parcursul zilei, încasări şi plăţi în

valută şi în lei, transmis pe parcursul zilei în casă, sold la sfârşitul zilei;

- registru valutei străine în numerar cumpărate, unde se indică denumirea valutei, suma

primită în valuta străină, cursul de cumpărare, suma în lei, comision şi lei eliberaţi, nr.

buletinului de schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (cumpărări de valută);

- registru valutei străine în numerar vîndute, unde se indică denumirea valutei, suma primită

în lei, cursul de vânzare, suma eliberată în valută străină, suma comisionului, nr. buletinului de

schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (vânzări de valută).

B.C. „Victoriabank” S.A. oferă servicii de păstrare a bunurilor în safeuri. Safeurile sunt

localizate în încăperi special amenajate. Sistemele moderne de pază şi echipament tehnic

computerizat garantează păstrarea averii în siguranţă. Termenul minim de arendă este 1 zi; plata

de arendă se achită în avans pentru termenul total (pentru perioada integră), în cazul rezilierii

anticipate a contractului de arendă suma avansului nefolosită nu se restituie; la încheierea

contractului de arendă se achită amanet pentru chei: 50 USD (pentru cetăţeni ai RM) şi 70

USD (pentru nerezidenţi ai RM); plata de arendă se achită în lei după cursul oficial al Băncii

Naţionale a Moldovei.

Asigurarea activității de caserie presupune existența unei infrasctructuri format din boxe de

caserie, spațiu pentru număratorii de bani, spațiu pentru numărat banii de către clienți, tezaur,

echipamente de numărat banii, sisteme de supraveghere și alarmă, mijloace de transport a

banilor, precum și un personal bine pregătit professional și de o corectitudine ireproșabilă.

58

CAPITOLUL VII. OPERAȚIUNILE DE CREDIT ȘI INVESTIȚIONALE ALE BĂNCII

COMERCIALE

Politica de creditare, conform regulamentului B.C. „ Victoriabank ” din 29 septembrie

2006, cu modificarea ulterioră din 18 septembrie 2007, politica de creditare a băncii este

elaborată în scopul stabilirii unei strategii unice de acordare şi gestiune a creditelor. Aceasta este

întocmită pentru a ajuta personalul să execute calitativ funcţiile şi este menită să genereze

răspunsuri de ordin general ce apar în procesul operativ de activitate.

Obiectivele principale ale politicii de creditare: crearea unui instrument intern de creditare

performant; stabilirea filosofiei generale de creditare; formare unui portofoliu de credite.

59

În cadrul politicii de creditare se determină recomandările privind filosofia generală,

procesului general de acordare a creditului, stuctura portofoliului, elementele de bază ale

creditului, noţiunii de credit neordinar, reglementări privind tranzacţiile aferente şi de acordare a

garanţiei bancare.

Politica de creditare a B.C. „ Victoriabank ” prevede următoarea ordine de acordare a

creditului, care se împarte în mai multe trepte: discuţia preliminară cu clientul; îndeplinirea

chestionarului de către client; ofiţerul de credit analizează şi completează notele băncii;

transmiterea setului de documente către secţia credite; secţia de credite în termen de 3 zile

lucrătoare analizează şi anunţă decizia luată ofiţerului sau şefului filialei, răspunsul este prezentat

în formă orală, iar la solicitare în scris; în cazul solicitării prolongării creditului aceasta trebuie să

fie înaintată cu o lună înainte de scadenţă, iar prezentarea documentelor la centrala băncii trebuie

să fie facută cu două săptămîni pînă la scadenţă.

În cadrul tuturor băncilor conform regulamentelor stabilite de BNM, precum şi din

iniţiativa proprie a băncii pentru acordarea creditului la bancă se înaintează un set de documente.

Există o listă standardă de documente pentru persoane juridice în cadrul tuturor băncilor:

1. cererea de solicitare a creditului

La B.C. „Victoriabank” clientul îndeplineşte chestionarul de accept spre analiză a

creditului.

2. buletinul de identitate în original şi copia, a persoanei ce depune setul de documente;

3. documente care conferă constituirea juridică: Certificatul înregistrării de stat, sau alt

document de înregistrare conform legislaţiei în vigoare, documente de constituire (statutul,

contract de constituire ş.a.), licenţe pe genuri de activitate, extrasul din procesul verbal al

Adunării Generale a acţionarilor, extrasul din Registrul comercial de stat ce confirmă

administratorul firmei;

4. documente care conferă activitatea economică și situația financiară: rapoartele trimestriale,

dări de seamă anuale pe ultimii doi-trei ani de gestiune vizate de Inspectoratul de Stat,

raportul privind rezultatele financiare, fluxul mijloacelor băneşti, bilanţul contabil, declaraţii

privind impozitul pe venit, planul de afaceri pe următorii trei ani, iformaţia despre creditele

anterioare;

5. documente privind argumentarea sau fundamentarea tehnico-economică a necesității

creditului: contract cu furnizorii potenţiali şi beneficiari privind desfacerea producţiei;

contracte de parteneriat;

6. documente ce confirmă asigurarea creditului: gaj, ipotecă, garanție bancară, depozit bancar;

7. documente ce confirmă asigurarea gajului;

8. alte documente reeşind din specificul activităţii agentului economic.

60

De la persoanele fizice lista standardă de documente solicitată este următoarea:

1. cererea de solicitare a creditului;

2. buletinul de identitate în original şi în copie;

3. documente privind calificarea personală;

4. adeverinţa privind venitul de la locul de muncă;

5. contractul de muncă;

6. declaraţia cu privire la venituri vizată de organele fiscale;

7. documente de proprietate asupra bunurilor gajate (extrasul de la Oficiul Cadastral

Teritorial, Cerficat de privatizare, Contract de vînzare-cumpărare,);

8. confirmarea achitării plăţii comunale (prezentarea a trei chitanțe) ;

9. prognozarea veniturilor, pentru stabilirea bonităţii clientului;

10. documente de confirmare a garantării creditului;

11. alte documente solicitate după caz.

Analiza şi determinarea bonității clientului.

Metodele utilizate de analiză a situaţiei economico-financiară sunt stipulate în politica de

creditare a băncii. Cînd se efectuează analiza compartimentului financiar trebuie de menţionat

următorii indicatori în caz de situaţie nefavorabilă: coeficienţii calităţii situaţiei financiare a

clientului (aplicaţi la B.C. „Victoriabank”) : C1- ponderea creditului solicitat în total active

( <0,2 ); C2- raportul sumei creditului la suma vînzărilor nete medii lunare ( <3 ); C3-

coeficientul de onorare a angajamentelor, adică suma activelor curente raportată la suma

angajamentelor scadente în perioada creditării ( >1,5 ), rentabilitatea redusă a profitului brut;

existenţa pierderilor în bilanţ; capitalul propriu foarte mic (raportul capitalului propriu către total

angajamente ≤1,8 ); angajamente totale mai mari de două ori decît activele curente; decalajul

mare între suma vînzărilor nete şi încasările băneşti din vînzări, indicatorii de lichiditate,

indicatorii de rentabilitate, de gestiune, ai fondului de rulment, ai fluxului de numerar.

După analiza situaţiei economico-financiare a clientului în bancă în cadrul direcţiei de credite

se întocmeşte raportul economistului în cazul acordării creditului persoanelor juridice în care

sunt analizate datele de identificare, situația juridică, situația economică conține date despre

modificările în posturile de bilanț în ultimele două perioade de gestiune, cauzele modificării

acestora, descifrarea elementelor de activ și pasiv, determinarea indicatorilor de profitabilitate,

expunerea băncii la risc, nivelul de îndatorarare a debitorului, istoria creditară în baza raportului

obținut de la Biroul Istorie Creditară, analiza sursei primare de achitare din previzionarea

veniturilor viitoare și din planul de afaceri, analiza sursei secundare de achitare în baza raportului

de evaluare a imobilului, în baza documentelor ce certifică dreptul de proprietate asupra

acestuia, determinarea dacă valorea gajului este suficientă pentru recuperarea creditului. În urma

61

acestui studiu profund pe care economistul îl efectuează axîndu-se pe documentele prezentate de

client, se ia decizia de acordare sau respingere de acordare a creditului.

Competenţa de aprobare a solicitărilor de credit :

Consiliul de Administraţie – credite ce depăşesc 10% de la capitalul normativ al Băncii;

Comitetul de Direcţie – creditele ce depăşesc echivalentul a 400 000 dolari SUA şi pînă

la 10% de la capitalul normativ al Băncii;

Comitetul de Credite din Centrală – pînă la echivalentul a 400 000 dolari SUA;

Limitele filialelor Băncii se stabilesc de Comitetul de Direcţie în funcţie de performanţele

şi nivelul de pregătire a fiecărei în parte, în baza deciziei Consiliului de Administraţie şi

se revizuiesc cel puţin o dată pe an sau pe măsura necesităţilor.

După aprobarea creditului banca și debitorul încheie un contract de credit, în care sunt

reflectate toate condițiile de acordare a creditului atît din punct de vedere legal cît și economic și

conține datele:

1. Preambul conține denumirea contractului, data și locul încheierii, descrierea datelelor

părților participante;

2. Obiectul contractului conține informații privind suma, destinația creditului, termenul

de acoradare, modalități de acordare, prețul creditului care include rata dobînzii și

taxe suplimentare, modalități de calculare și rambursare a dobînzii, garanții de

asigurare;

3. Obligațiile și drepturile solicitantului și băncii;

4. Metode de soluționare a litigiilor și alte clauze

5. Data încheierii contractului, semnăturile și amprenta ștampilei ambelor părți cu

autentificare notarială

Documentele şi eliberarea creditului în cazul aprobării acordării creditului se efectuează

prin întocmirea raportului juridic aferent creditării se documentează prin: contract de credit;

contract de gaj a bunurilor mobile; act de verificare a existenţei efective şi stării bunului gajat;

confirmare cu privire la evaluarea bunului propus în gaj; contract de ipoteca; cerere de primire a

creditului bancar; contract privind eliberarea garanției bancare; scrisoare de garantie; contract de

fidejusiune. Eliberarea creditului poate avea loc în tranşe sau integral , toată suma fiind înscrisă

în contul de disponibil al beneficiarului.

Monitorizarea şi supravegherea creditului

Monitorizare creditului de fapt presupune cunoaşterea permanentă a situaţiei debitorului

pentru a putea interveni promt şi eficient pe parcursul derulării creditului. Monitorizarea se va

efectua de asemenea prin ţinerea legăturii permanente ce debitorul, inclusiv vizite în teren,

contacte telefonice, verificarea efectuării plăţilor. În cadrul vizitelor de monitorizare ofiţerul de

62

credit va examina: activitatea de producţie, corespunderea acesteia cu planul de afacere;

documentele interne, contracte curente şi documentele de evidenţă; starea şi uilizarea gajului;

alte aspecte relevante pentru credit. Aceasă monitorizare va porni de la : prezentarea de către

împrumutat a rapoartelor financiare şi de activitate; prezentarea documentelor primare(facturi,

contracte); analiza situaţiei financiare; prezentarea rapoartelor despre implimentarea proiectului

finanţat de bancă, la cererea acesteia din urmă.

Rambursarea creditelor

Rambursarea împrumutului poate să nu dureze întreaga perioadă permisă pentru produsul de

creditare respectiv. Frecvenţa şi suma rambursării împrumutului vor fi determinate de prognoza

fluxului de mijloace băneşti evaluate de ofiţerul de credit responsabil de proiectul în cauză.

Rambusarea creditelor are loc în conformitate cu condiţiile stipulate în contractul de credit.

Dobînda se va calcula zilnic, la soldul nerambursat a împrumutului, dar se va plăti cu

frecvenţa determinată în contractul de credit, ca regulă lunar cu o perioadă de graţie maxim de 6

luni. Metodele de calcul a ratelor dobînzii şi a comisioanelor la credite de asemeni sunt stabilite

pe baze normativelor standarde, însă la prevederile conducerii băncii. Metoda de calcul a Rd este

clasică, şi utilizată pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Dobînda simplă ( suma ce va fi achitată la scadenţă)

St=Si (1+Rd∗n )

100∗N (7.1.)

unde:

St - suma totală spre rambursare;

Si - suma creditului iniţial acordat;

Rd - rata dobînzii;

n - numărul de zile în perioada de acordare a creditului;

N – numărul (360).

Dobînda compusă:

St=( 1+Rd100

)n

(7.2.)

unde :

St – suma totală spre rambursare;

Si – suma creditului iniţial acordat;

Rd – rata dobînzii pentru o perioadă capitalizată;

n – numărul de capitalizări pe o perioadă dată.

63

La acordarea creditelor Banca cere ca solicitanţii să prezinte garanţii pentru rambursarea

lor la scadenţă.Garanţiile la creditele acordate trebuie să asigure rambursarea ratelor din credit şi

achitarea dobânzilor aferente calculate pentru 3 luni. În relaţiile sale cu debitorii, Banca este

expusă unor riscuri care impun luarea unor măsuri pentru garantarea creanţei. În cazul în care în

ziua scadenţei debitorul nu poate să-şi achite datoriile şi nu mai poate să-şi execute obligaţia

asumată, Banca are garanţii constituite în condiţiile legii, pe baze contractuale, le poate executa

îndestulîndu-şi creanţa.

După natura lor, garanţiile pot fi:

a) Garanţii reale – mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin afectarea unui bun al

debitorului în vederea asigurării executării obligaţiei asumate.

Garanţiile reale conferă Băncii:

- Dreptul de preferinţă în temeiul căruia, în cadrul executării silite, din valoarea bunului

respectiv se va asigura mai întâi satisfacerea integrală a Băncii.

- Drept de urmărire, în temeiul căruia Banca va putea urmări bunul în mâinile oricui s-

ar afla, în măsura necesară satisfacerii creanţei garantate.

Cea mai utilizată formă a creditelor asigurate prin garanţii reale sunt creditele asigurate

prin gaj. Gajul ca formă de asigurare a rambursării creditului, este reglementat de Legea

Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001. Conform Legii, “gajul este o

garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de

alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate.”

Gajul poate îmbrăca următoarele forme: gajul bunurilor mobile, gajul bunurilor imobile şi

gajul bunurilor procurate în viitor. Totodată, gajul se clasifică în două tipuri de bază: gaj

înregistrat şi amanetul. În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului rămâne în posesia debitorului

gajist sau a unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist. În cazul amanetului, obiectul

gajului se transmite în păstrare Băncii sau unui terţ care acţionează în numele Băncii, sau se lasă

la debitorul gajist dacă obiectul gajului este încuiat şi sigilat de Bancă.

b) Garanţii personale – mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin care una sau mai

multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu încheiat cu Banca, să plătească acesteia

datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuşi.

Formele de garanţii personale aplicabile conform reglementărilor în legislaţia în vigoare

sunt:

- Fidejusiunea (cauţiunea);

64

- Garanţiile prezentate sub formă de scrisoare de garanţie emise de bănci,

- Cesiunea de creanţă – deşi nu face parte din categoria garanţiilor reale sau personale –

întrucât este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, se constituie pentru garantarea

propriu-zisă a creditelor acordate de Bancă. Prin rezultatul său, cesiunea de creanţă asigură, ca

orice garanţie, recuperarea creanţelor Băncii.

- Cesiunea încasărilor în conturile curente.

- Proprietatea intelectuală.

Comisioanele percepute de către bancă se clasifică în dependenţă tipul creditului, se

estimează în corespondenţă cu tarifele şi comisioanele în vigoare.

Consorţiul bancar reprezintă asocierea mai multor bănci în vederea acordării unui credit de

mare anvergură unui creditor, în scopuri investiţionale. Consorţiul bancar are ca scop menţinerea

lichidităţii băncilor, reducerea riscului posibil şi a pierderilor în cazul insolvabilităţii

împrumutaţilor, reducerea cheltuielilor aferente creditului etc. Acordarea creditelor de consorţiu de

băncile comerciale din Republica Moldova este reglementata de BNM în scopul minimizării

riscurilor de credit.

Împrumutatul care intenţionează să obţină un credit în valoare mare în mod independent

îşi alege banca ce îşi va asuma responsabilitatea pentru organizarea consorţiului bancar şi

exercitarea funcţiilor de conducere în afacerea de credit. Această bancă îndeplineşte rolul de bancă

coordonatoare. Drepturile în cauză se acordă unei bănci mai influente sau, de regulă, băncii la care

agentul economic are deschis contul curent. Banca coordonatoare efectuează analiza eficienţei

acordării creditului de consorţiu şi, la adoptarea deciziei, selectionează băncile potenţiate pentru

creditul de consorţiu. Numărul băncilor participante la consorţiu nu este limitat şi se determină de

la caz la caz, luîndu-se în considerare mărimea creditului solicitat, capacitatea băncilor şi

cointeresarea lor în afacerea dată.

Creditul de consorţiu se perfectează printr-un acord de credit între banca coordonatoare şi

băncile participante la creditul de consorţiu şi prin contracte de credit între debitor şi fiecare bancă

participantă la creditul de consorţiu.

Creditul „mare" constituie datoria netă a unei persoane sau a unui grup de persoane acţionînd

în comun, alcătuind zece la suta sau mai mult din capitalul normativ total al băncii.

Prin persoana ce solicită un credit „mare" se subînţelege о persoană fizică sau juridică,

inclusiv о asociaţie sau un grup de persoane care acţionează împreună.

La grupul de persoane acţionând în comun se referă:

- două sau mai multe persoane fizice sau juridice, care se expun aceluiaşi risc, în

urma căruia una din ele, direct sau indirect, о controlează pe cealaltă sau pe celelalte două sau

mai multe persoane fizice sau juridice, relaţiile dintre care nu se controlează, dar care trebuie

65

considerate ca expuse aceluiaşi risc, deoarece ele acţionează în comun. Astfel, dacă una din ele va

avea dificultăţi financiare, alta sau altele pot avea dificultăţi privind rambursarea creditelor.

Datoria neta la credite a unei persoane sau a unui grup de persoane acţionând în comun

include datoria totală la credite minus suma:

- creditelor asigurate cu valori mobiliare emise de Ministerul Finanţelor al

Republicii Moldova, precum şi a creditelor asigurate complet şi irevocabil de garanţia Guvernului

Republicii Moldova sau de guvernul unei ţări membre a Organizaţiei de Colaborare

Economică şi Dezvoltare;

- datoriilor la credite, asigurate complet şi irevocabil cu gaj în formă de depozite

băneşti, consemnate la banca care a acordat creditul.

Restricţiile înaintate de BNM băncilor comerciale privind menţinerea unor limite maxime la

acordarea creditelor „mari" sunt următoarele :

- datoria netă la creditele acordate de banca unei persoane sau unui grup de persoane

nu trebuie sa depăşească 25% din capitalul normativ total al băncii;

- suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv grupurilor de

persoane ce acţionează în comun, care au cele mai mari datorii, nu trebuie să depăşească 50% din

portofoliul total al creditelor băncii;

- valoarea tuturor creditelor „ mari" nu trebuie să depăşească mai mult de cinci ori

capitalul normativ total.

Orice cerere de acordare a creditelor „mari" trebuie sa fie preliminar aprobată prin vot de către

majoritatea membrilor Consiliului băncii. Băncile prezintă Direcţiei de supraveghere şi control al

băncilor a Băncii Naţionale a Moldovei dări de seamă lunare, anexând lista tuturor creditelor „mari"

existente la data gestionară.

Acordarea de credite persoanelor afiliate băncii comerciale

La categoria persoanelor afiliate băncii comerciale se încadrează :

- administratorul băncii - la această categorie se referă următoarele

persoane: persoana oficială de conducere a băncii, orice membru al Adunării generale a

acţionarilor, orice membru al Consiliului băncii, al Comisiei de cenzori şi al Comitetului de credit;

- orice persoană care conform legislaţiei civile are relaţii de căsătorie sau de

rudenie de gradul I ori II cu administratorul, sau are acelaşi interes intr-o întreprindere cu

administratorul;

- acţionarii mari care, direct sau indirect, deţin sau controlează zece sau mai

multe procente din capitalul acţionar al băncii. Dacă acţiunile sunt deţinute sau controlate de soţul

(soţia) unei astfel de persoane sau de о rudă de gradul I, se consideră ca acţiunile sunt deţinute şi

controlate de această persoană;

66

- orice persoană care exercită control asupra băncii, sau se află sub controlul

băncii, sau se află împreuna cu banca sub controlul unei alte persoane care se consideră, dar nu se

vor limita la: sucursalele (companiile-fiice) ale băncii şi sucursalele (companiile-fiice) ale

persoanelor afiliate băncii, persoanele juridice, ale căror sucursale (companii-fiice) sunt banca

sau persoana afiliată băncii, persoane juridice aflate sub controlul persoanelor afiliate băncii.

Acordurile încheiate de bancă trebuie să reflecte interesele băncii. Persoanele afiliate poartă

răspundere în faţa băncii în cazul în care interesul lor personal prevalează interesului băncii.

Băncile trebuie să fie foarte prevăzătoare la încheierea acordurilor cu persoanele afiliate în scopul

prevenirii riscului de nerambursare a creditelor.

Banca poate acorda credite persoanelor afiliate numai pe acelaşi termen şi în aceleaşi condiţii

ca şi altor împrumutaţi. Conform acestor condiţii, banca nu are dreptul să perceapă de la

persoanele afiliate о dobândă mai mică sau о taxă mai mică de comision la credit, contra

încasărilor de la alţi împrumutaţi pentru acorduri de credit analogice.

De asemenea, banca comercială e obligată să înainteze persoanelor afiliate cerinţe privind

asigurarea rambursării creditului, achitarea creditului, prezentarea informaţiei complete

referitoare la situaţia financiară şi a informaţiei vizînd utilizarea eficientă a creditului. La

acordarea de credite persoanelor afiliate riscul de rambursare asumat de bancă nu trebuie să fie mai

mare decat în cazul acordării de credite altor împrumutaţi.

BNM înaintează următoarele restricţii privind menţinerea limitelor maxime la acordarea de

credite persoanelor afiliate băncii:

a) Datoria totală a creditelor acordate unei persoane afiliate sau unui grup de persoane

care acţionează împreună cu persoana afiliată nu trebuie să depăşească 20 la suta din capitalul

normativ total.

b) Valoarea totală a datoriilor aferente creditelor acordate persoanelor afiliate ale

băncii nu trebuie să depăşească mărimea capitalului de gradul I al acestei bănci.

Acordarea de credite funcţionarilor bancari

Băncile din Republica Moldova pot acorda credite funcţionarilor lor. La categoria

funcţionari bancari se referă toţi lucrătorii băncii, cît şi categoria administratorilor băncii.

Acestora din urmă, li se acordă credite conform Regulamentului privind încheierea acordurilor cu

persoanele afiliate băncilor comerciale.

Creditele acordate funcţionarilor bancari sunt de două tipuri:

- credite pentru necesităţi primordiale. Aceste credite sunt acordate pentru procurarea

de bunuri de consum: aparate de bucătărie, mobilă, covoare, frigidere, televizoare, autoturisme,

credite pentru studii etc. Creditele pentru necesităţi primordiale sunt acordate de către bănci în

67

valoare maximă de zece salarii tarifare (de funcţie) la data acordării creditului lucrătorului

respectiv. Aceste credite se acordă ре о perioadă de рînă la 2 ani;

- credite pentru investiţii imobiliare. Creditele respective sunt acordate pentru

procurarea imobilelor. Creditele pentru investiţii imobiliare sunt acordate ре о perioadă de

pînă la 20 de ani în valoare maxima de 100 de salarii tarifare (de funcţie) la data acordării

creditului.

La acordarea creditelor funcţionarilor bancari, banca ia în considerare mai mulţi factori:

vechimea în muncă în sistemul bancar şi nemijlocit la banca dată, importanţa subdiviziunii în

care lucrează funcţionarul şi aportul lui la realizarea obiectivelor băncii. Modul de acordare a

creditelor funcţionarilor bancari nu diferă de acordarea creditelor celorlalţi clienţi ai băncii.

Respectiv, funcţionarul solicitant de credit prezintă la bancă pachetul de documente în baza

căruia vor fi analizate şi evaluate aspectele financiare şi nefinanciare. Totodată, banca solicită,

garanţii ale rambursării creditului. Drept garanţii pot servi: mijloacele băneşti depuse sub formă de

depozit bancar, ipoteca, gaj sau garanţii reale.

Suma necesară a mijloacelor pentru rezervarea în conturile reduceri/provizioane pentru

pierderi la active/angajamente condiţionale se formează în următoarele mărimi de la suma

activelor /angajamentelor condiţionale din fiecare categorie de clasificare:

1. Standard 2 %;

2. Supravegheate 5 %;

3. Substandard 30 %;

4. Dubioase (îndoielnice) 60 %,

5. Compromise (pierderi) 100 %

Creditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în conturile

bilanţiere din grupele 1230-1490- “ Credite acordate clienţilor ”. Aceste conturi fac parte din

clasa I –“ Active ”. În Debitul lor se reflectă sumele creditelor eliberate, iar creditul acestor

conturi reflectă sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor creditelor cu termen expirat,

dintr-un cont în altul, în conformitate cu ordinea privind creditele expirate şi creditele fără

dobîndă.

Pe parcursul anului 2012 banca a finanțat atît proiecte investiționale și activitatea curentă a

agenților economici,cît și a susținut populația prin acordarea de credite în scopul satisfacerii

necesităților de consum, îmbunătățirii condițiilor de trai. Soldul protofoliului de credite la data de

31 decembrie 2012 a constituit 6,202.34 mil. Lei, înregistrînd o creștere considerabilă de

1,413.34 mil. Lei sau 29,50% față de anul precedent.

Cota de piață la total de credite a băncii în sistemul bancar a crescut de la 16,06% la finele

anului 2011 pînă la 17,53% la 31 decembrie, 2012. Evoluția portofoliului de credite și a cotei de

68

piață a băncii față de total sistemul bancar se prezintă astfel:

Figura 4. Evoluția portofoliului de credite și cota de piață

Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA

Ponderea portofoliului de credite în total active la finele anului 2012 a constituit 61,73%

ceea ce corespunde cerințelor prudențiale de activitate ale băncii.

Pe parcursul anului 2012 au fost acordate credite care se disting prin flexibilitate și

dobînzi atractive unui număr mare de clienți persoane juridice și fizice, în sumă totală de

4,134.87 mil. Lei.

Persoanelor juridice le sunt oferite credite pentru completarea mijloacelor fixe, circulante,

garanții bancare, facilități overdraft.

În 2012 banca a diversificat ansamblul de produse și servicii creditare destinate

pesroanelor juridice aderînd la proiectul de finanțare „ Fondul Circulant de Investiții” din

resursele oferite de Banca Europeană de Investiții.

Totodată, banca în continuare oferă posibilitatea clienților pesroane juridice de a benficia

de finanțare din contul liniilor de credit externe RISP, FIDA, PAC, KfW, COMPACT, PASET și

altele, oferite de Instituțiile Financiare Interanționale pe termen lung și costuri mici.

Tipurile de credite acordate persoanelor fizice sunt următoarele: credit „Magic”, credit

„Magic Metro”, credit „Casa Magică”, credit ordinar, credit „Renaissance City” pe parcursul

anului 2012 au fost lansate 5 promoții destinate cu oferirea condițiilor speciale de creditare.

Gestionarea valorilor mobiliare în cadrul B.C. „ Victoriabank ” este în competenţa Direcţiei

de trezorerie. Acesta se bazează pe mai multe tipuri de activităţi cum ar fi : activitatea de dealer

cu valori mobiliare de stat şi mai puţin cu cele corporative; activitatea de broker pe piaţa 69

valorilor mobiliare de stat şi corporative; activitatea de underwriting; emiterea valorilor

mobiliare (certificate de depozit). În calitate de clienţi ai băncii în sectorul de activitate de

brokeraj pe piaţa valorilor mobiliare corporative se deservesc atît persoane fizice cît şi juridice

rezidenţi sau nerezidenţi.

Valorile mobiliare de stat sînt instrumente financiare care atestă datoria publică, sub formă

de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat, constituind împrumuturi ale statului în monedă

națională pe termen scurt, mediu și lung.

Bonurile de trezorerie se emit cu scont şi se răscumpără la scadenţă la valoarea lor

nominală, avînd termenul de circulaţie pînă la un an.

Obligaţiunile de stat se emit cu scont, la preţul lor nominal sau cu primă, cu o rată fixă sau

flotantă a dobînzii și se răscumpără la scadenţă la valoarea lor nominală, avînd termenul de

circulaţie un an și mai mare.

Volumul emisiunii obligatiunilor de stat se stabilește de către Ministerul Finanțelor, în

coordonare cu Banca Națională a Moldovei, în limitele datoriei de stat interne prevazute de

Legea bugetului de stat pe anul respectiv.

Pentru fiecare emisiune de obligatiuni de stat, Ministerul Finanțelor stabilește următorii

indicatori, care se anunță în Comunicatul oficial de plasare a valorilor mobiliare de stat:data

desfășurării licitației; termenul de circulație a valorii mobiliare de stat; numărul de înregistrare;

valoarea nominala a unei valori mobiliare de stat; volumul ofertei; mărimea maximala a marjei

acceptate.

Ministerul Finanțelor prezintă Băncii Naționale a Moldovei cu 5 (cinci) zile calendaristice

pîna la data desfășurării licitației Comunicatul oficial de plasare a valorilor mobiliare de stat, iar

Banca Națională a Moldovei cu 4 (patru) zile calendaristice pîna la data desfășurarii licitatiei îl

expediaza dealerilor primari și participanților.

Titlurile corporative (acţiunile) sunt emise în conformitate cu principiile stabilite în legea

privind societăţile pe acţiuni şi legea cu privire la instituţiile finanicare. Totodată, particularităţile

emiterii de către băncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite şi de actele normative ale

Băncii Naţionale, principiul dintre care este Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de

acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către B.N.M.

Operaţiile de investiţie sunt operaţii active ale băncii şi se gestionează în clasa I “Active "

la grupul de conturi 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale". În Debit - se reflectă valoarea

nominală a investiţiilor procurate. În Credit-este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare

investiţionale.

Operaţiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaţii pasive ale băncii şi sunt gestionate

în clasa II "Obligaţiuni ” la grupul de conturi 2180 "Hîrtii de valoare emise".Grupa este

70

destinată pentru evidenţa tuturor titlurilor de valoare emise de bancă. În Credit - se reflectă

valoarea nominală a titlurilor de valoare emise, plasate. În Debit - este reflectată răscumpărarea

titlurilor de valoare emise.

CAPITOLUL VIII. OPERAȚIUNILE, CU VALUTĂ TIPURILE ȘI MODUL

ORAGANIZĂRII LOR

Operaţiuni în valută străină - Banca Naţională a Moldovei efectuează operaţiuni de cumpărare şi

vînzare a valutei străine cu dealerii autorizaţi, cu băncile străine şi cu Guvernul Republicii Moldova.

Dealerii autorizaţi au dreptul să cumpere şi să vîndă valută străină atît rezidenţilor, cît şi

nerezidenţilor, în conformitate cu prevederile licenţelor eliberate, documentele normative şi alte

documente, elaborate de Banca Naţională a Moldovei.

Operaţiunile valutare ale băncii sunt:

Deschiderea conturilor valutare;

Încasarea valutei convertibile in numerar;

Transferul mijloacelor valutare;

Eliberarea valutei convertibile în numerar;

Vânzarea/cumpărarea valutei străine prin virament; 71

Vânzarea/cumpărarea mijloacelor valutare în numerar;

Verificarea autenticităţii bancnotelor;

Garanţii bancare;

Acordarea creditelor in valuta străina;

Overdrafturi în valuta străina;

Acreditive de import si export;

Servicii cu privire la incaso documentar;

Primirea depozitelor în valuta străina;

Operaţiuni cu băncile corespondente;

Eliberarea la cererea clienţilor a unor adeverinţe si scrisori perfectate in limba străina;

Acordarea informaţiei cu privire la ratele de schimb ale valutelor străine;

Eliberarea adeverinţelor si extraselor privind deţinerea conturilor si mişcarea mijloacelor

de pe cont;

Întocmirea si verificarea declaraţiei de repatriere/cartelei de plata.

Poziţia valutară este folosită de către bancă în scopul diminuării riscurilor valutare şi a

controlului asupra acestora. Poziţia valutară este de două tipuri: deschisă şi închisă. Poziţia

valutară apare la data încheierii tranzacţiei pentru cumpărarea sau vînzarea valutei şi a altor

valori în valută, precum şi la data veniturilor aferente dobînzii şi înscrierii în cont a altor venituri

în valută. La determinarea poziţiei valutare B.C. „ Victoriabank ” calculează mărimile şi

raporturile poziţiei valutare deschise separat pentru fiecare valută.

În scopul supravegherii respectării de către bănci limitele poziției valutare deschise băncile

trebue să prezinte la Banca Națională a Moldovei „ Raprtul privind poziția valutară deschisă a

băncii” la finele zilei lucrătoare care urmează să fie întocmite în lei moldovenești, se prezintă nu

mai tîrziu de ora 12:00 a următoarei zile lucrătoare.În scopul diminuării riscului valutar al băncii,

Banca Naţională a Moldovei stabileşte următoarele limite privind raportul poziţiei valutare

deschise:

a) raportul poziţiei valutare deschise lungi la fiecare valută străină nu trebuie să depăşească

"+10%";

b) raportul poziţiei valutare deschise scurte la fiecare valută străina nu trebuie să fie mai mic de

"-10%";

c) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie să depăşească

"+20%";

d) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie să fie mai mica

de "-20%";

72

e) raportul dintre suma activelor bilanţiere în valută străină şi suma obligaţiunilor bilanţiere în

valută străină nu trebuie să depăşească “+25%” sau să fie mai mic de “-25%”.

Pentru a deschide un cont în valută la B.C.„ Victoriabank ” persoana fizică va înainta o

cerere de deschidere a contului, prezentînd buletinul de identitate. Pentru sustragerea sau

amplasarea banilor de pe cont nu este necesar de a prezenta la bancă documente confirmative de

în provinienţă a banilor, cum se practica mai înainte.

Persoanele juridice pot deschide conturi curente în valută pentru efectuarea plăţilor în

favoarea nerezidenţilor, în limitele operaţiunilor curente internaţionale sau cu scopul de a achita

datoriile în valută nerezidenţilor şi în cazul cînd mijloacele au fost cumpărate de pe piaţa valutară

internă.

B.C.„ Victoriabank ”deserveşte atît persoane fizice, cît şi pe cele juridice. Persoanele

juridice pot efectua plăţi peste hotare numai prin virament, însoţite de documentele ce confirmă

necesitatea efectuării acestor plăţi. Deasemeni persoanele juridice pot să cumpere valută străină,

numai pentru efectuarea lăţilor permise din străinătate şi în cazul rambursării creditelor în valută.

Banca stabileşte cursurile de vînzare-cumpărare a valutei în tranzacţiile cu persoanele juridice,

cursurile pot fi unice pentru toţi clienţii sau individuale în funcţie de valoarea tranzacţiei,

diferenţa dintre cursul de cumpărare şi cursul de vînzare constituie comisionul băncii, lista

acestor cursuri este accesibilă pentru clienţi. Cursul de cumpărare se stabileşte zilnic printr-o

poziţie semnată de conducătorul băncii şi se legalizează prin ştampila băncii.dispoziţia privind

cursurile stabilite se noteză într-un registru numerotat, cusut. Cumpărarea sumelor ce depăşeşte

valoarea de 50,000 de dolari SUA se efectuează cu permisiunea BNM, iar la vînzarea valutei

străine persoanelor fizice nu li se eliberează permisiunea de scoate valuta peste hotare.

În cazul efectuării unor operaţiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de dolari

SUA, persoanele fizice trebuie să prezinte actul de identitate în scopul combaterii spălării

banilor.

Pentru ca bancă să poată deschide case de schimb valutar, banca printr-un aviz în acris

comunică BNM hotărîrea cu trei zile înainte de a deschide casa de chimb valutar. Avizul va

conţine: sediul casei de schimb valutar; dotarea tehnică şi documentară, care trebuie să

corespundă cerinţelor stabilite de BNM; asigurarea serviciului de pază.

Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze aşa operaţiuni ca: operaţiuni de cumpărare

a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor

proprii; operaţiunea de vînzare a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoanele

fizice din contul mijloacelor lor proprii; operaţiuni de schimb valutar în numerar pe o altă valută;

operaţiuni de schimb valutar prin intermediul cardurilor.

73

B.C.„ Victoriabank ”stabileşte cursul casei de schimb valutar de cumpărare şi cursul de

vînzare a valutei străine pentru persoanele fizice, iar diferenţa dintre cursuri reprezintă venitul

băncii, adică comisionul băncii. Cursurile de cumpărare şi de vînzare a valute, care se stabilesc

se înregistrează într-un registru numerotat, cusut şi vizat prin semnăturile conducătorului,

contabilului şef şi prin ştamipila băncii, în fiecare zi pînă la orele 12 dimineaţa B.C.

„ Victoriabank ” este obligată să informeze BNM despre cursurile stabilite de cumpărare şi de

vînzare a valutei a casalor de schimb valutar proprii.

Casa de schimb valutar este obligată să înregistreze la casa de marcaj toate operaţiunile de

schimb valutar prestate persoanelor fizice. Pentru fiecare operaţiune de chimb se deschide un

registru aparte în care se ţine evidenţa îndeplinirii operaţiunilor. Pentru confirmarea efectuării

operaţiunii, funcţionarul casei îi va înmîna clientului buletinul de schimb valutar, iar celălalt

rămîne în casa de schimb valutar şi este depus în mapa cu documntele zilei.

Controlul valutar reprezintă totalitatea măsurilor aplicate de către organele și agentii

controlului valutar în scopul asigurării respectării de către rezidenți și nerezidenți a prevederilor

legislației valutare. Ca rezultat al controlului valutar efectuat de catre organele controlului

valutar se întocmeste un act (raport) de control. Organele controlului valutar sunt: Banca

Nationala a Moldovei ; organele vamale; organele fiscale; Comisia Națională a Pieței Financiare;

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție;

Curtea de Conturi.

CAPITOLUL IX. OPERAȚIUNILE DE LEASING, FACTORING ȘI TRUST ALE

BĂNCII

Leasing Creditele pentru susţinerea activităţii de leasing se acordă societăţilor şi

instituţiilor financiare specializate în desfăşurarea activităţii de leasing pentru achiziţionarea

activelor ce fac obiectul contractelor de leasing încheiate cu furnizorii. În situaţia în care

societatea specializată în activitate de leasing nu are suficiente fonduri pentru finanţarea acestei

activităţi, ele pot fi împrumutate de la bancă.

Leasingul poate fi intern şi internaţional atunci cînd măcar un participant la operaţiunea de

leasig este nerezident.

Operaţiunile de leasing la bancă decurge în 3 etape:

studierea condiţiilor – presupune întocmirea cererii şi a contractului de credit între locator şi

bancă.

întocmirea contractului de vîntare-cumpărare a mijloacelor fixe – presupune perfectarea

actului de primire şi dare în exploatare a mijloacelor fixe şi a contractului de leasing.

74

Perioada de exploatare a mijloacelor fixe – presupune efectuarea plăţii de către locator în

baza contractului de leasing.

Deosebim :

Leasing financiar , presupune îndeplinirea a cel puţin unuia din criteriile:

1. riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din

momentul încheierii contractului de leasing;

2. părţile au prevăzut expres că la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului

dreptul de proprietate asupra bunului;

3. utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar preţul de cumpărare va reprezenta

cel mult 50% din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi

exprimată;

4. perioada de folosire a bunului în sistemul de leasing acoperă cel puţin 75% din durata

normată de utilizare a bunului, chiar dacă, în final dreptul de proprietate nu este

transferat.

Băncile utilizează numai operaţiunile de leasing financiar.

Leasing operaţional presupune o închiriere pe o perioadă mai scurtă, iar la sfîrşitul contractului

părţile pot opta pentru :

1. Prelungirea duratei de închiriere, prin incheierea unui nou contract de leasing

2. Încetarea contractului şi returnarea bunului societăţii de leasing.

În cazul acestui tip de leasing, nu există o relaţie directă între preţul la care a fost

achiziţionat bunul de către societatea de leasing şi mărimea chiriei percepute.Leasingul prezintă

două avantaje economice pentru utilizatori deoarece:1) bunurile mobile care sunt importate în

scopul utilizării în sistem de leasing se încadrează în regimul bunurilor admise temporar la

import, fără plata taxelor vamale, deci cu un impact pozitiv asupra trezoreriei acestora, datorită

faptului că taxele vamale se vor plăti, la intrarea în proprietatea utilizatorului, asupra valorii

riziduale a bunului; 2) facilitează introducerea tehnicii noi în procesul de producţie al

utilizatorului.

În vederea acordării creditelor pentru activitatea de leasing, banca urmăreşte: să fie inclusă

în obiectul de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasing; existenţa contractelor de

leasing încheiate cu utilizatrii din care să rezulte natura bunurilor, valoarea de achiziţie a

acestora, cota lunară de amortizare, perioada pentru care bunul va fi închiriat ect.; înscrierea în

contractul de leasing a clauzei obligatorii penztru societatea de asigurări de aface dovada plăţii

primilor de asigurare pe toată perioada de creditare ; perioada de acreditare să nu depăşeaswcă

durata contractului de leasing; contractul de leasing să nu prevadă clauza posibilităţii rezilierii

75

înainte de termenul prevăzut; plata chiriei să se efectueze în contul socităţii de leasing deschis la

banca finanţatoare.

Pentru fundamentarea deciziei de creditare banca analizeză bonitatea solicitanţilor de credite

pe baza indicatorilor finaciari, concomitent cu analiza acestei bonităţi şi pentru locatar, obligaţia

depunerii documentilor financiare ale acestuia revenind solicitantului de credite.

La acordarea creditelor pentru activitatea de leasing sînt acceptate, cu prioritate, în garanţie

care fac obiectul contractului de leasing, cesiunea de creanţe asupra încasărilor din contractul de

leasing precum şi alte garanţii.

Factoring. Factoring este operaţiunea prin care clientul denumit aderent transferă

proprietatea creanţelor sale provenite din facturile sale comerciale către un creditor (bancă sau

altă firmă angajată în operaţiuni de factoring ), denumită factor, aceasta avînd obligaţia, conform

contractului încheiat, de a încasa creanţele aderentului. Pentru această operaţiune aderentul

plăteşte factorului un comision sau o dobîndă, după caz. Factoringul este o metodă nouă de

acordare a creditului la noi în RM, precum şi la B.C. „ Victoriabank ”, esenţa acestuia constă în

transferarea de către aderent, acreanţelor sale sau a unei părţi din acestea factorului, care se

obligă să încaserze şi să suporte riscul insolvabilităţii debitorului.

Pentru a obţine un contract de tip factoring clientul prezintă la bancă o cerere unde indică

suma factorilor şi scopul acestora, anexînd un set de documente cerute de către bancă, cel mai

important fiind însă raportul financiar anual. După prezentarea pachetului de documente banca

analizează situaţia economico-financiară a clientului, după care îşi expune decizia privitor la

creditul de factoring. Este de menţionat faptul că banca nu iniţiază un credit de factoring pentru

persoanele fizice ce au datorii pe termen lung; pentru documentele de plată prezentate de la

instituţiile bugetare; pentru documentele de plată a agenţilor economici anunţaţi ca insolvabili.

Participanţii la operaţiunea de factoring:

1. furnizorul sau aderentul;

2. cumpărătorul;

3. factorul sau banca.

În practica bancară se deosebesc operaţiuni de factoring de tip deschis, cînd debitorul este

adus la cunoştinţă că în afacere s-a implicat un nou participant, factorul şi factoring de tip închis,

cînd debitorul nu se aduce la cunoştinţă despre existenţa factorului.

Banca ca regulă, achită cererea de plată a furnizorului în mărime de 80%-90%, profitul

constituinduse din exeplu: 100% (a sumei)-90% (din sumă) = 10%(profit bancar). După

modalitatea de efectuare a plăţii creanţelor de către factor, există două tipuri principale de

factoring:

76

Factoringul la scandenţă, în cazul în care factorul cumpără toţi clienţii neîncasaţi

(creanţe) şi face plata aderentului o dată pe lună constînd din valoarea creanţelor încasate

în cursul lunii.

Factoringul în avans, în cazul în care factorul achită aderentului contravaloarea facturilor

prezentate şi acceptate de factor (acordă un credit).

Numai factoringul în avans reprezintă propriu-zis un credit de factoring, deoarece în cazul

factoringului la scadenţă aderentul primeşte doar valoarea încasată în cursul lunii din facturile

cedate acestuia şi plăteşte un comision factorului pentru efortul depus pentru evidenţa şi

încasarea creantelor respective.În cazul factoringului în avans factorul plăteşte la prezentarea

facturilor, de obicei, numai o parte din contravaloarea acestora ub formă de avans, reprezentînd

cel mult 80% din valoarea creanţelor acceptate, iar diferenţa se se constituie în garanţie reţinută

de factor pentru limitarea riscului de încasare, din cauze ce ţin de nerespectarea de către aderent

a clauzelor din contractele comerciale. Această diferenţă se plăteşte aderentului ulterior. Pe

măsură încasării creanţelor de la debitori.Banca preia facturile de la aderent, în baza contractului

factoring, pe baza cererii de plată a facturilor care are anexat un borderou ce conţine toate

facturile acceptate de factor.

În cadrul contractului de factoring, banca în calitate de factor, asigură realizarea sarcinilor ce

decurg din contract, asumîndu-şi următoarele obligaţii : Preluarea selectivă a facturilor pe baza

documentelor justificative: contracte de livrare, documente ce atestă expedierea mărfurilor sau

prestarea serviciilor, confirmarea aderentului că facturile în cauză nu se află în litigiu cu debitorii

etc.; Plata facturilor acceptate; Gestionarea creanţelor acceptate; Asigurarea încasării acestor

creanţe.

La preluarea selectivă a creanţelor, banca se asigură că acestea se referă la operaţiuni

economice reale; dacă au teremene de încasare mai mici de 180 de zile; să nu fi făcut obiectul

unui alt gen de creditare (credit pe baza creanţelor neîncasate, de exemplu) şi ca aderentul să

prezinte garanţie bancară valabilă , emisă de banca debitorului.

Pentru ca banca să accepte plata facturilor (acordarea creditului ), acesta din urmă trebuie

să-şi informeze debitorii respectivi privind existenţa contractului de factoring încheiat cu banca

şi să semneze o chitanţă subrogatorie (de sustituire în exercitarea dreptului de proprietate) prin

care se constată transmiterea proprietăţii asupra creanţelor de la aderent la factor şi faptul că

plata se va face de către debitor direct factorului.

Creditul de factoring se garantează cu însuşi creanţele respective care prin operaţiunea de

factoring revin du’irect băncii care le-a preluat.

Agioul (diferenţa de valoare sau cîştigul ) reţinut de bancă în operaţiunea de factoring

reprezintă costul suportat de aderent pentru finanţarea primită şi el include , practic, un comision

77

oferit factorului şi dobînda aferentă creditului.

Finanţarea furnizată de factor ce îmbunătăţeşte lichiditatea firmei nu ieste ieftină şi, deci,

împrumutul bancar clasic este mai flexibil şi mai puţin costisitor. Ca urmare, finanţarea prin

factoring constituie pentru firme o finaţare de ultimă instanţă, cînd firma a epuizat posibilităţile

apelării la creditul bancar şi nici nu poate să-şi crească propriul capital.

Evidenţa operaţiunilor de factoring se ţine la bancă la contul de activ 1494 „ Factoring ”.în

cadrul evidenţei analitice se deschid conturi personale pe fiecare furnizor în parte. Documentele

de plată cumpărate de la furnizor se i-au la evidenţă la contul de memorandum 7303 „Documente

de decontare la operaţiuni de factoring”.pentru creditul factoring banca formează un fond de risc,

asemeni creditelor de alt tip,încasează dobînda pentru creditul acordat şi un comision. Evidenţa

acordării creditului de factoring se face prin înregistrarea contabilă: Dt. 1491/ Ct .2224 (1031

pentru o altă B.C.); 7303 – intrare. Dobînda calculată pentru acesta se face prin înregistrarea: Dt.

1743/ Ct. 4494. Achitarea datoriei de către furnizor în baza ordinului de plată se întocmeşte

înregistrarea: Dt. 2224 (1031 în altă B.C.)/ Ct 1494; 7303 – ieşire.

Trust (Serviciul fiduciar sau custodie) Trustul reprezintă serviciul de gestiune a

patrimoniului clientului în numele lui conform contractului de trust. După persoanele care

apelează la trust avem:

►Pentru persoanele fizice deosebim servicii de trust prin testament şi prin agent.

Trust prin agent presupune că banca gestionează toate fluxurile financiare ale clientului :

- Prin agent fiduciar direct – banca achită toate conturile clientului fără a confirma acceptul lui,

ea doar îl informează despre efectuarea plăţii;

- Prin agent fiduciar indirect – fiecare plată din contul clientului este confirmată de către client.

► Pentru firmele comerciale:

- Operaţiuni de tutelare – banca controlează conturile firmei şi achită conturile, aceasta

doar produce

- Operaţiuni de agent – banca oferă servicii speciale firmei(transmiterea în gestiunea băncii

de cătra client a unor activităţi ale sale);

► Pentru firmele necomerciale( fond de pensii etc.) – care în virtutea activităţii sale formează

stocuri de active financiare, le pot transmite băncii în serviciul fiduciar. Poate fi efectuat prin :

- Serviciul fiduciar direct - banca decide asupra politicii investiţionale a firmei şi

efectuează toate activităţile în corelare cu ea.

- Serviciul fiduciar discret – firma singură îşi formează politica investiţională, iar banca

efectuează doar operaţiunile în conformitate cu ea.

Serviciile fiduciare reprezintă pentru bancă o sursă de venit sub formă de comisioane:

comision fix (un procent stabilit de la sumă); comision onorar (o parte din veniturile aduse

78

firmei suplimentar).

Trustul nu necesită plasament din partea băncii, este o operaţiune care nu modifică bilanţul

bancar şi deci este lipsit de risc.

CAPITOLUL X. REZULTATUL ACTIVITĂȚII BĂNCII COMERCIALE ȘI

RAPOARTELE FINANCIARE ANUALE ALE BĂNCII COMERCIALE

Activitatea oricărei bănci este însoţită de venituri şi pierderi. Formula de calcul a

rezultatelor financiare este următoare: Rezultatele obţinute de bancă = Venit – Cheltuieli.

Veniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate

din dobînzile aferente creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de

lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească,

executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terților, sumele sub forma veniturilor

excepţionale şi a altor sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.

B.C. „ Victoriabank ” în activitatea sa suportă anumite cheltuieli conform Cerinţelor

Standardului Naţional, unde venitul băncii se clasifică pe mai multe categorii de activităţi:

1. venituri din activitatea operaţională;

2. venituri din activitatea neoperaţională;

3. venituri extraordinare.

Crearea veniturilor la bancă sumează existenţa a patru aspecte importante: crearea,

facturarea, încasarea şi încorporarea.

79

În dependenţă de provenienţa lor, veniturile bancare se clasifică în mai multe categorii:

- venituri procentuale, sunt acele venituri care se formează în urma încasării dobînzilor

aferente investiţiilor în valori mobiliare de stat şi corporative; din creditele acordate băncilor,

persoanelor fizice şi juridice, guvernului;

- venituri neprocentuale, venituri formate în urma încasărilor comisioanelor din serviciile

prestate: operaţiuni de asigurare, operaţiuni de brokeraj al valorilor mobiliare şi al valutei în

urma eliberării garanţiilor bancare; deţinerea conturilor clienţilor; servicii de consulting;

comisioanele prestate la operaţiunile de credit şi investiţii în valori mobiliare; prestarea

serviciilor privitor la carduri; ş.a. comisioane;

- alte venituri, venituri aferente operaţiunilor de comercializare a valorilor mobiliare şi a

valutei; venituri aferente reevaluării valutelor şi valorilor mobiliare, venituri obţinute din

comercializarea metalelor preţioase; vînzarea activelor fixe şi altor materiale; încasarea

amenzilor, penalităţilor, venituri neprogramate; venituri provenite din reluarea rezervei

generale pentru riscul de credit.

Acumularea acestor venituri se clasifică în:

- venituri aferente dobînzilor, aceste se reflectă în evidenţă canform metodei

calculării, iar dobînda calculată se reflectă conform principiului acumulării

veniturilor la conturile din clasa „4”;

- venituri neaferente dobînzilor, se reflectă în evidenţă conform metodei de casa.

Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii şi

anume: angajarea, consumul, plata, imputarea.

După natura lor cheltuielile bancare se clasifică în:

- cheltuieli procentuale, sunt sumele de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi

fixate sau variabile: achitate la depozitele la vedere şi la termen, la depozitele de

economii, plasamentele bancare, dobînzi achitate la certificatele de depozit, alte

valori mobiliare şi alte dobînzii.;

- cheltuieli neprocentuale;

- cheltuieli de amortizare a clădirilor, mobilei, mijloacelor de transport;

- cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcările obligatorii;

- cheltuieli aferente imobilului;

- cheltuieli de transport, deplasările;

- cheltuieli de birou;

- alte cheltuieli, amenzi, penalităţi, cancţiuni, cheltuieli extraordinare, plata

impozitelor şi taxelor, pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, mijloacelor fixe,

cheltuieli pentru reduceri la credite.

80

În timpul anului de gestiune banca suportă unele cheltuieli, care se clasifică în:

- Cheltuieli aferente dobînzilor (cheltuieli legate de plata dobînzilor operaţiunile

pasive ale băncii);

- Cheltuieli neaferente dobînzilor (comisioanele şi taxele plătite, cheltuieli pentru

remunerarea muncii).

Evidenţa contabilă ale acestor cheltuieli se face conform metodei de casă.

Pentru a determina rezultatul net al băncii, este nevoie de comparat veniturile şi

cheltuielile, care de fapt se reflectată ca profitul băncii, în cazul cînd veniturile depăşesc

cheltuielile, în caz contrar banca va suporta pierderi.

Profitul bancar se formează din marja procentuală, la rîndul său marja este diferenţa dintre

dobînzile încasate şi cele plătite. Are ca scop compensarea tuturor pierderilor şi cheltuielilor

realizate de banca.

Deosebim 2 metode de calculare a marjei procentuale:

1. Metoda absolută Marja % = dobînda plătită – dobînda încasată

2. Metoda relativă (coeficienţilor) – sunt mai multe variante de calculare a coeficientului.

CMarjei % efective ¿Dobî nda î ncasat ă efectiv−dob î nda pl ă tit ă efectiv

Valoareamedie a activelor care asigur ă venit

(4)

Activele care asigură venit se consideră: Credite - Investiţii în hîrtii de valoare - Investiţii

reale - Operaţiunile de leading şi factoring

b. CMarjei % efective =¿ Dobînda încasatăefectiv−dobînda plătită efectivMărimea medie a activelor băncii

(5)

c. Coeficientul marjei % pe diferite tipuri de activităţi (ex. pentru credite) CMarjei % efective =

(Dobînda încasată efectiv – Dobînda plătită efectiv) / Valoarea medie activelor (investiţii

direcţionate) pentru creanţe.

Rezultatul financiar al băncii se calculează lunar în urma închiderii conturilor din clasele 4

şi 5, şi reflectarea lor la contul 3504 „Profit nedistribuit”. Rata impozitului pe venit pentru anul

2013 constituie 12%, 2011 era de 0%.

La calcularea impozitului pe venit, se înregistrează următoarea formulă contabilă:

Debit contul „5991” „Impozitul pe venit”

Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit”

Profitul nedistribuit al băncii se repartizează trimestrial în conformitate cu deciziile

organelor abilitate ale băncii, iar reprezentarea contabilă se face în felul următor:

- La decizia Adunării Generale a Acţionarilor la majorarea capitalului social Dt 3504 /Ct 3000;

81

- La majorarea sau formarea capitalului de rezervă Dt 3504 / Ct 3502.

Cînd la B.C. „ Victoriabank ” se achită dividendele în avans se întocmeşte formula

contabilă Dt 3508 / Ct 2224 – 1001. la sfîrşitul periaaodei de gestine calcularea dividendelor

contra plată se efectuează prin Dt 3504 / Ct 2808. La determinarea sumei către plată, ţinînd cont

de suma plătită în avans se face recalcularea Dt 2808 / Ct 3508, iar efecturea plăţii dividendelor

se efectuează prin înregistrarea Dt 2808 / Ct 2224 – 1001.

Indicatori de profitabilitate bancară

Pentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activităţii, este nevoie de analizat

indicatorii de profitabilitate a băncii, astfel unii din cei mai importanţi sunt:

► Rata profitului net

Rpn= PnVt

*100 (6)

Unde: Rpn – rata profitului net;

Pn – profit net;

Vt – venituri totale.

Mărimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri şi cheltuieli ale băncii, şi de

structura veniturilor şi costurilor bancare.

► Rata rentabilităţii economice (ROA-return on asse)

ℜ=PnAt

*100 (7)

unde Re – rata rentabilităţii economice;

Pn – profit net;

At – active totale.

Acest indicator reflectă capacitate managerială de a utiliza resursele băncii pentru obţinerea

profitului. De asemeni exprimă rezultatul, profitul net în funcţie de modulul specific al

procesului de operare cu activele băncii, în condiţiile unui volum al resurselor stabilit.

► Rata rentabilităţii financiare (ROE-return on investment,equity)

Rf = PnC

∗100 (8)

unde Rf – rata rentabilităţii financiare;

Pn – profit net;

C – capital acţionar.

Acest indicator evaluează rezultatele managementului bancar în ansamblu şi indică pentru

acţionari eficieţa investiţiei făcute. Se consideră favorabil pentru bancă cînd rata rentabilităţii

82

financiare este mai mare decît rata medie a dobînzii pe piaţă, cu scopul de a creşte cursul

acţiunilor la bursă, adică a fi atractive.

Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 8) se întocmesc potrivit unui formular unic,

unde se reflectă analiza veniturilor, cheltuielilor şi profitului obţinut prin segmente de activitate,

repartizarea profitului net, pierderile înregistrarea şi modul de acoperire sau de recuperare a

acestora.

Rapoartele sunt prezentate pe suport de hîrtie sau pe bandă magnetică. Toate rechizitele

rapoartelor trebuie să fie completate, iar în caz că banca nu are nimic de reflectat referitor la

anumite activităţi din raporturi, categoria respectivă trebuie să fie egală cu zero obligatoriu.

În cazul comiterii unor greşeli modificări şi completări în raport nu se admit, acesta trebuie

să fie îndeplinit cu un scris citeţ.

Fiecare raport este semnat de către două persoane oficial autorizate de către Consiliul

băncii, precum şi de executorul responsabil. În raport sumele se rotungesc pînă la 1 leu, iar

mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al BNM la data

gestionării. Banca întocmeşte şi prezintă următoarele rapoarte financiare: bilanţul contabil;

raportul privind rezultatele financiare; raportul privind circulaţia capitalului propriu; raportul

privind fluxul mijloacelor băneşti; note explicative la rapoartele financiare.

Bilanţul contabil (Anexa 9)

Reprezintă bilanţul băncii la sfîrşitul perioadei de comunicare a datelor. El are menirea de a

reflecta starea financiară a băncii la data gestionară. În Bilanţul contabil se vor indica conturile

claselor active, obligaţiuni şi conturile de capital. La B.C. „Victoriabank”toţi lucrătorii băncii

sunt uniţi în reţea (serviciul contabilitate, serviciul decontări, serviciul creditare şi casierie). La

sfîrşitul zilei se întocmeşte bilanţul zilnic pe baza documentelor primare.

Activul bilanțier cuprinde mijloacele economice precum și rezultatele nete sub forma

pierderilor. Tratarea pierderilor ca elemente de activ se întemeiază pe faptul ca ele reprezintă

mijloace economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile obținute, altfel spus,

cheltuielile care nu ajung în faza de realizare economică.

Pasivul bilanțului cuprinde sursele de finanțare si rezultatele sub forma profitului; în

calitate de pasiv, profitul reprezinta surse de finantare create ca excedent al veniturilor in raport

cu cheltuielile acoperite.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (Anexa 10)

Este divizat pe următoarele tipuri de activităţi : operaţională, de investiţii, financiară.

Gruparea fluxului mijloacelor băneşti asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii care

le permit să aprecieze influienţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a băncii, mărimii

mijloacelor băneşti, precum şi evelurea interconexiunii genurilor de activitate specificate.

83

Fluxurile mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include : suma veniturilor şi

cheltuielilor aferente dobînzilor, suma impozitului pe venit, suma conturilor Nostro şi Loro în

BNM şi B.C. „Victoriabank”, suma creanţelor privind leasingul financiar, suma depozitelor şi

împrumuturile overnight.

Activitatea investiţională include: suma dividendelor şi a dobînzilor primite, procurarea

HV investiţionale, suma veniturilor din realizarea HV, investiţii, cumpărarea-vînzarea activelor

pe termen lung. 

Activitatea financiară cuprinde informaţia despre emiterea acţiunilor, achitarea datoriilor

subordonate şi dividendele plătite.

Raportul privind fluxul capitalului propriu

Conţine informaţia despre suma acţiunilor simple şi privilegiate la începutul anului şi

emiterea noilor acţiuni, surplus de capital al băncii la începutul anului şi răscumpărarea

acţiunilor. Deasemeni conţine profitul net al băncii şi suma dividendelor declarate, suma

profitului nedistribuit al băncii şi suma capitalului acţionar total.

Notele explicative la rapaortele financiare anuale

Aceste includ informaţii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul de

credite şi formarea fondului de risc, suma împrumuturilor primite şi eliberate, structura

capitalului şi distribuirea portofoliului şi informaţii despre emisia băncii.

CONCLUZII

Sectorul bancar reprezintă componenta de bază a pieţei financiare din Republicii Moldova,

în condiţiile în care alte elemente sunt slab dezvoltate, au o pondere redusă (instituţiile de

microfinanţare şi creditare nebancară, leasing), sau sunt virtual inexistente.

Sectorul bancar moldovenesc a crescut continuu pe parcursul ultimilor 13 ani, cu excepţia

perioadei de criză septembrie 2008-februarie 2010, când au fost înregistrate reduceri ai

majorităţii indicatorilor de performanţă. Începând cu luna martie 2010, însă, sectorul bancar

moldovenesc a intrat din nou într-o curbă de ascensiune. Evoluţiile în ascensiune ale sistemului

bancar moldovenesc au fost determinate de creşterea economică per ansamblu a ţării, însoţită de

cererea sporită pentru produse bancare, cât şi de sporirea volumului de remitenţe.

Banca este o instituţie financiară, în cele mai multe cazuri o societate pe acţiuni pe

principii de libertate, autonomie financiară şi supunere a legislaţiei în vigoare în ţara care

activează. Pentru crearea unei bănci există anumite reguli transcrise în legislaţia fiecărei ţări,

84

numai respectarea integrală a acestor reguli permite societăţii financiare să se

denumească“BANCĂ”, şi să acorde toate serviciile permise de legislaţie pentru bănci şi oricărei

instituţii financiare în activitatea sa. Pentru oriceactivitate a unei bănci este nevoie de careva

resurse care vor fi utilizate pentru a-şi desfăşura activitatea.

De 23 de ani de când activează pe piaţa din Republica Moldova, Victoriabank

înregistrează noi performanţe şi succese considerabile, care o plasează în locuri de frunte în topul

băncilor comerciale din ţară.

Performanţele Victoriabank se datorează în special necesităţilor diferite ale clienţilor săi,

dar şi concurenţei puternice din sistemul financiar-bancar naţional, care determină Victoriabank

să evolueze continuu, punînd un accent deosebit pe implementarea celor mai noi tehnologii

şi strategii bancare.

Pentru Victoriabank, este o condiţie esenţială ca produsele şi serviciile sale să fie

prezentate şi promovate cu succes, întrucât acestea contribuie cel mai mult la creşterea activelor,

a profitabilităţii şi a încrederii clienţilor în Bancă. Anume acest vot de încredere, acordat de

clienţii şi partenerii săi, a determinat menţinerea şi consolidarea Victoriabank ca fruntaş al

sistemului financiar-bancar din Moldova, performanţă înregistrată datorită majorării cotei de

piaţă la principalii indicatori de activitate bancară.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 548-XIII, 21.07.1995

2. Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001.

3. Legea privind reglementarea valutara nr.62-XVI din 21 martie 2008 (Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 2008, nr.127-130, art.496)

4. Regulament cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de refinanţare Nr.2/08 din 22.11.95

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.71-72/32 din 21.12.1995)

5. Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.1/2 din 01.01.1996).

6. Regulamentul cu privire la deschiderea filialelor de către bănci Nr.37/09-01 din 15.11.96

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.75-76/91 din 21.11.1996)85

7. Regulamentul cu privire la folosirea facilităţii de lombard între Banca Naţională a

Moldovei şi băncile comerciale Nr.4/08 din 18.10.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.5-6/1 din 25.01.1996)

8. Regulamentul cu privire la licențierea băncilor Nr.23/09-01 din 15.08.96 (Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.59-60/74 din 12.09.1996).

9. Regulamentul cu privire la deţinerea cotei substanţiale în capitalul băncii Nr.42/09-01 din

29.11.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.80/104 din 12.12.1996)

10. Regulamentului cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii Nr.15 din 26.03.97

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.24/39 din 17.04.1997)

11. Regulament cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei

Nr.57 din 11.09.97 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62/103 din 18.09.1997)

12. Regulamentul cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor

economice Nr.81 din 09.04.98 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49/151 din

28.05.1998)

13. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare de către

bănci a operaţiunilor cu cambii Nr.156 din 02.06.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.78-80/257 din 08.07.2000)

14. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare de către

bănci a operaţiunilor cu cambii Nr.156 din 02.06.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.78-80/257 din 08.07.2000)

15. Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi

modul de autorizare a lor de către Banca Naţională a Moldovei Nr.181 din 22.06.2000

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-83/261 din 13.07.2000)

16. Regulament privind modul de acordare de către Banca Naţională a Moldovei a creditelor

overnight din 28.12.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001)

17. Regulament privind modul de acordare de către Banca Naţională a Moldovei a creditelor

overnight din 28.12.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001)

18. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc Nr.269 din 17.10.2001

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.130/310 din 26.10.2001)

19. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi

circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare Nr.94 din 31.03.2005

86

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68/248 din 06.05.2005)

20. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi

circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare Nr.94 din 31.03.2005

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68/248 din 06.05.2005

21. 19 Regulament cu privire la cardurile bancare (aprobat prin HCA al BNM nr.62 din

24.02.2005, MO al RM nr.36-38 din 04.03.2005)

22. Regulamentul privind organizarea contabilității în bancile din Republica Moldova

(aprobat prin hotarîrea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei nr.

238 din 10 octombrie 2002)

23. Regulament privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea și perceperea în mod

incotestabil a mijloacelor bănești din conturile, Publicat: Monitorul Oficial al R.

Moldova nr.1-4/6 din 6 ianuarie 2006.

24. Regulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor comerciale din Republica

Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 8, art.24

25. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor şi

formarea reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc) Nr.164 din 22.06.98

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89/176 din 24.09.1998).

26. Regulament privind condițiile de acordare rezidenților a creditelor în valută străină de

către băncile licențiate (aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administrație al Băncii

Naționale a Moldovei nr.16 din 22 ianuarie 2009)

27. Regulamentului cu privire la creditele expirate Nr.130 din 15.05.98 (Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.87-89/174 din 24.09.1998).

28. Regulament cu privire la creditele "mari" Nr.3/09 din 01.12.95 (Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.70/31 din 14.12.1995)

29. Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în

Republica Moldova Nr.153 din 25.12.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8/24 din

30.01.1998

30. Regulament cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorţiu

din 03.02.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/11 din 14.07.1995)

31. Regulament cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi Nr.33/09-

01 din 18.09.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.64/81 din 03.10.1996)

87

ANEXE88