RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII COMERCIALE

“EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA” S.A. PENTRU ANUL 2015

CUPRINS 11.. MMEESSAAJJUULL DDIIRREECCTTOORRUULLUUII GGEENNEERRAALL ...................................................................................................................................................................................................................... 33

22.. EEVVEENNIIMMEENNTTEELLEE CCHHEEIIEE AALLEE AANNUULLUUII 22001155 .................................................................................................................................................................................................. 55

33.. SSIINNTTEEZZAA RREEZZUULLTTAATTEELLOORR .............................................................................................................................................................................................................................................................. 66

44.. GGRRUUPPUULL BBAANNCCAARR IITTAALLIIAANN –– VVEENNEETTOO BBAANNCCAA .............................................................................................................................................................................. 88

55.. CCOONNDDUUCCEERREEAA BBĂĂNNCCIIII .......................................................................................................................................................................................................................................................................... 1122 6.1. CONJUNCTURA INTERNAŢIONALĂ ............................................................................................................................ 13 6.2. CONJUNCTURA DIN ITALIA ..................................................................................................................................... 15

6.3. EUROPA DE EST ................................................................................................................................................... 16 6.3.1. Romania .......................................................................................................................................................... 16 6.3.2. Moldova ........................................................................................................................................................... 17

6.4. PIAŢA BANCARĂ ...................................................................................................................................................... 18 6.5. Republica Moldova........................................................................................................................................... 20 6.6. Sistemul bancar din Republica Moldova .......................................................................................................... 24 6.7. Cadrul de reglementare ..................................................................................................................................... 26

77.. GGUUVVEERRNNAARREEAA CCOORRPPOORRAATTIIVVĂĂ .......................................................................................................................................................................................................................................... 2277

88.. GGEESSTTIIUUNNEE RRIISSCCUURRII .................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2299 8.1. Riscul de credit ................................................................................................................................................. 29 8.2. Riscul de piaţă .................................................................................................................................................. 30 8.3. Riscul de lichiditate .......................................................................................................................................... 30 8.4. Riscul operaţional ............................................................................................................................................. 31

99.. SSIISSTTEEMMUULL DDEE CCOONNTTRROOLL IINNTTEERRNN ................................................................................................................................................................................................................................ 3322

1100.. RREEZZUULLTTAATTEE FFIINNAANNCCIIAARREE PPRRIINNCCIIPPAALLEE ........................................................................................................................................................................................................ 3344 10.1. Detalii privind evoluţia activelor ...................................................................................................................... 34 10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar ........................................................................... 36 10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile ........................................................................................................... 40

1111.. DDEESSEERRVVIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR JJUURRIIDDIICCEE ...................................................................................................................................................................................................... 4433 11.1. Cadrul general .................................................................................................................................................. 43 11.2. Servicii de creditare .......................................................................................................................................... 44

1122.. DDEESSEERRVVIIRREEAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR FFIIZZIICCEE .................................................................................................................................................................................................................. 4477

1133.. CCAARRDDUURRII BBAANNCCAARREE .................................................................................................................................................................................................................................................................................. 5511

1144.. OOPPEERRAAŢŢIIUUNNII CCUU VVAALLOORRII MMOOBBIILLIIAARREE .............................................................................................................................................................................................................. 5555

1155.. TTEEHHNNOOLLOOGGIIIILLEE IINNFFOORRMMAAŢŢIIOONNAALLEE .................................................................................................................................................................................................................. 5577

1166.. PPEERRSSOONNAALL ŞŞII RREESSPPOONNSSAABBIILLIITTAATTEE SSOOCCIIAALLĂĂ CCOORRPPOORRAATTIIVVĂĂ ...................................................................................................................... 5599

1177.. LLIISSTTAA PPRRIINNCCIIPPAALLEELLOORR BBĂĂNNCCII CCOORREESSPPOONNDDEENNTTEE ................................................................................................................................................................ 6600

1188.. LLIISSTTAA FFIILLIIAALLEELLOORR ŞŞII AAGGEENNŢŢIIIILLOORR ...................................................................................................................................................................................................................... 6611

3

1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL Stimate Doamne! Stimaţi Domni! Am onoarea să Vă prezint din numele managementului rezultatele înregistrate de Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. în exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2015.

În anul 2015, situaţia economiei Republicii Moldova nu a fost în ansamblu pozitivă, drept consecinţă a stagnării instituţionale prelungite, cauzată atât de instabilitatea guvernamentală, cât şi de influenţa crizei macroeconomice înregistrată de Ţările din Comunitatea Europeană şi de cele limitrofe (Rusia, Ucraina, Belarus etc.).

Sectorul bancar autohton a fost afectat şi, de asemenea, a fost penalizat dur ca urmare a fraudei de 1 miliard de dolari SUA, ce a determinat lichidarea a 3 Bănci.

În acest context, BNM a promovat o politică monetară austeră , îndreptată spre ţintirea inflaţiei şi, în măsura posibilităţilor, spre stabilizarea indicelui preţurilor de consum; pe parcursul anului, norma rezervelor obligatorii pentru resursele atrase în monedă naţională s-a majorat gradual de la 14% până la 35%, iar rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt s-a majorat gradual de la 6,5% la 19,5%.

În consecinţă, băncile comerciale au fost nevoite să „îngheţe” mijloace suplimentare semnificative în contul rezervelor obligatorii, precum şi să ajusteze în direcţia majorării ratele la depozite şi credite în monedă locală.

Această înăsprire a politicii monetare de către BNM pe fundalul deprecierii monedei naţionale comparativ cu principalele valute de referinţă (Dolarul SUA cu 25,9% şi Euro cu 13,1%) şi a unor aşteptări negative din ţară asupra evoluţiei macroeconomice şi a dezvoltării, au impactat negativ atât evoluţia activităţii de creditare a businessului şi familiilor, cât şi cea de economisire, în special din partea persoanelor fizice.

În aceste circumstanţe, Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. a reuşit oricum să-şi consolideze cota de piaţă graţie continuării activităţii de selectare atentă a creditelor şi – cât priveşte dezvoltarea comercială – lansării în Reţeaua de filiale a unei echipe de dezvoltatori dedicaţi. La situaţia din 31.12.2015 era cea de-a cincea bancă din Rebublica Moldova după totalul activelor, active lichide si total depozite; număra 149,1 mii de clienţi şi opera o reţea de 18 filiale şi 9 agenţii active.

Activele totale ale băncii, care la finele lunii decembrie 2015 constituiau 4,56 mld MDL, au crescut pe parcursul anului de raportare cu 17,7%. În rezultat, banca şi-a majorat cota de piaţă pe segmentul active totale cu 2,5 puncte procentuale ajungând la 6,6%.

Soldul creditelor acordate de bancă a crescut cu 4,1%, până la 2,3 mld MDL, fapt care i-a permis băncii majorarea cotei de piaţă cu 2,0 puncte procentuale până la 6,2%.

Inclusiv datorită apartenenţei băncii la un Grup internaţional, volumul depozitelor atrase s-a majorat cu 2,8 mld MDL (+36,24%); cota de piaţă pe segmentul depozite s-a majorat cu 2,5 puncte procentuale, ajungând la 5,6%.

Ţin să remarc cu o deosebită satisfacţie revenirea băncii pe profit (51,4 milioane MDL) după 3 ani consecutivi de pierderi semnificative şi datorită unui proces amplu şi continuu de „curăţare” a portofoliului de credite.

4

Rezultatele anului 2015 ne permit să privim cu optimism în viitor. La fel cum am procedat pe parcursul anilor, vom continua pe de o parte să profităm de oportunităţile oferite de piaţa în care activăm, iar pe de alta să contribuim la dezvoltarea economiei naţionale, în special pe calea finanţării proiectelor viabile ale businessului autohton şi a familiilor.

În concluzie, ţin să menţionez că rezultatele înregistrate de Bancă în anul de raportare nu ar fi fost posibile fără devotamentul şi înţelegerea de care au dat dovadă clienţii noştri, fără suportul permanent al Băncii-mamă şi al Consiliului şi fără angajamentul calificat din partea tuturor angajaţilor Băncii.

Profit de ocazie pentru a mulţumi sincer tuturor pentru aportul preţios , precum şi pentru a asigura şi a reitera angajamentul total al managementului executiv de a asigura atingerea obiectivelor declarate

Cu respect,

Alfredo Anzani

Director General

5

2. EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI 2015

21 ianuarie 2015 – ob ţinerea licenţei de societate de investiţi i de categoria ”C”.

16 februarie 2015 – redeschiderea Filialei nr.19 într-un sediu

renovat. Acest sediu este binecunoscut tuturor pentru că , anume aici, la 29 aprilie 1994, a început istoria Băncii ş i timp de mai mulţ i ani a fost amplasat sediul central al Institu ţiei .

14 aprilie 2015 – lansarea sistemului de remitere de bani

MoneyGram.

27 aprilie 2015 – transferul Filialei nr. 18 din mun. Bălţi într-un sediu nou, modern.

mai 2015 – încheierea parteneriatului cu Circul din Chisinau.

Suportul financiar al Băncii oferit Circului din Chişinău vine să asigure continuarea etapelor de modernizare a acestuia, iar reluarea spectacolelor a adus magia circului in sufletul tuturor copiilor.

01 iunie 2015 – transferul Filialei nr.11, Chiş inău într-un sediu

nou, modern.

16 iulie 2015 – Lansarea Produsului nou - cardul de plată Social destinat persoanelor fizice beneficiari de drepturi sociale ş i suport financiar de stat, achitate de Casa Na ţională de Asigurări Sociale.

07 august 2015 – implementarea unui nou serviciu - 3D Secure cu

parolă dinamică . Serviciul 3D Secure (Verified by Visa şi /sau MasterCard SecureCod) protejează de ţină torii de carduri Eximbank împotriva tranzacţi i lor neautorizate.

20 decembrie 2015 – lansarea unui nou produs creditar în lei

moldoveneş t i , dedicat persoanelor fizice – Creditul 72 ore. Acest produs creditar este destinat satisfacerii imediate a tuturor necesităţi lor de consum.

6

3. SINTEZA REZULTATELOR VALORI ECONOMICE, FINANCIARE ŞI PRINCIPALII INDICATORI DE GESTIUNE VALORI ECONOMICE (în mii lei) 2015 2014 var. abs. var. %

Venitul net aferent dobânzilor (Marja dobânzii) 143,339 120,744 25,595 18.7

Marja de intermediere [1] 257,563 178,003 79,560 44.7

Costuri (cheltuieli) operaţionale -155,884 -138,228 -17,656 12.8

Profitul / pierderea netă până la impozitare 23,404 -213,530 236,934 111.0

Profit / Pierdere 51,432 -217,820 269,252 123.6 VALORI FINANCIARE ŞI OPERAŢIONALE (în mii lei) 2015 2014 var. abs. var. %

Produs bancar brut [2] 5,121,032 4,278,411 842,621 19.7

Depozite de la clienţi 2,829,574 2,076,865 752,710 36.2

Împrumuturi şi creanţe 2,291,457 2.201,546 89,911 4.1

Active generatoare de dobândă 3,244,061 3,094,683 149,378 4.8

Total active 4,561,135 3,873,852 687,283 17.7

Capital acţionar 1,242,186 1,190,898 51,287 4.3

INDICATORI DE STRUCTURĂ (%) 2015 2014 var. abs. var. %

Depozite de la clienţi / Total active 62.04 53.61 8.42 p.p. 15.7 Împrumuturi şi creanţe/ Total active 50.24 56.83 -6.59 p.p. -11.6 Credite către clienţi / Depozite de la clienţi 80.98 106.00 -25.02 p.p. -23.6 INDICATORI PRIVIND CALITATEA CREDITULUI (%) 2015 2014 var. abs. var. %

Credite nefavorabile [3] / Credite către clienţi 24.86 17.85 7.02 p.p. 39.3 Credite supravegheate [4] / Credite către clienţi 38.97 28.87 10.10 p.p. 35.0 Credite nefavorabile / Capitalul acţionar 45.68 34.46 11.22 p.p. 32.6 INDICATORI DE RENTABILITATE (%) 2015 2014 var. abs. var. %

Rentabilitatea capitalului (ROE) 4.21 -17.37 21.58 p.p. 124.2

Rentabilitatea activelor (ROA) 1.16 -4.91 6.07 p.p. 123.6

Marja dobânzii / Active generatoare de dobândă 4.42 3.90 0.52 p.p 13.2

Marja de intermediere / Active generatoare de dobândă 7.94 5.75 2.19 p.p. 38.0

Beneficiul net / Active generatoare de dobândă 1.59 -7.04 8.62 p.p. 122.5

Marja dobânzii / Marja de intermediere 55.65 67.83 -12.18 p.p. -18.0 Costuri operaţionale / Marja de intermediere (Raport Cost/Venit) 60.52 77.65 -17.13 p.p. -22.1

7

COEFICIENŢI DE LICHIDITATE ŞI CAPITAL 2015 2014 var. abs. var. %

Lichiditatea curentă [5] (%) 41.55 30.74 10.8 p.p. 35.2 Lichiditatea pe termen lung [6] 0.91 0.94 -0.03 -3.2 Suficienţa capitalului [7] (%) 45.42 41.41 4.0 p.p. 9.7 INDICATORI DE STRUCTURĂ ŞI PRODUCTIVITATE 2015 2014 var. abs. var. %

Număr mediu angajaţi (unităţi) 364 381 -17 -4.5 Număr filiale bancare (unităţi) 20 20 0 0.0 Împrumuturi şi creanţe pe angajat (în mii lei) 6,295 5,778 517 8.9 Depozite de la clienţi pe angajat (în mii lei) 7,774 5,451 2,322 42.6 Produs bancar brut pe angajat (în mii lei) 14,069 11,229 2,839 25.3 Marja de intermediere pe angajat (în mii lei) 708 467 240 51.5 [1] Suma marjei dobânzii, comisioanelor nete, veniturilor din operaţiuni financiare şi a altor venituri operaţionale. [2] Suma depozitelor de la clienţi şi creditelor către clienţi.

[3] Creditele clasificate în categoriile substandard, dubioase şi compromise conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei. [4] Creditele clasificate în categoria supravegheate conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei.

[5] Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). [6] Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1,0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).

[7] Capitalul normativ total / Total active ponderate la risc (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).

4. GRUPUL BANCAR ITALIAN – VENETO BANCA

Scurt istoric al Grupului

Grupul Veneto Banca este rezultatul unei evoluţii ce datează începând cu anul 1877, când a fost fondată banca populară cooperativă Banca Popolare di Montebelluna.

In 1966 instituţia cooperativă a fuzionat cu Banca del Mandamento di Asolo, în rezultatul căreia s-a format Banca Popolare di Asolo e Montebelluna. În anul 2000, aceasta şi-a schimbat numele în Veneto Banca, după ce a achiziţionat Banca di Credito Cooperativo del Piave e del Livenza având drept scop posibilitatea să deservească un teritoriu mai mare al provinciei Treviso, de unde îşi are începuturile, şi a devenit într-un termen mediu o bancă de referinţă pentru familii, întreprinderi, asociaţii şi agenţii publice din regiune.

Veneto Banca şi-a deschis mai multe filiale în regiunile Veneto şi Friuli şi a creat companii specializate precum Claris Assicurazioni, Claris Broker, Claris Factor, Claris Leasing şi Claris Cinque (ultima este specializată în creditarea în baza salariilor). Veneto Banca de asemenea a implementat servicii online, Clarisbanca (pentru persoane fizice) şi Impresa Web (pentru persoane juridice) şi a oferit filialelor sale o reţea de promotori financiari numită Claris Net.

Ea a obţinut controlul asupra altor instituţii de credit din Italia (Banca di Bergamo, Banca Popolare di Monza e Brianza, Banca Popolare di Intra, toate fiind operaţionale în Nord Vestul Italiei) şi în Europa de Est (Banca Italo Romena în Romania, EXIMBANK în Moldova, Veneto Banka Croatia şi Veneto Banka Albania). Veneto Banca de asemenea a creat o bancă nouă în sudul Italiei (Banca Meridiana).

La începutul anului 2008 Grupul Veneto Banca şi-a schimbat structura: banca mamă, Veneto Banca, a devenit Veneto Banca Holding, păstrându-şi statutul său de bancă populară cooperativă pe acţiuni (società cooperativa per azioni), obligaţiuni strategice şi de control într-o realitate care este mai pronunţată pe parcursul timpului în Italia şi peste hotarele sale.

Sectorul comercial este deja divizat în 4 sectoare geografice, responsabil pentru fiecare din ele fiind câte o societate pe acţiuni: Veneto Banca în Nord Est, Banca Popolare di Intra (care a achiziţionat Banca Popolare di Monza şi Banca di Bergamo) în Nord Vest, Banca Meridiana în Sud şi băncile străine în Europa de Est.

Între sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Veneto Banca Holding a ajuns la un acord cu Carifac (Cassa di Risparmio di Fabriano and Cupramontana, în centrul Italiei) şi cu BancApulia (în partea de sud a peninsulei) pentru a forma – în urma autorizaţiilor necesare – un grup bancar de-a lungul coastei Adriatice, de la Friuli Venezia Giulia până la Puglia.

La începutul anului 2010, Banca Meridiana a fuzionat cu BancApulia, formând o bancă mai mare unică având drept scop deservirea mai bună a regiunii din Sud-Estul Italiei.

9

În aprilie 2010 Veneto Banca Holding a comunicat preluarea ofertei de achiziţionare, până la finele anului, a cotei majore de participare în compania fiică Co.fi.to. – holding a Gruppo Banca Intermobiliare (BIM), specializat în sectorul bancar privat.

Noiembrie 2010: fuziunea prin incorporarea Veneto Banca S.p.A. şi Băncii Popolare di Intra S.p.A. în Veneto Banca Holding s.c.p.a. Această tranzacţie cu caracter de reorganizare structurală a incorporat filialele Băncii Popolare di Intra S.p.A. şi Veneto Banca S.p.A. sub acelaşi nume Veneto Banca Holding s.c.p.a. (care în Ianuarie 2011 a fost redenumită în Veneto Banca s.c.p.a.) Reţeaua comercială a fost reorganizată în trei Regiuni Teritoriale Principale: Regiunea de Nord , cu Oficiul Central în Montebelluna, Regiunea Nord-Centrală cu Oficiul Central în Verona şi Regiunea Nord-Vest cu Oficiul Central în Verbania Intra.

Ianuarie 2011: numele corporativ al băncii mamă s-a modificat din „Veneto Banca Holding s.c.p.a.” în „Veneto Banca s.c.p.a.”. Se efectuează fuziunea dintre Co.fi.to şi Veneto Banca şi prin urmare dobândeşte controlul asupra Banca Intermobiliare.

În 2012 este finalizat procesul de integrare a Grupului Banca Intermobiliare si se da curs procesului de simplificare a structurii societare a Gruppo Apulia.

În 2013 Cassa di Risparmio di Fabriano e Cupramontana fuzioneaza cu Veneto Banca.

În 2014 are loc fuziunea dintre Veneto Banca si Banca Italo Romena, aceasta din urma devenind Sucursala Bucuresti a Veneto Banca si schimbandu-si numele in Veneto Banca.

Misiunea Grupului Veneto Banca este de a fi un grup inovator şi autonom, un lider în teritoriile sale, capabil să ofere servicii de calitate înaltă şi să genereze valoare, într-un mod responsabil şi etic, pe termen lung pentru acţionari, clienţi şi angajaţi.

Date semnificative despre Grup la situaţ ia din 31 decembrie 2015:

550 filiale, din care 63 filiale în afara Italiei: România (22), Republica Moldova (18), Croaţia (8), Albania (15). 29 dintre filiale se planifică să fie lichidate.

6,253 angajaţi, în creştere cu 107 persoane faţă de anul precedent. 542 angajaţi este planificat să fie disponibilizaţi.

Pierdere netă: 881.9 milioane Euro, comparativ cu pierderea netă a anului 2014 în mărime de 968.4 milioane Euro.

Active totale: 33,349 miliarde Euro, în scădere cu 7,8% faţă de anul precedent.

Rating la finele anului 2015:

STANDARD & POOR’S Datorii pe termen scurt B Datorii pe termen mediu şi lung B+ Perspectiva ratingului Negativ

10

STRUCTURA GRUPULUI

11

STRUCTURA GEOGRAFICĂ A GRUPULUI

Bănci italiene

Bănci străine

Veneto Banca s.c.p.a. Piazza G.B. Dall'Armi, 1 31044 Montebelluna (Treviso) P.Iva: 00208740266

EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca S.A. Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 171/1 MD 2004 - Chişinău, (Moldova)

Banca Apulia S.p.A. Registered office: Via Tiberio Solis, 40 - 71016 San Severo (FG) Head office: Palazzo Barone Ferrara, Corso Vittorio Emanuele II, 112 - 70122 Bari P.Iva: 00148520711

Veneto Banca S.c.p.a. Italia Montebelluna Succursale di Bucarest Via Gara Herastrau n.2-4 020334, Settore 2, Bucarest, Romania

Banca IPIBI Financial Advisory S.p.A. Corso Matteotti n. 5 Milano P. Iva: 01733820037

Veneto Banka d.d. Draskoviceva 58, 10000 Zagreb (Croazia)

Banca Intermobiliare di Investimenti e Gestioni S.p.A. Via Gramsci, 7 10121 Torino P.Iva: 02751170016

Veneto Banka Sh.A. Bulevardi "Dëshmorët e Kombit" Kullat Binjake, Tirana (Albania)

Societăţi italiene

Societăţ i stră ine

Claris Leasing S.p.a. Immobiliare Italo Romena

Claris Factor S.p.a. Veneto Ireland Financial Service Ltd.

Apulia prontoprestito S.p.a.

Apulia previdenza S.p.a.

Bim Insurance Brokers S.p.a.

Bim Fiduciaria S.p.a.

Symphonia SGR S.p.a.

12

5. CONDUCEREA BĂNCII CONSILIUL BĂNCII Preşedinte Alessandro Gallina

Membri Gheorghe Muntean

Cristian Col ţeanu ORGANUL EXECUTIV AL BĂNCII (DIRECŢIA GENERALĂ) Director General Lucio Luigi Gaita

Prim-Vicedirector General Alfredo Anzani

Vicedirector General Vitalie Bucătaru COMISIA DE CENZORI Preşedinte Vitalie Darii

Membri Adelina Grigoroi

Iuri Cicibaba COMPANIA DE AUDIT A BĂNCII DESEMNATĂ PENTRU 2015 KPMG MOLDOVA S.R.L.

6. CADRUL MACROECONOMIC 1

Alla fine del 2015 i dati sull’andamento dell’attività mondiale danno conto di una crescita ancora modesta e disomogenea, con le economie avanzate in decisa espansione mentre i paesi emergenti continuano a registrare dinamiche complessivamente deboli ed eterogenee. Dopo un primo semestre deludente, il commercio internazionale sta recuperando, seppur lentamente; per contro, l’inflazione complessiva a livello mondiale è rimasta contenuta, risentendo dell’ulteriore calo dei prezzi del petrolio e delle altre materie prime.

Le maggiori incertezze sull’andamento dell’economia cinese e le ripetute cadute delle quotazioni petrolifere hanno determinato forti turbolenze nei mercati azionari mondiali e sospinto al ribasso i rendimenti dei titoli di stato dell’area dell’euro, ampliando i differenziali di rendimento delle obbligazioni societarie e sovrane. L’aumento dell’incertezza mondiale è stato altresì accompagnato dall’apprezzamento del tasso di cambio effettivo dell’Euro

6.1. CONJUNCTURA INTERNAŢIONALĂ

Dopo il rallentamento dell’attività nei primi tre mesi, in diminuzione dello 0,2%, gli Stati Uniti hanno chiuso il terzo trimestre con una crescita annualizzata del 2% che, seppure in rallentamento rispetto ai risultati del periodo immediatamente precedente, rimane solida, ancorché i dati preliminari mostrino qualche segno di decelerazione per l’ultima parte dell’anno, a causa soprattutto della frenata del commercio al dettaglio e degli acquisti di veicoli. Gli indicatori suggeriscono inoltre una certa debolezza dei settori industriali, alla quale vanno ad aggiungersi l’effetto negativo sulle esportazioni di fattori esterni avversi, in particolare la modesta crescita mondiale e l’apprezzamento del dollaro. I continui forti miglioramenti nel mercato del lavoro suggeriscono tuttavia che l’economia conserva il suo vigore di fondo e che la debolezza della domanda interna dovrebbe rivelarsi temporanea.

L’attività economica statunitense potrebbe beneficiare nel contempo del rafforzamento della spesa delle famiglie dopo l’impulso fornito ai redditi reali dal ribasso dei prezzi del petrolio, dalle condizioni finanziarie favorevoli e dal perdurante miglioramento del mercato del lavoro e delle abitazioni.

L’economia giapponese, dopo la lusinghiera ripresa messa a segno ad inizio d’anno, si è attestata su valori contenuti, fermi al terzo trimestre - nonostante la stima preliminare abbia rivisto al rialzo il PIL in termini reali - allo 0,3% su base trimestrale, con gli indicatori di breve periodo che anticipano una crescita relativamente modesta nell’ultimo trimestre del 2015. A novembre, nonostante le esportazioni di beni abbiano continuato a recuperare, si è osservato infatti un calo delle vendite al dettaglio e della produzione industriale, indice di una dinamica interna più debole.

Nel terzo trimestre del 2015 l’economia del Regno Unito ha confermato un progresso inferiore alle attese, con il PIL che ha continuato a crescere a un ritmo moderato salendo dello 0,4% su base trimestrale e dell’1,8% in ragione d’anno. L’espansione economica è stata trainata dai robusti consumi delle famiglie, sorretti a loro volta da un incremento del reddito disponibile reale riconducibile ai bassi prezzi dell’energia. La crescita degli investimenti è rimasta positiva, pur

1 Fonti: Banca d’Italia – Bollettino Economico n.1, Gennaio 2015; Banca Centrale Europea – Bollettino Economico 1/2015; ABI Monthly Outlook, Gennaio/Febbraio/Marzo 2015; Prometeia – Rapporto di previsione, Gennaio 2015; International Labour Organization – Global employment trends, January 2014; EUROSTAT Newsrelease n. 20/2015, Gennaio 2015.

14

avendo decelerato rispetto al trimestre precedente, mentre le esportazioni nette hanno fornito un contributo negativo alla crescita. Gli indicatori di breve periodo suggeriscono tuttavia che il PIL si espanderà a un ritmo stabile nell’ultimo trimestre dell’anno.

Con riguardo ai mercati emergenti la situazione appare abbastanza diversificata; accanto al peggioramento di alcune grandi economie, infatti, ci sono Paesi che hanno presentato segni di sviluppo più vivace. Tra le prime, rientra sicuramente la Cina, che sta sperimentando, oltre ad un rallentamento della produzione in molti settori dell’industria pesante, con effetti di freno sulla crescita del PIL valutata per il 2015 al 6,9%, anche una forte volatilità nei mercati finanziari, che ha apportato ulteriore incertezza con riguardo alle prospettive economiche. Per quanto riguarda le altre economie emergenti si osserva una crescita nel complesso debole ed eterogenea, che evidenzia una migliore tenuta nei paesi importatori di materie prime (tra cui l’India, che nel terzo trimestre ha registrato una variazione del PIL del 7,4%, la Turchia e i paesi dell’Europa centrale e orientale non appartenenti all’area dell’Euro), ma presentandosi molto debole nei paesi esportatori. Tra questi ultimi, il Brasile - dove gli indicatori di breve periodo suggeriscono un deciso rallentamento economico derivante dai deboli fondamentali interni e dal limitato sostegno fornito dai fattori esterni – e la Russia, la cui economia ha mostrato timidi segnali di miglioramento nel terzo trimestre del 2015 che tuttavia potrebbero non essere sufficienti ad un suo solido recupero, considerata la forte dipendenza dalle dinamiche del mercato delle materie prime ed in particolare del prezzo del petrolio.

Nel terzo trimestre del 2015 il PIL nell’Area Euro è cresciuto dello 0,3%, in decelerazione rispetto allo 0,4% registrato nel periodo precedente; gli indicatori economici più recenti comunque segnalano una prosecuzione del trend positivo anche per la parte finale dell’anno. Nonostante la dinamica registrata negli ultimi due anni e mezzo, il PIL reale dell’Area Euro rimane ancora inferiore ai valori ante crisi, quando raggiunse il massimo nel primo trimestre del 2008 e, pur considerando il graduale progresso evidenziato, il quadro rimane fragile.

La ripresa economica nell’area dell’euro sta proseguendo in larga misura grazie alla dinamica dei consumi privati, nonostante il parziale freno indotto dal rallentamento delle esportazioni; rimangono comunque non trascurabili i rischi derivanti dall’incertezza sull’evoluzione dell’economia mondiale e sulla situazione geopolitica. Le indicazioni più recenti sono coerenti con un ritmo di crescita economica sostanzialmente invariato nel quarto trimestre del 2015.

In prospettiva, la domanda interna dovrebbe essere ulteriormente sostenuta dalle misure di politica monetaria della BCE e dal loro favorevole impatto sulle condizioni finanziarie, nonché dai precedenti progressi compiuti sul fronte del risanamento dei conti pubblici che delle riforme strutturali. Il nuovo calo dei prezzi del petrolio dovrebbe fornire ulteriore vivacità sia al reddito disponibile reale delle famiglie sia alla redditività delle imprese e di conseguenza ai consumi privati e agli investimenti, rafforzato dall’orientamento fiscale nell’area improntato ad una maggiore seppur ancora limitata espansività.

L’inflazione complessiva a livello mondiale è rimasta bassa. In novembre il minor contributo negativo dei prezzi dell’energia ha spinto leggermente al rialzo - allo 0,7% dallo 0,6% del mese precedente - l’inflazione al consumo sui dodici mesi nel complesso dei paesi OCSE. L’indice, al netto dei beni alimentari ed energetici, si è invece mantenuto invariato all’1,8%, pur se con considerevoli differenze tra paesi. A novembre, infatti, negli Stati Uniti l’indice ha fatto rilevare un incremento dello 0,5%, che sale all’1,3% al netto dei prodotti energetici e alimentari. Ancora deboli le dinamiche osservate in Giappone e nel Regno Unito, dove si sono attestate rispettivamente allo 0,3% e allo 0,1%. Con riferimento ai principali paesi emergenti l’inflazione, è rimasta contenuta in Cina (1,5%) e si è mantenuta allineata ai target della Banca centrale in India (5,4%); si riconferma, per contro, elevata in Russia e in Brasile, dove si colloca rispettivamente al 15% e al 10,5%.

15

Per quanto concerne l’Area Euro, l’inflazione al consumo a dicembre ha raggiunto lo 0,2%, a fronte dello 0,1 del mese precedente. Al di sotto delle attese, il dato ha riflesso principalmente la nuova brusca caduta dei corsi petroliferi, oltre che la minore inflazione dei prezzi dei beni alimentari e dei servizi. I prezzi all’importazione dei prodotti non energetici hanno continuato a rappresentare la fonte principale dell’aumento complessivo dei prezzi, mente le spinte sui prezzi interni si sono mantenute moderate. Anche in chiave prospettica i tassi d’inflazione rimangono estremamente contenuti o addirittura negativi e solo più avanti, grazie al sostegno delle misure di politica monetaria della BCE e alla ripresa economica, i prezzi dovrebbero riprendere ad aumentare.

Le condizioni del mercato del lavoro appaiono in leggero ma progressivo miglioramento, anche se con evidenti differenze in termini di entità e rapidità della ripresa tra i diversi Paesi. In linea generale, tuttavia, la crescita - recente e prevista per i prossimi mesi - non è ancora sufficiente a recuperare della perdita occupazionale derivata dalla crisi.

Secondo l’OCSE, a dicembre 2015 il tasso di disoccupazione medio dell’area si è attestato al 6,6%, rimanendo sostanzialmente stazionario nei dodici mesi e facendo segnare una diminuzione cumulata di 1,5 punti percentuali dal gennaio 2013, quando il dato ha raggiunto il valore più elevato dall’inizio della crisi.

Tra le principali economie avanzate, la percentuale di disoccupati è rimasta stabile al 5,0% negli Stati Uniti ed al 3,3% in Giappone, mentre nell’Area Euro la disoccupazione si è leggermente ridimensionata, portando il relativo tasso al 10,4% contro l’11,1% rilevato a fine 2014.

6.2. CONJUNCTURA DIN ITALIA In Italia l’attività economica sta recuperando con gradualità, confermata dall’evoluzione degli indicatori qualitativi che nel corso dell’esercizio hanno segnalato la ripresa del prodotto interno lordo fin dal primo trimestre di quest’anno. Consolidatasi nel secondo, soprattutto grazie al sostegno della domanda interna, la crescita ha trovato conferma nel terzo trimestre, quando il PIL è aumentato dello 0,2% sul trimestre precedente e dello 0,8% sul corrispondente periodo 2014. Sulla base dei dati disponibili la crescita del PIL stimata per il 2015 è al momento pari a +0,6%. L’ultimo periodo analizzato ha comunque convalidato la regressione dell’interscambio con l’estero, già palesata nel primo trimestre, che ha registrato un contributo negativo all’espansione del PIL per quattro decimi di punto percentuale. Questo arretramento congiunturale è da attribuire prevalentemente alle minori esportazioni - in calo dell’0,8% sul trimestre precedente, con un rallentamento rispetto ai corrispondenti periodi 2014 tra secondo e terzo trimestre dal +4,0% al +3,5% - che hanno risentito, analogamente agli altri maggiori paesi dell’area, della decelerazione delle principali economie emergenti; nel contempo anche le importazioni sono aumentate dello 0,5%. Per contro, il rafforzamento dei consumi finali, con la spesa delle famiglie e quella della PA in crescita rispettivamente dello 0,4% e dello 0,3%, ha in parte compensato l’arretramento degli investimenti fissi (-0,4%), essenzialmente derivato dalla negativa evoluzione della componente del comparto macchine, attrezzature e prodotti vari (-0,9%), controbilanciata almeno parzialmente dall’aumento nei mezzi di trasporto (+0,4%) e dalla stazionarietà degli investimenti in costruzioni. Dal lato dell’offerta il valore aggiunto è aumentato in quasi tutti i principali settori di attività e si è stabilizzato nelle costruzioni, reduci da una prolungata fase di recessione. In particolare, la variazione tendenziale è risultata particolarmente positiva nel comparto dell’agricoltura (3,7%), seguito dall’industria in senso stretto (1,3%), nonché dal settore che raggruppa i servizi del credito, assicurazioni, attività immobiliari e servizi professionali (1,1%) e dagli altri servizi (0,3%);

16

accusano per contro un rallentamento le attività del commercio, alberghi e pubblici esercizi, trasporti e comunicazioni (-0,2%) e il settore delle costruzioni (-0,4%, in miglioramento rispetto al dato rilevato nel secondo trimestre pari a -1,5%). Le prime evidenze consentono di quantificare per il quarto trimestre 2015 un incremento del prodotto interno lordo (PIL) un aumento dello 0,1% rispetto al trimestre precedente e dell’1,0% nei confronti del quarto trimestre del 2014, dinamiche che seppure positive evidenziano un rallentamento rispetto ai periodi precedenti. La positiva evoluzione dell’attività economica sopra delineata è stata altresì accompagnata da un graduale miglioramento di tutti gli indicatori relativi al mercato del lavoro, che hanno messo in luce aumenti sia dell’input di lavoro impiegato (espresso dalle ore lavorate) sia dell’occupazione, nonché una diminuzione della disoccupazione. Nel complesso, nel terzo trimestre l’input di lavoro utilizzato dal sistema economico ha registrato aumenti dello 0,1% su base congiunturale e dell’1,2% in termini tendenziali, mentre l’occupazione stimata dall’indagine sulle forze di lavoro era pari, al netto degli effetti stagionali, a 22,5 milioni unità, in aumento dello 0,2% (+42 mila persone). Nel periodo la crescita degli occupati ha interessato esclusivamente gli uomini e, tra le diverse tipologie, soltanto i lavoratori dipendenti (+0,3%, 51 mila lavoratori); particolarmente positiva si è dimostrata la dinamica positiva nella fascia tra i 15-34 anni (+0,7%). Il tasso di disoccupazione è sceso in misura significativa, passando dal 12,3% all’11,7% rispetto al trimestre precedente, diminuendo ulteriormente all’11,5% nel mese di ottobre. Questi risultati sono influenzati anche dall’andamento degli inattivi, in crescita nel terzo trimestre e nuovamente in aumento nel mese di ottobre. Dal lato delle imprese, su base annua il maggiore utilizzo del lavoro si registra sia per le posizioni lavorative (nelle imprese industriali e dei servizi sono aumentate dello 0,5% su base congiunturale e dell’1,3% su base annua) sia per le ore lavorate (+0,9% su base tendenziale), accompagnate da una consistente riduzione del ricorso alla cassa integrazione (da 27,3 a 15,5 per mille ore lavorate). Sul versante delle retribuzioni, l’aumento tendenziale è risultato superiore all’inflazione, con una prosecuzione del recupero del potere d’acquisto delle retribuzioni al lordo delle imposte. L’inflazione al consumo resta su valori molto bassi, portandosi allo 0,1% in dicembre dallo 0,2% del 2014. Negli ultimi mesi del 2015 sull’indice complessivo dei prezzi ha continuato a gravare il calo della componente energetica e l’inflazione di fondo, che esclude i beni alimentari ed energetici, si è mantenuta su livelli assai moderati, confermandosi a +0,7%. La sostanziale stabilità dell’inflazione a dicembre 2015 è la sintesi di spinte contrapposte, che vedono da un lato l’accelerazione dei prezzi dei Servizi ricreativi, culturali e per la cura della persona (+0,9%, da +0,6% di novembre) ed il rallentamento della flessione dei prezzi dei Beni energetici non regolamentati (-8,7%, da -11,2% di novembre); dall’altro l’inversione del trend dei prezzi dei Servizi relativi ai trasporti (-1,7%, da +0,6% di novembre) ed una minor crescita di quelli degli Alimentari non lavorati (+2,3%, da +3,2%). Al netto degli alimentari non lavorati e dei beni energetici, la variazione dell’indice scende a +0,6% (da +0,7% del mese precedente).

6.3. EUROPA DE EST

6.3.1. Romania Alla fine del terzo trimestre 2015 il PIL è aumentato del 3,7%, soprattutto grazie all’apporto dei servizi (+2.7%), seguito dai contributi del comparto manifatturiero (+0,5%) e delle costruzioni

17

(+0,2%); ha in parte controbilanciato i precedenti risultati il settore agricolo che ha inciso negativamente per uno 0,5%. La crescita in termini di valore aggiunto è stata sostenuta dalla maggior parte dei settori di attività, tra i quali - primi per entità dell’incremento – troviamo il comparto dei servizi dell’informazione e comunicazioni (+12,7%), il settore del commercio, delle riparazioni, dei trasporti e dei ristoranti ed alberghi (+6,9%) e dalle costruzioni (+5,5%). Sotto il profilo degli utilizzi, l’espansione dell’economia rumena ha beneficiato soprattutto dell’incremento della spesa per consumi delle famiglie, il cui contributo è salito del 3,7%, seguito da un aumento dell’apporto degli investimenti fissi lordi, cresciuti dell’1,5%. Questi risultati sono stati tuttavia parzialmente compensati dall’arretramento delle esportazioni nette e delle scorte, che hanno quantificato decrementi rispettivamente pari a 0,5% e a 1,1%. Nel terzo trimestre le condizioni del mercato del lavoro sono leggermente migliorate rispetto al periodo precedente. Il tasso di occupazione della popolazione in età lavorativa si è infatti attestato al 63,2%, in aumento di 1,2 punti percentuali rispetto al trimestre precedente. Rimane più elevato per la componente maschile, pari al 71,6% contro il 54,6% di quella femminile, e per i residenti nelle aree rurali (61,1% contro il 62,5% delle aree urbane). I dati del trimestre migliorano con riguardo alla fascia giovanile, che vede l’affermazione di un livello di occupazione al 26,7% a fronte del 24,8% e 25,0% registrati nel trimestre immediatamente precedente e nel corrispondente periodo 2014. Per converso, nel medesimo periodo i disoccupati totali costituivano il 6,5%, in calo rispetto al secondo trimestre di 0,2 punti percentuali. Più in dettaglio, si riconferma che la percentuale di disoccupati sale al 7,0% per gli uomini e al 5,9% per le donne (contro il 7,9% e il 5,6% nel secondo trimestre). Si è invece accorciata la distanza registrata tra i tassi calcolati sui residenti delle aree urbane e su quelli delle aree rurali, pari nell’ordine al 6,7% e al 6,4%, contro il 7,2% e il 6,2% del periodo precedente. La disoccupazione giovanile, pari al 19,9%, si mantiene sempre su livelli elevati anche se in diminuzione sul 20,4% del secondo trimestre 2015. Nel quarto trimestre l’indice dei prezzi è rimasto negativo, pari al -0,9%, ma in relativo miglioramento rispetto al -1,7% del trimestre precedente. Anche il tasso annuale ha evidenziato valori negativi (a dicembre pari al -0,4%) fin dal mese di giugno, scontando l’entrata in vigore dal 1° giugno di aliquote fiscali ridotte su beni alimentari. Al parziale recupero dell’indice trimestrale hanno contribuito tutte le principali componenti, tra le quali i prezzi del petrolio, la cui variazione nell’ultimo trimestre 2015 è stata inferiore a quella registrata nel corrispondente periodo del 2014. I prezzi alla produzione a ottobre (ultimo dato disponibile) hanno per contro segnato un calo del 2,6% rispetto ai precedenti dodici mesi. A novembre 2015 la Banca Nazionale romena ha deciso di mantenere invariato il tasso di politica monetaria all’1,75% annuo, livello fissato nel mese di maggio dopo il taglio di un altro quarto di punto, la nona riduzione consecutiva da fine 2013. Tale orientamento riflette le crescenti incertezze che hanno man mano caratterizzato il generale contesto del mercato, nonché le previsioni di inflazione ferma in territorio negativo.

6.3.2. Moldova Datele preliminare indică faptul că, în ianuarie-septembrie 2015 Produsul Intern Brut (PIB în preţuri curente) a crescut modest cu 0,5 % (comparativ cu + 4,6% în anul 2014). Evoluţia de mai sus a fost cauzată în principal de rezultatele negative înregistrate în sectorul agricol, a cărui valoare adăugată în preţuri curente a scăzut cu 10,9%, conducând la descreşterea PIB-ului cu

18

1,2%. La rândul lor sectoarele administraţie publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială au scăzut cu 1,3%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 0,2% Totodată, pozitivă a fost contribuţia activităţii financiare şi de asigurări, care în ansamblu au crescut cu 22,7%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 1,0%. Industria extractivă şi prelucrătoare au crescut cu 5,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 0,6%. Sectorul imobiliar, serviciile de închiriere pentru întreprinderi au crescut cu +3,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 0,3%. Sectorul construcţiilor a crescut cu 0,9%, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+0,9%). În ceea ce priveşte consumurile, micşorarea consumurilor finale cu 1,7% (în special pe partea ce ţine de cheltuielile finale ale gospodăriilor, în scădere cu 1,9%), a cauzat descreşterea PIB-ului cu 1,9%. Formarea brută de capital fix şi variaţia stocurilor au cauzat descreşterea PIB-ului cu 1,0%. În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, al treilea trimestru al anului 2015 a arătat acelaşi nivel al ratei şomajului, ca şi în ianuarie-septembrie 2014, de 3,3%. În decembrie 2015, indicele preţurilor de consum anual a crescut cu 13,6%, faţă de decembrie 2014 şi s-a majorat cu 0,1 p.p. comparativ cu luna precedentă. În anul 2015 dinamica anuală a inflaţiei a depăşit semnificativ ţinta anuală a inflaţiei de 5%, în principal din cauza deprecierii valutei naţionale. Leul moldovenesc s-a depreciat cu 25,9% comparativ cu dolarul american şi cu 13,1% faţă de euro. Această depreciere a leului a determinat creşterea mare a preţurilor la alimente, la produse şi servicii cu preţuri reglementate şi a inflaţiei de bază până la 14,6%. Riscul de inflaţie pe termen mediu continuă să fie influenţat de o serie de factori interni şi externi complecşi, inclusiv de probabilitatea unei recesiuni în economiile ţărilor- mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Rusia, Ucraina, Belorusia etc.). Accentuarea riscurilor pro-inflaţioniste a determinat necesitatea înăspririi progresive, de către Banca Naţională a Moldovei, a politicii monetare. În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis majorarea graduală a ratei de bază (aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt) până la 19,5%. De asemenea, s-a decis majorarea graduală a ratei rezervei obligatorii în lei moldoveneşti până la 35%, către finele anului 2015. Totodată, rata rezervei obligatorii în valută străină a fost menţinută la nivelul de 14.0 la sută, fiind la nivelul anului precedent.

6.4. PIAŢA BANCARĂ La seconda parte dell’anno è stata caratterizzata da un deciso rafforzamento della crescita dei finanziamenti al settore privato non finanziario. In particolare, sono aumentati sia i prestiti alle imprese che alle famiglie, sostenuti da più favorevoli condizioni di offerta oltreché dal graduale miglioramento dell’economia. A fine dicembre gli impieghi delle banche al settore privato hanno raggiunto i 1.559 miliardi di Euro, registrando una variazione annua leggermente positiva dello 0,1%, ancorché con un incremento più contenuto rispetto alla dinamica del mese precedente, pari allo 0,8%, ma in netta inversione di tendenza su quanto rilevato dodici mesi prima, quando il calo si era attestato all’1,33%. Il trend appare meno altalenante se si considerano i soli prestiti a famiglie e società non finanziarie, per i quali il miglioramento a dicembre risulta più consistente, mettendo a segno un aumento annuo dello 0,45%, dopo lo 0,71% di novembre, e collocandosi poco al di sopra dei 1.420 miliardi di Euro, contro i 1.404 miliardi di Euro di fine 2014. Sotto il profilo della durata, i due comparti, fino a un anno e oltre l’anno, mostrano dinamiche piuttosto differenziate, registrando un’ulteriore diminuzione, pari al 4,8%, il primo, contrapposta all’incremento del 2,24% del secondo, che conferma il rafforzamento di un trend positivo evidenziatosi a partire da giugno 2015.

19

In contenuto miglioramento anche l’andamento dei crediti alle imprese non finanziarie, che in novembre hanno registrato un progresso dello 0,2%, contro una variazione negativa dell’1,2% nel mese precedente. Considerando le nuove erogazioni, la crescita nei primi undici mesi risulta ancor più significativa, assommando a circa il 13% rispetto all’analogo periodo 2014. Questa dinamica è riconducibile, soprattutto dal terzo trimestre, alla maggiore domanda di finanziamento per gli investimenti fissi lordi ed in misura minore per esigenze d’incremento delle scorte e di capitale circolante, non da ultimo favorita dall’allentamento dei criteri di offerta da parte delle banche. Tra i settori si segnala il settore dei macchinari, in crescita del 10%, e quello delle costruzioni che ha invertito il lungo trend discendente mettendo a segno un incremento del 2,1%. I prestiti alle famiglie mettono in luce una dinamica più robusta, facendo osservare a novembre un consolidamento della crescita allo 0,8%, dopo l’incremento dello 0,6% segnato il mese precedente. In questo caso, il trend delle nuove operazioni risulta particolarmente consistente, sostenuto da un flusso cumulato dei nuovi mutui immobiliari (incluse le surroghe) tra gennaio e novembre cresciuto del 97,4% sul corrispondente periodo del 2014. Il 2015 registra un ulteriore appesantimento della qualità degli attivi bancari. Le sofferenze lorde hanno superato a fine novembre i 201 miliardi, totalizzando un incremento di circa 20 miliardi di Euro nei dodici mesi, con una variazione dell’11% in ragione d’anno. Al netto delle svalutazioni, i crediti in sofferenza si sono attestati di poco al di sotto degli 89 miliardi di Euro, evidenziando un aumento su base annua del 4,9%, corrispondente a circa 4 miliardi in valore assoluto. L’incidenza delle sofferenze lorde sul totale impieghi si mantiene attestata al 10,4%, valore storicamente elevato se confrontato con il 9,5% di fine 2014 e il 2,8% di fine 2007, rimane prossima ai livelli raggiunti nei mesi precedenti. Il deterioramento è altresì evidenziato anche dalla maggiore incidenza, pari al 10,1%, ben al di sopra dell’8,9% di un anno prima e del 2,8% di fine 2007. Si mantengono peraltro ampie le differenze tra i diversi segmenti di clientela, rispetto ai quali il rapporto si colloca sopra il 17% per i piccoli operatori economici e per le imprese, mentre si ferma al 7,2% per le famiglie consumatrici; a fine 2014 tali valori erano rispettivamente pari al 16% e al 6,9%. Al netto delle svalutazioni, l’incidenza dei crediti in sofferenza scende al 4,9%, con una crescita nell’anno di 22 punti base. La raccolta delle banche italiane ha registrato, a fine dicembre, una riduzione nei dodici mesi dello 0,6%, in attenuazione rispetto al calo dell’1,2% di fine 2014, portandosi a 1.697 miliardi di Euro. Si riconferma altresì la discordanza tra le dinamiche delle principali componenti, che hanno visto uno sviluppo del 3,7% annuo dei depositi da clientela residente, corrispondente in valore assoluto a circa 47 miliardi di Euro, che li portano a superare i 1.311 miliardi di Euro. A questo andamento si è contrapposto il trend discendente delle obbligazioni, che pur in attenuazione, è rimasto su livelli importanti, vicini al 13%. I depositi dall’estero sono ulteriormente aumentati, crescendo nell’anno del 3,1%, nonostante il rallentamento registrato rispetto al 5%del mese di novembre. E’ proseguito anche nel 2015 il trend discendente che ha caratterizzato il costo della raccolta bancaria nel corso del precedente esercizio, riconducibile - oltre che all’andamento del mercato - anche dalla ricomposizione verso le forme tecniche meno onerose. A dicembre il tasso medio sulla raccolta bancaria da clientela – inclusiva di depositi, obbligazioni e pronti contro termine - si è infatti attestato all’1,19%, segnando una contrazione di circa 31 punti base rispetto ai precedenti dodici mesi. La discesa ha riguardato la totalità dei comparti, con i tassi sui conti correnti che hanno toccato valori minimi collocandosi allo 0,16% contro lo 0,29% di fine 2014, seguiti dai rendimenti di obbligazioni e pronti contro termine, che sono scesi rispettivamente al 2,94% e allo 0,91%, dai precedenti 3,16% e 1,14%. Nel contempo, anche i tassi sui prestiti a famiglie ed imprese si sono progressivamente indeboliti, portandosi a fine dicembre al 3,26%, con una riduzione nell’anno di circa 36 punti base. In

20

particolare, il tasso medio sui nuovi prestiti alle società non finanziarie è sceso sotto al 2% (1,99% il valore puntuale). Per quanto concerne le famiglie, si conferma in ulteriore discesa il tasso applicato ai nuovi mutui per acquisto di abitazioni, passato nell’anno al 2,51% dal 2,83%. Le dinamiche sopra descritte si sono riflesse in un ridimensionamento, ancorché contenuto, dello spread fra tassi attivi e passivi, che dai 215 punti base di fine 2014 è passato ai 207 di dicembre 2015; in media d’anno il differenziale si è attestato a 212 punti base, fermo sull’analogo dato 2014. Prendendo in considerazione, infine, il tasso medio dell’attivo fruttifero in euro riferibile a famiglie e società non finanziarie e quello rilevato sulla raccolta attribuibile alla stessa tipologia di clientela, a dicembre il differenziale era pari all’1,84%, pressoché stabile sul mese precedente ed in lieve aumento rispetto all’1,81% di fine 2014. Mediamente nel 2015 tale differenziale è risultato pari a 186 punti base, contro i 170 punti del 2014. Con riguardo al risparmio amministrato e gestito, i titoli a custodia presso le banche italiane ammontavano a 1.351 miliardi di Euro e per circa il 34% erano detenuti direttamente dalle famiglie consumatrici. Rispetto ai precedenti dodici mesi lo stock totale si è ridotto di oltre 77 miliardi di Euro, pari ad una variazione negativa del 5,4%. Le modifiche più significative in termini di distribuzione hanno interessato le famiglie consumatrici, i cui volumi hanno segnato un calo del 16,6%, e le società non finanziarie, che hanno evidenziato una diminuzione del 9,3%; in aumento, per contro, i titoli delle società finanziarie ed assicurative, saliti rispettivamente del 2,4% e del 6,5%; il rimanente 3% fa capo alle amministrazioni pubbliche e alle famiglie produttrici. I titoli da non residenti confermano il trend discendente, segnando una flessione del 5,4%. Risultano, per contro, in decisa controtendenza le gestioni patrimoniali bancarie, che hanno evidenziato alla fine del terzo trimestre una crescita di circa il 9,5% in ragione d’anno. Altrettanto importante è risultato essere il progresso misurato sul patrimonio delle gestioni patrimoniali individuali di banche, SIM e OICR, che con uno sviluppo pari al 9,5% si è collocato nel medesimo periodo a circa 757 miliardi di Euro. Il dato sul flusso di raccolta netta dei fondi comuni aperti italiani ha riconfermato il progresso che ha caratterizzato i periodi più recenti. Alla fine di novembre il patrimonio gestito dai fondi comuni aperti (italiani ed esteri) in Italia era pari a 852 miliardi di Euro, mettendo a segno un balzo di oltre il 26% sui 675 miliardi in essere nello stesso periodo del 2014.

6.5. Republica Moldova Pe parcursul anului 2015 dinamica la majoritatea tipurilor de activităţi economice a fost în descreştere, ca urmare a unor factori interni şi externi nefavorabili.

Produsul intern brut (PIB) a crescut modest. După creşterea moderată din anul trecut economia Moldovei a intrat într-o perioadă incertă, ca efect a proceselor interne, regionale si globale nefavorabile – instabilitatea politică şi lipsa îndelungată a unui Guvern funcţional; retragerea licenţelor de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA SOCIALĂ” S.A. şi B.C. ,,UNIBANK” S.A şi iniţierea procesului de lichidare silită a acestor bănci; deprecierea leului moldovenesc; restricţii la exporturi impuse de Rusia, ce au cauzat scăderea cu 43,2% a exporturilor spre acest partener comercial major (in paralel am asistat la micşorarea remitenţelor din această ţară şi deprecierea în continuare a rublei ruseşti faţă de USD, EUR) şi alţi factori negativi. Produsul intern brut în ianuarie-septembrie 2015 a însumat 88.8 mld lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2014 cu 0.5% (în preţuri curente).

21

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit s-a diminuat comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 10.9%, astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit doar 10,7%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 1,2%. Serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate au însumat -2.9 mld lei, contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit -3,3%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 0,6%. Totodată, valoarea adăugată brută produsă în sectorul industria extractivă şi prelucrătoare a crescut comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 cu 5,3%, astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 12,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 0,6%. Valoarea adăugată brută aferentă activităţilor financiare şi de asigurări a crescut comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 cu 22.7%, astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 7,3%, contribuind la creşterea PIB-ului cu 1,0%. Valoarea adăugată brută aferentă comerţului cu ridicata şi amănuntul, întreţinerii şi reparării autovehiculelor, activităţilor de cazare şi alimentaţie publică au crescut comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 0.9%, astfel încât contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 19,7%, contribuind la creşterea PIB-ului doar cu 0,2%. Impozitele nete pe produs (impozite munus subvenţii) au crescut comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 doar cu 0.5%, contribuţia sectorului respectiv la formarea PIB a constituit 15,4%, contribuind la creşterea PIB-ului doar cu 0,1%. Consumul final a scăzut cu 1.7%, cauzând descreşterea PIB-ului cu 1.9%. Scăderea a fost condiţionată de micşorarea consumului final al gospodăriilor populaţiei cu 1.9%. La rândul său formarea brută de capital a diminuat PIB-ul cu 1,0%. Inflaţia - Indicele Preţurilor de Consum (IPC) a crescut esenţial, fiind cu mult peste ţinta inflaţiei de 5%. În 2015 IPC a crescut cu 13.6%, faţă de 2014 (IPC +5.1%). Creşterea IPC a fost cauzată în mare parte, de creşterea preţurilor la produsele alimentare şi nealimentare, la produse şi servicii cu preţuri reglementate, ca urmare a deprecierii majore a monedei naţionale. Leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ. De la începutul anului 2015 leul moldovenesc s-a depreciat cu 25,9% comparativ cu dolarul american şi cu 13,1% faţă de euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost: scăderea încasărilor valutare de peste hotare, inclusiv diminuarea cu 15,9% a exporturilor, scăderea cu 30% a transferurilor de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin bănci (inclusiv din ţările CSI minus 50,2%); deprecierea valutelor unor parteneri comerciali importanţi (rubla rusească şi hrivna ucraineană sau depreciat semnificativ) şi frauda bancară (supranumită „furtul miliardului”), care a cauzat retragerea licenţelor de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA SOCIALĂ” S.A. şi B.C. ,,UNIBANK” S.A şi iniţierea procesului de lichidare silită a acestor bănci, a perturbat economia ţării în ansamblu şi piaţa valutară în particular. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei, s-a diminuat cu 400,3 mil. USD la finele anului 2015, până la 1 756,3 mil. USD sau -18.6% comparativ cu nivelul anului precedent. Agregatele monetare au scăzut. Masa monetară, la sfîrşitul anului 2015, a constituit suma de circa 64.0 mld lei şi a scăzut cu circa 1,97 mld lei sau -2,98%, comparativ cu 31 Decembrie 2014. S-a înregistrat un ritm pronunţat de reducere a banilor în circulaţie, respectiv cu circa 2 mld lei sau -11,42%, comparativ cu anul 2014, din cauza politicii monetare a Băncii Naţionale, respectiv treptat s-a majorat rata rezervei obligatorii în lei moldoveneşti până la 35% din baza de calcul. Depozitele la vedere şi la termen în lei s-au diminuat în 2015 cu 1,96 mld lei sau -7,62%. Totodată depozitele la vedere si la termen în valută străină au crescut în 2015 cu circa 2 mld lei sau +8.76%, pe fundalul deprecierii leului moldovenesc cu 25,9% comparativ cu dolarul american şi cu 13,1% faţă de euro. Veniturile în bugetul public naţional au crescut moderat. În ianuarie-noiembrie 2015 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 39,2 mld lei, înregistrând o creştere de

22

circa 1,53 mld lei sau +4.1% comparativ cu perioada similară a anului 2014, totodată veniturile au fost cu 2,8% mai mici decât nivelul planificat. Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 34 mld lei şi cele nefiscale 2 mld lei. Planul stabilit pentru perioada dată a fost îndeplinit la nivel de 97.9% şi respectiv 111.2%. Comparativ cu perioada similară a anului 2014, veniturile fiscale s-au majorat cu 3,98 mld lei, iar încasările nefiscale 765,4 mil. lei. Ponderea veniturilor administrate de Inspectoratul fiscal a fost de 57,5% din veniturile bugetului consolidat, respectiv cele administrate de vamă au fost de 36,5%. Inspectoratul fiscal a realizat planul pentru anul 2015 în proporţie de 101,9% (+417,8 mil. lei), totodată vama a realizat planul doar în proporţie de 92,6% (-1,15 mld lei), inclusiv din cauza reducerii TVA la import şi a altor taxe vamale, ca urmare a scăderii importurilor cu 25% faţă de anul 2014. Veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de 909.4 mil. lei, sau la nivel de 92.5 la sută faţă de planul anual. Veniturile fondurilor speciale au constituit 351,8 mil. lei, sau la nivel de 89.1 la sută faţă de prevederile anuale. În anul 2015, din cauza instabilităţii politice, fraudei din sistemul bancar şi lipsei acordului cu FMI, donatorii externi au suspendat ajutorul acordat pentru susţinerea bugetului şi finanţarea proiectelor. Astfel din partea donatorilor externi şi investitorilor autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 1,94 mld lei, micşorânduse cu 2,2 mld lei sau -53%, comparativ cu anul 2014, inclusiv granturi externe în sumă de 1,85 mld lei, mai puţin cu 2,2 mld lei sau -54,4%. Datoria de stat internă şi externă în uşoară creştere. Suma totală a datoriei de stat interne, la sfîrşitul lunii Decembrie 2015 a constituit 7,22 mld lei, în creştere cu 150 mil. lei, sau + 2,1% faţă de anul 2014. Totodată datora de stat externă, a constituit suma de 1,34 mld Dolari SUA, în creştere cu 30,9 mil. Dolari SUA, sau + 2.4% faţă de anul precedent. Exporturile şi importurile au scăzut simţitor. În 2015 exporturile s-au diminuat cu 15,9% (reexportul s-a diminuat cu 18,2% şi a avut o pondere de 33,7% din exporturi) şi importurile cu 25%. În 2015, comparativ cu anul precedent, a scăzut semnificativ exportul către marii parteneri, inclusiv în Rusia (-43,2%), Ucraina (-58%), Turcia (-38,5%), Italia (-19%), Germania (-14,8%), Bulgaria (-25,6%) etc. Totodată au crescut exporturile în Marea Britanie (+27,7%), Cazahstan (+29,4%), România (+2,8%), Polonia (+6,2%), Franţa (+14,7%) etc. Importurile din statele CSI s-au micşorat cu 29.7% şi cele din UE au scăzut cu 23.9%. Cota importului din statele CSI s-a micşorat, pe parcursului anului 2015, de la 27,3% până la 25,5%, respectiv cota importului din statele UE s-a majorat de la 24,4% până la 25,5%. Constatăm că, în anul 2015, UE a consolidat poziţia de cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Deficitul balanţei comerciale a constituit 1,99 mld dolari SUA. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit în anul 2015 50.1%, cu 6,1 p.p. mai mult comparativ cu 2014. Sectorul industrial a înregistrat creştere minoră. Indicele producţiei industriale în 2015 a înregistrat o creştere de 0.6%, comparativ cu anul 2014, totodată în luna decembrie 2015 acest indice s-a micşorat cu 7,9% comparativ cu luna decembrie 2014. Conform datelor statistice, întreprinderile producătoare de produse alimentare şi băuturi au redus volumul producţiei în total cu 4,8%. Producerea destilatului, rectificatului şi cupajului băuturilor alcoolice a scăzut cu 36%, producerea, procesarea şi conservarea cărnii -7,2%, producerea făinii, crupelor şi crohmalului - 4,6%. In acelaşi timp, a crescut cu 18,5% producerea uleiului şi grăsimilor, producerea băuturilor nealcoolice şi carbogazoase +12,5%, producerea conservelor din fructe şi legume +11%, producerea pâinii +6,2%, producerea vinului +2,9%, produselor lactate +2,6% etc. Indicele producţiei industriei prelucrătoare a crescut cu 2.5% şi cel al industriei extractive s-a micşorat cu 9%. Producerea utilajului electric a crescut cu 32,2%, a hainelor +19,9%, producerea substanţelor şi produselor chimice +17,6%, fabricarea produselor farmaceutice de bază + 16,9%, construcţiilor şi produselor metalice (în afară de maşini şi utilaje) +8,9, producerea maşinelor şi utilajului +8,5% etc. Totodată, a scăzut producerea articolelor din tutun cu 51%, industria metalurgică -24%, fabricarea

23

produselor textile -3,1%, producerea hârtiei şi produselor din ea -3% etc. În sectorul energetic producerea a scăzut cu 1%, inclusiv producerea şi distribuirea energiei electrice s-a micşorat cu 1,3%, totodată, furnizarea aburului şi aerului condiţionat a crescut cu 0,1%. În mun. Chişinău, nordul ţării şi UTA Găgăuzia, producţia industrială s-a majorat cu 2,4, 2,2 şi respectiv 0,9%. Totodată, în regiunea Centru şi Sud, producţia industrială s-a diminuat cu 5,9 şi respectiv 4,4%. Producţia globală agricolă a scăzut foarte mult. Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei), a scăzut cu 13.8%, faţă de anul 2014, inclusiv: producţia vegetală s-a diminuat cu 22.6%, în acelaşi timp producţia animală a crescut cu 2.2%. Cota producţiei vegetale în producţia globală agricolă, la finele anului 2015, a atins nivelul de 58%, sau cu 7 p.p. mai puţin în comparaţie cu 2014. Conform datelor statistice roada culturilor graminee şi boboase a scăzut cu 25,23%, până la 2,2 mil. de tone. Roada de grâu a scăzut cu 16,5% (până la 920 mii tone), porumb -31,6% (până la 1,07 mil. tone), seminţe de floarea soarelui – 11,9% (până la 483 mii tone), sfecla de zahăr -60,5% (până la 536 mii tone), tutun -11,8% (până la 1,2 mii tone), soia -56,2% (până la 48 mii tone), raps -76,3% (până la 16 mii tone) etc. Totodată, roada de fructe, nuci şi pomuşoare a crescut cu 4,5% (până la 484 mii tone), struguri +0,1% (până la 598 mii tone). Creşterea producţiei animaliere se datorează sporului de 5,6%, până la 186 mii tone a volumului creşterii animalelor şi păsărilor (greutate vie), totodată producerea laptelui de vită a scăzut cu 1,4% (până la 518 mii tone), ouă -8,1% (până la 598 mil. buc.). Conform datelor statistice, 37% din producţia agricolă a fost realizată de către întreprinderile agricole, 16% de către fermieri şi 47% de către gospodăriile populaţiei (această cotă mare e determinată de ponderea de 72% a producţiei animale totale realizate în gospodăriile populaţiei). Seceta din 2015, majorarea preţurilor la carburanţi, piese de schimb şi tehnica agricolă, scumpirea creditelor, datoriile mari ale statului faţă de producătorii agricoli (privind subvenţionarea acestora din bugetul statului, inclusiv datorii restante din anul 2014) etc. au cauzat declinul ramurii agricole. Investiţiile în active materiale pe termen lung au cunoscut o dinamică negativă. În ianuarie-septembrie 2015 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat 10.95 mld lei . Comparativ cu perioada respectiva a anului precedent, acest indicator s-a micşorat cu 3,4%. Investiţiile în lucrările de construcţii-montaj au insumat 5.16 mld lei (reprezentând 47.1% din total), fiind în scădere cu 12.8% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Totodată, investiţiile în utilaje, maşini şi mijloace de transport au alcătuit 5.3 mld lei (reprezentând 48.4% din total, fiind în creştere cu 9.5% faţă de 9 luni 2014. Agenţii economici şi persoanele fizice au investit în active materiale pe termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 4.22 mld lei (reprezentând 38.5% din total), fiind în scădere cu 15% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Întreprinderile de stat au investit în active materiale pe termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 4.68 mld lei (42.5% din total), fiind în creştere cu 6,7% faţă de perioada respectivă a anului 2014. Întreprinderile străine au investit în active materiale pe termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 826,1 mil. lei (7.5% din total), diminuându-se cu 5,8% faţă de perioada respectivă a anului 2014. Întreprinderile mixte au investit în active materiale pe termen lung, în ianuarie-septembrie 2015, circa 1,13 mld lei (10,3% din total), majorându-se cu 10,4% faţă de perioada respectivă a anului trecut. Volumul transporturilor de mărfuri a scăzut simţitor. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat în anul 2015 circa 11.96 mil. tone de mărfuri sau cu 18.3% mai puţin comparativ cu anului 2014. Trebuie de menţionat că, în luna decembrie 2015, volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 14.8% comparativ cu luna precedentă şi cu 25.5% faţă de decembrie 2014. Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport auto au scăzut în anul 2015 cu 18.8%, până la 7.6 mil. tone. S-a înregistrat reducerea volumului mărfurilor transportate de întreprinderile de transport feroviar cu 16.7%, comparativ cu anul 2014, până la 4.17 mil. tone.

24

Volumul comerţului cu ridicata şi amănuntul a scăzut semnificativ în 2015. Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a fost în anul 2015 în sumă de 5,37 mld lei şi s-a micşorat cu 9%, comparativ cu anul precedent. Situaţia din sfera socială a fost relativ stabilă. Salariul mediu nominal al unui angajat din economia naţională în anul 2015 a constituit 4 611 lei şi s-a majorat cu 10.5%, comparativ cu anul 2014. Luând în calcul inflaţia, el a scăzut cu 3.1%. Salariul mediu nominal în sectorul bugetar s-a majorat cu 12,3% (până la 4 125 lei), respectiv salariul mediu nominal în sectorul real s-a majorat cu 9,96% (până la 4 815 lei). Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 iulie 2015 a constituit 1 170,8 lei sau cu 7,9% mai mult, în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2014, ce respectiv făcea posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 81,1%. Dacă considerăm pensia medie pentru limită de vîrstă, co-raportul respectiv este de 83,1%. În semestrul I 2015 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1 724,9 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2014 cu 3,4%. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul IV 2015 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1 222,3 mii persoane, fiind în creştere cu 6,0% (68,9 mii) faţă de tr.IV 2014. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate s-a micşorat de la 96,5% la 95,8%, iar ponderea şomerilor a crescut de la 3,5% la 4,2%. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 51,2 mii, fiind cu 11,0 mii mai mare faţă de tr.IV 2014. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 56,7% din total şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 66,5%. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în străinătate la muncă sau în căutare de lucru a constituit conform estimărilor 327,3 mii persoane – fata de 346,9 mii în 2014. Din numărul celor declaraţi plecaţi, bărbaţii au alcătuit 63,4%. Ponderea persoanelor plecate din localităţile rurale a fost de 69,4%.

6.6. Sistemul bancar din Republica Moldova Sectorul bancar autohton, pe parcursul anului de raportare, a trecut printrun şir de provocări:

• deprecierea monedei naţionale cu 25,9% faţă de dolarul SUA şi cu 13,1% faţă de euro;

• majorarea graduală cu 13 puncte procentuale a ratei de bază la principalele instrumente de politică monetară şi cu 21 p.p. a normei rezervelor obligatorii pentru resursele atrase în monedă naţională;

• în consecinţă, majorarea preţului, atât la resursele atrase în monedă naţională, cât şi la cele plasate;

• scăderea activităţii economice a companiilor şi în consecinţă a cererii pentru credite;

• reducerea remitenţelor din partea conaţionalilor care muncesc peste hotare;

• reducerea tendinţei populaţiei în a economisi, urmare a necesităţii direcţionării unei părţi tot mai mare din venit spre consum.

Urmare a operaţiunilor frauduloase efectuate de 3 bănci locale, care s-au soldat în anul 2014 cu sustragerea din acestea a fondurilor în sumă echivalentă cu circa 1 mld dolari SUA, în data de 16 octombrie 2015, Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, prin coordonare cu structurile financiare internaţionale şi Guvernul Republicii Moldova, a hotărît să retragă licenţele de desfăşurare a activităţilor financiare ale Băncii de Economii S.A., BC ,,BANCA SOCIALĂ” S.A. şi B.C. ,,UNIBANK” S.A şi iniţierea procesului de lichidare silită a acestor bănci.

25

Astfel, lichidarea băncilor nominalizate, chiar dacă nu a periclitat activitatea sistemului bancar, a avut un impact semnificativ asupra indicatorilor cantitativi şi calitativi.

Pe parcursul anului 2015, sectorul bancar din Republica Moldova a consemnat următoarele tendinţe:

La situaţia din 31.12.2015, capitalul de gradul I a înregistrat o creştere de 3.5%, pâna la circa 9 mld lei. Această evoluţie a fost determinată, în mare măsură, de obţinerea profitului pe parcursul anului, chiar dacă 3 bănci sunt în proces de lichidare şi nu mai fac parte din sistem. La 31.12.2014, toate cele 11 bănci din sistem, dispuneau de un capital de gradul I corespunzător capitalului minim necesar.

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor licenţiate la 31.12.2015 a constituit 82.92 la sută, fiind cu 5.36 p.p. mai mare comparativ cu finele anului 2014. Dinamica s-a datorat majorării investiţiilor străine în capitalul social şi iniţierii procesului de lichidare silită a 3 bănci.

Suficienţa capitalului ponderat la risc pe sectorul bancar, a cunoscut o creştere semnificativă de 12.24 p.p., pînă la 26,16%, fiind peste nivelul stabilit de BNM (normativul ≥16 la suta). Dinamica pozitivă s-a datorat iniţierii procesului de lichidare silită a 3 bănci, care la începutul anului făceau parte din sistem şi care înregistrau valori mult sub nivelul impus de BNM.

La situatia din 31.12.2015 activele au totalizat 69,1 mld lei sau cu 26,4% mai puţin faţă de finele anului 2014,contracţia dată a sistemului bancar este cauzată exclusivexcluderii, în octombrie 2015, a 3 bănci din sistem, care la finele anului precedent au înregistrat operaţiuni interbancare reciproce, contribuind astfel la majorarea nejustificată a activelor sistemului bancar autohton.

La situaţia din 31.12.2015 soldul creditelor şi avansurilor, a constituit suma de 40,35 mld lei sau cu 27.92% mai puţin decât în anului precedent. Şi în acest caz dinamica negativă a fost influienţată de lichidarea silită a 3 bănci, dar şi de micşorarea cererii la credite (ca urmare a reducerii volumelor businessului, deprecierii monedei naţionale, scumpirii creditelor în lei moldoveneşti). Soldul datoriei la credite neperformante (suma de bază), a atins la data de raportare suma de 3,8 mld lei sau cu 20.7% mai puţin faţă de sfîrşitul anului trecut, când din sistem făceau parte cele 3 bănci în proces de lichidare. Ponderea creditelor neperformante nete (suma de bază) în capitalul normativ total, la situaţia din 31.12.2015, s-a majorat cu 0.7 p.p., până la 15,05 la sută. Totodată creditele expirate s-au diminuat cu -31,9% şi au atins suma de 3,3 mld lei. De asemenea, dinamica pozitivă e urmarea a excluderii din sistem a 3 bănci mari.

La situaţia din 31.12.2015, profitul băncilor licenţiate a totalizat 1,44 mld lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent acesta a crescut cu 729 mil. lei (+102,25%). Această evoluţie a fost determinată în mare parte de majorarea cu 360 mil. lei a rezultatului din tranzacţionarea valutelor străine sau +47,65%, micşorarea cu 493 mil. lei (-16,89%) a cheltuielilor din dobânzi, micşorarea cu 280 mil. lei (de la cheltuieli în sumă de 197,5 mil. lei în 2014, până la venituri de 82,4 mil. lei în 2015) a cheltuielilor cu impozitul aferent profitului, micşorarea cheltuielilor administrative si operaţionale cu 250 mil. lei (-15,32%) şi respectiv cu 75,8 mil. lei (-12,96%) etc. Totodată, veniturile din dobânzi, au scăzut cu suma de 92,7 mil. lei (-1,67%).

Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului acţionar (ROE) la 31.12.2015 au reprezentat respectiv 1,5 la sută şi 11,45 la sută, fiind în creştere comparativ cu 31.12.2014 cu 0,65 p.p. şi 5,59 p.p. respectiv.

Lichiditatea pe termen lung (≤1), a constituit pe sistem 0,70 (în anul 2014 a fost 1,54 sau peste nivelul normativ). Lichiditatea curentă (≥ 20%) a înregistrat o creştere semnificativă cu 19,07 p.p., până la 41,55%. Şi în acest caz evoluţia indicatorului a fost influienţată de excluderea din calcul a

26

valorilor celor 3 bănci în proces de lichidare, în special a Bancii de Economii, care a înregistrat la finele anului 2014 valore negativă de -1.74%.

Soldul depozitelor s-a diminuat în anul 2015 cu 16,3 mild. lei (-24,4%), până la 50,6 mild. lei. O parte substanţială din diminare, revine excluderii operaţiunilor reciproce „fictive”, efectuate de băncile în proces de lichidare.

6.7. Cadrul de reglementare În anul 2015, Parlamentul Republicii Moldova şi alte autorităţi emitente ale actelor normative au continuat procesul de ajustare a cadrului normativ naţional la cadrul normativ european. În acest context, pe parcursul anului menţionat, au fost aprobate şi modificate un şir de acte legislative (Legea cu privire la mediere, Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei), care se referă inclusiv la activitatea instituţiilor financiare.

Întru organizarea unei activităţi uniforme şi eficiente a sistemului bancar, Banca Naţională a Moldovei a adoptat acte normative noi (Regulamentul privind conturile rezidenţilor în străinătate), precum şi a operat multiple modificări şi completări ale actelor normative existente emise anterior (Regulamentul cu privire la transferul de credit, Regulamentul cu privire la regimul rezervelor obligatorii, Regulamentul cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii, Regulamentul cu privire la cardurile de plată etc.). De asemenea, Banca Naţională a modificat şi completat Recomandările cu privire la abordarea bazată pe risc a clienţilor de către bănci în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului prin introducerea capitolului „Evaluarea riscurilor”. A fost abrogată Instrucţiunea cu privire la deschiderea conturilor în străinătate.

De asemenea, pe parcursul anului 2015, Banca Naţională a Moldovei a efectuat o serie de modificări/completări ale actelor normative care reglementează condiţiile de prezentare a rapoartelor către BNM.

În scopul acoperirii cheltuielilor sale curente, Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu anual pentru anul 2016 în mărime de 0.0870% din suma totală a depozitelor garantate.

27

7. GUVERNAREA CORPORATIVĂ Banca Comercială „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A. recunoscând că utilizarea celor mai bune practici şi standarde este o condiţie de bază în asigurarea stabilităţii Băncii, competitivităţii pe piaţa financiară, precum şi succesului în business, conştientizând nivelul de responsabilitate faţă de acţionarul său, în scopul asigurării şi protejării intereselor acestuia, desfăşoară activitatea bancară în scopul atingerii obiectivelor determinate.

Astfel, prin decizia Adunării Generale a Acţionarilor din 30.03.2010, a fost aprobat Codul de guvernare corporativă (modificat şi completat ulterior la 26.04.2012 şi 14.04.2014) în care au fost dezvăluite tendinţele de dezvoltare şi implementare a celor mai bune practici şi celor mai înalte standarde de guvernare corporativă şi de conduită etică. Accesul public la principiile de conduită corporativă este asigurat prin publicarea Codului pe pagina web a Băncii, la următoarea adresă: http://www.eximbank.com/files/statements/Codul_de_guvernare_corporativa.pdf.

Sistemul de identificare, evaluare, monitorizare şi control al riscurilor a fost dezvoltat şi aplicat de Bancă şi în ceea ce priveşte controlul intern şi gestionarea riscurilor aferente proceselor de raportare financiară în scopul furnizării de informaţii credibile, relevante şi complete către structurile implicate în luarea deciziilor în cadrul Băncii şi către utilizatorii externi, precum şi în scopul asigurării conformităţii activităţilor bancare cu cadrul legal de raportare financiară şi cu politicile şi procedurile interne.

Adunarea Generală a Acţionarilor

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere suprem al Băncii, care asigură buna desfăşurare a activităţii şi politica economico-financiară Băncii. Competenţa Adunării Generale a Acţionarilor, periodicitatea şi procedura aferentă convocării ei, desfăşurarea şi luarea deciziilor sunt reglementate de Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare şi Statutul Băncii. Hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor sunt obligatorii pentru acţionarii, persoanele cu funcţii de răspundere şi toţi salariaţii Băncii.

Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă Statutul Băncii, decide asupra modificării capitalului social, aprobă membrii Consiliului Băncii şi regulamentul acestuia, desemnează membrii Comisiei de cenzori şi aprobă regulamentul ei, confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei, decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii, etc.

Consiliul Băncii

Consiliul Băncii este organul de conducere al Băncii, care reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat Adunării Generale a Acţionarilor. Consiliul Băncii aprobă şi asigură realizarea politicii şi strategiei băncii. Consiliul este responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra riscurilor şi a business planurilor, pentru revizuirea anuală a actelor normative interne ale Băncii, pentru supravegherea realizării mecanismelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobarea tranzacţiilor cu persoanele afiliate Băncii, pentru operaţiunile şi stabilitatea financiară a Băncii şi exercită supravegherea îndeplinirii acestora de către Direcţia Generală şi salariaţii Băncii.

Comisia de Cenzori

Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii şi se subordonează nemijlocit Adunării Generale a Acţionarilor. Comisia de cenzori a Băncii exercită controlul obligatoriu al activităţii economico-financiare a Băncii, precum şi efectuează controalele

28

extraordinare din proprie iniţiativă, la cererea acţionarilor, la hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor sau la decizia Consiliului.

Direcţia Generală

Direcţia Generală este organul executiv al Băncii care asigură îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului şi acţionează din numele Băncii în conformitate cu legislaţia, Statutul Băncii, Codul de Guvernare Corporativă, Regulamentul Direcţiei Generale şi alte acte normative interne aprobate de către Consiliu.

Direcţia Generală a Băncii exercită funcţia de conducere a activităţii curente a Băncii, inclusiv asupra tuturor subdiviziunilor structurale, asupra tipurilor şi direcţiilor de activitate ale Băncii şi recunoaşte responsabilitatea sa faţă de acţionari, clienţii Băncii şi comunitate, având drept scop principal exercitarea fidelă, competentă şi eficientă a obligaţiunilor funcţionale ce ţin de conducerea activităţii curente a Băncii, asigurându-i o dezvoltare profitabilă, stabilă şi de lungă durată.

Comitetul de credite

Comitetul de credite este un organ colegial al Băncii care implementează politica şi strategia băncii în domeniul creditării, transpunând în practică măsurile stabilite de organele de conducere ale Băncii. Comitetul de credite are ca obiectiv principal examinarea corectă şi imparţială a cererilor de credit şi este responsabil pentru riscurile asumate prin decizia pozitivă de acordare a creditului, precum şi pentru propunerile înaintate Direcţiei Generale sau Consiliului Băncii pentru decizia finală. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii.

Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor

Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor este organul colegial al Băncii care are ca obiectiv principal administrarea activelor şi pasivelor Băncii, inclusiv dirijarea lichidităţii, rentabilităţii, riscurilor, formării preţurilor, eficienţei activităţilor de atragere a depozitelor şi de investire a mijloacelor financiare, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comitetului privind dirijarea activelor şi pasivelor Băncii. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii.

Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor

Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor este organul colegial al Băncii care supraveghează şi coordonează implementarea programelor Băncii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind măsurile întreprinse de Bancă în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi a actelor normative naţionale şi internaţionale (la care Republica Moldova este parte) care reglementează activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Comisia se subordonează Direcţiei Generale şi Consiliului Băncii.

29

8. GESTIUNE RISCURI În prezent dirijarea riscurilor a devenit un subiect de o importanţă primordială pentru instituţiile financiare.

Activitatea de identificare, măsurare, monitorizare şi verificare a riscurilor continue să fie de o importanţă majoră pentru Bancă. Poziţiile de risc sunt revizuite şi evaluate de către conducerea de vârf, auditorii interni şi externi, cât şi de către reprezentanţii BNM în cadrul controalelor complexe.

Politicile şi activităţile de management ale riscului sunt în linie cu cele ale Grupului Veneto Banca şi se concentrează pe identificarea şi evaluarea riscurilor de la apariţia lor. Banca abordează riscul în mod prudent, în conformitate cu strategia sa pe termen lung. Politicile şi activităţile de dirijare a riscului se concentrează asupra identificării şi evaluării riscurilor într-un stadiu incipient. Banca implementează această abordare prin intermediul funcţiilor de dirijare a riscului şi monitorizarea creditelor.

Principalele active ale Băncii sunt reprezentate de credite şi avansuri către clientelă, mijloace plasate la BNM. Principalele obligaţiuni - depozite la vedere şi la termen şi împrumuturile de la Banca – mama şi instituţii financiare internaţionale. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri precum riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii şi riscul de lichiditate.

8.1. Riscul de credit Riscul de credit reprezintă pierderea pe care ar suporta-o banca dacă un client sau o altă contrapartidă nu şi-ar îndeplini obligaţiile contractuale. Riscul de credit este implicit în produsele bancare tradiţionale – credite, angajamente de creditare şi alte datorii contingente, cum sunt acreditivele, garanţiile bancare.

Banca îşi administrează expunerea atât faţă de contrapartidele individuale, cât şi faţă de grupuri de clienţi prin limite de creditare stabilite la momentul analizei în conformitate cu normele prudenţiale ale BNM. Valoarea limitei depinde de factori cantitativi, cum sunt poziţia şi performanţa financiară a clientului, situaţia industriei dar şi de factori calitativi, cum ar fi calitatea managementului, structura acţionariatului, precum şi de soliditatea garanţiilor prezentate de client. Garanţiile sunt spaţii industriale sau alte imobile deţinute, echipamente sau stocuri. Expunerile în raport cu limitele autorizate sunt monitorizate în mod continuu.

Gestionarea riscului de credit se bazează pe câteva principii importante, cum ar fi:

- analiza şi aprobarea lansării de noi produse şi activităţi generatoare de risc de către conducerea băncii;

- utilizarea de criterii bine definite de acordare a creditului, în funcţie de tipul de clientelă, implicând atât cunoaşterea detaliată a debitorului cât şi a destinaţiei şi structurii creditului, precum şi a sursei de rambursare, solicitarea de garanţii reale sau personale pentru diminuarea riscului de credit la niveluri acceptabile;

- stabilirea unor procese bine formalizate pentru aprobarea creditelor, utilizând un sistem clar de competenţe de aprobare;

30

- monitorizarea continuă a expunerilor, la nivel individual, respectiv la nivel de grup de expuneri, unde este cazul;

- monitorizarea şi raportarea periodică către conducerea băncii a calităţii portofoliilor de credite;

- verificarea periodică a activităţii de creditare de către auditul intern;

- utilizarea unui sistem pentru identificarea şi gestionarea creditelor neperformante şi a diferitor aspecte rezultate din această activitate, utilizând indicatori obiectivi.

De asemenea, obiectivul riscului de credit este menţinerea unui portofoliu echilibrat pe sectoare economice, categorii de clientelă şi zone geografice.

8.2. Riscul de piaţă Riscul de piaţă este riscul de pierdere legat de modificarea variabilelor de pe piaţă cum ar fi ratele de dobândă şi cursurile valutare.

În scopul identificării expunerilor Băncii la riscul dat, Banca efectuează constant simulări menite să identifice mişcările din piaţă pentru a putea gestiona efectiv acest risc. Rolul stres-testurilor, ca parte integră a procesului de dirijare a riscului de piaţă, este de a minimiza valoarea supusă riscului printr-o gestionare proactivă, a moderniza metodele, şi a monitoriza instrumentele utilizate.

Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor de schimb. Banca administrează riscul valutar utilizând limite pentru poziţiile valutare deschise la nivelul fiecărei valute şi la nivelul poziţiei valutare globale.

Riscul valutar în EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este considerat minim, datorită unei politici prudente referitor la limitele poziţiei deschise. Valutele cu care Banca operează sunt corelate cu dezvoltarea băncii şi evoluţia pieţei.

Riscul ratei dobânzii este legat de modificarea ratelor de dobândă ale pieţei. Acest risc este administrat de Bancă prin monitorizare gap-urilor dintre active şi pasive pe intervale de scadenţă şi/sau pe intervale de repricing. În general Banca menţine o poziţie netă pozitivă a instrumentelor financiare cu dobândă.

8.3. Riscul de lichiditate Riscul de lichiditate este asociat fie cu dificultăţi întâmpinate de a obţine fondurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele, fie cu imposibilităţii de a realiza un activ financiar în timp util şi la o valoare apropiată de valoarea sa justă.

Banca, considerând riscului de lichiditate de o importanţă majoră, monitorizează în permanenţă decalajele de lichiditate curentă între active şi pasive şi efectuează în mod regulat previziuni asupra poziţiei viitoare de lichiditate. De asemenea, Banca utilizează scenarii de stres ca parte a managementului riscului de lichiditate.

31

Gestionarea riscului de lichiditate este bazat pe o structură ce conţine principii care stabilesc măsuri de corectare pentru structura bilanţului pentru a elimina devierile inacceptabile.

8.4. Riscul operaţional Riscul operaţional reprezintă riscul de pierderi rezultat din proceduri interne inadecvate sau nerespectate, erori umane, erori legate de sisteme, dar şi din evenimente externe.

Gestionarea acestui risc este de o importanţă majoră în practicile de gestionare a riscului în pieţele financiare moderne în corespundere cu cerinţele Basel II. Gestionarea riscului operaţional implică structurări în controalele interne şi guvernarea corporativă, ce pot identifica pierderi din cauza greşelilor, fraudelor, ratărilor de a executa tranzacţiile în timpul stabilit. De asemenea, acesta poate afecta interesele băncii prin intermediul dealerilor, inspectorilor de credit sau alţi colaboratorii care încalcă atribuţiile de serviciu în îndeplinirea obligaţiunilor într-un mod neetic sau riscant. Alte aspecte ale riscului operaţional includ căderi majore ale sistemului informaţional, evenimente cum ar fi incendii sau alte dezastre.

Elementele cruciale în dirijarea riscului operaţional sunt strategiile clare şi supravegherea din partea Consiliului şi Direcţiei Generale, cultura controalelor interne şi operaţionale (inclusiv segregarea funcţiilor şi atribuirea responsabilităţilor), instrumente efective de raportare şi planuri de continuitate.

Pentru a reduce riscurile operaţionale, Banca a elaborat planuri şi a implementat dispozitive de continuitate a activităţii, care sunt supuse în mod periodic testelor. Soluţii de back-up au fost dezvoltate cu parteneri specializaţi în IT şi telecomunicaţii.

Banca este într-o continuă modelare a unui mediu adecvat de gestionare a riscului operaţional:

- Menţinerea şi dezvoltarea unei guvernări necesare pentru a asigura performanţa activităţii de dirijare a riscului;

- Urmărirea conformităţii cu normele şi regulile impuse de către autorităţile naţionale şi internaţionale;

- Codificarea politicilor şi procedurilor la nivel de bancă ce se referă la gestionarea şi verificarea riscului operaţional;

- Dezvoltarea strategiilor pentru a identifica, evalua, monitoriza şi verifica riscul operaţional; aceste aspecte includ verificările directe şi de la distanţă a filialelor şi monitorizarea lor prin intermediul aplicaţiilor soft;

- Dezvoltarea şi implementarea metodologiei de evaluare a riscului operaţional;

- Modelarea şi menţinerea unui plan de continuitate a activităţii;

- Dezvoltarea şi implementarea a unui sistem de raportare a riscului operaţional;

- Dezvoltarea continuă a gestionării riscului operaţional pentru o alocare de capital mai eficientă.

32

9. SISTEMUL DE CONTROL INTERN Sistemul de Control Intern este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli, proceduri şi structuri organizatorice care au drept scop asigurarea respectării strategiilor instituţionale şi îndeplinirea următoarelor obiective ale băncii:

• Eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor efectuate;

• Corectitudinea raportărilor financiare - credibilitatea, integritatea şi furnizarea la timp a informaţiilor financiare şi a informaţiilor veridice conducerii Băncii;

• Respectarea legilor si a reglementărilor aplicabile - conformitatea cu legile şi reglementările în vigoare, cu politicile şi procedurile interne aprobate.

Banca a pus în aplicare soluţii organizatorice care:

• să asigure separarea necesară între subdiviziunile operaţionale şi cele de control, să evite situaţiile de conflict de interese la atribuirea sarcinilor;

• să fie capabile să identifice, să măsoare şi să monitorizeze adecvat toate riscurile asumate sau asumabile pe margine diverselor segmente operaţionale;

• să stabilească activităţi de control la fiecare nivel operaţional şi să permită stabilirea univocă şi formalizată a sarcinilor şi a responsabilităţilor, în special, în cadrul sarcinilor de verificare şi de înlăturare a abaterilor depistate;

• să asigure sisteme informaţionale fiabile şi proceduri adecvate de raportare către diverse niveluri direcţionale, cărora le sunt atribuite funcţiile de control;

• să asigure informarea în timp util a structurilor de resort ale băncii şi gestionarea imediată a încălcărilor depistate de subdiviziunile operaţionale, de Departamentul Audit Intern sau de alte persoane responsabile de efectuarea controalelor;

• să permită înregistrarea fiecărei operaţiuni în mod adecvat, asigurând atribuirea corectă sub profil temporal.

Sistemul de controale interne este supus periodic validării în raport cu evoluţia activităţii băncii şi cu contextul de referinţă.

Întru asigurarea eficacităţii Sistemului de Control Intern în cadrul EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a fost instituită următoarea structură pentru gestionarea diverselor tipologii de riscuri:

1. Controale de linie – primul nivel de gestionare a activităţii în cadrul structurii de control, care are menirea de a asigura desfăşurarea corectă a operaţiunilor şi a căror respectare este asigurată la nivelul fiecărei subdiviziuni operaţionale a Băncii;

2. Controale de nivelul 2 – sunt asigurate de ansamblul măsurilor de supraveghere şi control efectuate de Departamentele/Secţiile responsabile din Oficiul Central al Băncii;

3. Controale de nivelul 3 – organizarea şi asigurarea controlului permanent, din partea Departamentului Audit Intern al Băncii. Departamentul Audit Intern are ca responsabilităţi revizuirea politicilor, proceselor si mecanismelor de control astfel încât acestea sa rămână suficiente si adecvate activităţii desfăşurate. Funcţia de audit intern evaluează eficienţa şi caracterul adecvat al controalelor interne, cu scopul de a oferi Consiliului Băncii o asigurare

33

rezonabilă. În plus, Departamentul Audit Intern are o linie directă de raportare către Departamentul Audit Intern al băncii - mamă, beneficiind astfel de gradul necesar de independenţă, ceea ce permite îndeplinirea obiectivelor sale.

4. Controale de nivelul 4 – supravegherea şi controlul periodic al activităţii Băncii exercitat de către auditorii Departamentului Audit Intern al băncii - mamă.

În scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor sus menţionate, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a organizat un sistem de control intern, aplicabil la nivelul fiecărei subdiviziuni. La organizarea Sistemului de Control Intern din cadrul fiecărei subdiviziuni au fost luate în considerare volumul, numărul şi tipul tranzacţiilor, diversitatea operaţiunilor, gradul de risc asociat cu fiecare domeniu de activitate, complexitatea diferitelor riscuri, volumul controlului asupra activităţii zilnice, gradul de centralizare şi descentralizare.

34

10. REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE

10.1. Detalii privind evoluţia activelor Activele totale ale Băncii au înregistrat în anul 2015 o creştere de 15.2% ajungând la 4.56 miliarde lei (echivalentul a 212.4 milioane Euro) la finele anului.

Activele băncii au crescut datorită majorării soldului mijloacelor băneşti şi echivalentelor acestora cu peste 774 mil. lei (+66%), ca urmare a majorării semnificative a sursei acestora, respectiv a soldului depozitelor clienţilor pe fundalul contractării pieţei creditelor (inclusiv din cauza scumpirii creditelor în lei, scăderii activităţii economice a clienţilor, sărăcirii populaţiei etc.).

Cota de piaţă a Băncii s-a majorat cu 2,5 p.p., până la 6,6%.

35

STRUCTURA ACTIVELOR (în mii lei) 2015 2014 var % comp. '15(%)

comp. '14(%)

Numerar şi alte mijloace lichide 1,946,176 1,172,054 66.0 42.67 30.26

Active financiare destinate vânzării 55,540 51,413 8.0 1.22 1.33

Credite către clienţi, net 2,121,777 2,201,546 -3.6 46.52 56.83

Alte active 437,642 448,839 -2,5 9,6 11.59

TOTAL ACTIVE 4,561,135 3,873,852 17.7 100.0 100.0

Activitatea de creditare, este caracterizată printr-un trend descrescător comparativ cu anul precedent. Creditele către clienţi au scăzut cu 3,6%.

Cota băncii în total credite pe sistem a crescut cu 0.6 puncte procentuale, constituind 6.2% la situaţia din 31 decembrie 2015.

La finele anului de raportare, mijloacele băneşti în numerar au deţinut o pondere în total mijloace lichide de 13,8% (similară cu anul 2014). Totodată, a crescut mult pondera mijloacelor băneşti datorate de BNM, de la 26,8% în 2014 până la 38,2% în 2015, urmare a majorării ratei rezervei obligatorii în lei moldoveneşti până la 35%.

NUMERAR ŞI ALTE MIJLOACE LICHIDE, (mii lei)

2015 2014 var. % comp.% comp.%

'15 '14

Mijloace băneşti în numerar 268,685 156,518 71.7 13.8 13.4 Mijloace băneşti datorate de bănci 934,651 701,189 33.3 48.0 59.8 Mijloace băneşti datorate de BNM 742,840 314,347 136.3 38.2 26.8

36

TOTAL 1,946,176 1,172,054 66.0 100.0 100.0

Banca şi-a majorat modest investiţiile în active financiare destinate vânzării, astfel ca soldul valorilor mobiliare şi cel al investiţiilor în capitalul altor societăţi la sfîrşitul anului 2015 a atins o valoare de 55,5 mil. lei (echivalentul a 2.6 milioane Euro) sau cu 8,0 % mai mult decât în anul precedent.

ACTIVE FINANCIARE DESTINATE VÂNZĂRII (mii lei) 2015 2014 var. % comp.

% '15 comp. % '14

Titluri de stat 53,675 59,549 8.3 96.6 96.4 Valori mobiliare pentru tranzacţionare 1,865 1,865 0.0 3.4 3.6

TOTAL 55,540 51,413 8.0 100.0 100.0

Pe durata anului 2015 Banca a asigurat suficiente lichidităţi în scopul menţinerii indicatorului de lichiditate pe termen scurt peste nivelul minim necesar stabilit de Banca Naţională a Moldovei, fiind la finele anului 41.55%.

Coeficientul lichidităţii pe termen lung a fost egal cu 0.91, încadrându-se în plafonul maxim de 1.

LICHIDITATEA 2015 2014 Var. p.p.

Lichiditatea curentă(*) 41.55% 30.74% 10.8 p.p.

Lichiditatea pe termen lung(**) 0.91 0.94 -0.03 (*) Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). (**) Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1.0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei).

10.2. Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar

Pe parcursul anului 2015 obligaţiunile EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca au avut o evoluţie crescătoare, majorându-se spre finele anului cu 23,7% sau cu 636 mil. lei, comparativ cu finele anului 2014, constituind la 31 decembrie 2015 un total de 3,3 mld lei (echivalentul a 154.5 mil. Euro).

37

La 31 Decembrie 2015 Banca a atras mijloace băneşti de la clienţi în sumă de 2,83 mld lei (echivalentul a 131,7 milioane Euro), sau cu 38,3% mai mult decât în anul precedent. Ponderea acestora în pasive majorându-se până la 62,0% sau cu 9,2 p.p..

La rândul lor, sumele împrumutate de la Veneto Banca au scăzut cu 100,4 mil. lei (-17,1%).

38

Banca a rambursat în anul 2015 toate tranşele scadente IFC, în strictă corespundere cu condiţiile contractuale.

STRUCTURA PASIVELOR 2015 2014 var. % comp. % comp. % (în mii lei) '15 '14 Mijloace atrase de la bănci 649 31,051 0.0 0.0 0.8 Mijloace atrase de la clienţi 2,828,925 2,045,814 38.3 62.0 52.8 Capital acţionar 1,242,186 1,190,898 4.3 27.2 30.7 Alte împrumuturi : 470,140 567,162 -17.1 10.3 14.6 Veneto Banca 466,738 567,162 -5.6 10.2 12.8 IFC 0 67,582 -100.0 0.0 1.7 Ministerul Finanţelor 3,402 4,895 -30.5 0.1 0.1 Alte datorii 19,235 38,926 -50.6 0.4 1.0

TOTAL 4,561,135 3,873,852 -17.7 100.0 100.0

Structura depozitelor, în anul 2015, nu a suferit modificări semnificative - prin prisma termenului de atragere. Astfel ponderea depozitelor la termen a sporit în detrimentul celor la vedere doar cu 0,2 p.p., până la 64,3%. În anul de raportare, depozitele la termen ale persoanelor fizice au constituit 1,64 mld lei (echivalentul a 58 milioane Euro) şi au crescut cu 47,9% (pe fundalul scăderii soldului depozitelor la termen ale persoanelor juridice cu 12,0%), aceasta se datorează, în mare parte, creşterii ratelor dobânzii la depozitele în lei (până la 1 an) si deprecierii leului moldovenesc (faţă de USD si EUR), care au accelerat economiile populaţiei în lei şi respectiv reevaluarea depozitelor în valută străină.

DEPOZITE DE LA CLIENTI (în mii lei) 2015 2014 var. % comp. %

'15 comp. %

'14

Depozite la vedere 1,009,953 733,878 37.6 35.7 35.9

persoane fizice 245,556 214,110 14.7 8.7 10.5

persoane juridice 764,397 519,768 47.1 27.0 25.4

Depozite la termen 1,818,972 1,311,936 38.6 64.3 64.1

persoane fizice 1,640,058 1,108,713 47.9 58.0 54.2

persoane juridice 178,914 203,223 -12.0 6.3 9.9 TOTAL DEPOZITE 2,828,925 2,045,814 38.3 100.0 100.0

Depozitele la vedere ale persoanelor fizice s-au majorat cu 14,7% faţă de anul precedent, însă cota acestora în total depozite a scăzut până la 8,7% (-1,8 p.p.). Totodată, depozitele la vedere ale persoanelor juridice au înregistrat în 2015 o creştere de 47,1%, faţă de anul 2014, ponderea acestora în total depozite a crescut până la 27,0% (+1,6 p.p.).

39

Ca urmare a scăderii portofoliului de credite, pe fundalul majorării semnificative a soldului depozitelor atrase de la clienţi, în anul 2015 a scăzut raportul dintre creditele acordate de către bancă şi depozitele atrase cu 32,6 p.p, de la 107,6% în anul 2014, până la 75,0% la finele anului de raportare.

Capitalul acţ ionar

În anii precedenţi, Veneto Banca constant a contribuit la majorarea capitalului social al EXIMBANK-Gruppo Vento Banca, acest fapt permiţând Băncii să-şi menţină poziţia de lider la acest capitol în sistemul bancar autohton. Pornind de la gradul suficient de capitalizare, care permite Băncii, atât o dezvoltare sustenabilă, cât şi conformarea la toţi indicatorii prudenţiali, în anul 2015 nu a fost nevoie de o nouă majorare a capitalului social. Astfel capitalul social a rămas la nivelul anului precedent, în sumă de 1.25 mld lei (păstrând poziţia de lider la acest capitol).

Capitalul normativ total a constituit la finele anului 2015 suma de 928,5 mil. lei (echivalentul a 43,2 mil, Euro).

40

10.3. Detalii privind veniturile şi cheltuielile În anul 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a obţinut venituri în sumă totală de 396,8 mil. lei (echivalentul a 18,5 milioane Euro) în creştere cu 30,6% comparativ cu anul precedent.

VENITURI (în mii lei)

2015 2014 var.% comp. % '15

comp. % '14

Venituri aferente dobânzilor 282,570 246,479 14.6 71.2 81.2 la mijloace băneşti datorate de bănci 34,950 2,687 1,200.7 8.8 0.9 la active financiare disponibile pentru vînzare 7,575 3,902 94.2 1.9 1.3 la împrumuturi şi creanţe 240,045 239,891 0.1 60.5 79.0 Venituri neaferente dobânzilor 114,225 57,252 99.5 28.8 18.8 operaţiuni valutare 60,577 20,747 192.0 15.3 6.8 comisioane nete 34,934 34,226 2.1 8.8 11.3 alte venituri 18,713 2,279 721.3 4.7 0.8 TOTAL VENITURI 396,795 303,731 30.6 100.0 100.0

Cheltuielile Băncii au constituit 345,4 mil. lei (echivalentul a 16,1 mil. Euro), în scădere cu 33,8% faţă de anul 2014.

41

CHELTUIELI (în mii lei) 2015 2014 var.%

comp. % '15

comp. % '14

Cheltuieli aferente dobânzilor -139,231 -125,735 10.7 40.3 24.1 la mijloace băneşti datorate băncilor -25,852 -39,234 -34.1 7.5 7.5 la depozite ale persoanelor fizice -95,197 -60,888 56.3 27.6 11.7 la depozite ale persoanelor juridice -16,927 -21,416 -21.0 4.9 4.1 la împrumuturi -1,255 -4,198 -70.1 0.4 0.8 Cheltuieli neaferente dobânzilor -155,884 -138,228 12.8 45.1 26.5 privind remunerarea muncii -51,676 -49,692 4.0 15.0 9.5 privind alte cheltuieli administrative -39,674 -34,816 14.0 11.5 6.7 privind cheltuieli operaţionale -64,533 -53,720 20.1 18.7 10.3 Cheltuieli privind deprecierea activelor -78,276 -253,304 -69.1 22.7 48.6 Cheltuieli privind impozite 28,029 -4,291 -753.3 -8.1 0.8 TOTAL CHELTUIELI -345,362 -521,558 -33.8 100.0 100.0

În perioada de gestiune EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a suportat cheltuieli aferente dobânzilor în sumă de 139,2 mil. lei, mai mult cu 10,7%, faţă de anul 2014. Majorarea acestor cheltuieli este cauzată de creşterea cu 56,3% a cheltuieli aferente dobânzilor la depozite ale persoanelor fizice (în cea mai mare măsură din contul majorării ratei dobânzii la mijloacele atrase în monedă naţională, urmare a înăspririi politicii monetare de către BNM.

Cheltuielile neaferente dobânzilor, în sumă de 155,9 mil. lei au înregistrat o creştere de 12.8%, ca urmare a majorării cheltuielilor operaţionale şi administrative cu 20,1% şi respectiv 14%.

Urmare a inplementării, atât în anii precedenţi, cât şi în 2015, a unei politici de „curăţare” a portofoliului de credite pe calea abordării consecvente şi prudente a procesului de evaluare a activelor financiare (în vederea diminuării riscurilor de creditare), Banca a atins rezultatele scontate. Astfel , în anul de raportare, cheltuielile privind deprecierea activelor au atins suma de 78,3 mil. lei, fiind de 3,2 ori mai mici comparativ cu anul 2014. Profit sau pierderi

În anul 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a contabilizat un profit net în sumă de 51,4 mil. lei, realizat prin sporirea veniturilor şi optimizarea cheltuielilor, asistată de capacităţi operaţionale şi tehnologice ale Băncii, ce au sporit oferta de servicii inovative bancare, depozite de economii şi credite clienţilor, atât pentru consumul propriu, cât şi pentru dezvoltarea diverselor ramuri ale economiei naţionale.

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE (în mii lei)

2015 2014 var. abs. var.%

Venituri aferente dobânzilor 282,570 246,479 36,091 14.6 Cheltuieli aferente dobânzilor -139,231 -125,735 -13,496 10.7 Venitul net aferent dobânzilor 143,339 120,744 22,595 18.7 Comisioane nete 34,934 34,226 708 2.1

42

Venituri din operaţiuni financiare 60,577 20,747 39,830 192.0 Alte venituri operaţionale 18,713 2,279 16,434 721.3 Marja de intermediere (*) 257,563 177,995 79,568 44.7 Costuri aferente remunerării personalului -51,676 -49,692 -1,984 4.0 Alte cheltuieli operaţionale -104,208 -88,536 -15,672 17.7 Costuri (cheltuieli) operationale -155,884 -138,228 -17,656 12.8 Venitul brut al activităţii operaţionale 101,679 39,777 61,912 155.7 Cheltuieli privind deprecierea activelor -78,276 -253,304 175,029 -69.1 Rezultatul net până la impozitare 23,404 -213,537 236,941 -111.0 Cheltuieli privind impozite 28,029 -4,291 32,319 -753.3 Profitul net / pierderea netă 51,432 -217,827 269,260 -123.6

(*)Marja de intermediere se compune din venitul net aferent dobânzilor, comisioanele nete, veniturile din operaţiuni financiare şi alte venituri operaţionale.

Veniturile aferente dobânzilor au crescut cu 36 mil. lei (+14,6%), cu un ritm mai pronunţat decât cheltuielile aferente dobânzilor, care s-au majorat cu 13,5 mil. lei (+10,7%). Dinamica dată fiind influienţată de majorarea ratelor medii la credite şi depozite a fost posibilă urmare a implementării cu succes a politicii de dirijare a activelor şi pasivelor Băncii.

Prin urmare, veniturile nete din dobânzi, componenta principală a marjei de intermediere au înregistrat o creştere de 22,6 mil. lei sau +18,7, comparativ cu 2014.

Veniturile din operaţiuni financiare s-au majorat spectaculos, de aproape 3 ori, cu 39,8 mil. lei, mai ales din contul valutei straine. Rezultatul dat denotă capacitatea Băncii de a se orienta perfect în condiţiile unui mediu macroeconomic favorabil.

Ţinând cont de factorii pozitivi enumăraţi mai sus, marja de intermediere s-a majorat cu 79,6 mil. lei (+44,7%).

Cheltuielile operaţionale au înregistrat o uşoară creştere (de 12,8%) argumentată, atât prin creşterea volumului de business, cât şi prin deprecierea monedei naţionale (o bună parte de contractele de arendă, mentenanţă, consultanţă, audit prevăd costuri stabilite în valută forte – USD sau EUR).

Urmare a modificării regimului fiscal de tratare a provizioanelor, începând cu anul 2015, în calitate de cheltuieli deductibile fiscale sunt considerate provizioanele formate în conformitate cu prevederile IFRS (anterior fiind considerate cele calculate conform normelor prudenţiale stabilite prin Regulamentul BNM). În rezultat Banca a reflectat la venit suma impozitului amânat, calculat anterior ca şi diferenţă temporală dintre baza fiscală şi cea financiară. Modificarea dată a permis Băncii unui rezultat extraordinar pozitiv de 28 mil. MDL.

43

11. DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE

11.1. Cadrul general

Pe parcursul anului 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi persoane juridice prin atragerea şi deservirea segmentului de întreprinderi mici şi mijlocii dar şi liber profesioniştilor, bazându-se pe o comunicare transparentă, pe înţelegerea nevoilor specifice acestora şi oferirea celor mai potrivite soluţii financiare.

A fost implementat un nou model de deservire a clienţilor, axat pe abordare personalizată considerând profilul, dimensiunea şi nevoilor financiare ale clienţilor. Banca a pus la dispoziţia clienţilor o echipă specializată în consiliere financiară cu scopul oferirei de soluţii financiare individualizate.

Astfel la finele anului 2015 numărul clienţilor corporativi activi a înregistrat o creştere cu 11.1% faţă de anul precedent, atingând cifra de 12,230.

Prin programele de comunicare cu clienţii, Banca continuă încurajarea atât a consumatorilor cât şi a comercianţilor de a utiliza cardul ca mijloc de plată în punctele de vânzări. Astfel, rulajele prin POS terminale în reţeua comercianţilor băncii a înregistrat o creştere cu 21,8 % în comparaţie cu anul precedent.

Parte integrantă a eforturilor de a construi parteneriate pe termen lung cu clienţii persoane juridice pe parcursul anului 2015 a fost o serie de campanii dedicate, facilitând în mod proactiv acces la diferite produse şi servicii bancare precum convenţii de plăţi a salariilor, POS terminale, etc.

44

11.2. Servicii de creditare Piaţa serviciilor de creditare în anul 2015 a fost influienţată de câţiva factori negativi: majorarea graduală cu 13 puncte procentuale a ratei de bază la principalele instrumente de politică monetară (în consecinţă - majorarea preţului creditelor), scăderea activităţii economice a companiilor şi în consecinţă a cererii pentru credite etc.

Banca a oferit în continuare un spectru larg de servicii şi produse de creditare competitive, pentru a satisface cerinţele de resurse financiare în scopuri investiţionale sau de completare a capitalului circulant, atât din partea clienţilor existenţi, cât şi a celor potenţiali.

La data de 31 decembrie 2015 portofoliul brut de credite a rămas la acelaşi nivel ca în anul precedent, în sumă de 1,87 mld lei (echivalentul a 86,9 mil. Euro).

Această stagnare a avut loc pe fondul unui mediu macroeconomic nefavorabil. Societăţile manifestă în continuare un comportament prudent faţă de credite în MDL, care au devenit mai scumpe.

În anul 2015, structura portofoliul de credite divizat pe valute (echivalentul în MDL) a suferit schimbări semnificative. Ponderea creditelor în valuta naţională a înregistrat o scădere de 14.9 p.p., ponderea creditelor acordate în dolari SUA s-au majorat cu 4,7 p.p., respectiv ponderea creditelor în Euro a crescut cu 10,2 p.p.. Creditele acordate în valuta naţională au înregistrat o scădere de 26,5%, creditele acordate în dolari SUA au crescut cu 51,2%, respectiv creditele în Euro au avut o dinamică pozitivă de +29,5%. Dinamica dată a fost impactată puternic de deprecierea monedei naţionale. STRUCTURA PE VALUTE (în mii lei) 2015 2014 var. % comp. %،15 comp. %،14

Lei moldoveneşti 772,576 1,051,096 -26.5 41.4 56.3

Dolari SUA 260,024 172,030 51.2 13.9 9.2

Euro 834,073 643,846 29.5 44.7 34.5 TOTAL CREDITE 1,866,673 1,866,973 0.0 100.0 100.0

45

EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca tinde să crediteze toate sectoarele economiei naţionale, distribuţia portofoliului de credite pe ramuri reflectând tendinţele de dezvoltare ale lor.

Diversificarea portofoliului de credite, ca una din direcţiile de bază ale politicii de creditare a băncii, a permis acordarea de resurse creditare prin implementarea diferitor proiecte într-o serie de sectoare economice. Astfel, este de remarcat diversitatea ramurilor creditate de bancă, aici regăsindu-se reprezentanţi din toate sectoarele economii naţionale.

Posibilităţile băncii în finanţarea sectorului real al economiei naţionale pe termen mediu şi lung, graţie diversificării posibilităţilor de atragere a resurselor s-a manifestat prin păstrarea ponderii portofoliului de credite structurat după termen.

Astfel, ponderea creditelor acordate pe un termen de peste 5 ani a înregistrat o creştere de circa 2,5 puncte procentuale faţă de anul precedent şi a constituit 42.5% din totalul creditelor acordate clienţilor corporativi.

Creditele acordate pe un termen de la 2 ani până la 5 ani, cu o pondere de 50,6%, s-au majorat cu circa 5.4 puncte procentuale.

Ponderea creditelor acordate pe un termen de la 1 an până la 2 ani, s-a diminuat de la 11,0% în anul 2014, până la 5,6% în anul 2015, respectiv ponderea creditelor de până la un an s-a micşorat cu 2,5 p.p., până la 1,3%.

46

În scopul asigurării rambursării creditelor, banca a adoptat exigenţe dure privind calitatea şi lichiditatea gajurilor, care, în comun cu perfectarea continuă a metodelor şi procedurilor de evaluare a proiectelor creditate şi diversificarea portofoliului de credite pe ramuri, contribuie la minimizarea riscurilor creditare ale Băncii şi menţinerea la un nivel înalt al rentabilităţii activităţii de creditare.

47

12. DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE

În anul 2015 EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a continuat să deruleze un proces de optimizare a calităţii modelului de business, precum şi îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a portofoliului de clienţi şi a celui de produse.

Una dintre principalele sarcini strategice a fost creşterea portofoliului de produse de economisire. Astfel, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a pus la dispoziţia clienţilor diferite tipuri de depozite la termen cu caracteristici speciale, cum ar fi ratele dobânzii mai mari decât cele standard, îmbinate cu promoţii dedicate acestora, printre care au fost implementate:

• 3 oferte de economisire pe termen scurt, destinate persoanelor fizice, care doresc să obţină venituri stabile cu posibilitatea de administrare a banilor în perioada de menţinere a depozitului - depozitele Sicuro, Dinamico şi Libero. • Depozitele Primavera şi Romantico au oferit oportunităţi perfecte pentru deponenţi de a investi mijloacele băneşti temporar libere în scopul obţinerii unui profit maxim împreună cu posibiltatea de a câştiga călătorii în cele mai frumoase oraşe ale Italiei- Roma şi Veneţia.

Pe parcursul anului 2015 Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi persoane fizice şi a reuşit să crească acest segment cu circa 14,9% în comparaţie cu anul precedent, graţie implementării produselor noi, modernizării reţelei comerciale şi creştera sprijinului oferit de forţa de vânzări din cadrul Băncii.

48

În felul acesta, Banca a reuşit să crească portofoliul de depozite a persoanelor fizice până la 1 621 milioane lei (echivalentul a 75,5 milioane Euro), ceea ce reprezintă o creştere anuală de 47.7%.

Una din cele mai mari provocări a anului raportat a fost diversificarea produselor creditare. Un pas important a fost lansarea unui nou produs creditar - creditul 72 ore. Concomitent cu lansarea acestui credit de consum a fost redus timpul de răspuns la solicitările clienţilor şi a fost îmbunătăţit fluxul de procesare, ceea ce a permis creşterea numărului creditelor acordate persoanelor fizice.

49

50

Pentru a răspunde nevoilor persoanelor fizice de a efectua plăţi în favoarea instituţilor publice, Banca a aderat la Serviciul Guvernamental de Plăţi Electronice MPay , prin intermediul căruia se încasează aceste plăţi.

Implementarea proiectului menit pentru susţinerea beneficiarilor de plăţi sociale, achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) îmbinat cu comunicarea activă cu clienţi a permis să creştem portofoliul cardurilor de plată cu 7,08% comparativ cu anul precedent.

În ceea ce priveşte oferirea serviciilor prin sisteme de remiteri de bani, EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca a lansat în perioada sărbătorilor Pascale un nou sistem de remitere de bani MoneyGram, care reprezintă una dintre companiile lider în domeniul sistemelor de remitere de bani pe plan internaţional deservind transferuri de mijloace băneşti în toată lumea. Investiţiile băncii în servicii care permit clienţilor aflaţi departe de familiile lor şi care au nevoie să trimită sau să primească bani, de a fi mai aproape de cei dragi- reconfirmă dorinţa Băncii de a oferi servicii rapide şi comode pentru clienţii săi.

În cadrul proiectului ,,Bancassurance” desfăşurat de bancă în parteneriat cu C.A. Grawe Carat Asigurari S.A. în cursul anului 2015 a fost încheiat un număr total de peste 1 200 contracte de asigurare noi. Totodată a fost largită şi grilă tipurilor de asigurări: răspundere civilă auto, carte verde, CASCO, asigurarea bunurilor, asigurare de sănătate peste hotare şi asigurare împotriva accidentelor, valoarea primelor brute subscrise fiind de peste 1,1 milioane lei.

51

13. CARDURI BANCARE

În 2015 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a susţinut principalul obiectiv de construire a soluţiilor de business pentru clienţii săi, bazate pe o abordare centrată pe client, ce presupune satisfacerea aşteptărilor clienţilor şi adaptarea la nevoile specifice ale acestora. Eforturile noastre se concentrează pe îmbunătăţirea continuă a gradului de deservire a clienţilor şi consolidarea loialităţii acestora, prin crearea unui mediu organizaţional dinamic, capabil să facă faţă provocărilor.

Eforturile depuse de EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca în scopul menţinerii clienţilor existenţi şi atragerii noilor clienţi, persoane fizice şi juridice, se pot observa prin indicatorul cardurilor noi emise. Astfel, tabloul activităţii de emitere a cardurilor noi este următorul:

• emitere carduri salariale pentru persoane fizice: în creştere cu 394 unităţi, la 36 952 buc.; • emitere carduri de depozit şi carduri deschise la condiţii generale pentru persoane fizice: în creştere cu 4 061 unităţi, la 12,728 buc.; • emitere carduri corporative pentru persoane juridice: în creştere cu 71 unităţi, la 290 buc.

În anul 2015 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca şi-a consolidat portofoliul de clienţi persoane fizice, cu prioritate pe segmentul de salariaţi. Astfel, Banca a continuat strategia ultimilor ani de a creşte concomitent în zona marilor angajatori, dar şi în cea a ofertelor individuale. Banca a început să personalizeze strategia sa prin instrumente diverse şi inovatoare de comunicare şi ofertare. Relaţia directă cu angajatorul rămîne extrem de importantă pentru derularea unui serviciu relevant pentru segmentul salariaţi. La finele anului 2015 numărul proiectelor salariale a atins cifra de 1 063, comparativ cu 893 proiecte salariale către fine de 2014.

2015 a fost un an de succes în iniţirerea proiectului de emitere a cardurilor Sociale, destinate persoanelor fizice - beneficiari de drepturi sociale şi suport financiar de stat, achitate de Casa

52

Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Banca a adoptat strategia de adresare simplă, activă şi variată, reuşind să emită catre finele anului 2 359 carduri Sociale.

Per total, portofoliul cardurilor a atins cifra de 49 970 unităţi, în crestere cu 4 526 plastice în comparaţie cu anul precedent. Totodata dorim să menţionăm că au fost sustrase din circuitul de deservire (anulate sau reemise) un număr semnificativ de carduri cu bandă magnetică: cca 79.8% sau 6 841 unităţi. La finele anului 2015 ponderea cardurilor cu bandă magnetică din numarul total de carduri active emise de banca constituia 3,46% sau 1 731 unităţi.

Anul 2015 a fost remarcat drept an în care a fost dat startul echilibrării portofoliului de carduri emise in cardul sistemelor de plaţi VISA Inc. si MasterCard Worldwide Inc., şi anume: dacă în anul 2014 numarul cardurilor emise sub emblema sistemei de plată MasterCard era de doar 11,27% (4 603 unităţi) din protofoliul total de carduri emise de Banca, în anul 2015 numarul cardurilor emise sub emblema sistemei de plată MasterCard era deja 14,07% (7 029 unităţi) din protofoliul total de carduri emise de Bancă, cu crestere de 52,7%.

Creşterea numărului de carduri noi emise se datoarează în mare parte şi faptului că la început de februarie 2015 EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a anunţat despre operarea modificărilor la Tarifele de emitere şi administrare a conturilor de card. Astfel, diminuarea comisionului de deservire anuală în cuplu cu anularea soldului minim la unele tipuri de carduri au contribuit la sporirea numărului de clienţi persoane fizice şi juridice care au solicitat emiterea de carduri. Astfel, prin continuarea eforturilor de eficientizare a procesului de colectare a sugestiilor de la clienţi, Banca menţine îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite.

Prin programele de educare a clienţilor băncii, continuăm încurajarea acestora de a utiliza cardul pentru plăţile la comercianţi, în defavoarea efectuării de plăţi cash. Astfel, tranzacţiile în reţeaua comercială prin intermediul cardurilor emise de Bancă au crescut de la 278 024 tranzacţii în sumă totală de 216 101 079 MDL în anul 2014 la 356 425 tranzacţii în sumă totală de 283 928 995 MDL în anul 2015. Banca a susţinut şi mediatizat pe larg toate programele oferite de sistemele de plăţi, care aduceau clienţilor reduceri garantate, precum şi şanse de a primi cadouri preţioase, printre care:

• Campania MasterCard Vara devine mai frumoasă cu MasterCard; • Campania MasterCard Să obții mai mult decât ți-ai fi dorit este de neprețuit; • Campania Visa Distracție pentru fiecare la Atlantis The Palm, Dubai; • Campania Visa Dubai Shopping Festival.

Suplimentar a crescut şi numărul total al tranzacţiilor efectuate cu cardurile emise de Bancă, de la 1 320 245 tranzacţii în sumă de 1 540 460 528 MDL în 2014 la cifra de 1 502 342 tranzacţii în sumă de 1 881 059 347 MDL în 2015.

În anul de raportare EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca s-a preocupat nu doar de aspectul cantitativ al tranzacţiilor, ci şi de sporirea sucurităţii acestora. Astfel, Banca a propus clienţilor săi, deţinători de carduri de plată, serviciul 3D Secure pentru a putea face tranzacţii sigure în internet. Serviciul EXIMBANK 3D Secure înglobează utimele tehnologii în domeniul tranzactiilor pe internet, reducând şansele de fraudă, fiind conceput să ofere un plus de protecţie şi siguranţă atunci când se tranzacţionează online. Serviciul se bazează pe existenţa şi furnizarea unei parole dinamice suplimentare ori de cîte ori se face o plată online.

53

Suplimentar, Banca a iniţiat Campania de oferire a serviciului Exim SMS Info gratuit pentru toţi deţinătorii de carduri de plată emise de Banca, indiferent de valută sau tip de emitere.

Iniţiativele ce îţi propun creşterea eficienţei celor mai importante procese interne au continuat şi în 2015, cu scopul de a reduce costurile operaţionale, de a creşte timpul dedicat activităţii de vânzare, precum şi satisfacţia clienţilor. Astfel, Banca a implementat automatizarea imprimării majorităţii formularelor necesare a fi completate pentru a beneficia de servicii pe partea de emitere şi acceptare oferite de EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca.

O altă preocupare importantă în 2015 pentru Bancă a constituit-o creşterea satisfacţiei şi loializarea clienţilor persoane juridice, parte integrantă a eforturilor de a construi parteneriate pe termen lung. Banca a oferit, pe parcursul anului 2015, o serie de campanii dedicate clienţilor, printre care oferirea de condiţii avantajoase la încheierea contractelor de acceptare a cardurilor ca instrument de plată şi a convenţiilor de plată a salariilor.

Astfel, reţeaua de POS-uri instalate la agenţii economici s-a extins de la 893 buc. în 2014 pînă la 998 buc. în 2015, fiind pus accent pe soluţii de POS-uri tip GSM portative.

Prin intermediul terminalelor POS în 2015 au fost realizate 838 409 tranzacţii cu carduri de plată la suma de 256 894 169 MDL, comparativ cu 649 642 tranzacţii în sumă de 206 063 649 MDL în 2014.

Totodată, prin aceste terminale au fost efectuate 800 364 tranzacţii de tip retail în reţeaua băncii, în suma de 246,07 mil. MDL, înregistrînd rezultate semnificative comparativ cu anul 2014, în care au fost efectuate 619 682 tranzacţii în suma de cca 197,6 mil. MDL. Numărul total al tranzacţiilor efectuate în reţeaua de acceptare a băncii, atât în reţeaua comercială, cât şi în terminalele POS

54

instalate în filiale şi agenţii, precum şi în bancomate a atins cifra de 904 308 (+25,02% faţă de anul 2014), în sumă totală de 425,81 mil. MDL(+26,49% faţă de anul 2014).

Pentru comoditatea clienţilor săi, precum şi a deţinătorilor de carduri emise de bănci străine, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a suplinit 9 din ATM-urile sale cu bancnote în EUR şi USD, suplimentar la MDL.

Per total, Banca a deservit în 2015 un număr considerabil de carduri de plată: 1 487 877 tranzacţii în sumă totală de 1 423,6 mil. MDL. 904 308 tranzacţii au fost efectuate cu carduri emise de alte bănci la suma de 425,8 mil. MDL, spre deosebire de 2014, cînd în reţeaua de acceptare a Băncii au fost efectuate cu succes 1 185 026 tranzacţii în suma de 1 151,8 mil. MDL, dintre care 723 350 tranzacţii efectuate cu carduri emise de alte bănci în sumă de 336,6 mil. MDL.

55

14. OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE

Activitatea investiţională pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat în anul 2015 s-a desfăşurat în condiţiile înăspririi graduale a politicii monetare, promovate de banca Naţională a Moldovei prin majorarea ratelor dobânzii la principalele instrumente de politică monetară şi creşterea normei Rezervelor Obligatorii. Astfel, în anul 2015 regulatorul a majorat consecutiv de şase ori rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt de la 6,5% până la 19,5%. Totodată, norma rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în MDL şi valute neconvertibile a fost majorată gradual de la 14.0 la sută până la 35.0 la sută. În acelaşi timp, norma rezervelor obligatorii la resursele atrase în valută străină a rămas neschimbată la nivelul de 14,0 la sută. Banca Naţională a Moldovei a argumentat acţiunile sale prin accentuarea riscurilor inflaţioniste, cauzate de deprecierea monedei naţionale, activitatea economică slabă la principalii parteneri comerciali externi ai ţării, precum şi escaladarea tensiunii geopolitice din regiune.

Ratele medii ponderate la Valorile Mobiliare de Stat cu scadenţa de până la un an au fost în creştere continuă şi s-au încadrat în următoarele intervale: la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 91 zile ratele medii ponderate s-au majorat de la 6.82% anual până la 24.06% anual; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 182 zile ratele medii ponderate s-au majorat de la 12.19% anual până la 24.79% anual; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 364 zile ratele medii ponderate s-au majorat de la 13.01% anual până la 26.46% anual.

56

În anul 2015, procurările de valori mobiliare de stat s-au cifrat la 188.4 milioane lei (echivalentul a 8,78 milioane Euro), în majorare cu 9,3% faţă de anul 2014, când investiţiile în VMS au constituit 172 milioane lei.

Ca rezultat al investiţiilor în titluri de stat, banca a înregistrat un venit în sumă de 7.26 milioane lei (echivalentul a 0.33 milioane Euro). Totodată, veniturile aferente investiţiilor în titluri de stat sunt în creştere cu 94,10%, comparativ cu anul 2014, din motivul creşterii semnificative pe întreg parcursul anului a ratelor dobânzii la Valorile Mobiliare de Stat.

Pe parcursul anului 2015 banca a îndeplinit integral criteriile de Dealer Primar pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat, participând la toate licitaţiile desfăşurate de către Banca Naţională a Moldovei.

EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca este participant profesionist pe piaţa de capital, fiind acţionar şi membru al Bursei de Valori a Moldovei şi membru al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare a Moldovei.

În legătură aprobarea noii Legi privind Piaţa de Capital, elaborată şi aprobată în cadrul procesului de aliniere a pieţei de capital la directivele Uniunii Europene, Banca la data de 21.01.2015 a obţinut noua licenţă de societate de investiţii de categoria ”C”, pe termen nelimitat.

Conform noii licenţe Banca, în calitate de societate de investiţii, poate desfăşura următoarele categorii de activităţi:

• primirea şi transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare;

• executarea ordinelor privind instrumentele financiare în numele clienţilor;

• tranzacţionarea în cont propriu;

• consultanţa de investiţii;

• plasamentul instrumentelor financiare fără angajament ferm;

În acelaşi context, Banca a devenit membru al Pieţei Reglementate de Tranzacţionare şi al Sistemului Multilateral de Tranzacţionare (MTF), ambele gestionate de Bursa de Valori a Moldovei.

57

15. TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE

Tehnologiile Informaţionale sunt pe larg utilizate in activitatea Băncii. Pe parcursul anului 2015, odată cu derularea proceselor de optimizare, parametrizare şi testare a unor funcţionalităţi noi in cadrul aplicaţiei bancare Core-Banking, pentru extinderea spectrului de servicii bancare prestate clientelei Băncii, au fost, de asemenea, iniţiate şi implementate şi alte servicii cît şi modificări legislative urgente (Implementarea conturilor IBAN). Astfel, în legătură cu intrarea în vigoare de la 01 ianuarie 2016 a prevederilor Ordinului Ministerului Finanţelor privind schimbarea modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul de trezorerie al Ministerului Finanţelor, au fost modificate atît sistemul de Core-Banking cît şi alte sisteme bancare, inclusiv şi interacţiunea cu ele (Eximbank-online, 1C contabilitate, etc.).

Totodată, pe parcursul anului 2015 putem identifica o serie de măsuri de control adecvat implementate la nivelul sistemului şi proceselor aferente acestuia pentru a gestiona riscurile specifice unui sistem Core-Banking, iar eficienţa funcţionării acestora a fost confirmată de auditorii IT prin înregistrări verificabile. Putem menţiona controale suficiente la nivelul gestiunii accesului la sistem (atât la nivelul procesului cât şi măsuri de securitate la nivel aplicativ), implementarea controlată şi evidenţa schimbărilor în mediul de producţie, schimbul de date între Core-Banking şi alte sisteme ale Băncii, controlul accesului administrativ la componentele sistemului, securitatea datelor stocate în cadrul SGBD Oracle şi altele. Au fost efectuate o serie de activităţi regulate în scopul asigurării securităţii sistemului şi datelor din cadrul acestuia: monitorizarea accesului la sistem, monitorizarea schimbărilor implementate în mediul de producţie, revizuirea anuală a accesului pentru utilizatori, efectuarea copiilor de rezervă, proceduri zilnice de reconciliere a datelor financiare, etc.

Urmarea a deciziei Consiliului Băncii, în anul 2015 a continuat procesul de implementare a unui sistem nou modern de prestare a servicilor bancare la distanţă, funcţionalităţile căruia ar satisface cerinţele actuale a clientelei şi care ar fi competitiv pe piaţa bancară din R.Moldova. Aplicaţia bancară „BankFlex Multichannel” (canalele Internet Banking, Mobile Banking şi SMS Banking) reprezintă o aplicaţie flexibilă, comodă şi uşor parametrizabilă, creată cu utilizarea celor mai moderne tehnologii din domeniul IT.

În anul 2015, în scopul modernizării structurii IT, precum şi sporirii fiabilităţii şi securităţii au fost efectuate următoarele lucrări:

• Procurarea soluţiei Next Generation Firewall, realizat prin 2 noduri în cluster, ceea ce asigură continuitate măsurilor de securitate periferice.

• Implementarea soluţiei DLP (Data Loss Prevention), care asigură prevenirea pierderii datelor financiare (confidenţiale);

• Implementarea proiectului Disaster Recovery la nivel de Storage, prin replicarea între sedii (Sediile Filialei 19 şi Oficiului central);

• Renovarea reţelei fizice în unele filiale ale băncii (FTP Cat5).

Pentru asigurarea continuităţii funcţionării sistemelor informaţionale şi deservirii continue a clientelei, in anul 2015 a fost finalizat procesul de achiziţionare a echipamentelor de reţea de bază.

58

Au fost revizuite Strategia de restabilire a activităţii băncii şi Planul de asigurare a continuităţii activităţii băncii.

În continuare Banca va pune accentul pe utilizarea la maximum a tehnologiilor informaţionale moderne pentru asigurarea realizării cu succes a sarcinilor strategice, deservirii calitative a clientelei, minimizării riscurilor şi optimizării procesului tehnologic de prestare a serviciilor bancare, inclusiv şi prin implementarea unui nou serviciu internet banking BankFlex.

59

16. PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ

Strategiile şi politicile din sfera resurselor umane au urmărit în anul 2015 îndeplinirea obiectivelor de afaceri ale Băncii prin asigurarea resurselor necesare corespunzătoare cantitativ şi calitativ, aspirînd în principal la următoarele obiective:

• asigurarea unui cadru motivaţional adecvat care să stimuleze performanţa şi să asigure EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca poziţia unui angajator atractiv pentru forţa de muncă specializată în domeniul financiar-bancar

• pregătirea profesională axată pe dezvoltarea competenţelor manageriale, tehnice şi de comunicare ale salariaţilor, prin asigurarea unui volum optim de pregătire pe domenii specifice, în conformitate cu structura personalului şi a necesităţilor de perfecţionare ale acestuia

La sfârşitul anului 2015, EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca avea 364 angajaţi faţă de 379 în 2014.

Media de vârstă a angajaţilor era de 37,5 ani. Ponderea anagajaţilor cu studii superioare şi post-universitare reprezintă 86% din total.

Preocuparea constantă pentru dezvoltarea angajaţilor constituie un punct de referinţă pentru EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca în al cărei set de valori organizaţionale se află, la loc de frunte, instruirea.

Anul 2015 a consemnat o intensificare a programelor de instruire demarate şi derulate în EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca cu scopul de a asigura şi dezvolta parcursul profesional al angajaţilor. Programele au fost aliniate culturii organizaţionale şi au urmărit cu precădere aprofundarea abilităţilor şi competenţelor funcţionale ale angajaţilor, precum şi creşterea nivelului implicării lor în performanţa organizaţională.

Astfel, Banca a oferit cursuri complexe, dedicate personalului specializat în vânzări pentru toate segmentele de business. Au fost, de asemenea, implementate programe care au utilizat metode experienţiale de învăţare şi tehnologii noi, bazate pe platforme online interactive. Aceste programe au asigurat rezultate vizibile în manifestarea comportamentelor care vizează relaţionarea interpersonală şi oferirea de feedback.

Activitatea de instruire s-a adresat tuturor funcţiilor din Bancă şi a fost susţinută de furnizori interni sau externi, la standarde înalte de calitate.

În anul 2015 a continuat implementarea diferitor proiecte de optimizare şi eficientizare, precum şi de dezvoltare a capitalului uman, toate acţiunile fiind orientate în aceeaşi linie cu direcţiile strategice orientate spre facilitarea dezvoltării reţelei comerciale.

De asemenea, secţia Resurse umane a continuat să ofere sprijin şi consiliere în proiectele de reorganizare interne în cadrul departamentului Comercial prin crearea rolului de Director Teritorial, iar în cadrul filialelor prin instituirea funcţiei de consultant bancar şi identificarea persoanelor-cheie, sarcina principală fiind îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite şi dezvoltarea Reflexului Comercial.

60

17. LISTA PRINCIPALELOR BĂNCI CORESPONDENTE

DENUMIREA BĂNCII ŢARA ORAŞUL VALUTA

BANK OF NEW YORK MELLON S.U.A. NEW YORK USD

COMMERZBANK A.G. GERMANIA FRANKFURT AM MAIN

EUR USD

VTB BANK (DEUTSCHLAND) AG GERMANIA FRANKFURT AM

MAIN EUR GBP

VENETO BANCA S.c.p.a ITALIA MONTEBELLUNA

EUR USD GBP CHF JPY CAD

INTESA SANPAOLO S.P.A. ITALIA MILANO EUR

RAIFFEISEN BANK INTERNATIONAL AG AUSTRIA VIENA USD

EUR VENETO BANCA SCPA ITALIA MONTEBELLUNA SUCURSALA BUCURESTI

ROMÂNIA BUCURESTI RON

BANCA TRANSILVANIA ROMÂNIA CLUJ-NAPOCA

EUR GBP RON USD CHF

SBERBANK ROSSII RUSIA MOSCOVA RUB USD EUR

ZAO UNICREDIT BANK RUSIA MOSCOVA RUB

PROMSVYAZBANK RUSIA MOSCOVA RUB USD

RAIFFEISEN BANK AVAL UCRAINA KIEV UAH BELGAZPROMBANK BIELARUSI MINSK BYR

61

18. LISTA FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR

DENUMIREA SUBDIVIZIUNII SEDIUL TELEFOANE DE

CONTACT FILIALE

Filiala nr. 1 or. Comrat, str. Pobedî, nr. 53 (+ 373 298) 2 47 47

Filiala nr. 2 or. Ungheni, str. Decebal, nr. 16 (+ 373 236) 2 20 98, 2 23 38

Filiala nr. 3 mun. Chişinău, str. Alecu Russo, nr. 1 (+ 373 22) 49 55 68, 43 85 29

Filiala nr. 4 or. Căuşeni, str. Ştefan cel Mare 1, nr. 31 (+ 373 243) 2 18 15, 2 17 49

Filiala nr. 5 or. Orhei, str. Vasile Lupu, nr. 44 (+ 373 235) 3 21 50, 3 21 47

Filiala nr. 6 mun. Chişinău, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 76 (+ 373 22) 23 20 62, 23 20 66

Filiala nr. 7 mun. Chişinău, bd. Dacia, nr. 27 (+ 373 22) 55 15 80, 55 15 89

Filiala nr. 8 or. Soroca, str. Kogălniceanu Mihail, nr. 20 (+ 373 230) 2 30 38, 3 06 21

Filiala nr. 9 mun. Chişinău, bd. Grigore Vieru, nr. 16 (+ 373 22) 21 04 12, 21 03 92

Filiala nr. 11 mun. Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 113 (+ 373 22) 22 48 19

Filiala nr. 13 mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 11 (+ 373 22) 41 14 43

Filiala nr. 15 or. Cahul, str. 31 August, nr. 13 (+ 373 299) 9 38 08

Filiala nr. 16 or. Hânceşti, str. Hâncu Mihalcea, nr. 149 (+ 373 269) 2 14 74

Filiala nr. 18 mun. Bălţi, str. Dostoevski, nr. 14 (+ 373 231) 6 10 70

Filiala nr. 19 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 6 (+ 373 22) 54 33 67

Filiala nr. 20 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 171/1

(+ 373 22) 30 11 88

Filiala nr. 22 mun. Chişinău, str. Alba Iulia, nr. 190/1 (+ 373 22) 59 90 70

Filiala nr. 23 mun. Chişinău, str. Socoleni, nr. 1 (+ 373 22) 85 50 15

62

DENUMIREA SUBDIVIZIUNII SEDIUL TELEFOANE DE

CONTACT AGENŢII

Agenţia nr.1 a Filialei nr.1

or. Comrat, str. Lenin, nr. 191, ap.3 (+373 298) 2 94 92

Agenţia nr.6 a Filialei nr.2

or. Ungheni, str. Gh. Crestiuc, nr. 12/119 (+373 236) 2 21 96

Agenţia nr.2 a Filialei nr. 9

mun. Chişinău , bd. Gagarin, nr. 1 (+373 22) 27 14 03

Agenţia nr.4 a Filialei nr. 9

mun. Chişinău , str. A. Puşkin, nr. 35 (+373 22) 78 20 30

Agenţia nr.5 a Filialei nr. 9

mun. Chişinău, str. Varlaam Mitropolit, nr. 69 (+373 22) 21 11 56

Agenţia nr.7 a Filialei nr. 9

mun. Chişinău, str. A. Puşkin, nr. 43 (+373 22) 99 60 52

Agenţia nr.8 a Filialei nr. 9

mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, nr. 5, of. 103 (+373 22) 99 60 51

Agenţia nr. 3 a Filialei nr.19

mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 3 (+373 22) 54 98 29

Agenţia nr. 11 a Filialei nr.19 mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, nr. 5 (+373 22) 27 50 46