UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

Raport de practica

Prison Fellowship

-centrul de zi-

Jucan Lavinia Mariana

Anul II, Grupa B1

Sectia Asistenta Sociala

Coordonator de practica lector univ.dr. Cristina Baciu

Tutore practica Carmen Fiscuci

Cuprins

Istoricul organizatiei 3

Criterii de selectare a beneficiarilor centrului 4

Serviciile oferite de centru:5

Rolul asistentului social in cadrul Centrului de Zi 7

Instrumentele de lucru ale asistentului social 9

Interviul: 14

Concluzii16

1.Sarcinile de practica si rezultatele obtinute in urma lor16

GHID DE INTERVIU 118

GHID DE INTERVIU II20

Munca de teren23

GHID DE INTERVIU III24

Perioada si durata practicii: 1 mai 8 iunie 2009

Prison Fellowship

Centrul de zi pentru integrarea sociala a copiilor delincventi

Locul de e desfasurare a practicii :

Centrul de Zi pentru Integrarea Sociala a Copiilor

LOCATIE

Centrul de zi se afla pe Strada Dragalina, nr. 86, 400024, Cluj-Napoca, jud. Cluj.

Modul de functionare si organizare a agentiei

Istoricul organizatiei

Fundatia Prison Fellowship Romania - Misiunea crestina pentru inchisori s-a infiintat in anul 1993 si face parte dintr-o asociatie de 32 de astfel de organizatii PFR; prima organizatei PFR a luat nastere in America si a fost infiintata de consilierul lui Nixon, un fost presedinte al Americii.

Fundatia beneficiaza de serviciile a 2150 de voluntari dintre care aproximativ 100 in centrele ;I proiectele pe care le administreaza. Restul sunt voluntari crestini care lucreaza in toate inchisorile din Romania.

In primii 3 ani de la infiintare PFR s-a preocupat mai mult de imbunatatirea conditiilor de viata a detinutilor in penitenciar si de ajutorarea materiala a acestor si a familiilor lor. In acest sens PFR a contribuit la zugravirea si iginienizarea camerelor de detentia, la imbogatirea bibliotecilor si a cluburilor din penitenciar cu carti, jocul de sah, calculatoare. A dat pachete cu haine si obiecte de igiena persponala detinutilor si pachete cu alimente familiilor pentru ca acestea sa-si poata vizita membrii aflati in detentie.

Apoi a contribuit la construirea capelelor din inchisori, la dotarea cabinetelor medicale si stomatologice din penitenciare, la aprovizionarea cu medicamente si materiale sanitare acestora.

Incepand cu anul 1996 PFR a simtit nevoia sa-si diversifice programele si interventia in inchisoare si comunitate, de a da noua dimensiune profesionista activitatii sale, astfel ca angajat personal de specialitate, asistenti sociali, juristi, psihologi, psihopedagogi, sociologi care s-au implicat in diverse programe de integrare sociala a persoanelor cu comportament infractional sau de sprijinire a reformei sistemului de justitie penala.

Centrul de zi pentru integrarea sociala a copiilor delincventi functioneaza in cadrul Prison Followship Romania, fiind sustinut atat din fonduri locale, cat si din donatii si fonduri din strainatate.

Scopul acestui program estesporirea sanselor de reintegrare sociala a copiilor delincventi care nu raspund penal.

Obiectivele sunt:

formarea si consolidarea valorilor, atitudinilor si abilitatilor pro-sociale ale copiilor delincventi

integrarea lor sociala prin activitati constructive de petrecere a timpului liber desfasurate n comunitate si bazate pe resursele comunitare locale

imbunatatirea performantelor scolare si/sau reintegrarea acestor copii n sistemul formal de nvatamnt

imbunatatirea competentelor parentale de ngrijire, educare si supraveghere a copiilor delincventi.

Organigrama cuprinde 5 angajati: coordonator, 2 asistenti sociali, un psiholog si un pshihopedagog. Programul este de luni pana vineri, orele 13-19.

Capacitatea centrului este de 35 de copii, dar in acest moment beneficiarii sunt 15 copii, cu varste cuprinse intre 9-17 ani, care sunt referiti din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Serviciul Pentru Delicventa si Copiii Strazii. Fiecare copil nou venit n centru beneficiaz n primul rnd de un program special de acomodare cu grupul de copii i cu echipa de profesionisti, cu durata de minimum dou saptmni. n acest fel copilul si formeaz/dezvolt sentimentul apartenenei la grup n avnd responsabiliti concrete n cadrul centrului de zi. Fiecare beneficiar este antrenat sa participe direct la amenajarea si ntreinerea centrului,s fac propuneri pentru petrecerea timpului liber, s i exprime opiniile. Este antrenat n activiti care presupun relaionarea cu ceilali copii si cu personalul centrului n condiii de respect i reciprocitate.Sunt organizate activiti care favorizeaz intercunoaterea ntre copii i consolidarea relaiilor dintre acetia. Se urmrete de asemenea, contientizarea benficiarilor c are drepturi si ndatoriri n cadrul centrului, li se prezint regulile de organizare i funcionare a centrului de zi.

Includerea copiilor n programul Centrului se face n baza hotrrii Comisiei de Protecie a Drepturilor Copilului sau a unei adrese oficiale de referire a cazului din partea unei instituii /ong i n conformitate cu criteriile de admitere stabilite .

Beneficiarii sunt inclui n toate activitile, fr discriminare pe baz de etnie, virsta, religie, provenien sociala, etc. Scopul este acela de a oferi servicii sociale integrate n conformitate cu nevoile specifice identificate n cazul fiecrui copil n parte.

Criterii de selectare a beneficiarilor centrului

1. copiii care au svrit fapte penale i nu rspund penal

a) vrsta pn la 14 ani sau ntre 14 i 16 dac se dovedete prin expertiza medico-legal c au avut discernmnt

b) se afl n evidena DPC

c) domiciliaz n Municipiul Cluj Napoca.

d) durata de timp rmas pn la ridicarea msurii speciale s fie de minim 9 luni.

2. copiii cu risc infracional

a) vrsta pn la 16 ani

b) aflai n sistemul de nvmnt

c) domiciliaz n Municipiul Cluj Napoca.

Serviciile oferite de centru:

consiliere individuala si de grup (destinat formarii si consolidarii conduitei pro-sociale a copiilor delincventi, vizeaz formarea remedierea problemelor de natur comportamental si emoional relaionate cu actele delincvente, creterea motivaiei pentru schimbare, formarea i dezvoltarea abilitilor de luare a deciziilor).

asistarea psihosocila si materiala a famililor (activitati de consiliere individuala destinate att copiilor, ct si parintilor acestora, Scopul principal al activitii este acela de a mbunti funcionarea familiei n vederea asigurrii unui suport familial pozitiv prin dezvoltarea abilitilor parentale i meninerea i/sau mbuntirea relaiilor dintre beneficiarii direci si familiile acestora. ).

asistare educationala (sprijin in efectuarea temelor si meditatii) - Psihopedagogul desfasoara programul de activiti educaionale pentru copii .Activitatea educaional de mbuntire a performantelor colare se desfoar zilnic. Const n supravegherea efecturii temelor i n meditaii la materiile care prezint dificultate.

program de petrecere a timpului liber (excursii, tabere) (activitati sportive, excursii desfasurate n perioada vacantelor scolare, precum si o serie larga de activitati recreative ca de exemplu jocuri pe calculator, vizionari de filme educative si desene animate, participarea la spectacole pentru copii etc.).

activiti recreative

Utilizarea calculatoarelor existente n cadrul Centrului de Zi, ntr-o sal special amenajat.Copiii au att posibilitatea utilizrii unor jocuri pe calculator ct i nvarea unor abiliti de baz n domeniul operrii pe calculator (n funcie de aptitudinile i motivaia acestora).

Organizarea de diverse activitati ludice in cadrul centrului

Vizionri sptmnale de filme educative i desene animate n cadrul centrului,vizitarea n grupuri mici a unor muzee i a Grdinii Botanice din Cluj-Napoca ,excursii in aer liber in mprejurimile oraului,organizarea de spectacole cu ocazia diferitelor evenimente (Crciun, Ziua copilului, etc.), la centru i n comuniate,organizare zile natere, carnavale, n cadrul centrului sau n comunitate

- program de sprijin material si financiar (pranz, donatii) (oferirea de rechizite scolare, plata unor cursuri extrascolare, plata transportului copiilor de la domiciliu la Centrul de Zi si oferirea zilnica a unui pranz); sprijin financiar pentru familiile copiilor plata energiei electrice, gaz, apa, etc;periodic, pachete cu alimente, mbrcminte, nclminte, materiale pentru igien,

Obiective:

Luarea unor masuri necesare combaterii comportamentului infractional;

Scaderea gradului de implicare in activitati infractionale;

Imbunatatirea situatiilor scolare si /sau reintegrarea in sistemul formal de invatamant a copiilor delincventi;

Imbunatatirea competentelor parentale de ingrijire, educarea si supravegherea copiilor delincventi;

Valori referindu-ne la misiune si la beneficiari, valorile se refera la:

Respectarea persoanei,

Respectarea unicitatii ei,

Respectarea demnitatii persoanei,

Nondiscriminarea,

Acceptarea persoanei si nu a faptelor sale,

Acceptarea diferentelor individuale;

Rolul asistentului social in cadrul Centrului de Zi

Asistentul social lucreaza direct cu clientul sau cu grupurile de clienti prin contact direct (fata-in fata). Tipurile de roluri pe care asistentul social le poate indeplinii sunt rolul de consilier individual si responsabil de caz.

De asemenea mai poate indeplini: rolul de evaluator (evaluarea situatiei psiho-sociale a copilului si familiei) rolul de planificator (planificarea interventiilor), rolul de educator (transmite informatii cu privire la ingrijirea copilului, disciplinarea lui etc.), rolul de coordonator in cadrul echipelor interdisciplinare, rolul de agent intermediar (broker) intre client si resursele comunitare, instiutii; rolul de monitor (controlul calitatii muncii); rol de avocat (reprezentarea clientului); rol de mobilizator al comunitatii.

a.Consilier- asistentul social in cadrul orelor de consiliere incearca sa stabileasca o relatie de incredere cu copiii in scopul rezolvarii problemelor si al obtinerii unor schimbari in capacitatea lor de a-si rezolva aceste probleme;

- copiii sunt motivati sa se schimbe si sa reuseasca sa-si dea seama de propriile resurse si nevoi;

- asistentul il ajuta pe copil sa realizeze ca el este cel care trebuie sa fie stapan pe problema si nu problema sa fie cea care-l conduce;

- comunicarea cu asistentul social ii da copilului sentimentul ca este implicat in procesul de asistare, ca este competent si ca poate face fata rolului care ii revine in comunicare;

- prin asistare asistentul ii da copilului convingerea ca este ascultat, ca problema sa este importanta si ca tot ceea ce el spune este important;

- copilul simte un sprijin permanent din partea asistentului social care ii ofera un suport pe tot parcursul de asistare;

- copilul se simte privit cu respect, cu acceptanta pentru ca asistentul ii respecta individualitatea, specificitatea si unicitatea deoarece toti oamenii sunt unici;

b. Avocat al intereselor- asistentul lupta pentru drepturile copilului, il reprezinta si-i apara interesele;

c. Agent de legatura- asistentul face legatura intre copii si serviciile care le ofera acestora resursele necesare;

d. Mediator- asistenti lucreaza si cu familiile copiilor si incearca sa rezolve conflicte de la nivel familial, ii ajuta pe membrii familiei sa ajunga la un acord, la o intelegere in cazul unui conflict;

- asistentii sociali fac si munca de teren si de multe ori ii ajuta si pe parintii copiilor sa-si rezolve anumite probleme, ii ghideaza spre un potential loc de munca sau spre anumite activitati constructive;

- asistentii sociali incearca sa imbunatateasca relatiile si comunicarea din cadrul familiei;

f. Arbitru- examineaza si evalueaza faptele si ia decizii in unele situatii conflictuale;

- asistentii sociali intervin pentru a rezolva un conflict intre doi sau mai multi copii, au rolul de a mentine o atmosfera placuta si linistita in cadrul institutiei;

- in cazul unei neintelegeri el este cel care analizeaza faptele si cel care stabileste cum se rezolva respectiva problema, ia decizii si aplica mustrari atunci cand este cazul;

Legislatia dupa care se ghideaza profesionistii centrului de zi in acrivitatea cu beneficiarii este in primul rind, Legea 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului.

Centrul de zi pentru integrarea sociala a copiiilor functioneaza in baza Ordinului nr. 24 din 4 martie 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi, H.G. din septembrie 2004 privind Serviciile specializate destinate copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal, Legea 68/2004 privind Serviciile sociale, Constitutia Romaniei.

Metodologie de lucru

Includerea copiilor n programul Centrului se face n baza hotrrii Comisiei de Protecie a Drepturilor Copilului sau a unei adrese oficiale de referire a cazului din partea unei scoli, pentru copii cu risc infractional.

Cazul este inregistrat n Registrul de eviden a cazurilor, si coordonatorul desemneaz responsabilul de caz n funcie de volumul de munc al asistenilor sociali.

Se realizeaz evaluarea iniial a cazului i se ntocmete dosarul copilului.

Evaluarea iniial este realizat de ctre asistentul social i psiholog.

asistentul social evalueaz copilul din punct de vedere psiho-social, adunnd informaii relevante despre atitudinile i valorile acestuia, conduita copilului n familie, la coal, n grupul de prieteni precum i informaii legate de mediul familial n care copilul triete. Metodele utilizate sunt n acest caz interviul, vizita la domiciliu, i contactarea organizaiilor relevante (coal, poliie, servicii sociale locale).

psihologul evalueaz caracteristicile de personalitate ale copilului, nivelul dezvoltrii emoionale i cognitive, credinele i atitudinile asociate cu conduita antisociala si delincvent, identifica aspecte deficitare si problematice.

In functie de nevoile identificate in urma evaluarii initiale se realizeaxza un plan individualizat de interventie pentru fiecare beneficiar.

Evaluarea periodic se face cel puin o dat la trei luni (frecvena este dat de problemele copilului i de modificrile intervenite n situaia sa) n echipa multidisciplinara. In baza evaluarii periodice se intocmesc Rapoartele de evolutie ale copilului, in care sunt evidentiate progresele copilului, atingerea obiectivelor, rezultatele obtinute.

Dosarul copilului cuprinde toate datele despre copil si familie,. - evaluare initiala,continua,finala

- contractul de furnizare de servciii

- plan de interventie

- fise de monitorizare

- rapoarte de evolutie

- diferite teste de personalitate, de inteligenta, teste de dezvoltare si cunostinte

Instrumentele de lucru ale asistentului social

Fisa de evaluare initiala (aceasta fisa contine informatii despre beneficiar, despre problemele lui, despre modalitati de evaluare primare, initiale)

Raport psihosocial (raportul contine informatii legate de aria psihologica, sociala)

Plan personalizat de interventie (acest plan are in vedere masuri de interventie personalizate pe beneficiarul in cauza)

Plan de interventie psihosocial (acest plan se axeaza pe raportul psihologic, social)

Raport de evolutie (se observa modalitatile de evolutie, de felul in care beneficiarul a evoluat din punct de vedere al masurilor de interventie folosute)

Fisa de inregistrare a sedintelor de informare si consiliere cu copilul si familia (aceste fise au ca scop si informarea parintilor, cu privire la evolutia copilului)

Chestionar referitor la respectarea demnitatii pentru copil si familie (prin intermediul chestionarului ii sunt atribuite niste intrebari care au ca scop identificarea nivelului in ceea ce priveste demnitatea copilului)

Chestionar de evaluare a satisfactiei beneficiarului (acest chestionar ajuta la observarea metodelor aplicate in ceea ce priveste demitatea beneficiarului)

Dosar cu acte de donatie (acet dosar mentine o evidenta clara daca beneficiarului i-au fost acordate diferite donatii)

Ecoharta ( acest instrument ajuta la stabilirea si intelegerea mai buna a relatiilor dintre membrii familiei)

Genograma (ca si instrument ajuta la observarea problemei din punct de vedere al generatiilor beneficiarului)

Dosarul benficiarilor cuprinde:

contractul cu beneficiarul si parintii (in acest contract sunt stabilite care sunt obiectivele, obligatiile si datoriile fiecarei parti)

regulament de ordine interioara (acest regulament trebuie prezentat si stiut de catre copii, si nu este voie incalcarea lui)

cartea drepturilor (Scopul Cartei drepturilor beneficiarului este de a informa beneficiarii Centrului de Zi cu privire la drepturile pe care le au conform prevederilor legale n vigoare, a Regulamentului de Ordine Interioar i a Codului Etic.

instrumentele enumerate mai sus

Contractul cu beneficiarul cuprinde urmatoarele obligatii specifice copiilor :

de a frecventa centru de zi

de a nu parasii centrul fara invoirea personalului dupa primirea in prealabil a acordului parintilor

de a frecventa regulat scoala

de a participa la programul de interventie psihosociala, individuala si de grup stabilita in ceea ce il priveste

de a participa la programul de pregatire a temelor si de meditatii, stabilite in colaborare cu psihopedagogul centrului

de a adopta un comportament pozitiv

de a nu adopta un comportament agresiv (fizic, verbal)

de a comunica cu parintii in scopul rezolvarii proprilor probleme

de a pastra igiena corporala si a imbracamintii corespunzatoare

de a fi acasa zilnic cel tarziu la ora 22

Obligatiile specifice parintiilor stabilite in contract:

de a satisface nevoile de hrana, imbracaminte, incaltaminte, rechizite scolare

de a monitoriza frecvent activitatiile copilului, situatia scolara

de a comunica cu personalul centrului

de a informa asistentul social in caz de probleme

de a pastra igiena corporala a copilului corespunzatoare

de a nu retine copilul acasa pentru rezolvarea problemelor familiare in timpul programului de scoala

Activitati desfasurate in stagiul de practica :

In perioada de practica la Centrului de Zi Prison Fellowship am participat la diverse activitati cum ar fi : activitati educational, activitati de grup, activitati de petrecerea timpului liber, activitati de socializare, studierea dosarelor,studierea metodologiei de lucru si instrumentelor asistentului social, observarea rolului asistentului social , observarea comportamentului copiilor, studierea si intelegerea cauzelor comportamentelor delincvente si a modalitatilor eficiente de interventie pentru schimbare comportamentala.

Prima intalnire de organizare a fost coordodnata de dna Carmen Fiscuci., tutorele de practica Scopul intalnirii a fost acela de familiarizare cu centrul, impartirea pe grupe si pe asistent social si stabilirea orarului de practica. Am fost foarte entuziasmata de la inceput despre cum vor decurge intalnirile, pot spune ca aveam o idee pentru ca si anul trecut am facut practica tot in cadrul acestui centru, si mi-a placut foarte mult.

La aceasta intalnire am stabilit obiectivelor ce tin de stagiul de practica, spre ce trebuie sa tindem si ce sa realizam. In prima parte am vorbit despre obiective:

- realizarea unui set de interviuri cu copii

- realizarea unor vizite de teren

- realizarea unor programe/activitati cu copii

Am stabilit cand si cum vom atinge cele de mai sus, si pentru ultimul obiectiv am ales doua jocuri care am putea sa le facem in grup cu beneficiarii.

Am citit regulile de la centru pentru a ma familiariza cu ele si pentru a intelege mai bine de ce asistentul social va interveni in anumite situatii.

Activitatile educationale:

Am ajutat pe copii la rezolvare temelor, am citi impreuna lectiile, am verificat temele si am discutat despre lectia respectiva,am despartit in silabe. La aceasta activitate am invatat sa am rabdare si sa il ajut cum pot eu mai bine. Ceea ce am constientizat este faptul ca deja uitasem de mult anumite notiuni cu care copilul lucra la limba romana, notiuni de gramatica.

In cadrul unei alte intilniri cu beneficiarii am initiat un joc cu beneficiarii. Tema acestei joc, scopul, era identificarea modului de manifestare a violentei. Ne-am gandit sa facem un joc, care are ca rol familiarizarea copiilor cu noi, cu colectivul in care vom lucra. Jocul era acela de a avea un ghem de ata in mana si de a-l pasa la fiecare membru, fiecare copil trebuie sa spuna mancarea preferata si pe parcurs ce ghemul trecea de la unul la altul, ei trebuia sa fie atenti si ultimul sa retina mancarurile preferate de la toti copii.

In partea a doua a jocului, trebuia pe o coala mare de hartie sa desenam un cerc unde sa delimitam spatiile si fiecare copil sa deseneze ce intelege el printr-o scena de violenta.

Ultima parte a jocului era interpretarea desenelor de catre copii si realizarea unei scenete.

Actitvititati de socializare:

In cadrul activitati de socializare am organizat jocuri de cunastere de comunicare de relationare.

Alte activitati cum ar fi petrecerea timpului liber, de grup, iesire in parc cu voluntari avea ca scop conasterea, construirea relatie dintre noi si copii. Timp de trei ore am stat de vorba cu ei, ne-am cunoscut. Ne-am jucat pe calculator si am facut temele cu unul dintre ei. Cand ne-am jucat pe calculator, am observat ca ei urmareau sa se joace jocuri cu tenta violenta, cu impuscaturi. La un moment dat unul dintre copii a devenit nervos si a batut cu pumnul in masa pentru ca nu i-a mers calculatorul. Noi am intervenit spunandu-i ca nu este bine sa reactioneze asa de violent pentru o fapta asa de inofensiva ca si aceasta. E bine sa se stapaneasca si sa se controleze.

Am participat si eu la grupul de desen, organizat la centru de catre o absolventa de Asistenta Sociala. Ea vroia sa realizeze in cadrul facultatii o expozitie a copiilor din centru, tema fiind legata de muzica. Astfel, copiii au primit diferite fotografii cu artisti pentru a ajuta pe ei sa inspire din ele, ei trebuia sa deseneze cantaretele sau cantareti preferati.

Am avut ocazia sa observ comportamentul copiiilor atuci can reuseau sa deseneze ce si-au propus si ce se bucurau pentru reusita lor, dar si coportotamentul copiiilor carora nu iesa desenul si se enerveau foarte repede si renuntau, aproape nu se pute calma pe ei. In partea a doua a intalnirii am intrat in contact cu copii si am pregatit o activitate pentru Paste, am desenat oua rosii. La aceasta activitate au parciticat doar 3 copii, si a fost interesant faptul ca unul intre ei au incercat sa copieze modelul de pe oul pe care l-am desenat eu. De aici am observat ca este mai atractiv sa copiezi pe cineva pe care stii de putin timp. Am mai observat faptul ca unul dintre copii nu i-a placut cum a desenat si a dorit sa inceapa alt ou, insa asistenta sociala a intervenit si i-a spus sa il continue si ceea ce incepe sa il duca la bun sfarsit. In cazul in care nu ii place cum a desenat pana acum, sa incerce sa se organizeze si sa il infrumuseteasca. Aceasta se poate lua ca o lectie de viata, daca nu iti place ce ai facut cu viata ta pana in momentul acela, incearca sa iei atitudine, sa infrumusetezi ceea ce doresti sa schimbi.

Am observat cat de mult le place sa se joace barbut sau orce joc cu carti si zaruri.

Cand am jucat barbut de exemplu pe echipe am observat ca se pote forte bine colabora cu ei in echipa, nu se pune problema ca numai o persona sa joca.

Pe langa activitatii realiazate cu copii, am studiat un dosar al uni copil beneficiar al centrului Prison Fellowship si am putut sa ma uit peste actele intocmite pentru evaluarea necesara a copilului si planului individualizat de interventie.

Am avut mai multe intilniri de evaluare a practicii, cu tutorele. Am discutat despre modul in acre se desfasoara activitatile, greutati cu care ne confruntam, cum decurge relationarea cu beneficiarii, probleme de comportament. Am discutat despre modul de intocmire a ghidului de interviu si modul in care va decurge aplicarae interviului. Am primit un plan de intocmire a raportului de practica pe care l-am discutat. M-au ajutat foarte mult intalnirile de evaluare pentru ca am inteles clar ce trebuie sa urmaresc la plan, si pe ce sa ma axez. In cadrul evaluarii am avut ocazia sa pun intrebari daca nu am inteles ceva.

Interviul:

Interviul l-am aplicat unei fete de la centru. M. Am stabilit cu ea o relatie mai apropiata, am avut discutii infoemale cu ea , am studiat dosarul acestei fete si am purtat discutii cu asistentul social cu privire la problemele sociale ale fetei si familiei acesteia. Apoi i-am explicat lui M ca , asa dupa cum au aflat la prima intilnire, sunt studenta la facultatea de asistenta sociala, ma pregatesc sa devin asistent social si pentru aceasta facem practica in centru, ca sa invatam cum sa lucram cu copiii. I-am spus ca pentru a finaliza practica in bune conditii, trebuie sa fac un interviu si as dori sa-l fac cu ea. M a acceptat si a fost dornica sa raspunda la intrebari.

Inca de la primele intrebari, M a raspuns cu usurinta, limbajul non verbal si paraverbal a sustinut atmosfera destinsa, insa mai spre final s-a intristat brusc, isi misca piciorul, a tacut pentru cateva secunde. Nu a dorit sa vorbeasca despre sentimentele ei si cauza acestora.

M-am bucurat ca am avut ocazia sa fac acest interviu deoarece pentru mine a fost foarte important ca teoria care am invatat-o de-a lungul primului an, sa o pun in practica sub forma catorva inrebari. La inceput am avut nevoie de timp pentru acomodare pentru ca a fost emotionant pentru mine sa pun intrebari unei fetite, despre viata ei.

Pe parcurs m-am acomodat si am gasit modalitatea optima de a comunica. A fost dificil pentru mine sa pun in practica teoria invatata si sa respect cerintele dupa care se structureaza un interviu.

In ceea ce priveste pregatirea pentru aplicarea ghidului de interviu, pot spune ca nu a fost deloc usoara. Pentru ca stabili, tematica, obiectivele si intrebarile am lucrat aproximativ 5 ore. A fost destul de greu sa formulez intrebarile pe limbajul lor, sa pun intrebari deschise, sa vad daca la felul cum am aplicat intrebarea voi primii si raspuns. Dupa ce am scris intrebarile si le-am structurat dupa un fir logic si coerent, m-am intors din nou la tema, obiective si am realizat ca nu sunt in totala masura cu ceea ce am scris la intrebari.

Dupa ce am pregatit interviul initial, am facut un joc de rol cu asistentul social.

Ceea ce a fost putin dificil a fost faptul ca eu am pus multe intrebari, dar unele dintre ele nu aveau legatura cu scopul si obiectivele interviului, fixate de mine anterior.. La unele intrebari nu puteam sa exprim ceea ce doresc prin simplul fapt ca nu gaseam cuvinte potrivite si pe intelesulbeneficiarilor .

In final, am jucat un joc de rol unde eu am fost asistentul social si asistentul social era un copil de la centru. In momentul in care am fost in rolul de asistent social, parca m-a pierdut si nu mai puteam sa ma ghidez dupa acel ghid. Asistentul social a jucat foarte bine rolul sau de beneficiar, de unde se vede ca isi cunostea foarte bine clientii cu care lucreaza, si de aceea m-am pierdut. La acest joc de rol mi s-a parut ca mi-a fost mult mai greu decat la interviul cu copii.

Primele doua interviuri le-am facut cu M, fetita de care am vorbit mai su, iar cel de al treilea interviu, l-am facut cu un baiat de la centru de zi.

In cadrul primului interviu, au fost cateva elemente care pot fi clasificate ca si minusuri dar pe parcurs am reusit sa imi dau seama si sa redresez situatia in favoarea mea si a clientului.

La inceputul interviului am uitat sa ii prezint clientului scopul intervievarii, durata interviului si conditiile de confidentialitate impreuna cu rolul asistentului social care este prezent si asista la desfasurarea interviului.

Am avut pauze mari intre intrebari si trebuia sa folosesc mai mult intrebari care sa deschida conversatia si care sa il ajute pe client sa exploreze mai mult faptele din trecut si ideile sale personale.

Am fost centrat mai mult pe ideile mele, in ideea de a respecta structura pe care mi-am propus-o in ghidul de interviu ceea ce m-a pus in postura de a-l bloca pe client sa-si exprime punctele de vedere.

Este necesar sa imi centrez mai mult atentia pe mesajele non-verbale pe care le emite clientul, pentru a intelege mai mult sentimentele care sunt puse in joc.

Am trecut prea repede de la un subiect la altul si consider ca au existat unele intrebari care puteau fi explorate mai mult.

Poate ca toate aceste idei, suna mai mult ca esecuri dar pentru mine ele sunt vazute ca si realizari deoarece am reusit sa le identific si mi-au fost folositoare pentru viitoarea activitate in cadrul intervievarii, ele fiind adevarate resurse atunci cand am aplicat ultimul interviue.

Am reusit sa fac mai multe sumarizari si clarificari, care au adus un plus de informatie si au ajutat clientul pentru a merge mai departe cu explicarea problemelor si exprimarea sentimentelor, a pozitionarilor personale.

Concluzii

Reflectii asupra experientei de practica

1.Sarcinile de practica si rezultatele obtinute in urma lor

Am reusit sa privesc si sa vad ce se ascunde in spatele cuvintelor copiilor

Am invatat sa ma adaptez unui nou colectiv

Am observat ca pentru fiecare beneficiar trebuie sa adopti un alt stil de abordare si un alt tip de comportament;

Am povestit cu copiii despre activitatile lor si despre modul in care isi petrec timpul liber

Am stabilit o relatie placuta cu colectivul centrului

Am facut teme, dar prin intermediul acestei activitati am reusit sa vad cum reactioneaza fiecare atunci cand dau de greu, cand se impotmolesc

Am participat la diverse activitati si i-am ajutat pe copii sa-si dezvolte propriile abilitati si sa capate incredere in ei;

Am incercat sa le arat copiilor ca fiecare este competent, este capabil de a face fata unor sarcini;

Am comunicat cu asistentii sociali ori de cate ori am vrut sa aflu ceva sau am intampinat anumite dificultati

Am invatat cum sa-mi stapanesc reactiile negative si am reusit sa invat sa cedez atunci cand este cazul

Am reusit sa impartasec anumite experiente cu copiii si ei la randul lor sa-mi impartaseasca anumite intamplari, evenimente si trairi personale

Nu este usor sa faci practica, sa iti insusesti activitatiile si deprinderile ce le-am insusit de-a lungul unui an de zile. Nu este usor sa faci un interviu, dar asa cum am scris mai sus, interviul te ajuta foarte mult si este uma dintre metodele cele mai cautate in cercetare. Ma bucur mult ca la aceasta facultate pot sa imi inclin deprinderile spre cazuri speciale, cu totul valoroase.

2. Puncte tari/ slabe ale stagiului de practica:

a) in ansamblu:

-am avut ocazia sa imi exersez capacitatea de a ma integra intr-un grup nou de tineri , recunosc ca la inceput nu a fost foarte usor pentru ca a trebuit sa invat valorile lor, sa le respect si sa le accept

-unul dintre punctele tari de asemenea a fost sa lucrez cu adevarati profesionisti, atunci cand mie mi s-a parut prea greu si am avut tendinta de a ma plafona, asistentul social care m-a coordonat, m-a ajutat sa inteleg ca in aceasta munca trebuie sa folosim toate resursele care exista

-cateodata tinerii care sunt clienti ai centrului au tendinta de a se uni pentru a lupta sub diferite forme impotriva celor care nu sunt clienti si anume: impotriva asistentilor sociali sau ai practicantilor. Unul dintre punctele slabe a fost lipsa de unitate intre practicanti

b) din punctul de vedere al oportunitatilor de invatare a intervievarii in asistenta sociala:

-am avut libertatea de a alege cu cine doresc sa fac interviul

- am avut parte de o buna coordonare

-locul in care s-a desfasurat interviul a fost adecvat

-nu am avut posibilitatea de a inregistra interviul ceea ce m-a ajutat sa imi imbunatatesc abilitatile de a realiza un protocol de interviu

-am avut la dispozitie suficient timp pentru a stabili o legatura cu clientul pe care l-am intervievat

A fost un privilegiu sa am ocazia sa fac practica la centrul Prison Fellowship, pentru ca aici, in timpul practicii am putut sa invat foarte multe si pur si simplu in aceasta perioada m-am batut de lucruri cu totul noi pentru mine.Am putut sa observ copii, cu bune cu rele, felul cum vin de la scoala la centru, ce activitati au, pentru unii este o ocazie de bucurie sa vina, pentru cei care inca nu s-au adaptat nu este o bucurie, insa ceea ce ii asteapta aici o masa calda , o mana darnica sa le ofere meditatii si cuvinte politicoase sunt chiar asitentii sociali si voluntarii.

Consider ca a face practica este un lucru benefic, si daca as putea sa schimb ceva in aceasta societate ar fi sa le ofer copiilor, atat in gimnaziu cat si in liceu, sa le ofer cel putin o vizita intr-un centru.

O vizita iti poate chimba orizonturile si chiar si modul de a trai, pur si simplu modul de viata.

GHID DE INTERVIU 1

1.Scopul perceptia beneficiarului asupra centrului de zi si a beneficiilor acestuia asupra vietii sale

2.Obiective

-atingerea unor teme de interes pentru client

-identificarea unor posibile probleme

-o cunoastere mai apropiata a clientului

3.Durata interviului

- aproximativ 30 de minute

4. Prezentarea conditiilor de confidentialitate

Vreau sa te anunt inainte de inceperea acestui interviu ca absolut tot ceea ce imi vei spune este confidential si nu poate fi folosit in alt scop decat cel propus in randurile de mai sus

1. De cat timp vii la centru?

M: de cateva luni vin si aproape zilnic.

2. Cat de des vi pe saptamana?

M: De foarte putine ori intarziu sau nu vin.

3. Cati frati ai?

M: Suntem 9 frati : 4 fete si 5 baieti. 3 dintre ei sunt in Italia la lucru, unul este in inchisoare, si una este maritata si traieste in Romania.

4. Vorbesti cu ei despre problemele tale?

M:Vorbesc des cu ei la telefon, mai mult cu mama povestesc. Pe ea o ajut la curatenie in casa dimineata dupa ce ma spal.

5. Care este relatia cu mama ta de cand vi la centru?

M: Mama ma incurajeaza sa vin aici, ma inteleg foarte bine cu ea, in Italia mi-a dat sa fac multe lucruri importante, chiar si aici in Romania ma pune sa fiu responsabila cu curatenia. Mama imi zice de multe ori sa vin la centru.

6. Povesteste-mi o zi de la centru, cum ti-o petreci?

M: Vin la centru dupa ce termin orele la scoala, aici mi se ofera o masa calda, de la 4 la 5. Apoi pana la 6 fac temele, lectiile, invat sa scriu mai bine si sa citesc.

Apoi am timp liber sa ma uit la televizor sa ma joc, sa scriu sa colorez, sa ma joc bascket, sa ascult manele, sa ma joc remi, aici mai sarbatorim zilele de nastere care mi-au placut cel mai mult, pentru ca mancam tort si cantam la multi ani.

7. Ce relatie ai cu copii?

M: Foarte buna.

8.Petreci timp imrpreuna cu ei?

M: Tot timpul cat sunt aici suntem impreuna, ne jucam si facem teme.

9. Cum te simti cand esti cu ei? Povesteste-mi o intamplare.

M: Ma simt bine. (s-a intristrat brusc, isi misca piciorul continuu, tacere brusca)

Cel mai mult mi-a placut de ziua lui P si M cand am mancat tort, le-am cantat la multi ani si ne-am bucurat impreuna.

10. Vad ca te-ai intristat si ai devenit tacuta. Ce s-a intamplat?

M: Mi-a venit ceva in minte, dar mai bine continuam discutia.

10. Ce s-a schimbat la tine de cand vi aici?

M: De cand vin aici sunt mai bucuroasa pentru ca pot invata, pentru ca sunt copii de varsta mea cu care pot vorbi, ma pot juca, pot invata cu ei. Imi place sa facem glume si sa ne jucam remi. Acasa de multe ori trebuie sa fac curatenie si nu am timp si cadru sa pot invata, dar aici am tot ce trebuie. Imi place ca daca am ceva intrebari pot intreba pe oricine si am parte aici si de sedinte de consiliere.

Dupa acest interviu cu M, si pentru ca am fost si la ea acasa cu asistenta sociala si ii cunosteam cat de cat cazul, am decis sa fac un nou interviu cu ea.

GHID DE INTERVIU II

Scopul: am dorit sa observ si sa ma familiarizez cu situatia unui beneficiar

Obiective: cunoasterea unui caz concret

analiza relatiilor cu parintii

evaluarea clientului fata se serviciile oferite

influenta centrului asupra clientului

Tematica: aspecte din viata unui tanar delincvent, legat se familie, serviciile de care beneficiaza la centru si prietenii lui

Cum te numesti?

M.

Ce varsta ai?

13

La ce scoala mergi?

De pe strada Bucurestiului

Cunosteai centru inainte sa vi aici?

Nu

De cat timp frecventezi centrul?

De un an

Care este motivul pentru care te afli aici?

Nu stiu

Cat de des vi la centru?

Aproape zilnic

Respecti regulile din centru?

Cateodata

Care sunt activitatile tale preferate pe care le faci aici?

Desenez, ma joc, stau cu copii

Ce nu iti place la centru?

Nu imi place de A.

In ce fel te ajuta centrul?

Sa scriu, sa ma joc, sa desenez, sa mananc

Ai observat schimbari la tine de cand vi aici?

Nu, sunt la fel

Cum te-ai simtit cand ai venit pentru prima data la centru?

Mi-a fost rusine sa o intreb pe L. daca pot sa beau suc, sa mananc, sa o intreb daca pot sa merg sa ma joc pe calculator, mi-a fost rusine si de o alta fata de la centru, dar am aflat apoi ca si ei de mine si ne-am imprietenit pe parcurs

Copii te-au acceptat in grupul lor?

Da

Ti-ai facut prieteni noi?

Da

Ai povestit prietenilor tai despre centru?

Da

Ei ce parere au despre faptul ca vi aici?

Le place

Parintii tai sunt de acord ca tu sa vi la centru?

Da

Parintii tai au fost la centru?

Da

Ce parerea au despre centru?

Buna

Daca ai o problema discuti cu parintii tai despre ea?

Da cu mama. Tata a murit

Ei te asculta cand vrei sa vorbesti cu ei?

Sigur

Parintii te ajuta sa-ti rezolvi problema?

Da

Cat timp petreci intr-o zi cu parintii?

Putin

Ce faci cand esti impreuna cu ei?

Fac curat in casa, spal vase

Iti multumesc ca mi-ai raspuns.

Munca de teren

Am fost pe teren, la o familie, cu asistentul social si cu o stundeta din anul trei. Scopul acestei vizite a fost observarea modului in care asistenta sociala pune problema, modul de relationare cu parintii copiilor de la centru. Familia V are 3 copii care vin la centru in prezent. Asistentul social stia ca unul dintre copii a fost exmatriculat din scoala si dorea sa verifice daca parintii cunosc acest lucru si sa cum se raporteaza parintii la acaesat problema a copilului. .

In momentul in care am intrat in casa am putut vedea mediul familial: copii strigau si se jucau, tatal nu era atent la ei, se uita la o caseta video cu imagini de la ceva petrecere, pe masa era o sticla cu bere, inca 3 membrii ai familiei dormeau in aceeasi camera.

Condiile de locuit sunt urmatoarele: strictul necesar era asigurat, mobila nu era intr-o stare foarte buna, conditiile igienice erau precare, 14 oameni erau adapostiti intr-o camera.

Assietntul social a stabilit impreuna cu parintii sarcinile pe care le au cu privire la problema copilului, si anume, ca acestia sa meraga la scoala, sa afle care este motivul pentru care copilul lor a fost exmatriculat. Apoi sa sune asistentul social si sa-i relateze discutia cu dirigintele si conducerea scolii..

Munca de aisstent social presupune mult efort si intelepciune in jocul de cuvinte. Trebuie sa iti formezi vocabularul asa incat sa fi inteles si in acelasi timp sa-l motivezi pe client pentru luarea deciziilor optime si punerea in paractica a acestora.

Asistentul social pe care l-am insotit in vizita a avut foarte multa rabdare si intelegere fata de familia in cauza.

Este foarte important felul in care asistentul social s-a luptat pentru o cauza mai buna si pentru o conditie de viata mai buna, astfel incat beneficiarul. sa poata sa aiba o diploma si sa se poata integra mai usor pe piata muncii.

Ceea ce am invatat in aceasta vizita a fost modalitatile de motivarea clientului in luarea unei decizii, care ii va influenta viitorul. Consider ca este foarte important sa ai rabdare sa analizezi impreuna cu clientul consecintele pozitive si negative a deciziilor lui si a modului de viata.

Imi place munca de asistent social, deoarece aduce cu sine mult spirit de compasiune, convingere, ambitie, deschide un orizont mai larg persoanelor cu probleme si le ajuta prin oferirea de posibilitati sa aiba o viata mai buna. Este o lupta grea, dar merita incercat si dus pana la sfarsit, deoarece satisfacerea este mult mai mare cand obtii ceea ce ti-ai propus.

GHID DE INTERVIU III

1. scop

Identificarea unei posibile legaturi intre comportamentele abordate in grupul de prieteni si comportamentele infractionale

2.obiective

-identificarea comportamentelor infractionale in cadrul grupului de prieteni

-identificarea rolurilor si a regulilor in cadrul grupului

-identificarea modelelor de comunicare

3. clarificarea conditiilor de confidentialitate

Vreau sa te anunt inainte de inceperea acestui interviu ca absolut tot ceea ce imi vei spune este confidential si nu poate fi folosit in alt scop decat cel propus in randurile de mai sus.

Notarile pe care le voi face , ma vor ajuta pe mine mai tarziu pentru a-mi transcrie interviul.

4.durata interviului

durata interviului va fi de aproximativ patruzeci de minute

a) scurta introducere in lumea prietenilor:

pentru inceput as vrea sa imi spui la ce te gendesti prima data cand auzi cuvantul prieteni

P:la cineva cu care poti vorbi orice si in care poti avea incredere

crezi ca pentru a fi prieten cu cineva trebuie sa fiti la fel sau diferiti?

P:si la fel si diferiti..

intr-o relatie de prietenie preferi mai mult sa primesti sau sa oferi?

P:cred ca depinde de context, daca trebuie sa primesti, atunci primesti cu bucurie, iar daca trebuie sa oferi, atunci trebuie sa fi fericit ca ai avut ocazia sa iti ajuti prietenul

ce este mai important pentru tine, familia sau prietenii

P:Familia este mai importanta decat prietenii

ai putea sa iti minti familia pentru prieteni?

P: nu

ti-ai dorit sa fi prieten cu cineva doar pentru a fi popular?

P:nu

cati prieteni ai?

P:destul de multi

care este prietenul tau cel mai bun?

P: Norbi

in ce imprejurari s-a legat prietenia voastra?

P: la fotbal

care este cel mai de valoare lucru pe care il aveti in comun?

P:avem incredere unul in celalalt;in Norbi chiar am incredere, putem vorbi orice

care este lucrul de care esti mandru ca l-ai invatat de la el?

P: am invatat sa inot

b) mediul grupului de prieteni

unde te intalnesti cu prietenii tai?

P:pe terenul de fotbal, in parc

cat de des te intalnesti cu prietenii tai?

P:in fiecare zi

cat timp iti petreci cu ei?

P doua trei ore poate si mai mult

cand va intalniti, ce faceti de obicei?

P:povestim, jucam fotbal..

cine mai este prezent acolo unde va intalniti?

P:sunt multi oameni batrani cu copii

se intampla sa ramaneti afara pana noaptea tarziu?

P:da; cateodata mai stam si noaptea

este cineva care este deranjat de voi cand va intalniti, in sensul ca faceti mizerie sau galagie?

P:nu

c) modele de comunicare

cand esti cu prietenii tai, poti spune tot ce gandesti sau trebuie sa fi atent la ceea ce spui?

P:e ok, pot sa spun tot ce imi trece prin minte

de obicei intre prieteni exista un atasament care se exprima, care este modul in care tu ti-l exprimi, verbal sau prin gesturi?

P: eu cred ca de cele mai multe ori este verbal, le spun prietenilor mei ca sunt importanti pentru mine...

Ai putea sa iti dai seama ca un prieten are probleme daca inainte nu ti-a spus nimic despre asta?

P:da pentru ca atunci cand are probleme se comporta diferit, il simti

d) roluri in grupul de prieteni

cat de importanta este parerea ta pentru prietenii tai?

P:ma sculta si tin cont de parerea mea

care crezi ca este valoarea ta in grup?

esti cel mai important

se poate si fara tine

P:cred ca sunt important pentru prietenii mei, nu cred ca au gandit vreodata altfel despre mine...

e) reguli in grupul de prieteni

cine are ultimul cuvant in grupul de prieteni?

P: nimeni, de obicei cand se iveste o problema si trebuie luata o decizie, suntem toti implicati la fel

cel care este considerat cel mai slab, este ascultat atunci cand isi spune parerea?

P:da

f) comportamente abordate in grupul de prieteni

prietenii tai au cateodata manifestari violente?

P:depinde de imprejurari

prietenii tai folosesc limbaj obscen?

P:cand se mai enerveaza cate unul, incepe si injura dar nu tot timpul...

care este comportamentul tau cand vrei sa te impui?

esti foarte ambitios

ai curajul sa te impui

renunti foarte repede

P:daca am ceva de spus, le spun indiferent ca le place sau nu, le spun si gata, nu pot sa tac

se intampla cateodata ca un prieten de-al tau sa aiba un comportament exagerat de agresiv daca cineva i-a gresit putin?

P:nu imi aduc aminte sa se fi intamplat asa ceva, dar poate in conditii iesite din comun, sub influenta altor probleme...

ai prieteni care consuma frecvent alcool sau tutun?

P: nu n, pentru ca eu nu suport nici tutunul si nici alcoolul, deci am prieteni care nu consuma nici una nici alta

Fiind impreuna cu prietenii tai, ai fost vreodata implicat in vre infractiune?

P: niciodata

in grupul de prieteni trebuie sa demonstrezi cateodata ca meriti sa faci parte di grup, facand vreo fapta imorala sau ilegala?

P:nu

exista prieteni de-ai tai care pun accent foarte mult pe sex?

P: din cate stiu eu, nu...

cum se rezolva conflictele in interiorul grupului?

P: daca exista o cearta intre doi prieteni din grupul nostru, toti incercam sa le spunem sa nu se mai certe sau sa gasim o cale de intelegere.

dar conflictele care sunt cu alte persoane din afara grupului?

P: odata a fost cineva care a vrut sa se bata cu unul de la noi, eram la fotbal, dar am sarit toti si i-am despartit, le-am spus ca nu este bine sa isi rezolve problemele cu bataie, este mai bine sa vorbeasca frumos.

poti sa imi povestesti o intamplare reala in care un prieten de-al tau a avut probleme si tu l-ai ajuatat sa si le rezolve?

P:l-am ajutat pe Norbi cand a avut nevoie de bani pentru carti, l-am imprumutatcu bani

dar el nu are parinti?

P:ba da si i-or dat bani pentru carti de mai multe ori da si-o cumparat alte lucruri...

care este bucuria cea mai mare pe care o poti face unui prieten?

P:nu stiu, cred ca daca ar avea probleme, as fi foarte fericit sa stiu ca il pot ajuta

in cadrul interviului au fost intrebari care te-au pus in dificultate?

P:nu

iti multumesc ca ai acceptat sa vorbesti cu mine si ai raspuns la toate intrebarile mele