Raport_mediu_ SMID

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Page 1 of 194

Consultant ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

Cod proiect: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Constanta

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE Volum: 1/1 Volum Unic

Titlu volum: Raport privind evaluarea impactului asupra mediului

Data predarii: Iulie 2011 Beneficiar: Consiliul Judetean Constanta

CUPRINSUL VOLUMULUI

CUPRINSUL VOLUMULUI ........................................................................................................................................... 1

1. INFORMATII GENERALE ..................................................................................................................................... 6

1.1 PROIECTANT GENERAL ............................................................................................................................... 6 1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI ................................................................................................................... 6 1.3 AUTORITATEA CONTRACTANTA .............................................................................................................. 6 1.4 DENUMIREA PROIECTULUI ........................................................................................................................ 6 1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE) .......................................................................................................................... 6

1.5.1 Infrastructura existenta ........................................................................................... 6

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului ......................................................................... 8

1.5.2.1 Zonele de colectare a deseurilor ......................................................................... 8

1.5.2.2 Colectarea deseurilor: ....................................................................................... 11

1.5.2.3 Transportul/transferul deseurilor ........................................................................ 12

1.5.2.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje ............................................ 13

1.5.2.5 Tratarea biologica a deseurilor .......................................................................... 14

1.5.2.6 Depozitarea deseurilor ...................................................................................... 15

1.5.2.7 Reabilitarea depozitelor neconforme ................................................................. 26

1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ....................................................................................................... 26

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZE SI RESURSELE FOLOSITE .................. 26

1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE ......................... 31

1.8.1 Materiale nepericuloase ......................................................................................... 31

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, compostare) si consumuri estimate ........ 39

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI .......................................................................................... 39 1.9.1 Poluarea fizica ........................................................................................................ 39

1.9.2 Poluarea chimica .................................................................................................... 40

1.9.3 Poluarea biologica ................................................................................................. 40

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE .................................................................................... 41


Page 2 of 194

Consultant ROMAIR CONSULTING / Raport la studiul de evaluare a impactulului asupra mediului

1.10.1 Colectare si transport ............................................................................................ 41

1.10.1.1 Deseuri menajere .............................................................................................. 41

1.10.1.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii ..................... 44

1.10.1.3 Deseuri din ambalaje ........................................................................................ 44

1.10.1.4 Deseuri biodegradabile ..................................................................................... 49

1.10.1.5 Deseuri voluminoase ......................................................................................... 52

1.10.1.6 Deseuri din parcuri si gradini ............................................................................. 52

1.10.1.7 Deseuri din piete ............................................................................................... 53

1.10.1.8 Deseuri stradale ................................................................................................ 53

1.10.1.9 Namoluri de la statiile de epurare ...................................................................... 53

1.10.1.10 Deseuri din constructii si demolari .................................................................... 53

1.10.1.11 Alte fluxuri de deseuri ....................................................................................... 54

1.10.2 Transportul si transferul deseurilor ...................................................................... 56

1.10.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje.............................................. 58

1.10.4 Tratarea deseurilor biodegradabile ....................................................................... 63

1.10.5 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului Constanta ........... 66

1.10.6 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ......................... 68

1.10.7 Rezumatul analizei optiunilor ................................................................................ 71

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................ 73

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ............................................................................................................ 73 2.1.1 Statiile de transfer .................................................................................................. 73

2.1.2 Statiile de sortare ................................................................................................... 73

2.1.3 Statiile TMB ............................................................................................................ 75

2.1.4 Depozit de deseuri conform Tortoman ................................................................. 75

2.1.5 Inchidere depozite urbane neconforme ................................................................ 77

2.2 VALORILE LIMITA ALE P ARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE ..................................................................................................................................................... 77

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor ............................................................................ 77

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile ...................................................................... 78

2.2.2 Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat ....................... 80

3. DESEURI ................................................................................................................................................................ 81

3.1 DEPOZITUL DE DESEURI , STATIA DE SORTARE SI STATIA TMB TORTOMAN ..................................................... 81 3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................ 81

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor ....................................................................... 82

3.2 STATIILE DE SORTARE SI TRANSFER, STATIA TMB LUMINA ............................................................................. 83 3.2.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................ 83


3.3 INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME ........................................................................................................ 84 3.3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................ 84


Page 3 of 194



4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA ...................................................................................................................................................................... 85

4.1 APA .................................................................................................................................................................. 85 4.1.1 Date hidrografice .................................................................................................... 85

4.1.2 Date hidrogeologice ............................................................................................... 86

4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate .............................. 87

4.1.3.1 Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman............................. 87

4.1.3.2 Statie de transfer Harsova ................................................................................. 93

4.1.3.3 Statie de transfer Deleni .................................................................................... 94

4.1.3.4 Statia de sortare si Statia de compostare Lumina ............................................. 95

4.1.4 Prognozarea impactului ......................................................................................... 96

4.1.4.1 Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman ......................... 96

4.1.4.2 Statia de transfer Harsova ................................................................................. 98

4.1.4.3 Statia de transfer Deleni .................................................................................... 98

4.1.4.4 Statia de sortare si statia de compostare Lumina .............................................. 99

4.1.4.5 Inchiderea depozitelor neconforme ................................................................. 101

4.2 AER ................................................................................................................................................................ 102 4.2.1 Date climatice ....................................................................................................... 102

4.2.2 Calitatea aerului ................................................................................................... 102

4.2.3 Surse si poluanti generati.................................................................................... 103

4.2.3.1 Depozit de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman .......................... 103

4.2.3.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina ................................................. 107

4.2.3.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme .................................... 108

4.2.4 Piese desenate ..................................................................................................... 108

4.3 SOLUL SI SUBSOLUL ....................................................................................................................................... 109 4.3.1 Calitatea solului .................................................................................................... 109

4.3.2 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului ............. 110

4.3.2.1 Date geologice si geomorfologice ................................................................... 110

4.3.2.2 Date geotehnice .............................................................................................. 112

4.3.2.3 Date seismice ................................................................................................. 114

4.3.2.4 potentialul producerii alunecarilor de teren ...................................................... 115

4.3.3 Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman ........... 116

4.3.3.1 Poluarea existenta in zona .............................................................................. 116

4.3.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie ................. 116

4.3.3.3 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare .................. 117

4.3.3.4 Prognozarea impactului ................................................................................... 118

4.3.3.5 Masuri de diminuare a impactului .................................................................... 119

4.3.4 Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina ................................................... 119


Page 4 of 194


4.3.4.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie ..................................... 119

4.3.4.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare .................. 120



4.3.5 Inchiderea depozitelor urbane neconforme ....................................................... 121

4.3.5.1 Poluarea existenta .......................................................................................... 121

4.3.5.2 Natura poluantilor ............................................................................................ 122

4.3.5.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) ........................ 122

4.3.5.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere ................. 122



4.4 BIODIVERSITATEA .......................................................................................................................................... 123 4.4.1 Biodiversitatea in judetul Constanta .................................................................. 123

4.4.2 Situri Natura 2000 in judetul Constanta .............................................................. 124

4.4.3 Situri natura 2000 in zona proiectului ................................................................. 126

4.4.3.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie de TMB 127

4.4.3.2 Statia de transfer Harsova, inchidere depozit neconform Harsova .................. 129

4.4.3.3 Statia de transfer Deleni .................................................................................. 136

4.4.3.4 Statie de sortare, statie TMB Lumina .............................................................. 139

4.4.3.5 Statie de sortare Topraisar .............................................................................. 141

4.4.3.6 Inchidere depozit urban neconform Cernavoda ............................................... 141

4.4.3.7 Inchidere depozit urban neconform Techrghiol ................................................ 144

4.5 PEISAJUL ........................................................................................................................................................ 147 4.5.1 Amplasarea obiectivelor ...................................................................................... 147

4.5.2 Impactul prognozat .............................................................................................. 148

4.5.2.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman ........ 148

4.5.2.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina ............................................ 149

4.5.2.3 Inchidere depozite neconforme ....................................................................... 150

4.5.3 Masuri de reducere a impactului ......................................................................... 150

4.5.3.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman ........ 150

4.5.3.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina ............................................ 150

4.5.3.3 Inchidere depozite neconforme ....................................................................... 150

4.6 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ........................................................................................................................ 151 4.6.1 Date generale........................................................................................................ 151

4.6.1.1 Aspecte economice ......................................................................................... 151

4.6.1.2 Industria .......................................................................................................... 151

4.6.1.3 Turismul .......................................................................................................... 152

4.6.1.4 Agricultura ....................................................................................................... 153


Page 5 of 194


4.6.2 Impactul prognozat .............................................................................................. 153

4.6.2.1 Zgomotul ......................................................................................................... 154

4.6.2.2 Poluare biologica ............................................................................................. 155

4.6.2.3 Poluare bacteriologica ..................................................................................... 156

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului ....................................................................... 156

4.7 CONDITII CULTURAL SI ENTICE, PATRIMONIU CULTURAL ............................................................................... 159

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................................................... 160

5.1 JUSTIFICAREA AMPLASAMENTELOR ALESE ..................................................................................................... 160 5.2 ANALIZA IMPACTULUI AS UPRA MEDIULUI ...................................................................................................... 162

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu .......................................................... 162

5.2.2 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) ............. 162

5.2.3 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ............................................... 164

5.2.4 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului ............................... 164

6. MONITORIZAREA .............................................................................................................................................. 166

6.1 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXECUTIE ......................................................................................................... 166 6.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE .................................................................................................... 167

6.2.1 Monitoringul emisiilor .......................................................................................... 168

6.2.2 Monitoringul tehnologic ...................................................................................... 169

6.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu ........................................................... 170

6.3 MONITORIZAREA POST- INCHIDERE ................................................................................................................ 171

7. SITUATII DE RISC .............................................................................................................................................. 172

7.1 RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII , SECETA, ALUNECARI DE TEREN) ............................................... 172 7.1.1 Date seismice ....................................................................................................... 172

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren ....................................................... 173

7.2 ACCIDENTE POTENTIALE ................................................................................................................................ 174 7.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI .................................................................................................................................................................... 175 7.4 PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC .................................................................................................................. 175 7.5 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ...................................................................................................... 176

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .................................................................................................................... 178

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ......................................................................................................... 178

9.1 NECESITATEA PROIECTULUI ........................................................................................................................... 178 9.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................................................. 179 9.3 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .......................................... 186

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu .......................................................... 186

9.3.2 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) ............. 187

9.3.2.1 Evaluarea globala a impactului asupra mediului .............................................. 188

9.4 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ..................................................................................................... 190 9.4.1 Depozit ecologic de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman ........... 190

9.4.2 Statii de sortare/transfer si statia TMB Lumina .................................................. 192

9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Constanta ............ 193

9.5 CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ........................... 193 9.6 PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII /STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT ......................................................................................................................... 194


Page 6 of 194


RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Proiectant general

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 Bucuresti; Tel: +40 21 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 21 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro .

1.2 Beneficiarul proiectului

CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA

B-dul Tomis nr. 51 Constanta, Judetul Constanta.

1.3 Autoritatea contractanta

MINISTERUL MEDIULUI, AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS MEDIU

Strada Justitiei, nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti

1.4 Denumirea proiectului


1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, postinchidere)

1.5.1 Infrastructura existenta

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele deficiente identificate sunt:

Colectarea deseurilor:

Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubritate in mediul rural;

Colectarea aleatorie a deseurilor municipale solide din mediul rural;

Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut;

Echipamentul existent este invechit si insuficient.

In prezent, activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judetul Constanta, sunt organizate diferit in functie de: marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare si forma de proprietate a agentilor de salubritate.

Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect prin concesionarea serviciului, societatilor specializate in servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate si opereaza mai ales in zonele urbane.

Tratarea biologica a deseurilor:
mailto:[email protected]://www.romair.ro/


Page 7 of 194


Netratarea deseurilor biodegradabile imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana;

Inexistenta facilitatilor de tratare.

Reciclarea deseurilor:

Capacitatile existente de sortare sunt foarte mici, conducand la imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana.

In ceea ce priveste situatia deseurilor colectate, valorificate si eliminate de catre operatorii implicati in operatiuni de reciclare precum si cantitatile reciclate in judetul Constanta sunt foarte mici in comparatie cu deseurile colectate, datorita lipsei unui sistem de colectare selectiva eficient la nivelul judetului, in special in mediul urban.

Astfel, intr-o mica masura, se realizeaza sortarea manuala a deseurilor receptionate in depozitele de deseuri pentru recuperarea deseurilor de hartie si carton, a deseurilor de PET, cat si a deseurilor metalice. Astfel, au fost sortate manual, in depozitul apartinand SC ECO GOLD INVEST SA: 4 tone deseuri de hartie si carton, 44 tone deseuri de mase plastice si 52 tone deseuri metalice.

Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora.

Depozitarea deseurilor:

In prezent, in judetul Constanta deseurile generate si colectate sunt depozitate la cele 3 depozite de deseuri menajere conforme prezentate in cele ce urmeaza.

Depozitul de deseuri menajere si asimilabile, amplasat in localitatea Ovidiu, administrat de SC TRACON SA, deserveste localitatile Constanta, Ovidiu si Navodari.

Depozitul de deseuri menajere si asimilabile amplasat in localitatea Costinesti deserveste 53.000 de locuitori din localitatile invecinate la care se adauga si 70.000-80.000 de turisti/an.

In anul 2007, a intrat in exploatare si celula conforma a depozitului de deseuri nepericuloase si periculoase stabile din Albesti-Mangalia. Acesta deserveste localitatile din sudul judetului, cat si statiunile din aceasta zona.

Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul

localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar.

Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul 2006.

Depozitarea tuturor deseurilor municipale solide nesortate in cadrul depozitelor neconforme existente conduce la mposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana;

Se poate concluziona ca actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Constanta, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor.


Page 8 of 194


Astfel, prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica.

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului

1.5.2.1 Zonele de colectare a deseurilor

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 8 zone de transport.

Zona 1 Constanta este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri al SC.Tracon SA, din localitatea Ovidiu. Zona 1 include municipiul resedinta de judet Constanta si o serie de localitati urbane: Ovidiu, Murfatlar, iar ca localitati rurale, un numar de 3 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 374.514 persoane la nivelul anului 2013 (348.378 in mediul urban si 26.136 in zona rurala);

Zona 2 Eforie include orasele Techirgiol si Eforie, precum si 9 comune din apropierea acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 58.202 persoane, dintre care 39.974 populatie rurala si 19.228 populatie urbana;

Zona 3 Mangalia include orasul Negru Voda si un numar de 5 comune adiacente. Orasul Mangalia nu participa in cadrul proiectului. Astfel, populatia acestei zone numara 19.784 de locuitori, din care 5871 locuiesc in mediul urban si 13.913 in mediul rural.

Zona 4 Medgidia include orasul Medgidia, precum si 8 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 78.502 persoane, dintre care 46.868 populatie urbana si 31.634 populatie rurala;

Zona 5 Cernavoda include orasul Cernavoda, precum si 4 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 24.408 persoane, dintre care 19.646 populatie urbana si 8762 populatie rurala;

Zona 6 Targusor include cele 7 comune din nord-estul judetului, cu exceptia localitatii Cogealac, cu un total populatie rurala de 16.650 locuitori.

Zona 7 Harsova include orasul Harsova, precum si 9 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 35.643 persoane, dintre care 11.076 populatie urbana si 24.567 populatie rurala;

Zona 8 Deleni include orasul Baneasa, precum si 10 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 30.926 persoane, dintre care 25.099 populatie rurala si 5827 populatie urbana;


Page 9 of 194


Figure 1.5-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta

Table 1.5-1: Zonele de colectare a deseurilor localitati arondate

ZONA 1-CONSTANTA

ZONA 2-COSTINESTI

CONSTANTA 303712 TECHIRGHIOL 7226

OVIDIU 14051 EFORIE 9972

MURFATLAR 10926

NAVODARI 35164 .

TOTAL urban ZONA 1 363853 TOTAL urban ZONA 2 17198

POARTA ALBA 4822 AGIGEA 6421

VALUL LUI TRAIAN 10378 23-Aug 5346

LUMINA 8869 BARAGANU 1940

M.KOGALNICEANU 10148 MERENI 2311

PECINEAGA 3225

TOPRAISAR 5580

TUZLA 6662

CUMPANA 10816

AMZACEA 2657

COSTINESTI 2485

TOTAL rural ZONA 1 34217 TOTAL rural ZONA 2 47443

TOTAL zona 1 398070 TOTAL zona 2 64641

ZONA 3-MANGALIA ZONA 4-MEDGIDIA


Page 10 of 194


MANGALIA 40452 MEDGIDIA 44219

NEGRU VODA 5539

TOTAL urban ZONA 3 45991 TOTAL urban ZONA 4 44219

CERCHEZU 1547 N.BALCESCU 5062

COMANA 1862 MIRCEA VODA 4866

ALBESTI 3394 COBADIN 8934

CHIRNOGENI 3441 CUZA VODA 3547

LIMANU 5404 TORTOMANU 1759

CIOCARLIA 2965

PESTERA 3437

CASTELU 5008



ZONA 6-TARGUSOR

ZONA 5-CERNAVODA

CERNAVODA 18536

TOTAL urban ZONA 5 18536

COGEALAC 5542 SEIMENI 2126

GRADINA 1173 SALIGNI 2413

FANTANELE 1699 RASOVA 3900

TARGUSOR 1680 SILISTEA 1415

SACELE 2217

ISTRIA 2657

M.VITEAZU 3474

CORBU 5826



ZONA 6-TARGUSOR

ZONA 7-HARSOVA

HARSOVA 10450


COGEALAC 5542 CIOBANU 3457

GRADINA 1173 CRUCEA 3236

FANTANELE 1699 GHINDARESTI 2744

TARGUSOR 1680 PANTELIMON 1895

SACELE 2217 TOPALU 1836

ISTRIA 2657 GARLICIU 1814

M.VITEAZU 3474 HORIA 1629

CORBU 5826 SARAIU 1384

VULTURU 751



Page 11 of 194



ZONA 8-DELENI

BANEASA 5827

DELENI 2146

OSTROV 4897

ALIMAN 2627

LIPNITA 2988

OLTINA 2595

DOBROMIR 2627

ION CORVIN 1890

ADAMCLISI 2036

INDEPENDENTA 2763

DUMBRAVENI 532

TOTAL rural ZONA 8 25099

1.5.2.2 Colectarea deseurilor:

Colectarea deseurilor va realiza selectiv o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabila Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 8 Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 5 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale).

Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Deleni (in zona 8) si Harsova (zona 7).

Tabel 1.5-1: Colectarea deseurilor in mediul urban

Blocuri peste P+4

Deseuri reziduale+bio (din care bio cca.75%)

3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc

Hartie/carton 1 clopot 2500l

Plastic/Metal 1 clopot 2500l

Sticla 1 clopot 600l

Blocuri sub P+4

Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%)

3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc Hartie/carton 1 clopot 1300l



Gospodarii individuale


pubela 120 l 1 punct precolectare la 125 locuitori



Page 12 of 194


Plastic/Metal pubela 120 l


Tabel 1.5-2: Colectarea deseurilor in mediul rural

Blocuri sub P+4

Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%)

3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc




Gospodarii individuale


saci menajeri

1 punct precolectare la 250 locuitori

Deseuri biodegradabile compostare individuala

Hartie/carton 1 container 1,1 mc

Plastic/Metal 1 container 1,1 mc

Sticla 1 container 1,1 mc

1.5.2.3 Transportul/transferul deseurilor

Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti si respectiv Albesti sau cel nou propus de la Tortoman).

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume:

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer

de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Pentru zonele 1, 2, 3, 4 si respectiv 6, deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozite.

Pentru zona 5 Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala

Pentru zonele 7 si 8, analiza efectuata a demonstrat necesitatea construirii unor statii de transfer a deseurilor, in localitatile: Harsova, Deleni, care vor realiza transferul catre depozitul din zona centrala.


Page 13 of 194


De la statiile de transfer, deseurile se transporta catre zona 4 (Medgidia), unde vor fi sortate si ulterior depozitate. Deseurile rezultate in urma sortarii in zonele 1, 2, 3 si 4 vor fi eliminate in depozitele conforme din zonele respective (Ovidiu, Costinesti, Albesti).

Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011 2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru constructia statiilor de transfer;

- finalizarea documentelor de licitatie pentru achizitii de bunuri, respectiv pubele si containere, autocamioane de transport lung curier, masini de colecta a deseurilor periculoase incarcatoare frontale si utilaje manevrare baloti;

- campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva).

- perioada 2: 2012 2013

- construirea statiilor de transfer;

- achizitionare pubele si containere;


- perioada 3: 2013 2014

- finalizarea construirii statiilor de transfer;

- operarea sistemului de colectare implementat si a statiilor de transfer al deseurilor, construite prin prezentul proiect;


1.5.2.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:

Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si

internationale;

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea punctelor

de colectare selectiva a deseurilor pe 3 fractii: hartie/carton, sticla si plastic/metal;

Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare.

Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare:

1. Statia de sortare Lumina amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu

2. Statia de sortare Topraisar amplasata in vecinatea depozitului ecologic existent Costinesti

3. Statia de sortare Tortoman amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic Tortoman, construit prin proiect.


Page 14 of 194


Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte plastic, metale feroase, si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor.

Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013).

Tabel 1.5-3: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Constanta

Localitate Investitie Intrare sortare

Iesire sortare

Lumina Sortare 46,982 t, din care: 32,887 t, din care

Plastic 17,314 14,700

Metal 5,736 4,870

Hartie/Carton 17,244 14,640

Sticla 6,687 5,677

Topraisar Sortare 4213 t, din care: 2949 t, din care

Plastic 1616 1131

Metal 496 347

Hartie/Carton 1530 1071

Sticla 571 400

Tortoman Sortare 9588 t, din care: 6712 t, din care

Plastic 3,661 2563

Metal 1,133 793

Hartie/Carton 3,487 2441

Sticla 1,307 915

Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011 2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statiile de sortare de la Topraisar, Lumina (situata in ansamblul Lumina, din care face parte si o statie TMB) si de la Tortoman (amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului conform de la Tortoman);

- perioada 2: 2012 2013

- construirea statiilor de sortare de Topraisar, Lumina si Tortoman;

- perioada 3: 2013 2014

- finalizarea construirii statiilor de sortare;

- operarea statiilor de sortare Topraisar, Lumina si Tortoman.

1.5.2.5 Tratarea biologica a deseurilor

Pentru a atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile pe termen mediu (50% in 2013), cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual.


Page 15 of 194


Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2013 poate fi atinsa prin realizarea a doua facilitati de tratare biologica simpla, una langa depozitul de la Ovidiu in localitatea Lumina si una langa depozitul de la Tortoman.

Trebuie subliniat faptul ca, compostul obtinut in acest proces din deseuri biodegradabile mixte nu este la fel de bun calitativ precum cel obtinut din deseurile verzi colectate separat (deseuri din parcuri si gradini).

Dar pentru materialul biostabilizat de calitate slaba exista o mare cerere, fiind folosit la reabilitarea vechilor depozite de deseuri si ca strat de acoperire la noile depozite. Pe masura ce populatia se va obisnui cu sistemul de selectare a deseurilor, se asteapta fractie organica sa fie predominanta in pubela pentru rezidual si astfel, compostul obtinut ar putea fi folosit in scopuri agricole.

Se va promova colectarea separata a deseurilor verzi din parcuri, gradini, curti si piete pentru a obtine un compost de calitate. Daca este posibil si in conformitate cu legislatia in vigoare, deseurile organice colectate separat din restaurante, cantine si supermarketuri se vor utiliza ca mancare pentru animale, reducandu-se astfel cantitatea de deseuri biodegradabile.

Tabel 1.5-4: Caracteristici principale ale statiilor de tratare mecano-biologica (TMB) in judetul

Constanta

Localitate Investitie intrare TMB

capacitate TMB

refuz TMB

Biostabilizat intrare sortare

refuz sortare

Intrare compostare

deseuri

Compost

Lumina Sortare - - - - 46,985 14,096 - -

Compostare 171,889 85,944 85,944 42,126 - - 3,387 1,312

Tortoman Sortare - - - - 9,623 2,887 - -

Compostare 41,160.20 20,580.10 20,580.10 10,290.05 - - - -

Strategia de implementare a tratarii biologice a deseurilor in sistm centralizat este structurata astfel:

- perioada 1: 2011-2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statia TMB Lumina, parte a ansamblului Lumina din care face parte si o statie de sortare, precum si pentru statia TMB Tortoman, parte a ansamblului Tortoman din care face depozitul ecologic Tortoman si o statie de sortare;

- perioada 2: 2012 -2013

- construirea statiilor TMB Lumina si Tortoman ;

- perioada 3: 2013 2014

- finalizarea construirii statiilor TMB Lumina si Tortoman si achizitionarii echipamentelor de biostabilizare a deseurilor;

- operarea statiilor TMB.

1.5.2.6 Depozitarea deseurilor

In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in 2024-2038, dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului.

Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme:


Page 16 of 194


Tabel 1.5-5: Depozitarea deseurilor in judetul Constanta

Amplasament Capacitate totala

(mii m3) Capacitate

disponibila* (t) Durata de viata (ani)

Zona deservita

OVIDIU 1700 2500000 30 Zona 1

COSTINESTI 1200 64000 20 Zona 2

ALBESTI 1400 46092 21 Zona 3

TORTOMAN 800 800 27 Zonele 4-8

Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si de vest a judetului Constanta a fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul Constanta.

Se propune implementarea acestui Depozit ecologic in zona Medgidia - localitate Tortoman, deoarece:

depozitele existente din Albesti si Costinesti (ambele in zona de coasta) sunt suficiente pentru perioada de prognoza conform arondarilor actuale dar nu pot primi deseuri din alte zone deoarece acest lucru ar determina depasirea capacitatii proiectate pe perioada proiectului; mai mult, distantele de la statiile de transfer arondate la depozitul nou propus la Tortoman la depozitele Albesti si Costinesti sunt foarte mari, ceea ce ar duce la un cost de transport nerentabil si mai ales la inducerea unui risc de poluare prin transportul deseurilor, fapt cu implicatii negative inadmisibile, mai ales pentru un judet cu o industrie turistica deosebit de importanta;

depozitul de la Ovidiu (de asemenea in zona de coasta) are nevoie de extindere si problema transporturilor este valabila ca si pentru depozitele Albesti si Costinesti;

distantele de transport de la Harsova si Deleni la depozitele existente sunt mari si oricum la depozitul Ovidiu (cel mai apropiat dupa cel propus la Medgidia) capacitatea de depozitare se depaseste pe perioada proiectului, nefiind deci o solutie viabila de depozitare pentru zonele arondate depozitului nou Tortoman.

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 Targusor 7- Harsova si 8- Deleni, respectiv o populatie de 179.896 locuitori.

Table 1.5-2: Zonele de colectare a deseurilor localitati arondate depozitului ecologic Tortoman

ZONA 4-MEDGIDIA

ZONA 5-CERNAVODA

MEDGIDIA 44219 CERNAVODA 18536


SEIMENI 2126

TOTAL urban ZONA 4 44219 SALIGNI 2413

RASOVA 3900

N.BALCESCU 5062 SILISTEA 1415

MIRCEA VODA 4866

COBADIN 8934

CUZA VODA 3547


Page 17 of 194


TORTOMANU 1759

CIOCARLIA 2965

PESTERA 3437

CASTELU 5008 TOTAL rural ZONA 5 9854

TOTAL zona 5 28390

TOTAL rural ZONA 4 35578 CERNAVODA 18536

TOTAL zona 4 79797 TOTAL urban ZONA 5 18536

ZONA 6-TARGUSOR

ZONA 7-HARSOVA

HARSOVA 10450


COGEALAC 5542 CIOBANU 3457

GRADINA 1173 CRUCEA 3236

FANTANELE 1699 GHINDARESTI 2744

TARGUSOR 1680 PANTELIMON 1895

SACELE 2217 TOPALU 1836

ISTRIA 2657 GARLICIU 1814

M.VITEAZU 3474 HORIA 1629

CORBU 5826 SARAIU 1384

VULTURU 751



ZONA 8-DELENI

BANEASA 5827

DELENI 2146

OSTROV 4897

ALIMAN 2627

LIPNITA 2988

OLTINA 2595

DOBROMIR 2627

ION CORVIN 1890

ADAMCLISI 2036

INDEPENDENTA 2763

DUMBRAVENI 532

TOTAL rural ZONA 8 25099

In acest depozit vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale.

Prevederi legislative privind proiectarea depozitelor de deseuri

In cadrul sistemului de management integrat al deseurilor, depozitarea deseurilor este etapa finala.

Avand in vedere incadrarea deseurilor solide in cele 3 categorii: deseuri periculoase, deseuri nepericuloase si deseuri inerte, si depozitele de deseuri sunt clasificate, conform HG 349/2005, in functie de natura deseurilor depozitate in 3 categorii:


Page 18 of 194


depozite pentru deseuri periculoase; depozite pentru deseuri nepericuloase; depozite pentru deseuri inerte.

Depozitul de deseuri conform de la Tortoman face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005,din categoria

Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera realizate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele HG nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC privind depozitarea deseurilor. Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si monitorizare postinchidere a depozitului de deseuri Tortoman s-au avut in vedere, in scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004. Conform punctul 5.4 al anexei 1 a OUG nr 152/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, depozitul de deseuri Tortoman eseuri care primesc mai mult de 10 tone deseu/zi sau avand o capacitate mai mare de 25.000 tone/an si pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate:

deseuri municipale;

deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002;

deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care indeplinesc criteriile relevante de acceptar;. aceste deseuri nu se depoziteaza in celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.

Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si sectiunea 6, categoria depozite de deseuri nepericuloase.

Dimensiunile depozitului de deseuri

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 Targusor 7- Harsova si 8- Deleni.

In acest depozit vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile anuale de deseuri ce vor fi depozitate in depozitul de la Tortoman, pentru anul 2013, pe fractii, avand in vedere faptul ca deseurile reciclabile vor fi sortate in statiile de sortare de la Tortoman si Cernavoda, la depozit ajungand doar refuzul de sortare.

Tabel 1.5-6: Parametrii de proiectare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta

Depozit Tortoman 2013 2019 2038

Deseuri stradale 6000 6289 7305


Page 19 of 194


Deseuri din gradini si parcuri 62 64 73

Deseuri din piete 71 74 85

Refuz sortare reciclabile 4638 5589 8181

Refuz biostabilizare Rezidual rural

23676 24427 24351

TOTAL spre depozitare 34447 36444 39995

TOTAL CANTITATE DEPOZITATA (t/an) 68867 284359 1015508

Volum necesar (mc) 59884 247269 883051

Capacitate celula 1 (tone) 250000

Durata de viata a celulei 1 8 ani

Capacitate celula 2 316325

Capacitate celula 3 316325

Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule.

Capacitatea totala de deseuri pentru cele trei celule va fi de 850 000 m3 .

Impermeabilizarea bazei depozitului

Cerintele privind impermeabilizarea bazei depozitului de deseuri conform, sunt reglementate de Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din 26/11/2004. Astfel, conform acestui normativ, bariera geologica naturala trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Categoria Cerinta

Depozite pentru deseuri inerte

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Depozite pentru deseuri periculoase

Permeabilitatea [m/s] =5,00

Daca locatia depozitului de deseuri nu indeplineste aceste cerinte, se realizeaza calcule de hidraulica subterana care sa stea la baza proiectarii solutiilor alternative; in consecinta, in amplasament trebuie sa se execute o bariera geologica construita. Aceste bariere geologice construite sunt proiectate tinand cont de conditiile geologice locale si de recomandarile generale din acest normativ.

Bariera construita trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele de mai jos.

Cerinta Categoria

Depozite pentru deseuri inerte

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Depozite pentru deseuri periculoase

Grosime geomembrana PEHD - 2,0 mm 2,5 mm

Permeabilitatea [m/s] =1,5

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.

Fiecare celula a depozitului de la Tortoman va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului format din:


Page 20 of 194


Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m; Strat artificial de impermeabilizare geomembrana din polietilena de inalte densitate; Geotextil de protectie; Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10% cu

grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m; Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate; Geotextil de separatie.

Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafata.

Impermeabilizare artificiala indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in timp, corespunztoare conditiilor de etansare cerute si cu un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim.

Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a impermeabiliza celula depozitului de deseuri.

Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur.

Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o grosime de 2,00 mm.

Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in conformitate

23/11/2004.

Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant, se face cu ajutorul unui geotextil de protectie, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj.

Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani.

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu -02.

Drenarea, colectarea si tratarea levigatului

Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 1.5-7: Compozitia levigatului

Indicatorul de poluare

Compozitia levigatului ( mg/l )

Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata

CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500

CBO5 (mg/l) 11900 260 500

COT (mg/l) 8000 465 450

Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12

Amoniu (mg/l) 790 370 1000

Azotati (mg/l) 3 1 1


Page 21 of 194


Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1

Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380

Sodiu (mg/l) 9601 300 1900

Magneziu (mg/l) 252 185 186

Potasiu (mg/l) 780 560 570

Calciu (mg/l) 1820 250 158

Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05

Fier (mg/l) 540 23 2

Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2

Cupru (mg/l) 0,12 0,03

Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5

Plumb (mg/l) 0,40 0,14

Colectarea levigatului se va face prin:

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;

colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.

Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, deversat in cadrul bazinului de retentie.

Strat de drenaj si conducte de drenaj

Conductele de drenaj sunt inglobate intr-un strat drenant cu granulatia 16/32 mm, realizat din

Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3% catre conducta de drenaj.

La partea superioara, de o parte si de alta a conductei de drenaj, stratul drenant este orizontal, pe o lungime de 16,66 m.

In exteriorul partii orizontale, stratul drenant are panta de 3%.

Separarea stratului drenant de solurile depozitate se face cu ajutorul unui geotextil de separatie.

Materialului geotextil trebuie sa aiba o permeabilitate ridicata (mai mare de 100 l/sec,m2) si o rezistenta mecanica suficient de mare pentru nu fi deteriorat in timpul instalarii sau in timpul operarii.

Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani.

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu -02.

Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m.


Page 22 of 194


In zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minimum 0,50 m.

Conductele de drenaj vor avea urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 250 mm; material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei, fara bavuri; panta de amplasare: 1% in lungul generatoarei conductei, catre conducta colectoare; amplasare: in interiorul celulei de depozit, in zona stratului drenant.

In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare.

Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral.

Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora.

Conductele de drenaj vor fi prevazute la capatul aval cu flanse oarbe amplasate in exteriorul caminelor de conectare si spalare, care vor fi indepartate numai pentru operatiile de spalare a acestora.

Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile.

Colectoare de canalizare a levigatului

Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum si conductele de drenaj aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat.

Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare, prevazute fiecare cu o vana de izolare din PEID DN 250 mm.

Conductele de colectare vor avea urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 315 mm;

material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100;

panta de amplasare: 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie.

De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa.

Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de retentie.

Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de 30 mc, capacitate necesara pentru stocare timp de 4 zile a levigatului produs in cea mai ploioasa luna a anului (iunie).

Din bazinul de retentie levigatul va fi pompat in statia de epurare.

Debitele de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare

Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului.

Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline.

Debitul maxim de levigat rezultat in luna cea mai ploioasa a anului va fi de 4,95 mc/zi.

Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara soluri depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita permeabilitatii marite a stratului drenant.


Page 23 of 194


Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare.

Debitele maximale vor scade, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate.

Statia de epurare levigat

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Statia de epurare va avea capacitatea de 5 mc/zi.

Tratarea gazului de depozit

Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta intre 120 si 400 m3 gaze emise. Cantitatea specifica este functie de compozitia deseului menajer depus, de umiditatea din depunere, de temperatura din depunere, de gradul de compactare.

In ceea ce priveste compozitia gazului, in afara de CO2 si CH4 compusii din gazele de emisie nu depasesc 0,1%. Din acestia se gasesc : metanol, oxid de carbon, amoniac, azot, etan acetona etc. toate in proportii masurabile in ppm.

Tabel 1.5-8: Emisii de gaze pe timp lung

EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG

ANI O2 CO2 H2 N2 CH4

0 21 0 0 79 0

0.5 10 75 0 70 0

1 0 50 10 5 45

1.5 0 45 0 0 55

2 0 45 0 0 55

10 0 45 0 0 55

20 0 45 0 0 55

30 0 45 0 0 55

40 0 38 0 0 62

50 0 35 0 2 66

60 0 20 0 28 45

70 10 25 0 70 5

80 21 0 0 79 0

Previziuni asupra formarii gazelor de fermentatie

In calculul cantitativ al volumelor de gaze degajate de masa de deseuri din depunere se fac urmatoarele aprecieri:

cantitatile de carbon fermentabil provin din vegetale Cv% si din hartie Ch%

de la umiditatea initiala a fiecarui component la colectare se trece la o umiditate medie a Intregului deseu in depozitare, de 24%

concentratia de carbon In masa depusa trebuie recalculata la valoarea reala a

umiditatii : C =V CvW=24% + H ChW=24% [kg C/kg deseu]

unde V este proportia de vegetale In deseu si H proportia de hartie

proportia de fermentare de tip metanizare a carbonului, cu semnificatia fizica a unei


Page 24 of 194


eficiente de metanizare, se poate accepta Intr-un interval ingust de temperatura ca variaza dupa o lege empirica liniarizata:

EFFCH4 = 0.014 t + 0,28

In calcule se pot lua ca temperaturi caracteristice in strat valori intre 80C si 12 0C ca valoare medie:

Cantitatea de carbon fermentata efectiv In strat se calculeaza cu relatia :

Cfer = C EFFCH4 [kg C / kg deseu]

Reactiile de producere a metanului si a bioxidului de carbon fiind de ordinul 1: 1kmol

de gaz indiferent daca este CH4 sau CO2 .

Volumul de gaz generat de 1 t de deseu se calculeaza cu relatia :

Vgaz = 22,4 Cfer 1000 [ m3 gaze emise / t deseu ]

Calculele sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 1.5-9: Cantitati de gaze emise de depozitare

CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE

proportie de carbon In vegetale la colecta (Cv) % 9.6

proportie de carbon In vegetale la W=24% (CvW=24% ) % 34.9

proportie de vegetale In deseu (V) % 69

cantitate de carbon din vegetale In tona de deseu (Cvt) kg/t 240.8

proportie de carbon In hartie la colecta (Ch) % 25.3

proportie de carbon In hartie la W=24% (ChW=24% ) % 22

proportie de hartie In deseu (H) % 6.2

cantitate de carbon din hartie In tona de deseu (Cht) kg/t 13.64

cantitate de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Ct) kg/t 254.5

coeficient de activare (EFF) 0.392

cantitate activa de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Cfer) kg/t 99.7

volum de gaze produs pe tona de deseu 1,87 mc/t de deseu mc/t 186.5

Datele obtinute se Incadreaza In limitele determinate experimental In depozite supravegheate din strainatate: din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 mc gaze emise.

Colectarea emisiilor de gaze din depozitul de deseuri

Se utilizeaza trei sisteme de colectare a gazelor din puturile forate:

sistemul cu colector inelar;

sistemul cu legarea individuala a puturilor la statia centrala de reglaj;

sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala.

Sistem de colectare pe grupuri de puturi de colectare

In sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala, o grupare zonala de puturi se racordeaza prin conducte individuale


Page 25 of 194


la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin conducte colectoare de statia centrala de reglare. Cu toate ca in schema apar cateva substatii de reglare, costul lor este compensat de economia rezultata din evitarea conductelor lungi de legare individuala a fiecarui put de statia de reglare finala. Solutia este avantajoasa incepand chiar de la 2 statii intermediare de reglare.

Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid succesiv, sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic.

Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului de deseuri

In continuare este prezentat informativ sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns la capacitatea maxima.

Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este parte a acestui proiect.

Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dup atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizat acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive:

strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;

strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta;

strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

geotextil de separatie;

strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal inierbat.

Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN 13257:2005 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la depozite de deseuri solide si prEN 13493 Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide periculoase.

Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011-2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru depozitul nou de la Tortoman, impreuna cu o statie de sortare si o statia TMB;

- perioada 2: 2012 -2013

- construirea depozitului conform de la Tortoman;

- perioada 3: 2013 2014

- finalizarea construirii depozitului conform de la Tortoman (celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii acestui depozit;


Page 26 of 194


1.5.2.7 Reabilitarea depozitelor neconforme

Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 17,2 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit.

Tabel 1.5-10: Depozite de deseuri municipale neconforme existente in judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare Suprafata (ha) An inchidere

HARSOVA 2,5 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 2012

MEDGIDIA 3,7 ha 2006

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.

Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale au sistat activitatea in data de 16 iulie 2009. Autoritatile locale din judetul Constanta si-au asumat responsabilitatea inchiderii si ecologizarii acestora, prin urmare, aceste investitii nu au fost incluse in prezentul proiect.

Prin prezentul proiect vor fi inchise so ecologizate depozitele urbane neconforme din localitatile Harsova, Cernavoda, Murfatlar, Techirghiol.

1.6 Durata etapei de functionare

Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011-2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru obiectivele propuse prin acest proiect;

- perioada 2: 2012 -2013

- constructia propriu-zisa;

- perioada 3: 2013 2014

- finalizarea construirii obiectivelor (pentru depozitul conform de la Tortoman se va construi prin acest proiect doar celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii;

Durata de functionare a depozitului va fi de 28 de ani.

1.7 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite.

In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare.


Page 27 of 194


In figurile de mai jos este prezentat circuitul deseurilor pentru fiecare zona:

Figura 1.7-1: Fluxul deseurilor pentru Zona 1 Constanta

Figura 1.7-2: Fluxul deseurilor pentru Zona 2 Costinesti

Raport_mediu_ SMID

Documents

Transcript of Raport_mediu_ SMID