Raport privind starea mediului în judeul...

Ministerul Mediului �i Schimb�rilor Climatice

Agen�ia Na�ional� pentru Protec�ia Mediului

Agen�ia pentru Protec�ia Mediului Alba

Nr. 8316 /15.10.2014

Raport privind starea mediului

în jude�ul Alba

Luna SEPTEMBRIE

2014

Raport privind Starea Factorilor de Mediu în luna Septembriet 2014

Pagina 2 din 47

CUPRINS CUPRINS .................................................................................................................................................... 2 1.Calitatea aerului înconjur�tor ................................................................................................................... 3

1.1 Re�eaua Na�ional� de Monitorizarea Calit��ii Aerului ............................................................ 3 1.1.1 Dioxidul de azot .................................................................................................................. 4 1.1.2 Dioxidul de sulf................................................................................................................... 5 1.1.3 Monoxidul de carbon .......................................................................................................... 6 1.1.4 Ozon - O3 ............................................................................................................................ 7 1.1.5 Benzen - C6H6 ..................................................................................................................... 9 1.1.6 Pulberi în suspensie- PM10................................................................................................. 9 1.1.7 Indicele de calitate aer....................................................................................................... 10 1.2 Determin�ri manuale efectuate în laboratorul APM Alba .................................................... 12 1.2.1 Aldehida formic�............................................................................................................... 12 1.2.2 Pulberi sedimentabile ........................................................................................................ 14 1.2.3 Metale din pulberi în suspensie – PM10 ............................................................................ 15 1.3 Calitatea factorului de mediu – Radioactivitate .................................................................... 17 1.4 Calitatea precipita�iilor.......................................................................................................... 20 1.5 Calitatea aerului – Schimb�ri climatice – Gaze cu Efect de Ser� ......................................... 20 1.6 Poluarea fonic�...................................................................................................................... 20

2. Starea calit��ii apelor ............................................................................................................................. 22 a. Încadrarea în clase de calitate a sec�iunilor de supraveghere monitorizate în bazinul hidrografic Mure� – jud. Alba.......................................................................................................... 22 b. Principalele surse de poluare ....................................................................................................... 37

c. Polu�ri accidentale........................................................................................................................ 39 3. Monitorizarea de�eurilor �i substan�elor periculoase ........................................................................... 40 4. Documenta�ii �i acte de reglementare .................................................................................................. 43 5. Investi�ii în domeniul protec�iei mediului ............................................................................................. 45 6. Protec�ia naturii ..................................................................................................................................... 46


Pagina 3 din 47

1. Calitatea aerului înconjur�tor

Aerul înconjur�tor este definit ca fiind aerul din troposfer�, cu excep�ia celui de la locurile de munc�, astfel cum sunt definite prin Hot�rârea Guvenului nr.1091/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru locul de munc�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, unde publicul nu are de regul� acces �i pentru care se aplic� dispozi�iile privind s�n�tatea �i siguran�a la locul de munc�.

1.1 Re�eaua Na�ional� de Monitorizarea Calit��ii Aerului

În prezent Re�eaua Na�ional� de Monitorizarea Calit��ii Aerului (RNMCA) efectueaz� m�sur�tori continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 �i PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului din fiecare sta�ie este reprezentat� prin indici de calitate sugestivi, stabili�i pe baza valorilor concentra�iilor principalilor poluan�i atmosferici m�surati.

În România sunt amplasate 142 sta�ii de monitorizare continu� a calit��ii aerului, dotate cu echipamente automate pentru m�surarea concentra�iilor principalilor poluan�i atmosferici. RNMCA cuprinde 41 de centre locale, care colecteaz� �i transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de sta�ii, iar dup� validarea primar�, le transmit spre certificare Laboratorului Na�ional de Referin�� din Bucuresti (LNR).

Site-ul www.calitateaer.ro este dedicat inform�rii publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitoriza�i în cele peste 140 sta�ii de pe toat� suprafa�a României care alc�tuiesc Re�eaua Na�ional� de Monitorizare a Calit��ii Aerului (RNMCA).

Amplasarea sta�iilor de monitorizare a calit��ii aerului din jude�ul Alba, ca parte integrant� a Re�elei Na�ionale de Monitorizare a Calit��ii Aerului (RNMCA) este prezentat� în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 1.1

Ora� Cod sta�ie/ Tipul sta�iei Loca�ie Indicatori ce se determin�

ALBA IULIA

AB1 Fond urban

Alba Iulia Str. Lalelelor nr. 7B

SO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb, Cd, Ni, As, COV,

SEBE�

AB2 Industrial 2

Sebe� Str. M.Kogalniceanu

(�coala General� nr.4) SO2, NOx, CO, O3, PM10, COV

ZLATNA

AB3 Industrial 1

Zlatna Str.T.Vladimirescu

nr.14 (Grup �colar Industrial

Avram Iancu)

SO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb, Cd, Ni, As


Pagina 4 din 47

Figura 1.1 - Amplasarea sta�iilor de monitorizare a calit��ii aerului din jude�ul Alba

Corelarea nivelului poluan�ilor cu sursele de poluare, se realizeaz� pe baza datelor

meteorologice ob�inute în sta�iile prev�zute cu senzori meteorologici de direc�ie �i viteza vântului, temperatur�, presiune, umiditate, precipita�ii �i intensitatea radia�iei solare.

Pentru caracterizarea calit��ii aerului înconjur�tor din Sebe� privind concentra�iile de formaldehid� se efectueaz� determin�ri în dou� puncte - la limita Cartierului M. Kog�lniceanu �i la sta�ia AB2 situat� în Cartierul M. Kog�lniceanu.

1.1.1 Dioxidul de azot

Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi �i gazo�i în diferite instala�ii industriale, reziden�iale, comerciale, institu�ionale �i din transportul rutier. Oxizii de azot au efect eutrofizant asupra ecosistemelor �i efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar �i construc�iile �i monumentele istorice.

Dioxidul de azot este un gaz ce se transport� la distan�� lung� �i are un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid de azot în concentra�ii mari determin� inflama�ii ale c�ilor respiratorii �i reduce func�iile pulmonare, crescând riscul de afec�iuni respiratorii �i agravând astmul bron�ic.

AB3

AB1

AB2


Pagina 5 din 47

0.020.040.060.080.0

100.0

120.0140.0160.0180.0200.0

01 S

ep 20

14 9 17

02 S

ep 20

14 9 17

03 S

ep 20

14 9 17

04 S

ep 20

14 9 17

05 S

ep 20

14 9 17

06 S

ep 20

14 9 17

07 S

ep 20

14 9 17

08 S

ep 20

14 9 17

09 S

ep 20

14 9 17

10 S

ep 20

14 9 17

11 S

ep 20

14 9 17

12 S

ep 20

14 9 17

13 S

ep 20

14 9 17

14 S

ep 20

14 9 17

15 S

ep 20

14 9 17

16 S

ep 20

14 9 17

17 S

ep 20

14 9 17

18 S

ep 20

14 9 17

19 S

ep 20

14 9 17

20 S

ep 20

14 9 17

21 S

ep 20

14 9 17

22 S

ep 20

14 9 17

23 S

ep 20

14 9 17

24 S

ep 20

14 9 17

25 S

ep 20

14 9 17

26 S

ep 20

14 9 17

27 S

ep 20

14 9 17

28 S

ep 20

14 9 17

29 S

ep 20

14 9 17

30 S

ep 20

14 9 17

�g

/m3

AB-1 AB-3 V.L.=200

��

� ��

Figura 1.1.1 – Dioxid de azot

În cursul lunii septembrie valoarea limit� orar� pentru protec�ia s�n�t��ii umane de 200 µg/m3 nu a fost dep��it�. Valoarea maxim� m�surat� a fost de 75,93µg/m3 la sta�ia AB1-Alba Iulia �i de 37,94 la AB3-Zlanta.

1.1.2 Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor fosili sulfuro�i (c�rbuni, p�cur�) pentru producerea de energie electric� �i termic� �i a combustibililor lichizi (motorin�) în motoarele cu ardere intern� ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate afecta atât s�n�tatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât �i mediul în general (ecosisteme, materiale, construc�ii, monumente) prin efectul de acidifiere.

Evolu�ia nivelului de dioxid de sulf, pentru o mediere de o or�, este prezentat� în figura de mai jos:

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

01 S

ep 20

14 9 17

02 S

ep 20

14 9 17

03 S

ep 20

14 9 17

04 S

ep 20

14 9 17

05 S

ep 20

14 9 17

06 S

ep 20

14 9 17

07 S

ep 20

14 9 17

08 S

ep 20

14 9 17

09 S

ep 20

14 9 17

10 S

ep 20

14 9 17

11 S

ep 20

14 9 17

12 S

ep 20

14 9 17

13 S

ep 20

14 9 17

14 S

ep 20

14 9 17

15 S

ep 20

14 9 17

16 S

ep 20

14 9 17

17 S

ep 20

14 9 17

18 S

ep 20

14 9 17

19 S

ep 20

14 9 17

20 S

ep 20

14 9 17

21 S

ep 20

14 9 17

22 S

ep 20

14 9 17

23 S

ep 20

14 9 17

24 S

ep 20

14 9 17

25 S

ep 20

14 9 17

26 S

ep 20

14 9 17

27 S

ep 20

14 9 17

28 S

ep 20

14 9 17

29 S

ep 20

14 9 17

30 S

ep 20

14 9 17

�g/

m3

AB-1 AB-2 V.L.=350

��

��

� ��

Figura. 1.1.2.1 – Dioxid de sulf - orar


Pagina 6 din 47

Valoarea limit� orar� pentru protec�ia s�n�t��ii umane nu a fost dep��it�. Valoarea maxim� determinat� a fost de 10,02 µg/m3 la sta�ia AB1-Alba Iulia �i de 20,03 µg/m3 la sta�ia AB2-Sebe�. Nivelul de SO2, pentru medii zilnice, nu a dep��it valoarea limit� zilnic� de 125 µg/m3 la sta�iile AB1 �i AB2. În figura de mai jos este prezentat� evolu�ia nivelului de dioxid de sulf pentru o mediere de 24 ore:

0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0

10.0

01 S

ep 20

14

02 S

ep 20

14

03 S

ep 20

14

04 S

ep 20

14

05 S

ep 20

14

06 S

ep 20

14

07 S

ep 20

14

08 S

ep 20

14

09 S

ep 20

14

10 S

ep 20

14

11 S

ep 20

14

12 S

ep 20

14

13 S

ep 20

14

14 S

ep 20

14

15 S

ep 20

14

16 S

ep 20

14

17 S

ep 20

14

18 S

ep 20

14

19 S

ep 20

14

20 S

ep 20

14

21 S

ep 20

14

22 S

ep 20

14

23 S

ep 20

14

24 S

ep 20

14

25 S

ep 20

14

26 S

ep 20

14

27 S

ep 20

14

28 S

ep 20

14

�g/

m3

AB-1 - AB-2 - V.L -125

��!��"�#��

� ��

� ��

Figura. 1.1.2.2 – Dioxid de sulf - zilnic

Valoarea maxim� înregistrat�, în luna septembrie, a fost de 8,03 µg/m3 la AB1 �i de 8,76 µg/m3 la AB2.

1.1.3 Monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz, incolor, inodor, insipid. Cele mai importante surse antropogene de oxid de carbon �i de compu�i organici sunt transportul auto, activit��ile industriale, centralele termo-electrice, gospod�ria comunal� �i agricultura.

Intoxica�ia cu monoxid de carbon apare atunci când monoxidul de carbon se leag� de hemoglobina sangvina, formând carboxihemoglobina (COHb). În urma acestui proces rezult� o sc�dere a cantit��ii de oxigen care ajunge la nivelul �esuturilor organismului sau la nivelul organelor vitale, ca de exemplu creierul �i inima. Monoxidul de carbon are o afinitate fa�� de hemoglobina de 250 de ori mai mare decat oxigenul.

Simptomele depind de concentra�ia gazului acumulat �i de durata expunerii. Ini�ial apar dureri de cap, ame�eli, grea��, sl�biciune, iritabilitate, zgomote în urechi, tulbur�ri de vedere, dificult��i de concentrare, sc�derea capacit��ii de judecat� �i ac�iune, confuzie, somnolen��. Ritmul cardiac cre�te mult (ajungând la 150-160 de b�t�i pe minut), apar v�rs�turi, extrasistole, tensiunea arterial� scade, respira�ia devine rapid� �i superficial�, înso�it� de dispnee.

Intoxica�ia cronic� (expuneri prelungite la concentra�ii mai mici de gaz) se manifest� prin cefalee, astenie, ame�eal�, sc�derea poftei de mâncare, tulbur�ri digestive, de vedere, auz sau echilibru, iritabilitate.


Pagina 7 din 47

Valoarea limit� pentru monoxidul de carbon, calculat� ca valoare maxim� zilnic� a mediilor pe 8 ore*** nu a fost dep��it�. Valoarea maxim� a fost de 0,255 µg/m3 la AB1, 0,303 µg/m3 la AB2 �i de 0,656 µg/m3 la AB3. *** Valoarea maxim� zilnic� a mediilor pe 8 ore se alege dup� examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare �i actualizate din or� în or�. Fiecare medie pe 8 ore calculat� astfel este atribuit� zilei în care perioada de mediere se termin�; altfel spus, prima perioad� de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprins� între ora 17:00 din ziua precedent� �i ora 01:00 din ziua respectiv�; ultima perioad� de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprins� între orele 16:00 �i 24:00 din ziua respectiv�. În figura de mai jos este prezentat� evolu�ia mediei mobile pentru poluantul monoxid de carbon:

CO - medie glisanta (mg/m3) 01 Septembrie 2014- 30 Septembrie 2014 - Date validate

Valoarea limita 10 mg/m3

0.000

0.250

0.500

0.750

1.000

1 Sep

tem

brie

2014

2 Sep

tem

brie 2

014

3 Sep

tem

brie

201

4

4 Sep

tem

brie

2014

5 Sep

tem

brie 2

014

6 Sep

tem

brie

201

4

7 Sep

tem

brie

2014

8 Sep

tem

brie 2

014

9 Sep

tem

brie

2014

10 S

epte

mbrie

201

4

11 S

epte

mbr

ie 2

014

12 S

epte

mbr

ie 2

014

13 S

epte

mbrie

201

4

14 S

epte

mbr

ie 2

014

15 S

epte

mbr

ie 2

014

16 S

epte

mbrie

201

4

17 S

epte

mbr

ie 2

014

18 S

epte

mbr

ie 2

014

19 S

epte

mbrie

201

4

20 S

epte

mbrie

201

4

21 S

epte

mbr

ie 2

014

22 S

epte

mbrie

201

4

23 S

epte

mbrie

201

4

24 S

epte

mbr

ie 2

014

25 S

epte

mbrie

201

4

26 S

epte

mbrie

201

4

27 S

epte

mbr

ie 2

014

28 S

epte

mbr

ie 2

014

29 S

epte

mbrie

201

4

30 S

epte

mbr

ie 2

014

AB -1 AB-2 AB-3

Figura. 1.1.3 – Monoxid de carbon – medie mobil�

1.1.4 Ozon - O3

Ozonul se g�se�te în mod natural în concentra�ii foarte mici în troposfer� (atmosfera joas�). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejeaz� formele de via�� împotriva ac�iunii radia�iilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol �i 8-10 km în�l�ime) este toxic, având o ac�iune puternic iritant� asupra c�ilor respiratorii, ochilor �i are poten�ial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect nociv pentru vegeta�ie, determinând inhibarea fotosintezei �i producerea de leziuni foliate, necroze.

Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de al�i poluan�i, nu este emis direct de vreo surs� de emisie, ci se formeaz� sub influen�a radia�iilor ultraviolete, prin reac�ii fotochimice în lan� între o serie de poluan�i primari (precursori ai ozonului - NOx, compu�ii organici volatili (COV), monoxidul de carbon).

Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activit��i industriale) cât �i din surse naturale (COV biogeni emi�i de plante �i sol, în principal izoprenul emis de p�duri; ace�ti compu�i biogeni, dificil de cuantificat, pot contribui


Pagina 8 din 47

substan�ial la formarea O3). O alt� surs� natural� de ozon în atmosfera joas� este reprezentat� de mici cantit��i de O3 din stratosfer� care migreaz� ocazional, în anumite condi�ii meteorologice, c�tre suprafa�a p�mântului.

Formarea fotochimic� a O3 depinde în principal de factorii meteorologici �i de concentra�iile de precursori, NOx �i COV. În atmosfer� au loc reac�ii în lan� complexe, multe dintre acestea concurente, în care O3 se formeaz� �i se consum�, astfel încât concentra�ia O3 la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre NO �i NO2 din atmosfer�, prezen�a compu�ilor organici volatili necesari ini�ierii reac�iilor, dar �i de factori meteorologici: temperaturi ridicate �i intensitatea crescut� a luminii solare, care favorizeaz� reac�iile de formare a O3, precipita�ii, care contribuie la sc�derea concentra�iilor de O3 din aer. Ca urmare, concentra�iile ozonului în atmosfera localit��ilor urbane cu emisii ridicate de NOx sunt în general mai mici decât în zonele suburbane �i rurale, datorit� consumului prin reac�ia cu monoxidul de azot. Astfel se explic� faptul c� în zonele rurale unde traficul este redus �i emisiile din arderi mai sc�zute, concentra�iile de ozon sunt în general mai mari decât în mediul urban.

Ca urmare a complexit��ii proceselor fizico-chimice din atmosfer� �i a strânsei lor dependen�e de condi�iile meteorologice, a variabilit��ii spa�iale �i temporale a emisiilor de precursori, a cre�terii transportului ozonului �i precursorilor s�i la mare distan��, inclusiv la scar� inter-continental� în emisfera nordic�, precum �i a variabilit��ii schimburilor dintre stratosfer� �i troposfer�, concentra�iile de ozon în atmosfera joas� sunt foarte variabile în timp �i spa�iu, fiind totodat� dificil de controlat.

Nivelul pentru ozon nu a dep��it valoarea �int� în luna septembrie. Valoarea maxim� a mediei mobile pentru ozon a fost de 54,1µg/m3 la AB1- Alba Iulia, 73,8 µg/m3 la AB2-Sebe� �i de 66 µg/m3 la AB3-Zlatna.

În figura de mai jos este prezentat� evolu�ia nivelului de ozon în luna septembrie 2014:

O3 - medie glisanta (mobila) 01 Septembrie 2014 - 30 Septembrie 2014 - Date validate

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

1 Sep

tem

brie

2014

3 Sep

tem

brie 20

14

5 Sep

tem

brie 20

14

7 Sep

tem

brie

2014

9 Sep

tem

brie 20

14

11 S

eptem

brie

2014

13 S

eptem

brie 20

14

15 S

eptem

brie

2014

17 S

eptem

brie 20

14

19 S

eptem

brie 20

14

21 S

eptem

brie

2014

23 S

eptem

brie 20

14

25 S

eptem

brie

2014

27 S

eptem

brie 20

14

29 S

eptem

brie 20

14

ziua

max

.med

.glis

(ug/

mc)

AB-1 AB-2 AB-3 Valoare tinta=120

Figura. 1.1.4 – Ozon – medie mobil�


Pagina 9 din 47

1.1.5 Benzen - C6H6

Benzenul, un compus este un compus aromatic foarte usor, volatil �i solubil în ap�. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea �i distribu�ia acestuia.

Are o importan�� economic� major�, fiind utilizat la: producerea de detergen�i, cauciuc, plastice, vopsele în industria farmaceutic�; în industria chimic�; este un excelent solvent pentru diferite substan�e, cum ar fi gr�simile, gumele, ceara, r��inile, majoritatea substan�elor chimice organice etc

Efecte asupra s�n�t��ii - substan�� cancerigen�, încadrat� în clasa A1 de toxicitate, cunoscut� drept cancerigen� pentru om. Produce efecte d�unatoare asupra sistemului nervos central.

În cursul lunii septembrie nu au fost efectuate determin�rii pentru poluantul benzen.

1.1.6 Pulberi în suspensie- PM10

Particulele în suspensie, din atmosfer�, sunt poluan�i ce se transport� pe distan�e lungi, proveni�i din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafa�a solului de c�tre vânt, erup�ii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de produc�ie (industria metalurgic�, industria chimic� etc.), �antierele de construc�ii, transportul rutier, haldele �i depozitele de de�euri industriale �i municipale, sisteme de înc�lzire individuale, îndeosebi cele care utilizeaz� combustibili solizi etc.

Natura acestor particule este foarte divers�. Astfel, ele pot con�ine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfa�i, dar �i alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluan�ilor organici persisten�i PAH-uri �i bifenili policlorura�i PCB adsorbi�i pe suprafa�a particulelor de aerosoli solizi). Nivelul de pulberi în suspensie- PM10, se determin� prin dou� metode: prin metoda automat�, nefelometric, �i prin metoda standardizat�, gravimetric.

Prin metoda nefelometric� nivelul de pulberi în suspensie-PM10 a înregistrat valori maxime de 8,61µg/m3 la AB1- Alba Iulia, 14,04 µg/m3 la AB2-Sebe� �i de 6,13 µg/m3 la AB3-Zlatna, fa�� de valoarea limit� zilnic� de 50 µg/m3 stabilit� de L104/2011

Evolu�ia nivelului de pulberi în suspensie – PM10, determinat prin metoda automat� în luna septembrie 2014, este prezentat� în figura de mai jos:


Pagina 10 din 47

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

01 S

ep 20

14

02 S

ep 20

14

03 S

ep 20

14

04 S

ep 20

14

05 S

ep 20

14

06 S

ep 20

14

07 S

ep 20

14

08 S

ep 20

14

09 S

ep 20

14

10 S

ep 20

14

11 S

ep 20

14

12 S

ep 20

14

13 S

ep 20

14

14 S

ep 20

14

15 S

ep 20

14

16 S

ep 20

14

17 S

ep 20

14

18 S

ep 20

14

19 S

ep 20

14

20 S

ep 20

14

21 S

ep 20

14

22 S

ep 20

14

23 S

ep 20

14

24 S

ep 20

14

25 S

ep 20

14

26 S

ep 20

14

27 S

ep 20

14

28 S

ep 20

14

29 S

ep 20

14

30 S

ep 20

14

�g/

m3

AB-1 - AB-2 - AB-3 - VL=50

�$%��!��"�#�&��

� �� '�!��"�#'� ��

Figura. 1.1.6 – Pulberi în suspensie – PM10 Nivelului pulberilor în suspensie – PM10, prin metoda gravimetric�, se determin� la sta�iile AB1- Alba Iulia �i la sta�ia AB3-Zlatna. Valorile maxime înregistrate au fost de 34,42 µg/m3 la AB1- Alba Iulia în data de 03 septembrie 2014 �i de 21,52 µg/m3 la AB3-Zlatna în data de 04 septembrie 2014.

1.1.7 Indicele de calitate aer Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezint� un sistem de

codificare a concentra�iilor înregistrate pentru fiecare dintre urm�torii poluan�i monitoriza�i: • dioxid de sulf (SO2) • dioxid de azot (NO2) • ozon (O3) • monoxid de carbon (CO) • pulberi in suspensie (PM10)

Indicele general se stabile�te pentru fiecare dintre sta�iile automate din cadrul Re�elei Na�ionale de Monitorizare a Calit��ii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunz�tori poluant�lor monitorizati.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie s� fie disponibili cel pu�in 3 indici specifici corespunz�tori poluan�ilor monitoriza�i. Indicele general �i indicii specifici sunt reprezenta�i prin numere întregi cuprinse între 1 �i 6, fiecare num�r corespunzând unei culori.�

Figura. 1.1.7.1 – Indicele de calitate aer

�


Pagina 11 din 47

Evolu�ia indicelui general de calitate a aerului la sta�iile din re�eaua local� de monitorizare este reprezentat� în figurile de mai jos:�

Sta�ia AB1-FU Adresa: Alba Iulia, Str. Lalelelor nr.7B

0

1

2

3

4

5

6

9/1/2014

9/3/2014

9/5/2014

9/7/2014

9/9/2014

9/11/2014

9/13/2014

9/15/2014

9/17/2014

9/19/2014

9/21/2014

9/23/2014

9/25/2014

9/27/2014

9/29/2014

Indi

ce G

ener

al

Figura. 1.1.7.2 – Indicele general de calitate a aerului – AB1

�

Sta�ia AB2-I 2 Adresa: Sebe�, Str. M.Kogalniceanu Scoala General� nr.4

0123456

1-Sep-1

4

3-Sep-1

4

5-Sep-1

4

7-Sep-1

4

9-Sep-1

4

11-S

ep-14

13-S

ep-14

15-S

ep-14

17-S

ep-14

19-S

ep-14

21-S

ep-14

23-S

ep-14

25-S

ep-14

27-S

ep-14

29-S

ep-14

Indi

ce G

ener

al


Sta�ia AB3-I1 Adresa: Zlatna, Str. T.Vladimirescu nr. 14

0

1

2

3

4

5

6

9/1/

2014

9/3/

2014

9/5/

2014

9/7/

2014

9/9/

2014

9/11

/201

4

9/13

/201

4

9/15

/201

4

9/17

/201

4

9/19

/201

4

9/21

/201

4

9/23

/201

4

9/25

/201

4

9/27

/201

4

9/29

/201

4

Indi

ce G

ener

al



Pagina 12 din 47

1.2 Determin�ri manuale efectuate în laboratorul APM Alba

1.2.1 Aldehida formic�

Formaldehida este o substan�� organic�, incolor� cu miros în�ep�tor, cu structur� simpl�

(este cea mai simpl� aldehid�), format� dintr-o grupare carbonil (C=O) �i din doi atomi de hidrogen (H) - formula chimic� este H2CO sau CH2O.

Formaldehida a fost pentru prima oar� sintetizat� de chimistul rus Aleksander Butlerov în 1859 dar a fost identificat� abia în 1867, de c�tre August Wilhelm von Hofmann. Solu�ia apoas� (37%) de formaldehid� este cunoscut� sub denumirea de formol.

Aldehida formic� este solubil� în ap� �i în majoritatea solven�ilor. Poate deriva din arderea metanului sau al altor compu�i boga�i în carbon (combustibili fosili, lemn, tutun, etc.). În atmosfer� se formeaz� în mod natural formaldehid�, prin oxidarea metanului, sub ac�iunea radia�iei solare. Cantit��i mici de formaldehid� se genereaz� în urma proceselor metabolice, atât la plante cât �i la animale.

Formaldehida este una dintre cele mai vechi substan�e chimice folosite în industrie pentru ob�inerea r��inilor, folosit� apoi în fabricarea pl�cilor de lemn. De asemenea, formaldehida este o substan�� uzual� în fabricarea echipamentelor sportive, a medicamentelor, a alimentelor, a înc�l��mintei, a componentelor pentru autovehicule, a hârtiei, a produselor textile, etc. Formaldehida sintetic� intr� în compozi�ia unor produse cosmetice, sub denumirea de E 240.

Aldehida formic� se acumuleaz� în zonele intens circulate de c�tre autovehicule, în înc�perile în care se fumeaz�, în locurile în care se ard combustibili, în camerele în care mobila este vopsit� sau l�cuit� cu materiale pe baz� de aldehid� formic� (materiale larg folosite la mobilier).

Combina�ii chimice ale formaldehidei se reg�sesc în toate produsele afumate. În timpul procesului de afumare, aldehida formic� degajat� din lemnul ars, se combin� cu diferi�i fenoli, rezultând compu�i cromatici, care dau culoarea specific� preparatelor conservate prin fum. Deasemeni, formaldehida sintetic� poate fi prezent� în diferite medicamente.

Formaldehida natural�, prezent� în unele vegetale cu uleiuri volatile iritante (ardei iute), nu este periculoas� în administrare redus�, specific� condimentelor sau extractelor fitoterapeutice, prezentând efecte antibacteriene. Aldehida formic� endogen� (produs� de organism) nu prezint� efecte negative, deoarece se generaz� în cantit��i mici �i se elimin� repede. Totu�i, catabolismul lipidelor de la nivelul �esutului adipos, dac� este prea accelerat (sl�bire brusc�), organismul poate cunoa�te o stare de exces în formaldehid�, cu consecin�ele ce deriv� de aici.

Efectele formaldehidei asupra s�n�t��ii: iritant al pielii �i al ochilor (dermatite, conjunctivite), precizându-se c� intoxicarea cu formaldehid� se manifest� prin: dureri abdominale, pneumonie, edem pulmonar, depresia sistemului nervos central, anxietate, convulsii, com�, grea��, v�rs�turi, leucemie, ciroza hepatic�, tumori cerebrale, tumori nazale.

Conform Organiza�iei Mondiale a S�n�t��ii (O.M.S.) formaldehida este considerat� ca poten�ial cancerigen� deoarece toxicitatea ei asupra omului este la un nivel ridicat.

La nivelul jude�ului Alba, Agen�ia pentru Protec�ia Mediului monitorizeaz� concentra�ia aldehidei formice din aerul înconjur�tor, conform STAS 11332-79, în dou� puncte din Municipiul Sebe�:

• La limita Cartierului M.Kog�lniceanu; �i • Cartier M. Kog�lniceanu - sta�ia de monitorizare a calit��ii aerului AB2


Pagina 13 din 47

Datele statistice pentru luna septembrie 2014 sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel nr.1.2.1

Lucul prelev�rii Aldehid� formic� – probe la 24 ore în mg/mc Nr.

determin�ri Nr.

dep��iri Concentra�ia

maxim� înregistrat�

Concentra�ia Maxim� Admisibil�

CMA STAS 12574/87

Limit� Cartier M.Kog�lniceanu 22 0 0,003

0,012 Cartier M. Kog�lniceanu- AB2 29 1 0,029

În data de 19 septembrie 2014, concentra�ia de formaldehid� din aerul înconjur�tor, în punctul de monitorizare Cartier M.Kog�lniceanu din municipiul Sebe�, a fost de 0,029 mg/mc fa�� de Concentra�ia Maxim� Admisibil�, conform STAS 12574/87, de 0,012 mg/mc. Evolu�ia concentra�iei de formaldehid�, în luna septembrie 2014, este reprezentat� în figurile de mai jos:

Formaldehid�- Sebe�- Limita Cartier M. Kog�lniceanu

0.000

0.002

0.004

0.006

0.008

0.010

0.012

9/1/2

014

9/3/2

014

9/5/2

014

9/7/2

014

9/9/2

014

9/11/

2014

9/13/

2014

9/15/

2014

9/17/

2014

9/19/

2014

9/21/

2014

9/23/

2014

9/25/

2014

9/27/

2014

9/29/

2014

mg/

mc

Conc.de formaldehida (mg/mc) C.M.A.STAS 12574/ 87(mg/mc)

Figura. 1.2.1.1 – Aldehid� formic� – Limit� Cartier M. Kog�lniceanu - Sebe�

Formaldehid� Sta�ia AB2 - Cartier M. Kog�lniceanu- Sebe�-

0.0000.0040.0080.0120.0160.0200.0240.028

9/1/2

014

9/3/2

014

9/5/2

014

9/7/2

014

9/9/2

014

9/11/

2014

9/13/

2014

9/15/

2014

9/17/

2014

9/19/

2014

9/21/

2014

9/23/

2014

9/25/

2014

9/27/

2014

9/29/

2014

mg/

mc

Data Conc.de formaldehida (mg/mc) C.M.A.STAS 12574/ 87(mg/mc)

Figura. 1.2.1.2 – Aldehid� formic� – Cartier M. Kog�lniceanu - Sebe�


Pagina 14 din 47

1.2.2 Pulberi sedimentabile

Pentru particule solide neregulate, metoda obi�nuit� pentru caracterizarea particulei este

de a introduce un „diametru echivalent”, acesta fiind diametrul unei particule sferice, care are acela�i comportament.

Diametrul aerodinamic este unul dintre cele mai comune diametre echivalente. Diametrul aerodinamic este folosit în mod frecvent pentru a descrie mi�carea particulelor în diverse sisteme. Oricum, miscarea neregulat� a particulelor poate s� nu fie caracterizat� precis cu ajutorul diametrului echivalent, din cauza rota�iei �i transla�iei complexe a mi�c�rii neregulate a particulelor comparate cu sfera. Poate fi îns� posibil s� existe o sfer� cu un anumit diametru �i densitate �i cu acelea�i caracteristici.

Distribu�ia particulelor suspendate în aer are vârful în regiunea micrometric�, deoarece particulele mai mici coaguleaz�, spre forma particulelor de aceast� m�rime, iar cele mai mari se depun repede pe sol. În figura de mai jos este ilustrat� perioada medie de timp pe parcursul c�reia, particulele de diverse m�rimi, ramân suspendate în aer.

Figura. 1.2.2.1 – Distribu�ia particulelor suspendate în aer

Determinarea pulberilor sedimentabile în jude�ul Alba se realizeaz� în trei puncte: Alba

Iulia, Sebe� �i Zlatna. Concentra�iile determinate, în luna septembrie 2014, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel nr. 1.2.2.1

Lucul prelev�rii Pulberi sedimentabile– probe lunare Concentra�ia

g/m2/lun� Concentra�ia Maxim� Admisibil�

CMA STAS 12574/87 Alba Iulia 11,83 Sebe� 12,89 17,00 Zlatna 8,86

Din datele prezentate rezult� c� nu s-au înregistrat valori dep��ite fa�� de CMA conform STAS 12574/87.


Pagina 15 din 47

În figura de mai jos este prezentat� evolu�ia pulberilor sedimentabile în primele nou� luni ale anului 2014:

Evolu�ia pulberilor sedimentabile în anul 2014

0123456789

1011121314151617

I II III IV V VI VII VIII IX

Luna

g/m

p/lu

n�

Alba Iulia

Sebe�

Zlatna

CMA

Figura. 1.2.2.2 – Evolu�ia pulberilor sedimentabile

1.2.3 Metale din pulberi în suspensie – PM10

Sursele de plumb sunt extrem de numeroase, de la apa provenita din zone în care stratul geologic are con�inut mare de plumb, la vopseluri utilizate în trecut la zugr�veli interioare �i exterioare, sau la gazele rezultate prin utilizarea carburan�ilor cu con�inut de plumb, sau din industrie. Formele anorganice, absorbite dup� ingestie sau inhalare, afecteaz� sistemul nervos, hematopoeza, aparatele renal, gastro-intestinal, cardio-vascular �i reproductiv, în timp ce s�rurile organice sunt absorbite de la nivel cutanat �i afecteaz� în principal sistemul nervos.

Expunerea cronic� la plumb în doze mici a fost asociat� cu cre�terea tensiunii arteriale, existând o corela�ie direct� între concentra�ia plasmatic� a plumbului �i nivelul tensiunii arteriale, cu bolile cerebro-vasculare �i cele cardio-vasculare.

La persoanele expuse ocupa�ional la plumb au fost demonstrate cre�terea inciden�ei na�terilor de fe�i mor�i, a pierderilor de sarcin� sau a avorturilor spontane, reducerea num�rului de spermatozoizi, sc�derea fertilit��ii, hipospermie, teratospermie.

Un pericol serios îl reprezint� poluarea aerului cu cadmiu. Sursele principale de poluare în acest caz sunt metalurgia feroas�, arderea c�rbunelui (38%), arderea petrolului (12%) etc..

Biodisponibilitatea ridicat� a cadmiului pentru plante, face ca acest element s� p�trund� cu u�urin�� în lan�ul trofic �i deci în organismul uman. Odat� p�truns în organismul uman, cadmiul este greu de eliminat �i, ca urmare, se acumuleaz� în �esuturi.


Pagina 16 din 47

Efectele toxice acute ale cadmiului depind de calea de expunere. Inhalarea unor cantit��i mari de cadmiu produce într-o prim� faz� febr�, cefalee, grea��, v�rs�turi, irita�ie nazofaringian�, tuse, dispnee, urmat� de instalarea unei pneumonite chimice �i, posibil, a unui edem pulmonar acut letal. Expunerea cronic� la particule de cadmiu din aerul respirat poate genera emfizem pulmonar. Oamenii preiau zilnic prin ingerare �i inhalare o cantitate de 20-40 µg pe zi din care este absorbit un procent cuprins între 5 �i 10%; acesta este transportat în sânge legat la albumin�, este preluat în ficat �i datorit� asem�n�rii cu zincul, în acest organ se induce sinteza metalotioneinei, la care se leag�. Sub aceast� form� complexat� este transportat la rinichi.

Cadmiul este de asemenea cunoscut a fi carcinogenic, fiind asociat cu tumorile canceroase la pl�mâni �i prostat�.

Arsenul este o substan�� foarte toxic�. Calea de p�trundere a arsenului în organism este cea digestiv�.

Ac�iunea toxic� a arsenului �i deriva�ilor s�i este îndreptat� asupra sistemului gastro-intestinal �i sistemului nervos central. Dup� ingestie ini�ial apare senza�ie de gust acru, irita�ii ale mucoasei bucale, vom�; ulterior se adaug� dureri abdominale �i musculare, diaree, convulsii.

Ac�iunea predominant� asupra sistemului nervos central se manifest� prin pierderea cuno�tin�ei, convulsii, com�, paralizia centrului respirator.

Arsenul se depoziteaz� în oase, unghii �i p�r, putând fi g�sit în concentra�ii semnificativ mai mari decât în organele interne chiar �i dup� zeci de ani de la deces. În unghii arsenul se depoziteaz� sub forma unor dungi transversale de culoare alb� (liniile Mees).

Nichelul este un metal cu toxicitate medie pentru om. Rolul nichelului în organismul uman este discutabil. Exist� unele dovezi c� ar fi implicat în absorbt�a fierului, calciului �i zincului.

Nichelul este prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfid, silicat �i arsenid. Are numeroase aplica�ii industriale: component al multor aliaje, placarea metalelor, producerea dispozitivelor electrice �i electronice.

Expunerea la nichel se produce cel mai frecvent în mediul industrial, fie prin inhalarea prafului de nichel, fie prin contact dermic. Inhalarea acut� determin� febra �i irita�ia tractului respirator. Contactul dermic poate genera dermatita alergic� de contact. De asemenea printre efectele toxice ale nichelului se numara si depresia SNC.

Numeroasele studii epidemiologice au ar�tat c� expunerea cronic� la praful de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal. Fumul de �igar� con�ine suficient nichel pentru a produce carbonil de nichel care poate fi r�spunz�tor de apari�ia, la fum�tori, a cancerului la pl�mâni. În luna septembrie 2014, au fost efectuate determin�ri privind nivelul de plumb, cadmiu, nichel �i arsen din pulberi în suspensie PM10 la sta�iile AB1- Alba Iulia �i AB3-Zlatna. Valorile medii lunare sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel nr. 1.2.3

Denumire puluant Lucul prelev�rii Plumb

�g/m3 Cadmiu ng/m3

Nichel ng/m3

Arsen ng/m3

AB1- Alba Iulia 0,004 0,029 4,619 0,771 AB3-Zlatna 0,013 0,028 2,099 0,688


Pagina 17 din 47

1.3 Calitatea factorului de mediu – Radioactivitate �

În luna septembrie 2014, s-au efectuat 150 prelev�ri de probe din 150 planificate. Starea radioactivit��ii mediului rezult� din m�sur�torile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate �i precipita�ii atmosferice, ape, sol, vegeta�ie �i a debitului de doz� gamma absorbit� în aer..

S-au efectuat 390 analize beta globale (imediate �i întârziate) în cadrul programului standard �i special de supraveghere a radioactivit��ii mediului, 8 analize beta globale contracost �i 355 citiri orare de doz� gamma absorbit�.

În cursul lunii septembrie 2014, activit��ile specifice beta globale determinate, nu au eviden�iat abateri de la media multianual� �i nici nu au fost înregistrate dep��iri ale limitelor de avertizare.Sta�ia automat� de monitorizare a dozei gamma în aer �i a parametrilor meteo, a înregistrat în regim automat 720 m�sur�tori orare. Comparativ cu limitele de aten�ionare – avertizare specifice fiec�rui factor de mediu monitorizat, media lunar� a m�sur�torilor imediate, considerând valorile semnificative, la nivelul lunii septembrie 2014 fa�� de lunile anterioare �i fa�� de aceea�i perioad� a anului 2013, se prezint� astfel:

AER: se observ� ob�inerea unei valori medii lunare, situat� sub valoarea pragului de avertizare (3,90 Bq/mc).

Aerosoli atmosferici-m�sur�tori imediate

0

10

20

30

40

50

60

iul.14 aug.14 sep.14

Bq/

mc Valori

Limit� avertizare

Figura. 1.3.1 – Aerosoli atmosferici

Tabel nr. 1.3.1 Iulie 2014 August 2014 Septembrie 2014

Valori(Bq/m3) 2,55 3,25 3,90 Limita avertizare(Bq/m3) 50 50 50


Pagina 18 din 47

Concentra�iile izotopilor radioactivi naturali Radon �i Toron (calculate), s-au situat în limitele specifice teritoriului jude�ului -valoare medie lunar� : 10,72 Bq/m3 Radon �i 0,32 Bq/m3 Toron. Valorile orare ale debitului de doz� Gamma extern� nu au prezentat dep��iri ale limitelor de avertizare,media lunar� fiind de 0,078 µGy/h. DEPUNERI ATMOSFERICE: media lunar� (0,70 Bq/m2 zi) a activit��ilor specifice beta globale, considerând valorile semnificative, se men�ine sub limitele pragului de aten�ie- avertizare(200-1000 Bq/m2 zi)

Depuneri atmosferice-activitate specific� beta global�

00,20,40,60,8

11,21,41,61,8

2

iulie

augu

st

septe

mbrie

Bq/

mp

zi

2013 2014

Figura. 1.3.2 – Depuneri atmosferice

Tabel nr. 1.3.2 Anul Iulie August Septembrie 2013 0,70 Bq/m2zi 1,10 Bq/m2zi 1,82 Bq/m2zi 2014 1,42 Bq/m2zi 1,20 Bq/m2zi 0,70 Bq/m2zi

Graficul reprezint� mediile lunare ale activit��ii specifice β globale- m�sur�tori imediate,

în luna septembrie 2014 comparativ cu lunile iulie �i august 2014 �i cu aceea�i perioad� a anului 2013.

Prag aten�ie – avertizare 200-1000 Bq/m2 zi. APA BRUT� –Râul Mure� : se observ� o cre�tere u�oar� a mediei activit��ilor specifice beta globale imediate, considerând valorile semnificative, în luna septembrie 2014 fa�� de luna august 2014.


Pagina 19 din 47

Râul Mure�-activitate specific� imediat�

050

100150200250300350

iulie

augu

st

septe

mbrie

Bq/

mc

2013 2014

Figura. 1.3.3 – Ap� brut� – activitate specific� imediat�

Tabel nr. 1.3.3 Anul Iulie August Septembrie

2013 208,5 Bq/m3 244,5 Bq/m3 300,5 Bq/m3 2014 226,4 Bq/m3 201,0 Bq/m3 213,1 Bq/m3

Graficul reprezint� valorile medii lunare înregistrate la apa brut� – Râul Mure�– activitate specific� imediat� în luna septembrie 2014 fa�� de iulie �i august 2014 �i fa�� de aceea�i perioad� a anului 2013-valori semnificative.

Prag aten�ie – avertizare 2000 - 5000 Bq/m3. Valorile parametrilor m�sura�i la probele de SOL necultivat �i VEGETA�IE spontan�

sunt comparabile cu cele ob�inute în lunile anterioare �i se încadreaz� între valorile mediilor anuale calculate la SSRM Alba Iulia. PROGRAME SPECIALE DE SUPRAVEGHERE

În cursul lunii septembrie 2014, s-au executat prelev�ri pentru factorii de mediu: ap� de suprafa��, vegeta�ie, sol �i sediment, prelucr�ri �i m�sur�tori beta globale în cadrul programului special de supraveghere a radioactivit��ii mediului din zona Arie�ul Mare-Arie�eni, Galbena, Gârda, Vârciorog.

Valorile m�sur�torilor beta globale s-au situat sub pragul de avertizare. În concluzie, nivelul mediu lunar al radioactivit��ii factorilor de mediu monitoriza�i la SSRM – APM Alba în intervalul 01-30 septembrie 2014, s-a încadrat în limitele fondului natural de radia�ii.


Pagina 20 din 47

1.4 Calitatea precipita�iilor

Re�eaua de monitorizare a precipita�iilor cuprinde patru puncte: Alba Iulia, Sebe�, Zlatna

�i Cugir. Prelev�rile se realizeaz� cumulat, pentru primele trei puncte pe decade �i pentru Cugir

proba lunar�, în func�ie de regimul de precipita�ii. Valorile indicatorilor analiza�i sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 1.4.1

Locul recoltarii Interval de recoltare Cant pp pH Cond el

alc. acid. NH4+ NO3- NO2- SO42- Cl-

de la la l/mp unit. pH µS/cm mmol/l mmol/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

Alba Iulia 20.09.2014 30.09.2014 6.804 79.5 0.974 4.271

Sebe� 20.09.2014 30.09.2014 6.736 90.1 0.857 2.321

Zlatna 20.09.2014 30.09.2014 6.635 63.1 0.740 4.716

Cugir 01.08.2014 31.08.2014 6.902 47.1 4.71 4.395 0.077

Din datele prezentate rezult� c� nu au fost semnalate precipita�ii acide la nivelul jude�ului Alba.

1.5 Calitatea aerului – Schimb�ri climatice – Gaze cu Efect de Ser�

Stadiul implementarii Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi

organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor (HG 568/2001, republicata in 2007).

În jude�ul Alba, toate sta�iile de distribu�ie benzin� aflate în functiune �i sub inciden�a HG 568/2001 republicat�, sunt conforme cu prevederile Directivei COV. A fost reactualizat� baza de date aferent� HG nr. 568/2001- republicat�. Operatorii economici c�rora le-au expirat Certificatele de Inspec�ie Tehnic� COV, au fost notifica�i în vederea reactualiz�rii acestora. �

1.6 Poluarea fonic�

Poluarea fonic� reprezint� expunerea la sunete de nivele deranjante, stresante sau d�unatoare. O parte din aceste sunete provin din natur� dar cea mai mare parte se datoreaz� urbaniz�rii astfel încât lumea a devenit zgomotoas� în mod cronic. Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezen�ei simultane a mai multor sunete, în general, nearmonice, cu o intensitate, origine �i durat� diferite. Un sunet este dat de vibra�iile aerului, care sunt percepute de c�tre ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibra�iile cuprinse între frecven�ele de 16-16.000 Hz. Sursele de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezint� una din sursele cele mai importante de zgomot �i vibra�ii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele �i ciocanele pneumatice, utilizate la construc�ii �i între�inerea re�elei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În blocurile de locuin�e: lifturile, aparatele radio �i televiziune, ma�inile electrocasnice, reprezint� tot atâtea surse de zgomot în cazul utiliz�rii nera�ionale. Nu în ultimul rând, la poluarea sonor�, particip� zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales dac� sunt la distan�� mic� de centrele de locuit.


Pagina 21 din 47

Modific�rile organice ce apar datorit� ac�iunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp, duc la surditate de percep�ie (surditate profesional�). La intensit��i egale, zgomotele cu frecven�a mai înalt� sunt mai nocive decât cele cu o frecven�� joas�. În afara urechii interne, alte sisteme �i organe afectate vor genera tulbur�ri cardiovasculare (vasoconstric�ie cu cre�terea rezisten�ei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseal� general�, solicitare nervoas�, perturbare a somnului (insomnie precoce, agita�ie nocturn�, somn profund neodihnitor), cre�tere a excitabilit��ii neuromusculare �i a schimburilor respiratorii, sc�dere a motricit��ii gastrointestinale, cre�tere a activit��ii glandelor endocrine, st�ri de iritabilitate. În afara polu�rii sonore, mai exist� �i poluare infrasonor�, ultrasonor� �i cu vibra�ii mecanice. Poluarea infrasonor� este produs� de ma�ini de sp�lat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzin�, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, mi�c�ri ale aerului, sub form� de vânt. Efectele asupra organismului sunt variate: cre�terea rapid� a oboselii, modific�rile cardio-vasculare (sc�derea tensiunii arteriale, cre�terea frecven�ei cardiace), cre�terea frecven�ei respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremur�turile membrelor �i sc�derea tonusului muscular.

Conform Ordinului Ministerului S�n�t��ii nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea normelor de igien� �i s�n�tate public� privind mediul de via�� al popula�iei, dimensionarea zonelor de protec�ie sanitar� se va face în a�a fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate �i respectate valorile-limit� ale indicatorilor de zgomot, dup� cum urmeaz�:

� în perioada zilei, nivelul de presiune acustic� continuu echivalent ponderat A (AeqT), m�surat la exteriorul locuin�ei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m în�l�ime fa�� de sol, s� nu dep��easc� 55 dB �i curba de zgomot Cz 50;

� în perioada nop�ii, între orele 2300-700, nivelul de presiune acustic� continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)), m�surat la exteriorul locuin�ei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m în�l�ime fa�� de sol, s� nu dep��easc� 45 dB �i, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Pentru locuin�e, nivelul de presiune acustic� continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)), m�surat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie s� dep��easc� 35 dB (A) �i, respectiv, curba de zgomot Cz 30. În timpul nop�ii (orele 2300-700), nivelul de zgomot L(AeqT) nu trebuie s� dep��easc� 30 dB �i, respectiv, curba Cz 25.

În �ara noastr� nivelul acustic echivalent (Leq) exterior în mediul urban este normat prin STAS 10009/1988 ”Acustica urban� – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”. Conform acestui normativ, amplasarea cl�dirilor de locuit pe str�zi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau dot�ri func�ionale, precum �i organizarea traficului rutier se va face astfel încât s� se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior cl�dirii, m�surat la 2,00 m de fa�ada cl�dirii conform STAS 6161/1-79.

Tabel nr. 1.6.1 Locul determinarii Nivel acustic

echivalent LA,eq dB

Nivel acustic maxim

LAFmax dB

Nivel acustic minim

LAFmin dB Sebe� – Cartier M. Kog�lniceanu 61,6 78,9 41,5 Sebes- Lancr�m 60,5 79,5 40,9 Alba Iulia - Gar� 63,2 80,5 39,8

Nivelul acustic echivalent determinat nu a dep��it valoarea de 65 dB.


Pagina 22 din 47

2. Starea calit��ii apelor Date furnizate de c�tre SGA Alba.

În bazinul hidrografic Mure�, jude�ul Alba, în anul 2014 monitorizarea calit��ii apelor de suprafa��

curg�toare se realizeaz� pe 24 cursuri de ap�, la nivelul a 34 sec�iuni de supraveghere.

În Tabelul nr. 2. 1 este prezentat� încadrarea în clase de calitate a sec�iunilor de supraveghere

monitorizate la grupele de indicatori planificate.

a. Încadrarea în clase de calitate a sec�iunilor de supraveghere monitorizate în bazinul hidrografic Mure� – jud. Alba

Tabel nr.2.1 Râul Sec�iunea Categoria Indicatorul determinant

Regim oxigen –cls. a II-a Odiz=7,25 mgO/l; CCO-Cr=13,8 mgO/l;

Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i Nu s-au analizat

Iulie

Mure� Amonte Ocna Mure�

Prioritare/prioritar periculoase – N Pbdiz=3,13 µg/l; Cudiz=6,54µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=7,92 mgO/l; CCO-Cr=10,1 mgO/l;

Nutrien�i –cls. I Ntot= 1,66 mgN/l;

Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez. Nu au fost depasiri

Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls.a II-a S-a analizat doar: Fe=2,7 µg/l

Aug

ust


Prioritare/prioritar periculoase – N Pbdiz=3,36 µg/l;Cudiz=13,9µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Ind. chimici relevan�i Nu s-au analizat Sept

embr

ie


Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pbdiz=2,16µg/l;


Nutrien�i –cls. I NH4=0.045 mgN/l; N-NO2= 0,017 mgN/l;

Salinitate Nu s-au analizat Iulie

Mure� Amonte Alba Iulia



Pagina 23 din 47

Râul Sec�iunea Categoria Indicatorul determinant Indicatori chimici relevan�i Nu s-au analizat Prioritare si prioritar periculoase-N Pbdiz=5,00µg/l; Cudiz=4,46µg/l; Regim oxigen – cls. I Odiz=8 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Ntot=1.68 mgN/l; Salinitate – cls. I S-a analizat doar: Rez Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls.a II-a S-a analizat doar: Fe=3.3 µg/l

Aug

ust


Prioritare si prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i Nu s-au analizat Sept

embr

ie


Prioritare si prioritar periculoase -C S-au analizat:Cddiz, Nidiz, Pbdiz=2,87µg/l;

Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i Nu s-au analizat Iulie

Valea �esei Valea �esei

Prioritare si prioritar periculoase - N Pbdiz=34µg/l; Nidiz=50µg/l; Asdiz=63,3µg/l; Zndiz=3160µg/l; Cudiz=5470µg/l;

Regim oxigen –cls. a II-a Odiz=7.99 mgO/l; CCO-Cr=14,4 mgO/l;

Nutrien�i – cls. a II-a Ntot= 1.56 mgN/l; P-PO4= 0,366 mgP/l ;

Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez=1622 mg/l Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls.a II-a

S-a analizat doar: Fe. Nu au fost depasiri

Aug

ust


Prioritare si prioritar periculoase - N Pbdiz=20,6µg/l; Nidiz=52µg/l; Asdiz=54,9µg/l;Cudiz=7390µg/l Zndiz=3230 µg/l



embr

ie


Prioritare si prioritar periculoase - N Pbdiz=17,9µg/l; Nidiz=20µg/l;


Pagina 24 din 47

Râul Sec�iunea Categoria Indicatorul determinant Asdiz=44,1µg/l; Zndiz=1340µg/l; Cudiz=4630µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=8,68 mgO/l; CCO-Cr=11 mgO/l;

Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Iulie

Abrud Câmpeni

Prioritare/prioritar periculoase - N

Nidiz=2.29µg/l; Cudiz=3,53µg/l; Pbdiz=1,95 µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=8,32 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Ntot= 2,21 mgN/l;



Indicatori chimici relevan�i S-a analizat doar:Fe. Nu au fost depasiri

Aug

ust

Abrud Câmpeni

Prioritare si prioritar periculoase - N Nidiz=7,88µg/l; Cudiz=9,12µg/l; Pbdiz=3,39µg/l;

Regim oxigen Nu s-au analizat ; Nutrien�i Nu s-au analizat ; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i Nu s-au analizat ; Sept

embr

ie

Abrud Câmpeni

Prioritare si prioritar periculoase - N Ni diz=9,92µg/l;Pbdiz=5,84µg/l; Cu

diz=7,16µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Iulie

Ro�ia Montan�

Gura Ro�iei


Nidiz=153µg/l; Cudiz=229µg/l; Pbdiz=23,3 µg/l;Asdiz =180µg/l; Cddiz=34µg/l; Zndiz=7030µg/l;


Nutrien�i –cls. I NH4= 0,524 mgN/l; Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez= 1638 mg/l Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls. I S-a analizat doar: Fe.

Aug

ust

Rosia Montana

Gura Ro�iei


Nidiz=170µg/l; Cudiz=449µg/l; Pbdiz=40,9µg/l; Asdiz =78,4;


Pagina 25 din 47

Râul Sec�iunea Categoria Indicatorul determinant Crdiz=10,2µg/l; Cddiz=55µg/l; Zndiz=8670µg/l;



Sept

embr

ie

Rosia Montana

Gura Ro�iei


Nidiz=214µg/l; Cudiz=487µg/l; Pbdiz=43,9µg/l; Asdiz =96,2; Crdiz=12,7µg/l; Cddiz=83µg/l; Zndiz=10400µg/l;


Ind. chimici relevan�i Nu s-au analizat

Iulie

Corna Gura Cornei

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pb; Pbdiz=5,47µg/l; Nidiz=3.45µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=8.42 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri. Salinitate –cls. a II-a S-a analizat doar: Rez= 526 mg/l Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls. I S-a analizat doar:Fe. Nu au fost depasiri.

Aug

ust

Corna Gura Cornei

Prioritare/prioritar periculoase - N Cudiz=3.2µg/l; Pbdiz=3.62µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Corna Gura Cornei

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pb; Pbdiz=3µg/l; Nidiz=2.52µg/l;



Iulie

Seca� Apold

Prioritare/prioritar periculoase – N Nidiz=5.48µg/l; Pbdiz=6.47 µg/l;

Regim oxigen –cls. a II-a Odiz=7.9 mgO/l; CCO-Cr=13 mgO/l;

Aug

ust Seca� Apold

Nutrien�i –cls. a II-a N-NO2= 0,026 mgN/l; Ntot= 1.59 mgN/l; P-PO4= 0,124 mgP/l


Pagina 26 din 47

Râul Sec�iunea Categoria Indicatorul determinant ;Ptot=0,199 mgP/l

Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Prioritare/prioritar periculoase – N Cudiz=4.85µg/l; Pbdiz=3.35 µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Seca� Apold

Prioritare si prioritar periculoase - C S-au analizat: Cddiz, Nidiz, Pbdiz; Pbdiz=3,54µg/l;


Nutrien�i – cls. a II-a N-NO2= 0,024mgN/l; N-NO3= 1,1 mgN/l; Ntot= 1.96 mgN/l;

Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Iulie

Târnava Mare

Amonte Blaj

Prioritare/prioritar periculoase - N Nidiz=4,43µg/l; Pbdiz=4.89µg/l; Cudiz=2.07µg/l; Crdiz=9.52µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=7.34 mgO/l; CCO-Cr=10,1 mgO/l;

Nutrien�i –cls. I NH4=0.043 mgN/l; N-NO2= 0,015 mgN/l; N-NO3= 1,31 mgN/l; Ntot= 1.54 mgN/l;

Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Aug

ust

Târnava Mare

Amonte Blaj

Prioritare/prioritar periculoase - N Nidiz=3,36µg/l; Pbdiz=4.16µg/l; Cudiz=6.05µg/l;



embr

ie

Târnava Mare

Amonte Blaj

Prioritare/prioritar periculoase – N Nidiz=3,22µg/l; Pbdiz=3,53µg/l;


Iulie

Târnave Mihal�

Nutrien�i –cls. I N-NO2= 0,023 mgN/l;


Pagina 27 din 47

Râul Sec�iunea Categoria Indicatorul determinant Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Prioritare/prioritar periculoase - N Pbdiz=5,07µg/l; Cudiz=1,86µg/l; Crdiz=4,97µg/l; Nidiz=3 µg/l;


Nutrien�i –cls. a II-a N-NO2= 0,022 mgN/l; N-NO3= 1,09 mgN/l; P-PO4= 0,112 mgP/l; Ptot=0,2 mgP/l.

Salinitate –cls. a II-a S-a analizat doar: Rez= 592 mg/l Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Aug

ust

Târnave Mihal�

Prioritare/prioritar periculoase - N Pbdiz=4,34µg/l; Cudiz=6.01µg/l; Crdiz=37,3µg/l;



embr

ie

Târnave Mihal�

Prioritare/prioritar periculoase – N S-au analizat Cd, Nidiz=4,34µg/l; Pbdiz=4,24µg/l;


Nutrien�i –cls. I N-NO2= 0,014 mgN/l; Ptot=0,173 mgP/l.

Salinitate –cls. a II-a S-a analizat doar: Rez= 606 mg/l Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Aug

ust

Târnava Mic� Petrisat

Prioritare/prioritar periculoase - N Pbdiz=4,73µg/l; Cudiz=8,5µg/l; Crdiz=92,8µg/l;

Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat


Nutrien�i –cls. I N-NO2= 0,022 mgN/l; Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Iulie

Târnava Mic� Petrisat

Prioritare/prioritar periculoase – N Pbdiz=4,98µg/l; Cudiz=2,06µg/l; Crdiz=18,6µg/l;


Pagina 28 din 47



Prioritare/prioritar periculoase – N S-au analizat Cd, Nidiz=3,82 µg/l;, Pbdiz=6,36µg/l;

Regim oxigen – cls. I Nu au fost depasiri Nutrien�i – cls. I Nu au fost depasiri

Salinitate – cls. I Nu au fost depasiri. S-au analizat doar: Rez, Cl, SO4;

Poluanti toxici specifici de origine naturala – cls. I Nu au fost depasiri

Indicatori chimici relevan�i – cls. I Nu au fost depasiri

Iulie

Sebe� Priza Alba Iulia

Prioritare si prioritar periculoase-C Nu au fost depasiri.S-au analizat Cd,Ni,Pb;

Regim oxigen –cls. I Nu au fost depasiri Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri Poluanti toxici specifici de origine naturala – cls. I Nu au fost depasiri


Aug

ust


Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri. S-au analizat numai indicatorii: Cd,Ni,Pb;

Regim oxigen –cls. I Nu au fost depasiri Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri Poluanti toxici specifici de origine naturala – cls. I Nu au fost depasiri

Indicatori chimici relevan�i – cls. I Nu au fost depasiri Sept

embr

ie



Regim oxigen –cls. I Nu au fost depasiri Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri


Iulie

Sebe� Priza Petre�ti

Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri. S-au analizat Cd,Ni,Pb;

Regim oxigen –cls. I Nu au fost depasiri Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri


Aug

ust

Sebe� Priza Petre�ti

Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri. S-au analizat Cd,Ni,Pb;


Pagina 29 din 47

Regim oxigen – cls. I Odiz=8,73 mgO/l; Nutrien�i – cls. a I Nu au fost depasiri Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Ind. chimici relevan�i – Nu s-au analizat;

Iulie

Sebe� Oarda

Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri.S-au analizat Cd,Ni,Pb;

Regim oxigen –cls. a I Odiz=8,5 mgO/l; Nutrien�i –cls. a I Nu au fost depasiri

Salinitate –cls. a I S-a analizat doar: Rez Nu au fost depasiri


Indicatori chimici relevan�i – cls. I S-a analizat doar: Fe. Nu au fost depasiri

Aug

ust

Sebe� Oarda

Prioritare/prioritar periculoase - C Cudiz=1,88µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Ind. chimici relevan�i – Nu s-au analizat; Sept

embr

ie

Sebe� Oarda

Prioritare/prioritar periculoase - C .S-au analizat Cd, Nidiz=2,1µg/l; Pbdiz=3,15µg/l;



Iulie

Sebe�

Gâlceag

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Nidiz=2.89µg/l; Pbdiz=2,37µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=8.96 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Aug

ust

Sebe�

Gâlceag

Prioritare/prioritar periculoase – N Cudiz=4.85µg/l; Pbdiz=3.35 µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Sebe�

Gâlceag

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pb; Nu au


Pagina 30 din 47

fost depasiri. Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat;


Iulie

Valea Cerbului

Valea Cerbului


Regim oxigen –cls. I Odiz=8,31 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri



Indicatori chimici relevan�i – cls. I S-a analizat doar: Fe. Nu au fost depasiri

Aug

ust

Valea Cerbului

Valea Cerbului

Prioritare/prioritar periculoase – C Nu au fost depasiri Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat;


embr

ie

Valea Cerbului

Valea Cerbului


Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat;


Iulie

Arie�

Mihoie�ti


Regim oxigen –cls. I Odiz=7,99 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri.

Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez. Nu au fost depasiri.


Ind. chimici relevan�i –cls. I S-a analizat doar: Fe. Nu au fost depasiri.

Aug

ust

Arie�

Mihoie�ti

Prioritare/prioritar periculoase - N Cudiz=4,95µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat;

Sept

embr

ie Arie�

Mihoie�ti

Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat;


Pagina 31 din 47





Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Pbtot=5,15 µg/l

Indicatori chimici relevan�i – cls. I Nu au fost depasiri.

Aug

ust

Arie�

Câmpeni


Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala – Nu s-au analizat


Iulie

Arie� Amonte Baia de Arie�

Prioritare-prioritar periculoase - N Cudiz=10,5µg/l; Pbdiz=2,36µg/l; Regim oxigen –cls. I Odiz=8,02 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri.


Poluanti toxici specifici de origine naturala – Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls. I S-a analizat doar Fe. Nu au fost depasiri.

Aug

ust


Prioritare-prioritar periculoase - N Cudiz=10,1µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala – Nu s-au analizat


embr

ie


Prioritare-prioritar periculoase - C S-au analizat numai indicatorii: Cd,Ni,Pb; Nidiz=2,71µg/l; Pbdiz=2,10µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=8,76 mgO/l; CCO-Cr=12 mgO/l;

Nutrien�i –cls. I N-NO2= 0,02mgN/l; Salinitate –cls. a II-a Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Iulie

Arie�

Gligore�ti

Prioritare/prioritar periculoase - C Cudiz=5,53µg/l; Regim oxigen – cls. I Odiz=7,86 mgO/l; Nutrien�i – cls. I Nu au fost depasiri

Aug

us Arie�

Salinitate – cls. I S-a analizat doar: Rez. Nu au fost


Pagina 32 din 47

depasiri. Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Gligore�ti

Prioritare-prioritar periculoase - C Pbdiz=5,24µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Arie�

Gligore�ti

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Nidiz=2,89µg/l; Pbdiz=2,17µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=7,86 mgO/l; Nutrien�i – cls. I Nu au fost dep��iri Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


Iulie

Ampoi B�r�ban�

Prioritare/prioritar periculoase - N S-au analizat numai indicatorii: Cd, Pbdiz=3,79µg/l; Nidiz=3,39µg/l


Nutrien�i – cls. I Nu au fost dep��iri Salinitate –cls. a I S-a analizat doar: Rez Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Ind. chimici relevan�i –cls. a I S-a analizat numai indicatorul Fe. Nu au fost depasiri.

Aug

ust

Ampoi Barabant

Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri. Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Ampoi Barabant

Prioritare/prioritar periculoase – N S-au analizat Cd, Nidiz=2,69µg/l; Pbdiz=1,78µg/l;



Iulie

Cheia Sub Piatr�

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pb; Pbdiz=4,46µg/l; Nidiz=2.18µg/l;

A Cheia Sub Piatr� Regim oxigen –cls. a I Odiz=8,66 mgO/l;


Pagina 33 din 47

Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri.



Ind. chimici relevan�i –cls. I S-a analizat numai indicatorul Fe. Nu au fost depasiri.

Prioritare/prioritar periculoase – C Nu au fost depasiri. Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Cheia Sub Piatr�

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pb; Nu au fost depasiri.


Indicatori chimici relev. Nu s-au analizat

Iulie

Gârda Seac�

Cheile Gârdei

Prioritare si prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri; S-au analizat: Cd, Ni,Pb;




Indicatori chimici relev. Nu s-au analizat

Aug

ust

Gârda Seac�

Cheile Gârdei

Prioritare si prioritar periculoase - N Pbdiz=3.59µg/l; Cudiz=4.35µg/l; Regim oxigen Nu s-au analizat Nutrien�i Nu s-au analizat Salinitate Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat


embr

ie

Gârda Seac�

Cheile Gârdei

Prioritare/prioritar periculoase – C S-au analizat Cd, Ni, Pbdiz=2,54µg/l;

Regim oxigen –cls. I Odiz=8,18 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri. Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri. Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri.


Aug

ust

Buninginea Priza Abrud

Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri. S-au analizat Cd,Ni,Pb.


Pagina 34 din 47

Regim oxigen –cls. I Odiz=8,66 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri. Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri. Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri.


Aug

ust

Cioara Priza Baia de Arie�


Regim oxigen –cls. I Nu au fost depasiri. Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri. Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri. Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri.

Indicatori chimici relevan�i – cls.a I Nu au fost depasiri.

Iulie

Cugir R. Mare Priza Cugir



Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri. Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri. Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri.

Indicatori chimici relevan�i – cls.a I Nu au fost depasiri.

Aug

ust


Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri. Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala

Nu s-au analizat;

Indicatori chimici relev. Nu s-au analizat; Sept

embr

ie


Prioritare si prioritar periculoase-C

Nu au fost depasiri. S-au analizat numai indicatorii: Cd, Ni, Pb;

Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala

Nu s-au analizat;

Indicatori chimici relev. Nu s-au analizat; Iulie

Fene� Priza Zlatna



Regim oxigen –cls. I Odiz=8,38 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri. Salinitate –cls. I Nu au fost depasiri. Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I Nu au fost depasiri. A

ugus

t




Pagina 35 din 47


Nu s-au analizat;


embr

ie



S-au analizat numai indicatorii: Cd, Nidiz=2,32µg/l; Pbdiz=1,77µg/l;

Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala

Nu s-au analizat;

Indicatori chimici relev. Nu s-au analizat;

Iulie

Geoagiu

Cheile Râme�ului



Regim oxigen –cls. I Odiz=8,42 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri



Indicatori chimici relevan�i – cls.a II-a

S-a analizat doar: Fe. Nu au fost depasiri.

Aug

ust

Geoagiu

Cheile Râme�ului


Nu s-au analizat;


embr

ie

Geoagiu

Cheile Râme�ului




Nutrien�i –cls. I Nu au fost depasiri Salinitate –cls. I Nu s-au analizat Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat

Indicatori chimici relevan�i – cls. I Nu s-au analizat

Iulie

Cugir

�ibot


S-au analizat numai indicatorii: Cd, Ni, Pb; Nu au fost dep��iri


Nutrien�i –cls. a II-a N-NO2= 0,050 mgN/l; Aug

ust Cugir

Salinitate –cls. I S-a analizat doar: Rez


Pagina 36 din 47


Indicatori chimici relevan�i – cls. I S-a analizat doar: Fe.

�ibot

Prioritare/prioritar periculoase – C Nu au fost depasiri. Regim oxigen Nu s-au analizat; Nutrien�i Nu s-au analizat; Salinitate Nu s-au analizat; Poluanti toxici specifici de origine naturala Nu s-au analizat;


embr

ie

Cugir

�ibot


Regim oxigen – cls. a II-a Odiz=7,45 mgO/l; CBO5=5,57 mgO/l; CCO-Cr=17,3 mgO/l;

Nutrien�i –cls. a II-a

NH4=1,29 mgN/l; N-NO2=0,04 mgN/l; Ntot=2,26 mgN/l; P-PO4=0,128 mgP/l; Ptot=0,164 mgP/l.



Iulie

Galda Santimbru

Prioritare/prioritar periculoase Nu s-au analizat

Regim oxigen – cls. a II-a Odiz=7,45 mgO/l; CBO5=5,57 mgO/l; CCO-Cr=17,3 mgO/l;

Nutrien�i –cls. a II-a

NH4=1,29 mgN/l; N-NO2=0,04 mgN/l; Ntot=2,26 mgN/l; P-PO4=0,128 mgP/l; Ptot=0,164 mgP/l.



Aug

ust

Galda Santimbru

Prioritare/prioritar periculoase Nu s-au analizat Regim oxigen –cls. I Odiz=8,59 mgO/l; Nutrien�i –cls. I Nu au fost dep��iri Salinitate –cls. I Nu au fost dep��iri Poluanti toxici specifici de origine naturala –cls. I

Nu au fost dep��iri

Indicatori chimici relevan�i – cls. I Nu au fost dep��iri

Aug

ust

Vâltori Priza Zlatna

Prioritare/prioritar periculoase - C Nu au fost depasiri.S-au analizat Cd,Ni,Pb.


Pagina 37 din 47

b. Principalele surse de poluare Tabel nr.2.2

Nr. Crt

Unitatea / Loc.

Jud

Receptor Profil activ. Indicatori dep��i�i *

0 1 2 3 4 5

1 S.C. Mercado S.R.L. Oarda

AB Mure� Prelucrarea c�rnii

07.2014 NH4: 6,38/3=2,13 NO2: 3,62/2=1,81

2 SC Apa CTTA S.A. - Sucursala Alba Iulia

AB Mure� Gospod�rire comunal�

07.2014 Detergenti: 3,05/3=1,01

3

SC Apa CTTA Sucursala Blaj - Jidvei

AB Tarnava Mare

Gospod�rire comunal�

07.2014 CBO5: 319/150=2,13 MTS: 342/200=171 CCO-Cr: 662/250=2,65

4 S.C. Albalact S.A. - Oiejdea

AB Pr. Galda Prelucrarea laptelui

07.2014 Ptot: 8.34/1=8,34 MTS: 45/35=1,29

5 S.C. KRONOSPAN SA Sebes

AB Sebes Prelucrare lemn

07.2014 NH4: 3,32/3=1,11

6 SC Apa CTTA Sucursala Aiud


07.2014 Detergenti: 2,3/3=0,77

7 S.C. Apa CTTA Ocna Mure�

AB Mures Gospod�rire comunal�

07.2014 Detergen�i: 2.74/2=1,37

8

S.C. Carmes Mesentea S.R.L.

AB Galda Prelucrare carne

07.2014 Ph: 3,02/6.5=0,46 unit de Ph NH4: 14,5/2=7,25 NO3: 164/25=6,56

9

S.C. Prefera Foods S.A. Oiejdea

AB Galda Ind. alimentara

07.2014 CBO5: 69,8/15=4,65 CCO-Cr: 138/100=1,38 Ptot: 2.94/1=2,94

10

S.C. FIA Consulting Distribution

AB Pr. Cric�u Prelucrarea c�rnii

07.2014 MTS: 153/60=2,55 CBO5:150/25= 6 CCO-Cr:290/125=2,32 NH4: 45,4/3=15,13

SC Supremia Grup SRL Alba Iulia

AB Mures Aditivi alimentari

08.2014 CBO5:43.2/25= 1,73 CCO-Cr:148/125=1,19 NH4: 26,8/3=8,93

S.C. Elit S.R.L. Oarda de Jos

AB Sebes Prelucrare carne

08.2014 CCO-Cr:138/125=1,10 NH4: 18,7/3=6,23 Ptot: 3,2/1=3,2

SC Apa CTTA SA- PL. Zlatna

AB Ampoi Gospod�rire comunal�

08.2014 NH4: 36,7/30=12,23

S.C. KRONOSPAN SA Sebes


08.2014 NH4: 7,93/3=2,64

SC Holzindustrie Schweighofer S.R.L. Sebes


08.2014 CBO5: 139/25=40,2/25=1,60


Pagina 38 din 47

Nr. Crt

Unitatea / Loc.

Jud


0 1 2 3 4 5 CNCAF Minvest Deva

Filiala Zlatmin Zlatna Evacuare mina Hane�

AB Geoagiu Ind. extractiv�

08.2014 pH: 3,13/6,5= 0,48unit pH MTS:131/60=2,18 Rez:4686/2000=23,43 Mn:268/1=268 Zn: 42,2/0,5=84,4 Fe:404/5=80,8

CNCAF Minvest Deva Filiala Zlatmin Zlatna Evacuare mina Larga

AB Trampoiele Ind. extractiv�

08.2014 pH: 3,15/6,5=0,48 unit pH MTS:254/60=4,23 Rez:3944/2000=1,97 Mn=268/1=268 Zn=39,9/0,5=79,8 Fe=253/5=50,6

CNCAF Minvest Deva Filiala Zlatmin Zlatna Iaz de decantare

AB Ind. extractiv�

08.2014 MTS:116/60=1,93 Mn=3,65/1=3,65 Fe=7,05/5=1,41

SC Apa CTTA S.A. - Suc Aiud

AB Mure� Gospod�rire communala

09.2014 detergenti: 2,41/2=1,2

S.C. KRONOSPAN SA Sebes


09.2014 NH4: 5,02/3=1,67

CNCAF Minvest Deva Filiala Arie�min Baia de Arie� – canal incint�

AB Arie� Ind. extractiv�

09.2014 Reziduu:2284/2000=1,14 Mn:48,5/1=48,5 Zn:1,13/0,5=2,26 Fe:12,3/3=4,1

CNCAF Minvest Deva Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� – evacuare iaz S�rta�

AB Arie� Ind. extractiv� 09.2014 Ph: 10,17/8,5=1,20

CNCAF Minvest Deva Arie�min Baia de Arie� – evacuare iaz Seli�te

AB Arie� Ind. extractiv� 09.2014 Ph: 5,22/6.5=0,8 MTS:154/80=1,92 Mn: 183/1=183 Fe: 203/5=40,60

CNCAF Minvest Deva Filiala Ro�iamin Ro�ia Montan� - orizont 740

AB Arie� Ind. extractiv� 09.2014 Ph: 2,66/6.5=0,4 MTS: 241/100=2,41 Reziduu fix: 6940/2000=3,47 Mn: 144/1=144 Zn: 20,8/0.5=10,40 Cu: 2,51/0.1=25,1 Fe: 451/5=90,2

Comuna Galda de Jos – SE Galda

AB Pr. Galda Gospod�rire comunal�

09.2014 NH4= 44,1/30=14,7

SC Apa CTTA AB Tarnava Gospod�rire 09.2014


Pagina 39 din 47

Nr. Crt

Unitatea / Loc.

Jud


0 1 2 3 4 5 Sucursala Blaj - Jidvei Mare comunal� CBO5: 263/150=1,75

MTS: 364/200=1,82 CCO-Cr: 838/250=3,35

SC Apa CTTA Sucursala Blaj

AB Tarnava Mare

Gospod�rire comunal�

09.2014 NH4: 65,6/30=2,18

S.C. Transavia – abator AB Galda Prelucrarea c�rnii

09.2014 NH4: 2,29/2=1,14

SC STRATUSCOM S.A. Blaj - GV1

AB Tarnava Mare

Prelucrare lemn

09.2014 NH4: 44,3/15=2,95

SC IAMU SA Blaj AB Tarnava Mare

Prelucrari metalice

09.2014 Ph:9.01/8.5=1,06

SC Respold SRL – Mirecurea Sibiului

SB Pr. Dobârca

Activita�i hoteliere

09.2014 CBO5: 41,1/25=1,64 NH4: 28,2/3=9,4 CCO-Cr: 148/125=1,18

S.C. CDI Company S.R.L. – Mirecurea Sibiului

SB Pr. Pustia Activit��i mic� industrie

09.2014 NH4: 61,6/3=20,53

S.C. Albalact S.A. AB Pr. Galda Prelucrarea laptelui

09.2014 Ptot: 5,2/1=5,2

SC AGRA’S S.A. Oarda de Jos

AB Sebes Prelucrare carne

09.2014 NH4: 40,9/3=13,63 Ptot: 2,3/2=1,15

SC Uzina Mecanica Cugir SA

AB Cugir Prelucrari mecanice

09.2014 MTS: 88/60=1,46 Ptot: 2,8/1=2,8 Cr: 0,109/0,1=1,09

SC Apa CTTA Sucursala Sebes, com. Daia R.


09.2014 NH4: 81,1/30=2,70

SC Apa CTTA Sucursala Sebes


09.2014 CCO-Cr: 309/250=1,23

S.C. Apa CTTA Ocna Mure�

AB Mures Gospod�rire comunal�

09.2014 Detergen�i: 2.46/2.00=1,23

Prim�ria Teiu� AB Geoagiu Gospodarie comunala

09.2014 NH4: 55,2/20=2,76

S.C. Carmes Mesentea S.R.L.

AB Galda Prelucrare carne

09.2014 MTS: 41/35=1,17 NO3=85,8/25=3,43

c. Polu�ri accidentale

În cursul zilei de 22 septembrie ac. pe cursul de ap� Râul Târnava Mic�, între localit��ile Sânmicl�u� �i Blaj, a fost semnalat� o poluare accidental� cu dejec�ii animaliere �i ap� uzat� neepurat�, apar�inând operatorului SC Lactate CH SRL, respectiv de la Fabrica de preluare �i prelucrare a laptelui �i ferma zootehnic�.


Pagina 40 din 47

Rezultatele analizelor de laborator, efectuate de c�tre SGA Alba, au ar�tat c� la canalul de evacuare în râul Târnava Mic� au fost dep��ite limitele admise, conform autoriza�iei de GA nr. 236/13.08.2014, la indicatorii CCOCr �i amoniu (29036 mg/l CCOCr fa�� de valoarea limit� de 500 �i 153 mg/l fa�� de valoarea limit� de 30 mg/l pentru indicatorul amoniu). 3. Monitorizarea de�eurilor �i substan�elor periculoase Stadiul implementarii Directivei 2002/95/CE privind DEEE ( HG 448/2005) În jude�ul Alba sunt autoriza�i s� colecteze/trateze de�euri de echipamente electrice �i electronice (DEEE) : - 11 operatori de salubritate : SC Salprest SA Alba-Iulia, SC G&E INVEST 2003 SRL Cugir,

SC Transport Weber SRL Blaj, SC Eco Montan Apuseni SRL Baia de Arie�, SC Salubritatea Apuseni SRL Câmpeni, SC Salubris Zlatna SRL, Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului din cadrul Prim�riei Sebe�, SC Greendays VRPA SA Aiud ; SC Finanaciar Urban SRL Pitesti-pct de lucru Ocna-Mures ; SC Polaris M Holding SRL Constanta-pct de lucru Alba-Iulia

- 9 operatori economici: SC Aloref SRL Alba-Iulia, SC Sky Konect SRL Blaj, SC Remat Alba SA Alba-Iulia, SC Meteor Star SRL Alba-Iulia, Asociatia ROREC Alba Iulia, SC Regeco SRL Ocna Mures, SC Fero Cioaza SRL Aiud, SC Maral International SRL Bucuresti-pct de lucru Aiud, SC Exinto SRL Sebes, I.I.Medrut Nicolae Ighiu-Alba, SC Remat Alba SA Blaj, SC Remat Alba SA Ocna-Mures, SC Remat Alba SA Aiud, SC Remat Sebes SA Sebes si SC Miriam Grup SRL Ighiu-Alba, SC Eco Lery Clear SRL Blaj.

Cantitatea de DEEE - uri colectat� în anul 2014 din jude�ul Alba este de 157.98 to ; Cantitatea de DEEE - uri predat� spre valorificare, în anul 2014, este de 152.32 to. Se finalizeaza Baza de Date Nationala DEEE datele aferente anului 2013. Stadiul implement�rii Directivei 2000/53/CE privind VSU (HG 2406/2004) În jude�ul Alba sunt autoriza�i de catre APM Alba, RAR �i Inspectoratul de Poli�ie, pentru colectare/tratare VSU urm�torii agen�i economici:

1. SC REMAT ALBA SA Alba-Iulia 2. SC HIDROCONSTRUC�IA SA Sebe� 3. I.I. IUONAS GHEORGHE Aiud 4. SC AUTO ERHART SRL Alba-Iulia 5. I.I. BODO MIHAI VASILE “BODO SERV” Unirea 6. SC IEZERUL MIC SRL Sebe� 7. SC MUREXIM ALBA SRL Alba-Iulia 8. SC MULTICOM SRL Câmpeni 9. SC SATEX SRL Alba-Iulia 10. SC CINDRELUL SRL Sebe� 11. SC ROBI VLADUT TITAN SRL Sebe� 12. SC BUCOVRO SRL Alba-Iulia 13. PFA BERETEAN LUCIAN Blaj 14. SC PET COMPANY DISTRIBUTION SRL Sebe� 15. SC MIHAI & GABI SRL com Galda de Jos


Pagina 41 din 47

16. SC PODARO CAR SRL Alba Iulia 17. SC NICOLETA STYL SRL Ighiu 18. SC AUROCAR 2002 SRL Alba-Iulia 19. SC LOTUS AUTO SPORT SRL Cugir 20. SC CLAUS SERVICE SRL Cugir 21. SC PARPANGHEL SRL Sebe� 22. I.I.PITIC MIHAI IOAN Alba-Iulia 23. SC REMAT CAMPENI SEBES SA Câmpeni 24. SC AUTO RECYCLING BUSINESS SRL Alba-Iulia 25. SC BROACT CONSULT SRL Sebe�

Ace�tia sunt cuprin�i în Lista agen�ilor economici autoriza�i s� desf��oare activit��i de colectare �i dezmembrare/tratare vehicule scoase din uz (VSU), lista care se actualizeaz� lunar. Fluxurile speciale de de�euri Conform raportarilor lunare la fluxurile speciale de de�euri, în primele 8 luni ale anului 2014, au fost colectate �i valorificate, urm�toarele cantit��i de de�euri: Tabel nr. 3.1

Nr. crt.

JUDE�UL ALBA

Cantitate colectat�

(tone)

Cantitate valorificat�

(tone)

Cantitate existent�

in stoc (tone) 1. De�euri hartie, carton 1102 1180 130 2. Ambalaje PET 253 253 0 3 Folie PE 211 211 0 4. Ulei uzat 43 43 0 5. Anvelope uzate 506.5 506.5 0 6. Baterii �i acumulatori 113 114 10 7. De�euri lemnoase ,

din care: - rumegu�

105005

34647

105805

35347

2100

1000 Colectarea selectiv� a de�eurilor în institu�iile publice APM Alba a implementat colectarea separat� a de�eurilor de hârtie/carton, metal/plastic �i sticl�, în conformitate cu prevederile Legii 132/2010. S-a încheiat contractul de prest�ri servicii nr. 33/ 02.09.2010 dintre APM Alba �i SC GREEN TEAM SRL, prin care se asigur� serviciul de precolectare, colectare, depozitare �i ridicare a de�eurilor solide reciclabile mentionate. APM Alba a fost dotat� cu 12 containere din carton, (capacitate 90 l fiecare) �i cu 3 big bags-uri de capacitate 1000 l, pentru colectarea selectiv� a de�eurilor din hârtie/carton, metal/ plastic �i sticl�. Cantit��ile colectate �i predate spre valorificare de c�tre APM Alba în primele 7 luni din anul 2014 au fost de : 226 kg hârtie/carton �i 51 kg plastic.

Se urm�re�te în continuare implementarea colect�rii selective a de�eurilor în cadrul institu�iilor publice �i în cele care au capital majoritar de stat. Stadiul implement�rii Directivei 2000/76/CE privind incinerarea (HG 268/2005)


Pagina 42 din 47

În jude�ul Alba nu exist� instala�ii pentru incinerare/coincinerare de�euri. Unit��ile medicale din jude�ul Alba �i-au externalizat serviciile de gestionare a de�eurilor

medicale rezultate din activitate. Au fost încheiate contractate cu operatori economici autoriza�i s� transporte de�eurile medicale periculoase, în vederea elimin�rii, c�tre instala�ii de neutralizatre, respectiv incineratoarele autorizate.

Cantitatea de de�euri medicale colectat� din jude�ul Alba în primele 8 luni din anul 2014 este de aprox. 62 tone.

Stadiul implement�rii Directivei 99/31/CE privind depozitarea (HG 349/2005) În jude�ul Alba, este în func�iune depozitul municipal neconform de la Aba-Iulia care a

primit perioada de tranzi�ie pân� în anul 2015, când e prev�zut s� sisteze activitatea de depozitare. Cantitatea depozitat�, în primele 8 luni ale anului 2014, pe DM Alba-Iulia a fost de 55512 tone de de�euri. Sistem Integrat de Mediu (SIM) - Statistica de�eurilor pentru anul 2012

S-a actualizat Baza Na�ional� de Date referitoare la Statistica de�eurilor pentru anul 2012

(cantit��i de de�euri generate �i gestionate în anul 2012), prin aplica�ia informatic� SIM-Statistica De�eurilor, astfel încât operatorii economici �i-au introdus on-line datele în aplica�ie.

Datele operatorilor au fost validate �i sunt în procedur� de finalizare la ANPM în vederea ob�inerii rapoartelor anuale la nivel na�ional �i local. Stadiul implement�rii Directivei 94/62/CE privind ambalajele �i de�eurile de ambalaje (HG 621/2005)

Se finalizeaz� introducerea în Baza Na�ional� a datelor referitoare la ambalajele �i

de�eurile de ambalaje pentru anul 2012, prin aplica�ia informatic� SIM-Ambalaje, astfel încât operatorii economici introduc on-line datele dup� ce au solicitat accesul în aplica�ie. Datele completate de operatori sunt validate, dac� sunt corecte, iar dac� sunt incorecte ele sunt returnate operatorului pentru corectare. Chimicale

În vederea întocmirii raportului de �ar� c�tre Comisia European� se lucreaz� la actualizarea Bazei Na�ionale de date referitoare la Chimicale pentru anul 2013, prin aplica�ia informatic� SIM-Chimicale. Datele sunt referitoare la subdomeniile urm�toare :

� situa�ia referitoare la inventarul operatorilor economici care desf�soar� actvit�ti cu substan�e incluse în Regulamentul 1005/2009 privind substan�ele care diminueaz� stratul de ozon, în anul 2013, pentru jude�ul Alba;

� situa�ia inventarului operatorilor economici care desf�soar� actvit�ti cu substan�e incluse în Regulamentului CE nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de ser�, pentru anul 2013;

� inventarul na�ional al operatorilor economici care import�, produc sau utilizeaz� substan�e periculoase ca atare, în amestecuri sau în articole.


Pagina 43 din 47

Cele trei inventare se introduc în aplica�ia informatic� SIM. Informa�ia de mediu

1. S-au întocmit puncte de vedere privind gestionarea de�eurilor �i substan�elor chimice periculoase la documenta�iile depuse în vederea ob�inerii Autoriza�iilor/Acordurilor de mediu sau Obliga�ii de mediu;

2. S-a întocmit �i transmis r�spunsurile la Informa�iile de Mediu solicitate. 4. Documenta�ii �i acte de reglementare În domeniul activit��ii de reglementare a proiectelor publice sau private , a planurilor �i programelor cu impact semnificativ asupra mediului EIA �i SEA, a activit��ilor cu impact asupra mediului, personalul din cadrul Serviciului Reglement�ri a desf��urat urm�toarele activit��i :

� Conform dispozi�iilor legale în vigoare (OUG nr. 195/2005 cu complet�rile �i modific�rile ulterioare, privind protec�ia mediului, OM 1798/2007 cu complet�ril �i modific�rile ulterioare, pentru aprobarea procedurii de emitere a autoriza�iei de mediu) a participat la autorizarea activit��ilor economice �i sociale cu impact asupra mediului înconjur�tor, având în vedere necesitatea ca prin actele de autorizare s� se promoveze tehnologiile curate, schimbarea modelelor de produc�ie �i de consum, în sensul utiliz�rii durabile a resurselor materiale �i energetice �i al reducerii impactului negativ asupra mediului �i s�n�t��ii umane;

� A participat la procedura de emitere a avizelor de mediu pentru planuri si programe aflate în conformitate cu dispozi�iile: OUG nr. 195/2005 cu complet�rile �i modific�rile ulterioare, privind protec�ia mediului, HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu�rii de mediu pentru planuri �i programe, Ord. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat� a efectelor poten�iale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

� A participat la procedura de emitere a acordurilor de mediu pentru proiecte de investi�ii noi sau de modificare a celor existente aferente activit��ilor economico-sociale cu impact semnificativ asupra mediului aflate în competen�a Agen�iei pentru Protec�ia Mediului Alba în conformitate cu dispozi�iile: OUG nr. 195/2005 cu completarile �i modific�rile ulterioare, privind protec�ia mediului, Ordinului MAPM nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice �i private asupra mediului �i a Ord. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evalu�rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice �i private si Ord. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat� a efectelor poten�iale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale.

� Conform dispozi�iilor legale în vigoare (OUG nr. 195/2005 cu complet�rile �i modific�rile ulterioare, privind protec�ia mediului, Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, Ord. 818/2003 cu complet�rile �i modific�rile ulterioare, pentru aprobarea procedurii de emitere a autoriza�iei integrate de mediu) a participat la procedura de emitere a autoriza�iilor integrate de mediu.

� acord de mediu: o SC PAROM IMPEX SRL – Marire capacitate instala�ie acoperiri metalice;


Pagina 44 din 47

o SC TRITICUM AGROFURAJE SRL - Construire ferm� crestere g�ini ouatoare; SC TRITICUM SEBES AGROTINERET SRL - Construire ferm� cre�tere g�ini tineret înlocuire;

� revizuire autorizatie integrata de mediu: SC KRONOSPAN SEBES SA. � A participat la colectivele de analiz� tehnic� în vederea reglement�rii proiectelor �i � activit��ilor cu impact semnificativ sau poten�ial impact asupra mediului; � A participat la comisiile tehnice de urbanism din cadrul Consiliului judetean Alba, �i din

cadrul Prim�riei Alba Iulia.

Sintetic realiz�rile lunii SEPTEMBRIE 2014 se prezint� în tabelul de mai jos: Tabel nr. 4.1

Nr. crt

Activitatea

Acte de reglementare

emise – buc. 1 Emiterea de îndrumare în activitatea serv. A.A.A 100 2. 2.1. 2.2 2.3. 2.4.

Avize de mediu : Avize de mediu pt. Planuri �i Programe Decizii etapa încadrare ( fara EIA si RM) Comitet Special Constituit (CSC) Avize de mediu pt. stabilirea Obliga�iilor de Mediu

1 6 5 -

3. 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7

Acorduri de mediu: Clasarea notific�rii Decizia etapei de încadrare ( fara EIM fara EA) Acord de mediu Acorduri pentru instala�ii IPPC Revizuiri acorduri de mediu Proceduri parcurse prin delegare de la ANPM Respingeri /solicit�ri acord de mediu

149 13 - - - - -

4. 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6

Autoriza�ii de mediu: Autoriza�ii emise fara bilan� de mediu Autoriza�ii emise cu bilan� de mediu Autoriza�ii emise cu bilan� de mediu �i progr.conf. Autoriza�ii de mediu revizuite Transfer de autoriza�ii Respingeri de solicitari de autoriza�ii de mediu

18 - - 5 2 -

5. 5.1 5.2

Autoriza�ii integrate de mediu: Autoriza�ii integrate de mediu Autoriza�ii integrate revizuite

- -

6. 6.1 6.2 6.3

Autorizatii de mediu: Notific�ri prealabile suspend�rii Suspend�ri Anul�ri

- - -

7. Sedin�e CIA 7 8. Sedin�e CAT 5 9. Dezbateri publice -


Pagina 45 din 47

5. Investi�ii în domeniul protec�iei mediului

În tabelul de mai jos sunt prezentate investi�iile în domeniul protec�iei mediului realizate în luna august 2014: Tabel nr. 5.1

Plan de investi�ii de mediu pe anul 2014, mii lei

Realiz�ri pe luna august 2014, mii lei

Denumire / Nr. lucrari

Total Buget local

Surse proprii

Buget de stat

Alte surse

Total Buget local

Surse proprii

Buget de stat

Alte surse

Filiala Rosiamin – Rosia Montana/1

- - - - - - - - - -

Kronospan Sebes/1

- - - - - - - - -

Filiala Cuprumin S.A. Abrud/3

- - - - - - - -

S.C. GHCL UPSOM Ocna Mures/1

- - - - - - - - - -

SC Transavia SA

- - - - - - - - - -

SC PEHART TEC SA

- - - - - - - - - -

Alba Aluminiu SA Zlatna

- - - - - - - -

SC STRATUS MOB SA

- - - - - - - - - -

SC Remarul Metalurgica Aiud SA

- - - - - - - - - -

ROMGAZ SA Medias

- - - - - - - - - -

MEF Conversmin (inchidere si ecologizare Mina Baia de Aries)/1

- - - - - - - - - -

SC Uzina Mecanica Cugir

1063 - 1063 - - - - - - -

Consilii Locale

Alimentare cu apa

11933,4 330,73 - - 11602,67 656,47 5,33 - - 651,14


Pagina 46 din 47

Ext. retea canal 67386,31 700 - - 66686,31 3363,24 485,2 - - 2878,04

Statii de epurare

117251,7 - - - 117251,7 7971,8

- - - 7971,8

Depozit deseuri - - - - - - - - - -

Spatii verzi 6597,12 3068,94 - 413,96 3114,22 2445,82 1306,82 - 121,42 1017,58

TOTAL 204231,53 4099,67 1063 413,96

198654,9 14437,33 1797,35 121,42 12518,56

6. Protec�ia naturii

În jude�ul Alba, situa�ia ariilor naturale protejate se prezint� astfel: • Parcuri naturale: 1 • Rezerva�ii naturale de interes na�ional: 83 • Rezerva�ii naturale de interes jude�ean: 10 • Monumente ale naturii de interes jude�ean: 120 • Arii de protec�ie special� avifaunistic�: 5 • Situri de importan�� comunitar�: 15

Ariile naturale protejate de interes na�ional au fost declarate prin Legea nr. 5/ 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na�ional – Sec�iunea a III-a – zone protejate.

Zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic �i/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural �i/sau cultural �i sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. Legea nr.5/2000 eviden�iaz� zonele naturale protejate de interes na�ional �i identifica valorile de patrimoniu cultural na�ional, care necesit� instituirea de zone protejate pentru asigurarea protec�iei acestor valori. Lucr�rile necesare de salvare, cercetare, restaurare, protejare, conservare �i de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate de interes na�ional se vor executa numai în baza avizelor �i aprob�rilor autorit��ilor administrative �i forurilor �tiin�ifice din domeniu, prev�zute de lege.

Prin Biroul Calitatea Factorilor de Mediu - domeniul Biodiversitate au fost realizate urm�toarele activit��i:

� Au fost analizate 3 documenta�ii pentru eliberarea actelor de reglementare de c�tre Serviciul A.A.A.;

� S-au eliberat 3 autoriza�ii pentru recoltarea, achizi�ionarea �i comercializarea de plante s�lbatice din flora s�lbatic� de c�tre persoane juridice;

� S-au revizuit 2 autoriza�ii pentru recoltarea, achizi�ionarea �i comercializarea de plante s�lbatice din flora s�lbatic� de c�tre persoane juridice;

� S-a emis un punct de vedere c�tre Serviciul AA.A pe baza documenta�iei depuse; � S-a r�spuns la 5 solicit�ri privind încadrarea unor perimetre în arii naturale protejate; � S-au emis dou� nega�ii privind Avizul Natura 2000; � S-a participat la 8 convoc�ri ale prim�riilor pentru constatarea pagubelor produse de

animalele de interes cinegetic; � S-a r�spuns ANPM, prin e-mail, la solicitarea datelor de contact privind utilizatorii

aplica�iei SINCRON; � S-a r�spuns solicit�rii Asocia�iei Rangerilor din România privind ariile naturale protejate;


Pagina 47 din 47

� S-a r�spuns ANPM, la solicitarea de informa�ii privind activitatea custozilor ariilor naturale protejate;

� S-a continuat introducerea datelor în programul SIM Conservarea Naturii.

Raport privind starea mediului în judeul...

Documents

Transcript of Raport privind starea mediului în judeul...