Raport privind impactul asupra mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport privind impactul asupra mediului 2014

1 SC ZORDER BIG SA

Raport privind impactul asupra mediului

pentru proiectul

„Extindere clădiri C9 - C13, C10 - C14, C11 - C15”

propus a fi amplasat ȋn sat Cişmele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi

Beneficiar: SC ZORDER BIG SA Autori: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Aprilie 2014


2 SC ZORDER BIG SA

CUPRINS

Introducere 1. Informaţii generale ______________________________________________________________ 4 1.1. Informaţii despre titularul proiectului ________________________________________________ 5 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului ____________________________ 5 1.3. Denumirea proiectului ___________________________________________________________ 5 1.4. Amplasament _________________________________________________________________ 5 1.5. Descrierea proiectului ___________________________________________________________ 6 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei _____________________________________________ 6 1.5.2. Reglementări urbanistice _______________________________________________________ 6 1.6. Durata etapei de funcţionare ______________________________________________________ 6 1.7. Informaţiile privind producţia ______________________________________________________ 6 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice _____________________ 7 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă _________________________________________________________________________ 8 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele __________________________________________________________________ 14 1.11. Localizarea geografică ________________________________________________________ 16 2. Proces tehnologic ______________________________________________________________ 17 2.1. Flux tehnologic ȋn ferma de creştere şi exploatare găini ouătoare ________________________ 17 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului ________________________________ 36 2.3. Activităţi de dezafectare ________________________________________________________ 37 3. Deşeuri ______________________________________________________________________ 39 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora _________ 45 4.1. Apa ________________________________________________________________________ 45 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie _____________________________________________________ 45 4.1.2. Managementul apelor uzate ___________________________________________________ 47 4.1.3. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 50 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 50 4.1.5. Impact prognozat ____________________________________________________________ 50 4.2. Aerul _______________________________________________________________________ 51 4.2.1. Date generale ______________________________________________________________ 51 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi _____________________________________________________ 52 4.2.3. Prognozarea poluării aerului ___________________________________________________ 54 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 59 4.2.5. Impact prognozat ____________________________________________________________ 60 4.3. Solul şi subsolul ______________________________________________________________ 60 4.3.1. Consideraţii geomorfologice şi geologice _________________________________________ 60 4.3.2. Surse de poluare a solului ____________________________________________________ 62 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 63 4.3.4. Prognozarea impactului ______________________________________________________ 63


3 SC ZORDER BIG SA

4.4. Zgomot şi vibraţii ______________________________________________________________ 64 4.4.1. Surse de zgomot ____________________________________________________________ 64 4.4.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 65 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 66 4.5. Biodiversitatea _______________________________________________________________ 67 4.6. Peisajul ____________________________________________________________________ 68 4.7. Mediul social şi economic _______________________________________________________ 69 4.8. Condiţii culturale şi etnice _______________________________________________________ 70 4.9. Evaluarea impactului cumulativ cu alte proiecte ______________________________________ 70 5. Analiza alternativelor ____________________________________________________________ 71 6. Monitorizarea _________________________________________________________________ 71 7. Situaţii de risc __________________________________________________________________ 72 8. Descrierea dificultăţilor __________________________________________________________ 75 9. Evaluarea impactului asupra mediului _______________________________________________ 76 10. Rezumat fără caracter tehnic _____________________________________________________ 78 10.1. Descrierea activităţii __________________________________________________________ 78 10.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului ___________________________________ 81 10.3. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul __________________________ 82 10.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 83 10.5. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului __________________________ 89 10.6. Prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale ____________________________ 90 10.7. Evaluarea impactului __________________________________________________________ 90 Glosar de termeni ________________________________________________________________ 91 Bibliografie ______________________________________________________________________ 92 Anexe


4 SC ZORDER BIG SA

Raport privind impactul asupra mediului

pentru proiectul

„Extindere clădiri C9 - C13, C10 - C14, C11 - C15”

propus a fi amplasat ȋn sat Cişmele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului solicitat de APM Galaţi a fost realizat pentru SC ZORDER BIG SA pentru proiectul de investiţie „Extindere clădiri C9 - C13, C10 - C14, C11 - C15”, propus a fi amplasat ȋn Sat Cişmele, Comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de APM Galaţi în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare. Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002. Proiectul se ȋncadrează ȋn Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, Anexa nr. 1 la HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, punctul 17.a.”Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcinelor, avȃnd cel puţin 85.000 locuri pentru creşterea păsărilor pentru carne, respectiv 60.000 locuri pentru păsări ouătoare”. Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească ȋn conformitate cu legislaţia ȋn vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, faună, floră, fiinţe umane, peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează ȋn etape. Aceste etape au ca obiect stabilitatea necesităţii supunerii unui proiect evaluării impactului asupra mediului, consultarea publicului şi a autorităţilor publice cu responsabilităţi ȋn domeniul protecţiei mediului, luarea ȋn considerare a raportului privind impactul asupra mediului şi a rezultatelor acestor consultări ȋn procesul decizional şi asigurarea informării publicului asupra deciziei luate. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.


5 SC ZORDER BIG SA

1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului SC ZORDER BIG SA Galaţi; Sediu social: Galaţi, Strada Henri Coandă Nr. 5, Camera 7; Telefon: 0236.416.104; Fax: 0236.411.042 Director/manager/administrator: Administrator Procopenco Ala; Persoană de contact: Responsabil protecţia mediului Ing. Boisan Lucian 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: SC DANIAS SRL, Elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236.412.126, fax: 0236.435 .180, mobil: 0745 .116.685; www.mmediu.ro; Bojoi Silvia PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Sediul în Galaţi, B-dul Galaţi, Nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon/fax: 0336.409.180; telefon 0751.024.651; www.mmediu.ro; 1.3. Denumirea proiectului Extindere clădiri C9 - C13, C10 - C14, C11 - C15 propus a fi amplasat ȋn sat Cişmele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi 1.4. Amplasament Comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi este situată în partea de nor-vest a judeţului Galaţi, la 8 km de Municipiul Galaţi, pe DJ 251 pe drumrul Galaţi - Tecuci.

Amplasament SC ZORDER BIG SA

http://www.mmediu.ro/


6 SC ZORDER BIG SA

Vecini Nord – Drum sătesc; Sud – Teren proprietate Primăria Smȃrdan; Est – Drum sătesc; Vest – Păşune; Poligon militar 1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei Prin proiect se propune creşterea şi exploatarea găinilor pentru ouă de consum prin sistemul de creştere (ȋn baterii) şi mijloace moderne de sortare, marcare, ambalare şi distribuţie a ouălelor ȋn conformitate cu cerinţele legislaţiei europene. Capacitatea halelor: 67.500 locuri, respectiv 22.500 locuri găini/hală.

1.5.2. Reglementări urbanistice Pentru proiectul de investiţie S.C. ZORDER BIG S.A. a solicitat şi obţinut Certificatul de urbanism nr. 52 din 02.08.2013 eliberat de Primăria Comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi, care specifică: la regimul juridic: imobilul (fost sector zootehnic CAP) este situat în intravilanul localităţii Cişmele conform Planului Urbanistic General aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local Smȃrdan nr. 9/1999 şi este proprietatea numitei Rimar Doina Lilioara, conform Contractului de comodat ȋncheiat cu SC ZORDER BIG SA. la regimul economic: - folosinţa actuală: curţi – construcţii (fermă zootehnică) – clădiri existente; - destinaţia propusă: extindere clădiri C9 - C13, C10 - C14, C11 - C15, Sat Cişmele, Comuna Smȃrdan; la regimul tehnic:

- POT maxim admis: 30%; - CUT maxim admis: 0,30; - Suprafaţa de teren: 60.026,00mp

1.6. Durata etapei de construire/funcţionare Durata etapei de construire: 6 luni. Durata etapei de funcţionare: 30 ani; 1.7. Informaţiile privind producţia

Activitate Resurse naturale ȋn scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală Denumire Cantitate anuală Furnizor

Creştere găini pentru ouă:

distribuţia hranei;

iluminat hale;

ventilaţia halelor

colectare, sortare, ambalare ouă;

colectare, transport dejecţii;

transport hrană;

grup electrogen

67.500 găini/ciclu

20.250 mii ouă/an

Apa 8.5mii mc/an

Puţ forat;

Reţeaua Comunei Smȃrdan, conform Contract nr. 077/1303 din 22.07.2013

Energie electrică 135MWh SC Electrica SA – Sucursala de Distribuţie Galaţi

Motorină 8 mc/an Staţii de distribuţie carburanţi autorizate


7 SC ZORDER BIG SA

Compararea necesarului resurselor energetice cu recomandările documentului de referinţă asupra celor mai bune tehnici disponibile ȋn creşterea intensivă a păsărilor

Activitate Consum de energie estimat ȋn

documentul de referinţă (Wh/pasăre/zi)

Consum estimat ȋn fermă (Wh/pasăre/zi)

Hrănire 0,5 – 0,8 0,6 – 0,7

Ventilare hale 0,13 – 0,45 0,2 – 0,48

Iluminat 0,15 – 0,40 0,2 – 0,3

Colectare şi sortare ouă 1kwh / 50 – 60 m conveior 4,0

Prezevare ouă (W/ou/zi) 0,3 – 0,35 0,3

Transport dejecţii - 5,5

Tabel 3.17: Nivel indicativ de consum zilnic de energie la ferma de păsări ȋn Italia [59, Italy, 1999]

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau

preparatului chimic

Cantitatea anuală/

existentă ȋn stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Categorie Periculoase/

Nepericuloase Periculozitate Fraze de risc

In perioada de construire

Lemn, beton, var N - -

Tevi construcţii şi instalaţii, acoperiş din tablă vopsită ȋn cȃmp electrostatic

N - -

Pietriş de diverse granulaţii N - -

In perioada de funcţionare

Furaje (porumb, grȃu; făină proteică, şrot soia, şrot floarea soarelui; enzime, vitamine, etc);

2.710 tone/an N - Nu prezinta fraze de risc

Găini 22.500 locuri/hală x 3 hale = 67.500

locuri -

Vaccinuri, medicamente

Consum funcţie de

programul de administrare

P

R404A - agent frigorific pentru instalatia de frig (staţia de sortare ouă)

14 litri P F+ - foarte inflamabil; R12;

Aldezin (soluţie pentru decontaminare microbiană, dezinfectant)

60 kg/an P

Nociv prin inhalare, ȋnghiţire sau dacă intră ȋn contact cu pielea;

Provoacă arsuri;

Poate provoca sensibilizare prin inhalare şi contact cu pielea;

Foarte toxic pentru organismele acvatice;

R20/21/22 R34 R42/43 R50

Agita 10WG (insecticid)

25 kg/an Xn – nociv; conţine thiamethoxan

R22

Ratistop (momeala raticidă, grupa a IIIa de toxicitate)

20Kg/an P

T – moderat toxic; conţine bromadiolona; zahăr; suport alimentar;

Super killer (insecticid concentrat)

25 kg /an P Xi – iritant ; Xn – nociv ; N – periculos pentru mediu ;

R10; R20/22; R25 ; R37;R38 ;R48/22 ; R50; R53 ;

Motorina (pentru mjloace de transport proprii)

8 mc/an P T - toxic ; Xn - nociv

R18, R40, R45

Conform BREF ILF Secţiunea 3.2.4.2. necesarul de produse pentru DDD este de 1 l/mc apă consumată pentru igienizare; ȋn ferma Zorder Big consum est imat : 0,9l/mc apă consumată.


8 SC ZORDER BIG SA

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă 1.9.1.Radiaţie electro-magnetică Nu este cazul. 1.9.2. Radiaţie ionizantă Nu este cazul. 1.9.3. Poluare biologică Există riscul ca prin sistemul de ventilaţie al adăposturilor să fie eliminaţi bioaerosoli care au un rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană administrat şi tehnicile de hrănire pot influenţa concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul acestei ferme, managementul nutriţional şi măsurile de biosecuritate vor fi aplicate astfel ȋncȃt se elimină riscul răspândirii bolilor prin bioaerosoli. Măsuri de biosecuritate ce vor fi aplicate în fermă se bazează pe trei principii de bază: izolarea fermelor, controlul circulaţiei şi igiena fermei, în raport cu riscul principal din zona în care se află ferma. Măsurile de biosecuritate au fost elaborate în funcţie de specie, tehnologia de creştere şi alte condiţii concrete. Prin proiect s-au avut în vedere zece măsuri importante: Pentru asigurarea protecţiei antiinfecţioase s-au delimitat în cadrul fermei două zone distincte: zona administrativ gospodărească şi zona de producţie. Zona administrativ gospodărească include construcţiile cu caracter auxiliar, cum sunt: birourile, zona pentru dezinfecţia vehiculelor, etc. Zona de producţie cuprinde adăpostul, construcţiile pentru depozitarea furajelor şi alte obiective strâns legate de activitatea directă de creştere şi de exploatare a păsărilor. Zona de producţie este împrejmuită cu gard, în aşa fel încât contactul dintre personalul celor două zone (administrativă şi de producţie) şi introducerea diferitelor materiale este exclusă. Distanţa dintre adăposturi asigură prevenirea transmiterii unor boli prin sistemele de ventilaţie. Fiind adăposturi cu guri de ventilaţie corect executate şi amplasate corespunzător este asigurată distanţa minimă de 10 m. Această distanţă, derivată din cerinţele de ordin igienic, este suficientă şi pentru protecţia contra incendiilor (construcţii din materiale rezistente la foc). Sunt luate măsuri pentru prevenirea accesului păsărilor sălbatice, a rozătoarelor şi a insectelor. Zona de producţie are o singură intrare, astfel încât circulaţia oamenilor şi a vehiculelor este supravegheată permanent. Pentru vehicule, pe drumul de acces al acestora, este amenajată o zonă pentru dezinfectarea rutieră. Vehiculele trec prin dezinfector, astfel încât întreaga circumferinţă a roţilor este umectată cu soluţie dezinfectantă. Ferma este dotată cu un vestiar echipat corespunzător, încât este împiedicată "circulaţia" agenţilor patogeni. Vestiarul are trei compartimente: camera pentru echipamentul de stradă, camera pentru duşuri şi decontaminare şi camera pentru echipamentul de lucru. Atât la intrarea, cât şi la ieşirea din vestiar sunt amenajate dezinfectoare pentru încălţăminte. Vestiarul este dotat cu echipamente de protecţie (cizme, salopete, bonete etc.), săpun, substanţe dezinfectante, etc. Este interzis accesul persoanelor străine în fermă şi, în mod deosebit, a celor care deţin păsări sau vin în contact cu acestea. Restricţia priveşte în egală măsură rudele, prietenii, tehnicienii veterinari, etc. Aprobarea vizitei este temeinic motivată şi de măsuri severe de protecţie: duş, echipament de protecţie, decontaminarea cizmelor şi a mâinilor, etc. Pentru prevenirea contaminării mediului din fermele avicole, o importanţă deosebită o prezintă ritmul şi calitatea operaţiunilor de dezinfecţie. Dezinfecţiile profilactice se efectuează după fiecare ciclu de producţie, utilizîndu-se numai produse avizate sanitar veterinar şi cu respectarea întocmai a modului de aplicare, a concentraţiei şi a timpului de contact, recomandate prin instrucţiunile de utilizare. Nici o substanţă dezinfectantă nu distruge agenţii patogeni, dacă microbii sunt încorporaţi în dejecţii sau în alte materiale organice. Din aceste motive, curăţirea minuţioasă a tuturor suprafeţelor este o condiţie primordială pentru asigurarea eficienţei dezinfecţiilor.


9 SC ZORDER BIG SA

Dezinsecţia este obligatorie ori de câte ori se constată prezenţa în fermă a insectelor şi/sau acarienilor paraziţi sau transmiţători de boli. Metodele de dezinsecţie sunt alese în funcţie de speciile combătute (muşte, gîndaci, acarieni etc.). În unele cazuri, dezinsecţia poate fi mai dificilă şi mai riscantă decât dezinfecţia, motiv pentru care este efectuată de către echipe specializate. Combaterea rozătoarelor se desfăşoară în toată ferma. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant Obiectivul interacţionează ȋn diferite moduri cu mediul ambiant: - Modificări locale ale vȃntului la ȋnălţimi mici; - Aspiraţia şi evacuarea aerului prin sistemul de ventilaţie; perturbaţiile sunt limitate la zona amplasamentului. - Emisii de amoniac (gaz cu efect de seră): efecte globale. 1.9.4. Zgomot şi vibraţii 1.9.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii 1.9.4.1.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construire Sursele de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile specifice lucrărilor de construcţii: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB (A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Nivelul sonor depinde în mare măsură de următorii factori: - climatici - viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt; - absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”; - absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului; - topografia terenului; - vegetaţie.

Tip de poluare

Sursa de poluare

Poluare maximă permisă

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării In zona

obiectivului In zone de protecţie

In zone rezidenţiale, recreere, cu luarea in considerare a poluării

de fond

Fără măsuri de educere/ eliminare

Cu implemen-tarea măsurilor


zgomot

Activitatea utilajelor, circulaţia auto

STAS 10009/1988 65 dB (A)

85 – 117 dB (A)

<65 dB(A) <50 dB(A) <40 dB(A) pe timpul nopţii

Sunt surse cu acţiune limitată, în timpul zilei.


10 SC ZORDER BIG SA

1.9.4.1.2. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare Conform Ordinului MS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, pentru ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 capete şi complexuri avicole industriale este necesară o zonă de protecţie sanitară de 1.000m. Tinând seama de cele prezentate, corecţia nivelului de zgomot cu distanţa se va face pentru zona de locuinţe. Sursele de zgomot în perioada de funcţionare sunt asociate cu lotul de animale, adăpost, producţie şi manipulare hrană, administrare dejecţii. Sursele tipice de zgomot şi nivelurile de zgomot pentru ferma de păsări sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Sursa Durata Frecvenţa Activitate zi/noapte

Nivel de presiune al sunetului dB (A)

Echivalent continuu

(dB)

Nivele normale din adăposturi

continuu continuu Zi 65 -

Livrare hrană ȋn buncăre

Furnizare hrană la păsări 1h

2-3 ori/săptămȃnă

Zi Zi şi noapte

92 45

-

Prindere păsări (populare, depopulare hale)

10 - 12 h la finalul unui

ciclu Zi 57 – 60

Curăţare şi manipulare dejecţii

2 h zilnic Zi 70

Spălare 1- 3 zile o dată/an Zi 88

Ventilatoare adăposturi Continuu tot anul Zi/noapte 43 43

Circulaţie autovehicule 2 h zilnic Zi 65 - 75

Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizând indicaţiile manualului Larry W. Canter – „Environmental Impact Assessment”, editia a 2-a, capitolul „Prediction and Assesment of Impacts on the Noise Environment”, precum şi recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore - Lzsn(Lden), transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental. Lden = 10 lg 1/24 [td 10 Lday/10 + te 10(Levening + 5)/10 + tn 10(Lnight + 10)/10] unde: - te este cuprins între 2 şi 4 ore; - td timpul de funcţionare în perioada zile i (12 ore); - tn timpul de funcţionare în perioada nopţii (8 ore); - te + td + tn = 24 ore; - Lzi (Lday) este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de zi dintr -un an; - Lseara (Levening) = 61dB este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de seară dintr-un an; - Lnoapte (Lnight) = 50dB este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de noapte dintr-un an; Zgomotul este evaluat ţinând seama atât de zgomotul zi-noapte, cât şi de zgomotul echivalent (Leq). Valorile s-au estimat ţinȃnd seama de nivelul surselor principale de zgomot.


11 SC ZORDER BIG SA

Distanţele de la limita incintei pănă la receptorii sensibili sunt: 20 m faţă de zona de locuinţe. Variaţia nivelului de zgomot cu distanţa: Lc1 = Lc – 10 log (d2/d1), unde d1 = 1m; d2 – distanţa faţă de sursă. aplicȃnd relaţia de mai sus nivelul de zgomot scade cu 18 dB la 60m, cu 27 dB la 500m. Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizează relaţia:

Leq = 10 log 1/T 𝑇𝑖 (10)𝐿𝑖/10 Li – zgomotul echivalent pentru fiecare fază T – timpul total de la faza iniţială (aprox. 8000 ore/an)

Leq =10 log 1/8000 [8000 (10)43

10 + 3 𝑥 365 𝑥 (10)90

10 + 56 𝑥 6 𝑥 (10)60

10 + 6 𝑥 6 𝑥 (10)88

10 + 6 𝑥 10 𝑥(10)70

10 = 80dB – pentru nivelul ȋn timpul zilei Scăderea cu distanţa pȃnă la limita incintei este: 80 – 18 = 62dB

sub 62dB la limita incintei, ȋn orice punct ȋn timpul zilei;

sub 50dB, ȋn timpul serii şi nopţii, cȃnd activitatea se reduce (rămȃne zgomotul de fond). Cu aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculează L zsn

L zsn (L den) = 10 lg 1/24 [12.106,2 + 4 . 105,5 + 8 .106,0] = 60dB

1.9.5. Protecţia ȋmpotriva vibraţiilor Pentru atenuarea vibraţiilor, utilajele in mişcare sunt amplasate pe o fundaţie dimensionată ȋn funcţie de greutatea lor şi de viteza de rotaţie a organelor ȋn mişcare, şi, acolo unde este cazul sunt prevăzute sisteme de amortizare, conform cerinţelor furnizorului. Conformare la cerinţele BAT – Zgomot Nu există limite considerate BAT privind nivelul de zgomot la unităţile de creştere a găinilor. BAT recomandă utilizarea unor tehnici de control şi prevenire a poluării fonice. Unitatea se conformează cu următoarele cerinţe BAT: - adoptarea de tehnici preventive: achiziţionarea de echipamente silenţioase (sistemul de alimentare cu nutreţuri); - obiectivul se află ȋn zona destinată fermei zootehnice, conform PUG Comuna Smȃrdan aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local Smȃrdan nr. 9/1999; - societatea deţine Avizul DSP Galaţi, Avizul DSVSA şi Acordul vecinilor; In mod curent emisiile ȋn aer nu se măsoară. Excepţii fac situaţiile cȃnd apar plȃngeri din partea vecinilor (BREF ILF Secţiunea 2.14).


12 SC ZORDER BIG SA

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

În zona obiectivului

(la sursă)

In zone de protecţie aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri de reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea

poluării

In perioada de funcţionare

Zgomot

Funcţionarea utilajelor: ventilatoare, cărucioare de furajare, elevatoare pentru colectare ouă, transport dejecţii

18 ventilatoare,

9 cărucioare

9 elevatoare pentru colectare ouă,

trasport dejecţii

65 dB(A) la limita incintei, conform STAS 10009/1988, 50 dB(A) pentru receptori sensibili, cu 10dB mai puţin ȋn timpul nopţii

Lechiv are valori cuprinse ȋntre 50 - 55 dB(A)

Ventilatoarele halelor

funcţionează continuu; nivel zgomot 43dB, sistemele de alimentare

funcţionează intermitent, nivel de zgomot 45dB pentru furnizarea hranei la păsări şi

92dB pentru alimentare buncărelor

65dB

Obiectivul nu va

modifica indicatorul presiunii

acustice de fond a zonei de locuinţe

Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii

acustice de fond al zonei;

amplasamentul se află ȋn zona

destinată fermei

zootehnice (PUG, aprobat prin HCL nr.

9/1999);

Activităţile care implică utilizarea mijloacelor de transport, ȋncărcare-descărcare se vor desfăşura preponderent ȋn timpul zilei (7,00 – 19,00).

Popularea/ depopularea cu păsări

3 hale 57 - 60 dB(A)


6-10 ore/zi/hală, o dată/an

3 zile, nivel de zgomot:

57 - 60dB(A)

- - - Activitatea se desfăşoară ȋn timpul zilei.

Igienizarea halelor (numai ȋn perioada de vid sanitar) 21 zile/an

3 hale un depozit de ouă

88dB(A)


1-6 ore/zi pentru fiecare hală,

odată/an pentru halele de găini

ouătoare; 5-6 zile, nivel de zgomot:88

dB(A)

- - - Activitatea se desfăşoară ȋn timpul zilei.

Mijloace de transport materii prime, auxiliare şi produs finit

Trafic de cca 3 maşini de 15 t/zi

65 dB(A) la limita incintei, conform STAS 10009/1988, 50 dB(A) pentru receptori


65 - 75 dB(A) ȋn incintă

65dB

Obiectivul nu va

modifica indicatorul presiunii

acustice de

Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii

acustice de fond al zonei,

Activitatea se desfăşoară ȋn timpul zilei.


13 SC ZORDER BIG SA

Manipularea dejecţiilor

Zilnic

sensibili, cu 10dB mai puţin ȋn timpul nopţii

pȃnă la 300 ore/an, nivel de zgomot 70

dB(A)

fond a zonei de locuinţe

amplasamentul se află ȋn zona

destinată fermei

zootehnice (PUG, aprobat prin HCL nr.

9/1999);

Activitatea se desfăşoară ȋn timpul zilei.


14 SC ZORDER BIG SA

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Alternativele la proiect se referă la amplasament alternativ, alt moment de demarare a proiectului, alte soluţii tehnice şi tehnologice, măsuri de diminuare a impactului. Nu se pune problema unui amplasament alternativ; proiectul propune realizarea halelor pentru găini ouătoare pe un amplasament care are folosinţa actuală de curţi-construcţii (fermă zootehnică) conform Certificatului de urbanism nr. 52/02.08.2013 emis de Primăria Smȃrdan, judeţul Galaţi. Din punct de vedere al momentului demarării proiectului, considerăm că nu este important acest moment, depinde de managementul firmei. S-au luat ȋn calcul, 2 variante tehnologice care ar putea fi implementate. Analiza soluţiilor tehnologice presupune analiza cel puţin a următoarelor elemente: - caracteristicile adăpostului (halei) de păsări; - densitatea păsărilor; - sistemele de condiţionare a climatului: ventilaţie, răcire, ȋncălzire, controlul umidităţii; - sistemele de adăpare şi hrănire; - colectarea şi ambalarea ouălor; - evacuarea dejecţiilor; Prezentăm ȋn continuare tehnologiile analizate pentru implementare. Varianta 1. Tehnologia de creştere ȋn baterii Din punct de vedere funcţional, activitatea de producere a ouălelor se va desfăşura ȋn 3 hale . Halele vor fi dotate cu următoarele utilaje:

Pentru fiecare hală 3 linii de baterii pe 3 nivele, cu culoare de trecere ȋntre ele; Fiecare linie de baterii este prevăzută cu o bandă de evacuare a dejecţiilor; Fiecare nivel al bateriei este prevăzut cu o bandă pentru recoltarea ouălelor; O instalaţie de furajare compusă din jgheaburi laterale de furajare, alimentate printr-un sistem de distribuţie cu buncăr; O instalaţie de apă tip picurător, care asigură un front corespunzător de adăpare, conform tipului de baterie ales;

Asigurarea microclimatului optim se realizează printr-un sistem computerizat care comandă pornirea şi oprirea automată a ventilatoarelor şi a admisiilor de aer laterale, inclusiv ȋn condiţii de turaţie variabilă şi geometrie diferenţiată a paletelor, adaptată după viteza acestora:

Tip de ventilaţie folosită TUNEL100%); Capacitate exhaustare (mc/h/găină): 14 mc; Nr. ventilatoare: 6 buc., model EX50; Q = 46.000 mc/h poziţionate pe peretele din spatele halei. Ventilatoarele sunt prevăzute cu jaluzele exterioare, plasă antivrăbii;

Iluminatul se asigură prin lămpi electrice cu lumină fluorescentă, amplasate pe linii dispuse sub tavan, ȋntre liniile de baterii.

4 rȃnduri de becuri x 11 Watt; nr. total de becuri: 218 buc.; grup electrogen automatizat ca sursă suplimentară de energie, ȋn cazul unei pene de curent;


15 SC ZORDER BIG SA

Varianta 2. Tehnologia de creştere la sol a găinilor Prin aceasta tehnologie fiecare din cele două nivele ale unei hale, are o platformă suspendată, din plastic pe care stau găinile, sistem de furajare, iluminare şi adăpare şi un sistem de cuibare duble cu banda transportoare de ouă pe mijloc pentru fiecare nivel al cuibarului. Furajarea găinilor se face cu banda transportoare cu 4 sisteme circulare/hala cu 4 buncăraşe de preluare a furajului. Alimentarea se face din buncărul exterior prin transport spiromatic ȋn buncăraşele din hală, de la capătul sistemului de furajare. Sistemul de adăpare este de tip picurător, cu 4 linii/hală şi 300 picurători/linie. Liniile de adăpare sunt realizate din ţeavă de aluminiu situate pe suporţi din metal. Sistemul de iluminat este format din 2 linii situate deasupra platformei şi o linie situată deasupra cuibarului. Iluminatul fiecărei linii cu 10 lămpi fluorescente (ȋn total 30 lămpi/ nivel). Deasupra fiecărei linii de furajare şi adăpare sunt stinghii pentru dormitul păsărilor. Microclimatul şi funcţionarea instalaţiilor de furajare şi adapare sunt realizate computerizat, de un computer pe fiecare etaj. Se controlează şi reglează automat următorii parametrii: temperatura din halele de producţie; umiditatea; nivelul de iluminare al halelor Varianta creşterii la sol implică şi ȋnlocuirea sistemului de evacuare a dejecţiilor: se utilizează aşternutul uscat şi evacuarea periodică a dejecţiilor solide care pot fi valorificate direct ca ȋngrăşăminte pe terenuri agricole. Varianta propusă Analizȃnd cele două variante tehnologice, beneficiarul a optat pentru soluţia creşterii ȋn baterii. Alegerea sistemului de creştere ȋn baterii se justifică astfel: - Bateria oferă o suprafaţă de creştere de 768mp/cap găină. - Se realizează de patru ori mai multe ouă pe aceeaşi suprafaţă construită; - Se elimină din producţie ouăle murdare, datorită contactului cu aşternutul din cuibare sau aşternutul permanent. - Se realizează o producţie de ouă/găină echivalentă sau superioară creşterii pe aşternut, dar cu un consum specific de furaje mai bun, datorită risipei mai mici de furaje, activităţii fizice mai reduse a găinilor ȋn baterie. - Productivitatea muncii superioară. Din punct de vedere al eficienţei economice, varianta creşterii păsărilor ȋn cuşti este superioară: densitatea păsărilor este de 15 – 18 cap/mp*, ȋn timp ce la creşterea la sol densitatea maximă este de 9 păsări/mp. Soluţiile tehnice şi tehnologice propuse prin proiect sunt ȋn concordanţă cu prevederile BAT, document de referinţă asupra celor mai bune tehnici disponibile ȋn creşterea intensivă a păsărilor, soluţii implementate de titularul proiectului din considerente economice şi vizează bunăstarea păsărilor (găini ouătoare), protecţia factorilor de mediu (apă, aer, sol, subsol, aşezări umane). *)17.280 găini efectiv la terminarea ouatului: 942,5 mp = 18cap/mp


16 SC ZORDER BIG SA

1.11. Localizare geografică Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice) efectuate de Berneanu Dumitru PFA :

PUNCTE VECHI

Pct. X (m) Y (m) Z (m)

BORNA GARD 450664.524 728159.729 96.363

TEAVA FND 450539.068 728388.158 97.443

INVENTAR DE COORDONATE

Pct. X (m) Y (m) Pct. X (m) Y (m)

1 450663.417 728160.551 19 450451.875 728425.656

2 450665.461 728162.224 20 450445.646 728409.968

3 450712.697 728266.579 21 450436.373 728386.885

4 450733.065 728317.611 22 450435.885 728386.993

5 450753.038 728365.923 23 450433.482 728380.665

6 450750.589 728393.363 24 450460.134 728372.478

7 450683.791 728430.842 25 450474.725 728367.947

8 450591.110 728482.638 26 450519.987 728354.865

9 450578.164 728444.643 27 450537.376 728349.263

10 450554.000 728457.313 28 450545.279 728346.612

11 450552.953 728453.700 29 450524.161 728283.659

12 450532.532 728457.918 30 450516.831 728262.597

13 450523.939 728460.915 31 450508.888 728223.598

14 450496.367 728466.337 32 450532.120 728213.941

15 450473.449 728470.772 33 450573.360 728196.821

16 450469.392 728455.464 34 450644.729 728167.488

17 450456.204 728442.636 35 450660.842 728160.851

18 450454.709 728432.950

Conform ridicării topografice : Suprafaţa de teren măsurată: St = 58.098mp Suprafaţa de teren din acte: St = 60.026mp Suprafaţa construită măsurată: Sc = 10.434,63mp Suprafaţa construită din acte: Sc = 12.856.78mp Suprafaţa propusă pentru extindere S = 3 x 132,50 mp + 3 x 170,00mp = 397,50mp + 510mp = 907,50mp S = 907,50mp


17 SC ZORDER BIG SA

2. Proces tehnologic 2.1. Fluxul tehnologic ȋn ferma de creştere şi exploatare găini ouătoare In fermă se vor desfăşura următoarele activităţi: Hrănirea (aprovizionarea cu furaje; distribuţia furajelor ȋn buncărele exterioare halelor) ; Adăparea păsărilor; Asigurarea microclimatului; Colectarea ouălelor şi depozitarea producţiei de ouă; Colectarea şi evacuarea dejecţiilor din hale la platforma betonată acoperită; Curătarea halelor după fiecare serie de producţie (activitatea DDD: dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare); Etapele fluxului tehnologic ȋn ferma de găini ouătoare sunt: Popularea halelori cu găini (puicuţe ȋn vȃrstă de 16 săptămȃni rasa hibrid Hy Line Brown ); Aprovizionarea cu furaje, premixuri şi vitamine; Creşterea păsărilor (ȋngrijirea zilnică);

- supraveghere activitate de furajare; - hrănire/administrare reţetă de furajare; - adăpare; - supravegherea sistemului de colectare şi transport ouă; - supravegherea stării de sănătate a păsărilor; - administrare vitamine; - asiguare microclimat prin supravegherea sistemului de ventilaţie al halelor; - supraveghere evacuare dejecţii;

Depopularea halelor la vȃrsta de 77 săptămȃni; Transport păsări la abator; Pregătirea halelor pentru un nou ciclu de producţie (curăţare, dezinfecţie, verificare funcţionare instalaţii); In fermă tehnologia de creştere va fi aplicată astfel ȋncȃt să se realizeze maximul producţiei de ouă cu un consum minim de furaje; se va respecta principiul „totul plin - totul gol”. La populare halele sunt curate, uscate şi dezinfectate. Toate sistemele sunt ȋn stare de funcţionare. Puicuţele sunt aduse la vȃrsta de 16 săptămȃni, sunt descărcate la intrarea ȋn hale şi repartizate ȋn baterii. In fermă distribuirea hranei, adăparea, colectarea ouălelor, transportul ouălelor ȋn staţia de sortare este automatizat. Personalul angajat controlează starea de sănătate a păsărilor şi supraveghează instalaţiile de adăpare, furajare, colectare ouă, microclimat şi evacuarea dejecţiilor. Depopularea halei se face la 77 săptămȃni. După depopulare păsările sunt transportate la abator, unde vor fi valorificate pentru carne. Halele sunt pregătite pentru un nou ciclu de producţie (cură ţare, dezinfecţie, dezinsecţie, verificare funcţionare instalaţii). Găinile ouătoare sunt ȋntreţinute ȋn baterii aprobate de UE. Bateriile corespund normelor europene conform Directiva Consiliului 1997/74/CE, transpusă ȋn legislaţia naţională prin Ordinul ANSVSA nr. 136/2006 privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare; Directiva Consiliului nr. 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă, transpusă ȋn legislaţia naţională prin Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea normei sanitar veterinare privind protecţia animalelor de fermă. Bateriile sunt dimensionate după normele sanitar veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare; ȋn baterii sunt incluse toate elementele specifice pentru bunăstarea păsărilor: jgheab de furajare, linii de adăpare, benzi pentru colectare dejecţii, sistem de uscare dejecţii şi benzi pentru colectarea ouălelor. Bateriile se vor amplasa ȋn rȃnduri, pe toată lungimea halei, cu culoare de minim 900mm şi se vor alinia cu ajutorul picioarelor suport reglabile. La capetele fiecărui rȃnd se află coloanele de furajare, motoarele de antrenare pentru lanţul de furajare, şi ȋn spate, dispozitivele de antrenare pentru raclarea benzii de dejecţii.


18 SC ZORDER BIG SA

a

Descărcare/

încărcare găini

Adăposturi de creştere

Depozitare temporară cadavre

cadavrelor

Incărcare găini pentru

abatorizare

Depozitare hrană ȋn silozuri

Distribuţie hrană

Colectare

dejecţii

Stocare ape uzate în bazine betonate etanşe

vidanjabile

Depozitare

dejecţii

Sortare/ ambalare

ouă

Transport hrană contractant

Abator

Comercializare

Procesare externă

Răspȃndire pe teren agricol

Vidanjare periodică Transport la staţia de epurare

Schema generală a activităţilor în ferma de găini ouătoare


19 SC ZORDER BIG SA

2.1.1. Diagrama proceselor din fermă

INTRĂRI

(MATERII PRIME/ UTILITAŢI)

PROCES ŞI

PRODUS

REZULTATE (PRODUS/

DEŞEURI/EMISII)

- substanţe dezinfectante - apă pentru spălare - energie electrică

PREGATIREA HALEI

PENTRU POPULARE - ape uzate de spălare

- puicuţe - motorină

POPULAREA HALEI

- emisii de praf şi mirosuri - gaze din respiraţia şi metabolismul păsărilor - gaze de eşapament - dejecţii, cadavre

- energie electrică - furaj, calciu, minerale - apa adăpare - medicaţie

CREŞTEREA

GĂINILOR OUĂTOARE

- perioada de acomodare - perioada de ouat

- emisii de praf şi gaze din adăpost (NH3, N2O, CH4, NMVOC, CO2) - ouă pentru consum - ouă alterate - dejecţii - cadavre

-energie electrică - motorină

DEPOPULARE

- emisii de praf şi gaze din adăpost (NH3, N2O, CH4, NMVOC, CO2) - gaze de eşapament - găini pentru abator - cadavre

VIDUL SANITAR

- emisii de praf si gaze din adăpost (NH3, N2O, CH4, NMVOC, CO2) - dejecţii - apă uzată de spălare - piese metalice

- energie electrică - apă pentru spălare şi produse pentru DDD: (dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare) - piese metalice pentru întreţinere utilaje


20 SC ZORDER BIG SA

Diagrama proceselor ȋn staţia de sortare - ambalare ouă

2.1.2. Dotări Caracteristici tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect şi prezentarea tehnică a construcţiilor ȋn care urmează a fi amplasate, inclusiv utilităţi

Hale pentru găini ouătoare: 3 buc.; dimensiuni hală: L x l x h = 160,30m x 10,10m x 2,70m Structura constructivă a halelor existente: pentru halele de exploatare , structura bazată pe

pereţi de cărămidă şi acopeiş din tablă Lindab, structura din lemn. In fiecare hală, bateriile vor fi aranjate pe 3 rȃnduri x 3 nivele; 4 culoare cu lăţimea de

1,055m. Dimensiuni cuşcă: lungime: L = 762mm; adȃncime: 630mm; ȋnălţime ȋn faţă: 520mm; ȋnălţime ȋn spate: 455mm; Suprafaţa totală a cuştii: S = 4801cmp. Dimensiuni baterie cu 3 nivele: ȋnălţime totală: 2618mm; lăţime totală: 1600mm; ȋnălţimea totală a cuştii: 2200mm.

Sistemul de adăpost cuprinde: 450module/hală; 50 găini/cuşcă. Nr. găini/nivel: 7500.

Sistem de baterii pentru exploatarea găinilor ouătoare Baterie ZMEC 50 - Model 2013 Cuştile sunt confecţionate din metal galvanizat şi au pereţi despărţitori din polipropilenă

verde, conform reglementărilor UE. Pereţii din plastic fac mai confortabil habitatul păsărilor, produc mai puţin stres şi reduc rata mortalităţii. Pereţii sunt din plastic virgin, astfel ȋncȃt nu vor prezenta fisuri ȋn timpul exploatării. Podelele sunt triplu galvanizate, pentru a evita ruginirea şi curătarea lor şi a putea fi ȋntrebuinţate pe o perioadă ȋndelungată. Dimensiuni le ochiurilor: 30cm/45cm.

Podelele sunt confecţionate din sȃrmă, Dn 2mm. Tijele de susţinere a podelelor sunt arcuri de oţel galvanizat, astfel ca ȋn timp podeaua să reziste. Uşile sunt fabricate din oţel şi sunt acoperite cu plastic alb. Deschiderile (oţel galvanizat Z-275) necesare pentru accesul la hrană sunt prevăzute cu bare de protecţie, amplasate ȋn dreptul pieptului găinilor.

INTRARI (MATERII PRIME/

UTILITATI)

- ouă - energie electrică

SORTARE OUĂ

- ouă sortate pe categorii - ouă alterate

REZULTATE (PRODUS/

DESEURI/EMISII)

PROCES SI

PRODUS

- ouă sortate - ambalaje din plastic şi carton - energie electrică

- ouă pentru consum - gaze de eşapament

- cofraje ouă ambalate - oua ambalate la caserole - motorină

- ouă ambalate la cofraje din carton - folie plastic - energie electrică

INFOLIERE OUĂ

- cofraje oua ambalate - deşeuri ambalaj folie - ouă alterate

- ouă ambalate la caserole şi cofraje - deşeuri de ambalaje - ouă alterate

AMBALARE OUĂ

LIVRARE


21 SC ZORDER BIG SA

Suporţii şi ghidajele pentru benzile de evacuare a dejecţiilor, ghidajele pentru buncărele de alimentare, precum şi componentele metalice sunt confecţionate din oţel galvanizat Galvanir Z-275. Ansamblu este revăzut cu picioare de susţinere galvanizate, amplasate la o distanţă de 76cm unul faţă de celălalt.

Bateriile vor fi utilate conform normelor europene cu cuibar, stinghii, zona de spălare, covoraş cuibar, covoraş spălare, zone abrazive pentru tocirea şi ascuţirea ghearelor. Fiecare rȃnd de baterie va fi dotat cu pastor electric (total 3 pastori electrici). Bateriile vor fi prevăzute cu un cărucior cu platformă pentru verificarea bateriilor, accesul operatorilor la nivelele de baterii superioare.

Colectarea automată a ouălelor Benzile pentru transportul ouălelor au o lăţime de 9.5cm şi sunt confecţionate dintr-un

amestec de nylon şi polipropilenă. Benzile sunt acţionate de computer la o perioadă de timp pentru a se evita aglomerarea de ouă din zona cuibarelor. Pe fiecare nivel şi rȃnd de baterie va fi o astfel de bandă colectoare.

Sistemul de colectare a ouălelor va fi format din 3 elevatoare, acţionate de 3 motoare; elevatoarele vor fi prevăzute cu sistem egg-saver electronic (mişcarea benzilor pentru transportul ouălelor din dreptul zonelor de cuibare) pentru a evita acumularea ouălelor. Conveiorul final de transport al ouălelor (l = 60cm) va avea o capacitate de transport pentru 60.000 ouă/h.

Fiecare rȃnd de baterie va fi dotat cu un pastor electric/hală pentru protecţia ouălelor Ouăle sunt transportate la staţia de sortare. Lungimea totală a benzii transportoare pentru

colectarea ouălelor: 20m. In hală, sub banda transportoare va fi montată o bandă din polipropilenă, model PPX-L262 prin intermediul căreia se recuperează praful, ouăle neformate, care trec de elevatoare, astfel ȋncȃt pardoseala să rămȃnă curată.

Specificaţie UM Conform proiect

Ȋncărcătură cuşcă cap 50

Suprafaţa asigurată/găină cmp 768

Nr. de păsări/linia de baterii cu 3 nivele cap 150 cuşti x 50 cap = 7.500

Nr de păsări/hală cap 22.500

Pierderi prin mortalitate % 2

Nr. de module buc. 450

Nr. de păsări la terminarea ouatului cap 22.050

Efectiv mediu de găini cap 22.275

Indice utilizare găini % 98

Utilizare hală: perioadă de acomodare săptămȃni 4

- Perioada de producţie săptămȃni 70

- Perioada de vid sanitar săptămȃni 3

Total săptămȃni 77

Indice utilizare/an % 80

Indice total de utilizare anual (80 x 98) % 78,4

Efectiv mediu ȋn producţie cap 17.280

Producţie medie anuală de ouă/găină buc. 300

Producţie anuală de ouă/hală mii buc. 5.346

Producţie medie anuală/fermă mii buc. 15.552

Producţie anuală de ouă/efectiv mediu de găini mii buc. 20.250

Sistemul de adăpare Conducta de apă (Superflow 3600). Fiecare nivel de baterie va fi prevăzut cu linie de apă, cu

adăpători şi cupiţă. Pe fiecare modul, mai puţin zona de cuibar şi zona de spălare, vor fi 3 adăpători. Sistemul de adăpare va fi prevăzut cu filtru de apă, regulator de presiune, contor apă. Echipamentul pentru alimentare cu apă include: unitate de dozare medicament + vas barbotor medicament; computer sistem alarmare/furnizare apă: detectori pentru rȃnduri şi nivele.


22 SC ZORDER BIG SA

Sistemul de furajare Sistemul de furajare va fi format din 3 cărucioare necesare pentru amestecul şi distribuţia

hranei, poziţionate la ultimul nivel de baterie, deasupra bateriei. Fiecare rȃnd va avea un cărucior de furajare. Cărucioarele se deplasează pe toată lungimea halei la anumite intervale de timp pentru a alimenta cu furaj jgheabul de furajare sau pentru a ȋmprospăta furajul din gheab. Fiecare cărucior de furajare va avea 2 ventilatoare pe fiecare parte pentru curăţarea ouălelor prin suflare.

Depozitarea furajului se va face ȋn silozul aferent fiecărei hale, V = 15.600kg. Silozul va fi din metal galvanizat, prevăzut cu ţeavă de ȋncărcare pneumatică, capac pentru ȋncărcarea mecanică, scară de vizitare. Incărcarea coloanelor de furajare ale bateriilor se face direct de la siloz, cu ajutorul unei spire metalice. Silozul va fi prevăzut cu sistem de cȃntărire electronică şi computer. Transferul furajului de la siloz la coloanele de furajare se va realiza prin intermediul a 17m de spiră, cu Dn 90mm, acţionată de un motor electric de 0,75KW, prevăzut cu senzor de plin.

Sistemul de evacuare a dejecţiilor Sistemul de evacuare a dejecţiilor este format din 3 unităţi de evacuare acţionate de 3

motoare. Pe fiecare nivel şi rȃnd de baterie va fi prevăzută o bandă pentru evacuarea dejecţiilor de sub cuşti (model PPX-L-262). In afara acestui sistem de evacuare, va fi prevăzut un conveior cu bandă cu lăţimea de 600mm, o capacitate de ȋncărcare de 100kg/m, viteza de 54m/min şi o pantă maximă de 45% faţă de orizontală. Lungimea benzii transportoare ce preia dejecţia de pe baterii este de 10m, iar a benzii transportoare ce transportă dejecţia la platforma/remorca este de 10m, cu ȋnălţime a capătului acesteia de 4. In exteriorul halei, conveioarele sunt confecţionate din metal galvanizat.

Uscarea dejecţiilor se face prin ventilarea forţată de pe banda colectoare prin reţeaua de tubulaturi speciale. Dejecţia colectată la capăt de hală are umiditatea de 30 - 40%; de la capătul halei, dejecţiile sunt transportate cu mijloace de transport auto, la platforma de stocare dejecţii.

Platforma de dejecţii va fi betonată, acoperită: - dimensiuni platformă : Lxlxh = 72,26mx10,88mx2m (V = 1572,3mc); - fracţia lichidă din dejecţii va fi colectată ȋntr-un bazin betonat vidanjabil, cu V = 32mc.

Microclimat Microclimatul optim se va realiza printr-un sistem computerizat care comandă pornirea şi

oprirea automată a ventilatoarelor şi a admisiilor de aer laterale, inclusiv ȋn condiţii de turaţie variabilă şi geometrie diferenţiată a paletelor, adaptată după viteza acestora: Tip de ventilaţie folosită TUNEL (100%); Capacitate exhaustare (mc/h/găină): 14 mc; Nr. ventilatoare: 6 buc., model EX50; Q = 46.000 mc/h poziţionate pe peretele din spatele halei; admisie aer clapeţi de admisie : 38 clapeţi (1000 X 40) acţionaţi de 2 motoare, prevăzut cu generator de impulsuri pentru deschiderea/ ȋnchiderea proporţională a clapeţilor, panou de comandă pentru clapeţi de admisie cu o baterie de 24V pentru acţionarea clapeţilor ȋn cazul penelor de curent. Clapeţii de admisie sun t prevăzute cu jaluzele exterioare, plasă antivrăbii şi trapă alumină.

Sistemul de răcire va fi format din 32 m liniari de sistem de răcire cu panouri tip fagure; ȋnălţime fagure 1200mm, grosime fagure 10cm. Sistemul de răcire este format din panoui, structură metalică galvanizată, pompe apă, bazine de apă de 500 l fiecare, motoare electrice, senzori de plin -gol. Sistemul de răcire se va monta pe pereţii laterali ai halei şi pe peretele frontal. Pentru a evita deteriorarea, ȋn perioada ȋn care nu va fi uti lizat, va fi acoperit cu prelată.

Computerul Sirius monitorizează microclimatul: 2 senzori de temperatura, un senzor de umiditate, un termostat.

Iluminatul se asigură prin lămpi electrice cu lumină fluorescentă, amplasate pe linii dispuse sub tavan, ȋntre liniile de baterii: 4 rȃnduri de becuri x 11 Watt; nr. total de becuri: 218 buc.; sistem de reglaj al intensităţii luminoase 50-100%.

Grup electrogen automatizat ca sursă suplimentară de energie ȋn cazul penelor de curent.


23 SC ZORDER BIG SA

Filtru sanitar - filtru sanitar + birou administrativ, vestiare, grupuri sanitare cu suprafaţa construită S c = 170mp; ȋncălzirea apei şi a vestiarelor va fi realizată cu un boiler electric; - filtru de dezinfecţie a vehiculelor;

Instalaţii de canalizare Din halele de creştere şi exploatare găini şi clădirea administrativă, se vor colecta următoarele categorii de ape uzate: ape uzate menajere (de la grupurile sanitare aferente filtrului sanitar); ape uzate tehnologice; ape pluviale. Debitul de ape uzate menajere:

- Q max zi = 1,2mc/zi;

- Q max orar = 0,05mc/h

Reţeaua de canalizare interioară va fi construită astfel ȋncȃt să permită evacuarea apelor uzate menajere ȋntr-un bazin betonat vidanjabil. Preluarea apelor uzate la interior se va face astfel: - apele uzate menajere de la filtru sanitar, prin sifoane de pardoseală, coloane şi conducte din polipropilenă; - apele pluviale de pe acoperiş prin colectoare şi burlane exterioare; Instalaţia interioară de canalizare colectează ape uzate menajere şi se va executa din tubulatură şi piese speciale de polipropilenă ȋmbinată cu mufe şi cauciuc tip PP. Coloanele şi colectoarele principale de canalizare vor fi prevăzute cu: - piese de curăţire; - piese pentru preluarea dilatărilor; - puncte fixe, puncte glisante, executate conform tehnologiei furnzorului; - căciuli de ventilaţie montate pe lungimea coloanei peste şarpanta acoperişului; Elementele de susţinere a coloanelor de canalizare şi a colectoarelor vor fi cele indicate de furnizorul tubulaturii. Coloanelor de scurgere li se va asigura aerisirea naturală prin prelungirea pȃnă deasupra acoperişulu cu coloana de ventilaţie executată din tuburi de polipropilenă şi terminată cu piesa de capăt coloană de ventilaţie.

Evacuare ape meteorice Apele pluviale sunt evacuate la teren prin burlanele de la exteriorul construcţiilor de unde

sunt preluate şi duse ȋn canalul de la limita proprietăţii.

Reţelele exterioare de canalizare

Reţelele exterioare de canalizare vor fi ȋn sistem divizor preluȃnd apele uzate menajere şi tehnologice separat. Astfel, apele preluate de la halele de creştere sunt evacuate ȋn bazinul vidanjabil printr-o reţea de tuburi din PVC, de unde apa va fi preluată şi ȋmprăştiată pe cȃmp, conform codului de bune practici agricole.

Apele uzate menajere de la clădirea anexă şi cele tehnologice vor fi transportate la bazinul vidanjabil de unde vor fi vidanjate şi transportate la staţia de epurare a comunei Smȃrdan.

Sistemul de supraveghere video

Se vor achiziţiona camere video, wireless, interfon, alarmă, reţele şi software.


24 SC ZORDER BIG SA

Descrierea construcţiilor Construcţile C9-C13, C10-C14 şi C11-C15 ce urmează a se extinde şi reamenaja ca hale pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare au regimul de ȋnălţime parter. Extinderile proiectate C18, C19, C20 vor avea funcţiunea de hale pentru creşterea găinilor ouătoare. Extinderile proiectate C21, C22, C23 vor avea regimul de ȋnălţime parter cu următoarele funcţiuni : 4 vestiare; 2 duşuri; grup sanitar femei; grup sanitar barbaţi; hol; birou; depozit; cameră marcare şi ambalare ouă. Soluţia constructivă Structura de rezistenţă a construcţiilor existente C9-C13, C10-C14 şi C11-C15 se compune din: fundaţii b.a., pereţi din zidărie de 25cm grosime cu centuri şi stȃlpişori din b.a., şarpantă din lemn şi ȋnvelitoare din azbociment. Se propune extinderea construcţiilor C9-C13, C10-C14, C11-C15 prin construirea unor spaţii cu aceleaşi caracteristici structurale, cu rosturi de tasare, fără a afecta siguranţa clădirilor existente. Structura de rezistenţă a extinderilor proiectate C18, C19, C20 şi C21, C22, C23 se va compune din cadre de beton armat (centuri, stȃlpi, grinzi, rigle). Planşeul extinderilor C21, C22, C23 va fi din lemn. Zidăria exterioară pentru extinderi va fi din b.c.a. Compartimentările interioare pentru extinderile C21, C22, C23 se vor realiza din gips carton. Sarpanta extinderilor C21, C22, C23 va fi din lemn şi ȋnvelitoarea din tablă cutată. Pentru extinderile C18, C19, C20 şarpanta va fi metalică, alcătuită din pane metalice contravȃntuite ce descarcă pe ferme metalice cu ȋnvelitoare din tablă cutată. După extindere se vor reface şarpantele şi ȋnvelitorile construcţiilor existente C9-C13, C10-C14, C11-C15. Invelitoarea construcţiilor va fi prevăzută cu sisteme ȋmpotriva căderii zăpezii (parazăpezi). Fundaţiile extinderilor C18, C19, C20 vor fi izolate din beton armat de tip talpă şi cuzinet. Fundaţiile extinderilor C21, C22, C23 vor fi din beton armat, cu talpă şi elevaţii. Noile tronsoane vor fi separate de construcţiile existente cu un rost de tasare şi de protecţie seismică, rost ce se va realiza pe ȋntreaga ȋnălţime, inclusiv pe ȋnălţimea fundaţiilor şi a şarpantei. Finisaje exterioare: zugrăveli lavabile - culoare albă: Bilanţ teritorial Bilanţ teritorial existent: S total din acte = 60.026mp; S construită din acte= 12.856,78mp Procent de ocupare a terenului: POT existent = 21,41% Coeficient de utilizare a terenului: CUT existent = 0,21 Conform Memoriului tehnic general elaborat de SC SUPERCON SRL, regimul de ȋnălţime şi suprafaţa ocupată la sol de construcţiile existente este prezentată ȋn tabelul de mai jos:


25 SC ZORDER BIG SA


26 SC ZORDER BIG SA

Bilanţ teritorial propus: S construită extinderi C18, C19, C20 = 3 x 170,00 mp = 510,00mp S construită extinderi C21, C22, C23 = 3 x 132,50 mp = 397,50mp S construită propusă = 510,00 mp + 397,50mp = 907,50 mp S construită totală = 12.856,78mp + 907,5mp = 13.764,28mp Procent de ocupare a terenului: POT propus = 22,93% Coeficient de utilizare a terenului: CUT propus = 0,22

Utilizarea terenului Suprafaţa (m

2)

Existent Propus

Suprafaţa construită 12.856,78 13.764,28

Căi de acces, alei 20.065,5 19.158,00

Parcări 290,00 290,00

Spaţii verzi 26.813,72 26.813,72

Total 60.026,00 m2 60.026,00 m

2

Regim de ȋnălţime: P şi P+M.

Valoarea estimativă a lucrărilor Valoarea estimativa a lucrarilor este de 475.000 lei.

Rezistenta la foc Construcţiile proiectate vor avea gradul ll de rezistenţă la foc. Nu se vor depozita substanţe poluante, explozive sau inflamabile. Vor fi respectate toate normele PSI şi NTSM ȋn vigoare. Categoria de importanţă Categoria de importanţă a construcţiilor va fi “C".


27 SC ZORDER BIG SA

Compararea cu prevederile documentului de referinţă Tehnici BAT privind adăpostirea şi furajarea păsărilor cuprinse

ȋn documentele de referinţă Tehnici de adăpostire şi furajare a păsărilror prevăzute ȋn

proiect Adăpostirea păsărilor conform recomandărilor docuemntului de referinţă Sistemul de adăpostire prevăzut ȋn proiect

Găinile ouătoare sunt crescute ȋn continuare ȋn cuşti. Reducerea emisiilor de amoniac este realizată prin e liminarea constantă a gunoiului. Gunoiul uscat reduce emisiile prin inhibarea reacţiilor chimice. Cu cȃt uscarea este mai mică cu atȃt mai mică va fi emisia de amoniac. Combinaţia ȋntre eliminarea constantă şi uscarea forţată a gunoiului oferă o reducere mai mare a emisiilor de amoniac din adăpost şi de asemenea de miros din hală. Conform BREF ILF Sectiunea 5.3.2.1, pentru sistemul de creştere a păsărilor ȋn baterii, BAT este: · Cuştile amplasate vertical cu bandă pentru colectarea dejecţiilor cu uscare ȋmbunătăţită forţată cu aer, dejecţiile fiind ȋndepărtate de la adapost cel puţin o dată pe săptămȃnă către un depozit acoperit (sistem descris ȋn BREF ILF Secţiunea 4.5.1.5.3.) ; · Reducerea consumului de energie (Secţiunea 5.3.4 din BREF ILF) prin izolarea termică a halelor, optimizarea sistemului de ventilaţie şi folosirea becurilor economice pentru iluminare;

Uscarea forţată a dejecţiilor conduce la o reducere cu 70 - 88 % a emisiilor de amoniac (BREF ILF, tabel 4.17)

Bateriile sunt dimensionate după normele sanitar veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare: jgheab de furajare, linii de adăpare, benzi colectare dejecţii, sistem de uscare dejecţii şi benzi pentru colectare ouă. Sistemul de baterii pentru exploatarea găinilor ouătoare: 3 rȃnduri cu 3 nivele. Bateriile se vor amplasa pe rȃnduri, pe lungimea halei, cu culoar de 1,055m ȋntre ele; la capetele fiecărui rȃnd se află coloanele de furajare, motoarele de antrenare pentru lanţul de furajare şi ȋn spate dispozitivul de antrenare a benzii de de dejecţii. Suprafaţa de creştere/găină: 768cmp > 750cmp. Uscarea se face prin ventilarea forţată a dejecţiilor de pe banda colectoare, printr-o reţea de tuburi speciale. Dejecţia colectată la capătul halei are umiditatea de 30 - 40%; astfel emisiile de amoniac sunt reduse la minim, iar mirosul neplăcut este eliminat. De la capătul halei dejecţiile sunt evacuate ȋn remorca de dejecţii şi transportate la platforma de stocare dejecţii. Sistemul de adăpostire propus prin proiect respectă recomandările BAT.

Cuşti Cuşti propuse prin proiect

Directiva UE a stabilit condiţii minime pentru găinile ouătoare: fiecare cuşcă trebuie să fie echipată cu stinghii, cuibar şi o baie de nisip [121, EC, 2001]. Păsările sunt ţinute ȋn grup de cȃte 40 sau mai mult [179, Netherlands, 2001]. Comparativ cu cuştile folosite ȋn mod obişnuit, acestea oferă mai mult spaţiu şi sunt echipate cu articole care stimulează comportamentul specific al păsărilor.

Prin proiect se propun cuşti cu sistem de scurtare a ghearelor şi cu baie de nisip pentru scăldat, stinghii pentru căţărat şi dispozitive de pilire a ghearelor. Nr. găini ȋn cuşcă: 50. Nr. module: 450. Nr. locuri/nivel: 7500. Suprafaţa aferentă fiecărei păsări este de 768cmp şi este mai mare decȃt 750cmp, conform cerinţelor UE.

Controlul climatului Controlul climatului propus prin proiect

Factorii importanţi pentru climat sunt: temperatura aerului; compoziţia şi viteza aerului; intensitatea luminii; concentraţia de praf; izolaţia clădirii;

Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare. Admisia aerului proaspăt se face datorită depresiunii create. Clapetele de admisie prevăzute cu un sistem individual de direcţionare a aerului sunt acţionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare. Acelaşi calculator asigură ventilaţia şi sistemul de umidificare a aerului cu ajutorul unor senzori. Sistemul de răcire este format din panouri de răcire tip fagure (L x l x h = 32m x 10cm x 1200mm), structură metalică galvanizată, pompe de apă, bazin apă de 500 l fiecare, motoare electrice, senzori de plin/gol.


28 SC ZORDER BIG SA

Sistemul de răcire se va monta ȋn exteriorul halei, pe pereţii laterali şi pe peretele frontal. Elementele de ventilaţie se amplasează ȋn pereţii halei.

Controlul temperaturii Controlul temperaturii

Tehnici de menţinere sub control a temperaturii ȋn hale: izolarea pereţilor; răcire prin sistem fagure. Pentru găinile ouătoare nu este necesară ȋncălzirea halei cȃnd densitatea păsărilor este mare.

Proiectul propune izolarea pereţilor şi tavanului halei. Pentru găinile ouătoare nu este necesară ȋncălzirea halei cȃnd densitatea păsărilor este mare.

Ventilaţia Ventilaţia prevăzută prin proiect

Ventilaţia este importantă pentru sănătatea păsărilor şi de aceea poate influenţa producţia. Pentru găinile ouătoare ţinute ȋn baterii de cuşti nivelul de ventilaţie trebuie să fie de 5 – 12 mc/pasăre/h vara (funcţie de climatul zonei) şi de 0,5 – 0,6 mc/pasăre/h iarna.[124, Germany, 2001]

Proiectul prevede asigurarea microclimatului optim printr-un sistem computerizat care comadă pornirea şi oprirea automată a ventilatoarelor şi a admisiilor de aer laterale, inclusiv ȋn condiţii de turaţie variabilă şi geometrie diferenţiată a paletelor, adaptată după viteza acestora. Capacitate exhaustare: 14mc/găină/h > 12mc/găină/h. Microclimat: admisii de aer proaspăt; ventilatoare exhaustare aer viciat; comandă şi supraveghere cu calculator a parametrilor; sistem de alarmă;

Iluminat Iluminat prevăzut prin proiect

Iluminatul ȋn halele de păsări poate fin artificial sau natural. Activitatea de ouat poate fi influenţată de folosirea luminii artificiale. Se aplică diferite scheme de iluminare, cu alternări ale perioadelor de lumină şi ȋntuneric.

Se va folosi un sistem de iluminat artificial, prevăzut cu becuri economice, un sistem de ridicare ȋn tavan a sistemului de iluminat şi un mecanism de reglare a intensităţii luminoase. Se vor monta 4 rȃnduri de becuri de 11 watt, roşii şi albe, cu dispunerea a fiecare 3m. Nr. total de becuri: 218 buc. sistem de reglaj a intensităţii luminoase: 50 – 100%.

Tehnici pentru utilizarea eficientă a apei Tehnici pentru utilizarea eficientă a apei prevăzute prin proiect

Apa de băut Reducerea consumului de apă de băut nu este considerată o măsură practică. Este obligatoriu să se asigure accesul permanent la apa pentru păsări. Consumul mediu pentru apă de băut (BREF ILF Secţiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11): 83 – 120 l/pasăre/an pentru găini ouătoare. Curăţare şi igienizare Curăţirea cu apă sub presiune după ciclul de producţie (BREF ILF Secţiunea 5.2.3). Păstrarea unui echilibru ȋntre consumul de apă şi menţinerea curăţeniei. (BREF ILF Secţiunea 5.2.3). Consumul mediu de apă pentru curăţenie: 0,01 m

3/ m

2 (BREF ILF Secţiunea 3.2.2.1.2; tabel

3.12). Monitorizarea consumului de apă

Ȋnregistrarea consumului de apă prin folosirea contoarelor de apă ;

Apa de băut Instalaţia de adăpare din interiorul fiecărei hale conţine lin ii de adăpare pe fiecare nivel, fiecare pasăre avȃnd acces la 2 picurători, respectiv minim un adăpător la fiecare 10 găini. Instalaţia va fi dotată cu debitmetru electronic şi sistem de dozare a medicamentelor. Consumul mediu este de 107,4 l/pasăre/an. Curăţarea şi igienizare Halele se spală cu maşina sub presiune folosind apa la temperatura naturală şi dezinfectanţi. Se urmăreşte realizarea celei mai mici cantităţi de apă care să asigure curăţenia. Consumul specific de apă de spălare este de 0,005 m

3/ m

2.

Monitorizarea consumului de apă. Inregistrarea consumului de apă prin folosirea apometrelor; evidenţa consumului de apă; calibrarea regulată


29 SC ZORDER BIG SA

Evidenţe privind consumul de apă. (BREF ILF Secţiunea 5.2.3).

Detectarea şi remedierea scurgerilor (BREF ILF Secţiunea 5.2.3).

a instalaţiilor pentru apa de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere. Scurgerile se detectează prin control vizual; eventualele defecţiuni se vor remedia cȃt mai repede posibil.

Energia Energia conform proiectului

Reducerea energiei prin: izolarea clădirilor ȋn regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatură optimă vara şi iarna; inspecţia permanentă şi curăţarea sistemului de ventilare; aplicarea iluminării cu consum redus.

Reducerea consumului energetic se realizează prin: izolarea clădirilor ȋn regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatură optimă vara şi iarna; inspecţia permanentă şi curăţarea sistemului de ventilare; aplicarea iluminării cu consum redus.

Depozitarea dejecţiilor Depozitarea dejecţiilor propusă prin proiect

BAT ȋnseamnă instalaţie de stocare cu capacitate eficientă pentru perioadele cȃnd dejecţiile nu se pot aplica pe teren. Dejecţiile de pasăre vor fi depozitate ȋntr-o unitate cu podea impermeabilizată şi cu ventilaţie suficientă. Pentru a preveni ȋmprăştierea materialului sau a apei de ploaie, depozitul poate fi echipat cu pereţi laterali. Platforma este conectată la un rezervor pentru a stoca separat fracţia lichidă.

Dejecţiile de pasăre se vor depozita pe o platformă cu podea impermeabilizată, acoperită; fracţia lichidă va fi colectată ȋntr-un bazin betonat vidanjabil (V = 32mc). Suprafaţa platformei: 786,15mp; Volum dejecţii: 1572,3mc. Capacitatea platformei de stocare dejecţii va asigura depozitarea dejecţiilor ȋn perioada cȃnd acestea nu pot fi ȋmprăştiate pe cȃmp. Suprafaţa platformei este acoperitoare pentru 20 luni.

Hrănirea păsărilor Hrănirea păsărilor propusă prin proiect

Calitatea hranei administrată păsărilor determină calitatea produselor. Hrana poate fi preparată ȋn fermă sau poate fi adusă de la unităţi situate ȋn afara perimetrului fermei, este depozitată ȋn silozuri adiacente halelor de creştere a păsărilor. Compoziţia hranei: cereale, seminţe, boabe de soia şi legume, bulbi tuberculi şi rădăcini, produse de origine animală (făină de peşte, făină de carne sau de oase, produse lactate). In alimentaţia păsărilor pot fi introduse elemente care adăugate ȋn cantităţi mici pot avea efecte pozitive asupra creşterii ȋn greutate. Antibioticele pot avea efecte ȋn combaterea bolilor florei intestinale. Vitaminele sporesc calitatea cărnii, ȋmbunătăţesc posibilităţile de prelucrare a hranei (prin fabricarea hranei sub formă de granule), influenţează conţinutul de proteine al hranei. [găinile au nevoie de calciu pentru a forma coaja ouălelor. Fosforul este important pentru fixarea calciului ȋn oase. Alte minerale: Na, K, Cl, f, Fe, Cu, Mn, Se, Zn) pot fi controlate la administrarea hranei. Pot fi administraţi aminoacizi, iar vitaminele sunt livrate ȋn amestec cu diferite minerale. Hrana administrată diferă ȋn funcţie de vȃrsta acestora şi de specie.

Pentru hrănirea păsărilor se va utiliza un furaj ale cărui componente principale sunt: porumbul, şrotul de soia, grăsimea, făina proteică, premix (minerale, vitamine). Cantitatea de hrană administrată păsărilor, ponderea diferitelor componente ȋn furajul administrat sunt corelate cu vȃrsta păsărilor. Furajul este depozitat ȋn silozuri metalice. Acestea sunt amplasate ȋn afara adăposturilor. Sunt montate pe un postament metalic şi pozate pe o platformă din beton, care comunică cu calea de acces auto ȋn incintă. Capacitatea de depozitare este de 15,6 t/siloz. Nr. de silozuri/hală: 1 buc. Nr total silozuri: 3 buc. Nutreţurile combinate se achiziţionează direct de la producăto r. Transferul furajului din siloz la coloanele de furajare se realizează prin intermediul unui extractor cu spiră acţionat de un motor electric de 0,75kw. Distribuirea se face prin administrarea egală a furajelor pe toată lungimea jgheabului de furajare.


30 SC ZORDER BIG SA

Faza Conţinut de

proteine crude (%)

Coţinut de fosfor total

(%) Observaţii

18-40 săptămȃni

15,5 – 16,5 0,45 - 0,55 Cu balanţa adecvată şi supliment optim de aminoacizi digestibili. Cu utilizarea adecvată a fosforului digestibil, adăugȃnd fosfaţi anorganici sau phytaza.

> 40 săptămȃni

14,5 – 15,5 0,41 – 0,51

BREF ILF Secţiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 şi Secţiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Conform BREF ILF Secţiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, cantitatea de furaj/ loc/ an pentru găini ouătoare ȋn perioada de producţie este de: 34-47 kg;

Faza Conţinut de

proteine crude (%)

Coţinut de fosfor total (%)

Observaţii

18-40 săptămȃni

14,0 – 17,5 Lipsă date

Cu balanţa adecvată şi supliment optim de aminoacizi digestibili. Cu utilizarea adecvată a fosforului digestibil, adăugȃnd fosfaţi anorganici sau phytaza.

> 40 săptămȃni 14,0 – 17,0 Lipsă date

Valorile conţinutului de proteine şi fosfor şi consumul de furaj sunt apropiate de cele prevăzute ȋn documentul de referinţă. Consum mediu de furaj: 2.710 t/an : 67.500 locuri = 40 kg furaj/loc/an.

Cele mai multe sisteme de hrănire sunt: - transportor cu lanţ; - sisteme de hrănire cu ax melcat; - sisteme de hrănire cu tăvi; - sisteme de hrănire cu buncăre mobile;

Hrănirea păsărilor se face cu un sistem de transport mecanic al furajelor, alecărui componente sunt: - transportator melcat, care preia furajele din buncăru l de stocare; - instalaţia de dozare a furajelor pe liniile de hrănire a păsărilor; - sistem de control/automatizare a liniilor de hrănire a păsărilor; Cu excepţia liniilor de hrănire, care au o suprafaţă liberă care permite accesul păsărilor la furaje, toate celelalte operaţii de transport a furajelor (inclusiv descărcarea din autobene ȋn buncărele de stocare) se vor face prin conducte ȋnchise care nu permit pierderi de furaj.

Managementul apelor uzate Managementul apelor uzate propus prin proiect

Apele uzate (ape de spălare, ape uzate menajere şi ape pluviale care au fost contaminate cu dejecţii, pot fi amestecate cu dejecţiile lichide sau semisolide şi gospodărite ȋn acelaşi fel. (BREF ILF Secţiunea 4.12.1) Apa uzată menajeră poate fi evacuată fie prin sistemul local de canalizare sau colectată şi transportată pe alte căi sau tratată prin instalaţiile de tratare conectate la canalizarea amplasamentului) urmate de evacuarea directă ȋn apele de suprafaţă (BREF ILF Secţiunea 4.12.1)

Colectare separată ȋn system divizor a apelor uzate menajere şi apelor uzate tehnologice ȋn bazine betonate vidanjabile. După vidanjare apele uzate sunt tratate ȋn staţia de epurare a comunei Smȃrdan. Primăria comunei Smȃrdan a solicitat şi obţinut Autorizaţia de mediu nr. 16/21.01.2011 pentru tratarea şi epurarea apelor uzate.

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adăposturile pentru păsări Tehnici pentru reducerea emisiilor din adăposturile pentru păsări

prevăzute prin proiect

Măsuri de reducere a emisiilor ȋn aer din adăpostul pentru păsări: reducerea cantităţii de excremente; schimbarea compoziţiei; ȋndepărtarea din adăpost; depozitarea ȋn altă parte; aplicarea imediată ȋn cȃmp. Reducerea de emisie de amoniac prin uscare previne evacuarea azotului din excremente şi astfel, se menţine concentraţia de azot ȋn excremente. In consecinţă este disponibil

Măsuri de reducere a emisiilor ȋn aer din adăpostul pentru păsări: - uscarea dejecţiilor pe banda de transport; - aplicarea reţetei de hrănire care permite reducerea emisiei de amoniac;


31 SC ZORDER BIG SA

mai mult azot ȋn excremente şi prin acesta mai mult azot aplicat pe cȃmp şi azot potenţial a fi emis ȋn timpul ȋmprăştierii pe cȃmp.

Managementul dejecţiilor Managementul dejecţiilor

Depozitele pentru dejecţii trebuie să aiba o capacitate suficientă pȃnă cȃnd pot fi aplicate pe teren. Dejecţiile uscate trebuie stocate ȋn şoproane cu podea impermeabilă şi ventilare suficientă. (BREF ILF Secţiunea 5.3.5). Conţinutul de substanţă uscată: 60 - 70% pentru sistemul de uscare forţată a dejecţiilor pe benzi rulante. Cantitatea de dejecţii: 20 kg/loc/an (BREF ILF Secţiunea 3.3.1.1, tabel 3.26).

Dejecţiile sunt colectate pe o bandă rulantă şi depozitate temporar pe o platforma betonată, acoperită. Conţinutul de substanţă uscată: 60%. Cantitatea de dejecţii : 20 kg/loc/an.

Reducerea emisiilor din depozitul de dejecţii solide Reducerea emisiilor din depozitul de dejecţii solide prevăzută prin

proiect

Depozitarea dejecţiilor solide pe podea solidă impermeabilă previne scurgerile ȋn sol şi ȋn pȃnza freatică. Echiparea depozitului cu drenări permite separarea fracţiei solide de fracţia lichidă, a apei din precipitaţii. Capacitatea de depozitare depinde de climă, care determină perioade ȋn care aplicarea pe teren nu este posibilă sau nu este permisă. Pentru a reduce mirosul este importantă locaţia depozitului pe amplasamentul fermei şi ar trebui să aibă ȋn vedere direcţia generală a vȃntului. Poziţia de preferat pentru depozit este la distanţă faţă de receptorii sensibili din vecinătatea fermei, profitȃnd şi de barierele naturale, precum copaci sau diferenţele de ȋnăţime. Pereţii (lemnul, cărămida sau betonul) pot fi utilizaţi pentru a ȋmprejmui haldele de depozitare. Aceştia pot servi ca panouri anti -vȃnt, cu deschiderea depozitului pe partea ferită de vȃnt. Găinaţul solid de la păsări trebuie depozitat uscat ȋntr-o arie acoperită. Ȋn magaziile ȋnchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivită. Trebuie prevenită reumectarea găinaţului, deoarece acest lucru duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare găinaţ nu trebuie să fire foarte ȋnalte.

Capacitatea de depozitare a fermei este acoperitoare pentru 20luni. Platforma de dejecţii va fi impermeabiă şi va avea ȋn dotare un rezervor de colectare a părţii lichide. Platforma va avea ȋnchideri pe toate laturile şi va fi acoperită. Conform Certificatului de urbanism nr. 52/02.08.2013 emis de Primăria comunei Smȃrdan, folosinţa actuală a terenului este de curţi-construcţii (fermă zootehnică), conform PUG Comuna Smȃrdan, aprobat prin Hotărȃrea Consiliului Local Comuna Smȃrdan nr. 9/1999. Societatea a solicitat şi obţinut: - Notificarea pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr. 366/26.09. 2013 emisă de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi; - Avizul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 301/21.01.2014; - Acordul vecinilor (ar trebui legalizat);

Imprăştierea pe teren a dejectiilor de păsări Imprăştierea dejectiilor de păsări pe terenurile proprii şi arendate

Pentru utilizatorul de material fertilizant, BREF ILF prevede necesitatea de Inregistrări/ evidenţe/ monitoring privind: a) cantităţi de ȋngrăşăminte anorganice şi fertilizanţi aplicate pe sol (BREF ILF Secţiunile 5.1 si 4.1.4). b) balanta cantităţilor de fosfat şi azot (dacă se constată un impact mare asupra mediului ȋnconjurător) şi starea generală a solurilor pe care se aplică dejecţiile pentru a stabili necesarul de nutrienţi de aplicat BREF ILF Secţiunea 2.14. Directiva Nitraţilor stabileşte condiţiile minime de aplicare a dejecţiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel

Activitatea de aplicare a dejecţiilor pe cȃmp nu este ȋn responsabilitatea fermei. Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul se obligă sub semnatură, să respecte obligaţiile legale ce ii revin la utilizarea dejecţiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejecţiile. Termen: permanent. In aplicarea pe teren a dejecţiilor se vor aplica bunele practici agricole legiferate ȋn Romȃnia şi armonizate cu cerinţele UE.


32 SC ZORDER BIG SA

general de protecţie ȋmpotriva poluării de la compuşii de azot şi condiţiile adiţionale pentru a aplica dejecţiile pe teren ȋn zone vulnerabile. BAT se bazează pe respectarea tuturor acţiunilor următoare: aplicarea măsurilor nutriţionale; omogenizarea dejecţiilor ce vor fi ȋmprăştiate ȋn condiţii adecvate pentru teren şi cereale; administrarea ȋmprăştierii dejecţiilor pe teren, utilizȃnd tehnici care nu sunt BAT pentru ȋmprăştierea dejecţiilor pe teren; BAT minimează emisiile de la dejecţii ȋn sol şi pȃnza freatică prin corelarea cantităţii de deşeuri cu cerinţe previzibile ale cerealelor (azot şi fosfor), evaluarea numărului de păsări faţă de terenul disponibil. BAT ia ȋn considerare caracteristicile terenului atunci cȃnd se aplică dejecţiile; condiţiile solului, tipul solului şi ȋnclinaţia, condiţii climatice, irigarea, precipitaţiile, utilizarea terenului şi practicile agricole, inclusiv rotaţia culturilor de cereale. BAT este reducerea poluării apei prin: neaplicarea dejecţiilor atunci cȃnd terenul este saturat de apă, inundat, ȋngheţat, acoperit cu zăpadă; neaplicarea dejecţiilor pe cȃmpuri ȋn pantă; neaplicarea dejecţiilor pe cursuri adiacent cursurilor de apă (se va lăsa o fȃşie netratată de teren); ȋmprăştierea dejecţiilor ȋnainte de creşterea maximă a cerealelor şi cȃnd are loc preluarea nutrienţilor.

Monitorizarea conform documentului de referinţă Monitorizarea propusă prin proiect

Inregistrări/ evidenţe/ monitoring privind: a) număr de animale; b) creşterea ȋn greutate; c) consum de hrană; d) compoziţie hrană cu evidenţierea conţinutului de proteină crudă şi fosfor; e) consum de apă; f) consum de energie; g) cantităţi de deşeuri şi compoziţia acestora (inclusiv dejecţii) (BREF ILF Secţiunea 4.1.4) h) evidenţa verificării integrităţii bazinelor de stocare a dejecţiilor lichide care se efectuează la fiecare golire completă, precum şi a rezultatelor controlului şi a măsurilor de remediere, după caz (BREF ILF Secţiunea 2.14)

Inregistrări şi evidenţe curente: a) numărul /efectivul de animale se ȋnregistrează la fiecare dată de intrare/ieşire; b) greutatea corporală se ȋnregistrează la fiecare dată de ieşire; c) cantităţile de nutreţ intrate se ȋnregistrează la fiecare dată de intrare; consumul lunar se determină prin calcul; d) reţeta nutreţului combinat este păstrată la sediul fermei; e) gospodăria de apă va fi dotată cu debitmetru pentru ȋnregistrarea consumului de apă; f) consumul lunar de energie; g) cantităţi de deşeuri şi compoziţia acestora (inclusiv dejecţii); h) integritatea reţelei de canalizare exterioare, a căminelor de vizitare şi a bazinelor de stocare ape uzate.


33 SC ZORDER BIG SA

2.1.3. Materii prime Din punct de vedere tehnologic, efectivul de păsări/hală este prezentat ȋn tabelul de mai jos

Materii prime/ utilizări

Natura chimică/ Compoziţia /Fraze de risc

Cantităţi utilizate/ stocate

Modul de depozitare

Păsări pentru producţia de ouă de consum

-

67.500 găini 20.250mii buc ouă/an

3 hale de producţie x 22.500 locuri/hala Total: 67.500 locuri.

Furaje

Porumb;

Grȃu;

Făină proteică;

Şrot soia, şrot floarea soarelui;

Enzime;

Vitamine;

2.710 t/an În siloz amplasat la capătul fiecărei hale de producţie.

Materiale de uz veterinar

Vitamine, minerale, medicamente, vaccinuri

În funcţie de programul de vaccinări şi de vârsta păsărilor

În spaţiu special amenajat şi închis, în care au acces numai persoanele autorizate

Efectivele de găini (fizice şi medii), producţia de ouă realizată au ȋn vedere atȃt caracteristicile tehnico-funcţionale ale bateriei şi ale celorlalte echipamente aferente halei, cȃt şi caracteristicile păsărilor prevăzute ȋn proiect, conform ghidurilor tehnologice caracteristice acestor hibrizi, cȃt şi experienţa. 2.1.4. Produse obţinute Maxim: 67.500 găini x 300 ouă /an = 20.250 mii ouă/an Efectiv: 17.280 păsări x 300 ouă x 3 hale = 15.552 mii ouă/an 2.1.5. Program de lucru, angajaţi

24 ore/zi; 365zile/an;

15 angajaţi; 2.1.6. Utilităţi 2.1.6.1. Alimentare cu apă Apa este folosita in următoarele scopuri: - igienico-sanitar (menajer); - ȋn procesul de producţie pentru adăpatul păsărilor; - igienizarea spaţiilor de producţie ȋn perioada de vid sanitar (la sfȃrşitul fiecărei serii); Sursa de apă: Alimentarea cu apă se va realiza din 2 surse: Reţeaua de distribuţie a Comunei Smȃrdan, conform Contractului nr. 2077/1303/22.07.2013. Alimentarea cu apă a satelor Smȃrdan, Cişmele, M. Kognlniceanu, comuna Smȃrdan se realizează din sursă proprie subterană prin intermediul a patru foraje existente pe teritoriul comunei Smȃrdan echipate cu pompe submersibile. Primăria Smȃrdan a solicitat şi oobţinut Autorizaţia de mediu nr. 16 din 31.01.2011 revizuită la 13.01.2012 emisă de APM Galaţi pentru captarea, tratarea şi distribuţia apei. Forajul existent pe amplasament; forajul va fi ech ipat cu un agregat de pompare ȋn vederea prelevării apei de la adȃncimea de 41m. Zona de protecţie sanitară din jurul forajului va avea latura de 5m, conform Ordinului MS nr. 536/1997.


34 SC ZORDER BIG SA

Inmagazinarea apei se va realiza ȋntr-un rezervor (V = 30 mc) din beton, suprateran. Distribuţia apei la utilizatorii interni ai obiectivului se va face printr-o reţea de conducte din polipropilenă cu Dn = 25 - 40 mm, cu lungimea de circa 400m.l. Instalaţia de adăpare din interiorul fiecărei hale conţine linii de adăpare pe fiecare nivel, fiecare pasăre avȃnd acces la 2 picurători, respectiv minim un adăpător la fiecare 10 găini . Nu se utilizeaza apă recirculată sau refolosită. Consumul de apă depinde de mai mulţi factori:

- vȃrsta şi greutatea păsărilor; - starea de sănătate; - temperatura apei; - temperatura mediului ambiant; - reţeta de furajare; - tipul şi starea sistemului de adăpare.

Necesarul de apă Elemente de calcul pentru estimarea necesarului de apă din fermă: · capacitatea fermei: 67.500 capete/serie; · nr. serii/an: 1; · numărul de angajaţi: 15; · suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi, etc.). Structura necesarului de apă: · apă pentru adăpatul găinilor; · apă pentru igienizarea halelor · apă ȋn scop potabil şi igienico - sanitar;

Scop Consum specific

Consum minim

Consum maxim

Consum mediu

Consum adăpat 82-120 l/loc/zi 15,3 mc/zi 22 mc/zi 18,7mc/zi

Consum menajer (15persoane)

60 – 80 l/om/zi 0,9 mc/zi 1,2 mc/zi 1,05 mc/zi

Consum spălare (3 hale)

5 l/mp/an 24,3mc/an 24,3mc/an 24,3mc/an

Total 16,2mc/zi = 0,187 l/s 23,3mc/zi = 0,27 l/s 19,75 mc/zi = 0,228l/s

Mii mc/an 5,3 mii mc 8,5mii mc/an 7,25 mii mc

Consum adăpat: 83 – 120 l/cap/an Minim: 83 l/loc/an x 67.500 cap/an = 5.602,5 m3/an = 5,6 mii mc/an;

5.602,5 m3/an : 366 zile/an = 15,3 mc/zi; Maxim: 120 l/loc/an x 67.500 cap/an = 8.100 m3/an = 8,1mii mc/an;

8100 m3/an : 366 zile/an = 22 mc/zi; Mediu: 101,5 l/loc/an x 67.500 cap/an = 6.851,25m3/an = 6,85 mii mc/an;

6851,25 m3/an : 366 zile/an = 18.7 mc/zi; Consum apă pentru spălat hale 5 l/mp x 1619m2/hala x 3 hale = 24,3m3/an ;


35 SC ZORDER BIG SA

Consum menajer Minim: 15 persoane x 60 l/om/zi = 0,9 mc/zi Maxim: 15 persoane x 80 l/om/zi = 1,2mc/zi Mediu: 15 persoane x 70 l/om/zi = 1,05mc/zi Total an Minim: (15,3 + 0,90)mc/zi x 366 zile + 24,3 mc = 5.293,5mc/an = 5,3mii mc/an Maxim: (22,0+ 1,20)mc/zi x 366 zile + 24,3 mc = 8.515,5mc/an = 8,5mii mc/an Mediu: (18,7 + 1,05)mc/zi x 366 zile + 24,3 mc = 7.252,8mc/an = 7,25mii mc/an Gradul de recirculare a apei = 0% 2.1.6.2. Evacuare ape uzate Categorii de ape uzate generate: - Ape uzate menajere rezultate de la filtrul sanitar; - Ape uzate tehnologice (igienizare hale ȋn perioada de vid sanitar la sfȃrşitul seriei de producţie); Pentru calculul volumului de ape uzate s-au utilizat următorii coeficienţi de restituţie: - 0,8 pentru apele uzate rezultate de la grupurile sanitare; - 0,9 pentru apele uzate rezultate de la spălarea halelor ; Debit anual de ape uzate menajere: Minim: 0,8 x 0,9 mc/zi = 0,72 mc/zi Maxim: 0,8 x 1,2mc/zi = 0,96 mc/zi; Mediu: 0,8 x 1,05mc/zi = 0,84 mc/zi Apele uzate menajere se vor colecta ȋntr-un bazin betonat vidanjabil, cu V total = 32 mc. Debit anual de ape uzate tehnologice (apă pentru spălarea halelor):

0,9 x 5 litri/mp x 3 hale x 1619mp = 0,9 x 5 litri/mp x 4.857mp = 21,856 mc/an 21,9 mc/an Apele uzate tehnologice se vor colecta ȋn 3 bazine vidanjabile: Vtotal = 3 x 32 mc = 96mc. Evacuarea se va face prin intermediul conductelor din PVC, Dn 30mm, L = 400 m.l.

Ape uzate rezultate ȋn perioada de exploatare a fermei

Ape uzate Debit

(mc/an) Colectare Evacuare Calitate

Igienico-sanitare 384,3 Un bazin betonat vidanjabil; Vl = 32mc

Staţia de epurare Comuna Smȃrdan

Conform limitelor impuse prin contract

Apă pentru spălarea halelor

21,9 3 Bazine betonate vidanjabile; Vtotal = 96mc

Staţia de epurare Comuna Smȃrdan

Conform limitelor impuse prin contract

Total ape uzate 406,2 mc/an

Vidanjarea apelor uzate menajere va fi realizată de către SC APA CANAL SA Galaţi, conform contractului ȋncheiat. Evacuarea apelor uzate se va realiza ȋn rȃul Mălina, după ce ȋn prealabil au fost epurate ȋn staţia de epurare de tip mecano-biologică, dimensionată pentru un debit mediu Quz zimed = 204,6 mc/zi. Menţionăm că Primăria Comunei Smȃrdan a solicitat şi obţinut Autorizaţia de mediu nr. 16 din 31.01.2011 revizuită la 13.01.2012 emisă de APM Galaţi pentru tratarea şi epurarea apelor uzate.


36 SC ZORDER BIG SA

Schema fluxului de ape din ferma de găini ouătoare SC ZORDER BIG SA

2.1.6.3. Alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a fermei este asigurată din postul de transformare PT 100-160KVA; 20/0,4 KV. Din postul de transformare, prin intermediul tabloului general de joasă tensiune, se va face alimentarea cu energie electrică. In situaţii de avarie ale sistemului energetic naţional, alimentarea cu energie electrică se va face cu un grup electrogen de 125 – 200 KVA. In lipsa acestuia există riscul unor pierderi de efective, mai ales prin sufocare, deoarce instalaţia de ventilaţie nu funcţionează. 2.1.6.4. Alimentare cu energie termică Pentru găinile ouătoare nu este necesară ȋncălzirea atunci cȃnd densitatea păsărilor este mare. (pct. 2.2.4.1. – BREF/BAT). 2.1.6.5. Alimentare cu combustibil Pe amplasament nu se va depozita combustibil. Alimentarea cu combustibil se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite pentru realizarea lucrărilor de construcţii proiectate. Factori de mediu care ar putea fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt solul şi apa. Utilajele pentru transport funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer generate de funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse: - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare;


37 SC ZORDER BIG SA

- întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor; se urmăreşte utilizarea unor utilaje moderne cu nivel redus de zgomot, care constituie un factor determinant pentru reducerea efectelor negative. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, utilajele se vor menţine în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte fiecare utilaj de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. 2.3. Activităţi de dezafectare Nu au fost necesare activităţi de dezafectare. Prin proiect se propun următoarele: - ȋnlocuirea acoperişului de plăci de azbociment cu tablă Lindab; - ȋnlocuirea structurii de lemn şi căpriori; - amenajarea platformei pentru depozitare dejecţii (platformă acoperită); Proiectul propune ȋn principal lucrări de construcţii şi instalaţii aferente acestora, precum şi achiziţia de utilaje şi echipamente corespunzătoare fluxurilor tehnologice proiectate. Organizarea de şantier va fi organizată in ȋncinta imobilului. Accesul la amplasament se face prin partea de nord-vest a proprietăţii. Accesul este carosabil şi asigură desfăşurarea activităţilor organizării de şantier şi de aprovizionare cu materii prime. Nu sunt necesare demolări de clădiri, devieri sau desfiinţări pentru organizarea de şantier. Beneficiarul va pune la dispoziţia executantului suprafaţa de teren necesară pentru montarea unor construcţii provizorii, astfel: - cabină poartă; - 3 containere (unul pentru birourile antreprenorului şi 2 pentru muncitori); - o toaletă ecologică. Incinta unde se va amenaja organizarea de şantier va fi ȋmprejmuită cu plasă şi va fi asigurat iluminatul incintei. Cabina poarta este o constructie provizorie, tip container, realizată pe structura metalică şi ȋnchideri din pvc, aşezată pe fundaţii izolate mici din beton (chituci din beton de 25x20x 50cm), aşezate pe un pat de balast. Construcţia necesită branşament la reţeaua de energie electrică. Containere pentru birourile antreprenorului ş i muncitori

- 3 containere tip Containex; - un birou pentru antreprenor şi - spaţii pentru muncitori (vestiar, loc de servit masa).

Dimensiunile unui container: L x l x h = 2,43m x 6,05m x 2,59m. Se vor realiza racorduri de instalaţii electrice.


38 SC ZORDER BIG SA

Biroul va fi dotat cu tot mobilierul necesar. Containerele se vor monta pe fundaţii mici izolate din beton (chituci din beton de 25x20x50cm), aşezate pe un pat de balast. In jurul containerelor se vor realiza trotuare din dale de beton. Toaleta ecologică Toaleta ecologică este o construcţie provizorie, realizată din plastic, aşezată pe fundaţii izolate mici din beton (chituci din beton de 25x20x50cm) aşezate pe un pat de balast. Cabina va fi vidanjată periodic prin grija beneficiarului. Depozit pentru scule In interiorul incintei se va executa un şopron din lemn cu o suprafaţa de cca. 24 m2 (12 m lungime x 2 m lăţime), cu rafturi rezistente din dulapi, unde vor fi depozitate materiale şi scule care trebuie protejate (echipamente electrice, unelte, etc). Imprejmuire incintă Imprejmuirea va fi din ȋmpletitură de sȃrmă zincată cu grosimea de 2mm cu ochiuri de 40 x 40mm montată pe stȃlpi metalici din ţeavă pătrată de 40 x 60. Inălţimea gardului va fi de 2 m. Se va executa o poartă metalică cu deschidere de 5,00 m pentru accesul autovehiculelor cu materiale de construcţii. Lungimea totală a ȋmprejmuirii va fi de 200,00m.l. Platforma balastată Incinta destinată organizării de şantier va fi balastată pentru accesul facil al utilajelor şi muncitorilor. Platforma va fi realizata din balast compactat de 30 cm grosime. Se vor amenaja 3 locuri de parcare pentru autoturisme şi un loc amenajat pentru depozitarea temporară a deşeurilor. Utilităţi

Alimentarea cu apă va fi asigurată din reţeaua de alimentare cu apă existentă.

Canalizare ape uzate: apele uzate menajere se vor colecta ȋn toaleta ecologică, cu vidanjare periodică.

Alimentarea cu energie electrică: este necesară realizarea unui branşament electric. Acesta se va realiza de la reţeaua de energie electrică existentă ȋn zonă. Va fi asigurat iluminatul incintei. Incălzirea containerelor cabinei poartă se va face cu corpuri statice cu funcţionare pe energie electrică. Managementul deşeurilor Prin grija antreprenorului, se va amenaja ȋn cadrul incintei, un spaţiu pentru depozitarea temporară a deşeurilor menajere. Acestea vor fi preluate periodic de societatea de salubritate ce deserveşte localitatea. Deşeurile rezultate ȋn perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate nu se ȋncadrează ȋn categoria deşeurilor periculoase; se vor genera deşeuri de materiale de construcţii, deşeuri din activităţi administrative, birotică, etc. Dezafectarea organizării de şantier La finalizarea investiţiei, activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate. Dezafectarea fermei la expirarea duratei de viaţă Ferma a fost proiectată să funcţioneze, permanent, cel puţin o perioada de 30 de ani. In cazul ȋncetării activităţii, se va avea ȋn vedere dezafectarea componentelor, construcţiilor, reţelelor etc., atȃt a celor subterane, cȃt şi supraterane; se vor curăţa, dezinfecta halele; se vor goli reţelele de substanţe/produse conţinute. Aceste aspecte vor fi urmărite ȋn momentul dezafectării acestora. La


39 SC ZORDER BIG SA

emiterea Autorizatiei Integrate de Mediu se va include şi Planul pentru ȋnchiderea instalaţiei, care este parte din formularul de solicitare. Planul de ȋnchidere are ȋn vedere redarea amplasamentului ȋntr-o stare care să permită utilizarea sa ȋn viitor şi cuprinde: - spălarea şi dezinfectarea halelor; - golirea conţinutului de ape uzate din toate structurile subterane şi supraterane: bazin betonat vidanjabil (ape uzate menajere); canale colectoare şi bazine betonate vidanjabile (ape uzate tehnologice); - spălarea şi dezinfectarea structurilor subterane şi supraterane; - evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane şi supraterane; - ambalarea deşeurilor şi eliminarea acestora; - colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale. Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane In funcţie de destinaţia ulterioară a amplasamentului, este posibilă demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz se va elabora un proiect de demolare şi se va obţine autorizaţia de demolare. Acţiunile propriu-zise se vor desfăşura pe baza proiectului şi ȋn conformitate cu toate normele de securitate specific. Deşeurile de construcţie vor fi manevrate şi valorificate/eliminate ȋn conformitate cu regulile aplicabile pentru gestionarea deşeurilor, ȋn baza prevederilor din proiectul de demolare. Măsurile propuse la ȋncetarea activităţii de creştere a găinilor ouătoare ȋn fermă urmăresc ȋn principal: - solicitarea certificatului de urbanism pentru demolare; - elaborarea proiectului tehnic; - solicitarea avizului de gospodărirea apelor şi acordului de mediu pentru ȋncetarea activităţii şi demolare; - colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, inclusiv a dejecţiilor; - spălarea şi dezinfecţia halelor pentru păsări şi a staţiei de sortare-ambalare ouă, precum şi a platformei ȋnchise pentru depozitarea dejecţiilor; - vidanjarea bazinelor ȋn care sunt colectate apele uzate menajere şi tehnologice (de spălare); - spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinelor vidanjabile; - evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de canalizare şi a bazinelor vidanjabile; - golirea instalaţiei de frig, daca aceasta nu poate fi dezafectata cu pastrarea integritatii; recuperarea si colectarea agentului frigotehnic – eliminarea lui printr-o societate autorizata; - evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au deservit activitatea de creştere a păsărilor; - colectarea separată a deşeurilor rezultate din demolări, valorificarea şi/sau eliminarea acestora, cu respectarea tuturor prevederilor legale ȋn domeniu; - analiza de laborator a probelor de sol şi din apa subterană pentru stabilirea gradului de poluare cauzat de activitate şi stabilirea necesităţii oricărei remedieri a amplasamentului; - aplicarea tuturor măsurilor de depoluare, dacă este cazul şi de ecologizare a zonei afectate de activitatea fermei. In concluzie, refacerea amplasamentului după încetarea activităţii va consta doar în valorificarea sau eliminarea materialelor de construcţie care în momentul respectiv vor deveni deşeuri sau deşeuri reciclabile. 3. Deşeuri 3.1. Deşeuri generate ȋn perioada de construire: - ambalaje: hȃrtie/carton: cod 15 01 01; plastic: cod 15 01 02; amestecate: cod 15 01 06; - beton: cod 17 01 01; amestecuri de beton: cod 17 01 07; - pămȃnt şi pietre: cod 17 05 04;


40 SC ZORDER BIG SA

- plăci de azbociment: cod 17 06 05*; plăcile de azbociment se regăsesc ȋn materialele de construcţie ale halelor (plăci pentru acoperiş); - textile: cod 20 01 11; au fost folosite pentru izolaţii la acoperiş sub plăcile de azbociment; - lemn: cod 17 02 01; provine din structura de rezistenţă a halelor; - deşeuri municipale amestecate: cod 20 03 01; Modul de gospodărire a deşeurilor Deşeuri de ambalaje de hârtie, plastic, amestecate se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului încheiat; Deşeurile din construcţii (beton, amestecuri de beton, pămȃnt şi pietre) vor fi utilizate ca material pentru umpluturi sau la amenajarea drumurilor. Plăcile de azbociment se vor demonta din coama (vârful) acoperişului spre bază, pe zone bine delimitate, astfel încât deşeurile să ajungă, prin cădere de pe planul înclinat al acoperişului, direct în containerul de colectare; deşeurile care vor cădea în afara containerelor de colectare, pe spaţiile protejate cu folie vor fi recuperate; deşeurile depozitate vor fi preluate continuu în containere închise etanş, din zona de lucru, imediat după umplerea lor, acestea fiind transportate la punctele de procesare în vederea eliminării; Deşeurile reciclabile (lemn) şi deşeurile textile vor fi colectate separate ȋn spaţii special amenajate pentru a fi valorificate la agenţi economici specializaţi autorizaţi. Deşeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice şi se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societăţii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat depozit de deşeuri conform;

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor,

Denumirea deşeului

Cantitate

Starea S - solid, L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

In perioada de construire (6 luni)

Beton

Amestecuri de beton

- S 17 01 01 17 01 07

Spaţiu special

amenajat

Vor fi utilizate la umpluturi

- -

Lemn

Textile

2t 1t

S 17 02 01 20 01 11

Spaţiu special

amenajat - - -

Pământ, pietre

- S 17 05 04

Spaţiu special amenajat

Integral - -

Plăci de azbociment

5 t S 17 06 05*

Spaţiu special amenajat

- Integral -

Ambalaje din hârtie şi carton

150 kg

S 15 01 01

Recipiente amplasate ȋn spaţii special

amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic

S 15 01 02 Integral - -

Ambalaje amestecate

S 15 01 06 Integral - -

Deşeuri menajere

0,5kg/zi. angajat

Sl 20 03 01

Europubele - Integral -


41 SC ZORDER BIG SA

transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Transportul deşeurilor de plăci de azbociment se efectuează sub supravegherea unui consilier de siguranţă autorizat ADR (transportul rutier de mărfuri periculoase) din partea transportatorului, pentru verificarea respectării prevederilor legislaţiei specific privind transportul substanţelor periculoase şi asigurarea unui mod corespunzător de acţiune în cadrul situaţiilor de urgenţă. Transportul de la beneficiar se efectuează cu mijloace auto specializate şi autorizate, posedând licenţe de transport, dotate cu truse ADR şi mijloace pentru intervenţie în caz de poluare accidentală, conduse de şoferi autorizaţi ADR şi însoţit de un consilier de siguranţă autorizat ADR. Pentru efectuarea transporturilor, trebuie respectate toate prevederile cuprinse în HG nr. 1061/2008: Aviz de însoţire, alte documente necesare cum ar fi fişe de siguranţă, fişe de securitate etc.. În acest sens, se informează Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de la nivel local, care stabileşte rutele de parcurs. 3.2. Deşeuri generate ȋn perioada de operare/funcţionare:

Denumirea deşeului

Cantitate generată

Starea S, L,

SS, Sl*)

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Managementul deşeurilor

V E R

Cadavre de păsări

2,7 t/an S 02 01 02 -

Eliminate prin incinerare la SC Cazacioc SRL Tulcea

-

Dejecţii de la păsări

1.350 t/an*) Sl 02 01 06 Fertilizant terenuri agricole

- -

Fier vechi - S 02 01 10 Integral - -

Deşeuri de ouă (şi cofraje impregnate cu ouă)

- Sl 02 01 99 -

Eliminare prin incinerare la

firmă autorizată

-

Deseuri de cofraje curate

- S 02 01 99 - Eliminare prin depozitare

-

Deşeuri de fiole goale de vaccinuri

- S 18 02 03 - Eliminare la

firmă autorizată

-

Ambalaje de medicamente de uz sanitar veterinar

- S 18 01 01 - Eliminare la

firmă autorizată

-

Ambalaje de la produsele utilizate DDD

- S 18 01 03* -

Eliminare prin incinerare la

firmă autorizată

-


42 SC ZORDER BIG SA

Nămoluri de la curăţarea bazinelor

- Sl 19 08 12 Valorificare

la firme - -

Deseu de hartie si carton

0,6 t/an S 20 01 01 Valorificare

la firme specializate

- -

Deşeuri menajere 438 kg/an Sl 20 03 01 - Eliminare prin

depozitare -

Acumulatori uzaţi - S 16 0 01* Valorificare

la firme soecializate

- -

Uleiuri uzate - L 13 02 08* Valorificare

la firme specializate

- -

Anvelope uzate - S 16 01 03 Valorificare ȋn industria cimentului

- -

*) 1350 t/an, din care 540 t/an fracţie lichidă; 810 t/an fracţie solidă;

Modul de gospodărire a deşeurilor Cadavrele de păsări şi deşeurile de ouă sparte se vor colecta separat în recipienţi speciali şi depozitate temporar ȋn ladă frigorifică (de 160 kg). Spaţiul de depozitare (10mp) se află ȋn partea stȃngă a halei 11. Aceste deşeuri vor fi eliminate prin SC Cazacioc SRL. Dejecţiile solide rezultate din halele de creştere a găinilor ouătoare: - Dejecţiile solide se colectează pe benzile transportoare şi se ȋncarcă ȋn remorci şi se depozitează pe platforma de stocare dejecţii. La sfȃrşitul perioadei de producţie se ȋncarcă ȋn remorcă şi transportă pe terenurile agricole fiind utilizat ca şi îngrăşământ organic natural. - Fracţia lichidă colectată ȋn bazinele betonate vidanjabile va fi utilizată pentru stropit spaţii verzi sau udat terenuri agricole. Deşeuri de cofraje (neimpregnate cu ouă) rezultate accidental în cantităţi nesemnificative se elimină împreună cu deşeurile menajere la depozitul de deşeuri municipale autorizat. Deşeuri de ambalaje de hârtie şi carton se colectează separat şi se valorifică la societăţi autorizate specializate. Deşeuri de fiole goale de vaccinuri se colectează de către medicul veterinar şi se elimină de către acesta ȋn baza contractului existent ȋntre cele două unităţi. Deşeurile feroase rezultate din activitatea de ȋntreţinere se depozitează temporar pe o platformă betonată situată cu suprafaţa de 15 mp ȋn vederea valorificării prin unităţi specializate, autorizate. Deşeurile menajere se colectează în containere amplasate în diferite puncte special amenajate ȋn fermă. Se transportă periodic de operatorul de salubritate ȋn vederea eliminării prin depozitare . Managementul dejecţiilor

Documentul de referinţă BREF;

Codul bunelor practici agricole;

Ordinul nr. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al rezidurilor organice provenite din zootehnie ȋn zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi;

Ordinul nr. 296/2005 privind Programul cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune ȋn zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole , stabilesc criterii pentru reducerea emisiilor ȋn domeniul managementului dejecţiilor.


43 SC ZORDER BIG SA

Dejecţiile uscate de pasăre au următorul conţinut de nutrienţi (document BREF, tabel 3.26):

Specia Sistemul de adăpostire

Producţia de

dejecţii (kg/loc

pasăre/an

Nutrienţi (% din greutatea uscată)

Total N NH4

N Acid uric

N P K Mg S

Găini ouătoare

Baterie – bandă pentru dejecţii (uscare rapidă)

20 3,5 - 6,4 Nu există informaţii 1,1 - 2,1 1,5 - 2,8 0,4 - 0,8 Nu există informaţii

Dejecţiile produse ȋn fermă se ȋncadrează ȋn recomandările documentului de referinţă. Managementul dejecţiilor se bazează pe: - strategia de hrănire; - reţeta de hrănire (nivel de proteine); - adăparea şi sistemul de adăpare; - sistemul de transport şi depozitare dejecţii; - ȋmprăştierea pe cȃmp adejectiilor. Controlul sistemului de hrănire Un ȋnalt nivel de proteine ȋn alimentaţie conduce la un nivel ȋnalt de azot ȋn dejecţii. Controlul sistemului de adăpare, respectiv pierderi de apă Sistem de picurătoare cu cupiţă, sistem ce reduce pierderile de apă. Sistemul de depozitare a dejecţiilor După uscare, dejecţiile sunt evacuate şi transportate la platforma de dejecţii. Uscarea dejecţiilor se face prin ventilarea forţată de pe banda colectoare prin reţeaua de tubulaturi speciale. Dejecţia colectată la capăt de hală are umiditatea de 30 - 40%; astfel emisiile de amoniac sunt reduse la minim, iar mirosul din hală şi din jurul acesteia este eliminat. De la capătul halei, dejecţiile sunt transportate la platforma de stocare, cu mijloace speciale de transport auto, care asigură etanşeitatea necesară. Platforma de dejecţii va fi betonată, acoperită, prevăzută cu pereţi perimetrali; suprafaţa platformei de stocare dejecţii: 786,15mp; volum dejecţii: 1572,3mc. ȋnălţimea de 2m şi un bazin de colectare a eventualelor scurgeri lichide, cu V = 32mc. Breviar de calcul dejectii Cantitatea totală de dejecţii: 20 kg/loc pasăre/an x 67.500 capete x 1 serie/an = 1.350 t/an Aplicȃnd procentul de umiditate de 40%, rezultă că fracţia lichidă este de 540 t/an, iar fracţia solidă este de 810 t/an. Rezultă: 810 t/an : 0,865 t/mc = 936,4mc. Pentru că platforma este acoperită nu s-a luat ȋn calcul apa din precipitaţii. In acest caz pentru o perioadă de stocare de 6 luni necesară deshidratării (mineralizării) este nevoie de o suprafaţă de 936,4 m3 x 0,5 an: 2 m = 234,1 mp. Splatformă proiectată = 786,15m2 (L x l = 72,26m x 10,88m);

Vplatformă proiectat = 1572,3 m3 (L x l x h = 72,26m x 10,88m x 2m)

Platforma de depozitare dejecţii a fost dimensionată pentru stocarea a 1572,3mc şi este acoperitoare pentru 20 luni. Fracţia lichidă este de 540 t/an, respectiv: 270 t / 6luni. Capacitatea bazinului de colectare fracţie lichidă este de 32 mc şi va fi vidanjat periodic (lunar).


44 SC ZORDER BIG SA

Imprăştierea pe cȃmp a dejectiilor Conform Ordinului nr. 1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor ȋmpotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, suprafaţa de teren pe care se pot ȋmprăştia dejecţiile este de 0,0021 ha/pasăre. Pentru ȋntreaga cantitate de dejecţii ce va rezulta după implementarea proiectului, de 1350 tone/ serie va fi necesară o suprafaţa de 142 ha. Operatorul va ȋncheia contracte cu deţinătorii de teren pentru suprafaţa totală de 142ha. Prin urmare, capacitatea maximă de creştere a păsărilor la SC ZORDER BIG SA este corelată cu suprafaţa de teren disponibilă. Prin contract deţinătorii de teren se obligă să facă biosterilizarea gunoiului ȋnainte de ȋmprăştiere pe teren. S -a avut ȋn vedere că limita de ȋncărcare pentru terenurile arabile după decembrie 2010 este de 170 kg/ha. Transportul şi ȋmprăştierea dejecţiilor solide se face de către fiecare proprietar de teren. Dejecţiile solide se transportă cu tractoare cu remorcă şi cu ifronul. Imprăştierea dejecţiilor solide se realizează cu utilaje proprii, fie manual cu furca sau lopata din remorca tractorului fie cu ifronul. La ȋmprăştierea îngrăşământului se vor respecta tehnologiile din Codul Bunelor Practici Agricole (dozele de îngrăşământ la ha, procedura de împrăştiere, perioada de aplicare, etc).

Sursa - Anexa 7 – Calendarul de interdicţie pentru ȋmprăştierea ȋngrăşămintelor (pag. 110)

Ordin MMGA Nr. 1182 din 22.11. 2005, Ordinul MAPDR Nr. 1270 din 30.11. 2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

SC ZORDER BIG SA va ţine evidenţa pentru fiecare livrare externă a dejecţiilor, care cuprinde: producătorul, destinatarul, cantitatea livrată, tipul şi provenienţa dejecţiilor, data livrării, ȋn conformitate cu prevederile art. 2.2, Ordinul nr. 296/2005. In concluzie, nu se preconizează un impact direct ş i semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea celorlalte categorii de deşeuri.


45 SC ZORDER BIG SA

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie Reţeaua hidrologică a judeţului Galaţi - constituită de cursul inferior al râurilor Siret, Prut, precum şi de bazinul hidrologic al fluviului Dunărea se înscrie într-un profil hidro-economic complex, care cuprinde alimentări pentru centre urbane şi rurale, acumulări pentru irigaţii, măsuri antierozionale, lucrări de apărare contra inundaţiilor şi desecări. Rȃurile care aparţin bazinului Siret, au un regim strȃns legat de cel climatic. Reţeaua hidrografică este reprezentată ȋn principal de cursurile de apă Mălina, Jorea, Valea lui Manaloche, Valea lui Odobescu, Negrea şi Tarnasoaia.

Cea mai apropiată apă de suprafaţă este Mălina, care străbate localitatea Smârdan şi care este situată la o distanţă mare de amplasamentul fermei. Teritoriul judeţului Galaţi se caracterizează prin prezenţa unui complex litologic alcătuit din alternanţe de pietrişuri, nisipuri şi argile. Orizonturile de pietrişuri şi nisipuri favorizează infiltrarea apelor din precipitaţii şi topirea zăpezii, precum şi a apelor care alcătuiesc reţeaua hidrografică, formând strate acvifere întinse sau locale situate însă la adâncimi mari (20-30m). Spre sud şi sud vest, către terasele Siretului, adâncimea acestora descreşte treptat.

Hidrogeologia Judeţului Galaţi

Conform Notificării emise de AN Apele Romȃne – ABA Prut Bȃrlad anexate, terenul pe care este situată ferma se află ȋn bazinul hidrografic Siret, curs de apă Mălina: cod cadastral XII.I.085.00.00.00.0. Poluarea cu nitraţi Lista zonelor vulnerabile din bazinele/spaţiile hidrografice la poluări cu nitraţi din activităţi agricole şi reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă (codul bunelor practici agricole pentru protecţia apelor ȋmpotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, revizuit ȋn anul 2005). Comuna Smȃrdan nu se află ȋn listă.


46 SC ZORDER BIG SA

Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă a obiectivului se realizează din 2 surse: reţeaua de alimentare cu apă a comunei şi din sursă proprie, puţ forat. Instalaţie de captare: Foraj cu H = 41m, echipat cu pompă submersibilă. Apa este utilizată pentru:

- Adăpatul păsărilor şi pentru spălarea halelor tehnologice; - Igienico-sanitar; - Stingerea unui eventual incendiu;

Instalaţia de adăpare conţine: regulatoare de presiune, filtre, dozatoare de medicamente şi contoare electronice cu alarmă pentru măsurarea consumului de apă. Q s zi mediu total = 18,7mc/zi Q s zi maxim total = 22 mc/zi

Debitul pentru stingerea incendiului din exterior: Q ie = 5 l/sec (18 mc/h). Pentru asigurarea consumului de apă menajeră, tehnologică şi pentru stingerea incendiiilor se propun următoarele lucrări: - Puţ forat cu adȃncimea de cca 41m; echiparea puţului cu electropompa submersibilă şi realizarea instalaţiilor hidraulice şi electrice aferente. - Rezervor de apă, construcţie existentă, suprateran, V = 30mc – timp de refacere a rezervei intangibile de stins incendiu este de maxim 48 de ore. Distribuţie apă caldă şi rece ȋn interiorul construcţiilor Distribuţia apei reci şi calde la punctele de consum (grup sanitar) precum şi la linia tehnologică se va face prin conducte din oţel zincat, termoizolate. Prepararea apei calde la temperatura de 45 0C se va realiza cu centrala termică amplasată ȋntr-o ȋncăpere specială. Stingerea incendiului din exterior Conform NP 086-05, Cap. 1, echiparea cu hidranţi de incendiu exteriori se prevăd construcţii de producţie şi depozitare din categoria A, B sau C de pericol de incnediu cu vo lum mai mare de 5000mc. Conform NP 086-05, anexa 9, debitul de incendiu pentru construcţii de grad II rezistenţă la foc, categoria E pericol de incendiu şi volum cuprins ȋntre 3001 şi 5000 mc este de 5 l/sec. q inc ext = 5 l/sec Reţeaua de alimentare a hidranţilor exteriori comună cu cea pentru consum curent este de tip arborescent, realizată din conducte PEHD, avȃnd Dn 90mm, cu presiunea nominală Pn 10. Reţeaua este pozată ȋngropat, sub adȃncimea de ȋngheţ, avȃnd montaţi hidranţi exteriori supraterani de 5 l/s fiecare, hidranţii fiind de suprafaţă tip A (Dn 100mm) cu un racord tip B (Dn 800mm). Amplasarea hidranţilor exteriori asigură acţionarea ȋn fiecare punct al clădirii cu debitul de 5 l/s. Se vor prevedea prin proiectul de instalaţii electrice butoane de acţionare amplasate ȋn locuri uşor accesibile, care ȋn caz de incendiu vor porni pompele din gospodăria de apă şi vor deschide vana electromagnetică de pe conducta de aspiraţie a pompelor de incendiu din rezervorul de apă. Dotarea PSI s-a făcut conform Ordinului MA nr. 121/2000 şi Ordinului MI nr. 88/2001.


47 SC ZORDER BIG SA

Stingerea incendiului din interior Conform NP 086-05, art. 4.1, echiparea cu hidranţi de incendiu interiori nu este obligatorie deoarece construcţia se ȋncadrează ȋn categoria E de pericol de incendiu.

Estimarea necesarului de apă

Scop Consum specific mediu Consum mediu de apă Consum maxim de apă

Consum păsări 0,2 – 0,3 l/pasăre/zi 16,9 mc/zi 20,25 mc/zi

Consum menajer (15 persoane) 60 – 80 l/om/zi 0,9 mc/zi 1,2 mc/zi

Total 17,8 mc/zi = 0,2l/s 21,45 mc/zi = 0,25 l/s

Mii mc/an 6,5 mii mc 7,83 mii mc/an

Regimul de lucru: 365 zile, 24 ore/zi. In ceea ce priveşte calitatea apei din puţul forat, a fost realizată o analiză a acesteia de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Galaţi, Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Galaţi examenele solicitate au fost bacteriologice. Ȋn urma analizei s-a stabilit că apa din puţul forat corespunde din punct de vedere bacteriologic condiţiilor de potabilitate conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.

Cerinţe BAT pentru utilizarea apei Reducerea consumului de apă se poate realiza prin reducerea pierderilor prin scurgeri la adăpat şi a pierderilor din alte activităţi decȃt adăparea păsărilor. Utilizarea raţională a apei poate fi realizată prin:

- Curăţarea halelor şi a utilajelor cu apă sub presiune; - Calibrarea permanentă a instalaţiilor pentru apa de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere - Utilizarea contoarelor de apă; - Detectarea şi remedierea scurgerilor; - Colectarea separată a apei de ploaie şi utilizarea ei pentru curăţare;

Aceste cerinţe sunt realizate, cu excepţia utilizării apei de ploaie de pe platformele incintei.

Compararea cu cerinţele documentului de referinţă

Sursa valorii limită Valoarea limită Performanţa fermei

BAT – apă pentru adăpare 83 – 120 l / loc pasăre/an

(producţia de ouă) 0,2 – 0,3 l/pasăre/zi

Din tabel rezultă ȋncadrarea performanţei fermei ȋn valorile indicate de documentul de referinţă . 4.1.2. Managementul apelor uzate Surse de ape uzate:

- Ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare aferente filtrului sanitar; - Ape uzate tehnologice de la spălarea halelor: 0,005 mc/mp/an, conform documentului de referinţă;

sunt colectate; - Ape pluviale;

Debitul de ape uzate menajere: Q maxim zi = 1,2mc/zi Q maxim orar = 0,05 mc/zi


48 SC ZORDER BIG SA

In cadrul fermei, SC ZORDER BIG SA, igienizarea halelor se realizează cu jet de apă, fiind apoi supuse DDD (dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare) de către o firmă specializată. Reţeaua de canalizare interioară va fi astfel construită ȋncȃt să permită evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice de la spălarea halelor ȋn bazine betonate vidanjabil (V = 3 x 32 mc). Colectarea apelor uzate se va realiza astfel: - ape menajere de la vestiarele filtrului sanitar prin sifoane de pardoseală, coloane şi conducte din polipropilenă; - ape uzate accidentale din hala de creştere prin rigolele amplasate ȋn pardoseală; - ape pluviale de pe acoperiş, prin colectoare şi burlane exterioare; Evacuare ape uzate Apele pluviale sunt evacuate prin burlanele de la exteriorul construcţiilor, de unde se scurg pe terenul de la limita proprietăţii. Reţele exterioare de canalizare Apele uzate menajere de la clădirea administrativă şi tehnologice sunt evacuate ȋn 3 bazine vidanjabile (V = 96mc), de unde vor fi vidanjate periodic la Staţia de epurare a comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi.

Evacuarea apelor uzate

Categoria apei Receptori autorizaţi

Volum total evacuat Observaţii

Zilnic (mc) Anual (mc)

Ape uzate menajere

Staţia de epurare

0,96 0,72 350,4

Apele uzate menajere colectate ȋn bazin vor fi vidanjate periodic la Staţia de epurare a comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi

Ape pluviale Canalizarea pluvială din zonă

- -

Recircularea apei Nu se recirculă apa ȋn fermă. Nu se admit recirculă ale apei tehnologice deoarece:

- Sunt evacuate doar ape uzate menajere şi tehnologice (spălare hale); - Nu sunt justificate cheltuielile cu epurarea apelor uzate, care ar putea fi ulterior utilizate doar

pentru spălarea halelor ȋn perioada de vid sanitar; - Nu se acceptă ca tehnică reutilizarea apei pentru efectuarea operaţiilor de dezinfecţie, dezinsecţie,

deratizare.

Indicatori de calitate ai apelor uzate

Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise Observaţii

Ape uzate menajere

pH

Materii ȋn suspensii

CBO5

CCOCr

Amoniu (NH4+)

6,5 – 8,5 350 mg/l 300 mg/l 500 mg/l 30 mg/l

Operatorul Staţiei de epurare poate modifica sau completa lista indicatorilor de calitate care trebuie urmăriţi şi valorile limită admisibile


49 SC ZORDER BIG SA

Bilanţul consumului de apă (mc/zi; mc/an)

Proces tehnologic

Sursa de apă/

Furnizor

Consum total de apă

Col.4,10,11

Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Comentarii Total m

3/zi

Consum menajer şi tehnologic

m3/zi

Apă subterană

Apă de suprafaţă

Pentru compensarea pierderilor în sisteme

cu circuit închis Apă de la propriul obiectiv

Apă de la alte obiective

Apă subterană

Apă de suprafaţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fermă de găini

ouătoare Puţ forat

23,2mc/zi

8,5mii mc/an 23,2

22mc/zi consum păsări

1,2 mc/zi consum menajer

- - - - - - -

Bilanţul apelor uzate (m3/zi, m

3/an)

Sursa apelor uzate

Proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Observaţii Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

Zi m

3/zi

A m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ape uzate menajere

0,96 350,4 0,96 350,4 - - - - - - - -

Colectate ȋn bazinul betonat vidanjabil din

fermă; vidanjare periodică ȋn staţia de epurare a comunei Smȃrdan, judeţul

Galaţi

Ape uzate tehnologice

(ȋn perioada de vid sanitar)

- 22*) - - - - - - - - - - Colectare ȋn bazin betonat vidanjabil,

V = 32mc

*) 0,9 x 5 l/mp x 1619mp x 3 hale = 22 m

3/an


50 SC ZORDER BIG SA

4.1.3. Prognozarea impactului apele uzate menajere colectate ȋn bazinul betonat vidanjabil sunt ȋncărcate cu substanţe organice, compuşi ai azotului şi fosforului. Indicatorii principali de poluare sunt materii ȋn suspensie şi CBO 5; se recomandă vidanjarea periodică a bazinului betonat. ape pluviale convenţional curate se vor evacua ȋn şanţurile din afara fermei. Factorii care determină emisii ȋn ape subterane sunt:

- Spargerea conductelor reţelei de canalizare; - Etanşarea necorespunzătoare a platformei de dejecţii şi a bazinelor de colectare ape uzate; - Depozitare necorespunzătoare a dejecţiilor;

4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului Apa de suprafaţă - Respectarea parametrilor de evacuare ȋn staţia de epurare autorizată pentru apele uzate menajere vidanjate; nu se vor evacua ape uzate tehnologice şi menajere neepurate ȋn receptori naturali; vidanjarea apelor uzate menajere va fi realizată de SC APA CANAL SA, conform contractului ȋncheiat; apele uzate menajere vor fi evacuate ȋn Staţia de epurare a comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi; - Măsuri de reducerea impurificării apelor pluviale printr-un management corespunzător al dejecţiilor; - Evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere; Ape subterane - Reţele de canalizare şi bazine de colectare ape uzate etanşe; - Prevenirea supraȋncărcării bazinului de colectare ape uzate menajere; - Măsuri de reducerea impurificării apelor pluviale prin managementul corespunzător al dejecţiilor; - Evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere; - program de inspecţie a conductelor de alimentare şi de canalizare; - monitorizarea periodică a apei subterane, conform cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor;

Impact prognozat


Factor de mediu

Impact potenţial Condiţii

existente Impact

prognozat Măsuri de diminuare

Impact rezidual

Ape subterane

Pierderi accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale, infiltraţii ȋn sol, freatic

Căi de acces Platforme betonate

Impact negativ pe o suprafaţă redusă şi ȋn timp limitat

Conform pct. 4.1.4

Impact negativ nesemnificativ

Apa de suprafaţă

Creşterea materiilor ȋn suspensie

Căi de acces Platforme betonate


- Impact negativ nesemnificativ


51 SC ZORDER BIG SA

Impact prognozat Ȋn perioada de funcţionare

Factor de mediu

Impact potenţial Condiţii existente Impact

prognozat Măsuri de diminuare

Impact rezidual

Ape subterane

Pierderi accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale, substanţe chimice, evacuări necontrolate de ape uzate, posibile infiltraţii ȋn sol, freatic

Depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor

Căi de acces

Platforme betonate

Reţea de canalizare nouă

Bazine etanşe pentru colectarea apelor uzate

Platformă pentru colectarea dejecţiilor


Conform pct. 4.1.4


Apa de suprafaţă

evacuări necontrolate de ape uzate menajere

Rigole dalate pentru evacuarea apelor pluviale

Impact negativ pe o arie redusă şi ȋn timp limitat

- Impact negativ nesemnificativ

Concluzie: Impact nesemnificativ prin măsurile de diminuare a impactului.

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Clima şi calitatea aerului Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S. Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8 m/s. Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.


52 SC ZORDER BIG SA

Informaţii meteo climatice: - Temperatura medie anuală a fost de 12,30C; - Temperatura maximă absolută a fost de 38,40 C înregistrată în data de 24.07.2009; - Temperatura minimă absolută a fost -14,40 C înregistrată în data de 19.12.2009.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ) Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental, masurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective. Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:

- Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp; - Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august; - Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna septembrie

Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la o distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELORMITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi traficul auto din zona drumurilor judeţene 251 şi 255C. În conformitate cu rezultatele privind calitatea aerului în zonele şi aglomerările din Regiunea 2 Sud-Est, nivelurile actuale ale concentraţiilor în aerul ambiental ale principalilor poluanţi sunt:

- PM10 – valori maxime pe 24 de ore 30-50 μg/ m3, valori medii anuale de 14-20 μg/m3;

- CO – valori maxime ale mediilor pe 8 ore sub 1,5 mg/ m3; - SOx – valori maxime zilnice sub 50 μg/ m3, valori medii anuale sub 8μg/m3; - NOx

– valori medii anuale de 19,5-24 μg/ m3.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 4.2.2.1. Surse şi poluanţi generaţi ȋn perioada de construire

- Emisii de gaze de eşapament de la mijloacele de transport utilizate; - Emisii de particule ȋn suspensie şi sedimentabile

Efectele vor fi de scurtă durată, intensitate medie şi se vor manifecta la nivel local. In aceasta fază emisiile nu pot fi cuantificate. 4.2.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ȋn perioada de funcţionare a fermei Emisii din surse fixe dirijate:

- emisii de gaze din hale: evacuarea forţată prin sisteme de ventilaţie; - emisii de la generatorul de curent electric;

emisii din surse mobile: emisii de gaze de eşapament ȋn incintă şi drumurile conexe; emisii din surse de suprafaţă:

- emisii de la platforma de depozitare dejecţii; - emisii de la bazinul de colectare ape uzate (miros);


53 SC ZORDER BIG SA

Tabel surse de emisii

Poluant Sursă

Amoniac (NH3) Halele pentru găini ouătoare. Evacuare dejecţii din halele de creştere ȋn perioada de vid sanitar .

Metan (CH4) Halele pentru găini ouătoare. Evacuare dejecţii din halele de creştere ȋn perioada de vid sanitar .

Protoxid de azot (N2O) Halele pentru găini ouătoare. Evacuare dejecţii din halele de creştere ȋn perioada de vid sanitar .

Dioxid de carbon (CO2) Halele pentru găini ouătoare. Combustibil utilizat la mijloacele de transport.

Miros (H2S) Halele pentru găini ouătoare. Evacuarea dejecţiilor din hale ȋn perioada de vid sanitar, vidanjarea bazinelor de colectare ape uzate menajere

Praf (pulberi sedimentabile şi ȋn suspensie)

Transportul şi manipularea furajelor ȋn incintă; Halele pentru găini ouătoare; Evacuarea de dejecţii din hale;

Gaze de eşapament (SOx, NOx ,

CO, COV, PAH, particule) Mijloace de transport furaje, dejecţii ȋn incintă.

Gaze de ardere, praf Generator de curent electric (funcţionare cu combustibil lichid)

Emisii din adăposturi şi din managementul dejecţiilor Amoniac Amoniacul se elimină ȋn special prin managementul adecvat al dejecţiilor. Reducerea emisiilor de amoniac ȋn adăposturi se poate realiza prin: - strategia de hrănire (hrană săracă ȋn proteine); - reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaţie naturală şi mecanică; - managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la ȋmprăştierea pe cȃmp a dejecţiilor; - reducerea emisiilor ȋn timpul stocării apelor uzate ȋn bazine din beton, acoperite; Metan Cantitatea de metan depinde de producţia de dejecţii pe cap de pasăre, nr. de găini ouătoare şi de sistemul de management al dejecţiilor. Temperatura şi timpul de retenţie ȋn unitatea de stocare are efect asupra producerii metanului. In cazul descompunerii aerobe se produc cantităţi reduse de metan. Metanul este inflamabil şi este un gaz de seră care contribuie la schimbările climatice. Protoxidul de azot Este un gaz cu efect de seră. Sunt puţine date cu privire la emisiilde de protoxid de azot. Compuşi volatili nemetanici (NMVOC) Sunt cunoscuţi aprox. 200 de compuşi care intră ȋn această categorie, din care 20 sunt mai importanţi: alcooli, aldehide, acizi, sulfaţi, fenoli, indol, compuşii cu sulf, precum dimetilsulfat de la păsări. Tehnicile de reducere a amoniacului sunt eficiente şi ȋn reducerea NMVOC din creşterea animalelor. Importanţa acestor compuşi constă ȋn formarea ozonului şi reactivitatea cu radicalii OH -. NMVOC ȋmpreună cu NOx sunt principalele surse de ozon troposferic ȋn mediul rural. Studiile demonstrează că NMVOC nu sunt importante la emisiile ȋn cȃmp. Emisiile de acizi graşi volatili şi fenoli scad cu creşterea perioadei de stocare.


54 SC ZORDER BIG SA

Surse şi procese de formare a compuşilor NMVOC (metodologia CORINAIR, tabel A2 -1)

NMVOC Precursori sau procesarea

aminoacizilor Proces

Metanol Nu aminoacidul ca sursă Demetilarea pectinei

Etanol Nu aminoacidul ca sursă Fermentaţie

Acetaldehidă Nu aminoacidul ca sursă Fermentaţie

Acid acetic Nu aminoacidul ca sursă Metabolimul grăsimilor

Acetonă Nu aminoacidul ca sursă Metilarea azotului norganic

Trimetilamina Toate

Acidul 2 metil propanoic Valină

Acidul 3 metil butanoic Isoleucină

Acid 2 metil butanoic Leucină

Metanetiol Metionină

Dimetil sulfat Cisteină

4 metil fenol Tirosină

4 etil fenol Tirosină

Indol Triptofan

3 metil indol Triptofan

Praful ȋn adăposturi Emisiile de praf sunt importante ȋn cazul creşterii puilor pe aşternut. Praful es te un vector de transport al mirosului. La dăposturile de păsări, ȋn general, intervalul de praf inspirabil se află ȋntre 2 -10mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 – 1,2mg/mc. Pentru oameni, la expunerea pe termen lung, limita maximă de praf respirabil este de 10mg/mc, iar pentru animale de 3,4mg/mc. O rată mare de ventilaţie duce la scăderea acestor concentraţii ȋn microclimatul adăpostului. Emisiile fugitive de gaze şi pulberi sunt semnificative numai ȋn perioada de vid sanitar, cȃnd dejecţiile sunt evacuate din adăposturi mecanizat şi manual. Dejecţiile sunt ȋncărcate direct ȋn mijloacele de transport ale beneficiarilor sau ȋn remorci sau sunt transportate la bazinul de stocare a dejecţiilor din fermă. Emisii de gaze de eşapament Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de eşapament datorate mijloacelor auto au următoarele caracteristici: - oxidul de carbon – cantitate mare evacuată la mersul ȋn relanti al motorului şi ȋn omentul demarajelor; - oxizi de azot (monoxid şi dioxid de azot); - hidrocarburi aromatice – contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante; - suspensiile – sunt formate din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate; - dioxidul de sulf – apare la motoarele Diesel, determinat fiind de conţinutul de sulf al motorinei; 4.2.3. Prognozarea poluării aerului Manipulare/transport materii prime şi materiale ȋn perioada de construire - particule minerale ȋn suspensie; sedimentează repede, chiar şi ȋn atmosferă stabilă; se estimează emisiile de praf de cca 1kg/t (sursa AP42); - gaze de eşapament din funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport. Pentru determinarea poluanţilor de la utilaje/mijloace de transport s-au utilizat factorii de emisie CORINAIR pentru autovehicule grele pe motorină şi motoare staţionare pe motorină. Emisii de poluanţi pentru autovehicule (Corinair Cap. 8.2 – emisii de la autovehicule grele 3,5 – 16 t):


55 SC ZORDER BIG SA

Poluant Rata de emisie

(g/kg combustibil)

CO 18,6

NOx 36,1

COV 8,1

Suspensii 2,9

Consum de combustibil estimat ȋn zona de lucru: 0,5kg/h (0,227 kg/km x 2,2km/h = 0,5 kg/h) pentru orele şi perioadele de vȃrf, cu opriri şi porniri frecvente. Rezultă :

Sursa/poluant NOx COV CO Particule

Gaze de eşapament

g/h g/s g/h g/s g/h g/s g/h g/s

18,05 0,005 4,05 0,0011 9,3 0,0026 1,45 0,0004

Emisii de poluanţi de la motoare Diesel staţionare (CORINAIR, tabel 3.4 -1)

Poluant Rata de emisie

(g/kg combustibil)

CO 0,0033

NOx necontrolat 0,0145

CO2 0,705

SOx 0,0073 (1,5% sulf)

PM 0,00042

TOC (ca CH4) 0,00042

Puterea motoarelor utilajelor de lucru (asimilate ca motoare staţionare) s-a estimat la 30kwh.

Poluant Rata de emisie (kg/h)

Rata de emisie (g/s)

CO 0,99 0,0275

NOx necontrolat 4,35 0,120

CO2 211,5 5,875

SOx 2,19 0,06

PM 0,126 0,0035

TOC (ca CH4) 0,126 0,0035

Emisii generate ȋn perioada de activitate: Emisii de gaze cu efect de seră Emisii de amoniac Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2009 şi Ghidul IPPC 2006, Cap. 10 – emisii de la creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor. Factorii de emisie luaţi în considerare conform CORINAIR 2009, tabel 3.8 pentru Amoniac. EF exprimat în proporţie din TAN (Total azot amoniacal animal).

Cod Tip animal Perioada adăpost zile/an

Nex Proportie

TAN Tip

dejectie EF

adăpost EF

curte EF

Stocare EF

Imprăştiere

100907 Găini ouătoare 365 0,77 0,7 Solid 0.41 NA 0,14 0,69


56 SC ZORDER BIG SA

Emisia poluant-animal = AAPanimal x EF poluant-animal, unde AAPanimal = numărul animalelor din fiecare categorie care este prezent, în medie, în timpul unui an. Calculȃnd valoarea AAP după Inventarul IPPC 2006, Cap. 10: pentru găini ouătoare: AAP = zile ciclu x nr. animale/serie x nr. serii = 67.500 găini/an

Cod Tip

animal

Perioada adăpost zile/an

Proportie TAN

Tip dejecţie

EF adăpost

EF Stocare

EF Imprăştiere

100907 Găini ouătoare

365 0,539 Solid 14.910,75 kg/an 0,47 g/s

5.093,55 kg/an 0,16 g/s

25.103,925 kg/an

Cod

Tip animal Factor de emisie hale

(kg/loc/an) Emisia anuală de la managementul

dejecţiilor

100907 Găini ouătoare 0,01 – 0,067

Valoare conform BREF ILF (paragraf 4.5.1.5.3 si tabel 4.17)

0,0385 kg/loc/an x 67.500loc/an = 2.598,75 kg amoniac/an

Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului n r. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru amoniac: 10.000kg/an.

Cod Tip

animal Tip

dejecţie EF adăpost

Limita la emisie conform

Ordin nr. 462/1993

100907 Găini ouătoare

Solid

14.910,75 kg/an

14.910,75 kg/an: 8760 ore/an = 1,7 kg/h = 0,47 g/s Ventilarea halelor cu variaţii ȋn perioada de vară: 5 – 12 mc/pasăre/h; ferma Zorder Big: 14 mc/h/găină 67.500 cap/an x 14mc/h/găină = 945.000mc/h 1,7 kg/h : 945.000 mc/h = 1,8mg/mc

30 mg/mc

Valoarea obţinută este cu mult mai mică decȃt valoarea limită admisibilă . Emisii de metan (CH4) Factorii de emisie luaţi în considerare conform Ghid IPPC 2006, tabel 10.15, pentru metan, pentru Estul Europei.

Cod

Tip animal Factor de emisie


dejecţiilor

100907 Găini ouătoare 0,021 – 0,043*

* Valori conform BREF ILF (tabel 3.34) 0,03kg/loc/an x 67.500loc/an =

2.025 kg metan/an

Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind infiinţarea Registrului European al Poluanţilor emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru metan: 100.000kg/an.


57 SC ZORDER BIG SA

Emisii de Protoxid de azot Factorii de emisie luaţi în considerare conform BREF, pentru N2O:

Cod

Tip animal Factor de emisie


dejecţiilor

100907 Găini ouătoare 0,014 – 0,021

* Valori conform BREF ILF (tabel 3.34) 0,0175 kg/cap/an x 67.500 cap/an =

1181,25 kg N2O /an

Valorile de prag stabilite conform HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind infiinţarea Registrului European al Poluanţilor emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE: Pentru N2O: 10.000kg/an. Emisii de NMVOC Factorii de emisie luaţi în considerare conform Corinair, tabel B-25, pentru NMVOC:

Cod

Tip animal Factor de emisie/

general Emisia anuală

100907 Găini ouătoare 0,3 kg/cap/an

0,3 kg/cap/an x 67.500cap/an = 20.250 kg /an 20250 kg/an: 8760 ore/an = 2,311kg/h = 0,64 g/s, din care:

0,5g/s se consideră din adăposturi şi

0,14g/s de la stocarea dejecţiilor şi ȋmprăştiere

Emisii de pulberi Factorii de emisie luaţi în considerare conform CORINAIR, tab. B-14, B-15 pentru pulberi PM10:

Cod Tip animal Factor de emisie/emisie Valoarea limită la emisie, conform Ordin nr. 462/93

100907 Găini ouătoare 0,017 kg/cap/an x 67500 cap/an = 1147,5 kg/an

1147,5 kg/an : 365zile/an : 24ore/zi : 3hale = 0,043 kg/h/hală 0,043 kg/h/hală : 6 ventilatoare x 46.000Nmc/h = 0,155mg/s

50 mg/mc

Emisiile de pulberi PM10 sunt mai mici decȃt limita admisibilă.

Centralizare cantităţi estimate de poluanţi atmosferici emişi din halele de creştere a păsărilor

(conform BREF)

Nr. crt Poluant Amoniac Metan Protoxid de azot

1. Factor de emisie (hale) [kg/loc/an] 0,01 – 0,067** 0,021 – 0,043* 0,014 – 0,021*

2. Factor de emisie (ferma) [kg/loc/an] 0,0385** 0,03*** 0,0175***

3. Debit de emisie pentru ferma [kg/an] 2598,75 2025 1181,25

4. Valoare prag de emisie [kg/an] 10.000 100.000 10.000

* Valori conform BREF ILF (tabel 3.34) ** Valoare conform BREF ILF (paragraf 4.5.1.5.3 si tabel 4.17) *** Media valorilor;


58 SC ZORDER BIG SA

Centralizare emisii dirijate

Indicatori Concentraţia poluantului la emisie (kg/an)

Concentraţia poluantului la emisie

(mg/Nmc)

Valori limită, conform Ordin nr. 462/93 (mg/Nmc)

Descrierea generală a sursei

Emisii dirijate din adăposturi

Amoniac din halele de găini ouătoare

5.093,55 0,16 30 Coşurile sistemului de ventilaţie hale amplasate pe peretele din spate

Emisii de metan din halele de găini ouătoare

2025 - -

Pulberi din halele pentru găini ouătoare

1.147,5 0,155 50

Gaze de eşapament din funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport. Pentru determinarea poluanţilor de la utilaje/mijloace de transport s-au considerat acoperitoare datele din perioada de construire. S-a estimat consumul de combustibil ȋn zona de lucru la 0,5kg/h (0,227 kg/km x 2,2km/h = 0,5 kg/h) pentru orele şi perioadele de vȃrf, cu opriri şi porniri frecvente. Rezultă :

Sursa/poluant NOx COV CO Particule

Gaze de eşapament

g/h g/s g/h g/s g/h g/s g/h g/s

18,05 0,005 4,05 0,0011 9,3 0,0026 1,45 0,0004

Se aproximează concentraţia SOx – 0,0001 g/s (CORINAIR, Subcapitol 8.9, ecuaţia 13): 2 x Ks (conţinut sulf din carburant kg/kg) x C (consum carburant kg) = 2 x 0,05 x 0,5 = 0,05 g/h. Emisii de miros Mirosul asociat cu emisa de amoniac Se asociază mirosul cu conţinutul de amoniac. Amoniacul se face simţit la concentraţii cuprinse ȋntre 5 - 25ppm (4 -20 mg/mc), limitele ȋn imisie sunt de 0,3 mg/mc, limita la jumătate de oră şi 0,1 mg/mc media zilnică. Concentraţia admisibilă la locul de muncă este de 15 mg/mc. Concentraţia de 4 mg/mc poate fi considerată prag de disconfort. Deci limitele ȋn imisie, care sunt mult mai mici garantează mărimea zonei ȋn care se va produce disconfort pentru populaţie. Mirosul asociat cu emisia de compuşi oragnici volatili Metodologia CORINAIR 2009, tabel A2-1, listează compuşii volatili importanţi proveniţi din creşterea animalelor: metanol, etanol, acetaldehida, acid acetic, acetona, trimetilamina, acid 2 metil propanoic, acid 3 metil butanoic, acid 2 metil butanoic, metandiol, dimetul dulfura, 4 metil fenol, 4 etil fenol, indol, 3 metil indol. Ghidul IPPC H4 prvind mirosul, tabel A10.1 indică valorile de prag de miros pentru substanţele odorante comune, determinate utilizȃnd testul de recunoaştere. Pentru trimetilamina limita de miros

este de 2,6 g/mc. Dacă se consideră procentul de trimetilamină de 5 - 10%, ȋn mod normal mirosul nu trebuie să deranjeze vecinătăţile. Evaluare conform TA Luft 5.4.7.1. Documentul menţionează următoarele surse de impact pentru creşterea animalelor, surse care impun necesitatea zonei de protecţie ȋn jurul fermei: miros; amoniac; pulberi; bioaerosoli, germeni, viruşi. Documentul se referă la curbele distanţelor minime. Se transformă numărul de păsări ȋn unitate animală (GV) = 500 kg masă de animal viu. Pentru găini ouătoare: GV = 0,0034; 67.500 x 0,0034 = 229,5


59 SC ZORDER BIG SA

Din tabelul distanţelor minime rezultă că trebuie respectată o distanţă minimă de 280m. Conform Ordin MS 119/2014 distanţa faţă de zona locuită trebuie să fie 1000m. Această distanţă poate fi modificată doar pe baza studiului de impact asupra sănătăţii, elaborat de institut specializat, conform metodologiei avizate de Ministerul Sănătăţii. (art.20, alin.1, Ordin MS nr. 119/2014). 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului In perioada de construire - se vor utiliza utilaje/mijloace de transport ȋn stare de funcţionare cu toate reviziile făcute la zi ; - stropirea drumurilor de acces pentru a preveni ridicarea prafului; - căile de acces vor fi zilnic curăţate; In perioada de funcţionare Reducerea emisiilor de amoniac ȋn adăposturi: - strategia de hrănire (hrană săracă ȋn proteine); - reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaţie mecanică; - managementul azotului: aplicarea bunelor practice agricole la ȋmprăştierea pe cȃmp a dejectiilor; - reducerea emisiilor ȋn timpul stocării dejectiilor : colectarea ȋn bazine acoperite. Reducerea emisiilor de metan la stocarea dejecţiilor: - ȋn cazul descompunerii aerobe se produc cantităţi reduse de metan; Reducerea emisiilor de compuşi organic volatili: - tehnicile de reducere a amoniacului pot fi considerate eficiente şi ȋn reducerea NMVOC din creşterea păsărilor; - evitarea manipulării dejecţiilor ȋn perioade defavorabile dispersiei (inversiuni termice, ceaţă), cȃnd mirosul poate fi transportat pe distanţe mari; Reducerea emisiilor de praf: - asigurarea unui management correct al materialelor pulverulente; - curăţarea zilnică a căilor de acces; - menţinerea ȋn bună stare a căilor de acces; Reducerea emisiilor de poluanţi de la mijloacele auto: - ȋntreţinerea corespunzătoare a autovehiculelor; - se vor utilize numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere ȋn stare bună de funcţionare şi cu toate reviziile tehnice la zi;


60 SC ZORDER BIG SA

Impact prognozat ȋn perioada de construire

Factor de mediu

Impact potenţial

Condiţii existente

Impact prognozat (mărime,

extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi ȋn suspensie şi sedimentabile

NOx

SOx

CO

COV

Emisii de la manipularea şi transportul materialelor de construcţii;

Emisii de gaze de eşapament de la utilaje rutiere şi nerutiere

Impact negativ pe o suprafaţă redusă şi timp limitat

Conform pct. 4.2.4


Impact prognozat ȋn perioada de funcţionare

Factor de mediu


existente


extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea aerului

NH3

N2O

NMVOC

Emisii din adăposturi şi din managementul dejecţiilor

Impact negativ Conform pct. 4.2.4


Pulberi ȋn suspensie şi sedimentabile

NOx

SOx

CO

COV

Emisii de gaze de eşapament de la mijloacele de transport

Impact negativ nesemnificativ permanent pe o suprafaţă de extindere medie

Conform pct. 4.2.4


Concluzii Impactul asupra factorului de mediu aer se poate aprecia nesemnificativ, ȋn condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului menţionate. 4.3. Solul şi subsolul 4.3.1. Consideraţii geomorfologice şi geologice Terenul pe care este situat amplasamentul fermei are un aspect general plan. Din punct de vedere geologic, judeţul Galaţi se suprapune ȋn general părţii de Sud a Platformei Moldoveneşti, in zona in care fundamentul sau se afunda si ia contact cu cel de tip nord -dobrogean. Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3000 m este constituita din formatiuni paleozoice (gresii, calcare, marme, sisturi argiloase), mezozoice (calcare, marne, dolomite, gresii) si neozoice (gresii, marne, calcare, conglomerate, nisipuri, pietrisuri). Depozitele cuaternare, extinse pe podul interfluviilor, sunt formate din prundisuri fluvio -lacustre sau fluvio-torentiale acoperite, la randul lor, de luturi loessoide. Prundisurile alcătuiesc unele terase fluviatile şi luncile actuale ale Siretului, Bîrladului, Prutului şi Dunării. Din punct de vedere geologic, terenul este constituit din depozite caracteristice zonelor de luncă ale rȃurilor, ȋntȃlnindu-se argile prăfoase sau nisipoase aşezate peste straturile grosiere (nisipuri, pietrişuri).


61 SC ZORDER BIG SA

Stratificaţia terenului din amplasamentul fermei este constituită din pămȃnt vegetal ȋn grosime de 0,3 – 0,5m, după care urmează straturi de argilă, argilă prăfoasă uneori cu zone nisipoase, cafenii cenuşii, de grosime variabilă (1,50 - 3,50m) aşezate peste nisipuri fine, grosiere slab prăfoase sau cu pungi argiloase şi pietrişuri cu bolovani. Din punct de vedere morfologic amplasamentul se află în Câmpia Covurlui, care este caracterizată prin prezenţa unor interfluvii orientate N -S, având suprafeţele aproximativ plane. Văile existente sunt orientate, după aceeaşi direcţie, adică N -S, dar cu mică dezvoltare. Situaţia hidrogeologică din această zonă este cunoscută din forajele executate anterior şi care au străbătut atât strate acvifere freatice, cât şi strate acvifere sub presiune. Freaticul este cantonat la baza loessului, în strate permeabile cu granulometrie fină (nisipuri fine sau nisipuri prăfoase). Alimentarea acestui acvifer se face preponderent din precipitaţii. Nivelul hidrostatic a fost evidenţiat la adâncimea de 56m de la nivelul solului. Stratele acvifere sub presiune sunt cantonate în formaţiunile de vârstă romanian-pleistocen inferior, care în zona comunei Smârdan reprezintă "Stratele de Bălăbăneşti". Ele sunt formate din nisipuri cu granulometrie fină (nisipuri fine sau slab argiloase, cenuşii-albicioase, rareori cu elemente de pietriş mic), intercalate între pachete de marne şi argile compacte, cenuşii-vineţii. Grosimea acestor strate permeabile este cuprinsă între 1-12 m, alimentarea lor făcându-se în zona de apariţie la zi. În anul 1982, în cadrul Fermei 10 a fostului I.A.S. Smârdan, a fost săpat un puţ la adâncimea de 150 m, constatându-se că debitul mediu realizat este de 13 mc/h (3,61 I/s), conform Procesului verbal de constatare al caracteristicilor din fişa de foraj şi al buletinelor de analize anexate. Aceste debite sunt insuficiente satisfacerii necesităţilor locuitorilor. Au fost captate orizonturi acvifere situate între 98 -130,00 m adâncime. La pompările experimentale a fost obţinut un debit de 13mc/h, la o denivelare de 7,5m. Acvifere captate sunt situate între: 98,50m - 130,50m, NHs = 56,00m, NHd = 63,50m, Q = 13mc/h . Din punct de vedere chimic, apele subterane din acviferele captate din foraje se încadrează în limitele de potabilitate ale STAS 1342/91. Apa subterană nu a fost interceptată pȃnă la adȃncimi de 41m. Adȃncimea de ȋngheţ este de 0,90m. Seismicitate Conform Normativului P100-92 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor, amplasamentul se ȋncadrează ȋn zona seismică de calcul C, cu un coeficient de intensitate K s = 0,12. Pentru perioada de colt se va considera Tc = 0,7 sec. Consideraţii teoretice asupra poluării solului Deversarea unui poluant pe sol conduce de obicei la formarea ȋn zona nesaturată a unui corp de impregnare datorat ȋn cea mai mare parte fenomenelor de convecţie, dispersie, adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Direcţia şi viteza de deplasare a poluantului depind de vȃscozitatea acestuia, de morfologia terenului şi de structura solului şi a rocilor din acoperişul acviferului.


62 SC ZORDER BIG SA

Principala forţă care acţionează asupra poluantului este gravitaţia. Prin urmare, dacă solul este permeabil, poluantul se infiltreză ȋn sol după o componentă verticală. Datorită dispersiei apare şi o componeta orizontală. Avansȃnd către acvifer poluantul poate fi filtrat de particulele solului, poate fi adsorbit, precipitat, hidrolizat, oxidat sau redus. El poate fi oprit de o bariera impermeabilă. Foarte important pentru protecţia apelor subterane este şi grosimea solului deasupra pȃnzei freatice. Rocile din acoperişul acviferului se comportă faţă de poluanţi ca o adevarată coloană cromatografică, asigurȃnd reţinerea şi redistribuţia stratigrafică a acestora pe verticală.

*)Sursa Gheorghe Neag, Depoluarea solurilor şi a apelor subterane, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998, Cluj Napoca

Prezenţa unui strat impermeabil ȋn profilul de sol, influenţează atȃt viteza de filtrare a apei şi poluanţilor, cȃt şi capacitatea de reţinere a stratului superior. Argila, praful argilos sunt soluri foarte puţin permeabile. Săparea puţului existent (aprox. 41m) lȃngă halele existente a arătat prezenţa stratului de umplutură şi a stratului argilo-mărnos puţin permeabil. Apa este potabilă, nivelul azotaţilor, azotiţilor, amoniacului se ȋnscriu ȋn valorile limită existente. In aceste condiţii se poate presupune că ȋn zona halelor solul nu este poluat. Trebuie ţinut seama şi de faptul că poluanţii reţinuţi de sol, pot fi desprinşi uneori din matricea de reţinere şi antrenaţi spre apele subterane şi de suprafaţă sub acţiunea motrică a apelor provenite din precipitaţii. Solul din zona studiată In general, solurile din teritoriu sunt rezistente la acţiunea diferiţilor agenţi poluanţi. Vulnerabilitatea redusă este dată de reacţia neutră-slab alcalină a solurilor, proprietate ce confera o anumită capacitate de tamponare a stimulilor acidifianţi. Solurile sunt relativ rezistente la poluarea cu metale grele, reacţia şi conţinutul de materie organică menţinȃnd eventualele metale grele ȋn forme stabile. Pe câmpul interfluvial dintre Mălina şi Lozova procesul de tasare a solului este evidenţiat prin prezenţa unor depresiuni mici, alungite, adânci de numai 2-3 m, în care stagnează uneori provenită din precipitaţii. În lungul râului Mălina inundaţiile frecvente şi aporturile laterale ale organismelor torenţiale, sub forma conurilor de dejecţie, produc colmatarea luncilor şi albiilor minore. Proiectul nu propune modificarea caracteristicilor solului; nu vor fi executate amenajări de drumuri de exploatare, trasee electrice îngropate. Se vor utiliza drumurile existente pentru aducerea materialelor de construcţie în principal beton pentru fundaţii şi piatră spartă pentru drumurile de acces. Realizarea proiectului nu va genera pericolul apariţiei unor poluări accidentale semnificative, faţă de situaţia existentă în prezent, când sunt efectuate lucrări agricole mecanizate. Pe amplasament nu vor fi stocate sau vehiculate cantităţi semnificative de substanţe chimice sau materiale care să genereze un astfel de pericol. În perioada de exploatare a fermei nu va avea loc un impact asupra solului, în condiţii normale de funcţionare a instalaţiilor şi a utilajelor/echipamentelor aferente dotării halelor de exploatare a găinilor ouătoare. 4.3.2. Surse de poluare a solului În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate se va produce un impact asupra structurii solului pe suprafeţele unde se vor realiza construcţiile, datorită tasării terenului pe unde trec utilajele/mijloacele de transport, depozitării materialelor de construcţii ȋn spaţii neamenajate .


63 SC ZORDER BIG SA

In perioada de funcţionare, solul ar putea fi impurificat prin scurgeri accidentale de produse petroliere şi ape uzate, prin neetanşeitatea structurilor subterane şi depozitări necorespunză toare de deşeuri, dejecţii sau alte materiale care pot induce o poluare asupra solului. Din punct de vedere al structurii geologice a regiunii, ca urmare a amenajărilor propuse, nu se prognozează manifestarea unui impact negativ semnificativ asupra acestuia şi nu se prevede manifestarea unor fenomene care să afecteze structura geomorfologică a zonei, ca de exemplu: alunecări de teren, surpări, drenări, etc. 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate executarea construcţiilor va fi realizată de firme care au ca obiect de activitate executarea lucrărilor de construcţii, cu personal calificat şi/sau necalificat ȋn funcţie de cerinţele de lucru; societăţile care asigură lucrări de construcţii-montaj ȋşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile generate din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate; la finalizarea lucrărilor, terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de dpozitări; circulaţia se va face pe drumurile existente, minimizȃnd astfel impactul asupra solului; In perioada de funcţionare desfăşurarea activităţilor numai pe suprafeţe betonate; transportarea dejecţiilor direct pe platforma amenajată acoperită: - dimensiuni platformă stocare dejecţii: L x l x h= 72,26m x10,88m x 2m; V = 1572,3mc; - rigole perimetrale pentru colectarea apelor pluviale: L x l = 24m.l. x 3,1m.l.; - un bazin pentru colectarea apei din dejecţii, V = 32mc; asigurarea etanşeităţii bazinelor de colectare ape uzate; refacerea lucrărilor de canalizare, acolo unde este cazul; utilizarea materialelor absorbante pentru intervenţii ȋn cazul scăpărilor accidentale de produse petroliere sau substanţe chimice pe căile de acces. Aceste materiale vor fi colectate ȋn containere şi transportate la o instalaţie de incinerare; depozitarea cadavrelor de păsări ȋn pungi de material plastic, ȋn ladă frigorifică; transportul dejecţiilor din hală la platforma de depozitare cu mijloace de transport etanşe; 4.3.4. Prognozarea impactului

Impact prognozat ȋn perioada de construire

Factor de mediu


existente


extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea solului şi subsolului

Distrugerea structurii superficiale a solului;

Posibile evacuări accidentale de produse petroliere, depozitări necontrolate de deşeuri, materiale de construcţii;

Spaţii de producţie, platforme betonate, zona verde;

Impact negativ pe o suprafaţă redusă şi timp limitat

Conform pct. 4.3.2



64 SC ZORDER BIG SA

Impact prognozat ȋn perioada de funcţionare

Factor de mediu

Impact potenţial

Condiţii existente


extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact rezidual

Calitatea solului şi subsolului

Posibile evacuări accidentale de ape uzate;

Posibile depozitări necontrolate de deşeuri/dejecţii

Platforme şi căi de acces betonate;

Sistem etanş de construcţie a canalizării şi bazinelor de vidanjare;

Sistem adecvat de depozitare a materiilor prime, deşeurilor şi apelor uzate;

Platforma de depozitare dejecţii;

Impact negativ nesemnificativ permanent pe o suprafaţă de extindere medie

Conform pct. 4.3.2


Concluzii Impactul asupra factorului de mediu aer se poate aprecia nesemnificativ, ȋn condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului menţionate. 4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii Sursele de zgomote sunt reprezentate prin: - zgomotul sistemelor de ventilaţie ale halelor; - zgomotul instalaţiei de sortare-ambalare ouă; - manipulare dejecţii, mijloace auto pentru transport dejecţii; - mijloace auto care deservesc ferma (populare păsări, aprovizionare cu furaje); - activitatea umană din fermă. Activitatea poate fi menţinută la un nivel acceptabil printr-o planificare corectă a acţiunilor – prin managementul activităţii, precum şi prin folosirea utilajelor performante care să asigure respectarea normelor UE ȋn privinţa nivelului de zgomot maxim emis ȋn timpul funcţionării. Alte elemente esenţiale: - aprovizionarea şi depozitarea hranei (selecţia furnizorilor şi reţeta de furajare adoptată vȃrstei şi stării efectivului de păsări); - depozitarea cadavrelor şi ouălelor alterate/deteriorate; - ȋncărcarea şi descărcarea furajelor şi păsărilor (populare – depopulare). Tinȃnd cont că procesele tehnologice generatoare de zgomot se desfăşoară ȋn clădiri, care atenuează substanţial intensitatea şi nivelul zgomotului, nu au fost necesare dotări şi amenajări speciale. Surse de vibraţii Obiectivul nu va avea ȋn dotare utilaje producătoare de vibraţii. Conform HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limitei maxime admise pentru zgomot la locurile de muncă cu solicitare normal a atenţiei este de 87dB(A) nivel acustic echivalent continuu. Nivelul săptămȃnal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvată nu trebuie să depăşească valoarea limita de expunere de 87 dB(A).


65 SC ZORDER BIG SA

Sursele de zgomot au fost prezentate ȋn capitolul 1.9.4.

Sursa Durata Frecvenţa Activitate zi/noapte

Nivel de presiune al sunetului dB (A)

Echivalent continuu

(dB)

Nivele normale din adăposturi

continuu continuu Zi 65 -

Livrare hrană ȋn buncăre

Furnizare hrană la păsări

1h 2-3 ori/

săptămȃnă Zi

Zi şi noapte 92 45

-

Prindere păsări (populare, depopulare hale)

10 - 12 h la finalul unui ciclu

Zi 57 - 60

Curăţare şi manipulare dejecţii

2 h zilnic Zi 70

Spălare 1- 3 zile o dată/an Zi 88

Ventilatoare adăposturi Continuu tot anul Zi/noapte 43 43

Circulaţie autovehicule 2 h zilnic Zi 65 - 75

4.4.2. Prognozarea impactului Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizând indicaţiile manualului Larry W. Canter – „Environmental Impact Assessment”, editia a 2-a, capitolul „Prediction and Assesment of Impacts on the Noise Environment”, precum şi recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore - Lzsn(Lden), transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental. Lden = 10 lg 1/24 [td 10 Lday/10 + te 10(Levening + 5)/10 + tn 10(Lnight + 10)/10] unde: - te este cuprins între 2 şi 4 ore; - td timpul de funcţionare în perioada zilei (12 ore); - tn timpul de funcţionare în perioada nopţii (8 ore); - te + td + tn = 24 ore; - Lzi (Lday) este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de zi dintr -un an; - Lseara (Levening) = 61dB este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de seară dintr-un an; - Lnoapte (Lnight) = 50dB este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele de noapte dintr-un an; Zgomotul este evaluat ţinând seama atât de zgomotul zi-noapte, cât şi de zgomotul echivalent (Leq). Valorile s-au estimat ţinȃnd seama de nivelul surselor principale de zgomot. Distanţele de la limita incintei pănă la receptorii sensibili sunt: 20 m faţă de zona de locuinţe.


66 SC ZORDER BIG SA

Variaţia nivelului de zgomot cu distanţa: Lc1 = Lc – 10 log (d2/d1), unde d1 = 1m; d2 – distanţa faţă de sursă. aplicȃnd relaţia de mai sus nivelul de zgomot scade cu 18 dB la 60m, cu 27 dB la 500m. Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizează relaţia:

Leq = 10 log 1/T 𝑇𝑖 (10)𝐿𝑖/10 Li – zgomotul echivalent pentru fiecare fază T – timpul total de la faza iniţială (aprox. 8000 ore/an)

Leq =10 log 1/8000 [8000 (10)43

10 + 3 𝑥 365 𝑥 (10)90

10 + 56 𝑥 6 𝑥 (10)60

10 + 6 𝑥 6 𝑥 (10)88

10 + 6 𝑥 10 𝑥(10)70

10 = 80dB – pentru nivelul ȋn timpul zilei Scăderea cu distanţa pȃnă la limita incintei este: 80 – 18 = 62dB

sub 62dB la limita incintei, ȋn orice punct ȋn timpul zilei;

sub 50dB, ȋn timpul serii şi nopţii, cȃnd activitatea se reduce (rămȃne zgomotul de fond). Cu aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculează L zsn

L zsn (L den) = 10 lg 1/24 [12.106,2 + 4 . 105,5 + 8 .106,0] = 60dB

Protecţia ȋmpotriva vibraţiilor Pentru atenuarea vibraţiilor, utilajele in mişcare sunt amplasate pe o fundaţie dimensionată ȋn funcţie de greutatea lor şi de viteza de rotaţie a organelor ȋn mişcare, şi, acolo unde este cazul sunt prevăzute sisteme de amortizare, conform cerinţelor furnizorului. 4.4.3. Măsuri de diminuare In vederea reducerii vibraţiilor, societatea va ȋntocmi un Plan de verificare periodică a uzurii lagărelor utilajelor dinamice şi de ȋnlocuire a celor deteriorate. Prin proiect se vor respecta prevederile legislaţiei ȋn vigoare: Valoarea admisă a zgomotului la limita incintei nu va depăşi nivelul de zgomot ech ivalent continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care depăşesc limitele de presiune (Leq), prevăzute de STAS 10009/88, de 50 dB(A), Cz 45, în timpul zilei şi 40 dB (A), Cz 35, în timpul nopţii, în afara amplasamentului. Măsurătorile şi calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se vor face respectând prevederile STAS 6161/1-89, STAS 6156-86 şi STAS 6161/3-82.


67 SC ZORDER BIG SA

4.5. Biodiversitate Pentu zona amplasamentului nu au fost raportate incidente legate de poluare. Zona amplasamentului nu este populată de specii protejate (faună, floră).

Utilizarea produselor chimice pentru DDD (dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare), ȋn condiţii controlate nu are efecte semnificative asupra sistemului acvatic, neexistȃnd posibilitatea de ajungere directă ȋn receptori naturali de suprafaţă. Modernizarea fermei de păsări va afecta o suprafaţă de teren de 907,5mp, suprafaţă deja afectată de construcţiile existente; pe amplasament s-a desfăşurat aceeaşi activitate, cu utilaje şi dotări mai puţin performante. Activităţile de construcţie proiectate vor duce la pierderea speciilor de floră specifice zonei. Suprafaţa pe care se va realiza investiţia este parţial betonată, parţial balastată, nefiind specii de interes conservativ ȋn incintă. Speciile florale sunt de tip ruderal, specifice zonelor modificate de om, specii adaptate condiţiilor perturbatoare, care adesea se găsesc ȋn zone urbane, părăsite. Fauna din zonă este specifică ecosistemelor rurale (stepă şi silvostepă): rozătoare, păsări de stepă (ciocȃrlia, prepeliţa). Prognozarea impactului Prin executarea lucrărilor de construcţii proiectate nu vor fi modificate specii de plante, nu se va produce degradarea florei prin alterarea factorilor fizici, nu se vor efectua modificări ale condiţiilor hidrologice. Prin amenajarea fermei nu se va crea o perturbare a habitatelor speciilor. Funcţionarea fermei nu va conduce în zona adiacentă – de influenţă maximă la: - modificare/distrugerea populaţiei de plante; - modificarea compoziţiei de specii de plante sau animale; - degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice); - modificare/distrugerea rutelor de migrare; - alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci. Activitatea propusă nu induce un impact semnificativ asupra biodiversităţii din zona adiacentă si cu atat mai puţin impact transfrontier.

ZORDER BIG SA


68 SC ZORDER BIG SA

4.6. Peisajul 4.6.1. Modul de încadrare în peisaj Ferma se află se află ȋn intravilanul localităţii Cişmele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi. Folosinţa actuală a terenului este de curţi-construcţii (clădiri existente), conform PUG Comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi, aprobat prin H.C.L. Smȃrdan nr. 9/1999. Vecini: la nord – drum sătesc; la sud – teren proprietate primărie; la est – drum sătesc; la vest – păsune; poligon militar Construcţiile propuse vor avea un aspect agreabil. Spaţiile care nu sunt ocupate cu construcţii vor fi amenajate ca spaţii verzi. Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare, cu rol estetic şi de protecţie împotriva zgomotului şi a emisiilor. Pentru integrarea armonioasă a construcţiilor în peisaj se va acorda o atenţie deosebită pentru alegerea materialelor folosite şi a finisajelor exterioare şi ale platformelor de acces. In vecinătatea obiectivului analizat nu există arii naturale protejate sau folosite în scop recreativ.

Utilizarea terenului

Suprafaţa (m2)

Inainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

Suprafaţa construită 12.856,78 13.764,28

Nu este cazul.

Căi de acces, alei 20.065,5 19.158,00

Parcări 290,00 290,00

Spaţii verzi 26.813,72 26.813,72

Total 60.026,00 m2 60.026,00 m

2

4.6.2. Impactul prognozat Impactul fermei se analizează în cele două perioade: de construcţie şi de funcţionare. Impactul este intensiv şi relativ de scurtă durată în timpul activităţilor de construcţie, dar va acoperi în principal zona de amplasament. Impactul asupra ecosistemelor şi tipurilor de peisaje nu va cauza schimbări drastice în peisaj şi nu va perturba balanţa ecologică. In previziunea şi evaluarea perturbaţiilor preconizate în peisaj, prin luarea în calcul a rezistenţei la impacturile specifice, nu sunt de aşteptat perturbaţii funcţionale în peisaj pe termen lung. Perturbările temporare de peisaj în timpul activităţilor de construcţie pentru realizarea proiectului sunt locale, limitate la zona amplasamentului şi nu vor conduce la schimbări drastice în tipurile de peisaj din zonă. Dupa finalizarea execuţiei proiectului de investiţie, prin amenajarea şi activităţile care se vor desfăşura se va realiza o îmbunătăţire a peisajului. In zonele neocupate cu construcţii vor fi realizate spaţii verzi, cu arbori şi gazon. In concluzie, finalizarea investiţiei va avea un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului. 4.6.3. Măsuri şi amenajări pentru protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional In vecinătatea Fermei nu sunt amplasate păduri, parcuri naţionale si monumente de interes naţional care să fie afectate de activitatea fermei. Extinderea clădirilor C9-C13, C10-C14, C11-C15 nu vor conduce la schimbări asupra stabilităţii peisajului, acestea fiind construcţii existente.


69 SC ZORDER BIG SA

4.7. Mediul social şi economic Comuna Smârdan se află situată în partea de nord-vest a judeţului Galaţi, la 8 km de Municipiul Galaţi, pe DJ 251 pe drumul Galaţi-Tecuci. Satele componente:

- Smȃrdan; - Cişmele; - Mihai Kogălniceanu.

Suprafaţa teritoriului administrativ a comunei Smȃrdan este de 13.157 ha, din care:

- intravilan: 330 ha; - extravilan: 12827 ha.

Obiective turistice:

- Pădurea Gârboavele la 7 km - Pădurea Miloş - Valea Paielor;

Comuna are o populaţie de 5120 locuitori; 1880 gospodării; 1715 locuinţe. Copii prescolari sunt educaţi ȋn 3 grădiniţe, iar elevii ȋn 2 şcoli.

Profilul economic al Comunei Smȃrdan este predominant agro-industrial: agricultură (cultivarea terenului, creşterea animalelor), piscicultură (Balta Mălina), comerţ cu produse agricole.

Zone agroeconomice în raport cu pretabilitatea fondului funciar – judeţul Galaţi

Pe teritoriul comunei se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţ, servicii, construcţii, prelucrarea materialului lemnos, produse de patiserie, agricol, creşterea animalelor.

Smȃrdan


70 SC ZORDER BIG SA

Industria – judeţul Galaţi

4.7.1. Prognozarea impactului Activitatea în fermă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, atât în perioada de construire, cât şi în perioada de funcţionare. Conform normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei, distanţele minime de protecţie sanitară sunt respectate de prezentul proiect. Activităţile de creştere şi exploatarea găinilor ouătoare în fermă se vor desfăşura în 3 hale; depozitarea dejecţiilor pe platformă betonată acoperită. 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Având în vedere specificul, amplasamentul şi vecinătăţile noului obiectiv se apreciază că impactul realizării şi exploatării acestuia asupra aşezărilor umane este nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru protecţia acestor obiective. 4.8. Condiţii culturale şi etnice Conform Listei Monumentelor Istorice 2010 întocmită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru judeţul Galaţi, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 670 bis 1.X.2010, în Satul Cişmele, Comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi se regăseşte Valul lui Traian.

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare

40 GL-I-m-A-02974.01 Valul lui Traian Sat Cişmele,

comuna Smȃrdan Sec. II – III p. Chr.

Epoca Romană

4.8.1. Prognozarea impactului In zona de influenţă a fermei nu se află monumente istorice sau social-culturale care să impună o protecţie specială din punct de vedere al protecţiei mediului.

Smȃrdan


71 SC ZORDER BIG SA

4.8.2. Măsuri de diminuare a impactului Având în vedere specificul, amplasamentul şi vecinătăţile noului obiectiv se apreciază că impactul realizării şi exploatării acestuia asupra siturilor sau monumentelor istorice, arheologice şi arhitectonice este nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru protecţia acestor obiective. 4.9. Evaluarea impactului cumulativ cu alte proiecte Nu e cazul. 5. Analiza alternativelor Alternativele studiate au fost prezentate ȋn cap. 1.10. 6. Monitorizarea 6.1. În perioada de realizarea proiectului: În timpul realizării obiectivului se vor monitoriza aspecte privind protecţia factorilor de mediu astfel încât parametrii de evacuare autorizaţi să nu fie modificaţi. 6.2. În perioada funcţionării obiectivului Se va efectua o monitorizare tehnologică şi o monitorizare a calităţii factorilor de mediu. Societatea va raporta autorităţii competente pentru protecţia mediului: Monitorizarea calităţii apei freatice; Se va realiza un foraj de monitorizare a apei freatice, pe direcţia de curgere a acesteia, ȋn aval de platforma de dejecţii. Parametrii propuşi pentru monitorizare: pH, CCOCr, CBO5, azotaţi, azoţiţi, amoniu, azot total, fosfor total,reziduu filtrabil uscat la 1050C, materii ȋn suspensie. Monitorizarea calităţii apelor uzate tehnologice şi a apelor menajere se va realiza conform cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor şi ale operatorului staţiei de epurare; indicatorii şi frecvenţa de monitorizare se vor stabili la faza de autorizare, odată cu reglementarea activităţii din punct de vedere al gospodăririi apelor. Monitorizarea calităţii solului se va face la ȋntocmirea documentaţiei pentru obţinerea Autorizaţiei integrate de mediu, ȋn Raportul de amplasament. Înainte de punerea în funcţiune a obiectivului se va efectua testarea calităţii solului pentru poluanţii specifici pe amplasament, rezultatele urmând a constitui referinţă pentru evaluările ulterioare. Se vor realiza două puţuri de monitorizare a apelor din pânza freatică (F1 şi F2, tubate cu coloană din PVC Dn 200 mm, dop de izolare şi capac din PVC, cu următoarele caracteristici: adâncimea 3,5 m, nivel hidrostatic 2,1 m). Cele 2 puţuri vor fi amplasate în amonte şi în aval, pe direcţia de curgere a pânzei freatice, astfel încât să evidenţieze evoluţia calităţii apei freatice în zona de amplasament a fermei zootehnice. Poziţionarea celor 2 puţuri va fi realizată pe baza unui studiu hidrogeologic care va stabili direcţia de curgere a freaticului, elaborat de o firmă autorizată în condiţiile legii. Monitorizarea pânzei freatice se va realiza semestrial, prin laboratoare acreditate RENAR, pentru următorii indicatori: pH, azotiţi, azotaţi, amoniu, fosfaţi, CCOCr ; pentru sol se propune monitorizarea compuşilor azotului, fosforului.


72 SC ZORDER BIG SA

Evidenţa gestiunii deşeurilor va fi ţinută lunar conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cupinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările ulterioare: tipul deşeu lui, codul deşeului, sursa de provenienţă, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din depozit, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată către transportator, date privind expediţiile respinse, date privind orice amestecare a deşeurilor; Titularul are obligaţia întocmirii unui registru complet cu aspecte şi probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor (inclusiv a apelor uzate). Se va ţine evidenţa eliminării de deşeuri de origine animală din fermă, în registre special constituite: - date despre preluarea deşeurilor animaliere în vederea neutralizării lor ; - date despre transporturile de deşeuri şi operaţiile de valorificare sau eliminare, după caz; - date despre dejecţiile utilizate ca fertilizanţi: cantitatea, persoanele fizice sau juridice care au preluat dejecţiile în vederea fertilizării terenurilor agricole. Raportarea anuală a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje conform HG nr. 625/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; Inventarul emisiilor de poluanţi; Raportarea PRTR se face ȋn baza HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind ȋnfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Tranferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE, Regulamentul CE nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 ianuarie 2006; Monitorizarea mirosului: se propune realizarea unui Plan de management al mirosului ȋn primii 2 ani de funcţionare. Se vor efectua analize de amoniac şi se vor compara cu valorile din STAS 12574/87 – Aer ȋn zone protejate. Prelevarea probelor se va face la limita amplasamentului, pe direcţia vȃntului. Raportul anual de mediu (RAM). 7. Situaţii de risc În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri: a.riscuri naturale: inundaţii, cutremure sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale; b.riscuri datorate activităţii desfăşurate. Riscurile naturale sunt: a.endogene: cutremure – zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11100/1/93) în zona E, cu gradul 71 de seismicitate. Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 100/1-2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt Tc = 0,7 sec şi valoarea de vârf a acceleraţiei: ag = 0,28; Ks = 0,12;


73 SC ZORDER BIG SA

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani.

Cod P100-1/2006. (Elaborator UTCB)

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt), Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

b.exogene: climatice: - încărcările date de zăpadă: conform Codului de proiectare: Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3/2005 având Intervalul mediu de recurenţă (IMR de 50 ani) are valori de 2,5 KN/mp. Presiunea de referinţă a vântului conform Codului de proiectare: Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor;


74 SC ZORDER BIG SA

Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol, KN/m

2,

având IMR = 50ani; Cod CR 1-1-3/2005 revizuit în 2010;

- încărcările de vânt: viteza mediată pe un minut, într-un interval de recurenţă de 50 de ani este v1m = 35m/s şi presiunea dinamică de referinţă mediată de 10 minute, într -un interval de recurenţă de 50 de ani, la înălţimea de 10 m deasupra terenului, este de 0,5 Kpa (Acţiunea Vântului: NP 082/2004); - adâncimea maximă de îngheţ în zonă, conform STAS 6054-77 este de 0,90m; hidrologice (inundaţii) – terenul studiat nu este situat în zonă inundabilă; 7.1. Situaţii de risc în perioada de construire Situaţiile de risc sunt generate de indisciplină şi de nerespectarea de către angajaţi a Normelor de sănătate şi securitatea muncii, neutilizarea echipamentelor de protecţie, în legătură cu următoarele activităţi: -lucrul cu utilajele/mijloacele de transport; -circulaţia pe drumurile publice; -incendii din diferite cauze; -electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură; -inhalaţii de praf; -striviri datorate elementelor în cădere; Aceste tipuri de accidente nu vor afecta mediul înconjurător, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti, invaliditate temporară sau definitivă, pot determina efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor. Măsuri de diminuare a impactului: securizarea locaţiei pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate şi perioada de exploatare. 7.2. Situaţii de risc în perioada de funcţionare Factorii de risc sunt determinaţi de: a). cantitatea de substanţe chimice existentă în fermă; b). caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor chimice; c). echipamente tehnologice şi conducte tehnologice care pot ceda în cursul exploatării; d). factorul uman (grad de instruire, disciplină, experienţă, vârstă, oboseală, etc.).


75 SC ZORDER BIG SA

Tip de risc Consecinţe

Platforma de colectare a dejecţii;

Bazin de colectare fracţie lichidă

Poluare sol, subsol, pânza freatică datorită infiltrării în sol şi pȃnza freatică ȋn situaţia în care nu au fost impermeabilizate sau bazinul de colectare fracţie lichidă nu a fost dimensionat corect;

Sistemul de colectare ape uzate tehnologice, dejecţii, ape uzate menajere

Poluare sol şi pânza freatică datorită apariţiei unor fisuri ale conductelor de colectare şi transport, fisuri ale pereţilor bazinelor de colectare ape uzate menajere şi tehnologice ;

Generatorul de curent Aerul, solul, sănătatea angajaţilor în situaţia unui incendiu sau a unei explozii;

Depozitarea deşeurilor Poluare sol, subsol, pânza freatică în situaţia depozitării necontrolate a deşeurilor;

Instalaţii electrice Poluare aer, sol, afectarea sănătăţii angajaţilor, ȋn situaţia unui incendiu;

Activitatea nu se ȋncadrează ȋn categoria obiectivelor cu risc, pentru care se aplică prevederile HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II), cu modificările şi completările ulterioare. După finalizarea lucrărilor, ȋnainte de punerea in funcţiune, titularul activităţii va elabora toate documentele solicitate in procedura de autorizare, care vizează situaţiile de risc, respectiv:

- Plan de intervenţie ȋn cazul poluărilor accidentale; - Plan de măsuri şi intervenţie privind pericolul ȋmbolnăvirilor cu gripa aviară; - Plan de management al dezastrelor naturale şi PSI; - Alte planuri de măsuri solicitate de autorităţile competente.

In caz de poluare accidentală, conducerea societăţii va acţiona conform Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale: - Anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru d iminuarea efectelor acesteia, local; - Anunţarea imediată a autorităţilor interesate: APM; SGA; DVS, DSP, etc. şi informarea periodică asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs -o şi de combatere a efectelor acesteia. Persoanele cu atribuţii din fermă acţionează în caz de poluare accidentală pentru: - eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei; - limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor sau fenomenelor poluante; - colectarea, transportul şi depozitarea în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea valorificării dejecţiilor rezultate în fermă, eliminării deşeurilor nevalorificabile (cadavre de păsări, ambalaje de la medicamente, substanţe folosite pentru DDD (dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare). Societatea va întocmi un program de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor, registru de evidenţă a operaţiunilor de întreţinere efectuate. In situaţia producerii unui prejudiciu, va suporta costul pentru repararea prejudiciului şi va înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului „poluatorul plăteşte”. SC ZORDER BIG SA va lua toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată. 8. Descrierea dificultăţilor Nu au fost semnalate dificultăţi.


76 SC ZORDER BIG SA

9. Evaluarea impactului asupra mediului Pentru evaluarea impactului global al realizării proiectului asupra mediului înconjurător, s -a utilizat metoda propusă de V. Rojanschi, metodă prezentată în revista „Mediul încojurător”, vol.II, nr.1 -2/1991. Scara de bonitate este exprimată de la “1” Ia “10” şi pune în evidenţă efectul poluanţilor asupra mediului înconjurător. Nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitate, iar 1 reprezintă o situaţie ireversibilă, o situaţie deosebit de gravă a factorilor de mediu analizaţi.

Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (ip) şi efecte asupra omului şi mediului înconjurător corespunzătoare

Nota de bonitate

Valoarea Ip = Cmax./CMA

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru.

9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise - nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise - nivel 2.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2.

4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă.

Cmax – concentraţia maximă calculată; CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS

Pentru simularea efectului sinergic s-a reprezentat grafic starea ideală (o formă geometrcă regulată, ȋn funcţie de factorii de mediu analizaţi: apă, ae, sol, subsol, deşeuri, floră şi faună, aşezări umane), cu raze egale, cu latura de 10 unităţi de bonitate. Diagrama este prezentată mai jos, factorii de mediu luaţi ȋn analiză fiind aer, apă, sol/subsol. Indicele stării de poluare globală, IPG este raportul ȋntre suprafaţa care reprezintă starea ideală, S i şi suprafaţa care reprezintă starea reală, S r. S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu.

Valori ale indicelui stării de poluare globală (IPG) şi impactul asupra mediului corespunzător

Valoarea IP.G ;

IPG = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană.

IPG = 1 - 2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 - 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 - 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă.

IPG = 4 - 6 Mediul este afectat de activitatea umană periculos formelor de viaţă.

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.


77 SC ZORDER BIG SA

Cȃnd există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare globală, va căpăta progresiv valori supraunitare, pe măsura existenţei riscului afectării factorilor de mediu. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (fermă găini ouătoare) asupra factorilor de mediu:

Note acordate: Pentru factorul de mediu apa: nota 9,00; ȋn imediata vecinătate a amplasamentului nu există cursuri de apă de suprafaţă; prin tehnologia de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare proiectul prevede toate măsurile de prevenire a poluării apei subterane. Pentru factorul de mediu aer: nota 7,00; principala sursă de emisie ȋn atmosferă este reprezentată de ventilatoarele aferente halelor de creştere şi exploatare intensivă a găinilor ouătoare; prin funcţionarea acestora se crează, pe de o parte microclimatul specific, iar pe de altă parte se elimină mirosurile din incintă; altă sursă potenţială de miros este reprezentată de depozitul de dejecţii; Pentru factorul de mediu sol, subsol: nota 9,00;

apele uzate menajere vor fi colectate ȋntr-un bazin betonate vidanjabil, V = 32mc; apele uzate tehnologice rezultate ȋn perioada de vid sanitar vor fi colectate ȋn 3 bazine betonate vidanjabile, V = 96mc; ape uzate vor fi vidanjate periodic ȋn staţia de epurare a Comunei Smȃrdan.

fracţia lichidă provenită din dejecţii va fi colectată prin intermediul rigolelor de colectare ȋn bazinul betonat vidanjabil, V = 32mc; platforma de stocare dejecţii va fi acoperită; administrarea dejecţiilor pe sol se va realiza după stabilizare şi ȋn funcţie de caracteristicile solului şi condiţiilor specifice zonei, pentru a nu se polua solul cu exces de nutrienţi.

deşeurile generate ȋn perioada de funcţionare vor fi valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi autorizaţi; Si = L2 = 200 Sr = S1 + S2 + S3; S1 = S2 = 31,5; S3 = 40,5; Sr = 103,5 IPG = Si / Sr = 200/103,5 = 1,93 (mediul supus efectului activităţii umane ȋn limite admisibile)

Concluzie Indicele de poluare globală: IPG = 1,93 corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în limite admisibile. Activitatea fermei va influenţa ȋntr-o măsură redusă calitatea factorilor de mediu: apă, aer, sol şi subsol.


78 SC ZORDER BIG SA

10. Rezumat fără caracter tehnic Raportul privind impactul asupra mediului a fost realizat ȋn baza documentelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar. Autorii Raportului sunt:

SC DANIAS SRL, poz. nr. 224 ȋn Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro şi

Bojoi Silvia PFA, poz. nr. 31 ȋn Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro 10.1. Descrierea activităţii Proiectul „Extindere clădiri C9-C13, C10-C14, C11-C15” propus de SC ZORDER BIG SA se va realiza cu fonduri proprii şi are în vedere investiţii în domeniul creşterii găinilor ouătoare. Principalele etape de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate sunt: ȋnlocuirea acoperişului cu tablă Lindab; ȋnlocuirea structurii din lemn; realizarea împrejmurii realizată cu fundaţii din beton uşor armat cu stâlpi metalici şi plasă metalică; realizarea instalaţiilor tehnologice (hrană, adăpare, ventilaţie, evacuare dejecţii); lucrări de finisaje interioare şi exterioare; utilităţi (alimentare cu apă - canalizare, alimentarea cu energie electrică, instalaţii sanitare); montarea echipamentelor tehnologice şi de automatizare, montarea utilajelor; testarea echipamentelor; executarea probelor şi punerea în funcţiune; activităţi de transport materiale, materii prime şi deşeuri; Obiectivele proiectului: Hală de creştere găini ouătoare: 3 buc.;

Platforma de stocare dejecţii acoperită: 1 buc.; Siloz pentru furaje: 3buc.; Alimentare cu apă din 2 surse: reţeaua comunei Smȃrdan şi puţ forat la adâncimea de 41m echipat cu pompă submersibilă: 1 buc.; Rezervor de ȋnmagazinare a apei, V = 30mc; 1 buc.; Spaţiu frigorific (cameră mortalităţi; cameră necropsie); Bazin colectare ape uzate tehnologice: 3buc. x 32mc; Bazin colectare ape uzate menajere: 1buc.x32mc; Sediu administrativ; Filtru sanitar; Filtru auto; Foraje de observaţie – 4buc.; Imprejmuire hale realizată cu fundaţii din beton uşor armat cu stâlpi metalici şi plasă metalică; In fermă se vor desfăşura următoarele activităţi: Hrănirea (aprovizionarea cu furaje; distribuţia furajelor ȋn buncărele exterioare halelor); Adăparea păsărilor; Asigurarea microclimatului; Colectarea ouălelor şi depozitarea producţiei de ouă; Colectarea şi evacuarea dejecţiilor din hale la platforma betonată acoperită; Curătarea halelor după fiecare serie de producţie (activitatea de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare); Etapele fluxului tehnologic ȋn ferma de găini ouătoare sunt: Popularea halelori cu găini (puicuţe ȋn vȃrstă de 16 săptămȃni); Aprovizionarea cu furaje, premixuri şi vitamine;

http://www.mmediu.ro/


79 SC ZORDER BIG SA

Creşterea păsărilor (ȋngrijirea zilnică); - supraveghere activitate de furajare; - hrănire/administrare reţetă de furajare; - adăpare; - supravegherea sistemului de colectare şi transport ouă; - supravegherea stării de sănătate a păsărilor; - administrare vitamine; - asiguare microclimat prin supravegherea sistemului de ventilaţie al halelor; - supraveghere evacuare dejecţii;

Depopularea halelor la vȃrsta de 77 săptămȃni; Transport păsări la abator; Pregătirea halelor pentru un nou ciclu de producţie (curăţare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, verificare funcţionare instalaţii); In fermă, tehnologia de creşere va fi aplicată astfel ȋncȃt să se realizeze maximul producţiei de ouă cu un consum minim de furaje; se va respecta principiul „ totul plin – totul gol”. La populare halele sunt curate, uscate şi dezinfectate. Toate sistemele sunt ȋn stare de funcţionare. Puicuţele sunt aduse la vȃrsta de 16 săptămȃni, sunt descărcate la intrarea ȋn hale şi repartizate ȋn baterii. In fermă distribuirea hranei, adăparea, colectarea ouălelor, transportul ouălelor ȋn staţia de sortare se execută automatizat. Personalul angajat controlează starea de sănătate a păsărilor şi supraveghează instalaţiile de adăpare, furajare, colectare ouă, microclimat, evacuare dejecţii. Depopularea halei se face la 77 săptămȃni. După depopulare păsările sunt transportate la abator, unde vor fi valorificate pentru carne. Halele sunt pregătite pentru un nou c iclu de producţie (curătare, dezinfecţie, dezinsecţie, verificare funcţionare instalaţii). Găinile ouătoare sunt ȋntreţinute ȋn baterii aprobate de UE. Bateriile corespund normelor europene conform: Directiva Consiliului 1997/74/CE, transpusă ȋn legislaţia naţională prin Ordinul ANSVSA nr. 136/2006 privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare; Directiva Consiliului nr. 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă, transpusă ȋn legislaţia naţională prin Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea normei sanitar veterinare privind protecţia animalelor de fermă. Bateriile sunt dimensionate după normele sanitar veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare; ȋn baterii sunt incluse toate elementele specifice pentru bunăstarea păsărilor: jgheab de furajare, linii de adăpare, benzi pentru colectare dejecţii, sistem de uscare dejecţii şi benzi pentru colectarea ouălelor. Bateriile se vor amplasa ȋn rȃnduri, pe toată lungimea halei, cu culoare de minim 900mm şi se vor alinia cu ajutorul picioarelor suport reglabile. La capetele fiecărui rȃnd se află coloanele de furajare, motoarele de antrenare pentru lanţul de furajare, şi ȋn spate, dispozitivele de antrenare pentru raclarea benzii de dejecţii. Activitatea de exploatare a găinilor ouătoare se va desfăşura în 3 hale identice, cu următoarele dimensiuni: L x l x h = 160,30m x 10,10m x 2,70m. Suprafaţa unei cuşti este de 4801cmp. Dimensiunile unei cuşti: L x l: 762mm x 630mm. Suprafaţa de creştere pentru o găină este de 768cmp. Nr. găini/cuşcă: 50. Nr. de module: 450. Nr. nivele: 3. Nr. găini/nivel: 7500. Nr. de găini/hală: 22.500. Materii prime Materiile prime pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare sunt prezentate ȋn tabelul de mai jos:


80 SC ZORDER BIG SA

Nr. crt.

Materii prime şi auxiliare Compoziţie Posibile efecte ȋn

mediu Mod de depozitare

1. Furaj (nutreţ combinat)

Porumb, grȃu, făină de soia, şrot, făină de peşte, carbonat de calciu alimentar, distribuit conform reţetelor, alte microelemente

Fără risc pentru mediu

In silozul aferent fiecărei hale montate pe postament metalic, pe platformă betonată; Total silozuri: 3 buc.

2. Apa de băut - Fără risc pentru mediu Reţeaua comunei Smȃrdan; Un rezervor suprateran: V = 30mc;

3. Apa pentru igienizare spaţii - Fără risc major pentru mediu

Subteran; 3 bazine betonate vidanjabile; V = 3 x 32mc;

4. Medicamente, vaccinuri, etc. pentru tratamente

Conform practicilor veterinare curente ȋn ferme

Toxicitate reduă pentru om; produsele farmaceutice sunt avizate de autoritatea sanitar - veterinară

In ambalajele originale ale producătorilor sau furnizorilor; sunt aduse numai in momentul utilizării;

5.

Produse DDD (dezinfecţie; dezinsecţie; deratizare) pentru igienizare hale după fiecare ciclu de producţie

- Aldezin - Agita 10WG - Ratistop - Super killer

Fără risc major pentru mediu

In ambalajele originale ale producătorilor sau furnizorilor; depozitare ȋn magazie cu acces controlat;

6. Ambalaje Carton şi folie din plastic

Fără risc major pentru mediu ȋn condiţiile gestionării corespunzătoare;

In spaţiu ȋnchis.

Utilităţi Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă se va realiza din 2 surse: reţeaua de canalizare existentă a comunei şi puţ forat la adȃncimea de 41m. Apa va fi ȋnmagazinată ȋntr-un rezervor suprateran cu V = 30mc. Apa este folosită ȋn următoarele scopuri: adăpatul păsărilor; scop igienico-sanitar şi scop tehnologic (spălarea halelor ȋn perioada de vid sanitar, la sfȃrşitul perioadei de producţie). Evacuarea apelor uzate Categorii de ape uzate: ape uzate menajere şi ape uzate tehnologice . Apele uzate menajere se vor evacua ȋntr-un bazin betonat vidanjabil, V = 32mc; Apele uzate tehnologice vor fi evacuate ȋn 3 bazine betonate vidanjabile, V= 3 x 32mc = 96mc. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a fermei este asigurată din postul de transformare PT 100-160KVA; 20/0,4 KV. Din postul de transformare, prin intermediul tabloului general de joasă tensiune, se va face alimentarea cu energie electrică. In situaţii de avarie ale sistemului energetic naţional, alimentarea cu energie electrică se va face cu un grup electrogen de 125 – 200 KVA. In lipsa acestuia există riscul unor pierderi de efective, mai ales prin sufocare, deoarce instalaţia de ventilaţie nu funcţionează. Energia termică Pentru găinile ouătoare nu este necesară ȋncălzirea halelor. Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină).


81 SC ZORDER BIG SA

Dotări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - pichet de incendiu – echipat cu mijloace de intervenţie necesare stingerii incendiilor ; - 2 hidranţi exteriori; - 6 stingătoare portabile tip P6, 3 stingătoare carosabile; Foraje de observaţie Poziţia forajelor de observaţie: - 2 foraje de observaţie şi control situate în zona de influenţă a platformei de colectare dejecţii; un foraj în dreptul bazinului de colectare dejecţii; un foraj în dreptul bazinelor de colectare ape uzate epurate şi nămol; indicatorii minimi de calitate monitorizaţi pentru apa subterană prelevată din forajul de observaţie sunt: pH, CCOCr, substanţe extractibile, amoniu; - 2 foraje de observaţie situate în aval şi amonte faţă de halele de exploatare găini ouătoare; 10.2. Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului - Metodologia descrisă în Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi HG nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private; - Incertitudini: Nu este cazul. Impactul asupra mediului Evaluarea impactului s-a realizat pe componente de mediu fiinfd prognozată pe termen: - scurt – perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate; - mediu – perioada de funcţionare; - lung – perioada de închidere/dezafectare;

Nr. crt.

Componente de mediu

Efectele impactului asupra mediului pe termen Observaţii/

Caracterizarea impactului Scurt Mediu Lung

1. Sol/subsol - - x - Lucrări de execuţie a fundaţiilor pentru realizarea obiectivelor proiectului; 2. Apa subetrană - x x

3. Apa de suprafaţă - x x Posibile poluări accidentale datorate depozitării dejecţiilor, apelor uzate menajere, deşeuri;

4. Aer - - - -

Emisii de gaze de eşapament, pulberi în suspensii. specifice perioadei de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate;

Emisii de poluanţi (NH3, H2S, N2O, CH4, pulberi, datorate creşterii păsărilor (hale, bazine de colectare dejecţii);

5. Sănătatea populaţiei - - - Surse de poluare: zgomot, gaze de eşapament, pulberi, mirosuri;

6. Biodiversitatea (floră, faună) x x x Nu este cazul; amplasamentul nu se află ȋn arii naturale protejate;

7. Peisaj - + x

Impact negativ în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii poiectate;

Impact pozitiv prin adoptarea elementelor arhitecturale specifice fermelor zootehnice.

8. Mediul social şi economic + ++ -

Impact pozitiv prin crearea locurilor de muncă în perioada de construire şi în perioada de exploatare.

Venituri la bugetul local.

Semnificaţia evaluării impactului: - impact negativ; + impact pozitiv; x – fără impact; Intensitatea impactului: xxx – impact mare; xx – impact mediu; x – impact redus.


82 SC ZORDER BIG SA

Având în vedere amplasamentul obiectivului de investiţie (fermă zootehnică), soluţiile de proiectare, lucrările, dotările şi măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol), se poate afirma că realizarea obiectivului nu va genera un impact semificativ asupra mediului. Cerinţe BAT pentru activitatea ce se desfăşoară pe amplasament reducerea pierderilor de apă prin neetanşeităţile sistemului, respectiv detectarea şi remedierea scurgerilor; folosirea sistemelor de adăpare cu pierderi cât mai reduse; curăţarea adăpostului şi a echipamentului cu jeturi de apă la presiune înaltă, după fiecare ciclu de producţie; calibrarea periodică a instalaţiilor pentru apa de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere; ţinerea de înregistrări referitor la consumul de apă prin folosirea contoarelor de apă; respectarea Codului bunelor practici agricole (strategiile de alimentare, tehnici puţin poluante de stocare şi împrăştiere a îngrăşămintelor naturale); se vor respecta tehnicile de nutriţie care ţin seama de vârsta păsărilor şi necesitatea asigurării unui conţinut scăzut de azot şi fosfor în dejecţii; hrănirea păsărilor se va face astfel încât să se asigure o eficienţă maximă de transformare furaj/greutate şi funcţie de vârsta şi cerinţele păsărilor; se va ţine o evidenţă lunară a consumurilor specifice de materii prime şi materiale auxiliare; se va face o analiză periodică a consumurilor realizate în vederea stabilirii eficienţei acestora; aplicarea unui management nutriţional preventiv ca măsură de reducere a poluării solului; studierea permanentă a progreselor în domeniul creşterii păsărilor şi aplicarea lor pe baza analizei cost-beneficiu în scopul folosirii materiilor prime cu impact redus asupra mediului; realizarea controlului calităţii materiilor prime pe baza unor proceduri care să prevadă modul de acţiune în caz de neconformitate, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim sau nul; depozitarea dejecţiilor pe o platformă de stocare temporară, amenajată corespunzător, cu capacitate suficientă pentru perioadele când dejecţiile nu se pot aplica pe teren; iluminarea halelor cu sisteme care utilizează un consum redus de energie; izolarea corespunzătoare a clădirilor, utilizarea de instalaţii automatizate pentru controlul microclimatului; funcţionarea şi întreţinerea eficientă a sistemului de ventilaţie a halelor în scopul asigurării microclimatului optim; reducerea consumului de energie prin aplicarea bunelor practici în fermă, începând cu proiectarea adăposturilor până la operarea adecvată şi mentenanţa echipamentelor din adăposturi. 10.3. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în intravilanul Satului Cişmele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi, pe un teren cu suprafaţa de 60.026mp, aflat în proprietatea D-nei Rimar Doina Lilioara, atribuit prin Contract de comodat SC ZORDER BIG SA. Impactul asupra apei de suprafaţă sau subterane este posibil numai în cazul scugerilor accidentale de ape uzate menajere şi tehnologice. Impactul asupra solului se manifestă numai în situaţia fisurării bazinelor de colectare/stocare ape uzate menajere/ ape uzate tehnologice/dejecţii, nerespectării prevederilor codului de bune practici agricole la împrăştierea pe terenurile agricole a dejecţiilor, fără încheierea unui contract ferm de asistenţă tehnică cu Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice pentru realizarea Planului de management al deşeurilor organice şi Studiului Agrochimic .


83 SC ZORDER BIG SA

Având în vedere nivelul scăzut al poluării de fond, direcţiile dominante ale vântului dinspre zona locuită spre fermă, precum şi amplasamentul obiectivului (ȋn zona destinată fermei zootehnice), se poate afirma că obiectivul prin dotările sale, modul de respectare a tehnologiei de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare va avea un impact scăzut asupra factorului de mediu aer, în special şi asupra aşezărilor umane. Emisiile de poluanţi rezultate din activitatea de creştere a păsărilor nu conţin poluanţi mutageni şi cancerigeni care ar putea avea un potenţial asupra sănătăţii populaţiei din zonă. 10.4. Măsuri de diminuare a impactului 10.4.1. Factorul de mediu apa Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire şi de dezafectare - zonă special amenajată pentru depozitarea deşeurilor; - dotări sanitare pentru personalul angajat pentru executarea lucrărilor de construcţii proiectate; - depozitarea materialelor în locuri special amenajate; - la ieşirea din şantier se va amenaja o platformă betonată destinată spălării autovehiculelor (dotată cu rigolă pentru scurgerea apei); - delimitarea zonelor de lucru; pentru realizarea obiectivelor, antreprenorul se va dota şi organiza în baza proiectului de organizare de şantier inclus în proiectul de execuţie; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor; - măsuri adecvate pentru prevenirea răspândirii materialelor de construcţii în zonele publice; 10.4.2. Factorul de mediu aer Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire şi de dezafectare - Organizarea de şantier se va realiza în interiorul amplasamentului, astfel încât impactul generat asupra factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate să fie cât mai redus - Lucrările se vor executa etapizat, conform graficului de execuţie; se va evita astfel cumularea surselor generatoare de zgomot; - Controlul traficului în interiorul amplasamentului; - Umectarea căilor de acces pentru a preveni antrenarea pulberilor în suspensie. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de exploatare Protecţia factorului de mediu aer se realizează prin amplasarea fermei în zonă cu respectarea zonelor de protecţie sanitară faţă de aşezările umane: - Ferma este amplasată în intravilanul Satului Cişmele, Comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi ȋn zona destinată fermei zootehnice, conform PUG Comuna Smȃrdan aprobat prin HCL nr. 9/1999; Activităţile de creştere şi exploatarea găinilor ouătoare se desfăşoară ȋn 3hale. Dejecţiile solide sunt depozitate temporar pe platformă betonată acoperită, a cărei suprafaţă este acoperitoare pentru 20 luni; colectarea fracţiei lichide din dejecţii se va face ȋn bazin etanş vidanjabil, V = 32 mc; - Infiinţarea unei perdele vegetale perimetrale ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde reduce pulberile cu cca 30% iar zgomotul cu 8 -10dB(A); - Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia, colectarea şi depozitarea dejecţiilor pe platforma acoperită. - Societatea a solicitat şi obţinut Notificarea pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr. 366 din data de 26.09.2013 eliberată de Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi, conform căreia proiectul evaluat ȋndeplineşte normele de igienă şi sănătate publică, stabilite ȋn conformitate cu prevederile Ordinului nr. 536/1997, art. 4, Regulamentului CE 852/2004 şi Ordinul MS nr. 1030/2009 cu modificările şi completările ulterioare .


84 SC ZORDER BIG SA

Măsuri de eliminare a poluării aerului Direcţia vânturilor este predominantă dinspre zona locuită spre ferma SC Zorder Big SA. 10.4.3. Factorul de mediu sol Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire - terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita la suprafeţele necesare frontului de lucru; - se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor; - dotarea cu produse absorbante pentru reţinerea poluantului în cazul poluărilor accidentale; - se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau altor materiale rezultate din trafic; în cazul unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale dăunătoare solului se vor lua măsuri pedoameliorative; - deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul organizărilor de şantier vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe bază de contract; - pentru suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei se va excava volumul de pământ afectat şi se va transporta la societăţi specializate autorizate în valorificarea sau eliminarea acestuia. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funcţionare Pentru protecţia solului şi subsolului activităţile în cadrul fermei se vor desfăşura pe suprafeţe betonate; în acest fel este imposibilă infiltrarea în sol şi subsol a posibililor poluanţi care ar putea afecta mediul subteran. Se vor utiliza mijloace de transport corespunzătoare din punct de vedere tehnic, conform normelor RAR, prevenindu-se impurificările cu produse petroliere, uleiuri minerale, lichid de frână. Se vor evita depozitările necontrolate pe suprafeţe neamenajate, chiar dacă acestea vor avea caracter temporar. Nu se vor crea depozite temporare sau definitive de substanţe lichide-solide cu un regim special (medicamente, dezinfectanţi), pe amplasament. Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele amplasate în locuri special amenajate, protejate împotriva poluării apelor freatice (platforme betonate) şi transportate la depozitul de deşeuri municipale autorizat. Deşeurile sanitar-veterinare şi ambalajele acestora vor fi gestionate conform normelor în vigoare privind deşeurile periculoase şi infecţioase; Cadavrele de păsări vor fi depozitate într-o cameră frigorifică (S = 15 mp) până la ridicarea acestora de societăţi autorizate specializate, în vederea eliminării acestora; Apele uzate tehnologice vor fi colectate ȋn 3 bazine vidanjabile cu V total = 96mc; vidanjarea se va efectua de către SC APA CANAL SA conform contractului ȋncheiat; Pe terenul liber din incintă se va planta vegetaţie de protecţie; Gestionarea nămolului şi a dejecţiilor se va realiza în conformitate cu prevederile: Ordiului M.M.G.A. nr. 242/26.03.2005 şi Ordinului M.A.P.D.R nr. 197/07.04.2005 privind aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi;


85 SC ZORDER BIG SA

Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat de Ordinul MMGA nr. 1182/2005; STAS nr. 9540/88 – Apă pentru irigarea culturilor agricole; Fertilizarea terenurilor agricole se va realiza pe baza Studiului privind administrarea dejecţiilor, întocmit de OSPA Galaţi şi a Planului de fertilizare anual. Se vor avea în vedere principiile fertilizării culturilor: - Aplicarea dejecţiilor lichide se va face având în vedere rezervele de azot din sol, trebuie să se ţină cont că azotul înainte de a fi absorbit de plante trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmarea, acestea se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbţie de către culturi. Din raţiuni practice, aplicarea se face la semănat sau plantat într-un stadiu premergător; - Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1 / 4 până la 1 / 3 din doză, pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente; - Nu se vor aplica dejecţiile lichide în afara perioadei de creştere a culturilor; - Se va evita administrarea atunci când umiditatea aerului este ridicată: pe timp de ceaţă, burniţă sau ploaie; - Evitarea efectuării fertilizării pe soluri lucrate în profunzime (scarificate, arate în profunzime sau alte arături adânci), pentru a împiedica penetrarea nitraţilor spre apele subterane; Conform Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat de Ordinul comun MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr. 1270/2005 nu se vor aplica îngrăşămintele organice: - Pe terenuri umede, pe sol îngheţat sau crăpat (fisurat) în adâncime şi/sau acoperit de un strat de zăpadă sau soare puternic. - Nu se aplică dejecţii pe terenurile destinate păşunatului, doar pe terenurile destinate producerii de furaje sau fân; - Nu se aplică îngrăşămintele organice în zone tampon a apelor de suprafaţă, fântânilor şi puţurilor; In concluzie, activitatea ce se va desfăşura pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare asupra factorului de mediu sol şi subsol în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate şi în perioada de funcţionare. Măsuri de diminuare a impactului în perioada de închidere/dezafectare Delimitarea zonelor de lucru; se vor stabili zonele de parcare a autovehiculelor şi utilajelor; Obligarea antreprenorului să deţină pe amplasament mijloace de intervenţie pentru stoparea răspândirii poluării: oprirea scurgerilor; localizarea poluantului scurs; intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier; Dotarea organizării de şantier cu toalete ecologice; Sistematizarea terenului incintei organizării de şantier în vederea colectării apelor pluviale; Colectarea deşeurilor rezultate în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările ulterioare. Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. 10.4. 4. Factorul de mediu biodiversitate (floră, faună) Proiectul de investiţie nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.


86 SC ZORDER BIG SA

Impact rezidual Factorul de mediu Apa Faza de realizare a investiţiei

Factor de mediu

Impact potenţial Măsuri de reducere a

impactului (M)


extindere, tip)

Impact rezidual

Ape subterane

Pierderi accidentale de produse petroliere şi uleiuri minerale, posibile infiltraţii în sol, subsol, freatic;

Organizarea de şantier conform Legii nr. 50/1991;

Prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse petroliere, ape menajere) în apa subterană sau de suprafaţă

Prevenirea încărcării reţelei de apă pluvială cu suspensii;

N – pe o arie redusă şi timp

limitat n/M

Ape de suprafaţă

Creşterea încărcării apelor cu suspensii din canalele pluviale în perioada efectuării lucrărilor de investiţii;

N – pe o arie redusă şi timp

limitat n/M

Faza de operare a obiectivului

Factor de mediu

Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de reducere a

impactului (M)


extindere, tip)

Impact rezidual

Ape subterane

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere şi uleiuri minerale, substanţe chimice, evacuări necontrolate de ape uzate, dejecţii, posibile infiltraţii în sol, subsol, freatic;

Alimentarea cu apă se face din puţ forat şi din reţeaua de canalizare existentă a comunei Smȃrdan;

Prin proiect se preconizează un sistem etanş de conducte, bazine de stocare (dejecţii, ape uzate menajere şi tehnologice);

Respectarea prevederilor Avizului de gospodărire a apelor;

Execuţia reţelelor, canalelor, bazinelor în conformitate cu proiectul de execuţie;

Verificarea tehnică periodică a reţelelor, bazinelor, etanşeităţii acestora conform Regulamentului de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor de colectare-stocare dejecţii;

Măsuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune, pentru reducerea volumului de ape uzate, adăparea păsărilor cu sisteme care să prevină pierderile de apă;

Întreţinerea instalaţiilor;

Prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse petroliere, susbtanţe de dezinfecţie) în apa subterană sau de suprafaţă;

Monitorizarea periodică a apei pluviale evacuate;

N n/M

Ape de suprafaţă

Evacuări necontrolate de ape uzate menajere şi tehnologice;

Pierderi accidentale de produse petroliere, uleiuri minerale, susbstanţe chimice;

Apele uzate menajere sunt colectate în bazin vidanjabil etanş şi evacuate la o staţie de epurare autorizată;

Dejecţiile de păsări sunt colectate pe o platformă betonată, acoperită;

N n/M


87 SC ZORDER BIG SA

In vederea evitării poluării solului şi apelor cu substanţe toxice prin activităţile desfăşurate în cadrul fermei este necesar ca: - Depozitarea şi folosirea substanţelor chimice cu efect decontaminant DDD (dezinfecţie, dezinsecţie sau deratizare) să se facă în condiţiile prevăzute de lege, în spaţii încuiate, bine aerisite, gestionate de o persoană cu pregătire corespunzătoare; - Prevenirea scurgerilor accidentale a apelor uzate din canale şi bazinele de stocare: bazinele de stocare vor fi impermeabilizate; - Practicarea unei gestiuni corespunzătoare a dejecţiilor şi respectarea bunelor practici agricole la împrăştierea pe câmp; avizarea folosirii dejecţiilor se face numai după trecerea perioadei de stocare de 6 luni; In concluzie, impactul funcţionării fermei de păsări este nesemnificativ. Factorul de mediu aer Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului, în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului Faza de realizare a investiţ iei

Factor de mediu

Impact potenţial

Condiţii existente

Măsuri de reducere a impactului

(M) Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi în suspensie şi sedimentabile

NOx

SOx

CO

COV;

Emisii de la manipularea materialelor de construcţii;

Emisii de gaze de eşapament de la utilajele rutiere şi nerutiere

N – pe o arie redusă şi timp limitat

M

Se vor utiliza numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere în stare de funcţionare, cu toate reviziile la zi;

Se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului, pentru evitarea ridicării prafului în timpul perioadei de execuţie a construcţiilor;

Zilnic se vor curăţa căile de acces din vecinătatea şantierului

Îndepărtarea pământului, nisipului, pentru prevenirea ridicării prafului;

n/M

Faza de funcţionare

Factor de mediu

Impact potenţial

Condiţii existente

Măsuri de reducere a

impactului (M) Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea aerului

NOx

CO

COV

particule;

Emisii de la mijloacele de transport

N – pe o arie de extindere medie; permanent;

Asigurarea unui management corect al materialelor pulverulente, curăţarea zilnică a căilor de acces, menţinerea în stare bună a căilor rutiere în zonă;

Intreţinerea mijloacelor de transport în stare de funcţionare;

n/M


88 SC ZORDER BIG SA

NH3

N2O

NMVOC

Emisii din adăposturi şi din managementul dejecţiilor

N – pe o arie de extinedre medie, permanent

Reducerea emisiilor de amoniac în adăposturi se va realiza prin strategia de hrănire, ventilaţia mecanică, colectare ape uzate în bazine etanşe;

n/M

Impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului menţionate. Prin sistemul de ventilaţie proiectat, sistemul de stocare şi împrăştiere dejecţii pe câmp, se va reduce considerabil poluarea aerului. Factorul de mediu sol şi subsol Faza de construcţie

Factor de mediu

Impact potenţial

Condiţii existente

Măsuri de reducere a impactului

(M) Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea solului şi

subsolului

Distrugerea structurii

superficiale a solului

Fermă zootehnică existentă

n

Lucrările de construcţii vor fi executate de firme specializate care folosesc personal calificat şi /sau necalificat, funcţie de cerinţele de lucru;

Societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate; la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

n

Faza de funcţionare

Factor de mediu

Impact potenţial

Condiţii existente

Măsuri de reducere a

impactului (M) Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea solului şi

subsolului

Posibile evacuări accidentale de produse petroliere şi chimice;

Posibile depozitări necontrolate de dejecţii

Platforme şi căi de acces betonate;

Sistem etanş de constucţie a canalizării şi bazinelor de colectare ape uzate;

Sistem adecvat de depozitare a materiilor prime, dejecţiilor şi apelor uzate;

N

M

Activităţi desfăşurate pe platforme betonate;

Colectarea apelor pluviale de pe platforme şi căi de acces prin rigole;

Execuţia lucrărilor de etanşare a bazinelor de colectare ape uzate menajere, dejecţii;

Utilizarea materialelor absorbante în situaţia unor poluări accidentale cu produse

n


89 SC ZORDER BIG SA

petroliere sau cu substanţe chimice pe căile de acces; aceste materiale vor fi colectate în containere şi ulterior transportate la o instalaţie de incinerare;

Depozitarea cadavrelor de păsări în ladă frigorifică, până la eliminarea pin societăţi autorizate;

Impactul prognozat este nesemnificativ datorită dotărilor şi măsurilor de siguranţă luate.

Semnificaţia teremenilor: n – impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului; N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului; M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ 10.5. Concluzii reultate din evaluarea impactului asupra mediului Sursele de impurificare a factorului de mediu aer datorate proceselor tehnologice de exploatare a găinilor ouătoare, managementul dejecţiilor rezultate pe amplasamentul proiectului vor avea un impact redus, atât pe amplasament, cât şi în zonele învecinate, în condiţiile respectării proiectului. - Emisiile de amoniac sunt sub valorile prag. - Emisiile de metan sunt sub valorile prag. - Emisiile de protoxid de azot sunt sub valorile prag. - Emisiile de NMVOC sunt sub valorile prag. - Emisiile de pulberi sunt sub valorile prag. Nu există surse de impurificare a factorului de mediu apă; dejecţiile nu se evacuează în receptori naturali; dejecţiile sunt transportate la platforma de stocare dejecţii acoperită. Apele epurate sunt utilizate pentru irigarea culturilor agricole, iar nămolul rezultat, inert din punct de vedere chimic poate fi utilizat ca îngrăşământ. Apele uzate menajere vor fi vidanjate periodic în vederea epurării înainte de evacuarea în receptor natural.

Sursele posibile de poluare a solului şi subsolului, apelor subterane pot fi infiltraţiile de ape uzate de la sistemul de canalizare şi de stocare dejecţii, în cazul neetanşeităţii acestora. Beneficiarul va întocmi un Regulament de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor de colectare – stocare dejecţii aferente halelor de exploatare a găinilor ouătoare, care va cuprinde: - măsuri, responsabilităţi şi termene; - componenţa colectivului constituit în vederea combaterii poluărilor accidentale; - componenţa echipei de intervenţie; - lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale. Urmărirea respectării programului de întreţinere, verificarea etanşeităţii/examinarea regulată a bazinelor de stocare dejecţii; instruirea şi testarea periodică a personalului de întreţinere şi exploatare revine şefului de fermă.


90 SC ZORDER BIG SA

10.6. Prognoza calităţii vieţii/standardului de viaţă în comunităţile afectate de impact Proiectul de investiţie propus va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltării economico -sociale a Comunei Smȃrdan, Judeţul Galaţi prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea activităţii de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare, prin creşterea veniturilor la bugetul local, în condiţii de protecţie a mediului. Investiţia va determina forme de impact pozitiv asupra angajaţilor prin asigurarea condiţiilor şi securităţii muncii la standarde europene. 10.7. Evaluarea impactului Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat ȋn baza metodei Rojanschi, cu acordarea de note de bonitate pentru fiecare factor de mediu analizat. Indicele de poluare globală obţinut: IPG = 1,93. Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, subsol ce se situează în limitele admisibile. Concluzii şi recomandări Concluzii Documentul TA Luft 5.4.7.1. menţionează următoarele surse de impact pentru creşterea animalelor, surse care impun necesitatea zonei de protecţie ȋn jurul fermei: miros; amoniac; pulberi; bioaerosoli, germeni, viruşi. Documentul se referă la curbele distanţelor minime. Din tabelul distanţelor minime rezultă că trebuie respectată o distanţă minimă de 280m. Conform Ordinului MS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, pentru ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 capete şi complexuri avicole industriale este necesară o zonă de protecţie sanitară de 1.000m. Această distanţă poate fi modificată doar pe baza studiului de impact asupra sănătăţii, elaborat de un institut specializat, conform metodologiei avizate de Ministerul Sănătăţii (art. 20, alin.1), Ordin MS nr. 119/2014). Recomandări 1. Deşi Ferma este amplasată în intravilanul Satului Cişmele, Comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi ȋn zona destinată fermei zootehnice, conform PUG Comuna Smȃrdan aprobat prin HCL nr. 9/1999, deşi calculele au demonstrat că emisiile ȋn aer sunt sub valoar ile limită de prag, avȃnd ȋn vedere că ȋn vecinătate sunt locuinţe, recomandăm următoarele: - legalizarea acordului vecinilor; - elaborarea studiului de impact asupra sănătăţii, conform metodologiei avizate de Ministerul Sănătăţii (art. 20, alin.1), Ordin MS nr. 119/2014 ). 2. Actualizarea actelor de reglementare obţinute pentru realizarea investiţiei avȃnd ȋn vedere sistemul de creştere şi exploatare intensivă a găinilor ouătoare (3 hale): Notificarea pentru ȋnceperea execuţiei investiţiei „Amenajare fermă de găini ouătoare ȋn Sat Cismele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi” emisă de Apele Romȃne – Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bȃrlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi; Autorizaţie sanitară veterinară nr. 301 din 21.01.2014; Notificare pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr. 366 din data de 16.09.2013; 3. Amenajarea unei perdele vegetale perimetrale ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde reduce pulberile cu cca 30% iar zgomotul cu 8 -10dB(A).


91 SC ZORDER BIG SA

Glosar de termeni

Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;

Deşeu – orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să ȋl arunce (Legea nr. 211/2011);

Eliminare – orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi ȋn cazul ȋn care una din consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie (Legea nr. 211/2011);

Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei;

Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;

Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într -o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice;

Levigare – deplasarea în sol a substanţelor dizolvate sub acţiunea percolativă a apei sau a altor lichide;

Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;

Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;

Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ;

Prag de alertă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/ evacuări ;

Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului – lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se identifică cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului;


92 SC ZORDER BIG SA

Bibliografie Legislaţie HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii -cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Documentul de referinţă asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru creşterea intensivă a porcilor şi păsărilor (BREF), Comisia Europeană, versiunea iulie 2003; Reference Document on Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-Products Industries; Reference Document on the General Principles of Monitoring; Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) H 4 - Draft Horizontal Guidance for Odour Part 1 – Regulation and Permitting; Ordinul comun MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr. 1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agicole, Codul de bune practici în fermă, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006; Ordin ANSVSA nr. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare; Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Galaţi: 2008, 2009, 2010 , 2011; Documente puse la dispoziţia elaboratorilor de SC ZORDER BIG SA Documentaţia pentru obţinerea Certificatului de urbanism - Proiect nr. 445/2013; Proiectant general: SC CASTOR SM 94 SRL Galaţi; Proiectant de Specialitate BIA Caramatescu Maria Cristina; Memoriu de arhitectură întocmit de Arh. Caramatescu Maria Cristina; Proiect nr. 99/2014 – SC SUPERCON SRL, Galaţi şi Plan amplasament construcţii şi reţele exterioare; Certificat de urbanism nr. 52 din 02.08.2013 emis de Primăria Comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi; Certificat de înregistrare SC ZORDER BIG SA Seria B nr. 2800931 emis de Oficiul Naţional ala Registrului Comerţului – Oficiul Registrului Comerţului de pe lȃngă Tribunalul Galaţi; Notificarea pentru ȋnceperea execuţiei investiţiei „Amenajare fermă de găini ouătoare ȋn Sat Cismele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi” emisă de Apele Romȃne – Administraţia Bazinală de apă Prut - Bȃrlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi; Indrumarul cu aspectele de mediu ce trebuie analizate în cadrul Raportului privind impactul asupra mediului, emis de APM Galaţi; Autorizaţie sanitară veterinară nr. 301 din 21.01.2014; Notificare pentru conformarea proiectului la norme le de igienă şi sănătate publică nr. 366 din data de 16.09.2013; Planşe: Plan de ȋncadrare ȋn zonă; Plan de situaţie – situaţie existentă – Planşa nr. A2; Plan de situaţie – propunere – Planşa nr. A3; Plan de amenajare hale; Plan de amplasare baterii Zucami; Plan topografic;


93 SC ZORDER BIG SA

Anexe: Certificat de urbanism nr. 52 din 02.08.2013 emis de Primăria Comunei Smȃrdan, judeţul Galaţi; Certificat de înregistrare SC ZORDER BIG SA Seria B nr. 2800931 emis de Oficiul Naţional ala Registrului Comerţului – Oficiul Registrului Comerţului de pe lȃngă Tribunalul Galaţi ; Notificarea pentru ȋnceperea execuţiei investiţiei „Amenajare fermă de găini ouătoare ȋn Sat Cismele, comuna Smȃrdan, judeţul Galaţi” emisă de Apele Romȃne – Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bȃrlad – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi; Autorizaţie sanitară veterinară nr. 301 din 21.01.2014; Notificare pentru conformarea proiectului la normele de igienă şi sănătate publică nr. 366 din data de 16.09.2013; Fişe de securitate DDD (dezinfecţie, dezinsecţie, derantizare); Planşe: - Plan de ȋncadrare ȋn zonă; - Plan amplasament construcţii şi reţele exterioare; - Plan de situaţie – situaţie existentă – Planşa nr. A2; - Plan de situaţie – propunere – Planşa nr. A3; - Plan de amenajare hale; - Plan de amplasare baterii Zucami; - Plan topografic

Raport privind impactul asupra mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport privind impactul asupra mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...