Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “ Lucrari de...

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “ Lucrari de exploatare nisip si pietris din terasa mal stang rau Siret,

perimetrul CONDREA, comuna Umbraresti, judetul Galati,în vederea realizării unei amenajări piscicole”

Pagina 1 www.environmentgmexpert.ro

CUPRINS Introducere ……………………………………………………………….….….3 1. InformaŃii generale ……………………………………………………….…...5 1.1. InformaŃii despre titularul proiectului ………………………………….….…5 1.2. Autorii atestaŃi ai Raportului de evaluare a impactului asupra mediului….….....5 1.3. Denumirea proiectului ……………………………………………………... 4 1.4. Amplasament ……………………………………………………………….4 1.5. Descrierea proiectului ………………………………………………………6 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiŃiei……………………………………..6 1.5.2. Descrierea proiectului……………………………………………………. .8 1.5.3. Incadrarea în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului…………….. 9 1.6. Durata etapei de funcŃionare……………………………………………… 9 1.7. InformaŃiile privind producŃia si resursele energetice folosite……………… 9 1.8. InformaŃii despre materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice ……...12 1.9. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă ……………………………………………………………..13 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele……………………………………………….15 2. Proces tehnologic ……………………………………………………………17 2.1. Flux tehnologic …………………………………………………………......17 2.2. Surse tehnologice cu impact potenŃial asupra mediului…………………...…22 2.3. ActivităŃi de dezafectare………………………………………………..…....23 3. Deşeuri …...………………………………………………………………… 24 4. Impactul potenŃial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora………………………………………………………………………… 26 4.1. Apa ………………………………………………………………………. 26 4.2. Aerul ……………………………………………………………………... 30 4.3. Solul şi subsolul………………………………………………………….. 32 4.4. Zgomot şi vibraŃii ……………………………………………………….….33 4.5. Biodiversitatea …………………………………………………………...…35 4.6. Peisajul ...………………………………………………………………..….85 4.7. Mediul social şi economic ………………………………………………..…86 4.8. CondiŃii culturale şi etnice ……………………………………………….….86 4.9. Evaluarea impactului activităŃii propuse asupra factorilor de mediu…………86 5. Analiza alternativelor …………………………………………………………91 6. Monitorizarea ………………………………………………………………...91 7. SituaŃii de risc…………………………………………………………………93 8. Descrierea dificultăŃilor ………………………………………………………94 9. Rezumat fără caracter tehnic ………………………………………………..95 Bibliografie Anexe




I. Introducere

Raportul privind impactul asupra mediului, a fost realizat pentru SC TANCARD SRL pentru proiectul „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, rau Siret – mal stang comuna Umbraresti, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”. Raportul face parte din documentaŃia procedurii de obŃinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de APM GalaŃi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare.

Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, pct. 2, industrie extractiva, lit. a) cariere, exploatari miniere de suprafata si de extractie a turbei, altele decât cele prevazute in Anexa 1 si intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de râu propus este situat in primul nivel de terasa a malului stâng a râului Siret, in apropierea contactului dintre acest nivel de terasa si terasa inalta, pe o zona neinundabila situata la cca. 2km de digul de aparare mal stang a raului Siret, pe teritoriul administrativ al comunei Umbraresti.

Având în vedere că prin proiect sunt propuse a fi realizate activităŃi în perimetrele ariei de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarată parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1284/2007, sitului de importanŃă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, declarat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011, evaluarea impactului asupra mediului:

� va identifica dacă speciile şi/sau tipurile de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a desemnat situl respectiv se află pe amplasamentul propus;




� va identifica impactul proiectului asupra acestora în toate fazele de realizare;

� va propune măsuri de reducere a impactului, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii;

� va identifica potenŃialul impact asupra celorlalte specii/habitate, pentru care a fost desemnat situl respectiv, conform Formularului Standard Natura 2000; se va analiza mărimea impactului, durata şi reversibilitatea;

� va analiza şi prognoza efectele lucrărilor propuse asupra speciilor şi va propune măsuri de reducere a efectelor, după caz; În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obŃinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru

proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităŃilor

existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.




1. InformaŃii generale

1.1. InformaŃii despre titularul proiectului

S.C. TANCRAD S.R.L., cu sediul în municipiul Galati, judeŃul GalaŃi, str. Brailei, nr 169J, jud. Galati, reprezentată prin Catalin Cristian Stancic în calitate de Director General, are urmatorul profil de activitate: extractia pietrisului si nisipului ; extractia argilei si caolinului – 0812 ; sortarea – spălarea de agregate minerale de râu, brute şi sortate.

1.2. Autorii atestaŃi ai studiului de evaluare a impactului asupra

mediului Autorul atestat de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra

mediului sunt: SC ENVIRONMENT GM EXPERT SRL – Elaborator studii pentru protecŃia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), BilanŃ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), Raport de amplasament (RA), poziŃia nr. 570 în Registrul NaŃional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro ; Sediul social în loc. Vînători, Strada Crîngului nr. 186, JudeŃul Vrancea, J39/781/2006, CUI 19119119, tel. 0337.527.242, fax: 0337.527.242; mobil: 0742.037.370.

1.3. Denumirea proiectului

“Lucrări de exploatare de nisip si pietriş din terasă, râu Siret – mal stâng, perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judeŃul GalaŃi, în vederea realizării unei amenajări piscicole”




1.4. Amplasament

Perimetrul de exploatare agregate minerale propus in suprafata de 22 458 mp este situat in terasa râului Siret, mal stâng, pe teritoriul administrativ al comunei Umbrăresti, jud Galati. 1.5. Descrierea proiectului

1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiŃiei

Amplasarea punctului de extracŃie în terasa râului Siret este oportună pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor în scopul utilizării lor pentru refacerea infrastructurii, la drumuri, precum şi în lucrări de construcŃie.

Fiind localizat in extravilanul localităŃii Umbraresti nu se pune problema încadrării în Planul General de Urbanism.

Din punct de vedere economic investiŃiile propuse contribuie la dezvoltarea zonei prin oferire de noi locuri de muncă precum şi la dezvoltarea companiei S.C. TANCARD S.R.L. cu efect direct în sporirea potenŃialului acesteia de a crea noi locuri de muncă şi în alte zone unde îşi desfăşoară activitatea.

Localizarea proiectului Suprafata de 22.458 mp ce urmeaza a fi exploatata in vederea realizarii unei

amenajari piscicole este delimitata de urmatoarele puncte:

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y

I 471.224 687.295

II 471.205 687.285

III 471.180 687.288

IV 471.164 687.301

V 471.158 687.324

VI 471.162 687.345

VII 471.224 687.409

VIII 471.357 687.547

IX 471.378 687.573

X 471.420 687.537




Prin realizarea investiŃiei se preconizează:

- asigurarea unui loc pentru practicarea pescuitului sportiv, in prezent foarte apreciat, pentru destindere;

-realizarea unei capacităŃi de producŃie piscicola care va alimenta zonele rurale invecinate;

-soluŃionarea unor probleme de mediu (sistematizarea unei excavaŃii ramase in urma valorificării rezervelor de balast);

-realizarea unei investiŃii cu impact pozitiv asupra mediului, atat prin atragerea in circuitul economic a unor suprafeŃe de teren slab productiv, cat si prin plantaŃiile de arbori decorativi ppropuse.

Totodată, prin finalizarea lucrărilor de amenajare a crescătoriei piscicole simple prin exploatarea nisipului si a pietrişului pe intreaga suprafaŃa de teren, acesta va fi valorificat in construcŃii, refacerea infrastructurii, la drumuri.

Principalele lucrări care se vor executa in etapa finala sunt:

-geometrizarea gropilor de exploatare;

-realizarea lucrărilor de terasamente-berme de 3 m latime executate la cotele 19.5 mdMsi 16.5 mdM.Pe aceasta berme vor fi realizate plantaŃii de plop si salcie, precum si inierbarea acestora;

- taluzarea malurilor, asternerea stratului fertil pe taluze si berme, in vederea insamantarii;

-plantari de salcie, plop pe laturile de contur ale amenajării;

-suprafaŃa luciului de apa de cca. 14.000 mp.




Foto1: Plan amplasament




1.5.2. Descrierea proiectului Perimetrul de exploatare a nisipului si a pietrişului este situat in terasa mal

stâng a râului Siret pe malul stâng , pe teritoriul administrativ al comunei Umbraresti, perimetrul Condrea, judeŃul GalaŃi.

Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de rau propus este situat in primul nivel de terasa a malului stâng a râului Siret, in apropierea contactului dintre acest nivel de terasa si terasa inalta, pe o zona neinundabila situata la cca. 2km de digul de aparare mal stang a raului Siret, pe teritoriul administrativ al comunei Umbraresti.

Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale utile este amplasat în terasa mal stang a râului Siret, condiŃiile naturale şi particularităŃile morfologice ale acumulărilor de agregate minerale utile din zona amplasamentului perimetrului, asigură accesul la rezervă până la nivelul unităŃii de exploatare, astfel că perimetrul de exploatare CONDREA este aproape in totalizate deschis. În sectorul limitrof perimetrului de exploatare, nu exista lucrari hidrotehnice, captari de suprafata, puturi forate care sa fie afectate de lucrarile de exploatare si transport.

Lucrări de deschidere

Deoarece catitatea de agregate minerale utile programată a se exploata în anul 2014 este localizată în terasa mal stang a râului Siret, fără copertă, nu sunt necesare lucrări de decopertare sau deschidere. Se vor executa numai lucrări de întreŃinere a drumurilor de exploatare, de amenajare a paturilor de înaintare cu utilajele de excavaŃie şi mijloacele de transport auto la frontul de exploatare;

Accesul în zona se realizeaza din drumul judetean ce leaga localitatea Condrea de DN25, pe un drum de exploatare in lungime de cca. 10km care ajunge la statia de sortare ce apartine SC TANCRAD SRL

Beneficiarul a obtinut de la Primăria comunei Umbraresti acordul pentru folosirea drumului de acces spre exploatare Nr.985 din 12.02.2014, care se anexeaza

În procesul de exploatare propunem ca materilul steril şi eventual cel rezultat din decopertare să fie utilizat pentru umplerea unor gropi existente în zonă.




Lucrari de exploatare si prelucrare

Pentru anul 2014-2016 se prelimină exploatarea unui volum de 80.000 m³ agregate minerale extrase din care să se realizeze o producŃie de 76.000 m³, diferenŃa de 4.000 m³ reprezentând pierderi tehnologice (5 %).

TABEL CENTRALIZATOR CU PROGRAMUL DE EXPLOATARE

PENTRU ANUL 2014

Trimestrul Nr.

crt.

SpecificaŃie U.M.

mc/t

Total

perioadă III

2014

IV

2014

1. Consum de resurse/rezerve mc/t 20.000 15.000 5.000

2. Pierderi de exploatare mc 1.000 750 250

3. Pierderi de transport mc

Extras industrial, din care: mc 19.000 14.250 4.750

a) Produs minier brut valorificat mc 19.000 14.250 4.750

4.

b) Produs minier supus valorificării mc - - -

5. Grad de recuperare la exploatare 4/1 x 100%

mc

95% 95% 95%





PENTRU ANUL 2015

Trimestrul Nr.

crt.

SpecificaŃie U.M.

mc/t

Total

perioadă I

2015

II

2015

III

2015

IV

2015

1. Consum de resurse/rezerve mc/t 30.000 5.000 10.000 10.000 5.000

2. Pierderi de exploatare mc 1.500 250 500 500 250


Extras industrial, din care: mc 28.500 4.750 9.500 9.500 4.750

a) Produs minier brut valorificat mc 28.500 4.750 9.500 9.500 4.750

4.

b) Produs minier supus valorificării mc - - - -

5. Grad de recuperare la exploatare 4/1 x 100% mc

95% 95% 95% 95%


PENTRU ANUL 2016

Trimestrul Nr.

crt.

SpecificaŃie U.M.

mc/t

Total

perioadă I

2016

II

2016

III

2016

IV

2016

1. Consum de resurse/rezerve mc/t 30.000 5.000 10.000 10.000 5.000

2. Pierderi de exploatare mc 1.500 250 500 500 250


Extras industrial, din care: mc 28.500 4.750 9.500 9.500 4.750

a) Produs minier brut valorificat mc 28.500 4.750 9.500 9.500 4.750

4.

b) Produs minier supus valorificării mc - - - -

5. Grad de recuperare la exploatare 4/1 x 100% mc

95% 95% 95% 95%




In zona CONDREA exploatarea se va realiza intr-un perimetru situat in terasa mal stâng al râului Siret, la cca. 2km de digul de aparare mal stang a raului Siret. Lucrările de exploatare se vor realiza in cadrul perimetrului CONDREA, situat in terasa mal stâng a râului Siret. Adâncimea maxima de excavare va fi de 7,50m de la cota superioara a depozitului natural.

In vederea asigurării frontului de lucru in perimetru se vor lua in calcul următoarele:

Exploatarea nisipului si pietrişului din zăcământul CONDREA se va face cu urmatoarele utilaje:

- excavator tip Liebherr 926 cu cupa de 1,4mc – 1 buc; - excavator tip Liebherr 934 cu cupa de 2mc – 1 buc; - buldozer tip Liebherr PR 724 XL – 2 buc; - incarcator tip Caterpillar 950k, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; - incarcator tip Liebherr L556, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; - autobasculate 8x4 MAN 28to – 10buc. Metoda cadru de exploatare consta in extracŃia nisipului si pietrişului in 3

trepte cu adancimi de 4m, 3m, respectiv 2m, incadrabila in normele de protecŃia muncii in exploatări miniere la zi.

In stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va tine cont de inaltimea utilajului folosit, de dezvoltarea tabulara a zacamantului si de natura rocii.

La stabilirea bermei se va lua in calcul gabaritul mijlocului de transport, al incarcatorului, la care se vor adauga 3m siguranta, in acest mod latimea bermei atingand 10m.

Unghiul de taluz va fi de 45°.

Exploatarea se va face in cea mai mare parte a timpului deasupra nivelului hidrostatic, in etapa finala odata cu definitivarea taluzelor bazinului piscicol se va avansa cu 1,2-2m sub nivelul hidrostatic.

Decalajul minim intre trepte este de 10m.

Se va acŃiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren.

SuprafaŃa va fi împărŃita in fasii paralele, lăŃimea acestora fiind de 10 m.

Atacarea fâşiilor se va face in felii excavate dinspre latura 1-4 către staŃia de sortare.




Succesiunea de lucru va fi următoarea: a.decopertare steril fasie nr. 1, stocare temporara a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos

b.excavare treapta 1 din fasia 1.

c.decopertare steril fasie nr. 2 si stocarea materialului extras in mod identic ca la punctul a.

d.excavare treapta 1 din fasia 2.

e.excavare treapta 2 din fasia 1

f.excavare steril din fasia 3

g.excavare treapta 1 din fasia 3

h.excavare treapta 2 din fasia 2.

i.decopertare steril fasie nr. 4.

In continuare se vor crea fronturi de lucru repetând schema de mai sus, amenajandu-se drumuri laterale provizorii de exploatare racordate la drumul principal de acces.

Exploatare respectând condiŃiile de mai sus va conduce la exploatarea zăcământului pe intreaga grosime, in condiŃii de siguranŃa si eficienta economica maxima.

Agregatele minerale vor fi valorificate in stare bruta si prelucrata sub forma de sorturi. Consumul de resurse/rezerve =80.000 mc.

Respectandu-se metoda cadru de exploatare de mai sus pierderile de prelucrare sunt estimate la 5 %, gradul de recuperare fiind de 95%.

Pierderile de transport sunt mici datorita distantei foarte mici de transport si ca sunt utilizate pentru transport autocamioane performante.

FuncŃionarea balastierei este sezoniera in perioada trimestrul II-Trimestrul IV aproximativ 180 de zile /an, un schimb de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana.

Transportul agregatelor minerale către staŃia de sortare se va face cu autobasculantele proprii.




Clasa de importanŃă Conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanŃă: IV.

1.5.3. Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului • Certificat de urbanism nr.76/3567 din 17.04.2014 emis de Consiliul JudeŃean

GalaŃi: • la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităŃii; • Studiul tehnic zonal privind influenta exploatarii agregatelor minerale din

terasa mal stâng a râului Siret, în perimetrul Movilenii de Sus, judetul Galati, intocmit de SC ECO WATER PROIECT SRL;

• Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona respectivă, terenul fiind neproductiv.

• Formularul standard Natura 2000: - ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; - ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

1.6. Durata etapei de funcŃionare

Lucrările propuse au ca scop exploatarea controlată a agregatelor minerale din terasa inferioară mal stâng a râului Siret.

ExtracŃia controlată a agregatelor minerale se va face timp de 2 ani pentru 80.000 mc. 1.7. InformaŃiile privind producŃia

Resursele energetice necesare desfăşurării extracŃiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor.

Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staŃiile de distribuŃie carburanŃi autorizate.

ProducŃia

Resurse folosite în scopul asigurării producŃiei

Denumirea

Cantitatea anuală

Denumirea Cantitate anuală

Furizor

Motorină 133t StaŃie de distribuŃie carburanŃi autorizată

Ulei hidraulic

25 litri

Nisip şi pietriş 30.000mc

Vaselină 32 kg

Furnizor autorizat




Pentru anul 2014-2016 este prevăzut a se realiza următorul program de

producŃie:

Nr.

crt.

SpecificaŃie U.M.

mc/t

Total

perioadă

1. Consum de resurse/rezerve mc/t 80.000

Perioada de extracŃie: martie – noiembrie . Din punct de vedere mineralogic,

agregatele minerale extrase au următoarea compoziŃie: gresii cuarŃoase şi cuartice, calcare şi marnocalcare. Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparŃine holocenului superior.

Din punct de vedere morfologic, zona care include perimetrul Condrea este situată pe cursul inferior al râului Siret, in apropierea contactului Colinelor Tutovei (Podişul Moldovei) cu Câmpia Română.

Zona studiată aparŃine Câmpiei Siretului Inferior, cu altitudinea medie cuprinsă între 21 ÷ 22 m, perimetrul Condrea fiind situat pe cursul inferior al Siretului.

CompoziŃia granulometrică indică prezenŃa unor acumulări de agregate cu parte levigabilă redusă cca. 5 % iar distribuŃia celor trei fracŃii care alcătuiesc zăcământul este următoarea :

nisip (0,05 - 2,0 mm) = 23% pietriş (3,0 - 20,0 mm) = 37% bolovaniş (>20 mm) = 35%.

Sorturile se încadrează în prevederile STAS 1243/74.

Prin sortare se pot obŃine următoarele sorturi:

• nisip 0-3 mm 23% • pietriş 3-7 mm 15% • pietriş 7-16 mm 20% • pietriş 16-31 mm 20% • pietriş 31-71 mm 17%.




Caracteristici fizico-chimice :

• ConŃinut nul în corpuri străine; • ConŃinutul fin fragmente de argilă este < 1 %; • Paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporŃie de până la 0,2 %: • Materia cărbunoasă este absentă; • Humus - culoare galbenă; • Săruri solubile până la 0,25 %; • Sulfuri, sulfaŃi - urme slabe;

Caracteristici fizico-mecanice:

• Densitate aparenta ; 2500 - 2600 kg/mc; • Densitate în grămada în stare afânată : 1970 kg/mc; • Densitate in grămadă în stare îndesată: 2160 kg/mc; • Porozitate aparentă: 1,48 -1,96 %; • RezistenŃă la strivire: 72,0 - 78,0 %; • RezistenŃă la îngheŃ: 0,9 2,4 %; • Volum de goluri; 26-30%. Din datele prezentate mai sus rezultă că substanŃa utilă prezintă caracteristici

care se încadrează în limitele STAS 1687/84. 1.8. InformaŃii despre materiile prime, substanŃele sau preparatele

chimice

Denumirea materiei prime, a

substanŃei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanŃelor sau a preparatelor chimice

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate conform HG

nr. 1408/2008, art. 2, al.2

Fraze de risc conform HG nr.

1408/2008

Nisip şi pietriş

80.000mc

N

- -




Motorină

133 t/an; Nu se depozitează pe amplasament

P lit.e– inflamabilă; lit.h– nocivă; lit.k–sensibilizantă; lit.o–periculoasă pentru mediul inconjurător

R10 - inflamabil; R11-foarte inflamabil; R22 - nociv prin înghiŃire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună, floră, organisme din sol

Uleiuri minerale

1200/an; Nu se depozitează pe amplasament

P lit.e–inflamabilă; lit.h – nocivă; lit.k – sensibilizantă; lit.o –periculoasă pentru mediul inconjurător

R10 - inflamabil; R11 - foarte inflamabil; R22 - nociv prin înghiŃire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună, floră, organisme din sol

1.9. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul,

generaŃi de activitatea propusă Conform Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Raportul privind impactul asupra mediului în acest subcapitol trebuie să prezinte informaŃii cu privire la poluanŃii fizici (zgomot, radiaŃie electromagnetică, radiaŃie ionizantă) şi biologici (microorganisme: viruşi, bacterii, ciuperci patogene, paraziŃi) care sunt generaŃi pe amplasament şi pot afecta factorii de mediu.

Pentru implementarea proiectului, în perioada de exploatare a agregatelor minerale, pe suprafaŃa amplasamentului se vor produce zgomote determinate de funcŃionarea utilajelor si mijloacelor de transport folosite.




Tipul

poluării Sursa de poluare

Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării În zona

obiectivului (la sursă)

In zone de protecŃie aferente

obiectivului

Fără măsuri de reducere/ eliminare

Cu implementarea

măsurilor de reducere/ eliminarea

poluării

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr.

surse: 6

Conform Legea nr. 104/2011

Nesemnificativ - - - - Respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate vor fi specificaŃi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea InspecŃiei tehnice.

Poluarea fonică

Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 5 Excavator(1); Buldozer (1); Încărcător (1) Autobasculante (2)

STAS 10009/1988 65 dB (A) la limita incintei

45 dB (A) 105 dB(A) 115 dB(A) 107 dB(A)

40 dB (A) - - Sunt surse exterioare cu acŃiune limitată, numai pe timpul zilei. DistanŃa până la zona locuită este de 3km.




Alte tipuri de poluare fizică sau biologică RadiaŃie electro-magnetică, radiaŃie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Alternativele studiate de titularul proiectului sunt:

• Alternativa 0 – nerealizarea proiectului; • Alternativa II – amenajarea iazului prin excavarea agregatelor minerale în

acord cu legislatia de mediu în vigoare; 1.10.1. Alternativa 0 – nerealizarea proiectului;

Conform Planului Urbanistic General al Comunei Umbraresti, judetul Galati terenul este situat în extravilanul localităŃii Umbraresti, judetul Galati. Perimetrul balastierei nu intră în Planul de amenajare teritoriala a comunei Umbraresti, judetul Galati. Nu exista un plan de amenajare rurala pentru zona respectiva, terenul fiind neproductiv. 1.10.2. Alternativa II – excavarea agregatelor minerale (alternativa propusă) Prin valorificarea rezervei de nisip si pietris, exploatată pe o adâncime medie de 2,50m , terenul va avea o utilizarea economică superioară decât cea din prezent – teren neproductiv. Excavarea agregatelor minerale naturale de catre SC TANCARD S.R.L. se va face în acord cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului, Ordinului MS nr. 536/1997 cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

In ariile naturale protejate pot fi dezvoltate activitati traditionale, respectiv activitatile de utilizare durabila a resurselor naturale si specifice zonei respective de catre comunitatile locale, care au stat la baza dezvoltarii comunitatii locale de-a lungul timpului si nu afecteaza obiectivele de conservare a biodiversitatii.

Astfel vor fi respectate prevederile Legii nr. 49 din 2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007, conform căreia: - art. 10: Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităŃii locale, încurajându-se menŃinerea şi cunoştinŃelor tradiŃionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunităŃilor locale;

- art. 21, alin. 4) - Respectarea Planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităŃle care reglementează activităŃi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru




persoanele fizice şi juridice care deŃin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităŃi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate;

- art. 22, lit. i): In zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura cu respectarea prevederilor din planul de management: ActivităŃile de construcŃii/investiŃii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme Planurilor de urbanism legal aprobate.

Precizam ca s-a obtinut avizul favorabil al custodelui nr. 1011/17.06.2014. 2. Proces tehnologic 2.1. Flux tehnologic Perimetrul propus pentru exploatare se afla in terasa mal stâng a râului Siret, pe

malul stâng, pe teritoriul localităŃii Umbraresti, judeŃul GalaŃi. Pentru terenul in suprafata de 2.4 ha pe care urmeaza a se exploata

agregatele minerale utile S.C. TANCRAD S.R.L. detine aviz favorabil custode, autorizatie GA şi are vecini: SC ROMAGREMIN SA FOCSANI, PRIMARIA COMUNEI UMBRARESTI.

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Condrea se va desfăşura în următoarele etape:

• lucrări de pregătire necesare; • lucrări de exploatare; • lucrări de prelucrare; • lucrări de închidere.

2.1.1 Lucrări de deschidere si pregătire :

Deoarece cantitatea de agregate minerale utile programată a se exploata în anul 2014 este localizată în terasa mal stang a râului Siret, fără copertă, nu sunt necesare lucrări de decopertare sau deschidere. Se vor executa numai lucrări de întreŃinere a drumurilor de exploatare, de amenajare a paturilor de înaintare cu utilajele de excavaŃie şi mijloacele de transport auto la frontul de exploatare. 2.1.2. Lucrări de exploatare:

Pentru anul 2014 se prelimină exploatarea unui volum de 80.000 m³ agregate minerale extrase din care să se realizeze o producŃie de 76.000 m³, diferenŃa de 4.000 m³ reprezentând pierderi tehnologice (5 %).

In zona CONDREA exploatarea se va realiza intr-un perimetru situat in terasa mal stâng al râului Siret, la cca. 2 km de digul de aparare mal stang a raului Siret. Lucrările de exploatare se vor realiza in cadrul perimetrului CONDREA, situat in terasa mal stâng a râului Siret.




Adâncimea maxima de excavare va fi de 7,50m de la cota superioara a depozitului natural.

Exploatarea nisipului si pietrişului din zăcământul CONDREA se va face cu urmatoarele utilaje:

• excavator tip Liebherr 926 cu cupa de 1,4mc – 1 buc; • excavator tip Liebherr 934 cu cupa de 2mc – 1 buc; • buldozer tip Liebherr PR 724 XL – 2 buc; • incarcator tip Caterpillar 950k, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; • incarcator tip Liebherr L556, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; • autobasculate 8x4 MAN 28to – 10buc.

Metoda cadru de exploatare consta in extracŃia nisipului si pietrişului in 3 trepte cu adancimi de 4m, 3m, respectiv 2m, incadrabila in normele de protecŃia muncii in exploatări miniere la zi. In stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va tine cont de inaltimea utilajului folosit, de dezvoltarea tabulara a zacamantului si de natura rocii. La stabilirea bermei se va lua in calcul gabaritul mijlocului de transport, al incarcatorului, la care se vor adauga 3m siguranta, in acest mod latimea bermei atingand 10m.

Unghiul de taluz va fi de 45°. Exploatarea se va face in cea mai mare parte a timpului deasupra nivelului

hidrostatic, in etapa finala odata cu definitivarea taluzelor bazinului piscicol se va avansa cu 1,2-2m sub nivelul hidrostatic.

Decalajul minim intre trepte este de 10m. Se va acŃiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren. SuprafaŃa va fi împărŃita in fasii paralele, lăŃimea acestora fiind de 10 m. Atacarea fâşiilor se va face in felii excavate dinspre latura 1-4 către staŃia de

sortare. Succesiunea de lucru va fi următoarea: a.decopertare steril fasie nr. 1, stocare temporara a materialului extras,

separat solul vegetal de materialul argilos b.excavare treapta 1 din fasia 1. c.decopertare steril fasie nr. 2 si stocarea materialului extras in mod identic ca

la punctul a. d.excavare treapta 1 din fasia 2. e.excavare treapta 2 din fasia 1 f.excavare steril din fasia 3 g.excavare treapta 1 din fasia 3 h.excavare treapta 2 din fasia 2. i.decopertare steril fasie nr. 4.




In continuare se vor crea fronturi de lucru repetând schema de mai sus, amenajandu-se drumuri laterale provizorii de exploatare racordate la drumul principal de acces.

Exploatare respectând condiŃiile de mai sus va conduce la exploatarea zăcământului pe intreaga grosime, in condiŃii de siguranŃa si eficienta economica maxima.

2.1.2.2. Lucrări de prelucrare Agregatele minerale vor fi valorificate in stare bruta si prelucrata sub forma

de sorturi. Consumul de resurse/rezerve =80.000 mc. 2.1.2.3.ProtecŃia zăcământului

Respectandu-se metoda cadru de exploatare de mai sus pierderile de prelucrare sunt estimate la 5 %, gradul de recuperare fiind de 95%.

Pierderile de transport sunt mici datorita distantei foarte mici de transport si ca sunt utilizate pentru transport autocamioane performante.

FuncŃionarea balastierei este sezoniera in perioada trimestrul II-Trimestrul IV aproximativ 180 de zile /an.un schimb de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana.

Transportul agregatelor minerale către staŃia de sortare se va face cu autobasculantele proprii.

Mijloacele de transport vor fi încărcate corespunzător fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumurile de exploatare cât şi pe celelalte. Pe drumurile de exploatare am recomandat o viteză redusă deoarece la viteze mari praful existent pe drum poate fi antrenat rezultând nori de praf.

Din acest motiv drumurile de exploatare vor fi stopite cu apă de câte ori este nevoie.

Drumurile de acces se vor întreŃine în permanenŃă pe cheltuiala societăŃii iar resposabil cu acestea este şeful balastierei.

Timpul de lucru pe amplasament este de maxim 8 ore pe zi timp de 210 zile pe an.

2.1.2.4. Lucrări de închidere Pe amplasament nu au loc lucrări de construire. 2.1.2.6. CapacităŃi : - capacitatea de extracŃie (rezerve estimate): 80.000 m3; - cantitatea preliminată programată a fi exploatată pentru intervalul 2014-2016:

80.000m3;




- suprafata perimetrului de exploatare: S = 2.24 ha; - adâncimea maxima de excavare (de la cota superioara a depozitului natural):

7,5 m. 2.1.2.7. Clasa de importanta conform STAS 4273/1983 si STAS 4068/2/87:

clasa de importanta IV. 2.1.2.8. Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona

perimetrului de exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate: - incinta tehnica si celelalte spatii tehnologice vor fi dezafectate in cazul incetarii

activitatii si redate mediului cu folosinta initiala; - se vor întreŃine drumurile comunale şi de exploatare utilizate pentru

transportul agregatelor minerale; 2.1.7.8. Lucrările pentru refacerea mediului Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la

zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

Lucrările de excavare se vor utiliza la un unghi de taluz de cca. 45°. Pe taluze se vor realiza lucrări de terasare şi umpluturi pentru stabilizare. Umpluturile se vor realiza din materiale rezultate din exploatarea agregatelor minerale.

De asemenea vor fi executate lucrari de întretinere a drumului de exploatare. 2.1.7.7. Dotări

• excavator tip Liebherr 926 cu cupa de 1,4mc – 1 buc; • excavator tip Liebherr 934 cu cupa de 2mc – 1 buc; • buldozer tip Liebherr PR 724 XL – 2 buc; • incarcator tip Caterpillar 950k, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; • incarcator tip Liebherr L556, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; • autobasculate 8x4 MAN 28to – 10buc.

2.1.7.8.Program de lucru 8 ore/zi, 6 zile/săptămână, 210 zile/an;




2.1.7.9. UtilităŃi 2.1.7.9.1. Alimentare cu apă

Pentru procesul de extracŃie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaŃilor va fi asigurată din comerŃ (apa plată îmbuteliata în recipienŃi din material plastic PET). 2.1.7.9.2. Evacuarea apelor uzate

• Nu se produc ape uzate. Nu se justifică dotarea amplasamentului cu infrastructura necesară pentru

realizarea dotărilor pentru alimentare cu apă şi pentru preluarea apelor uzate. • Apele pluviale care vor cădea pe suprafaŃa amplasamentului se infiltrează în

sol datorită permeabilităŃii mari a substratului, fără a modifica proprietăŃile fizico-chimice ale apei freatice.

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaŃa perimetrului vor avea un debit de maxim 122 mc/h şi nu vor antrena substanŃe poluante din punct de vedere chimic; apele pluviale sunt considerate convenŃional curate. 2.1.7.9.3. Alimentarea cu energie electrică

Obiectivul analizat nu necesita consum de energie electrica. 2.1.7.9.4. Alimentarea cu gaz metan

Pe suprafaŃa amplasamentului nu există reŃele de alimentare cu gaz metan. Proiectul nu prevede realizarea de reŃele de alimentare cu gaz metan a amplasamentului. 2.1.7.9.5. Alimentarea cu combustibil

Pe amplasament nu se vor depozita combustibili, uleiuri, etc. Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staŃii de distribuŃie carburanŃi autorizate.

2.2. Surse tehnologice cu impact potenŃial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenŃial asupra mediului, se referă la

utilaje/mijloace de transport folosite în procesul de extracŃie a agregatelor. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii

accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul

societăŃii va menŃine utilajele/mijloacele de transport în stare de funcŃionare, având inspecŃiile tehnice periodice efectuate.




Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcŃionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie.

Factorii de mediu care pot fi afectaŃi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi solul.

Eventuala poluare a solului este redusă de variaŃiile de nivel care determină astfel o spălare a eventualilor poluanŃi, care astfel ajung în apa de suprafaŃă sau în pânza freatică. În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:

1. Persoana care observă fenomenul anunŃă imediat conducerea unităŃii; 2. Conducerea unităŃii dispune: - anunŃarea echipelor de intervenŃie în vederea trecerii imediate la măsurile şi

acŃiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale;

- anunŃarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea; 3. Echipa de intervenŃie din unitate acŃionează pentru eliminarea cauzelor care

au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanŃelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanŃelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiŃii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanŃelor poluante.

4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaŃiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia.

5. În situaŃii în care se constată că forŃele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea-eliminarea efectelor poluării, conducerea unităŃii va solicita sprijin altor unităŃi.

6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanŃilor în zone adiacente, conducerea unităŃii va informa S.G.A. asupra sistării poluării.

Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităŃile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament: - oprirea scurgerilor; - localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie, prin efectuarea unor baraje din materialul existent în albia râului; - intervenŃia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faŃa barajelor; - colectarea manuală a produsului uleios reŃinut de baraje; - analize fizico-chimice în aval;




Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanŃi şi/sau lubrefianŃi.

Se interzic schimburile de lubrefianŃi şi reparaŃiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaŃa perimetrului de exploatare.

Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la inspecŃia tehnică periodică şi conform legislaŃiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise la funcŃionare sau circulaŃie pe drumurile publice.

Se recomandă efectuarea cu stricteŃe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se încadreze în prevederile legale.

2.3. ActivităŃi de dezafectare Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea

utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăŃilor autorizate specializate.

3. Deşeuri Din activitatea de exploatare de nisip si pietris din perimetrul Condrea pot

rezulta următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare; deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect; deşeuri de ambalaje (PET-uri). Deşeuri tehnologice

� uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 10 l/an; � deşeu inert rezultat de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, bolovani

care pot fi interceptaŃi în anumite zone.

Deşeuri municipale amestecate Deşeurile municipale amestecate care rezultă de la personalul care asigură

exploatarea şi transportul agregatelor minerale: 10 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 80 kg/an. Deşeuri de ambalaje PET-uri: 2,5 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 20 kg.

Beneficiarul proiectului are următoarele obligaŃii: să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităŃii şi oamenilor;




să Ńină evidenŃa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora; să instruiască angajaŃii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate. Deşeuri tehnologice Uleiuri uzate - fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service, iar în cazul apariŃiei unei defecŃiuni care necesită interventie imediată scurgerile vor fi captate într-un recipient etans si utilajul/mijlocul de transport va fi transportat la o unitate service pentru remedierea defectiunii.

Uleiul/carburantul colectat în urma defectiunii va fi predat la unitatea care va realiza reparatiile. Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în service autorizat din punct de vedere al protecŃiei mediului să achiziŃioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a uleiurilor uzate este reglementat de HG nr. 235/2007.

Anvelope uzate – cod 16 01 03, fac parte din categoria de deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziŃionarea celor noi; în caz contrar, anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaŃă impermeabilizată în incinta sediului beneficiarului proiectului şi vor fi predate unui operator economic autorizat din punct din vedere al protecŃiei mediului să achiziŃioneze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de: - OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007;

- HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. Deşeuri din excavare.

Deşeul inert rezultat din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaŃi în anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiarului proiectului, în locul stabilit de către Primăria Comunei Condrea.

Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, bolovani mari, etc.) este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacŃionează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăŃii omului.




Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este reglementat de HG nr. 856/13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecŃiune, explorare, extracŃie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.

Nu sunt necesare lucrări de decopertare a stratului vegetal. Deşeuri municipale amestecate Deşeurile municipale amestecate rezultate de la personalul care deserveşte

amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără scurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziŃia personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat din punct de vedere al protecŃiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Europubelele pentru colectarea deseurilor vor fi amplasate la statia de sortare, fiecare angajat având obligatia să depoziteze în acest loc deseurile menajere pe care le produce în timpul orelor de program.

Deşeuri de ambalaje PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă puşi la dispoziŃie de către beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.

4. Impactul potenŃial asupra componentelor mediului şi măsuri de

reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie Din punct de vedere geologic-structural regiunea aparŃine Avartfosei

pericarpatice ale cărei depozite s-au grefat pe un fundament reprezentat de Platforma Moessică, sectorul Valah şi Promontoriul nord-Dobrogean, care în această zonă sunt delimitate de falia Peceneaga - Camena, falie cu orientare N-S. Fundamentul Platformei Moessice este constituit dintr-o varietate de formaŃiuni, de vârste diferite. Cele mai vechi formaŃiuni aparŃin Proterozoicului superior şi sunt reprezentate prin micaşisturi, paragnaise şi amfibolite, urmate de cele din Paleozoic (Carbonifer), alcătuite din şisturi argiloase, cuartite şi conglomerate. Peste acestea urmează în continuitate de sedimente formaŃiunile mezozoice, reprezentate prin şisturi argiloase, gresii, anhidrite, atribuite Triasicului şi Jurasicului.




Neozoicul este prezent prin Eocen, Miocen şi Pliocen şi este alcătuit din argile marnoase, marne, calcare, argile nisipoase şi nisipuri.

In cadrul zonei de exploatare formaŃiunile întâlnite sunt cele ce aparŃin în principal Cuaternarului, reprezentat din formaŃiuni atribuite Pleistocenului mediu-superior şi Holocenului. Pleistocen mediu-superior - depozitele aluvionare ale teraselor superioare şi medii ale râului Siret, care au în bază un pachet pelitic, alcătuit din argile fin nisipoase, urmat de nisipuri şi pietrişuri cu sedimentaŃie încrucişată, peste care se dispun depozitele loessoide ale câmpurilor interfluviale. Grosimea acestor depozite poate atinge 3,5 m -6,0 m. Holocenul - este reprezentat prin depozite aluvionare ale râului Siret şi anume terasele medii şi inferioare şi şesurile aluviale (grinduri şi plaje). Aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş, cu rare intercalaŃii argiloase-nisipoase. Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă Holocenă, alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formaŃiunile de platformă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret.

Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri din perimetrul de exploatare Condrea este de tip aluvionar, dezvoltat de-a lungul râului Siret, în albia minoră a acestuia şi aparŃine Holocenului superior.

Structura depozitelor este torenŃială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. ConstituŃia litologică este dată în principal de nisipuri mediu granulare la grosiere şi pietrişuri. Nisipurile sunt cuarŃoase, cu forme subrotunjite, iar pietrişurile conŃin elemente de cuarŃ, gresii, cuarŃite şi calcare, cu un grad de rotunjire avansat.

Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat subŃire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal ) vizibile la debite ale raului Siret situate sub debitul mediu multianual). Alimentare cu apă

Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este necesară alimentarea cu apă.

Apa potabilă este asigurata de societate (apa plată îmbuteliată în recipiente de plastic.

Apa tehnologică

Prin specificul activităŃii de exploatare a agregatelor minerale nu este necesară utilizarea de apă tehnologică.




4.1.2. Managementul apelor uzate În cadrul procesului tehnologic de exploatare agregate minerale nu este

necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate. Nu se produc ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere se vor colecta în

toaleta ecologică. 4.1.3. Exploatarea agregatelor în funcŃie de regimul hidrologic al râului

Siret Exploatarea agregatelor naturale se va executa în funcŃie de regimul

hidrologic al râului Siret astfel: - debite medii ale râului: operaŃiile de excavare se vor desfăşura în mod

normal fără să fie periclitată activitatea; - în perioadele critice (viituri, inghet), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vor

fi retrase din albia majora a râului Siret; - în perioada de ape mici: activitatea se desfăşoară în condiŃii normale; - debitul redus de apă al râului nu influenŃează exploatarea agregatelor

naturale de râu; 4.1.4. Prognozarea impactului - Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenŃa agenŃilor poluatori, nu

există riscul afectării solului şi a apei freatice. - Apele tulburate în urma excavaŃiei agregatelor minerale nu conŃin substanŃe

toxice; - Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecŃie sanitară sau

hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În această situaŃie, lucrările de excavaŃie a agregatelor minerale nu vor

influenŃa în sens negativ nici un obiectiv din zonă. 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului - In perimetru nu se vor depozita carburanŃi. Alimentarea cu carburanŃi a

utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staŃii de distribuŃie carburanŃi autorizate;

- ReparaŃiile la utilaje se vor efectua în unităŃi service autorizate; - Nu se vor depozita deşeuri menajere sau de altă natură în perimetrul de

exploatare, ci numai în locuri special amenajate. - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a

poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane - Se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi

completările ulterioare.




4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Din punct de vedere fizico-geografic zona de amplasament se încadrează în

partea de nord a Câmpiei Române – Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zonă fiind de cca. 50,0 m MN. Aceste condiŃii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaŃa adiacentă, asigură condiŃiile de manifestare locală pentru elementele climatice. CirculaŃia maselor de aer la nivelul Ńării este influenŃată de două arii anticiclonale, poziŃionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcŃia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanŃului muntos al CarpaŃilor Orientali redirecŃionează masele de aer de la o direcŃie vest-est spre o direcŃie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers.

Din punct de vedere climatic zona aparŃine climatului temperat-continental, cu veri excesiv de călduroase şi ierni reci, geroase, cu viscole puternice.

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului nu depăşesc 10-11 °C (temperatura medie a lunii iulie fiind de 21 °C, iar cea a lunii ianuarie de -5 °C).

PrecipitaŃiile medii anuale sunt de 300-600 mm, cantităŃile maxime căzând în lunile mai şi iunie.

4.2.2. Surse şi poluanŃi generaŃi

Pe amplasamentul balastierei „Condrea”, sursele şi poluanŃii sunt reprezentate de utilaje de la funcŃionarea motoarelor.

De asemenea, în etapa de transport a agregatelor pe drumurile de exploatare pot rezulta nori de praf.

Din datele de mai sus se poate estima că la funcŃionarea tuturor utilajelor dotate cu motoare termice (Diesel), concentraŃiile de poluanŃi emişi în spaŃii deschise nu vor depăşi concentraŃiile maxim admise de Ordinul 462/93 al MAPPM.

CantităŃile de pulberi sedimentabile ridicate în atmosferă sunt în funcŃie de gradul de uscare a drumurilor de exploatare, viteza de deplasare a utilajelor de transport şi numărul acestora. Emisiile sunt intermitente, au arie redusă de dispersie depunându-se în zonele imediat limitrofe drumurilor de exploatare.




De aceea, recomandăm stropirea drumurilor de exploatare de câte ori este nevoie.

Ca urmare a exploatării agregatelor se consideră că sursele tehnologice cu impact potenŃial asupra mediului sunt utilajele prin funcŃionarea motoarelor.

Se recomandă efectuarea cu stricteŃe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Utilajele descrise funcŃionează cu motorină, iar alimentarea utilajelor se face direct de la distribuitorii autorizaŃi din zonă.

În documentaŃia tehnică pusă la dispoziŃie de către beneficiar nu se specifică dacă vor fi amplasate rezervoare de combustibil în apropiere.

Recomandăm ca acest lucru să nu se întâmple pentru a se evita eventualele deversări accidentale de combustibil în sol şi în apele râului Siret.

Deoarece în zonă nu există alte surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiŃiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracŃie sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea aerului ca fiind bună.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu

aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracŃie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş).

Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării aerului în zonă, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanŃe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi nesemnificativ.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului - amenajarea şi întreŃinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în

perioadele lipsite de precipitaŃii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă;

- evitarea activităŃilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

- utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat;

- realizarea lucrărilor de reparaŃii şi întreŃinere în unităŃi specializate autorizate;




- păstrarea curăŃeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal;

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate.

4.3. Solul şi subsolul 4.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăŃilor

Accesul în zona se realizeaza din:

- DC 58 de la intersectia cu DN25 până la scoala gimnazială Silistea

- DC 60 de la scoala gimnazială Silistea până la drumul de exploatare de acces în perimetrul de exploatare.

Beneficiarul a obtinut de la Primăria comunei Umbrăresti acordul pentru folosirea drumului de acces spre exploatare Nr. 985 din 12.02.2014, care se anexează.

Teritoriul Comunei Umbrăresti, judeŃul GalaŃi se încadreaza în regiunea dunareano-pontica, domeniul molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice si cernoziomurilor asociate cu solurile nisipoase. Aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor argicole (grâu, floarea-soarelui, mazare, culturi furajere, etc).

CondiŃiile de relief pe de o parte şi alcatuirea petrografica pe de alta parte, din zona amplasamentului au determinat specificul utilizarii terenurilor. Conform regionarii pedografice a României, teritoriul judeŃului GalaŃi, din care face parte si comuna Umbraresti, se încadreaza în regiunea dunareano-pontica, domeniul molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice si cernoziomurilor asociate cu solurile nisipoase.

4.3.2. Solul prezent pe amplasament Perimetrul de exploatare Condrea este amplasat în întregime în terasa

inferioară a râului Siret, înspre malul stâng, fiind lipsit de sol vegetal, în zonă neinundabilă.

4.3.3. Prognozarea impactului Accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse

petroliere (motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, apreciem că prin extracŃia controlată a agregatelor minerale există o




probabilitatea redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăŃi.

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului - se va menŃine în permanenŃă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puŃin 0,5

m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării cu produse petroliere. - pentru asigurarea unui nivel de protecŃie adecvat pentru om şi mediu,

reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaŃi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate autorizate.

- deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaŃi autorizaŃi;

- se vor respecta panta taluzelor, adâncimea maximă de exploatare şi pilierii de protecŃie.

4.4. Zgomot şi vibraŃii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraŃii Din momentul începerii extracŃiei de agregate pe amplasament se vor

produce zgomote determinate de funcŃionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate.

De asemenea, pe drumurile de acces se pot produce nori de praf şi vibraŃii de la autobasculante.

Din acest motiv, recomandăm stropirea drumului de acces de câte ori este nevoie, iar viteza trebuie să fie redusă atât în afara localităŃilor cât şi în interiorul acestora.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, Ńinând cont de trei nivele de observare: zgomot la sursă; zgomot în câmp apropiat; zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiŃiile meteorologice, efectul de sol, absorbŃia în aer, topografia terenului, vegetaŃia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoarele puteri acustice asociate (tabelul următor):




Nr. Crt. Utilajul Puterea acustică

asociată (Lw) 1 Buldozere 110 2 Wole/încărcătoare

frontale 112

3 Excavator 85-103 4 Basculante 75-85

Generarea de vibraŃii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier/balastieră vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A) pentru scurte intervale de timp.

Nivele sonore continue echivalente diferitelor faze a construcŃiei FAZE A B Pregătirea terenului 84 84 Excavare 88 78 Transport, nivelarea terenului, inclusiv curătarea

84 84

A:Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare Având în vedere prevederile legislaŃiei naŃionale în domeniul zgomotului şi

vibraŃiilor, Ńinând seama de diminuările cu distanŃa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinŃă (o zi) se apreciază că începând de la distanŃa de 100 m faŃă de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A). MenŃionăm faptul că aceste valori sunt luate din cadrul unor şantiere industriale cu o activitate moderată.

La nivelul perimetrului de extracŃie vor functiona urmatoarele utilaje: La nivelul perimetrului de extracŃie vor functiona urmatoarele utilaje:

� excavator tip Liebherr 926 cu cupa de 1,4mc – 1 buc; � excavator tip Liebherr 934 cu cupa de 2mc – 1 buc; � buldozer tip Liebherr PR 724 XL – 2 buc; � incarcator tip Caterpillar 950k, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; � incarcator tip Liebherr L556, cu cupa de 3,8mc – 1 buc; � autobasculate 8x4 MAN 28to – 10buc.




4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibratii beneficiarul investitiei va

trebui să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe.

4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar

afectate de implementarea proiectului Amplasamentul se află în situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior, cod

ROSPA0071 si ROSCI0162. Majoritatea Ńărilor europene nu au Ńinut cont, în dezvoltarea lor economică,

de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supra exploatate în timp, determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale.

România este una dintre Ńările europene bogate în ceea ce priveşte mediul natural, astfel că menŃinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un număr însemnat de specii sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi. MenŃinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei, vor permite şi generaŃiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiŃii de viaŃă.

Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menŃine numai printr-un efort comun al populaŃiei, efort ce primeşte un cadru legal prin ReŃeaua Natura 2000. Această reŃea de arii cu un regim special de protecŃie (menŃionăm faptul că aceste arii nu sunt rezervaŃii strict protejate) este constituită la nivelul Uniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural în condiŃii optime pentru viaŃa sălbatică.

ReŃeaua Natura 2000 este formată, din punct de vedere legal, din două directive europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409 EEC), ambele transpuse integral în legislaŃia naŃională prin OUG 57 completata si modificata prin L.49/2011/2007, modificată şi completatăprin OUG 154/2008. ReŃeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii.

Ariile incluse în ReŃeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecŃie special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităŃi economice care nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente.

Aceste arii sunt de două tipuri: Arii de ProtecŃie Specială Avifaunistică (APSA), declarate pentru speciile de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situri de ImportanŃă Comunitară (SIC), declarate pentru habitate şi pentru speciile sălbatice de plante şi de animale, având la bază Directiva Habitate.




În desemnarea acestor arii se va Ńine seama de valoarea lor atât la nivel naŃional, cât şi european, astfel că menŃinerea lor într-o stare de conservare bună este importantă nu doar pentru Ńara noastră, ci şi pentru întreaga Europă.

Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenŃă starea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea de control a acestuia.

Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora. În interiorul siturilor se va Ńine seama de interesele economice, culturale şi sociale specifice şi se vor putea desfăşura activităŃi economice care nu afectează starea vieŃii sălbatice. În aceste arii vor fi încurajate activităŃile tradiŃionale (agricultura extensivă, păşunatul, cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De asemenea, este încurajată cultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului.

Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din ReŃeaua Natura 2000 vor primi compensaŃii, cuantumul acestora depinzând de modul de administrare a proprietăŃilor şi de respectarea normelor din Planul de Management al ariei respective.

4.5.2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 4.5.2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de ImportanŃă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 are o suprafaŃă de 25.081 ha şi se întinde pe 4 judeŃe: Bacău 2 %, Vrancea 42 %, GalaŃi 49 % şi Brăila 7 %.

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte




Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus

citellus C B C B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

1220 Emys orbicularis P

C B C B

1166 Triturus cristatus P

C B C B

1188 Bombina bombina P

C B C B




Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

1130 Aspius aspius P

C B C B

1149 Cobitis taenia P

C B C B

2511 Gobio kessleri P

B B C B

1124 Gobio albipinnatus P

C B C B

1157 Gymnocephalus

schraetzer P

C B B B

1145 Misgurnus fossilis P

C B C B

2522 Pelecus cultratus P

C B C B

1134 Rhodeus sericeus

amarus P

C B C B

1146 Sabanejewia aurata P

C B C B

1160 Zingel streber P

C B C B

1159 Zingel Zingel P

C B C B

1083 Lucanus cervus P

C B C B

1014 Vertigo angustior P

C B C C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare 1083 Lucanus cervus P C B C C 1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cod Specie PopulaŃie Motiv M Felis silvestris P D




DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511,512 Râuri,lacuri N07 5 411,412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale,stepe N12 8 211-213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de păduri(păduri de tranziŃie)

Alte caracteristici ale sitului Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati.

Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%.

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus.

Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia.

Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera.




Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanŃă Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau

relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este

prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr. 812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau

regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. 0,74 2.412. – Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat 1,42 2.827. – Pădurea Neagra

Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a

padurilor – Directia Silvica Focsani. Planuri de management ale sitului Situl se suprapune peste SPA Lunca

Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.




4.5.2.1.2 Prezentarea sitului de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

Conform Formularului Standard Natura 2000 suprafaŃa sitului ROSPA0071 este de 36.492 ha şi se întinde pe raza a trei judeŃe: Brăila, Vrancea şi GalaŃi.




In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat

pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global A229 Alcedo atthis 15-25 p D A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C C A024 Ardeola ralloides 5-10 p D C C C A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C C A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i C B C B

A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C

A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C

A338 Lanius collurio 15-25 p D

A339 Lanius minor 20-35 p C

A177 Larus minutus 20-35 i D

A023 Nycticorax nycticorax

20-30 p C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus

60-75 i C B B C

A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D

Notă: “A” – specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; “B ”– specia este bine reprezentată la nivelul sitului; “C” – la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2 % din populaŃia la nivel naŃional; “D” – la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media, la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional);

Clasele de habitate prezente la nivelul sitului, conform Formularului

Standard Natura 2000 ROSPA 0071 sunt redate astfel:

Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N05 3 511,512 Râuri,lacuri




N06 12 511,512 Râuri,lacuri N07 5 411,412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale,stepe N12 37 211-213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N25 8 324 Habitate de păduri (păduri de tranziŃie) Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenŃă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaŃii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraŃiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanŃă Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeŃelor GalaŃi, Brăila, Vrancea.

Arii naturale protejate de interes naŃional, din judeŃul GalaŃi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acŃiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeŃei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaŃii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraŃiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.




Vulnerabilitate: ActivităŃi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

ActivităŃi antropice, consecinŃele lor generale şi suprafaŃa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 CurăŃarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor

menajere B 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 InundaŃii B 0 + 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor

menajere C 0 -

Managementul sitului

Situl de importanŃă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie AsociaŃiei pentru Conservarea DiversităŃii Biologice Focşani, în baza ConvenŃiei de custodie nr. 0046/23.02.2010.

Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor

si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parti integrante a retelei ecologice Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.




4.5.2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:

Pe amplasamentul proiectului nu exista habitate forestiere naturale iar

suprafaŃa amplasamentului nu prezintă covor vegetal continuu, astfel încât datorită condiŃiilor staŃionare nu au evoluat asociaŃii vegetale caracteristice vreunui tip de habitat.




Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabile de odihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna.

Astfel, habitatele respective nu pot fi utilizate pentru cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile de herpetofauna si mamifere, care nu isi gasesc conditii prielnice de apdapost, hranire pe plajele de nisip si balast din zona de amplasament a proiectului.

În concluzie, prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitate de interes comunitar.

Pe suprafaŃa propusă pentru exploatarea agregatelor in vederea realizarii iazului nu au fost identificate habitate de importanŃă comunitară sau habitate care necesită protecŃie strictă.




Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementării proiectului

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Lutra lutra – vidra

Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în delta si pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina cu două intrări. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza - pestele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie Ńărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de şes.

RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. Impactul estimat. Specia nu a fost intâlnită. Realizarea lucrărilor de extragere a agregatelor minerale în Perimetrul Condrea nu va avea impact asupra răspândirii şi abundenŃei speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Implementarea proiectului nu va afecta specia analizata si nici habitatele utilizate de această specie pentru hrănire, odihnă sau construirea vizuinii. Spermophilus citellus – popândău

Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În Ńara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra NeamŃ). Specia există în afara arcului carpatic, până la graniŃele Ńării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaŃiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 nu sunt date privind populaŃia speciei, taxonul fiind notat prezent la nivelul sitului de importanŃă comunitară.




Impactul estimat. Pe suprafaŃa si în vecinătătile perimetrului de exploatare Condrea nu au fost identificate galerii ale speciei sau exemplare ale acestui taxon. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra speciei. Realizarea proiectului nu va afecta habitate ocupate de această specie la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Emys orbicularis – Ńestoasa de apă

Aceasta este o specie de reptile de apă, de talie mică spre mijlocie, prezentând varietăŃi cuprinse între 15 - 25 cm. Formatul corpului este diferit, în funcŃie de vârstă, evoluând de la o formă relativ rotundă la tineret, la o formă ovală la maturitate. Ca particularitate, putem menŃiona că ghearele sunt unite printr-o membrană interdigitală, care le permite deplasarea cu uşurinŃă în mediul acvatic. Corpul este bine închis într-o carapace dură, osificată, acoperită cu plăci de natură cornoasă.

În România, testoasa de apă este răspândită aproape pe tot cuprinsul Ńării, dar în efective relativ reduse. Locurile preferate ale speciei sunt malurile lacurilor cu vegetaŃie acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase, greu de străbătut de alte animale. Este o specie foarte agilă, deplasându-se uşor în apă, unde de altfel în mod obişnuit se şi hrăneşte. Carnivor feroce, îşi aşteaptă prada plutind printre vegetaŃia acvatică. Hrana este constituită din: crustacee, nevertebrate terestre, rozătoare, chiar pasări tinere, peşti, insecte, viermi şi foarte rar, unele componente vegetale.

�estoasa de apă iernează pe fundul apelor, o dată cu sfârşitul toamnei şi până la începutul lunii aprilie. La sfârşitul lunii mai, sau începutul lunii iunie, femela depune 3 – 16 ouă de mărimea oului de porumbel, în regiunile inundabile ale Deltei Dunării, depune ouăle în pământul afânat din scorburi, dar obişnuit pe mal, nu departe de luciul apei. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. Impactul estimat. SuprafaŃa amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel încât implementarea proiectului nu va avea un impact negativ si nu va influenŃa abundenŃa şi distribuŃia specie la nivelul ROSCI0162 .




ObservaŃiile efectuate în teren nu au evidentia prezenta acestei specii pe suprafaŃa sau în vecinătatea perimetrului de exploatare Condrea. Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie Specie nepretenŃioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălŃile temporare. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. Impactul estimat. Specia nu a fost intalnita. Excavarea realizată pe suprafaŃa propusă nu va influenŃa negativ specia analizata. Triturus cristatus - Triton cu creastă Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaŃie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul FranŃei şi Marea Britanie până în munŃii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. Impactul estimat: Specia analizata nu a fost identificata in perimetrul studiat.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Aspius aspius - avatul Trăieşte în toate râurile de şes, însă urcă şi în zone mai înalte, preferă apele limpezi şi repezi, dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălŃile adânci, cu fundul nisipos şi pietros. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. În formularul standard Natura 2000




populaŃia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Cobitis taenia – zvârluga Ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase, poate fi întâlnita şi în apele montane şi de deal ale căror albii sunt mâloase. Exemplarele acestei specii stau adesea îngropate în mâl sau nisip, se hrăneşte în timpul nopŃii. Se reproduce din aprilie până în iunie. Hrana este alcătuită din nevertebrate şi alge. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Specia a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Gobio kessleri – porcuşorul de nisip

Răspândită în cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, IalomiŃei, Milcovului şi în Dunăre. „În România, specia Gobio kessleri lipseşte în zona păstrăvului, lipanului şi moioagei, apare uneori în zona scobarului, este frecvent în zona mrenei şi mai apare în unele râuri în zona crapului. Este o specie eurivalentă, fiind prezentă în zona de câmpie, de podiş şi zona deluroasă, mai rar în zona submontană, (70 – 600 m altitudine); preferă ape cu viteză de curgere cuprinsă între 40 şi 70 cm/s; preferă sectoarele de râu cu o adâncime a apei relativ redusă şi cu substrat nisipos sau cu pietriş, fiind colectată, însă, şi din sectoarele de râu cu substrat format din stânci, roci de dimensiuni medii sau mâl, sau substrat mixt” (D. Bănăduc). Este o specie reofila, preferă fundul nisipos al râurilor mari, în zonele de şes si colinare. Hrana speciei provine din resurse trofice variate: nevertebrate şi vertebrate acvatice (larve de chironomide, trichoptere şi efemeroptere; oligochete), resturi vegetale provenite din flora submersă sau terestră (antrenate accidental în mediul acvatic). Reproducerea are loc în martie-aprilie; o femelă depune până la 1500 icre într-o groapă săpată în mal; ecloziunea după cca 5 zile; durata de viaŃă a indivizilor este de cca 3 ani.




RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaŃie cu densitate apreciabilă faŃă de media la nivel naŃional aflată într-o stare de conservare bună. Pe timpul observatiilor de teren specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Gobio alpinnatus - porcuşor de nisip Trăieşte în Dunăre şi în cursul inferior al râurilor de şes cu substrat de nisip fin sau argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă şi curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare şi fund mâlos. Porcuşorul de nisip are o răspândire sub media speciilor de pe teritoriul României. Trăieşte mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrăneşte doar cu faună bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai şi iunie. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Pe timpul observatiilor de teren specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic.

Gymnocephalus schraetzer – răspăr Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăieşte în Dunăre şi râurile

moderat curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriş; ajunge uneori până în zona de coline a râurilor. În râuri trăieste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în amestec cu alte specii mai mult sau mai puŃin reofile. În general evită coturile râurilor cu apă stătătoare. Apare în unele bălŃi ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde migraŃii scurte. Reproducerea are loc primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive şi sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice şi rar din icre şi puiet de peşte. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. In perioada observatiilor de teren specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic.




Misgurnus fossilis – Ńipar

Trăieste în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat. Este rezistent la lipsa de oxigen şi se hrăneste cu faună de fund, viermi, larve de insecte, moluste mici. Se reproduce în lunile martie-iunie şi femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este răspândit în toate bălŃile, heleşteele, canalele şi pe cursurile mai linistite ale râurilor, din delta pana în zona submontană. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Pelecus cultratus - sabiŃă

Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părŃile îndulcite ale mărilor. SabiŃa are o răspândire relativ redusă pe teritoriul României, în comparaŃie cu alte specii de peşti. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Rhodeus sericeus amarus – boarcă Trăieşte exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braŃele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montana a râurilor. BoarŃa are o răspândire relativ mare pe teritoriul României. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic.




Zingel streber – pietrar Trăieşte în Dunăre şi râurile de deal şi şes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietriş, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Sabanejewia aurata-Dunarita Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. Impactul estimat: Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic. Zingel zingel –fusar mare Habitat.Este prezent în Dunăre şi în râurile mari şi relativ adânci, pe fund de nisip, pietriş sau argila. Are o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Specia este protejata prin: ConvenŃia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roşie IUCN, Legea 462/2001 (Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare medie. Impactul estimat:Nu este cazul deoarece excavarea agregatelor minerale nu se face in mediu lotic.




Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Lucanus cervus - Radasca Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in toate zonele cu paduri de stejar sau gorun. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaŃia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional) aflată într-o stare de conservare bună. In perioada observatiilor din teren specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Specia nu a fost intalnită.

Vertigo angustior Habitat. Specie higrofila, aproape palustra; traieste in locuri umede, sub

pietre, printre muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romania este o specie de campie, dar poate ajunge pana la altitudini de 1000 m. Distributie. Este o specie europeana, cu areal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata si in Turcia, Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaŃia speciei nu are calificativ. Impactul estimat: Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat.

În concluzie menŃionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi

vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanŃă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenŃa unui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună desemnate pentru aceste arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie „Lucrari de exploatare nisip si pietris din terasa mal stang rau Siret, perimetrul CONDREA, judeŃul Galati”.

Ca urmare, prin realizarea proiectului nu este afectata integritatea sitului de importantă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior:




- suprafaŃa habitatelor şi numărul speciilor de importanŃă comunitara nu vor suferi reduceri de suprafete si efective;

- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanŃă comunitară;

- punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi afectata;

- factorii care determină menŃinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi influentat negativ;

- nu vor aparea modificări ale dinamicii relaŃiilor dintre componentele de de mediu (sol, apa, aer, flora si fauna), ce constituie structura şi/sau funcŃia ariei naturale protejate de interes comunitar.

II.1.4. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE desemnate pentru situl de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaŃia acestora cu planul




Ciconia ciconia Barza albă

Generalităti: Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Soseste la noi în tară primăvara. Sociabilă, s-a adaptat la convietuirea în apropiere de om. În general, perechea foloseste un singur cuib mai multi ani la rând. Descriere: Păsări mari, cu picioare înalte, gâtul lung si ciocul lung, drept, în formă de con, de culoare rosie. Penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Picioarele au culoarea rosie la adult. Barza albă se hrăneste cu animale mici,




broaste, pesti, pe care le vânează în locuri deschise, unde există umiditate. Zborul berzei albe este relativ lent, planat si static, în timpul căruia îsi tine gâtul drept, întins către înainte. Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci înalŃi sau pe acoperişul din stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile cuibului: este o construcŃie mare, reutilizată an de an, realizată din crengi şi crenguŃe în amestec cu iarbă şi pământ; interiorul este căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe; înălŃimea faŃă de sol: 5 – 10 m. Perioada de cubărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5. Timp de clocire: 31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 33 - 35 zile. Habitat: Pe lângă mlastini sau pe marginea băltilor, evită zonele împădurite întinse. Toamna migrează spre sud, în Africa. Regim alimentar: nevertebrate diverse de talie mare (râme, gândaci, viermi, melci) dar şi vertebrate de talie mică (broaşte, şopârle, şerpi, şoareci). Specia descrisă nu cuibăreşte pe amplasament sau in vecinătate lui. Poate fi întâlnită în mod accidental în căutare de hrană sau pentru odihnă in vecinatatea amplasamentului.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027




Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud-estul Europei. Este o specie migratoare la noi în Ńară sosind în luna martie şi pleacă în luna octombrie; preferă bălŃile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălŃile din interiorul Ńării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat. SituaŃia populaŃiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu stuf şi vegetaŃie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracŃie a agregatelor pe amplasamentul Condrea nu influenŃează negativ răspândirea şi distribuŃia populaŃiei acestei specii în zonă deoarece nu a fost intalnita. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra distribuŃiei şi abundenŃei populaŃiilor de egretă albă din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie cu alŃi stârci, uneori cu Ńigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălŃi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului ROSPA 0071. SituaŃia populaŃiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. Impactul estimat. Deoarece suprafeŃele din apropierea amplasamentului nu prezintă habitate utilizate de această specie pentru hrănire, cuibărit sau adăpost considerăm că activitatea de extracŃie a agregatelor din perimetrul Condrea nu influenŃează distribuŃia şi abundenŃa speciei la nivelul ROSPA 0071. Specia nu a fost observată. Gelochelidon nilotica (pescăriŃă râzătoare) - cod A189




Specia cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud-estul Europei, de asemenea în Danemarca, pe bălŃi din regiuni de coastă şi pe Ńărmuri nisipoase. Vânează mai ales deasupra uscatului, a bălŃilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi reptile sau rozătoare mici. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40 perechi. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 5 – 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat. SituaŃia populaŃiilor de pescăriŃă râzătoare este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. La nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate exemplare în pasaj. Considerăm că activităŃile de extracŃie şi transport a agregatelor minerale desfăşurate in perimetrul Condrea nu vor influenŃa abundenŃa şi distribuŃia speciei în Lunca Siretului Inferior.

Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135 Specia cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi uscat de soare) din Ńinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din zbor. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat. SituaŃia populaŃiilor de ciovlică ruginie este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. Estimam un impact nesemnificativ la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior deoarece specia nu a fost identificata in perimetrul Condrea. Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022

Specia populează locuri cu vegetaŃie densă în zonele mlăştinoase, de preferinŃă stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaŃie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat.




SituaŃia populaŃiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu vegetaŃie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracŃie din Condrea este amplasată în terasă, pe un perimetru fără copertă şi vegetaŃie. Activitatea de extracŃie a agregatelor pe amplasamentul Condrea nu influenŃează negativ răspândirea populaŃiei acestei specii în zonă şi nu va determina modificări ale abundenŃei şi distribuŃiei speciei la nivelul ROSPA 0071 – specia nu a fost identificata.




Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177

Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele lacuri mai ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul arealului său în perioadele de pasaj sau chiar şi iarna. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat. SituaŃia populaŃiilor de pescăruş mic este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional. Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenŃa sa de-a lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având în vedere etologia speciei şi distribuŃia sa la nivel naŃional implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra distribuŃiei şi abundenŃei speciei la nivelul sitului Lunca Siretului Inferior. Specia nu a fost intalnita.




Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019

Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi clocitoare. Vara pot fi găsiŃi în principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecŃiei de care beneficiază această specie. Este întâlnit pe bălŃile mari, înconjurate cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat. SituaŃia populaŃiilor de pelican este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului a fost identificată o populaŃie care reprezintă mai puŃin de 2 % din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. Specia nu a fost observata. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propus pentru implementarea proiectului nu există




habitate propice pentru cuibărit, hrănire sau odihnă utilizate de stârcul de noapte, implementarea proiectului propus de S.C. TANCARD S.R.L. nu va avea nici un impact asupra răspândirii acestei specii în ROSPA Lunca Siretului Inferior.

Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132

Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine cu puŃin adânci, în lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară, fiind răspândită în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călărasi). În ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior cioc întorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit si în pasaj. RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaŃia speciei a fost estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaŃie care reprezintă mai puŃin de 2 % din populaŃia la nivel naŃional. Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale in perimetrul Condrea nu va afecta populaŃia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate de această specie pentru necesităŃi de hrănire, cuibărit sau odihnă. Specia nu a fost identificată la deplasările în teren efectuate în vederea întocmirii prezentului studiu.

Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193

Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe Ńărmurile lacurilor continentale.




RelevanŃa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaŃia speciei a fost estimată la 3 – 5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaŃa sitului menŃionat. SituaŃia populaŃiilor de Sterna hirundo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional la nivel naŃional. Impactul estimat. Specia nu a fost observata. Activitatea de extracŃie a agregatelor minerale pe amplasamentul Condrea nu va afecta abundenŃa speciei la nivelul sitului.

In ceea ce privesc speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, doar unele dintre acestea (Lanius collurio, Ciconia ciconia) s-au identificat in zbor pe suprafetele invecinate a obiectivului de investitie.

Mentionam faptul ca cercetari cu privire la migraŃia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeŃului Galati, în special, sunt puŃine.

Pentru zona studiata, perimetrul “Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, riu Siret, perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judetul Galati”, se recunoaşte existenŃa unui culoar de migraŃie pe cursul râului Siret, frecventat, in special, de specii de păsări acvatice.

Observatiile efectuate in zona de studiu au arătat că speciile oaspeŃi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeŃi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din Ńară.

Speciile oaspeŃi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în Ńara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

MigraŃia de toamnă a păsărilor prin sudul Moldovei, Muntenia si Dobrogea se face pe mai multe căi, acestea vizând şi zona studiata.

MigraŃia de primăvară prin zonele amintite si Delta Dunării se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre Ńărmul Mării Negre şi peste Marea Neagră, celelalte drumuri de migraŃie fiind în general identice cu cele de toamnă.




Fig.1. Căile de migraŃie de toamnă a pasarilor din România: 1 – ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui

drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliŃelor şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor (Rudescu 1958).

Cercetările realizate nu au indicat prezenŃa unei migraŃii intense pe amplasamentul obiectivului de investitie “Lucrari de exploatare de agregate minerale din terasa mal stang rau Siret, in perimetrul Condrea, judeŃul Galati,, de asemenea nici pe suprafeŃele învecinate.

S-au inregistrat putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriu-zisa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse ale bazinului hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia.

Aria proiectului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilor conditii favorabile pentru popas, odihna si hranire. La aceste aspecte se adauga pasunatul practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale, etc.

Prin realizarea obiectivului de investitie perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judeŃul GalaŃi nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraŃie a păsărilor.

In Tab.1 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu.

Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 2 specii de păsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu alte zone umede din Lunca Siretului Inferior, ceea ce ne determină să afirmăm că




diversitatea specifică a acestei arii este una redusa. Este evident ca suprafata redusa a perimetrului de exploatare (2,24 ha), inconjurata de terenuri pasunate, si in general, zona puternic antropizata, din vecinatatea obiectivului de investitie, nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie.

In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie. Astfel, nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a proiectului ”Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, Perimetrul Condrea, comuna Umbraresti judeŃul GalaŃi” nu exista o migratie intensa a avifaunei.

Speciile Ciconia ciconia si Lanius collurio s.a. s-au intalnit prin efective, relativ, reduse, aflandu-se in zona în trecere sau căutare de hrană.

Astfel, urmare a observatiilor realizate speciile identificate doar, tranziteaza amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona.

Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea acestui proiect, speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenŃa lor în zonă este una tranzitorie, nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Tab.1 - Specii de pasari identificate in perioada migratiei

Nr. Crt.

Nume ştiinŃific

Denumire popular

Data observării

Număr exemplare

Fenologie

Observatii

1.

Ciconia ciconia

Barza alba

06.IV.2013; 23.IX.2013

5 ex. OV grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V, N-S-E

2.

Lanius collurio

Sfrancioc rosiatic

15.IV.2013; 23.IX.2013

2 ex. OV exemplare singulare; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N;

4.5.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in

perimetrul proiectului “ Lucrari de exploatare nisip si pietris din terasa mal stang rau Siret, perimetrul CONDREA, comuna Umbraresti, judetul Galati, în vederea realizării unei amenajări piscicole”

In ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul „Lucrari

de exploatare nisip si pietris terasa mal stang rau Siret in perimetrul Condrea, judeŃul Galati” menŃionăm următoarele:




• biodiversitatea perimetrului studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecŃie;

• speciile de floră şi vegetaŃie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecŃie la nivel european şi naŃional;

• plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa; • speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 ,

la fel si speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru situl de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, in majoritate, au fost identificate in zbor tranzitand perimetrul studiat;

• referitor la evaluarea impactului, se apreciaza un impact negativ nesemnificativ din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de flora, vegetatie si fauna de interes comunitar.

Evaluarea potenŃialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul standard NATURA 2000 pentru ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului

Mărimea impactului

Durata impactului

Reversibilitatea ObservaŃii

Alcedo atthis 0 - - - Specia nu a fost identificată la deplasările în teren. Preferă Ńărmurile cu vegetaŃie bogată.




Ardea purpurea 0 - - - Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaŃie abundentă în apropierea. La deplasările în teren nu au fost observate exemplare în vecinătatea erimetrului.

Ardeola ralloides 0 - - - Specia nu a fost identificată la deplasările în teren. Preferă zonele cu stuf.

Aythya nyroca 0 - - - Specia preferă bălŃile înconjurate de vegetaŃie palustră.

Circus aeruginosus 0 - - - Specia este oaspete de vară, prădătoare, acoperă areale întinse pentru a-şi asigura hrana. Specia nu a fost identificată la deplasările în teren.

Cygnus cygnus 0 - - - Specia este oaspete de iarnă perioadă în care exploatarea de balast şi staŃia de sortare nu funcŃionează.

Egretta alba 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona de implementare a




proiectului. Egretta garzetta impact

negativ nesemnificativ

exploatarea de balast

reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observata in zbor/pe sol.


Mărimea impactului

Durata impactului

Reversibilitatea

ObservaŃii

Gelochelidon nilotica

0 - - - -

Glareola pratincola 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, dar nu a fost observată în zonă.

Ixobrychus minutus 0 - - - ActivităŃile rezultate din implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specii la nivelul ROSPA 0071.

Lanius collurio 0 - - - Specia a fost observata in zbor, in zona de studiu.

Lanius minor 0 - - - Specia nu a fost observata in zona de studiu.

Larus minutus 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de prundiş; nu a fost observată în zonă.

Nycticorax nycticorax

0 - - - ActivităŃile rezultate din




implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specii la nivelul ROSPA0071.

Pelecanus onocrotalus

0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Evaluarea potenŃialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor si speciilor citate în formularul stadard NATURA 2000 pentru

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior


Mărimea impactului

Durata impactului

Reversibilitatea ObservaŃii

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaŃie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batracon

0 0 0 0 Habitatele de interes comunitar care constituie obiective de protectie ale ROSCI 0162 nu vor fi influentate de implementarea proiectului.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii

0 0 0 0 Habitatele de interes comunitar care constituie obiective de protectie ale ROSCI 0162 nu vor fi




influentate de implementarea proiectului.

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus


Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention


92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba


VegetaŃie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp.

0 0 0 0 Habitatele de interes comunitar care constituie obiective de




protectie ale ROSCI 0162 nu vor fi influentate de implementarea proiectului.

Păduri aluviale

cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)


Lutra lutra

0 0 0 0 Specia nu a

fost identificată în zona de

implementare a proiectului

Spermophilus

citellus

0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis

0 0 0 0 Specia nu a

fost identificată în zona de

implementare a proiectului

Triturus cristatus

0 0 0 0 Specia preferă

habitate umede, preferă apele stagnante

mari, cu vegetaŃie bogată.

Bombina bombina

0 0 0 0 Exploatarea nu

afectează ochiurile de




apă, bălŃile care reprezintă habitatul

acestor specii.

Aspius aspius

0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativ asupra mediului lotic din râul Siret

Cobitis taenia


Gobio kessleri


Gobio albipinnatus


Gymnocephalus schraetzer


Zingel zingel


Vertigo angustior

0 0 0 0 Specia nu va fi afectata de implementarea proiectului




Lucanus cervus

0 0 0 0 Specia nu va fi afectata de implementarea proiectului




4.5.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin

aplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcŃie (pozitiv sau negativ) va influenŃa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri:

• peste + 3 = impact pozitiv semnificativ • + 1 - + 3 = impact pozitiv • 0 = nici un impact (neutru) • - 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ • sub - 3 = impact negativ semnificativ

În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact: • direct; • indirect; • pe termen scurt; • pe termen lung; • în faza de construcŃie; • rezidual; • cumulativ.

De asemenea pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000.

Impactul direct si indirect

Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 2.4 ha, pe

care se va desfasura proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale in terasa, in perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajarii piscicole”. Nr. crt. Indicatori cheie pentru

evaluarea semnificaŃiei impactului

Cuantificare Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1 Procentul din suprafaŃa habitatului de importanŃă comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanŃă comunitară de la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.




2 Procentul care va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite pentru necesităŃile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0% 0 Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităŃile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0% 0 Extragerea agregatelor minerale din perimetrul Condrea nu va determina fragmentarea habitatelor de importanŃă comunitară din zonă.

4 Durata sau persistenŃa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0 0 Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5 Durata sau persistenŃa perturbării speciilor de interes comunitar

2 ani -1 Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitara.

6 Amplasamentul proiectului (distanŃa faŃă de ANPIC)

- 0 Suprafata perimetrului Condrea este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

7 Schimbări în densitatea populaŃiilor

0 0 Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI 0162

8 Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0% 0 Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9 Perioada de timp necesară pentru

- 0 Nu este cazul, zona este antropizată




refacerea populaŃiilor speciilor afectate de implementarea proiectului

10 Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0 0 Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora

11 Modificari ale dinamicii şi relatiilor care definesc structura si/sau functia ANPIC

0ha 0 Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, vegetaŃie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul sitului Natura 2000 din zonă

12 Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menŃinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0 Nu este cazul.

Total -1 Impact negativ nesemnificativ




Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului Inferior.

Evaluarea impactului indirect

Nr. crt. Indicatori cheie pentru

evaluarea semnificaŃiei impactului




0% 0 Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra habitatelor importanŃă comunitară din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


0% 0 Implementarea proiectului propus nu va avea nici un impact indirect asupra habitatelor utilizate pentru necesităŃile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile de interes comunitar.


0% 0 Nu este cazul – habitatele de interes comunitar nu vor fi fragmentate de implementarea proiectului


2 ani -1 Perturbările determinate de prezenta utilajelor si a muncitorilor pe suprafata amplasamentului vor persista până la sfârsitul perioadei de exploatare. Deranjul va fi minim deoarece se va produce într-o arie supusă presiuni antropice.





-1 Suprafata perimetrului Condrea este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


necuantificabil -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele ariilor naturale protejate produc deranj care se manifestă, în special pentru speciilor de păsări si mamifere prin modificări ale distributiei în zonă.


0 0 Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar

8 Perioada de timp necesară pentru refacerea populaŃiilor speciilor afectate de implementarea proiectului

o 0 Suprafata nu este utilizată de speciile din zonă


0 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitate de interes comunitar din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.


0 0 Nu exista impact direct.


0% 0 Nu există impact indirect.





Impact pe termen scurt sau lung

Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “ Lucrari de exploatare nisip si pietris din terasa mal stang rau Siret, perimetrul CONDREA, comuna Umbraresti, judetul Galati,în vederea realizării unei amenajări piscicole” prin realizarea extractiei de agregate minerale, specificate in obiectivele investitiei.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

Evaluarea impactului pe termen scurt

Nr. crt. Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaŃiei impactului




0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanŃă comunitară de la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.


0% 0 Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităŃile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.


0% 0 Extragerea agregatelor minerale din perimetrul Condrea nu va determina fragmentarea habitatelor de importanŃă comunitară din zonă.


0 0 Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.





2 ani -1 Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.


- 0 Suprafata perimetrului Condrea este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


0 -1 Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI 0162


0% 0 Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.


- 0 Nu este cazul, zona este antropizată


0 0 Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora


0ha 0 Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, vegetaŃie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul sitului Natura 2000 din zonă





0% 0 Nu este cazul.


Evaluarea impactului pe termen lung

Nr. crt. Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaŃiei impactului




0% 0 Nu este cazul.


0% 0 Ca urmare a implementării proiectului nu vor fi pierdute, pe termen lung suprafeŃe din habitatele utilizate pentru necesităŃi de hrană, odihnă şi reproducere.


0% 0 Nu este cazul.


0 0 Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea duratei sau persistenŃei.


0 0 După finalizarea proiectului, pe termen lung, nu va exista nici un impact asupra speciilor de importanŃă comunitară din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

6 Amplasamentul proiectului (distanŃa faŃă

- 0 Suprafata perimetrului Condrea este cuprinsă în




de ANPIC) ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


0 0 Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, modificări ale densităŃii populaŃiilor speciilor de interes comunitar.


0% 0 Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, reducerea numărului speciilor de interes comunitar.


- 0 Nu este cazul evaluării pe termen lung


0 0 Nu este cazul.


0ha 0 Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, vegetaŃie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul care să afecteze pe termen lung relaŃiile care definesc structura şi funcŃia ANPIC.


0% 0 Nu au loc modificări pe termen lung ale resurselor naturale care determină menŃinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate.

Total 0 Impact neutru




Masuri de reducere a impactului

Biodiversitatea amplasamentului proiectului „Lucrari de exploatare de nisip

si pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole” nu include specii cu importanŃă conservativă.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in proiectul „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeŃe, zgomot etc.).

Metode folosite in evaluarea impactului MenŃionăm ca speciile de păsări protejate, enumerate în anexa I a Directivei

Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE), au areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe amplasament si în vecinatatea acestuia accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spre bazinele acvatice din vecinatate.

Impactul asupra avifaunei Speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in

cadrul studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acestea inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj. In majoritate pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”,si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

Monitorizarea realizata a relevat faptul ca speciile Lanius collurio au tranzitat amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata o perioada indelungata de timp. Impactul realizarii obiectivului de investitie „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”, asupra grupurilor de pasari mentionate, este redus, deoarece acestea, in majoritate, doar, tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentru hranire, odihna sau reproducere.




Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate (ex. specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), semnalate în zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenŃa lor în zonă este una tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Recomandam ca toata perioada de implementare pentru proiectul „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”, sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Pentru evidenŃierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna). Monitorizarea florei

Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după

caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- identificarea habitatelor/asociaŃiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaŃă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaŃie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaŃie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei Avand in vedere ca perimetrul „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din

terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”, se afla in perimetrul sitului de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.




Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a

pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda

implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. DistanŃa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiŃi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse

locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor. Evaluarea păsărilor răpitoare în migraŃie. S-au evaluat efectivele migratoare de

răpitoare, care folosesc căile de migraŃie (şorecari, şoimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului „Lucrari de exploatare de nisip si

pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”, s-a efectuat pe durata anului aprilie 2013 –martie 2014. Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-septembrie 2013.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete; specii acvatice: Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului „Lucrari de exploatare de nisip si pietris din terasa, riu Siret-mal stang, perimetrul Condrea, judeŃul Galati, in vederea realizarii unei amenajari piscicole”, mentionam urmatoarele:

• studiile realizate nu au indicat prezenŃa unei migraŃii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului;




• urmarea a realizarii obiectivului de investitie analizat nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de avifauna identificate in zona studiata.

4.6. Peisajul

Peisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului exploatării de agregate de râu este antropizat fiind teren neproductiv.

O contribuŃie importantă la aspectul luncii râului Siret o au frecventele inundaŃii şi colmatări ale meandrelor.

Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice puternice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze. Nu au fost identificate specii de interes comunitar sau national (conform OUG nr. 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare (conform Listelor rosii nationale sau Listei rosii IUCN), atat in amplasament cat si in imprejurimi.

Habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul standard Natura 2000 nu au fost identificate in amplasament.

4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului - Se vor respecta pilierii de siguranŃă impusi prin Autorizatia de gospodarire a

apelor; - Lucrări de rambleiere a excavaŃiilor – nu este cazul. Agregatele minerale vor fi transportate direct în mijloacele auto proprii şi

transportate la staŃia de sortare. 4.7. Mediul social şi economic Comuna Umbraresti este situată în zona vestica a judeŃului GalaŃi, în partea

de nord învecinându-se cu teritoriul comunelor Movileni şi Barcea, la est cu teritoriul comunei Cudalbi, iar la sud cu teritoriul comunei Iveşti. Conform recensământului din 2011, comuna Umbrăresti are o populatie de 6628 de locuitori.

Profilul economic al comunei este predominant agricol, cu rezultate bune în condiŃii climaterice normale.

Pe teritoriul comunei Umbrăresti se derulează următoarele activităŃi economice: comerŃ, extracŃie nisip şi pietriş, agricol, creşterea animalelor.

Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcŃii.




4.8. CondiŃii culturale şi etnice Proiectul analizat nu va avea influenŃe asupra condiŃiile culturale, etnice sau

de patrimoniu din zonă. 4.9. Evaluarea impactului activităŃii propuse asupra factorilor de

mediu Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului

inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI si prezentata in in revista „Mediul incojurator”, vol.II, nr.1-2/1991.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA In care: CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul înconjurator,sau în unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax) CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiaşi factor stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca potential cei mai afectati: apa, aer, sol-subsol si biodiversitate, si asezari umane

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intenvalul 1..10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat.

Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare:




-pentru factorul de mediu apa: Având în vedere faptul că în perioada excavării nisipului şi pietrişului de pe amplasament nu vor rezulta ape uzate, exploatarea nu va intercepta stratul freatic: Ip =0,00-0,25 nota 9,00 -pentru factorul de mediu aer: - factorul de mediu Aer va fi uşor influenŃat de funcŃionarea motoarelor auto Ip =0,00-0,25 nota 9,00 -pentru factorul de mediu sol- Subsol şi Biodiversitate: Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. Ip =0,50-1,00 nota 7,00 -pentru factorul de mediu aşezari umane: Datorită faptului că prin realizarea investiŃiei nu se vor aduce prejudicii majore mediului înconjurător şi aşezărilor umane (distanŃa faŃă de zona locuită este de cca 2km faŃă de zona obiectivului), impactul asupra aşezărilor umane se consideră a fi un impact pozitiv.

Ip =0.00 nota 10,00

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru

fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Factor de mediu Ic Nb Apa 0,25 - 0,50 9 Aer 0,0 - 0,25 9 Sol – Subsol, biodiversitate

0,50 – 1,0 7

Aşezări umane 0,0 10 Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: - Factorii de mediu Apă şi Aer vor fi afectaŃi în limite admise, nivel 1. - Factorii de mediu Sol – Subsol, Biodiversitate vor fi fi afectaŃi în limite

admise, nivel 3. - Factorul de mediu Aşezări umane nu va fi afectat.

SCARA DE BONITATE Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de




bonitate exprimata prin note de la “1” Ia “10”, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

CE = Valoarea caracteristica efectiva a factorului C.M.A.= Concentratia maxima admisibila din STAS sau avize anterioare

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane în limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de

viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de

viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Pentru obiectivul studiat, relaŃia grafică între notele de bonitate acordate

pentru factorii de mediu este o figură geometrică, a cărei suprafaŃă este Sr = 152.




CALCUL GEOMETRIC PENTRU STABILIREA “INDICELUI DE POLUARE GLOBALA”

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmätoarea valoare:IPG = S0/S1 = 1,31

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1, 31

Indicele de poluare globală obŃinut (IPG < 2) estimează faptul că activităŃile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol-biodiversitate şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile.

In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG =1,31 - prin realizarea obiectivului proiectat rezulta ca mediul este supus activitatii umane in limite admisibile drept pentru care consideram ca investitia poate fi realizata fara efecte asupra sanatatii populatiei si a mediului.

Prognoza asupra calităŃii vieŃii, standardului de viaŃă şi asupra condiŃiilor sociale în comunităŃile afectate de impact.

Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcŃii a populaŃiei din zonă. Realizarea acestei investiŃii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.




5. Analiza alternativelor Analiza alternativelor a fost prezentată în Cap. 1.10. 6. Monitorizarea Monitorizarea activităŃii de extragere a agregatelor minerale din terasa râului

Siret – mal stang ,de către SC TANCRAD SRL este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător.

Urmărirea activităŃii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor.

6.1. Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe

speciale, în care se vor menŃiona cantitatea extrasă şi cea valorificată. 6.2. Factorul de mediu Aer - monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele.

Periodic se va face inspecŃia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica

funcŃionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecŃiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. 6.3. EvidenŃa gestiuni deşeurilor - se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3 valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaŃia Ńinerii acestor evidenŃe, precum şi raportarea acestora la instituŃiile abilitate.

Administratorul societăŃii va instrui angajaŃii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat.

Se interzice evacuarea deşeurilor direct pe sol, în apele de suprafaŃă sau în apele subterane. 6.4. Factor de mediu apa

In perioada execuŃiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecŃia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Se interzice evacuarea de ape uzate în apele de suprafaŃă sau în subteran.




Societatea va anunŃa cat de repede posibil APM GalaŃi, în cazul în care apar situaŃii deosebite care ar putea să afecteze mediul înconjurător.

SC TANCRAD SRL va respecta prevederile planului şi proiectului de refacere a mediului şi va raporta la APM GalaŃi lucrările realizate pentru refacerea mediului, fizic şi valoric.

6.5. Factorul de mediu sol - urmărirea activităŃii utilajelor din dotare astfel

încât să se evite scurgerile de produse petroliere; - depozitarea temporară a deşeurilor menajere în recipiente etanşe şi

preluarea acestora de societăŃi autorizate. 6.6. Zgomot şi vibraŃii - monitorizarea echipamentului implicat în procesul

tehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaŃi aproape de axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraŃii stabilite prin SR 12025/1994.

7. SituaŃii de risc Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecŃiei mediului şi al

accidentelor potenŃiale, presupune calculul probabilităŃii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraŃie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, marimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări.

Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenŃial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenŃi: - sursa de pericol (poluarea); - vectorii de transfer; - Ńinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin: - natura poluanŃilor şi cantitatea evacuată în mediu; - caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanŃilor (densitate,

solubilitate în apă, volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt: aerul, apa (subterană şi de suprafaŃă), solul (ca

suprafaŃă de contact). Tinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană. Societatea va acŃiona în baza Planului de prevenire şi combatere a poluării

accidentale. După începerea exploatării agregatelor SC TANCRAD SRL va respecta acest plan în conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura funcŃionarea în parametrii




normali a utilajelor din dotare, iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.

Riscul de accident Ńinând seama în special de tehnologia utilizată este redus. Nu se utilizează substanŃe periculoase; alimentarea mijloacelor de transport

se va face din staŃii de distribuŃie carburanŃi autorizate, iar schimburile de ulei se vor efectua în afara amplasamentului, în service-uri autorizate.

Prin desfăşurarea activităŃii de extracŃie nu există riscuri majore de producere a accidentelor. 8. Descrierea dificultăŃilor

În timpul realizării raportului privind a impactul asupra mediului pentru perimetrul de exploatare CONDREA nu au apărut dificultăŃi de ordin tehnic sau practic. 9. Rezumat fără caracter tehnic 9.1. Descrierea proiectului

Perimetrul de exploatare a nisipului si a pietrişului este situat in terasa mal stâng a râului Siret pe malul stâng in localitatea Umbrăresti, pe teritoriul administrativ al comunei Umbrăresti, judeŃul GalaŃi.

Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale Umbrăresti este situat în aria de protecŃie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior ROSPA 0071 si situl de importanta comunitara, ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Realizarea obiectivului presupune excavarea nisipului şi pietrişului pentru realizarea unei amenejari piscicole.

Punctul de extracŃie produse balastiera "Condrea", e un perimetru in care s-a mai excavat si in anii anteriori. Pentru exploatarea zăcământului nu sunt necesare lucrări de decopertare a stratului superficial sau de inlaturare a vegetaŃiei formata din arbuşti specifici, acestea nefiind prezente sau au o pondere nesemnificativa.

Pentru terenul in suprafata de 2,4 ha pe care urmeaza a se exploata a agregatele minerale utile S.C. TANCRAD S.R.L. detine aviz favorabil custode şi are vecini: SC ROMAGREMIN SA FOCSANI, PRIMARIA COMUNEI UMBRARESTI.

CapacităŃi : • cantitatea preliminata programata a fi exploatata pentru intervalul 2014-2016:

80.000m3 din care se va realiza o productie de 76.000 m3, • suprafata perimetrului de exploatare: S = 2.4 ha; • adâncimea medie de extragere (faŃă de cota superioară a depozitului): 2,50 m.




În zona de exploatare nu sunt admise depozite; se va putea realiza un singur depozit intermediar (tehnologic), în limitele capacităŃii de transport pentru o zi.

În perioadele critice (viituri, îngheŃ), exploatarea va fi oprită. 9.2. Impact prognozat 9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apa

Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate. PotenŃiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburanŃi de la utilajele care vor acŃiona pentru extracŃia controlată a agregatelor minerale, putin probabil, datorita masurilor luate de beneficiar. 9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer

In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracŃie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş). Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanŃe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol Accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, apreciem că prin extracŃia controlată a agregatelor minerale există o probabilitatea redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăŃi. 9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomot In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracŃiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaŃia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. 9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităŃii

Pentru proiectul de investiŃie a fost elaborat Studiul de evaluare adecvată. Evaluarea semnificaŃiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

• procentul din suprafaŃa habitatului care va fi pierdut




Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 2.4 ha, ce reprezinta perimetrul de exploatare situat în Perimetrul CONDREA, comuna Umbrăresti, judeŃul GalaŃi.

In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, considerand procentul din suprafata ariei naturale protejate care se pierde datorita exploatarilor invecinate perimetrului Condrea mentionate in studiu: SC ROMAGREMIN SA FOCSANI, PRIMARIA COMUNEI UMBRARESTI specificam ca suprafata totala supusa impactului va fi de 0,015% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si 0,009% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 1-2 km.

Procentul care va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar

- Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in trecere sau, in majoritate, in zbor, cum sunt speciile de avifauna, tranzitand perimetrul perimetrului de exploatare, fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Lanius collurio).

Suprafetele invecinate perimetrului Condrea sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt:

- procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar Nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece

pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Durata sau persistenŃa fragmentării Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale

habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau, inclusiv prin utilizarea drumului de acces spre balastiera.

Durata sau persistenŃa perturbării speciilor de interes comunitar Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a

Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Lanius collurio) se va mentine pe perioada de executie si operare a perimetrului Condrea.




Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa, atat in faza de executie, cat si de operare.

Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii balastierei.

Schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaŃa) Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a

perimetrului Condrea si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neînsemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de

apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Dupa cum s-a mentionat, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora.

In concluzie, prin implementarea proiectului „Lucrări de exploatare de nisip si pietriş din terasă, râu Siret – mal stâng, perimetrul Condrea, judeŃul GalaŃi, în vederea realizarii unei amenajări piscicole”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

În vederea protecŃiei factorilor de mediu, pentru implementarea

proiectului sunt propuse următoarele măsuri de reducere a impactului:

toate lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaŃia tehnică prezentată şi cu respectarea condiŃiilor impuse prin actele emise de instituŃiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism; vor fi respectate cu stricteŃe traseele căilor de acces; nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea perimetrului de exploatare este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanŃi şi/sau lubrefianŃi;




personalul care exploatează utilajele va verifica funcŃionarea corectă a acestora, iar eventualele defecŃiuni vor fi remediate imediat la societăŃi specializate; sunt interzise schimburile de lubrefianŃi şi reparaŃiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafaŃa perimetrului de exploatare; toate intervenŃiile privind întreŃinerea sau reparaŃia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza doar la unităŃi specializate; efectuarea cu stricteŃe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile legale; administratorul S.C. TANCRAD S.R.L. va instrui angajaŃii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat; administratorul S.C. TANCRAD S.R.L. nu va permite angajaŃilor să depoziteze deşeuri în ecosistemele naturale din vecinătatea proiectului; se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităŃi mari de pulberi în aer; S.C. TANCRAD S.R.L va respecta adâncimea maxima de excavare impusa prin AutorizaŃia de gospodărire a apelor; pe perioada excavării agregatelor minerale S.C. TANCRAD S.R.L. trebuie să respecte pilierii de siguranŃă S.C. TANCRAD S.R.L va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi

subterane, cu excepŃia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naŃional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naŃională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; perturbarea intenŃionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraŃie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenŃionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă.




Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:

Recomandarea elaboratorului este ca pe toata perioada de implementare a proiectului „Lucrări de exploatare de nisip si pietriş din terasă, râu Siret – mal stâng , perimetrul CONDREA, comuna Umbraresti, judetul Galati,în vederea realizării unei amenajări piscicole” sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.




Bibliografie:

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45 Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. ŞtiinŃifica si Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39. Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucureşti, p. 1-6. C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si Enciclopedica 1978 Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti DoniŃă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp. Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37 GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ; Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307. S. Tumanov- Calitatea aerului -Ed. Tehnica 1989 ; S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si ProtecŃie - Ed. Economica 2000; Vladimir Rojanschi s.a.- ProtecŃia si Ingineria Mediului- Ed. Economica 2002 ; Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu- Ed. ASE-2004 ; V. Voicu - Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ; **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ; xxx. DIRECTIVA 92/43/CEE A CONSILIULUI din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de faună si floră sălbatică xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “ Lucrari de...

Documents

Transcript of Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “ Lucrari de...