Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

RIM – Central ă electrică eoliană - Pechea SC PECHEA EOLIAN SRL

SC MEDIU Consulting SRL 1

Raport privind Impactul asupra Mediului

Centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare,

racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de

exploatare, organizare de şantier), în comuna Pechea, judeţul Galaţi - maxim 24

turbine

Centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare,

racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de

exploatare, organizare de şantier) în comuna Pechea, judeţul Galaţi - maxim 9

turbine

1. Informa ţii generale

1.1 Informa ţii despre titularul proiectului

S.C. PECHEA EOLIAN S.R.L. .

Sediul: Buzău,strada Bistriţei, nr. 3, cam.5, judeţul Buzău;

Adresa poştală: Buzău, Str. Bistriţei, nr. 3, jud. Buzău.

Numărul de telefon/fax: +40(0)238 712 641, +40(0)733 105 777

Adresa de e-mail: [email protected] ;

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu

- SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor, pentru RIM-15.12.2009.

1.3 Denumirea proiectului

Centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric

turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier), în

comuna pechea, judeţul Galaţi - maxim 24 turbine

Centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric

turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) în

comuna pechea, judeţul Galaţi - maxim 9 turbine



Avand in vedere ca cele 2 proiecte sunt invecintate suprafetele terenurilor destinate se

suprapun parţial raportul privind impactul asupra mediului va analiza şi va evalua posibilele

efecte semnificative produse de cele 2 proiecte asupra mediului biotic şi abiotic, speciilor si

habitatelor de interes comunitar si asupra asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes

comunitar aflate in vecinatate.

Scopul raportului privind impactul asupra mediului

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de

poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi

luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea

şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile

care le contracarează pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din

impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul celor doua proiecte din zona

Pechea, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.

Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea

următoarelor propuneri:

• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu

prin desfăşurarea activităţii;

• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării

unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;

• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.

Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista

proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra

mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin

exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).

Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de

obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul



MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizării celor doua proiecte, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative

de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a

dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în

perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).

Importanta obiectivelor de investiţii analizate este dată nu numai de energia electrică

produsă, care reprezintă un element de securitate naţională, cât şi de contribuţia suplimentară

pe linia a 3 direcţii de interes deosebit la nivel mondial:

• combaterea schimbărilor climatice;

• reducerea consumului de combustibili fosili;

• promovarea de tehnologii nepoluante.

Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:

� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse

regenerabile;

� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;

� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;

� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.

Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei

prin montarea unui număr de maxim 33 turbine eoliene de ultimă generaţie, de maxim 3 MW

fiecare, durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20 de ani)

valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi

atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a

stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a

României.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată



ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse

regenerabile.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând o

anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament

aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine

cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În

vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor

energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in zona analizată. Corelate cu

valorile de vânt de la staţia meteorologica Galaţi şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul

1961-2009 datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei

şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul

profilului vântului în funcţie de înălţime.

Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului

şi este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare echivalentă la

capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada

specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor

fi vârf de producţie

Amplasamentul propus realizării celor 2 proiecte „Construire centrală electrică eoliană

Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,

modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier” compus din 24 respectiv 9 turbine

eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 235587 mp .

Parcul eolian de 9 turbine eoliene va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr.

168/3578 din 10.06.2011, pe raza comunei Pechea, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.21,

T.21/1, T.23, T.24/1, T.24/2, T.25, T.26, T.27, T.27/1, T.28, T.29, T.30, T.31, T.70. Terenurile

vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 63692 m2.

Tabelul nr. 1 Coordonate Stereo 70

COORDONATE 9 TURBINE

Cod turbina

STEREO 70 WGS 84 Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)

X (m) Est Y(m) Nord Grade Min sec grade Min sec P1 712 945.861 468 589.352 45 41 3.35 27 43 58.27 P2 711 434.786 467 743.778 45 40 37.65 27 42 47.16 P3 712 688.635 467 519.273 45 40 29.00 27 43 44.70




Cod turbina


X (m) Est Y(m) Nord Grade Min sec grade Min sec P4 713 857.813 467 140.418 45 40 15.44 27 44 38.09 P5 715 172.446 466 543.768 45 39 54.66 27 45 37.83 P6 711 470.490 466 534.345 45 39 58.46 27 42 46.91 P7 712 832.391 465 771.386 45 39 32.26 27 43 48.58 P8 711 092.114 465 036.030 45 39 10.38 27 42 27.10 P9 713 886.792 465 205.526 45 39 12.77 27 44 36.36

COORDONATE CONTUR PARC

Punct contur

Coordonate Stereo 70 Coordonate WGS 84

Est Nord Latitudine-N Longitudine-E Grade Min Sec Grade Min Sec

1 711478.4942 469211.6877 45 41 25.12 27 42 51.48 2 713446.0524 469149.1818 45 41 20.92 27 44 22.26 3 715118.3831 468832.4753 45 41 8.80 27 45 38.99 4 715881.8166 467096.0584 45 40 11.74 27 46 11.47 5 715799.5207 464141.9515 45 38 36.21 27 46 2.94 6 710551.4549 464146.666 45 38 42.18 27 42 0.75 7 710485.8533 465342.8075 45 39 20.97 27 41 59.59 8 710770.5726 467793.1701 45 40 39.98 27 42 16.57

Parcul eolian de 24 turbine va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr.

89/1962 din 08.04.2011, pe raza comunei Pechea, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T1/1,

T2/1, T18, T19, T20/1, T20/2, T21, T22, T23, T24/1, T24/2, T25, T26, T27, T28, T29, T30,

T31, T70, T71, T72, T73. Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de

223831 m2.

Tabelul nr. 2 Coordonate Stereo 70


Cod turbina

STEREO 70 WGS 84 Stereo 7 0 Latitude (dms) Longitude (dms)

X (m) Est Y(m) Nord Grade min sec grade min sec P10 712451.420 468961.603 45 41 15.95 27 43 36.03 P11 712341.842 468580.041 45 41 3.72 27 43 30.36 P12 712233.377 468171.641 45 40 50.62 27 43 24.71 P13 712134.194 467785.902 45 40 38.24 27 43 19.52 P14 712817.445 468055.132 45 40 46.20 27 43 51.50 P15 713413.051 467876.841 45 40 39.77 27 44 18.72 P16 713242.444 467319.428 45 40 21.92 27 44 9.96 P17 711462.603 467112.007 45 40 17.17 27 42 47.45



P18 712192.418 467075.148 45 40 15.17 27 43 21.09 P19 712209.875 466527.204 45 39 57.41 27 43 21.04 P20 712806.530 466408.696 45 39 52.92 27 43 48.39 P21 713867.192 466678.778 45 40 0.48 27 44 37.79 P22 713874.774 466213.636 45 39 45.42 27 44 37.40 P23 714371.460 466655.663 45 39 59.17 27 45 1.03 P24 714376.466 466202.068 45 39 44.49 27 45 0.54 P25 714709.133 466284.627 45 39 46.79 27 45 16.03 P26 714715.020 465784.474 45 39 30.59 27 45 15.51 P27 711083.550 465490.469 45 39 25.10 27 42 27.41 P28 711280.327 464240.915 45 38 44.43 27 42 34.54 P29 713871.235 465643.481 45 39 26.97 27 44 36.33 P30 713886.533 464772.971 45 38 58.77 27 44 35.66 P31 714227.561 465650.473 45 39 26.80 27 44 52.79 P32 714230.151 465183.028 45 39 11.66 27 44 52.17 P33 714245.560 464746.623 45 38 57.52 27 44 52.19


Punct contur


Est Nord Latitudine -N Longitudine -E Grade Min Sec Grade Min Sec

1 711490.247 469401.147 45 41 31.24 27 42 52.32 2 713458.851 469197.687 45 41 22.47 27 44 22.93 3 715118.383 468832.475 45 41 08.8 27 45 38.99 4 716113.575 467115.185 45 40 12.1 27 46 22.2 5 715996.941 462997.819 45 37 58.95 27 46 10.22 6 710887.906 463182.028 45 38 10.58 27 42 14.77 7 710122.309 465325.130 45 39 20.8 27 41 42.78 8 710771.269 467791.008 45 40 39.91 27 42 16.59

Proiectele „Construire centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri

interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare,

organizare de şantier” compus din 33 turbine eoliene de producere a energiei electrice

amenajat în extravilanulul localităţii Pechea, propun realizarea urmatoarelor obiective:

� Proiect 1 - Amplasare 24 turbine eoliene cu putere maximă 3 MW/turbină;


� Constructii suport pentru realizarea celor 2 parcuri eoliene;

Din cadrul-suport al celor 2 parcuri, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

� Fundaţii 33 turbine – 12030 mp (364,5 mp pentru o turbină) din care suprafata ocupata

definitiv 480,15 mp (14,55 mp /turbina inelul suprateran);

� Platforme de montaj – 59400 mp (1800 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)

� Drumuri de acces la turbine (latime 5,5 m) – 84214 mp;



� Drumuri de exploatare (latime 4 m) – 59208 mp;

� Racorduri la drumuri de exploatare – 6800 mp;

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV) ;

� Organizare de santier – 5000 mp;

� Şanţuri pentru LES (0,8 m laţime) legaturi turbine la statia de 30/110 KV – 24091 mp;

� Traseu conexiune LEA/LES, către linia electrică aeriană (LEA) Smârdan-Gutinaş în zona

localităţii Negrea (proiect aparte).

Figura nr 1 Plan de incadrare in zona



După cum se poate observa în figura de mai jos, zonele de activitate folosite la

construcţia parcului eolian sunt:

- zona de asamblare (assembly area): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a

rotorului înainte de montare;

- drumuri interioare (site roads);

- drumuri de acces (access roads)

- zona de depozitare (storage area) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor;

- zona de construcţie (construction area);

- zona de instalare (installation area).

Figura nr. 2 Schema de principiu a zonelor de activ itate folosite la construc ţia

parcului eolian

Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor

existente, precum şi construcţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât să

poată susţine traficul greu.



Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru drumurile de acces depinde de

caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia generală de realizare a

drumurilor constă în :

- îndepărtarea primelor straturi de sol moale, până se ajunge la un strat compact;

- acoperirea stratului de material compact, cu 40 cm de piatră cu granulaţie între 20-50

mm;

- compactarea straturilor de piatră.

Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor vor trebui

să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform

indicaţiilor firmei producătoare a turbinelor.

Zona de construcţie face parte din zona de instalare şi trebuie să îndeplinească

cerinţele dimensionale înscrise în figura de mai jos.

Figura nr.3 Zona de instalare.

Principalele obiecte de investiţie şi justificarea necesitaţii acestora sunt prezentate în

tabelul nr. 3:

Nr. Crt. Codificare Denumire obiect de

investi ţie Destina ţie

1 P10....P33 Turbine eoliene Producere energie electrică, 2 PT10 ... PT33 Platforme tehnologice Desfăşurarea activităţilor de montaj



turbină, mentenanţă şi scoatere din funcţiune.

3 LES 30 KV Reţele electrice parc Racordarea turbinelor eoliene la Staţia

electrică de medie tensiune (30KV); Reţea transmisie date prin fibră optică.

4 D1 – D13 Drumuri interioare Creare infrastructură pentru acces auto la fiecare turbină eoliană din parcul EOLIAN

5 De xxx M Modernizare drumuri

exploatare

Consolidare fundaţie drum exploatare existent pentru a întruni condiţiile de

transport solicitate de furnizorii de turbine eoliene.

6 O.S. Organizare şantier Asigurare platformă operaţională pe perioada implementării proiectului.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Tabelul nr. 4 Planul de execu ţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de

lucr ări specifice etapei de execu ţie, punere în func ţiune, exploatare, mentenan ţă şi

dezafectare

Nr

crt Etapa Categoria de lucr ări

Perioada

de execu ţie

Durata

lucr ării

Documente,

referin ţe

1 Construcţie

- predare amplasament;

- executare şi recepţie lucrări

de infrastructură;

- executarea şi recepţia

lucrărilor de fundaţii şi

construcţii de rezistenţă;

- amenajări exterioare în jurul

turbinelor;

- montarea turbinelor eoliene;

recepţie la terminarea

lucrărilor;

- readucerea la starea iniţială

a terenurilor ocupate

Conform

graficului

fizic de

construire a

parcului

eolian

18 luni din

momentul

predării

amplasa

mentului

Proiect faza

PT+CS+DE;

Planul calităţii

aprobat de IC;

Instrucţiuni de

montaj ale

furnizorului de

centrale

eoliene;



Nr

crt Etapa Categoria de lucr ări

Perioada

de execu ţie

Durata

lucr ării

Documente,

referin ţe

temporar.

2 Punere în

funcţiune

- teste şi reglaje împreună cu

operatorul de distribuţie.

1 lună de

la

montarea

turbinelor

eoliene

Conform

specificaţiilor

furnizorului

3 Exploatare

- operare; De la

punerea în

funcţiune

până la

dezafectare

a parcului

eolian

Monitoriz

are on-

line prin

sistemul

SCADA

- mentenanţă preventivă;

Conform

manualelor de

întreţinere

- mentenanţă corectivă.

Conform

manualelor de

reparaţii

4 Dezafectare

- recuperare componente;

- selectare materiale;

- valorificare materiale;

- aducerea la starea iniţială a

terenurilor ocupate de

turbine şi drumuri de

exploatare.

După

scoaterea

din

funcţiune a

parcului

eolian

Conform

graficului

de

dezafecta

re a

parcului

eolian

Conform

proiectului de

desfiinţare a

parcului eolian

Etapele propuse în realizarea proiectelor propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu planurile de

situatie intocmite de proiectant;



� realizarea organizarii de santier;

� realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente cat si a

drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundatiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizarea statiei de transformare 30/110 kV;

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la statia de transformare 30/110 kV;

� realizarea conexiunii la LES/LEA la linia electrica de transport 110kV Smârdan-Gutinaş;

Etapa a III - a – Funcţionare:

� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.

� management şi întreţinere.

Etapa I. - Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprinde:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului

care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind

controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate

cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr

limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare,

pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se

scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;



� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu

planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.

Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o

perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică

semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală perimetrului desemnat, astfel

încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va

fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră

existentă. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie

asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili.

Drumurile de acces din cadrul parcurilor eoliene sunt atat drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport, cat si

drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul echipamentelor si

materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la operatiuni de

intretinere, reparatii si acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea si

pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de topografia zonei,

structura solurilor, investigatiile geotehnice.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� latimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata de 15 t/osie;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

� raza de curbura 25 m;



� compozitia constructiva a drumului de acces trebuie permita o drenare eficienta a

apelor pluviale catre rigole;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de acces noi (in lungime totala de 15 312m) este de 91014

mp (84214 m² drum + 6800m² racorduri).

Drumurile de exploatare agricole existente se vor moderniza pentru a indeplini

urmatoarele cerinte:

� latimea maxima de 4 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata de 15 t/osie;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

� raza de curbura 25 m;

� compozitia constructiva a drumului de acces trebuie permita o drenare eficienta a

apelor pluviale catre rigole;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de exploatare modernizate este de 59208 mp (în lungime

total ă de 14802 m).

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate si construite sa reziste la

solicitari si presiuni mari suportand macarale de mare tonaj.

Platformele de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� inclinarea maxima laterala si longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim 2º;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

� inclinarea laterala a peretilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

� diferenta inaltimii dintre platforma si fundatia turbinei nu trebuie sa depaseasca 5m;

� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in

zona de operare a bratului macaralei.

Platformele de montaj nu sunt constructii permanente fiind utilizate doar la asamblarea

turbinelor eoliene

Suprafata totala a platformelor de montaj este de 59400 mp .



Zona de livrare echipamente este adiacentă platformei fiind situată în raza de operare a

braţului macaralei.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de

operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în

special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a

camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Funda ţii

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care

se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia

terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie circulara cu

diametrul de 21,5 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind

de 1,650 m sub nivelul initial. Fundatia turnului la baza consta dintr-o fundatie placa si un

montant de 0,55 m inaltime si diametrul de 4,20 m.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma

initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul acestuia.

Dupa realizarea montajului platforma de fundatie se acopera cu strat de pamant vegetal

pe care se vor reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in care

aceasta vegetatie exista natural in zona. Astfel, suprafata de teren ocupata definitiv de o

turbina eoliana este de 14,55 mp; pentru 33 turbine rezulta o suprafata de 480,15 m².

Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argila si se acopera cu un

strat de sol vegetal pana la baza inferioara a fundatiei.

Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;



• conectarea sistemelor de automatizare;

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate în

fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi

asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi

montarea pe turn.

Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din

fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 119 m şi care constau în 5 module

asamblabile, care au un interior reticular din oţel, diametrul turnului având la bază maxim 4,2

m.

Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe,

care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră

de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul

axei (180°), pentru captarea energiei vântului în f uncţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se

realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere

a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic.

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al

acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 112 m; lungime pală 54,6 m înălţimea totală a

instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maxim 175 m.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de

690 V şi o putere variabila până la 3 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator coboară

un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 30 KV.

Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în

funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de

frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a



paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se

efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia

vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a

sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită

automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4

m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format

din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)

pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o

conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de

uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi

deschiderea).



Figura nr. 3 Descriere turbin ă eolian ă

Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei electrice

este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia de racordare

are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în

energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind introdusă în sistemul

energetic naţional. Energia produsă de cele 33 de centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul

energetic naţional, într-o staţie de transformare 30/110 kV şi conexiuni LES/LEA catre linia de



transport 110 kV Smârdan-Gutinaş (Realizarea substatiei si a legaturii la statia de transformare

vor face obiectul unor proiecte separate).

Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător de

tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de cupru

unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice îngropate la

adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m si o latime de 0,8m, ce vor fi postate pe cât posibil

în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum

dimensiunile reţelei.

Staţia electrică – staţia de transformare 30/110 kV subdivizată în aria de competenţă a

constructorului parcurilor eoliene este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie în

înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru

găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 30 KV, provenite de la turbinele eoliene,

cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului

şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători).

Staţia de transformare 30/110 kV se va racorda la linia de transport 110 kV Smârdan-Gutinaş

(zona sat Negrea).

Proiectul aferent parcului eolian de realizare, punere în funcţiune, exploatare şi

dezafectare va fi corelat cu proiectele separate (cu alt CU) de realizare a staţiei electrice de

transformare 30/110KV precum şi a liniei electrice de 110 kV destinată evacuării energiei

electrice produse în Sistemul Energetic Naţional.

Func ţionarea parcului eolian

Fluxul de producere a energiei electrice este următorul: palele rotorului de o forma

specială sunt antrenate de vânt care cedează circa 30% din energia sa cinetică, efectul fiind

reducerea vitezei acestuia şi o uşoară creştere a umidităţii aerului. Palele antrenează axul

primar al cutiei de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combinaţie de roti dinţate ridică viteza la

axul de ieşire cu un raport de circa 1:115 astfel încât să asigure turaţia pentru frecvenţa de

50Hz a tensiunii. Axul secundar al cutiei de viteze antrenează rotorul generatorului electric care

produce o tensiune de 690V.

Tensiunea de 690V, generată, intră într-un transformator ridicător de tensiune

(0,690/30KV) astfel încât pe timpul transportului prin cablu pierderile de energie sa nu fie mari.



Puterea produsă de turbine este transportată printr-o reţea de cabluri îngropate cu

secţiunea de maxim 3 x (1 x 240 mm2), la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică de care

este legat parcul eolian. De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-

un transformator ridicător de tensiune (30/110KV) şi iese printr-o linie electrică (aeriană sau

subterană) LEA/LES către staţia de transformare 110/400 KV Negrea.

Reglarea puterii, a frecvenţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat de

reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rotaţie a acestora, prin aşa numitele

proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed.

Comanda pentru toate funcţiunile turbinei se asigură prin blocul Power Control ce

conţine un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor.

Rotirea nacelei perpendicular pe direcţia vântului şi oprirea palelor la depăşirea vitezei

de 25m/s se realizează hidraulic, în mod automat.

Pe timpul în care turbina nu funcţionează se realizează alimentarea cu energie

electrică din reţeaua operatorului de distribuţie, pe un circuit invers. Dacă şi aceasta nu

funcţionează există baterii de acumulatori de rezervă sau grup electrogen în staţia electrică a

parcului eolian.

1.6 Informa ţii privind produc ţia

Pentru realizarea instalaţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de

lucru:

- componentele turbinelor transportate pe amplasamente de către furnizor;

- beton (clase diferite);

- pietriş (dimensiuni diferite);

- nisip;

- balast;

- tuburi de protecţie din pvc (diametre diferite);

- combustibili necesari utilajelor.

Tabel nr. 5 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice

Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei

Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor

Energie ~ 200.000 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -



electric ă

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice

Tabel nr. 6 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele

chimice

Denumirea

materiei

prime, a

substan ţei

sau a

preparatului

chimic

Cantitatea

anual ă/ existent ă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor

sau a preparatelor chimice*)

Categorie-

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de

risc*)

Ulei hidraulic 1650 litri P

Poate provoca efecte

adverse pe termen

lung asupra mediului

acvatic

R53, S23,

S51

Ulei

transmisie 13200litri P

Antigel - p

R22 R36 S26

S36 S37 S39

S45 S53



1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Tabel 7

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare

Numărul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente

obiectivului, conform

legisla ţiei in vigoare

Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a polu ării de fond

Fără masuri

de eliminare/ reducere a polu ării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

polu ării Perioada de construc ţie

Pol

uare

atm

osfe

rică

Trafic rutier (utilaje şi

autovehicule de transport)

emisii specifice

activităţilor de transport, particule de

praf

Funcţie de numărul

utilajelor şi autovehiculelor

care vor fi utilizate în

cadrul organizării de şantier

CMA STAS

12574-87 -

Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor

aflate în dotare

Transportul şi

descărcarea materialelor

(pulberi, COV, etc.)

CMA STAS

12574-87 -

Praf antrenat de curenţii atmosferici in zonele

vecine

Acoperirea materialelor in timpul transportului



Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond



Pe

zona

obi

ectiv

ului






Fără masuri




polu ării

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolată a materiilor

prime şi materialelor, a deşeurilor

generate

Ord.

MAPPM 756/1997

-

Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării

de şantier, amenajarea depozitelor specifice

fiecărui tip de material, amenajarea unei

platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-

descărcare

Scurgeri de produse

petroliere

Funcţie de starea tehnică a utilajelor şi

maşinilor

MAPPM 756/1997 -

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de

către persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea utilajelor

Funcţie de numărul utilajelor

utilizate in cadrul

organizării de şantier

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot



Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond



Pe

zona

obi

ectiv

ului






Fără masuri




polu ării

Pol

uare

a ap

ei

Evacuarea necontrolată

a apelor menajere

În cazul apariţiei unor

poluări accidentale în

perioada organizării de şantier

NTPA 002/2002

Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a

sistemului de colectare a apelor uzate menajere

(toalete ecologice)

Acumulări de ape pluviale

In funcţie de nivelul

precipitaţiilor

Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale către exteriorul

amplasamentului Perioada de func ţionare

Pol

uare

a so

lulu

i Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în

urma întreţinerii turbinelor eoliene

MAPPM 756/1997

Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării

instalaţiei, amenajarea depozitelor specifice

fiecărui tip de material, amenajarea unei

platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-

descărcare



Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond



Pe

zona

obi

ectiv

ului






Fără masuri




polu ării

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea turbinelor eoliene

Funcţie de numărul

turbinelor utilizate in

cadrul parcului eolian

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către

utilaje la limita amplasamentului.



1.8.1 Zgomot şi vibra ţii

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de

utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite

instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursă;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul

zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp

liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,

independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât

pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o

informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este

amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează

nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la

care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,

acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat

prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,

este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul

unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns

legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva

sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,

� gradientul de temperatură si de vânt;

� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen

denumit „efect de sol”;



� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta

spectrală a zgomotului;

� topografia terenului;

� vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul

obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore

în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite

în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind

nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

� basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile

sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în

general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia

acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase)

pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului

instalaţiei de obţinere a electricităţii.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La

viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă

în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va

masca în general complet orice sunet de turbină.



Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina

percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre

turbine.

Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli

(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.

Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie

multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate

cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.

Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea

sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2 ori

energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela

că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului,

decât presiunea sunetului însăşi.

S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia

undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te

deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m

depărtare.

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se

o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.

Figura nr. 4 Varia ţia intensit ăţii

sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă



Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.

Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform

tabelului:

Tabel. 7 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de

viteza vântului

Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă

(dB(A))

Cota +10 m teren

Înălţime turn 80 m

Densitate aer 1,225 kg/m3

4 m/s 94,4 dB(A)

5 m/s 99,4 dB(A)

6 m/s 102,5 dB(A)

7 m/s 103,6 dB(A)

>8 m/s 104 dB(A)

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se

o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.

Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă

de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca

amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu

„înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul

comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei plus

3 m”.

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană cu

înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119 m

x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată zonă

construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie

anexat distanţele dintre Centrala electrică eoliană Pechea şi localităţile învecinate au



următoarele valori: 3 km faţă de localitatea Pechea, 1,3 km faţă de Costache negri, 6,4 km faţă

de Rediu.

La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului eolian

Pechea nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Tabel nr. 8 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian



Figura nr. 5 Localizarea Parcului Eolian

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii

de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a zgomotului produs.

Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustică de 100 dB(A).



Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce

echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade

la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m

zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.

Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul

generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după

instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei

predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,

zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul

de zgomot din interiorul unei case.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de

rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se

vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de

calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele

centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.

Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul

lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi

materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o

influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.



Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (119 m

înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de

radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind

de:

� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;

� caracteristicile palelor turbinei;

� frecvenţa semnalului interferat;

� caracteristicile receptorului;

� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior

1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă

Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare

cu:

� alegerea amplasamentului;

� tipul turbinelor;

� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;

� alternativa 0 – de neimplementare.

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată

ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse

regenerabile.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumită dispunere in

teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare

turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direcţia



principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din

arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, a efectuat

măsurători in situ în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010. Corelate cu valorile de vânt

de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene

pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi, datele in situ au permis crearea unei

statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi

roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime.

Figura nr. 6 Harta poten ţialului eolian al României



De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

Tipul turbinelor

Variantele de realizare a unei Centrale Electrice Eoliene (CEE) au constat în analiza

diferitelor scenarii cu turbine eoliene de diferite capacităţi şi înălţimi ale turnului.

Selectarea preliminară a tipului de turbină s-a efectuat în funcţie de producţia de energie

electrică prognozată, timpul de recuperare a investiţiilor, clasa IEC a turbinelor eoliene şi

condiţiile tehnice impuse la racordarea la Sistemul Energetic Naţional.

Turbinele moderne care s-au selectat au capacităţi cuprinse între 1,8 şi 3 MW. Turbinele

de capacitate relativ mică 1,5 -2,5 MW realizează o producţie mai bună la viteze mai mici ale

vântului (cu medii anuale de pana la 8 m/s) iar cele de capacităţi mai mari 2,5 -3 MW realizează

producţii mai bune la viteze medii anuale mai mari ale vântului, de peste 8m/s.



Tabelul nr. Scenariile întocmite au cuprins urm ătoarele tipuri de turbine şi înălţimi

ale turnului acestora

Variante Furnizor Tip turbin ă Diametru

rotor [m]

Înălţime

turn [m]

1 ALSTROM Ecotecnia 100-3MW 100 100

2 ENERCON E70-2MW 71 113

3 ENERCON E82-2MW 82 95

4 FUHRLANDER FL90-2,5MW 90 100

5 FUHRLANDER FL100-2,5MW 100 100

6 GAMESA G87-2MW 87 100

7 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 75



10 NORDEX N90-2,5MW 90 80

11 NORDEX N90-2,5MW 90 100

12 NORDEX N100-2MW 100 100

13 REPOWER MM82-2MW 82 100

14 REPOWER MM92-2MW 92 100

15 REPOWER 3XM-104-3,3MW 104 100

16 SIEMENS SWT 93-2,3 93 100

17 SIEMENS SWT 101-2,3 101 99,5

18 SUZLON S88-2,1MW 88 100

19 VESTAS V 80-2MW 80 78

20 VESTAS V 80-2MW 80 100

21 VESTAS V 90-3MW 90 80

23 VESTAS V 90-3MW 90 105

24 VESTAS V 112-3MW 112 119

Cu ajutorul softului RetScreen au fost estimate costurile investiţiei, producţia de energie

electrică şi termenul de recuperare al cheltuielilor efectuate pentru fiecare scenariu. Un alt factor

de care s-a ţinut seama este clasa IEC a turbinelor eoliene pentru care acestea sunt omologate.



Turbinele eoliene se omologhează pentru diferite clase de vânt identificate printr-o cifră

şi o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar şi viteza în

rafală iar litera de turbulenţa maximă a vântului.

S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta să corespundă normelor

tehnice emise de către ANRE.

S-a ţinut seama dacă turbinele respective sunt în fabricaţie de serie sau numai în

proiect. S-a ţinut cont de impactul asupra factorilor de mediu.

În urma prelucrării tuturor acestor date s-a concluzionat că pentru realizarea parcului

eolian sunt necesare maxim 33 turbine eoliene.

Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene

din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei

electrice.

Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:

� zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a păsărilor;

� culoarelor şi rutelor de migrare a păsărilor.

Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact :

� până la 200.000 MWh energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi produsă în

reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 28.000 locuinţe)

� emisii de 90.000 tone rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei

din surse neregenerabile;

� lipsa locurilor de muncă;

� pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.

In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala folosinţă,

fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea

durabilă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu cerinţele actuale de valorificare din

punct de vedere economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian.



1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Amplasamentul propus realizării celor 2 proiecte „ „Construire centrală electrică eoliană

Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,

modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier” compus din 24 respectiv 9 turbine

eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 235587 mp .

Parcul eolian de 9 turbine eoliene va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr.

168/3578 din 10.06.2011, pe raza comunei Pechea, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.21,

T.21/1, T.23, T.24/1, T.24/2, T.25, T.26, T.27, T.27/1, T.28, T.29, T.30, T.31, T.70. Terenurile

vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 63692 m2.

Tabelul nr. 10 Coordonate STEREO 70


Cod turbina


X (m) Est Y(m) Nord Grade min sec

grade min sec

P1 712 945.861 468 589.352 45 41 3.35 27 43 58.27 P2 711 434.786 467 743.778 45 40 37.65 27 42 47.16 P3 712 688.635 467 519.273 45 40 29.00 27 43 44.70 P4 713 857.813 467 140.418 45 40 15.44 27 44 38.09 P5 715 172.446 466 543.768 45 39 54.66 27 45 37.83 P6 711 470.490 466 534.345 45 39 58.46 27 42 46.91 P7 712 832.391 465 771.386 45 39 32.26 27 43 48.58 P8 711 092.114 465 036.030 45 39 10.38 27 42 27.10 P9 713 886.792 465 205.526 45 39 12.77 27 44 36.36


Punct contur


Est Nord Latitudine-N Longitudine-E Grade Min Sec

Grade Min Sec

1 711478.4942 469211.6877 45 41 25.12 27 42 51.48 2 713446.0524 469149.1818 45 41 20.92 27 44 22.26 3 715118.3831 468832.4753 45 41 8.80 27 45 38.99 4 715881.8166 467096.0584 45 40 11.74 27 46 11.47 5 715799.5207 464141.9515 45 38 36.21 27 46 2.94 6 710551.4549 464146.666 45 38 42.18 27 42 0.75 7 710485.8533 465342.8075 45 39 20.97 27 41 59.59 8 710770.5726 467793.1701 45 40 39.98 27 42 16.57



Parcul eolian de 24 turbine va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr. 89/1962

din 08.04.2011, pe raza comunei Pechea, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T1/1, T2/1, T18,

T19, T20/1, T20/2, T21, T22, T23, T24/1, T24/2, T25, T26, T27, T28, T29, T30, T31, T70, T71,

T72, T73. Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 223831 m2.

Tabelul nr. 11 Coordonate STEREO 70


Cod turbina


X (m) Est Y(m) Nord Grade min sec grade min sec P10 712451.420 468961.603 45 41 15.95 27 43 36.03 P11 712341.842 468580.041 45 41 3.72 27 43 30.36 P12 712233.377 468171.641 45 40 50.62 27 43 24.71 P13 712134.194 467785.902 45 40 38.24 27 43 19.52 P14 712817.445 468055.132 45 40 46.20 27 43 51.50 P15 713413.051 467876.841 45 40 39.77 27 44 18.72 P16 713242.444 467319.428 45 40 21.92 27 44 9.96 P17 711462.603 467112.007 45 40 17.17 27 42 47.45 P18 712192.418 467075.148 45 40 15.17 27 43 21.09 P19 712209.875 466527.204 45 39 57.41 27 43 21.04 P20 712806.530 466408.696 45 39 52.92 27 43 48.39 P21 713867.192 466678.778 45 40 0.48 27 44 37.79 P22 713874.774 466213.636 45 39 45.42 27 44 37.40 P23 714371.460 466655.663 45 39 59.17 27 45 1.03 P24 714376.466 466202.068 45 39 44.49 27 45 0.54 P25 714709.133 466284.627 45 39 46.79 27 45 16.03 P26 714715.020 465784.474 45 39 30.59 27 45 15.51 P27 711083.550 465490.469 45 39 25.10 27 42 27.41 P28 711280.327 464240.915 45 38 44.43 27 42 34.54 P29 713871.235 465643.481 45 39 26.97 27 44 36.33 P30 713886.533 464772.971 45 38 58.77 27 44 35.66 P31 714227.561 465650.473 45 39 26.80 27 44 52.79 P32 714230.151 465183.028 45 39 11.66 27 44 52.17 P33 714245.560 464746.623 45 38 57.52 27 44 52.19


Punct contur


Est Nord Latitudine -N Longitudine -E

Grade Min Sec Grade Min Sec 1 711490.247 469401.147 45 41 31.24 27 42 52.32 2 713458.851 469197.687 45 41 22.47 27 44 22.93 3 715118.383 468832.475 45 41 08.8 27 45 38.99 4 716113.575 467115.185 45 40 12.1 27 46 22.2 5 715996.941 462997.819 45 37 58.95 27 46 10.22 6 710887.906 463182.028 45 38 10.58 27 42 14.77 7 710122.309 465325.130 45 39 20.8 27 41 42.78



8 710771.269 467791.008 45 40 39.91 27 42 16.59

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea

/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de teren

arabil, drumuri existente şi teren neproductiv , şi apartine domeniului public si privat de

interes local, proprietate privată a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 89/1962 din

08.04.2011 şi CU nr. 168/3578 din 10.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi. Suprafaţa

totală a obiectivului evaluat este de 235587 mp.

1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura

existent ă

În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de Drumul

Naţional 24D Bârlad – Tuluceşti şi drumurile judeţene din zonă. Drumul judeţean cel mai

apropiat de amplasamentul Centralei Electrice Eoliene este Drumul Judeţean 251 Galaţi-Tecuci

(prin estul amplasamentului). Drumurile de exploatare care traversează amplasamentul centralei

sunt orientate Vest-Est şi SV-NE. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face pe cai de

acces noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice.

Traseul drumurilor existente se păstrează la fel. Execuţia acestor drumuri se va face în

etape, corelate cu etapele de realizare a investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice.

Producerea energiei electrice de către turbine presupune evacuarea acesteia către

Sistemul Energetic Naţional şi apoi către consumatori. Astfel, puterea produsă de turbine este

transportată printr-un un cablu îngropat, la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică a parcul

eolian. De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea întră într-un transformator

ridicător de tensiune (30/110KV) şi iese printr-o linie electrică (aeriană sau subterană) LEA/LES

de 110 KV, către staţia electrică de transformare 110/400 KV Smârdan-Gutinaş în zona localităţii

Negrea. Aceasta va asigura calea de evacuare a energiei electrice către Sistemul Energetic

Naţional.

Utilităţile parcului eolian sunt:

- telecomunicaţiile asigurate prin cablul cu fibră optică, precum şi cu telefon GSM de

rezervă;



- serviciile interne de curent alternativ şi de curent continuu ale parcului, alimentate de la

reţea şi o baterie de acumulatoare capsulate;

- instalaţie de iluminat interior, normal şi de siguranţă;

- instalaţie de iluminat exterior;

- instalaţie de balizare luminoasă în conformitate cu reglementările aeronautice în vigoare;

- drumuri interioare şi drumuri de exploatare modernizate;

- instalaţie antiefracţie;

- canale şi rigole pentru evacuarea apelor pluviale;

- WC ecologic.

Racordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electrică precum şi la reţeaua

de comunicaţii se va efectua prin intermediul reţelelor nou construite ale parcului eolian.

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de produc ţie

Principiul de func ţionare al turbinei eoliene

Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele

rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.

Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime ( maxim 119 m) pentru a capta cea mai

mare parte din potenţialul eolian.



Figura nr. 7 - Func ţionarea unei turbine eoliene

Cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

o butucul rotorului;

o paletele;

o nacela;

o pilonul (turnul);

o arborele principal (de turaţie redusă);

o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

o dispozitivul de frânare;

o arborele de turaţie ridicată;

o generatorul electric;

o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;

o anemometrul;

o sistemul de control (PLC).



Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă

Turbina eoliană are o viteză de rotaţie a palelor variabilă, între 6 - 17 rotaţii/minut, cu un

rotor cu un diametru al palelor de maxim 112 m şi o putere nominală de minim 2 000 KW. În

concordanţă cu condiţiile de vânt, turbina eoliană este omologată pentru clasa de vânt IEC IIIA.

Specificaţii tehnice ale turbinei

- temperatura ambiantă…………………...…………..……...-400C……+500C;

- viteza vântului la pornire…………...……………..………..……aprox.4 m/s;

- viteza vântului la decuplarea turbinei…………………..………...…..25m/s;

- durata teoretică de viaţă.………………………………………..…20-25 ani;

- rotorul este compus din trei pale; palele rotorului sunt fabricate din răşină

epoxidică armată cu fibre de sticlă şi fibre de carbon;

- diametrul rotorului………………….……………….…………..…max. 112 m;

- cutia de transmisie………………1 treaptă planetară + 2 trepte elicoidale;

- raport de transmisie …………………….…..…….……….......…max. 1:115;

- tip generator……………………………..………….…………….…..asincron;

- putere nominală ……………………………..…………………minim 2 MW;

- tensiunea nominală a generatorului…………..…………….….….690V c.a.;

- frecvenţa ………………………..………………….…………………….50 Hz;

- unitatea de comandă: microprocesor care monitorizează şi comandă toate

funcţiunile turbinei;

- masa turnului………......................................................………aprox. 235 t;

- masa palelor…………........................................................aprox. 6 750 Kg;

- masa nacelei……………….………..……..………………………max. 150 t;

- masa generatorului ………………………..……….……..…aprox. 7 500Kg;



Figura. nr 8 Sistem integrat de control a parcului eolian

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere

Combaterea schimbărilor de climă reprezintă unul din cele 3 obiective ale axei prioritare 4

din cadrul POS “Creşterea competitivităţii economice “ 2007 -2013.

Proiectul este în concordanţă şi cu POS III Mediu întrucât contribuie nu numai la

combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ci şi la

reducerea consumului de combustibili fosili.

Tehnologia de producere a energiei electrice eoliene este una dintre cele mai nepoluante

tehnologii. Această afirmaţie se justifică prin faptul că, nu avem consum de materii prime şi

materiale tehnologice, ca elemente de intrare si nici materii reziduale, ca elemente secundare, la

ieşire.

Directiva 77/2001/EC privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile

pe piaţa unică de energie şi legislaţia românească de referinţa fixează următoarele titluri

indicative:

- stabilirea unei cote ţinta privind consumul de energie electrică produsă din surse

regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta;

- adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor



regenerabile de energie;

- simplificarea şi adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de

valorificare a surselor regenerabile de energie.

Conceptul de dezvoltare durabilă promovează utilizarea energiilor regenerabile ca surse

alternative de energie dar de importanta prioritară. Dezvoltarea durabilă urmăreşte pe de-o parte,

calitatea mediului (componentă a calităţii vieţii), iar pe de alta parte dezvoltarea socio-

economică, promovând astfel utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie.

În acest context producerea de energie electrică din surse regenerabile poate fi considerata

un program de strategic deosebit de important pentru România.

Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor

Moldovei prin montarea unui număr de maxim 33 turbine eoliene de ultimă generaţie; durata de

funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20 de ani) valorificând un

potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Studiile de vant arata ca durata maximă anuală de funcţionare (determinata in principal de

viteze ale vântului de 4 – 25 m/s), este de aroximativ 167 – 170 zile; aceasta reprezintă circa

2.380 ore funcţionare echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor. Vârful de productie se

regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie).

Producţia de energie electrică este un domeniu de interes public. Cu atât mai mult energia

electrică eoliană produsă de Centralele Electrice Eoliene racordate la Sistemul Electric Naţional

este tot un domeniu de interes public.

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile

Nu este cazul

2.2. Activit ăţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi

instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de

construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane,



precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în

prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."

Durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20 de ani)

valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului

şi este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare echivalentă la

capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada specificată

se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor fi vârf de

producţie.

Sunt 3 grupe de lucrări, care impun refacerea amplasamentului:

a) lucrări cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor:

- săpăturile pentru fundaţii;

- şanţul pentru reţelele electrice subterane de 30 KV;

b) lucrări în caz de accidente;

c) lucrări la încetarea activităţii.

a) Lucr ările cu caracter temporar, pe timpul construc ţiilor

Săpăturile pentru fundaţii se acoperă cu o parte din pământul care a fost excavat iar la

suprafaţă obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu rămâne la suprafaţa solului decât piesa

de asamblare a turnului turbinei încastrată în fundaţie.

Suprafaţa de teren destinată organizării de şantier se acoperă cu un strat fertil de 5 – 10

cm, fiind adus la stadiul de păşune în aproximativ 1 - 3 ani.

În plus şi o parte din căile de acces se vor înierba parţial, natural, în circa 2-3 ani.

Liniile electrice subterane din parc se acoperă cu pământul rezultat din excavaţii, sortat

astfel încât la suprafaţa sa se găsească stratul fertil de grosimea iniţială. Acolo unde linia

electrică subterană se pozează pe drumurile de exploatare, şanţurile vor fi astupate cu pământul

rezultat din excavaţii şi terenul va fi adus la starea iniţială de drum.

b) Lucr ări în caz de accidente

Accidentele care pot să apară constau în ruperea palelor sau a turnului care să ducă la

căderea nacelei. Lucrările constau în demontarea şi îndepărtarea pieselor defecte care, după

dezmembrare şi separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul de reciclare.

c) Lucr ări în caz de încetarea activit ăţii

În caz de încetarea activităţii, turbinele se demontează, se dezmembrează, se separă



pe tipuri de materiale şi se predau în circuitul de reciclare.

Piesa metalică de legătură se taie de la suprafaţa solului şi se predă în circuitul

economic. Betonul din piesa de legătură , 40 cm de la sol, se sparge şi se transportă într-o zonă

aprobată de Consiliul Local. Fundaţia rămasă se acoperă cu pământ vegetal 20-30 cm şi se

înierbează.

Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu pământ vegetal 20-30cm şi se

înierbează.

3. Deşeuri

3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor

Surse de generare a de şeurilor

În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din

alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;

• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de

materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;

• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 33000 mc.

• aluminiu 17 04 02 – 6 kg;

• materiale ceramice 17 01 03 – 5kg;

• cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 17 04 11 – 10 kg.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

func ţionare:

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri

uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi realizată

de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un



contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 360

l/turbina si 13200 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 08* - alte uleiuri

de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate

hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 1650l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri

minerale hidraulice neclorinate.

3. Fluide antigel – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezulta deşeuri lichide

de antigel. Schimbarea acestuia se va realiza atunci cand proprietăţile acestuia nu mai

corespund calitativ, şi va fi realizată de către o firmă specializată/autorizată, cu care

administratorul parcului eolian va încheia un contract de prestări servicii de întreţinere.

Cantitatea anuală este estimată la aproximativ 5 l/schimb. Conform HG 856 din 2002 deşeurile

rezultate fac parte din categoria 16 – deşeuri nespecificate în altă parte, cod 16 01 14* - fluide

antigel cu conţinut de substanţe periculoase.

4. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi

electronice) – societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,

marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 – deşeuri

nespecificate în altă parte, grupa 16 02 – deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,

codul 16 02 14 – echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În



cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate

măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Tabelul nr. 12 - Managementul de şeurilor

V – valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea

deşeului*)

Cantitate

generat ă

an

Starea

S, L,

semisol

SS

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Codul privind

principala

proprietate

periculoas ă

**)

Colectare

Managementul de şeurilor

kg/an

V E R

construc ţie

Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,0

S 15 01 01

- spaţii special

amenajate R5 - -

S 15 01 02

S 15 01 03

S 15 01 06

Deşeuri

metalice

1,0

t/perioada

construcţie

S 17 04 05

- spaţii special

amenajate R4 - -

S 17 04 07

Pământ

excavat

33000 mc/

perioada

construcţie

S 17 05 04 - -

Reintroducere

în lucrările de

sistematizare a

terenului

- -

Aluminiu 6 kg S 17 04 02 - spaţii special

amenajate R4 - -

func ţionare

Ulei uzat

hidraulic 1650 l L 13 01 10* -

Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat

transmisie 13200 l L 13 02 05* -

Recipiente

metalice - D10 -

Fluide antigel 5 l L 16 01 14* - Recipiente

metalice - D10 -

Deşeuri

electrice şi

electronice

- S 16 02 14 - spaţii special

amenajate R7 D9 -



Prognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme

betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe

amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în

vigoare, astfel:

� pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;

� spaţii special amenajate;

� în containere transportabile, butoaie metalice;

� în spaţii închise şi acoperite.

Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în

care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea

valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată

generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ.

În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile

necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la

poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ

asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către

firmele specializate.

În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - echipamente electrice

şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza

într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o

firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate

generate de pe amplasament.



4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi

măsuri de reducere a acestora

Terenul destinat construcţiei parcurilor eoliene se află în extravilanul comuni Pechea

conform CU nr. 89/16962 din 08.04.2011 şi CU nr. 168/3578 din 10.06.2011 emise de Consiliul

Judeţean Galaţi.

Suprafaţa de teren de 235587 mp aferentă proiectului şi aparţine domeniului public de

interes local şi proprietate privată a unor persoane fizice. Pe perioada amenajării terenului şi

construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care

transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a obiectivului.

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul

va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile

de pe sol să fie limitată.

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul

execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea

normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot

personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu

apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de

asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele

pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor

periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanţă de aproximativ 26

km de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse

din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontalier.



4.1. Apa

4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian se găseşte în perimetrul bazinelor

hidrografice Vameş (Potârnichea, Valea Vulpii), Valea Rea, Suhu (Pechea, Suhurlui), Lozova şi

Geru.

4.1.2 Alimentarea cu ap ă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene constituie

principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de

terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de

pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.

Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care

antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi

pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din

săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.



Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în

timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de

excavaţii;

� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate

de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea

parcului eolian ;

În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al acţiunii

turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu

există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional şi

prin infiltraţie.

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea

timpilor tehnologici necesari;



� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în

staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face

astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Tabelul nr. 13 M ăsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare

Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente prin crearea unui sistem

de drenare a apelor pluviale urmând linia

pantelor naturale.

√ √ -

Limitarea zonelor decopertate durata de

expunere a solului. √ √ -

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor

afectate pentru a preveni eroziunea. - √ √

Minimizarea utilizării materialelor de construcţie

în afara zonei destinate şantierului. - √ -

Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea

acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a

apelor pluviale.

√ √ -

Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.



4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Ap ă

Figura nr. 9 Harta hidrologic ă a zonei analizate



4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest,

el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape

cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Regimul climatic pe

teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistrează

unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi altitudinea) şi de

orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea sudică, cea mai

joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dunăre, Prut – în care valorile

elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului. Sudul Podişului

Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei Estice la

climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă, sub raport climatic,

caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale geografice, conformaţiei

reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental excesivă, cu amplitudini mari de

temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri călduroase, ierni reci, marcate de viscole.

Temperaturi

Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul

judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad, pe

la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa şi

Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.

În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului

Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de

100C şi la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si

21,30C la Galaţi.

În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care

produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C.

Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura

medie a lunii iulie este de 21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste

100C.



Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire a soarelui

este de 2235.7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Deltă (cu

2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează 1579 h

iar în semestrul rece 656.7 h.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377

Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10

Tabel 14: Valorile maxime şi minime ale radia ţiei solare globale pe suprafa ţa normal ă la

sta ţia Gala ţi (W/m 2)

Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual al

radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general în

iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai sintetic

parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de sursă de

căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-3°C. La

staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C (8.VII.19 68)

respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a inter valului anual fără îngheţ la sol este un

parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului termic al

diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând

agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă cuprinde între

170-180 zile pe an.

Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud

(Drăguşeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C).

Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul

caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3°C la Tecuci şi -

2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2°C la Bere şti şi

22.5°C la Gala ţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40°C pe 11.VIII.1951

(40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă

absolută a fost de -32°C (la Dr ăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii

termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe

anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai

rece lună a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-0.4°C



la Galaţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e primăverii au treceri aproape brusce:

de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la Tecuci de la

3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor

de toamnă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în noiembrie la Gala ţi,

respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

anual ă

Amplitudine

medie

-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5

Tabel 15: Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la staţia Galaţi

Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale

reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale

calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).

Staţia

meteorologic ă

Anotimpuri Semestre

Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem.

rece

Med. sem.

cald

Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6

Galaţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2

Tabel 16: Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la sta ţiile Tecuci şi Gala ţi (1961-

2000)

Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealu l Ijdileni în

intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ, iar verile sunt

calde şi secetoase.

Precipitaţii

Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse din

ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă a

foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anuală de



precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei

(564 mm la Băleni, 530.8 mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, 495.4 mm la Nicoreşti),

scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul

judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din

totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului.

Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform

repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând

iarna în lunile ianuarie şi februarie.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6

Tabel 17: Cantit ăţile medii (mm) lunare şi anuale de precipita ţii la sta ţia Gala ţi (1961-

2000)

Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul cazurilor

de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele „grave”

deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de

precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.

Nebulozitatea

Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar

apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de

Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor

cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Galaţi (maximele fiind în lunile

august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.

Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului

Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe care

aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a

parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000

hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media

multianuală la Galaţi este de 1008.2 hPa.



Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii

relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În

timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-

88%.

Regimul eolian

În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord

(23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe

avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi).

Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s la

Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la

Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în

zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în care

viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian, valoarea

extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).

Fenomene atmosferice periculoase

Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale

electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină sunt mai frecvente

în lunile iunie-iulie.

Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi îngheţ

este ridicată.

Poluarea aerului

Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor

precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la

Tecuci cu diferite pulberi.

Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul comunei

are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu

viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 260C.



4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi

I. Perioada de construc ţie/amenajare

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,

zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt

reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de

trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de

altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere

distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de

transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor

de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor

lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de

nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a

lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor

de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în

ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii

diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de

poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construc ţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la

organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante:

NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se

desfăşoară aceste activităţi.



Poluan ţii rezulta ţi sunt:

� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin: oxizi

de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon

(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi

aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission

inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de maşini-unelte se

încadrează în următoarele valori:

Tabelul 18: Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier

Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în suspensie. Cele cu

diametre mai mari se depun rapid pe sol

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea

de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.



Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi

reparaţii ale utilajelor este redusă.

Activitatea organiz ării de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele

se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a

lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim

maxim de 10 ore/zi.

II. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada

de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită

realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra factorului

de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a

intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de materii

prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi

redus.

În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale

emisii semnificative de poluanţi ai aerului.




Măsuri de protec ţie a aerului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de

execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune

problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/

gazelor reziduale;

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata

utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune

numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi;

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru

sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a

se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Tabelul nr. 19 M ăsuri de diminuare a aerului



Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului.

√ √ -

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a

zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

- √ √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea

pulberilor antrenate de vânt.

√ √ -

Restricţionarea traficului în zona de lucru şi

impunerea limitelor de viteză

√ √ -

Verificarea periodică a utilajelor şi √ √ √



echipamentelor de lucru

4.3 Solul şi subsolul

4.3.1 Date generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi

asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o

parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns

dinamic la procesul de acumulare.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie de natura şi

intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea

modificărilor este diferită.

Elemente de geomorfologie

Zona analizată este amplasată în Câmpia Înaltă Covurlui, subunitate a Podişului

Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se

desfăsoară până la lunca Prutului fiind o zonă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin,

de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse

între 500 şi 1000 m şi reprezintă continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea

Centrală (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a

format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a

Podişului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior -

silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de două lacune stratigrafice

(devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile

au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai

bogată în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse.

Substratul geologic în arealul analizat este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe

interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase,

aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase

depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona

sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul

Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti-Cozmeşti grosimea luturilor



oscilează între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al

văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează

între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la 30-70 m (60-70 m la N de Galaţi). În

acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o

creştere a celor mai fine, luto argiloase.

O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este

dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile. De asemenea, în masa luturilor loessoide se

întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvio-proluvială.

În sectoare mai restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea

nordică a Podişului Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus fenomenului de

subsidenţă.

Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor formate

în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către râuri a

depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei

meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în

condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite

din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu

intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti, precum

şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi

argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela localităţilor

Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru,

generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la

partea superioară de depozite mai recente, pleistocene.

În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte

din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în

pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare)

prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an.

Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare

seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi

cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre

mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de

poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi



energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, zona analizată se

află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km. Arealul

de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de revenire de

minimum 50 de ani.

Solurile

Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele

superficiale şi omul.

Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato-

pontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul

analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate.

Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice)

sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi glacisurilor

bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită

proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă),

structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant

huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie,

grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (pH: 6,6-7,2); biologice: o

bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi

nutrificare.Intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific

rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină.

Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată,

indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus huminic

(3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în baze (90-

100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (pH: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare, structură

glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate biologică,

humificare, nitrificare, amonificare).

Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul Podişului

Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile

cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi

diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse

(în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină (pH



în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor

naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-edafică.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare

teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de

elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce stratul

vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de

sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări ale

solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de

executie.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului

de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o

serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a

platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii

părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea

infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi

întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii

căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice



de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în

proiect.

Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte

în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit

interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de

manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine

naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:

apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant

se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială

sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul

activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitată în

timp.

Etapa de exploatare/func ţionare

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de

mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin

depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

4.3.3 Prognozarea impactului

Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi construcţie.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

� deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

� s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj;

� apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.




Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în

atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie

impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul

freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de

materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.

Tabelul nr. 20 M ăsuri de diminuare pentru sol



Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente.

√ √ -

Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului.

√ √ -

Managementul traficului în zona obiectivului

cu scopul de a reduce producerea pulberilor

şi a eroziunii solului

- √ √

Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √

Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru

√ √ -



1.3.4 Hărţi la capitolul Sol

Figura nr. 10 Harta solurilor din zona analizat ă



4.5. Biodiversitatea

Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distanţă de peste 5 km fată de

de ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior . Distanţele considerabile dintre zonele protejate şi

proiectul analizat, nu se prognozează efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente.

De asemeni protecţia biodiversităţii locale şi a ariilor protejate aflate în judeţul Galaţi a

fost asigurata prin alegerea locaţiei amplasamentului şi proiectarea parcurilor eoliene astfel:

� Zona de amplasare a parcurilor eoliene este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor (oaspeti de vara şi iarna);

� Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

� Zona de amplasare a parcurilor eoliene nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere;



Figura nr. 11 Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate



Descrierea ariei de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior

Situl de importanţă avifaunistică Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 nu se întinde

şi pe zona administrativă a comunei Pechea , fiind localizata in zona comunelor Tudor

Vladimirescu, Liesti, Piscu aflându-se în proprietatea atât a statului cât şi privată. Ca

vulnerabilitate se pot evidenţia activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului,

păşunat, pescuit, vânătoare.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Bird Life

International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de periclitare pentru speciile de

păsări europene:

P – periclitată (Endangered); NP – nepericlitată (Least Concern); V – vulnerabilă

(Vulnerable); R – rară (rare); D – în declin (Declining);

În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European Concearn):

SPEC 1 - cuprinde specii europene a căror conservare este ameninţată la nivel

global. (European species of global conservation concern)

SPEC 2 - cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, concentrated in

Europe)

SPEC 3 - cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, not concentrated in

Europe)

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică

specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o

situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate

pentru protecţia lor. (Favourable conservation status in Europe, not concentrated in

Europe).

Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de

importanţa avifaunistica ROSPA 0071, la o distanţă de aproximativ 5000 m, sit cu

importanţa speciala din punct de vedere speciilor de pasari ce cuibaresc si se afla in pasaj

in arealul ariei naturale protejate.

Localizarea sitului

Coordonatele sitului

Latitudine Longitudine

N 45° 52' 42'' E 27° 16' 58''



Suprafata totala a ariei naturale

38 496.0 hectare

Regiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO021 4.5 % Braila

RO024 66.4 % Galati

RO026 29.1 % Vrancea

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Braila, Vrancea. Arii

naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior:

Balta Potcoava şi Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al

Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii

Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu

stratul de apa freatica. Între balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de

lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile

Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Talabasca este o zona de o

deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei

numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,

Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),

anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,

Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus

himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,

Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),

hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întalnesc paduri de

lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale

specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată

în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,

Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus,

Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas

clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa

limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna



hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Tabel nr. 21 Lista habitatelor prezente in Situl Lu nca Siretului Inferior

Nr crt

Codul sitului Denumirea sitului

1 3160 Lacuri distrofice si iazuri

2 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

3 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

4 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

5 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

6 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor rauri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion

sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de:

� terenuri arabile neirigate (34,2%);

� paşuni (7,6%);

� paduri de foioase (21,3%);

� zone cu vegetaţie ierboasa naturala (3,9%);

� zone de tranziţie paduri - tufarişuri (7,7%);

� mlaştini (4,7%);

� cursuri de apa (12,1%);

� ape statatoare (3,5%);

Tabel nr. 22 Clase de habitate prezente in sit (dup a Corine Land Cover 2000)

Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip

N06 3 511, 512 Rauri, lacuri

N06 12 511, 512 Rauri, lacuri

N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe



N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 8 231 Pasuni

N16 21 311 Paduri de foioase

N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Desemnarea ariei natural protejate

Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind

instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea

nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a

- zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata

în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala :

Directiva Pasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile

internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-

economice locale Balta Tălăbasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati

nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe

teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia

2.412. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia

europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si

Fauna 92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea

durabila a sistemelor socio-economice locale

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului:

� Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.;

� ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior – custode - Asociatia pentru Conservarea

Diversitatii Biologice;

Importan ţa ariei naturale protejate

Acest sit găzduieşte indivizi ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem

următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 21;



b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 10;

c) număr de specii periclitate la nivel global: 2.

Situl este important pentru populaţiile ale speciilor aflate in pasaj in special in zonele

umede , balti. Balta Talabasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe

cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice:

ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide

(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas

querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,

Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus),

sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo

rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Tabel nr. 23 Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Glob

A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D B C C A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - D B C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - D B C C

A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450 i C B C C

A031 Ciconia ciconia - - 300-500 i C B C C A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B

A038 Cygnus cygnus - 4-10 i - D B C C

A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i C B C C

A189 Gelochelidon nilotica - - 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola - - 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C

A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D B C C A339 Lanius minor - 20-35 p - - C B C C

A177 Larus minutus - - 20-35 i D B C C A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus - - 60-75 i C B C C A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - - C B C C

A132 Recurvirostra avosetta - 5-12 p - 25-30 i C B C C A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50 i D B C C



LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” – perechi. POPULATIE : marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative

sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model

progresiv ca cel de mai jos:

“A”- 100 ³ p > 15%

“B”- 15 ³ p > 2%

“C”- 2 ³ p > 0%

“D”- populatie nesemnificativa

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective

“A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea

posibilitatii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III)

si usor de refacut (ii I),

“B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea

posibilitatii

“C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.

IZOLARE : gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire

normala a speciei:

“A”- populatie (aproape) izolata;

“B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie;

“C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

GLOBAL : evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

“A”- valoare excelenta;



“B”- valoare buna;

“C”- valoare considerabila.



Date despre prezenta, localizarea, populatia si eco logia speciilor si/sau habitatelor de interes comun itar

prezente, mentionate în formularul standard al arie i naturale protejate de interes comunitar ROSPA 007 1.

Tabel nr. 24 Prezenta si ecologia speciilor de pasa ri caracteristice sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretu lui Inferior

Nr. crt. Specie Nume popular Statut* Cuibaritor** IUCN WBD OUG

57/2007 Bern Bonn Categorie SPEC*

1. Alcedo atthis Pescarus albastru R; C C LC I III SPEC 3 2. Ardea purpurea Starc rosu R; C C LC I III II II SPEC 3 3. Ardeola ralloides Starc galben R; C C LC I III II II SPEC 3 4. Aythya nyroca Rata rosie RC C ; P VU I III III I II SPEC 1 5. Chlidonias hybridus Chirighita cu obrajii albi F C ; P LC I III II SPEC 3 6. Ciconia ciconia Barza alba F,P P LC I III II II SPEC 2 7. Circus aeruginosus Eretele de stuf RC,P C LC I III II II Non-SPEC 8. Cygnus cygnus Lebada de iarba OI OI LC I III Non-SPECEW 9. Egretta alba Egreta mare RC; C; P LC I III II II Non-SPEC 10. Egretta garzetta Egreta mica RC C; P LC I III Non-SPEC 11. Gelochelidon nilotica Pescarita razatoare RC P VU I III SPEC 3 12. Glareola pratincola Ciovlica ruginie R P LC I III SPEC 3 13. Ixobrychus minutus Starc pitic RC C LC I III II SPEC 3 14. Lanius collurio Sfrancioc rosiatic F C LC I III II SPEC 3 15. Lanius minor Sfrâncioc mic R C LC I III SPEC 2 16. Larus minutus Pescarus mic R P LC I III SPEC 3 17. Nycticorax nycticorax Starc de noapte RC,P C LC I III II SPEC 3 18. Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun RC,P P LC I III II I SPEC 3 19. Platalea leucorodia Lopatarul R C LC I III II II SPEC 2 20. Recurvirostra avosetta Ciocîntors R C; P LC I III II II Non-SPEC 21. Sterna hirundo Chira de balta RC C; P LC I III Non-SPEC



Abrevieri: Statut, Cuibaritor: F – frecvent E – eratic R – rar RC – relativ comun P – pasaj C – cuibaritor A – abundent OI – oaspete de iarna OC – ocazional cuibaritor Faza prezenta in zona analizat ă: M – migratiune C – cuibarit H – hranire

IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate

“EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” –Nepericlitat.

WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC , Directiva europeana pentru conservarea speciilor de pasari salbatice

I – Annex I II – Annex II OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate III – Anexa III – specii care necesita desemnarea ariilor

speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

*III – specie prioritara IV – Anexa IV – specii care necesita o protectie stricta Bern – Conventia de la Berna II – Annex II – specii de fauna strict protejate III – Annex III – specii de fauna protejate Bonn – Conventia de la Bonn I – Annex I II – Annex II

4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de

conservare.

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.



Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa

şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate

pentru protecţia lor.

Tabel nr. 25 Dinamica speciilor de pasari din aria naturala protejata ROSPA 0071

Nr. Specia

Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Siretului Inferior Categoria fenologica Originea

geografica (dupa

Vouss)

Cuibaritor Regim trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI

1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT

2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO

3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO

4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG

5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO

6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO

7. Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758) * PAL • PR

8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT

9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO

10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO

11. Gelochelidon nilotica * * ZOO

12. Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766) * * IN-AF • INS

13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO

14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS

15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS

16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT

17. Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus, 1758) * CO • ZOO

18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT

19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO

20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO

21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO



Legenda:

Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu

raspandire in lumea veche; SAR - specie cu raspandire sarmatica; PAL - specie cu

raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO -

specie cosmopolita; ET - specie de tip etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE -

specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de tip europeo-turkestanic; EU - specii de tip

european; IN-AF - specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip

turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-tibetan; MED - specii de tip mediteranean; TIB

- specii de tip tibetan; PLXM - specii de tip paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-

canadian.

Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de

vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de iarna; * prezenta in numar redus de exemplare;

** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al carei

cuibarit este posibil in zona . Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie

vegetariana; ZOO - specie zoofaga (considerand aici cele acre se hranesc cu diferite

nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii insectivore; PR -

specii pradatoare; IHT – ihtiofage.

Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

In aria naturală protejată analizată sunt prezente şi alte specii importante de faună cu

date privind populaţia acestora în sit, precum şi motivul pentru care s-a inclus în lista

fiecare specie, respectiv:

Nume specie Populatie Motivatie

Vertigo angustior C C

Vertigo moulinsiana C C

Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor

speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică Anexa nr. 3 HG 1284

din 24.10.2007.

MOLLUSCA

Gastropoda (Melci)



� Vertigo angustior – Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –

Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei

Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii

si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta

in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea

distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa

demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.

� Vertigo moulinisiana - Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –

Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei

Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii

si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta

in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea

distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa

demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.

Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora

cu ariile naturale protejate de interes comunitar î nvecinate şi distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

proiectului şi în zona învecinată a proiectului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.



Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-

au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;

Tabel nr. 26 - Perioade favorabile pentru monitoriz are biodiversit ăţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Flora

Păsări cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care ierneaz ă

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre



Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat

HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor tipuri

de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora dintre

ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea acestora,

aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra speciilor cu

importanţă conservativă.

In zona studiata, destinata realizarii celor 2 proiecte au fost identificate habitate de tip

agricole si asociatii ruderale, habitate cu conservare redusa din punct de vedere a

diversitatii speciilor intalnite.

Amplasamentul este in totalitate utilizat ca teren agricol cultivat intensiv, fiind

semnalata de asemenea si prezenta in numar mare a speciilor ruderale fara importanta

conservativa.

Din punct de vedere faunistic amplasamentele nu reprezinta zone propice dezvoltarii

faunei caracteristice ariei naturale protejate (specii de pasari acvatice), prezenta

activitatilor antropice in zona (ferme, asociatii agricole, facand imposibila cuibarirea si

colonizarea speciilor de pasari migratoare caracteristice ariei naturale protejate de interes

avifaunistic ROSPA 0071.



În urma evaluarii si investigatiilor realizate in zona studiata (2 proiecte) s-au

identificat specii de flora si habitate ce nu apartin speciilor de plante enumerate în anexa II

a Directivei Consiliului 92/43/ CEE .

În urma investigatiilor în teren, pe intreaga suprafata studiata destinata realizarii

celor 2 proiecte - „Construire centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri

interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare,

organizare de şantier” – 2 proiecte parcuri eoliene cu 24 respectiv 9 turbine eoliene, au

fost identificate habitate de interes conservativ.

Habitatele prezente de importanta redusa au fost indentificate dupa cum urmeaza:

1. Terenurile agricole cultivate intensiv;

2. Tufarisuri de mici dimensiuni;

3. Asociatii ruderale;

Terenuri agricole cultivate intensiv

Sunt reprezentate pe întreaga suprafaţă a celor 2 parcuri eoliene. Acest tip de habitate

este considerat de multe ori ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de păsări şi

mamifere sălbatice (unele dintre acestea importante din punct de vedere al conservării).

Parte dintre aceste specii, se întâlnesc pe tot parcursul anului, populează suprafeţele cu

culturi anuale intensive şi cu preponderenţă în perioadele de migraţie.

Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de habitat,

care cuibăresc, iernează sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de câmp

(Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica),

ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus),

prepeliţa (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), vânturelul roşu (Falco

tinnunculus), şi şorecarul comun (Buteo buteo).

Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus

frugilegus), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus),

ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica (Hirundo

rustica) şi cotofana (Pica pica).

Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special

toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură (Corvus frugilegus),

graurii (Sturnus vulgaris), stăncuţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone

cornix). Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru

unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă.



Fauna este slab reprezentata prin rozătoare mici, fiind semnalate exemplare putine ai

speciilor şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), soarece berc (Microtus arvalis) si

harciogul (Cricetus cricetus) ce pot reprezenta principala sursă de hrană pentru carnivore,

cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). De asemenea au fost observaţi exemplari ai speciei

(Lepus europaeus) – iepurele de camp, prezent in zona culturilor din periferia parcurilor

eoliene precum şi în interiorul acestuia.

Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale

Releveele studiate in cadrul amplasamentulu identifica prezenta speciilor invazive si

ruderale in special in zona drumurilor de exploatare:

• Eryngium campestre L.( scaiul dracului);

• Vicia villosa – mazariche;

• Convolvulus arvensisL. - Volbura;

• Datura stramonium (matraguna);

• Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);

• Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);

• Setaria pumila (mohor roscat);

Asociatiile ruderale dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor

agricole ale comunei Pechea.

Speciile de plante observate sunt:

� Agropiron repens;

� Artemisia vulgaris;

� Capsella bursa-pastoris;

� Carduus acanthoides;

� Cichorium intybus;

� Cirsium arvense;

� Linaria vulgaris;

� Plantago media;

� Papaver sp.;

� Taraxacum officinale;

Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general: porumb (Zea

mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita (Brassica

rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de cele



ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie,

ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.

Asociatile segetale dezvoltate in zona sunt caracteristice fitocenozelor Stachyo

annuae-Setarietum pumilae (Felföldy 1942 em. Mucina1993) ce se dezvolta pe miristi,

culturi de paioase. Plantelor segetale le sunt caracteristice gradul inalt de adaptibilitate,

proliferare si un ritm accelerat de crestere ce se face in detrimentul culturilor agricole astfel

fiind considerate nedorite sau chiar daunatoare, iar printre masurile de combatere

avegetatiei segetale se numara si folosirea erbicidelor ce pot sa afecteaza si zonele

limitrofe suprafetelor cultivate.

Tufărişuri

Arbuştii sunt, în general, foarte rari în aria de proiect. De obicei s-au găsit doar grupuri

izolate mai mici de tufişuri. Este un habitat important care furnizează hrană (fructe),

adăpost şi loc de cuibărit pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere

Iepurele de camp, harciogul).

Avand in vedere structura si intinderea mica a acestui habitat nu a fost semnalata

prezenta unor specii avifaunistice importante din punct de vedere al conservării care să

populeze acest tip de habitat.

Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:

• Crataegus monogyna;

• Prunus spinosa;

• Rosa canina.

Nici una dintre speciile identificate în aceste hab itate nu fac parte dintre

speciile listate în anexele legilor nationale si di rectivele europene cu obiect

conservarea naturii.

Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente

Habitatele identificate in zona proiectelor parcurilor eoliene sunt sărace din punct de

vedere al biodiversităţii di diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea

speciilor de păsări şi alte animale sălbatice.



Specii de fauna identificate in zona proiectului

La nivelul zonei studiate (perimetrele desemnate realizarii celor 2 proiecte eoliene)

biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate si vertebrate) este specifica tipurilor de

habitate identificate (asociati ruderale, terenuri agricole). Dintre nevertebrate cele mai

multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa pasarilor este cea mai

bine reprezentata.

Speciile de păsări cele mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus

frugilegus), graurul (Sturnus vulgaris), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa

(Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata),

stancuta (Corvus monedula), randunica (Hirundo rustica), Ciocarlia de Baragan

(Melanocorypha calandra) si cotofana (Pica pica)

Fauna caracteristica zonei proiectului este slab reprezentata prin specii comune:

� Microtus arvalis;

� Apodemus agrarius;

� Cricetus cricetus;

� Lepus europaeus;

� Vulpes vulpes;

Nevertebrate

Trebuie sa precizam două aspecte importante: pe de o parte lipsa pe plan mondial a

unui sistem unitar conceput pentru monitorizarea biodiversităţii speciilor de artropode în

zona unui parc eolian şi pe de alta parte, faptul că cercetările la nivel naţional în zona

sudului Moldovei au fost sporadice, fiind axate în special pe aspecte referitoare la un grup

taxonomic sau altul, studiile comparative ecologice lipsind cu desăvârşire. De aceea, în

perioada de studiu, eforturile noastre au fost axate cu precădere spre două direcţii

principale:

1. cunoaşterea structurii faunei de artropode din ecosistemele naturale şi agricole din

zona dezvoltării celor 2 proiecte;

2. stabilirea elementelor funcţionale care să permită urmărirea şi supravegherea

dinamicii populaţiilor speciilor din ecosistemele respective.

Pentru determinarea materialului biologic au fost utilizate determinatoare specifice

grupului sistematic din care fac parte artropodele ( Albu Paula, 1980; Bogoescu C., 1958;

Constantineanu M., 1965; Kis B., 1985 etc.)



REZULTATE:

Structura faunistica a celor 3 ecosisteme (agricole, tufarisuri si asociatii ruderale) a

totalizat specii de artropode, apartenente la 13 ordine sistematice. Dominante au fost

speciile din Ord. Coleoptere, urmate de reprezentanţii ord. Hemiptera si si Orthoptera).

Fără excepţie, speciile listate in tabelul de mai jos nu au fost pana in prezent evaluate

pentru includerea eventuala în listele roşii. In cele ce urmează vom face o scurta trecere în

revista a ordinelor mai importante din cercetările noastre.

ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de

specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, colectat in culturile de

cereale.

Araneele - din Familiile Lycosidae si Salticide au fost colectate constant, pe tot

parcursul cercetarilor, in numar mare. Lycosidele sunt vanatori agili, robusti, cu o vedere

foarte buna si comportament solitar, numiti si paienjeni-lup. Raspandirea lor acopera o

gama larga de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode.

Familia Salticidae (cunoscuți sub numele popular Păinajeni-s ăritori ), conține mai

mult de 500 de genuri și circa 5000 de specii descrise, făcând-o cea mai mare familie de

aranee, cu aproximativ 13% din totalul speciilor. Păianjenii săritori au o vedere bună și o

folosesc la vânătoare și navigare. Sunt capabili să sară din loc in loc, atașați de un fir de

mătase si traiesc intr-o mare varietate de habitate.

ORTHOPTERA - specii acestui ordin au fost colectate pe parcursul studiului.

Reprezentantii acestui ordin se hranesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii

fiind omnivore, prin cresterea exagerata a populatiilor, in anumite conditii pot provoca

pagube mari culturilor agricole.

HEMIPTERA. Atat afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor colectate fac parte

din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de

cereale. Face exceptie specia Nabis ferus L., pradator redutabil al afidelor si larvelor de

lepidoptere.

HYMENOPTERA - speciile colectate sunt importanti parazitoizi ai altor insecte,

gazdele obisnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere.

Ord. COLEOPTERA Din punct de vedere a diversităţii taxonomice, familiile de

coleoptere colectate sunt : cea mai numeroasă a fost familia Carabidae, incluzând 7

specii, ceea ce reprezintă 25,9% din numărul total de specii identificate în această zonă,



urmată de familiile Coccinellidae, Chrysomelidae si Curculionidae cu cate 4 specii (14,8%)

si Scarabaeidae si Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%).

Familia Carabidae . În fauna mondială sunt cunoscute cca. 40 mii specii de carabide,

în cea europeană – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din zona parcurilor

eoliene au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi genurile: Harpalus (4

specii), Amara, Clivina si Carabus .

Familia Coccinellidae - este o familie de coleoptere a carei reprezentanti sunt prin

excelenta entomofagi redutabili, in studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii,

prezente in ambii ani de cercetare.

Familia Chrysomelidae şi Familia Curculionidae. Atat din punct de vedere al

numarului de specii exclusiv fitofage cat si al abundentelor relative in probele colectate,

reprezentantii acestor familii au fost dominanti in ambii ani de cercetare.

Familia Scarabaeidae . Este reprezentată în fauna mondială prin cca. 20 mii specii.

Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentată prin 3 specii ale căror

larve consumă rădăcini şi humusul din sol, iar adulţii se hrănesc cu frunzele plantelor.

Tabelul nr. 27 Fauna de nevertebrate din zona parcu rilor eoliene (2 proiecte)

Nr. crt Grupul sistematic Specia

Anul Ecosiste-

mul

Statutul de

vulnerabiliate

10 11

Ord. TROMBIDIFORMES

1 Fam. Trombidiidae Trombidium holosericeum

L. + + Teren agricol NE

Ord. OPILIONES 2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + Teren agricol NE Ord. ARANEAE

3 Fam. Lycosidae

Pardosa italica Tong. + + Teren agricol

NE 4 Alopecosa sulzeri P. + + NE 5 Lycosa tarentula + + 6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + NE Ord. LITHOBIOMORPHA

7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach + + Teren agricol NE Ord. JULIDA

8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + Teren agricol NE Ord. DIPLURA

9 Fam. Japygidae Japyx sp. - + Pajiste ruderalizata NE

Ord. DERMAPTERA 10 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + +

Teren agricol;

NE Ord. ORTHOPTERA

11

Fam. Acrididae

Locusta migratoria L. + + NE

12 Dociostaurus maroccanus Thunb. + + NE

13 Caliptamus italicus L. + + NE 14 Fam. Tettigoniidae Tettigonia viridissima L. + + NE



Nr. crt

Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste - mul

Statutul de 15 Decticus verrucivorus L. + + NE

16 Fam. Gryllidae

Gryllus campestris L. + + NE 17 G. desertus L. + + NE 18 Gryllotalpa gryllotallpa - + NE Ord. THYSANOPTERA

19 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. + + Teren agricol NE Ord. HEMIPTERA

20 Fam. Aphididae

Schizaphis graminum Rond. + +

Teren agricol; Asociatii ruderale

NE

21 Rhopalosiphum maidis Fitch. + + NE

22 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + NE

23 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta Scop. + + NE

24 Fam. Miridae

Lygus pratensis L. - + NE 25 Adelphocoris seticornis F. - + NE 26

Fam. Pentatomidae

Dolycoris baccarum L. + + NE 28 Pentatoma rufipes L. + + NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + NE 30 Palomena prasina L. + + NE 31 Eurydema oleracea L. + + NE 32 E. ornata L. + + NE 33 Aelia rostrata Boh. + + NE 34 A. acuminata L. + + NE 35 Graphosoma lineatum L. + + NE 36

Fam. Scutelleridae Eurygaster integriceps L. + + NE

37 E. maura L. + + NE 38 E. austriaca Schr. + + NE 39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + NE Ord. HYMENOPTERA

40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + +

Teren agricol; Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE 41

Fam. Formicidae Formica rufa L. + + NE

42 Lasius niger + + NE 43 Fam. Chalcididae + + NE 44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + NE Ord. COLEOPTERA

48

Fam. Carabidae

Carabus cancelatus Illig. + +

Teren agricol; Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE 49 Clivina fossor L. + + NE 50 Amara aenea DeGeer + + NE 51 Harpalus aeneus F. + + NE 52 H. azureus F. + + NE 53 H. distinguendus Duft. + + NE 54 H. griseus Panz. + + NE 55

Fam. Coccinellidae

Adalia bipunctata L. + + NE

56 Coccinella septempunctata

L. + + NE

57 Thea 22-punctata L. + + NE 58 Propylea 14-punctata L. + + NE 59

Fam. Chrysomelidae

Phylotreta sp. + + NE

60 Chrysomela sanguinolenta L. + + NE

61 Aphthona coerulea Geoff. + + NE 6263 Haltica oleracea L. + + NE



Nr. crt

Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste - mul

Statutul de 64

Fam. Scarabaeidae Pentodon Idiota Herbst. + + NE

65 Melolontha melolontha L. + + NE 66 Anoxia vilosa F. + + NE 67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + NE 6869

Fam.Curculionidae

Tanymecus dilaticollis Gyll + + NE

70 Psalidium maxilosum + + NE

71 C. quadridens + NE 72

Fam. Elateridae Agriotes lineatus L. + + NE

73 A. obscurus L. + + NE

74 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. + + NE Ord. DIPTERA

75 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + Teren agricol; Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE 76 Fam. Agromyzidae + + NE 77 Fam. Chloropidae + + NE 78 Fam. Sciaridae + + NE

Ord. LEPIDOPTERA 79

Fam. Noctuidae Agrotis ipsilon Hufn. + +

Teren agricol NE

80 A. exclamationis L. + + NE

Prin realizarea proiectelor nu vor fi afectate speciile de nevertebrate semnalate.

Datorita abundentei si prolificitatea speciilor identificate, mobilitatea mare a acestora,

existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarile de constructie ce se vor

realiza in cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.

Entomofauna (Amfibieni si reptile)

In perimetrele studiate ce sunt reprezentate de habitate ruderale, tufarisuri si terenuri

agricole au fost identificate specii de herpetofauna apartinand unei clase mari:

Clasa Reptila : Lacerta viridis (gusterul), Podarcis taurica (soparla de camp);

Clasa Amphibia - Amfibieni: (Pelophylax esculenta) - broasca mica de lac

identificata sezonier in unele canale de irigatii - perioada estivala;

Ecologia speciilor prezente in zona studiata si inf luenta planului propus

� Lacerta viridis (gusterul)

Specie comuna este inclusa în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a Conventiei de la Berna si anexa

IV a Directivei Habitate.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comun în tara noastra.



Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitia

unor factori perturbatori. Avand în vedere localizarea în teren unde a fost observata

specia, respectiv zonele cu vegetaţie inaltă, precum si cerintele ecologice ale acesteia,

consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca urmare a realizarii parcurilor eoliene

va nesemnificativ.

Podarcis taurica (soparla de camp). Raspandita în Dobrogea, sudul Munteniei si al

Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri înierbate, stepe, regiuni

nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere, paduri rare. Specie

Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de la Berna.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comuna în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de foioase sau pe malurile însorite si cu vegetatie.

Exemplare ale acestei specii au fost observate pe ambele perimetre analizate la

limita terenurilor agricole, in zona cu ierburi semi-inalte ce ii asigura speciei habitatate de

hrana si adapost. Realizarea parcurilor eoliene nu va afecta semnificativ habitatul ruderal

si implicit specia în ceea ce priveste aria de distributie si hranire a acesteia nefiind

perturbata de activitatea antropica.

Statutul (din punct de vedere al legislaţiei în vigoare) speciilor de reptile prezente in

zona este următorul:

� şopârla de iarb ă (Podarcis taurica): specie strict protejată (nominalizată în

Anexa 2 a legii 13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesită protecţie

strictă (nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007 [***,

2007]);

� guşterul (Lacerta viridis): specie strict protejată (nominalizată în Anexa 2 a legii

13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă

(nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007 [***,

2007])\

Mamiferele

Sunt slab reprezentate in special datorita activita tilor agricole desfasurate, fiind

caracteristice zonei de stepă, cu rozătoare mici cum ar fi popândăul şi şoarecele de câmp,

iepurele de camp si carnivore: vulpea.

Lepus europaeus P. (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie

comuna, raspandita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Exemplare

izolate au fost semnalate pe terenurile agricole la margini de tufarisuri. Nu este inclusa în



nici o lista de protectie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri

speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare aconstruirii

parcurilor eoliene.

Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de campie din tara. Semnalata in zonele limitrofe amplasamentului

(terenuri agricole). Nu este inclusa în nici o lista de protectie europeana sau nationala

(Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare. Galerii si indivizi izolati

identificati pe terenurile agricole (cereale) in perimetrele studiate. Specie cu mobilitate si

prolificitate mare nu va fi afectata semnificativ de lucrarile de realizare a celor 2 parcuri

eoliene.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae. Intalnita in Baragan,

Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. In Delta

Dunarii efectivul speciei se mentine stabil. In perimetrele studiate nu au fost identificate

exemplare ale speciei. Avand in vedere modalitatea dehranire a acesteia (cu mamifere

mici) nu excludem prezenta acesteia in trecere. Specia foarte mobila, nu va fi afectata

semnificativ de lucrarile de executie a celor 2 obiective de investiţie.

Spermophilus citellus (popandau), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este raspandit în

Europa si o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristica de stepa,

comuna în toata tara, în afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri,

marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabila. Inclusa în Anexa II a Directivei Habitate

92/43/EEC, Natura 2000, Conventia de la Berna. Exemplare izolate ale specie au fost

identificate in zona estica a proiectelor pe pajistile stepice aflate in afara perimetrelor

destinate realizarii proiectelor. Numarul de exemplare ale speciei este mic si a fost evaluat

dupa numarul de galerii active identificate – aprox. 5 galerii active.

Chiroptere

Din punct de vedere al activitatii chiropterelor s-a concluzionat ca zona reprezintă o

importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate

adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Speciile de lilieci utilizeaza in principal

habitatul forestier, zona studiată (terenuri agricole) nefiind propice cautarii de hrana

datorita tratamentelor fitosanitare cu insecto-fungicide. O parte a liliecilor din adăposturi

antropice aflate în satele din vecinătate folosesc ca habitate de hrănire zonele marginale

ale padurii in special habitatele de tufarisuri unde entomofauna este prezenta in numar

mare.



Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor,

datorită lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în

zonă (terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de

hrănire pentru lilieci. Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor

importante, elemente de conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.

Zona studiat ă în general poate fi caracterizat ă cu o activitate redus ă a liliecilor,

datorit ă lipsei ad ăposturilor, iar habitatele prezente în zon ă (terenuri agricole

cultivate intensiv, tuf ărişuri, habitate ruderale) au o importan ţă foarte redus ă ca

habitate de hr ănire pentru lilieci.

Pe teritoriul studiat nu au fost identificate corid oare de zbor importante,

elemente de conexiune între ad ăposturi şi habitate de hr ănire.

� Avifauna

Observaţiile privind populatiile de păsări, biologia, ecologia, etologia, precum şi

dinamica acestora au fost studiate în toate perioadele anului. Aceste studii sistematice au

fost efectuate în perioada iulie 2010 – iulie 2011. De asemeni au fost realizate numeroase

studii privind impactul proiectelor (parcuri eoliene) asupra avifaunei specifice ariei naturale

de interes comunitar ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

Rezultatele cercetarilor finalizate în această perioadă se vor continua şi în anii viitori

prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei

avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie a proiectelor şi precum şi a impactului

eolienelor active în faza de operare.

Efectivele de păsări cuibăritoare şi a celor care iernează au fost estimate pe

perimetrul parcurilor eoliene în întregimea amplasamentelor.

Motivele au fost:

1. Existenţa pasărilor de talie mare, care în timpul migraţiei se deplasează fie

grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de obicei la înălţime de peste 150 m, pe

deasupra zonelor de observaţie.

2. Populaţiile de păsări prezente se pot evalua global în mod corelat, din punct de

vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum si evaluarea eventualului impact

provocat de dezvoltarea parcurilor eoliene asupra păsărilor care migrează în zonă în

perioada de şantier şi în cea de exploatare.



Migratia de primavara şi toamna

Migratia de primavara, perioada (prevernal – vernala) a populatiilor de pasari a fost

studiata în perioada dintre începutul lunii martie si sfarsitul lunii mai 2011.

S-a constatat astfel ca activitatea avifaunistica in migratia de primavara este slab

reprezentata, amplasamentul proiectului nefiind reprezentat de o ruta de migratie

permanenta sau nepermanenta (secundara) nefiind semnalati indivizi ai speciilor

migratoare consemnate şi în fisa sitului de importanta comunitara ROSPA 0071 – Lunca

Siretului Inferior. În general efective mari ale pasarilor migratoare prefera rutele de migrare

in lungul apelor si zonelor de lunca caracteristice zonei – Lunca Siretului – aflata la o

distanta de aproximativ 5 km de zona proiectelor.

Inexistenta unor zone umede şi a unor zone de hrănire şi cuibărire propice,

coroborată cu existenta zonelor locuite – satele Pechea , Tudor Vladimirescu, Piscu,

Slobozia Conachi , zone cu un efect de barieră între zona protejată şi zona analizată, fac

ca arealul analizat să reprezinte o zonă neatractivă pentru păsările consemnate în fisa

sitului de importanta comunitara ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

In urma observatiilor au fost observate în special specii de paseriforme. Numărul

mare a acestor specii nu a putut stabili modele constante privind direcţia de zbor, acestea

trecand în pasaj repede peste zona neavând o directie precisă.

Interesul principal al acestor observaţii l-a reprezentat migraţia speciilor acvatice

caracteristice ariei de importanta comunitara invecinata (speciilor mari si medii) si a

speciilor rapitoare caracteristice amplasamentului care au zbor planat şi care ar putea

suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene (posibil risc de

coliziune).

Speciile semnalate aflate in faza de migratiune de primavara sunt prezentate in

tabelul urmator:

Tabel nr. 28 - Specii de pasari (mari si medii) ide ntificate – migra ţia de

prim ăvară

Nr. Crt Specia

Nr. relativ

de indivizi

Dimensiunea popula ţiei in

Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae

1. Ciconia ciconia 2 4000-5000 OUG

57/2007/anexa3

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae



Nr. Crt Specia

Nr. relativ

de indivizi


Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

2. Buteo buteo - 28000-340000

Ordinul Passeriformes

Fam. Hirudinidae

3. Hirundo rustica 30 800000-1000000 -

Fam. Laniidae

Fam. Corvidae

5. Pica pica 25 624000-780000 -

6. Corvus frugilegus 22 350000-420000 -

7. Corvus corone cornix 39 240000-320000 -

8. Corvus monedula 34 250000-400000 -

Din lista speciilor mari a fost observata specia Barza alba (Ciconia ciconia) cu un

număr de indivizi observaţi în timpul migraţiei - 2 de indivizi. Specia a fost observată

migrand la inaltimi mari de peste 150 m la periferia zonei vestice a amplasamentului pe

directia zonelor locuite.

Altitudinea medie de zbor in perioada de migratie a speciilor observate pe deasupra

parcurilor eoliene a fost în cele mai multe zile mai mare de 150 m. Altitudinea a fost

apreciată cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici.).

În migra ţia de toamn ă au fost observate in special specii de rapitoare (şorecarii

comuni (Buteo buteo)) şi paseriforme pe directia nord-sud la limita vestica a

amplasamentui.

Tabel nr. 29 - Specii de pasari identificate – migr aţia de toamn ă

Nr. Crt Specia Nr.

indivizi


Romania

Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae

1. Buteo buteo 3 28000-340000

Ordinul Passeriformes

Fam. Hirudinidae

2. Hirundo rustica 28 800000-1000000

Fam. Laniidae

3. Lanius collurio 2 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3



Nr. Crt Specia Nr.

indivizi


Romania

Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

Fam. Ploceidae

4. Passer montanus 50

1354000-2873000

5. Passer domesticus 1200000-3400000

Fam. Corvidae

6. Pica pica 22 624000-780000

7. Corvus frugilegus 18 350000-420000

8. Corvus corone cornix 8 240000-320000

9. Corvus monedula 5 250000-400000

Iernarea avifaunei în zona analizat ă

În timpul iernii nu au fost observate specii de păsări care ierneaza in zona

amplasamentului.

In urma monitorizarii avifaunei in perioada de iarna concluzionam:

� Nu au fost observate stoluri de gâşte (in special Branta Ruficollis), zona

proiectului nefiind propice ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acesta specie în

concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian

analizat este nul.

� Nu s-au semnalat păsări care să ierneze in zona amplasamentului în special

datorită faptului că terenurile agricole pe care s-a efectuat arătura de toamnă sunt sărace

în hrană.

Cuib ărirea speciilor de pasari în zona analizat ă

Nu au fost observate specii cuibăritoare in zona proiectelor.

Au fost studiate atât speciile din perimetrul analizat cât şi din imediata apropiere dar

care au legătură directă cu zona proiectelor, semnalându-se de altfel ca speciile folosesc

perimetrul proiectelor in căutare de hrană.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a

observaţiilor din punct fix pe transect precum su ruta de observatie (mars-rut).

Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişurile, ruderale, etc.

In urma activitatatii de monitorizare a amplasamentelor celor 2 proiecte (2 parcuri

eoliene 24 respectiv 9 turbine – beneficiar SC Pechea Eolian SRL) asupra activitaţii

avifaunei mentionam ca nu au fost identificate un numar important de specii, speciile



identificate fiind comune, neintalnindu-se specii enumerate in Anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE. Speciile identificate in zona analizată precum si fenologia

acestora sunt mentionate in tabelul de mai jos:



Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul

trofic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS

Buteo buteo – Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT

Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS

Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS

Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG



Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie

vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate), INS= Specii insectivore;

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie

vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate), INS= Specii insectivore;

Specii listate in anexa 3 (OUG 57/2007) – specii de plante si de animale a caror

conservare necesita desemnarea ariilor special de conservare si a ariilor de protectie

speciala avifaunistica.

Specii listate in anexa 4 (OUG 57/2007) – specii de interes national - specii de animale

si de plante care necesita o protectie stricta

Specii listate in anexa 5C (OUG 57/2007) – specii de interes comunitar a caror

vanatoare este permisa OUG 57/2007

Tabelul nr. 30 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor identificate

Specia Fenologia speciei

Alauda arvensis

(ciocârlie de

câmp)

Date relevante despre specie : Specia este partial migratoare, raspândita

in zonele de câmpie si in cele colinare.

Statut . Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa

II/2

Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3-4 oua pamântii, cu pete brune, sunt

clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe

vara scot 2-3 generatii de pui. Masculul cânta in zbor, la mare inaltime

deasupra cuibului. Iarna se intâlnesc mai ales in locurile de mica altitudine.

Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive.

Specia a fost identificata in zona terenurilor agricole in cautare de hrana.

Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu

reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate

ROSPA 0071.

Buteo buteo–

Sorecar comun

Date relevante despre specie : Este frecvent mai ales in Carpati, fiind o

pasare sedentara.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata.

Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din

aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc, perioada de incubatie fiind de




28-30 de zile.Se hraneste cu soareci, serpi etc.

Sorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului in zona de

studiu. In timpul monitorizarii specia Buteo buteo a fost observata, in zonele

stepice, zonele cu tufarisuri si agricole folosite ca teritorii de hanire. Nu s-a

identificat nici un cuib. Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea

habitatelor. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si

nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate

ROSPA 0071.

Ciconia ciconia -

Barza alba

Date relevante despre specie : Este oaspete de vara, se intalneste in

pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna

asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamânt si este

captusit cu paie, fân, iarba, balegar, uneori si cu hârtie si cârpe. In cursul

anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante

atingând un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pâna la 2 m si o greutate de

1-2 tone. Un cuib

nou poate fi construit de perechea de berze in jur de 8 zile. De obicei,

perechea foloseste mai multi ani la rând acelasi cuib.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari

79/409/EEC, Anexa I

Femela depune 2-7 (in general 3-4) oua albe. In timpul clocitului, pe coaja

oualor pot sa apara pete maronii. Masculul si femela clocesc alternativ, iar

schimbul parintilor la cuib este precedat intotdeauna de o ceremonie insotita

de clampanit. Puii ies din oua la inceputul verii, in iunie, dupa aproximativ 32

de zile de clocit.

Hrana este foarte variata si cuprinde insecte (lacuste, greieri), larve, râme,

amfibieni, mamifere mici (soareci de câmp), serpi si sopârle etc. Resturile

nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de

ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, usor de gasit in jurul cuibului.

De-a lungul monitorizarii s-au observat efective mici (pana la 7 indivizi

maxim) ale acestei specii in timpul migratiei de primavara. Altitudinea de

zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia nu a fost semnalata si cuibarind.

Specie importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071

in special pentru numarul indivizilor identificati in pasaj. Starea de

conservare a speciei in situl ROSPA 0071 este favorabila.

Corvus corax - Date relevante despre specie : Reprezinta cea mai mare specie a




Corb Paseriformelor din tara noastra si totodata a familiei. Este sedentara si

cuibareste mai ales in padurile muntoase din Carpati, dar si in regiuni mai

joase si chiar in Delta Dunarii in padurile Letea si Caraorman.


Cloceste foarte timpuriu, având ouale depuse inca din ianuarie si februarie.

Acestea sunt de culoare verzui-murdara, patate cu brun, fiind clocite cam 21

de zile, numai de femela. Se imblânzeste usor, este foarte jucaus si se

preteaza a fi dresat. Poate imita glasul altor pasari.



ROSPA 0071.

Corvus corone –

Ciora griva

Date relevante despre specie : Este frecventa in toata tara, cu exceptia

marilor inaltimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin

pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii.


Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta

cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc

prin aprilie.

Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun,

fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare

nordice. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu


ROSPA 0071.

Corvus frucilegus

(cioara de

semanatura)

Date relevante despre specie : specie comuna facând parte din genul

Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita.


Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase.

Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac.

Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt

verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile.

Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau

ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre,

fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot

cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei

agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor.




Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-

vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a

arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei,

formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Specia nu

a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie

de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Corvus monedula

(stancuta)

Date relevante despre specie : Este o pasare migratoare, din famila

Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In

România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile

râurilor de munte.


79/409/EEC, Anexa II/2

Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când

celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite

etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune.

Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18

zile. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu


ROSPA 0071.

Coturnix coturnix

- Prepelita

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, sosind la noi in luna

aprilieiar toamna ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde. Prepelita

se intâlneste in zonele de campie, in miristi sau in campurile cu faneata sau

lucerna.


79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa II a conventiei de la Bonn Cuibul il face pe

pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura.

Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre

femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. In anii

cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de

apa. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu


ROSPA 0071.

Cuculus canorus -

Cuc

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Specie destul de

comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la

munte.





Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu

larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in

cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o

anumita pasare-gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri

cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar.



ROSPA 0071.

Galerida cristata -

Ciocarlan

Date relevante despre specie : este o specie sedentara, raspândita in toate

câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale râurilor, in

tinuturile descoperite.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata

Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4-5 oua depuse

in aprilie sunt pamântii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14

zile. Au loc doua cuibariri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente

ciocârlii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, când poate fi vazuta in

santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor

printre vite. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale

speciei.

Hirundo rustica -

Randunica

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, ierneaza in Africa

subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea

se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania),

America de Nord, Africa de Nord sau Asia.


Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in

proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile

(inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in

apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor

asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada

de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul

zonei studiate in pasaj, nu au fost semnalate cuiburi in zona. Specia nu a

prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie

de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie

comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.




Parus major –

Pitigoi mare

Date relevante despre specie : este specie sedentara, unul dintre cei mai

cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte,

unde ajunge pâna in zona coniferelor.


Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile

gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu

ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai de femela,

circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni

limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale

protejate ROSPA 0071. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea

proiectului.

Passer

domesticus

(vrabie de casa)

Date relevante despre specie : sunt specii sedentare, sunt intr-un numar

mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti

si in regiuni muntoase.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de

la Berna,

Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de

trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii

parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale

protejate ROSPA 0071. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea

proiectului.

Passer montanus

(vrabie de camp)

Date relevante despre specie : Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile

salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in

vecinatate.


Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite

constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase,

cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de

ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se

aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de

importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie

comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Perdix perdix -

Potarniche

Date relevante despre specie : specie sedentara, se intâlneste mai ales in

regiunile joase ale tarii, in câmpie si mai rar in golurile alpine..

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa




in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/1

Potârnichea este monogama, traind insa in cârduri in afara epocii de

cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu

multe alte specii de pasari, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta.

Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar

de 10-20, sunt depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23-24

de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potârnichea hoinareste de la un loc

la altul. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale

protejate ROSPA 0071.

Pica pica

(cotofana)

Date relevante despre specie : este o pasare sedentara, cuibareste atât in

regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor.


in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la

Berna

Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut.

Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt

patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu


ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale

speciei.

Streptopelia

decaocto

(guguştiuc)

Date relevante despre specie: Este o pasare sedentara, care cuibareste

însa numai în localitati sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la

adapost de pasarile rapitoare de oua ca stancuta, cotofana, gaita, cioara

griva.

Cuibareste aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui

între lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la

celelalte columbide, alternativ de ambii parinti. Incubatia dureaza 14-16 zile,

dupa care puii mai sunt acoperiti de parinti, circa 10 zile. Puii sunt hraniti cu

o secretie generata de gusa parintilor.


in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 . Specia a fost semnalata in

zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de

importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie

comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.



Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrele analizate destinate

implementării celor 2 proiecte (parcuri eoliene 24 turbine respectiv 9 turbine eoliene).

Habitatele identificate – culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri 9margini de drum)

nu reprezintă un habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o

capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectelor propuse (parcuri

eoliene) este la scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor,

fundatiilor si drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea ariilor naturale

de importanţă comunitară.

Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,

procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea speciei pe

termen lung)

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar in

zona analizată permite implementarea proiectelor (2 parcuri eoliene) in arealul propus fără

a afecta specii si habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta

numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare

ale ariilor naturale aflate in vecinătatea celor 2 parcuri eoliene (total 33 turbine) respectiv,

ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

Amplasamentul destinat realizarii celor 2 proiecte „ „Construire centrală electrică

eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme

tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier” compus din 24

respectiv 9 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 235587 mp fiind situat

pe teritoriul comunei Pechea (extravilan) astfel:

� Proiect de 9 turbine eoliene identificat prin terenurile :T21, T21/1, T23, T24/1,

T25, T26, T27, T27/1, T28, t29, T30, T31, T70, DC87, DJ 251, DE 111, DE 113,

DE 120, DE 121/2, DE 122, DE 124, DE 129, DE 133, DE 141, DC 144.

� Proiect 24 turbine eoliene identificat prin terenurile: T1/1, t2/1, T18, T18, T20/1,

T20/2, T21, T22, T23, T24/1, T24/2, T25, T26, T27, T28, T29, T30, T31, T70,

T71, T72, t73, De9, De19, De 20, De32, De86, c87, De88, Dj251, De111, De113,

De115, De116, De118, De120, De121/2, De122, De124, De129, De133, De141,



Dc141, Dc144, De146, De153, De155, De156, De158, De582, De584, De586,

De587, De 588..

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de

teren arabil si teren neproductiv.

Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei nat urale protejate nu va

produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi

în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima.

Habitatele prezent nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redus ă şi

o capacitate de regenerare mare.

Evaluând aceste date consider ăm ca habitatul nu prezint ă un interes ridicat

pentru speciilor prezente, planul propus nepericlit ând în vreun fel existen ţa

speciilor de flora sau de faun ă.

Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se

găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 5 km faţă

de sit-ului de Importanţă Comunitară ROSPA 0071 - Lunca Siretului Inferior nu este

generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu distruge

relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia.

Activităţile desfăşurate în realizarea şi operarea celor 2 proiecte (parcuri eoliene 24

respectiv 9 turbine – Beneficiar – SC Pechea Eolian SRL ) se vor desfăşura la scară

restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea ariilor naturale de interes comunitar

aflate în vecinatatea amplasamentelor studiate.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment

Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Siretului Inferior” (în

continuare Arie) revine Custodelui Sitului de Protec ţie Avifaunistica „Lunca Siretului

Inferior” (în continuare Custode), asigurată de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii

Biologice - Vrancea, pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Ministerul Mediului şi

Pădurilor (nr. 0046/23.02.2010.) conform Ordinului MMDD nr. 1533/2008. În acest scop

Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează zonarea ariei

protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte



respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează

toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure

îndeplinirea obiectivelor de management ale Ariei, în conformitate cu obiectivele de arie

naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007.

Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au

fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra

habitatelor şi speciilor.

Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management,

măsuri cuprinse în planul de management al parcului natural cu scopul elaborării de

strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri

precise de management conservativ. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar

pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare.

Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, ameninţate si

periclitate aşa cum sunt ele menţionate şi în Cartea roşie a vertebratelor din România dar

si pentru protejarea habitatelor de interes comunitar.

Astfel pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes

comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele

OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista

roşie naţională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi

de migraţie;

c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deţinerea, transportul, comerţul său schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii

de mediu competente.

În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care

sunt avute în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea

habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar ce coincid cu

măsurile de conservare care au dus la instituirea ariei natural protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic

posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele

de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a



sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de

conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de

management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut

ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar

(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se

vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective

la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine

şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a

habitatului natural;

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;



� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să

se menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel c ă implementarea planului nu va avea un efect

direct asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compozi ţia arilor

naturale protejate. De asemenea amplasarea perimetr ului analizat în afara ariei

naturale protejate nu va produce fragment ări ale habitatelor. Toate speciile prezente

pe amplasament cât şi în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de

conservare minim ă.

Impactul actual

Perimetrul destinat implementării celor 2 proiecte similare (parcuri eoliene) analizate

sunt localizate în zona de nord - vest a comunei Pechea la o distanţă de 3 km faţă de

localitatea Pechea, 1,3 km faţă de Costache negri, 6,4 km faţă de Rediu.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate,

impact asupra solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei

datorat folosirii de substanţe fitosanitare în lucrările agricole, utilizarea drumurilor de

exploatare agricolă, circulaţia autovehiculelor pe DJ251 şi desfăşurarea organizării de

şantier în zona de exploatare.

Impactul prognozat prin implementarea planului asup ra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectelor

analizate sunt următoarele:

� Impactul asupra topografiei zonei şi fiziologiei a reliefului;

� Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

� Impactul asupra biodiversităţii locale;

� Impactul asupra mediului social şi economic.

Impactul asupra topografiei zonei şi a fiziologiei reliefului

Prin implementarea proiectelor propuse (2 parcuri eoliene) , zona propusă pentru

dezvoltare va fi schimbată datorită activităţilor desfăşurate pentru realizarea fundaţiilor,

platformelor de operare, şanţurilor, drumurile de acces şi exploatare.

Îndepărtarea solului vegetal, excavarea, săparea de şanţuri sunt efecte specifice

pentru astfel de proiecte, efecte ce vor fi limitate doar la etapa de construcţie şi nu vor

apare pe întreaga suprafaţă a perimetrelor propuse pentru realizarea parcurilor eoliene.



Caracterul solului nu va fi schimbat. Strat de sol vegetal ce va fi îndepărtat pentru

obiectivele propuse va fi refolosit pentru amenajarea şi stabilizarea terenului la finalizarea

lucrărilor de construcţie.

Impactul direct asupra topografiei zonei şi fiziologiei reliefului constă în

îndepărtarea stratului de sol vegetal, impact care datorită limitării ca suprafaţă şi perioadă

nu conduce la modificări ale echilibrului existent al solului şi o eventuală limitare a

accesului în zonă. Chiar dacă aceste consecinţe asupra topografiei şi fiziologiei reliefului

sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin măsurile luate după finalizarea lucrărilor de

construcţie.

Impactul poten ţial indirect constă în apariţia unor fenomene de eroziune şi

alterare a subsolului, fenomene întâlnite strict în zona activităţii de şantier.

După finalizarea lucrărilor în perimetrele desemnate realizării paroiectelor (2 parcuri

eoliene cu 24 respectiv 9 turbine eoliene) va fi derulată o activitate de reabilitare a zonelor

afectate temporar realizându-se o încadrare finală în tipologia zonei.

Impactul rezidual

Un potenţial impact rezidual negativ va fi generat de creşterea efectelor produse de

precipitaţii, viituri şi mişcări de terasamente pe zona aflata în construcţie.

Având în vedere faptul că modificarea topografică este o permanentă consecinţă a

lucrărilor de construcţie prin măsurile luate se vor limita efectul final asupra fiziologiei

reliefului local. Măsurile luate în faza de construcţie vor presupune stabilizarea depozitului

temporar de sol vegetal pentru a preîntâmpina antrenarea acestuia sub forma de viituri,

percolarea datorită precipitaţiilor excesive cu formarea de aluviuni.

Impactul asupra calit ăţii factorilor de mediu

Impactul asupra calităţii aerului

În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se

manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul

teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii

atmosferei fiind redusă. La influenţa antropică asupra calităţii aerului din judeţ se adaugă

şi efectele naturale datorate climei secetoase, vânturilor de intensitate medie şi mare,

fenomenului de eroziune avansată specific lanţului hercinic şi solului de tip loess.

Căile de transport utilizate sunt cele pre-existente:

� DJ 251 care trece prin comuna Pechea;

� Drumuri de acces şi exploatare a parcelelor.



Menţionăm că drumurile de acces pre-existente, nu traversează aşezări umane, el

fiind utilizat în mod tradiţional pentru efectuarea unor lucrări agricole sezoniere.

Majoritatea emisiilor de poluanţi atmosferici rezultă din operaţiile specifice

activităţilor de construcţie: decopertare, excavare, săpare, transport materiale şi sunt

reprezentate de pulberi fugitive şi gaze de combustie rezultate ca urmare a utilizării

echipamentelor,utilajelor şi autovehiculelor implicate în faza de construcţie.

Sursele staţionare sau punctiforme sunt asociate cu manipularea şi depozitarea,

activităţi desfăşurate în perimetrul organizării de şantier. În general materiile în suspensie

(pulberile) reprezintă poluantul principal din activităţile de construcţie.

Impactul produs asupra aerului in faza de execu ţie a proiectelor

Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a celor 2 proiecte este de tip:

� direct negativ - emisii datorate activităţilor de construcţie, emisii de pulberi şi

noxe din activităţile de transport care pot afecta speciile de floră şi faună a

zonelor învecinate datorită sedimentării acestora.

� indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte

pot fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu

echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea

pulberilor. De asemenea sunt prevăzute măsuri de umectare pentru diminuarea

producerii emisiilor.

Avand in vedere că realizarea celor 2 proiecte (2 parcuri eoliene 24 respectiv 9

turbine eoliene) nu se va desfăşura simultan , organizarea de şantier fiind comună celor 2

amplasamente, nu se prognozează un impact cumulativ produs asupra factorului de mediu

aer.

Măsuri de diminuare a impactului

Pulberile antrenate în timpul funcţionării utilajelor în zona frontului de lucru se

disipează în atmosferă, nefiind vorba de trafic intens sau concentrare de utilaje (fronturile

de lucru desfăşurându-se pe suprafaţă mică).

De asemenea condiţiile de drum existente în zonă nu permit rularea cu viteze mari

şi astfel ridicarea unor cantităţi importante de praf care să afecteze factorii de mediu.

Măsurile de diminuare a impactului pe timpul execuţiei celor 2 proiecte sunt

reprezentate prin:



� folosirea de utilaje periodic verificate tehnic, de generaţie recentă, dotate cu

sisteme catalitice de reducere a poluanţilor din gazele de combustie;

� utilizarea unor trasee optime şi umectarea căilor de rulare în perioadele aride;

� umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi săpat/excavat în

vederea evitării emisiei de praf în atmosferă;

� amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice

şi transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.

Consecin ţe asupra calit ăţii solului prin realizarea celor 2 proiecte (2 parc uri

eoliene)

Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de construcţie, în special

în fazele de excavare şi decopertare dar şi pe parcursul efectuării transporturilor.

În calitatea şi în structura solului vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar

recuperabile în timp):

� modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale

vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

� modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare

tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

� modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice a solului;

Etapa de constructie a parcurilor eoliene în zona propusă va genera un potenţial

impact asupra factorului de mediu sol de tip:

� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor de construcţie, organizare de

şantier, trafic auto greu. În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile,

ambele sunt reversibile în aceeaşi măsură;

� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor executate în cadrul etapei de construcţie a parcurilor eoliene;

Măsurile constructive de diminuare a impactului vor consta în depozitarea solului

vegetal decopertat şi a substratului de loess în spaţii special amenajate pentru evitarea

antrenării acestuia sub forma de aluviuni şi reutilizarea acestora în reabilitarea

construcţiilor temporare.

Executarea lucrărilor de construcţie şi amenajare a parcurilor eoliene in etape nu va

genera un efect cumulativ asupra solului si subsolului din zona analizată.



Masuri de diminuare a impactului

La finalul etapelor de construcţie a parcurilor eoliene, perimetrele implicate vor fi

supuse unui proces de reabilitare ce va viza ameliorarea capacităţii de suport a solului şi

subsolului afectat.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele

măsuri:

� Umplerea şanţurilor şi a excavaţiilor se va face cu loess ca baza şi halda sol vegetal

în straturi subţiri, până la realizarea unui strat de peste 10 cm ce permite refacerea

vegetaţiei pentru aducerea terenului la starea iniţială.

� Se vor lua măsuri de refacere şi a perimetrelor afectate în urma eroziunilor datorate

efectelor pluviale şi eoliene.

Consecin ţe asupra calit ăţii surselor de ap ă

Apa subteran ă

Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:

� zona propusă pentru dezvoltarea proiectelor are caracteristici bune de infiltraţie

şi drenaj a apelor de precipitaţie.

� acviferul freatic este prezent la medie adâncime (peste 10 metri) şi are o

dezvoltare redusă şi limitată, funcţie de dezvoltarea depozitelor deluviale şi este

cu fluctuaţii pe verticală ale nivelului piezometric în funcţie de nivelul

precipitaţiilor;

Ape de suprafa ţă

De pe amplasamentele studiate lipsesc cursurile de ape permanente sau

acumulările de ape cu caracter permanent sau prelungit (bălţi), respectiv zone umede cu

valoare ecosistemică aparte.

Impactul prognozat asupra calit ăţii surselor de ap ă

Lucrările preconizate pentru implementarea proiectelor propuse nu vor presupune

crearea pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafaţă şi/sau subterane,

datorită lipsei unor cursuri de apă (cartate, permanente).

Argumente în acest sens rezidă şi din faptul că din zona studiată lipsesc izvoarele,

astfel curgerea apelor pluviale rămâne una de tip superficial, limitată la curgerile de

suprafaţă (rapide) şi la cele din volumul solului (curgeri capilare).



Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apă potabilă şi/sau canalizare)

prin dezvoltarea celor 2 proiecte (2 parcuri eoliene) dat fiind faptul că astfel de reţele nu

există în zona de implementare.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

� Direct negativ – rezultat ca urmare a spălării terenurilor în perioada lucrărilor de

construcţie, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri

de apă din vecinătate;

� Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă

datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile

fiziologice ale salariaţilor.

Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu ap ă

Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în

timpul activităţilor de construcţie se respectă următoarele norme de ordin general:

� limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente

pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în

suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albiile de pâraie sau torenţi din

zonă.

� reconstrucţia cât mai grabnică a spatiilor afectate prin lucrările de decopertare şi

excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu

material în suspensie;

� eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala a apelor uzate

menajere sau substanţe chimice pe cursurile de apa sau în sol;

Nu se prognozeaza un impact cumulativ al celor 2 proiecte datorită realizarii in

etape a acestora.

Riscurile datorate deversării accidentale a apelor uzate menajere, resturilor de

combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu

ocazia organizării şantierului de lucru:

� atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi

forţă de muncă;

� amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de

carburanţi şi depozitarea în recipiente etanşe a uleiurilor uzate;

� amenajarea de toalete ecologice cu fosă vidanjabilă, impermeabilă, pentru

colectarea apelor uzate menajere.



Impactul produs prin zgomot şi vibra ţii

Caracteristicile surselor de producere a impactului caracterizat prin zgomot şi

vibraţii asociate organizării de şantier (comună celor 2 proiecte) vor include:

� utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul personalului, ale materialelor

şi utilajelor spre şi dinspre amplasamentul parcurilor eoliene;

� activităţile de construcţii, săpări, excavare;

� operarea utilajelor mobile şi staţionare, acestea incluzând autocamioane de

transport, excavatoare, buldozer, încărcător, macarale, generator energie;

Receptorii potenţiali ai zgomotului şi vibraţiilor vor consta în specii de faună

caracteristice biodiversităţii locale şi receptori umani.

Receptorii umani pot fi clasificaţi în 2 grupe şi anume:

� lucrătorii din cadrul organizării de şantier, contractorii şi alţi vizitatori ai

amplasamentului;

� populaţia localităţilor din exteriorul limitelor zonei de protecţie industrială.

Impactul prognozat ca urmare a surselor de zgomot şi vibraţii este:

� Impact negativ direct – cu acţiune directă asupra biodiversităţii locale şi factorului

uman datorită expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării activităţilor

de construcţie - organizare de şantier;

� Impact potenţial negativ indirect şi rezidual – cu acţiune asupra potenţialului

turistic al zonei şi restrângerea faunei specifice zonei datorită poluării fonice

rezultată din activitatea de funcţionare a parvurilor eoliene.

Măsuri de diminuare a impactului cauzat de zgomot şi vibra ţii

Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi

vibraţii în cadrul celor mai multor organizări de şantier:

� stabilirea unei zone tampon sau a unor limite faţă de amplasamentele zonelor

locuite şi ale receptorilor sensibili în vederea maximizării distanţei dintre surse şi

receptori;

� un program cuprinz ător de m ăsuri de protec ţie auditiva şi împotriva vibra ţiilor

la locul de munc ă elaborat în funcţie de zgomotele şi caracteristicile de vibraţie

specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de

muncă ale lucrătorilor;



� controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibra ţii şi

implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corec ţie.

Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost

stabilite ţinând cont de:

� natura amplasamentelor;

� apropierea faţă de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor

în cadrul ariei naturale protejate învecinate şi a comunităţilor umane învecinate;

� nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de

construcţie şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare;

Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii

asociate activităţilor de construcţie constau în:

� măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul

surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele

sensibile,;

� măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică,

instalarea de semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia

vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia

personalului,

� măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventivă a utilajelor

importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale

normale;

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejat e şi integrit ăţii sitului

Impactul generat prin implementarea proiectelor în zonă este caracterizat printr-o

serie de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;

Amplasamentul propus realizării celor 2 proiecte „ „Construire centrală electrică





respectiv 9 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 235587 mp .

Parcul eolian de 9 turbine eoliene va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism

nr. 168/3578 din 10.06.2011, pe raza comunei Pechea, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele

T.21, T.21/1, T.23, T.24/1, T.24/2, T.25, T.26, T.27, T.27/1, T.28, T.29, T.30, T.31, T.70.

Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 63692 m2.





223831 m2.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea celor 2 proiecte

este de teren arabil si teren neproductiv.










� Şanţuri pentru LES (0,8 m laţime) de la turbine la statia 30/110 kV– 24091 mp;

� Traseu conexiune LEA/LES, către linia electrică aeriană (LEA) Smârdan-Gutinaş în

zona localităţii Negrea (proiecte aparte).

Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de pre-

construcţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după

construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare a

impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării

unora care creau mari probleme.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să

identificăm nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai

uşoară urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza

de construcţie, cea de operare.



Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a

speciilor de importanţă conservativă in zona destinata realizarii celor 2 proiecte nu există

impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Toate

turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile pentru

cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila

apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de

organizare de şantier.

Impact în faza de operare

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Concluzii

Având în vedere distan ţele mari fa ţă de ariile naturale protejate şi specificul

lucr ărilor realizate în cadrul proiectelor concluzionam ca proiectele analizate

simultan nu vor afecta integritatea siturilor Natur a 2000 aflate in vecin ătatea

acestora.

Prin realizarea proiectelor (2 parcuri eoliene) vor fi afectate habitatele din

zona de exploatare (terenuri agricole), suprafa ţa afectata se modific ă pe termen

lung, ceea ce reprezint ă un impact direct negativ, de lung ă durat ă, par ţial ireversibil,

local, dar de foarte mic ă amploare.

Consider ăm că habitatele prezente nu sunt de referin ţă şi au valoare

conservativ ă redus ă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar,

prin urmare exploatarea nu va afecta major resursel e de biodiversitate locala.

Vegeta ţie specific ă perimetrului se regenereaz ă foarte bine în condi ţiile de sol şi

climatice date.

Având în vedere inexisten ţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a

faptului c ă nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifi ce ariilor naturale

protejate mai sus men ţionate, apreciem c ă impactul asupra lor va fi nesemnificativ.



Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare

grup de faună.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o

reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din

apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor

industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază

prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de

floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de construcţie a proiectelor, pe suprafaţa afectata vor fi supuse impactului

speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai

puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări,

vizuini ale mamiferelor în perimetrele monitorizate.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă

proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista

speciilor de interes comunitar (speciile prezente f iind plante tehnice).

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentele

destinate realizării celor 2 proiecte putem prognoza impactul asupra biodiversităţii locale în

2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

Impactul prognozat în asupra nevertebratelor

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra

nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare

a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi

renaturare a habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi

restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi

iremediabile de biodiversitate.



Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate

aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în

care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

� Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construc ţie

Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Nu există bălţi, ochiuri de apa ,

habitate pentru dezvoltarea speciilor de amfibieni care să fie distruse de în această fază a

proiectelor.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi

depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populatiilor speciilor Lacerta viridis si

Lacerta agilis identificate la distante mari de zonele implicate in realizarea proiectelor,

impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional. Integritatea habitatelor precum si

populatia speciilor de reptile identificate nu vor fi afectate prin implementarea proiectului.


În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in zonele cu tufarisuri de mici

dimensiuni, nu sunt reprezentative pentru zona parcurilor eoliene. Aceste specii vor fi

afectate de zgomot produs ca urmare a etapei de constructie si organizare de şantier,

impactul diminuandu-se datorita distantelor fata de habitatele speciilor.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

reptilelor si mamiferelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,

sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale

temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită lipsei speciilor in zona destinată proiectelor impactul va fi nesemnificativ la

nivel local, regional şi/sau naţional rezumându-se doar la situatii accidentale.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere si migrare a

populatiilor prezente in invecinatatea amplasamentelor proiectelor, pe motivul existentei

factorilor disturbatori (zgomot, circulatie) efect ce va fi local si temporar.



Impact pozitiv – nu este cazul

� Avifauna

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în

zona de impact a proiectului (amplasament), vor avea mai puţin de suferit de pe urma

dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor

care este strâns legata de locurile de cuibărit.

Păsări cuib ăritoare

Impact în faza de construcţie

Nu au fost semnalate păsări cuibăritoare in zona destinată realizării proiectelor

(parcuri eoliene). Nu se prognozează un impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a

deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că aplasamentele desemnate realizarii lucrarilor de constructie a

fundaţiile turbinelor, platforme macarale, drumuri de acces, drumuri de exploatare) nu

ocupă teritoriului de cuibărit al speciilor cuibaritoare semnalate in vecinatatea proiectului

estimăm că impactul va fi nesemnificativ.


Având în vedere faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare semnalate prefera habitate

propice cuibaririi aflate in afara zonei studiate ( tufarisuri, paduri) nu sunt afectate

semnificativ de operarea turbinelor eoliene in cadrul parcurilor eoliene.

Păsări migratoare


Nu există nici un impact în această fază.


In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura

la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor , rutele de migrare fiind situate

cu mult in afara amplasamentelor studiate.

Totuşi, cele 2 parcurile eoliene (33 turbine in totala) putea dezvolta un potenţial

efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumală).

Având în vedere faptul că culoarul principal de migrare se situează pe direcţia apelor



(respectiv răul Siret) la distante mari (5-7 km km) putem afirma ca riscul de coliziune poate

apărea doar atunci când păsările tranzitează zona în cadrul unei căi secundare de

migraţiune – efect semnalat doar accidental. Acest risc de coliziune cumulat asociat

tuturor proiectelor parcurilor eoliene propuse si dezvoltate in vecinatate, este mult redus

datorită particularităţilor geografice ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;

Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Avand in vedere semnalarea speciilor rapitoare – sp ecii cu zor planat s-a

evaluat riscul de coliziune asociat acestor specii. Evaluarea riscului de coliziune a

speciilor răpitoare se poate prognoza analizând în special Falconidae din ordinul

Falconiformelor – specia Buteo buteo .

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare

(lungime corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistia specia cu

riscul cel ma mare.

Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo Buteo (Sorecarul comun)

(L=50-60 cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la

trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 112 m)



S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in stuaţia

în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului făra ca aceasta să evite coliziunea

(situaţie rar intâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile rapitoare nu au fost observate zburând la

altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în

care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă

extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

In urma observaţiilor ornitologice pe întreaga perioada a anului precizăm că speciile

de pasări răpitoare evită zona parcurilor eoliene in special datorita faptului ca acesta este

neatractiv ca zona pentru surse de hrana. De asemenea toate speciile de păsări răpitoare

au fost observate survolând zona la un strat altudinal < 30 m . Riscul de coliziunea la

aceste specii este minim sau chiar nul.

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:



� Amplasamentul organizărilor de şantier(5000 mp), a bazelor de producţie şi traseul

drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului

natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;


Concluzie

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara

datorită neamplasării proiectelor (2 parcuri eoliene) pe coridoarele de migrare a păsărilor

dar şi datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în

zona.

Păsări care ierneaz ă în sit

Impact în faza de construcţie si operare

Nu au fost semnalata prezenta speciilor care ierneaza pe amplasamentul proiectelor in

special datorita lipsei habitatelor propice iernarii, de aceea nu estimăm un impact negativ

semnificativ în această fază.

Mamifere

Altele decât liliecii


În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere de

habitate specifice (în totalitate agricole), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.



Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău

(Spermophilus citellus)- specie vulnerabilă care au fost sesizate în zonele de pajiste

stepica xerofilă aflate la o distanta apreciabila de proiectele propuse (>1000 m) in zona de

vest a parcurilor eoliene. Nu se preconizeaza o scădere a populaţiilor si restrangere a

habitatelor specifice acestei specii. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi

amplasate exclusiv în teren arabil, nesemnalandu-se colonii ale speciei in zona proiectului.

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare mici au o mobilitate mare şi

vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului

care conţin acelaşi tip de habitat (culturi agricole). O bună gospodărire a habitatelor

limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza accidental

prin captivitate in gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a

lucrătorilor.

Impact pozitiv - Nu este cazul.


Avand în vedere functiunea proiectelor (parcuri eoliene) nu va exista nici un impact în

faza de operare a acestora.

Liliecii


Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de implementare a proiectului (orgabizare de santier,

constructii fundatii, platforme, drumuri) nu afecteaza habitate specifice populaţiilor de lilieci

semnalati.

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi

datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor

populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectelor (2 parcuri

eoliene) va fi foarte redus chiar nesemnificativ.



Tabelul nr. 31 Impactul probabil al parcurilor eoli ene (33 turbine) în faza

construc ţiei asupra faunei de lilieci din zona studiat ă

Impact Perioada

Vară Perioada migra ţiei de toamn ă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi

adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele

eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită

construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes

ridicat din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului

folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de

arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste de deal împădurite

etc.)


Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar poate fi dovedit mai ales

prin studii/monitorizare in etapa de operare a proiectului. Datorită inexistenţei coloniilor şi

adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se

adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi

Concluzii

In zona studiat ă destinat ă realiz ării a 2 parcuri eoliene (24 respectiv 9 turbine)

efectele directe şi indirecte cu impact poten ţial asupra faunei de vertebrate sunt

limitate, rezumându-se în general la deranjul poten ţial creat pe perioada lucr ărilor

de construc ţie, ce va fi îns ă resim ţit local, pe o scurt ă durat ă, nefiind în m ăsur ă a

destabiliza popula ţiile ce fac obiectul protec ţiei, respectiv speciile de interes

comunitar care au stat la baza desemn ării siturilor Natura 2000 invecinate.

Habitatele speciilor identificate urmeaz ă a fi afectate îns ă limitat din punct de vedere

spa ţial.



Concluzii generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu

Condi ţii primare

Habitate, flor ă, vegeta ţie

• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endem ice, cu importan ţă

conservativ ă medie, mare sau foarte mare în zona de impact.

• În zona studiat ă au fost întâlnite habitate seminaturale, agricole, puternic

afectate de activitatile antropice.

• Toate habitatele au, conform clasific ării române şti şi europene din manualele

de interpretare publicate pân ă în prezent, importan ţă conservativ ă redus ă.

• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ .

Nevertebrate

• Au fost observate populatii insemnate ale speciilor de nevertebrate în zona de

impact a proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate

a zonei de impact a proiectului.

• Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de

impact al proiectului.

• Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special

agriculturii (lucrari agricole, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona

studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.

• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificati v.

Amfibieni şi reptile

• Au fost întâlnite doua specii de reptile in vecinatatea proiectului. Nu au fost

semnalati indivizi ai speciilor pe amplasamentul propus proiectului.

• Nu există zone de reproducere pentru amfibieni cum ar fi balti, ochiii de apa,

mlaştini in zona amplasamentului studiat.

• Nu se estimeaz ă nici un fel de impact asupra popula ţiilor de reptile si

amfibieni în nici una dintre fazele proiectului .

Păsări

• Peste 20 de specii de păsări au fost observate în cursul unui an in diferite faze:

migrare, pasaj, cautare hrana..



• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care cuibăresc

în vecinătate vizitează zona proiectelor în căutare de hrană.

• Speciile cuib ăritoare nu colonizeaza zona parcurilor eoliene.

• Toate speciile cuib ăritoare înregistreaz ă efective reduse în aria de impact a

proiectului .

• Suprafa ţa parcurilor eoliene nu se suprapune cu suprafe ţe ale Ariilor de

Importan ţă Avifaunistic ă, SPA, sau rezerva ţie natural ă având drept obiectiv

protec ţia păsărilor.

• Suprafaţa aferentă realizării proiectelor este neatractivă pentru păsările cu zbor

planat din cauza absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum

ar fi stâncăriile si a saraciei surselor de hrana.

• Aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate to amna

zburând la mai mult de 200 m altitudine . Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin

comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi

anemometrici etc.

• Nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi

numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.

• Nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă aria de studiu ca loc

de iernare.

• În timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre

speciile observate în special datorit ă sărăciei în resurse a habitatelor prezente

(agricole) .

• Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui

impact semnificativ asupra integrităţii sitului.

• Impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor printr-

o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie.

• Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,

datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului

relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem

exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.

• Impactul asupra p ăsărilor care ierneaz ă în zona proiectului este

nesemnificativ.



• Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă ni

se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea.

Mamifere

Lilieci

• Zona reprezint ă o important ă scăzută din punctul de vedere al conserv ării

liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite .

• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi buruienişuri) sunt folosite

ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

• Impactul asupra liliecilor va fi nesemnificativ în perioada de construc ţie dar

pot ap ărea accidente în perioada de operare.

Mamifere mici - rozatoare

• Au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole (soarecele de

camp, soarecele berc).

• Specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului,

colonii ale speciei fiind semnalate in habitatul de pajiste stepica ( zona vestica a

amplasamentului studiat) existand o distanta de cca 1000m fata de proiectul propus fapt

ce asigura integritatea speciei.

• Efectul negativ asupra mamiferelor se va resimti temporar in perioada de

constructie.

Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere a proiectelor

Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor

exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui

depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în

cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcurilor

eoliene, vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor

instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. În timp habitatele se

vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.

Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei

decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.



Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea

vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în

vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm

că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate

de regenerare mare.

Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate

Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele

informaţii:

� Informaţii cu privire la proiectele deja implementate;

� Informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;

� Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele

pentru care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în PUZ-uri, cele care deja

au bugete aprobate din fonduri publice).

Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze

un impact asemănător.

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de

zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de

floră şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire,

realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.

Figura nr. 12 Cauzele mortalit ăţii la p ăsări

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei



Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată


� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor



� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.


proiectat subteran;


4.6. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor

din vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au

efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (3 km faţă

de localitatea Pechea, 1,3 km faţă de Costache negri, 6,4 km faţă de Rediu).

Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia

în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind

delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I,

conform Anexei 3.

Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat

printr-o serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea

mai mare parte a zonei.

4.6.1 Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl

constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al

terenurilor.



Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare

deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în

cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori

modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc nu

există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de

funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un impact vizual

neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de

construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un aspect neplăcut pe durata

amenajării lor.

În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în

timpul perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,

caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de

modificare a aspectului locaţiei.

Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o

persoană la alta prin diferenţa de percepţie.

Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă

elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.


Tabelul nr. 32 M ăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj


Design Amenajare Construc ţie Operare

Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc

contrastul între structurile turbinei şi peisaj.

Utilizarea de vopsele mate pentru finisare

pentru a reduce fenomenul de reflexie a

luminii soarelui.

√ - - -

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare

cu zona amplasamentului. √ - √ -

Refacerea zonelor de teren afectate - √ √ -

Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a

drumurilor de acces de pe amplasament - - - √



4.7. Mediul social şi economic

Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie

eoliană va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie

a parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea

de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare

direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi

absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului

economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi

eventuala extindere a acestui sector în zonă.

În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul

următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a

activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest

impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului.

Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi

montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact

este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol

poate fi cultivat până la 0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.

Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din

zonă, în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de

şantier, la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi

efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene

sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase.

În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă

sunt bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe

mai mari. Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele

senine de la răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia

privitorului.

Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită

transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele

specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor

pe amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia

de construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi



complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt

asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni

se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată

activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.

Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate

spune:

- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare

de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);

- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator

social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină

modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat

că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa

actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii

alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din

motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci

şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în

care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea

preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului

propus vor include:

Faza de construc ţie

� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

� perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;

� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.

Faza de operare

� generare de energie regenerabilă;

� parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;

� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:



� costuri de construcţie;

� costuri de operare şi întreţinere.

� beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect de seră;

� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local

dacă este posibil.

4.7.1 Impactul prognozat

Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc

eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:

� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;

� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în

economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona

asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,

servicii şi dezvoltare economică.


Nu este cazul.

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării

cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici

un fel de impact asupra acestora

În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul

lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în

acest domeniu.



4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de

implementarea proiectului alaturi de cele opt parcu ri eoliene, folosind Matricea de

tip Leopold

Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a proiectului propus.

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe pe terenurile de luncă

învecinate ale comunei Pechea;

� Activitati agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului – terenuri agricole;

Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita o raza de

20 km in jurul proiectului , suprafata pe in care se va analiza impactul cumulativ tinand

cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul comunei Pechea, unde pana in

prezent activitatile economice principale desfasurate sunt reprezentate de agricultura,

cresterea animalelor. De asemenea sunt aprobate o serie de proiecte ce au ca activitate

producerea de energie electrica din surse regenerbile ce var face obiectul analizei

impactului cumulativ.

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat

sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

� 5 parcuri eoliene (S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine

(ATR 10 MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR

10 MW); S.C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR

10 MW); S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10

MW); S.C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in

comuna Baleni

� SC Cudalbi Eolian SRL – cu 39 turbine eoliene propuse pe teritoriul

administrativ al comunelor Cudalbi si Costache Negri;

� SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi;



� SC Bridge Construct SRL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi;

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în

mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe

baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la

studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în

domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor

eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de

minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Arealul în care se vor dezvolta proiectele (2 parcuri eoliene) ce fac obiectul evaluării

este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor

eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona

(ferme avicole, asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării celor 2

parcuri eoliene care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact

negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această

activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Impactul cumulativ datorat existen ţei unor investi ţii similare (parcuri eoliene)

Avand in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in

ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse

a fost stabilita la teritoriul administrativ al comunelor Rediu, Suhurlui, Cudalbi, Costache

Negri suprafaţă pe in care se va analiza impactul cumulativ tinand cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătate;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării

impactului cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;



Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării celor 2 proiecte

avand ca beneficiar SC Pechea Eolian SRL sunt propuse şi alte proiecte de parcuri

eoliene şi anume:

� 5 parcuri eoliene (S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine

(ATR 10 MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR

10 MW); S.C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR

10 MW); S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10

MW); S.C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in

comuna Baleni

� SC Cudalbi Eolian SRL – cu 39 turbine eoliene propuse pe teritoriul

administrativ al comunelor Cudalbi si Costache Negri;

� SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi;

� SC Bridge Construct SRL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi;



Fig. nr. 13 Proiecte eoliene propuse dezvoltarii in zona



Cai de cumulare a impactului

In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-

au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se

asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic.

Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus

mentionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi în

perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.

Cuantificarea impactului produs

Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza

unor note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea

nivelului de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de

specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul

unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene

asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a

impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru

identificarea impactului generat de implementarea celor 8 proiecte (parcuri eoliene):

� s-a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra

mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta

constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală

predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea

unor valori numerice în situaţii de decizie.



Tabelul nr. 33

Niveluri de referin ţă Defini ţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare

4. Important

- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importan ţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore

2. Mai pu ţin important

- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile



Potenţiale efecte cumulative asupra mediului rezultate ca urmarea a construcţiei/amenajării şi funcţionării celor 8 parcuri

eoliene analizate în vecinătatea proiectelor propuse.

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 1 Mediu social şi economic 5 1

Solul 1 3

Apa 1 3

Aerul 1 2

Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

1 1

Peisajul 3 1

Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 20 16



Cuantificarea efectelor cumulate s-a facut in baza urmatoarelor criterii de evaluare:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar,

temporar pe termen scurt.

Concluzii

Biodiversitatea

Analiza planurilor de încadrare în zonă, observaţiile directe asupra

amplasamentelor destinate implementării tuturor parcurilor eoliene precum şi distanţele

faţă de zonele protejate argumentează faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate şi

specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, specii de plante şi/sau animale

sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice

aflate sub regim special de ocrotire, specii de valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită,

precum şi habitate în care există bunuri ale patrimoniului natural.

Datorită particularităţilor amplasamentelor:

� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;

� distanţe relative mari fată de rutele de migraţie a pasărilor;

� lipsa cursurilor de apă;

� destinaţie preponderent agricolă a terenului;

� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;

nu s-au identificat poten ţiale efecte negative asupra faunei, în principal as upra

păsărilor şi chiropterelor ce tranziteaz ă zona.

Avand in vedere natura terenurior destinate implementarii tuturor proiectelor (in

totalitate terenuri agricole si terenuri neproductive) nu se estimeaza un potenţialul efect

negativ generat de realizarea celor 2 parcuri eoliene motivat prin lipsa zonelor de vegetaţie

posibil afectate in perioada de amenajare a terenului şi de construcţie (fundaţii, drumuri

acces, canale conductori). Astfel efect cumulativ produs asupra vegetaţiei este

nesemnificativ, observaţie fundamentată pe motivul inexistenţei zonelor de vegetaţie

reprezentative pentru regiunea biogeografică de stepa.

Mediul social şi economic

Implementarea proiectelor ce privesc amenajarea parcurilor eoliene produc efecte

pozitive asupra mediului social economic prin:



� creşterea surselor de finanţare la nivel local;

� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

funcţionare;

� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de energie din surse

regenerabile;

Un posibil impact negativ asupra mediului economic poate fi semnalat prin

micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor generate din această

activitate, suplinit însă de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea

preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.

Solul

Suprafaţa destinată efectiv construirii celor 2 parcuri eoliene este scăzută

comparativ cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se

prognozează o schimbare important a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în

neagricolă.

Astfel nu se poate prognoza un efect negativ asupra solului şi subsolului din zona

de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie a celor trei parcuri în

acelaşi timp, puţin probabil având în vedere magnitudinea organizării de şantier.

Operaţiile de construcţie, funcţionare şi întreţinere a parcurilor eoliene vor avea un

impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ

mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul

mare al utilajelor de transport.

De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultană a celor

10 parcuri eoliene propuse, camioanele şi utilajele de transport putând să afecteze

infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea probleme la traficarea şi manipularea

centralelor eoliene.

Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea

căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact pe

termen scurt diminuat de măsurile luate in faza de constructie.

Apa

Măsurile propuse de beneficiarii proiectelor atât pe perioada de construcţie cât şi de

funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate menajere sau eventualelor

poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la vehiculele de transport



antrenate de către apele meteorice, limiteaza producerea unei poluari semnificative

asupra resurselor de apa. Cu atât mai mult cu cât activitatatile desfăşurate pentru

realizarea obiectivelor sunt pe perioade scurte de timp 12-20 luni, după această perioadă

nu vor mai exista intervenţii asupra factorului de mediu apă.

Aerul

Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumularii dezvoltarii proiectelor

eoliene poate fi sesizat prin emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care

pot contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune.

Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori :

� durata si perioada construcţiei;

� eficienta masurilor de reducere a impactului;

� distanţa dintre proiecte.

Construcţia turbinelor eoliene va fi finalizată în etape minimizând astfel efectele

produse asupra aerului, impactul va fi local, temporar si nesemnificativ.

Emisiile de gaze de la utilajele si mijloacele de transport pot contribui la creşterea

efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Gradul tehnologic ridicat al

utilajelor folosite şi instalaţiilor folosite în realizarea proiectelor , nu vor afecta semnificativ

parametrii calitativi ai aerului din zonă, impactul fiind redus, local si temporar.

Patrimoniul cultural

Nu este cazul, în zonă dezvoltarii proiectelor analizate nu s-au identificat obiective

de patrimoniu cultural.

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

Nu este cazul, în zona dezvoltarii proiectelor analizate nu s-au identificat obiective

de patrimoniu arhitectonic şi arheologic.

Peisajul

Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al

stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la

centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în

gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când

numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o problemă.



Pentru reducerea impactului vizual un argument important în diminuarea impactului

cumulativ asupra peisajului îl constituie structura reliefului din zona (culmi şi văi), a

suprafeţei mari de răspândire, cat si lipsa resurselor vizuale.

Zgomot

Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a celor 124 turbine

eoliene prognoza intensităţii zgomotului în zona amplasamentelor şi zonele limitrofe

parcurilor eoliene nu difera fata de modelul de cuantificare a zomotul produs de parcurile

eoliene prezentat la cap. Astfel conform proiecţiei de dispersie zgomotului în zonele

parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din vecinătatea parcurilor eoliene,

nivelul intensităţii zgomotului situându-se sub valori de 40 dB – nivel de zgomot asociat cu

zgomotul de fond, impactul prognozat fiind nesemnificativ.

De asemeni un factor important in dispersia zgomotului produs de surse invecinate

(cumulate 8 parcuri eoliene) il are si stabilirea distantelor de siguranta si protecţie faţă de

elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri publice, reţele de transport

curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din Ordinului 4/2009 -

Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente

capacităţilor energetice – revizia I- Anexa 3. Asigurarea unei distante de siguranta de cel

putin 119 m x 3 pentru toate parcurile eoliene fata de zonele locuite elimina impactul creat

prin disconfort asupra asezarilor umane. Funcţionarea cumulata a turbinelor eoliene

aferente parcurilor eoliene studiate nu va polua fonic zonele învecinate, nivelul de zgomot

estimat in punctele sensibile (zone locuite) fiind sub 40 dB (A).

Tabel nr. 34 - Limitele principalelor localităţi (zone sensibile) aflate în vecinătatea

turbinelor eoliene

Localitatea

Distan ţa

minima

SC SUHURLUI EOLIAN SRL Suhurlui 530 metri

SC ALIZEU EOLIAN SRL Baleni 2500 metri

SC CORNI EOLIAN SRL Maciseni 750 metri

SC SUHURLUI EOLIAN SRL Costache Negri 2100 metri

SC WIND PRO PARK EOLIAN

SRL Cudalbi 2100 metri

SC PECHEA EOLIAN Pechea 3000 metri



Evaluarea impactului cumulativ

Alegerea amplasamentului realizării parcurilor eoliene ramane cea mai importanta

modalitate de reducere a efectelor negative cumulative ale turbinelor si a altor instalatii

aferente fermelor eoliene asupra pasarilor si liliecilor.

Astfel rata coliziunii pasarilor si liliecilor cu turbinele eoliene nu este mare datorita

alegerii amplasamentului destinat realizării proiectului ce asigură:

� evitarea amplasamentelor unde exista populatii specii protejate

� evitarea siturilor cu specii de pasari sensibile în special cele cu zbor planat;

� evitarea zonelor cunoscute drept rute de migrare, coridoare de zbor sau unde

pasarile au o concentratie ridicata din diferte motive.

� evitarea zonelor cunoscute ca locuri de cuibarit, hibernare sau migrare a liliecilor.

� evitarea locurilor cu populatii importante de pasari de prada.

� evitarea fragmentarii habitatelor de importanţă comunitară.

Riscul la coliziune în condi ţia cumul ării proiectelor în zon ă.

Aşa cu a fost evidenţiat si mai sus în urma calculul statistic a riscului de coliziune

reiese că vor fi potenţial afectate un număr mic de păsări de talie mare acestea migrând la

altitudini mai mari de 200 m.

Pentru speciile migratoare, din punct de vedere statistic riscul de coliziune creşte

odată cu dimensiunea speciei (lungime şi anvergură aripi). Pentru a evidenţia acest risc s-

a evaluat specia migratoare Ciconia Ciconia (Barza albă) specia cu talia cea mai mare (L

= 1020 cm, A= 1890 cm)mentionata si in lista speciilor migratoare identificate in Aria

naturala ROSPA 0071.



Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de pasări migratoare de talie

mare.

Tabelul nr 35 – Riscul de coliziune asociat speciei

– Ciconia ciconia

Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band

Datorită faptului speciile migratoare utilizeaza culoarul pricipal de migrare (Siret),

nefiind identificat nici un culoar principal sau secundar in vecinatatea proiectelor (parcurilor

eoliene propuse in zonă) estimăm că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ, cu

atât mai mult cu cat in cazul nostru particular spe ciile migratoare evita constant

habitatele antropice, zone locuite (agroecosistemel e).

Riscul de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene menţionate

mai sus este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø amplasarea turbinelor eoliene în şiruri, pe direcţia N-S fără a constitui bariere pe

directia E –V pe principala rută de migrare asociată râului Prut;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;



Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor


� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată


� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor



� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.


proiectat subteran;




5. Analiza alternativelor

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea

proiectului în corelare cu:

� alegerea amplasamentului;

� conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;

� capacitate turbine, număr propus şi locaţie;

� alternativa de neimplementare a proiectului

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Amplasamentul propus realizării proiectului „Construire parc eolian, reabilitare

drumuri de acces, racord electric şi racord SEN, construire statie de transformare„ compus

din 24 respectiv 9 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 235587 mp.



T.21, T.21/1, T.23, T.24/1, T.24/2, T.25, T.26, T.27, T.27/1, T.28, T.29, T.30, T.31, T.70.






223831 m2.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian analizat sunt montate respectând o

anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament

aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta

ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an

calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru

evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in

intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010

Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:

� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;

� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din

zonă;

� distanţa faţă de zonele locuite;




Conexiunea la sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va realiza

datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul

eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind

influenţată de diferiţi factori:

� diametrul conductorului electric;

� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;

� temperatura ambientală.

Energia produsă de cele 33 de centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic

naţional, într-o staţie de transformare 30/110 kV şi conexiuni LES/LEA catre linia de

transport 110 kV Smârdan-Gutinaş.

Caracteristicile cablului şi tehnologia de pozare va respecta prescripţiile ENEL:

- DC 4385 RO - Cabluri de medie tensiune tripolare cu elice vizibila pentru montare

subterană, izolate în polietilenă reticulară de grosime redusă, cu ecran în tub de

aluminiu sub înveliş de PVC sau PE.

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare

se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o

placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat

cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

Traseul cablului traversează în întregime terenul beneficiarului.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis.

Alegerea capacităţii parcului eolian – maxim 66 MW şi numărul de turbine – 34, a

fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi

capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea

economică a investiţiei.

Locaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt

necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat

şi a interferentelor de vânt.

Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecin ţe:

� până la 200 GWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile;



� pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 90 000 tone/an gaze cu efect de

seră;

� pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.

In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala

folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce

priveşte dezvoltarea durabilă a comunei Pechea şi cu cerinţele actuale de valorificare din

punct de vedere economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian.

Valorificarea potenţialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordată

cu maximă exigenţă profesională, cu discernământ critic, pentru ca efectele prezenţei unui

astfel de obiectiv să nu producă niciodată disfuncţionalităţi urbanistice, degradări

ireparabile ale condiţiilor de mediu, modificări ale ecosistemelor prezente în zonă.

6. Monitorizarea

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002

de evacuare a apelor uzate;

� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în

suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil

poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de

STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor

de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în



suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a

materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se

realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului

prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.

Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate

prin utilizarea produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile

turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi

control.

6.4. Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită

asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru

identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de

carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului

de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

Planul de monitorizare a impactului asupra biodiver sitatii

Monitorizarea biodiversit ăţii în faza de construc ţie

În această fază va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, păsărilor şi micromamiferelor.

Monitorizarea se va realiza până la terminarea lucrărilor.

Reptile

Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoacă asupra habitatelor de la

marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele

găsite captive în şanţuri, gropi vor fi eliberate.



Reptilele care vor fi găsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fişe de

teren special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observaţiei, specia,

gradul de alterare etc. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia mediului.

Păsările

Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra populaţţilor de păsări. Se

va urmări: cuiburi distruse, număr de ouă distruse, indivizi morţi. Observaţiile vor fi

înregistrate în fişe care vor conţine: data observaţiei, condiţiile meteo, spacia, gradul de

alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ouălor. Raportul va fi

trimis autorităţii pentru protecţia mediului.

Micomamifere – popând ăi

Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popândăilor. Popândăii care

vor fi găsiţi morţi ca urmare a traficului vor fi înregistraţi în fişe de teren special concepute

pentru acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorităţii pentru

protecţia mediului.

Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţii în faza de operare

În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin

metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin trei ani.

Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate

specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.

Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de

perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul

de mai jos:

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Flora

Păsări

cuib ăritoar

e

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări

care



iernează

Chiroptere

Amfibieni,

reptile

Mamifere

Nevertebra

te terestre

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte

de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot

influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor

obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să

fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele

unui stagiu, după cum urmează:

� păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

� păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul

perioadei de migraţie;

� păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor

în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile

de cuibărit;

� păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare

şi cele care iernează.



PLAN MONITORIZARE FAUN Ă

GRUPARE TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de păsări în sectorul lor de iernare;


Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;

2. Monitorizarea dinamicii migraţiei


2. Completarea datelor



speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;

actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:



Nr. Crt. Domeniul M ăsura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).

� reducerea efectelor schimbărilor climatice. � asigurarea condiţiilor necesare pentru

existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.

� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor

Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.

Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;

Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de

caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al acestora.

Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor si a speciilor caracteristice. Monitorizarea si limitarea impactului activităţilor

generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale

protejate

2. Conservarea speciilor de flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a populaţiilor speciilor de

fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile

periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea

naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere

şi cuibărit.



Nr. Crt. Domeniul M ăsura Eficienta

Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării impactului asupra speciilor periclitate.

Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar putea afecta biodiversitatea.

Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor şi a speciilor locale.



Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

Specii de Păsări Migra ţia speciilor

1. Alauda arvensis

OUG 57/2007/anexa3

În urma monitorizării au fost observate speciile de păsări menţionate

aflate în diferite stadii de activitate: în căutare de

hrană sau tranzitând perimetrul analizat. Lipsa unui habitat

prielnic pentru cuibărire, face ca amplasamentul

analizat să nu fie favorabil pentru

cuibarirea speciilor caracteristice ariei

naturale protejate aflată în vecinătatea

proiectului ROSCI 0151. Impactul negativ indirect poate fi prognozat prin efectul disturbator in faza de constructie, efect ce genereaza

migrarea speciilor de păsări către zonele din

jur. Nu vor fi influenţate culoarele de zbor, proiectul propus

neconstituind o barieră

Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus.

În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.

Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:

1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu

vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri: � Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului; � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului; � Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus; � Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat). � Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcurilor eoliene.

2. Buteo buteo Neconsemnata

3. Ciconia ciconia

OUG 57/2007/anexa3

4. Corvus corone cornix

OUG 57/2007/anexa5C

5. Corvus frugilegus

OUG 57/2007/anexa5C

6. Corvus monedula

OUG 57/2007/anexa5C

7. Hirundo rustica Neconsemnata

8. Pica pica OUG

57/2007/anexa5C




conservare


mediului


în migraţia speciilor de păsări.

Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate NU

prognozează un impact semnificativ cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea

zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007.

In perioada de funcţionare a parcurilor eoliene poate apărea un

posibil impact de coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le

turbinelor eoliene.

Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra păsărilor. Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei

de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.

Specii de fauna

Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării,

au fost observate câteva exemplare de mamifere (rozatoare mici)

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul.

Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi canale etc.

Apodemus agrarius neconsemnată

Lepus

europaeus

OUG 57/2007/anexa5

B

Vulpes vulpes

OUG 57/2007/anexa5

B

nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice




conservare


mediului


Spermophilus citellus

OUG 57/2007/anexa3

În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus, aceste specii fiind semnalate în partea de Vest a amplasamentului în afara ariei de implementare a celor 2 proiecte.

Specii de Amfibieni şi reptile

Lacerta viridis

Lacerta agilis

OUG 57/2007/anexa4

A

Pentru amfibieni si reptile impactul va fi nul datorita lipsei speciilor in zona proiectului. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului.

În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni.

De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau

Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie dezafectate.

Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adaposturi pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă.

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul angrenat în implementarea planului;

Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive;

Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);




conservare


mediului


apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate).

Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului

Pentru monitorizarea zonei de implementare a proiectelor beneficiarul a prevăzut o sumă de 1 % din valoarea proiectelor pentru

eventualele măsurile de reducere care ar putea exista în urma funcţionării parcurilor eoliene. Beneficiarul va împuternici o persoana

desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Impactul prognozat M ăsura de reducere a impactului Factori implica ţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a

faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.

� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat planului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;

Densitatea indivizilor vegetali

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Masuri permanente.

Responsabil Beneficiarul



cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Faza de exploatare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;

� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

� Evitarea iluminării turbinelor. Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de coliziune. monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra

liliecilor.

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor.



Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare

al zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de

păsări şi lilieci. � Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada

funcţionării parcurilor eoliene pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� Montarea în parcul eolian a unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

� Evitarea formarii zonelor umede care sa asigure zone de popas sau de căutare hrana a speciilor de păsări acvatice prezente în aria naturala protejata învecinata ROSPA 0071.

Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.

Responsabil Beneficiar



7. Situa ţii de risc

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un

accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi

antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post

construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează

amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.

Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:

Cauze interne

a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control

sau de automatizare.

Ele se datorează:

� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la

variaţiile de temperatură, etc;

� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

� nerespectării normelor tehnice de securitate;

� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

b. Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie

(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei scăzute de

control.

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de

înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

c. Defecte de exploatare

Ele se datorează:

� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

� căderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

� diverselor acte de sabotaj;

� calamităţilor naturale;

� dezastrelor majore.



Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca

acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către

firmă:

� sursele potenţiale de accident, date de identificare;

� cauzele care pot produce evenimentul;

� factorul de mediu vizat;

� poluanţii potenţiali;

� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

� măsurile concrete de:

� prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

� intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

� intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă

a lor;

� echipele de intervenţie, responsabilităţi;

� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;

� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul

construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -

cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale

contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia

măsurile de punere sub control a instalaţiilor;

� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie.

Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de

energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a

instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea

unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la

instalaţiile electrice.



Substan ţe periculoase

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul

tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze

de risc R relevante, şi anume:

Tabelul nr. 36 Identificarea substan ţelor periculoase

Denumirea

materiei

prime, a

substan ţei

sau a

preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/

existent ă în

stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor

sau a preparatelor chimice*)

Categorie-

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de

risc*)

Ulei hidraulic 1650 l P

Poate provoca

efecte adverse pe

termen lung asupra

mediului acvatic.

R53, S23,

S51

Ulei

transmisie 13200 l P

Antigel - P

R22 R36

S26 S36 S37

S39 S45 S53

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:

� căderile masive de zăpadă;

� inundaţiile;

� cutremurele.

Căderi masive de z ăpadă

Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul comunei Pechea,

într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv, se consideră că

prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna

funcţionare a turbinelor eoliene.



Inunda ţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-

se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

Seisme

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare

ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua

în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificult ăţilor

Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investiţia

analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. Rezumat f ără caracter tehnic

Proiectul de analizat se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă

şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a

stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice

a României.

Amplasamentul propus realizării celor 2 proiecte „ „Construire centrală electrică



respectiv 9 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 235587 mp .



T.21, T.21/1, T.23, T.24/1, T.24/2, T.25, T.26, T.27, T.27/1, T.28, T.29, T.30, T.31, T.70.


Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de

teren arabil si teren neproductiv, si apartine domeniului public de interes local si

proprietate privata a unor persoane fizice, conform CU emise de Consiliul Judetean Galati.

Proiectele „Construire centrală electrică eoliană Pechea (turbine eoliene, drumuri

interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare,

organizare de şantier” compus din 33 turbine eoliene de producere a energiei electrice



amenajat în extravilanulul localităţilor Pechea, propun realizarea urmatoarelor obiective:



� Constructii suport pentru realizarea celor 2 parcuri eoliene;










� Şanţuri pentru LES (0,8 m laţime) – 24091 mp;

� Traseu conexiune LEA/LES, către linia electrică aeriană (LEA) Smârdan-Gutinaş în

zona localităţii Negrea (proiecte aparte).

9.1. Descrierea activit ăţii

Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata

derulării şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul

propus.

Etapele propuse în realizarea proiectelor propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu planurile

de situatie intocmite de proiectant;

� realizarea organizarii de santier;

� realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente cat

si a drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundatiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizarea statiei de transformare 30/110 kV;



� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la statia de transformare 30/110 kV;

� realizarea conexiunii la LES/LEA la linia electrica de transport 110kV Smârdan-

Gutinaş;

Etapa a III - a – Funcţionare:

� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.

� management şi întreţinere.

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus

s-a realizat ţinându-se cont de:

� legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;

� normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea

impactului;

� grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului;

� evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

9.3 Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Surse de poluan ţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada

de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.



Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra

factorului de mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de

zgomot.

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în

satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate

mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului.

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după

standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor

efecte reduse asupra mediului ambiant.

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune

ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală

cu „în ălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduc e, faţă de zona de



locuin ţe, cu acordul comunit ăţii locale, pân ă la o valoare minim ă egală cu înălţimea

pilonului plus lungimea palei plus 3 m” .

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană

cu înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală

cu 119 m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea

mai apropiată zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate

observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre Centrala electrică eoliană Pechea şi

localităţile învecinate au următoarele valori: 3 km faţă de localitatea Pechea, 1,3 km faţă

de Costache negri, 6,4 km faţă de Rediu (mult mai mare decât minimul necesar).

La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului

eolian Pechea nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.

Interferen ţele electromagnetice

Nivelul de risc al câmpurilor electric şi magnetic ce compun câmpul

electromagnetic, de unde începând se produc efecte biologice care afectează corpul

uman, este determinat de următoarele valori:

Câmpul Nivel normal

Nivel periculos

Nivel foarte periculos

Nivel extrem de periculos

Electric (V/m) 0 – 6 6,1 – 8,9 9 – 13,9 > 14 (nT) Magnetic

(mGs) (A/m) 0 – 65 66 – 99 100 – 249 > 250

0 – 0,65 0,66 – 0,99 1 – 2,49 > 2,50 0 – 1,625 1,65 – 2,475 2,5 – 6,225 > 6,25

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de

palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel

reflectat.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse

au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi

la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile

electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.



Biodiversitate

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea

pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,

hrănire sau zone de odihnă).

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă, îl reprezintă potenţialul

ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Datele obţinute

au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;


9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor

de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti

şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de protec ţie a aerului

� sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare

în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;



� referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe

toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul

de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi

puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

� procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub

acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

� drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea

mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând

solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:



� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor


� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată


� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor



� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor

de migrare a păsărilor;

� parcul eolian este de mărime medie – 39 turbine;

� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsări şi chiroptere.



Bibliografie:

1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.

Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului

ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006

2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura

Economică, 2002

3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land

Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon

Wind Energy- February 2009

4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -

LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT

STUDY, martie 2008

8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain

Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action

Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004

11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER

WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind

Farm

13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower

Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed

Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008



14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.

Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea

Ormitologică din România;

15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;

16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în

România, Vol III, 2006;

17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru

Studiul şi Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;

18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;

19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura

Tehnicã Agricolã, Bucureşti;

20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);

21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva

Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);

22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei

Române, Bucureşti;

23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti;

24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower

Publishing Company, England;

25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental

Impact Assessment, UCL Press, London;

26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;

27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity

Conservation, Sustainable Use of its Components;

28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements

Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,

University of Manchester;

29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din

Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;



30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;

31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România,

publicaţie comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”

32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating

Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and

IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;

33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;

34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;

35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;

36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;

37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation

strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;

� http://www.eukarya.ro/

� http://www.efloras.org/

� http://www.hear.org/

� http://plants.sagebud.com/

� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/

� http://www.henriettesherbal.com/

� http://www.treknature.com/

� http://www.salvaeco.org

� http://ec.europa.eu/

� http://www.sor.ro/

� http://www.rspb.org.uk/

� http://www.birdlife.org/

� www.iucn.org



CUPRINS:

1. Informaţii generale ........................................................................................................................ 1

1.1 Informaţii despre titularul proiectului ........................................................................................ 1

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu .......................................................................................................... 1

1.3 Denumirea proiectului ................................................................................................................ 1

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ........................................................ 3

1.6 Informaţii privind producţia ...................................................................................................... 20

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .......................... 21

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .......................................................................................................................... 22

1.8.1 Zgomot şi vibraţii ................................................................................................................... 26

1.8.2. Interferenţele electromagnetice ......................................................................................... 32

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .............................................................................. 33

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ................................................................................................. 33

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ................................................................................................................................................ 38

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................... 40

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ... 40

2. Procese tehnologice ................................................................................................................... 41

2.1. Procese tehnologice de producţie ........................................................................................ 41

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere............................................................................................................. 44

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ......................................................................................................................................... 45

2.2. Activităţi de dezafectare ......................................................................................................... 45

3. Deşeuri ......................................................................................................................................... 47

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor .. 47

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora .................................................................................................................. 51

4.1. Apa ............................................................................................................................................. 52

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................ 52

4.1.2 Alimentarea cu apă ............................................................................................................... 52

4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................... 52

4.1.4 Prognozarea impactului ........................................................................................................ 52

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ....................................................................................... 53

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă ........................................................................................... 55

4.2. Aerul........................................................................................................................................... 56

4.2.1 Date generale......................................................................................................................... 56

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi..................................................................................................... 61

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ................................................................................................ 63


4.3 Solul şi subsolul ........................................................................................................................ 65

4.3.1 Date generale......................................................................................................................... 65



4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ............................................................................ 68

4.3.3 Prognozarea impactului ........................................................................................................ 69


1.3.4 Hărţi la capitolul Sol ........................................................................................................ 71

4.5. Biodiversitatea .......................................................................................................................... 72

4.6.1 Impactul prognozat .............................................................................................................. 137

4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului ..................................................................................... 138

4.7. Mediul social şi economic..................................................................................................... 139

4.7.1 Impactul prognozat .............................................................................................................. 141

4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului ..................................................................................... 141

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................. 141

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold .................................... 142

5. Analiza alternativelor ................................................................................................................ 156

6. Monitorizarea ............................................................................................................................. 158

6.1. Factorul de mediu apă .......................................................................................................... 158

6.2. Factorul de mediu aer ........................................................................................................... 158

6.3. Factor de mediu sol şi subsol .............................................................................................. 159

7. Situaţii de risc ............................................................................................................................ 172

8. Descrierea dificultăţilor ............................................................................................................. 175

9. Rezumat fără caracter tehnic .................................................................................................. 175

9.1. Descrierea activităţii .............................................................................................................. 176

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului .................................................................... 177

9.3 Impactul prognozat asupra mediului .................................................................................... 177

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul .................................................................... 180

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu .......................................... 180

Bibliografie: ................................................................................................................................. 183

Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...