Raport pentru anul 2012 Analiza evolutiei bolilor ...scr.ro/upload/public/Raport boli transmisibile...
115
1 Raport pentru anul 2012 Analiza evolutiei bolilor transmisibile aflate in supraveghere
Transcript of Raport pentru anul 2012 Analiza evolutiei bolilor ...scr.ro/upload/public/Raport boli transmisibile...
1
Raport pentru anul 2012
Analiza evolutiei bolilor transmisibile aflate in supraveghere
2
CUPRINS
Cap. I: Boli prevenibile prin vaccinare .................................................................................. 3 1. Difteria ................................................................................................................................... 3
2. Rujeola ................................................................................................................................... 3 3. Rubeola .................................................................................................................................. 6 5. Varicela ................................................................................................................................ 12 6.Tusea convulsiva ................................................................................................................... 13 7. Tetanos ................................................................................................................................. 23
8. Reactii adverse postvaccinale (RAPI) ................................................................................. 24
Cap II: Hepatite virale........................................................................................................... 36
1. Hepatita virala tip A ............................................................................................................. 36 2. Hepatita virala tip B si tip C ................................................................................................ 39 Cap. III: Meningite ................................................................................................................ 54 1. Meningita meningococica .................................................................................................... 54 2. Meningita si meningo-encefalita TB ................................................................................... 57
Cap. IV: Boli cu transmitere prin alimente si /sau factori de mediu ................................ 59
1. Botulism ............................................................................................................................... 59 2. Boala diareica acuta ............................................................................................................. 61 3. Trichineloza ......................................................................................................................... 64
4. Leptospiroza ......................................................................................................................... 67 6. Bruceloza ............................................................................................................................. 69
7. Infectii acute ale cailor respiratorii superioare, pneumonii, gripa si SARI in sezonul 2012-
2013.......................................................................................................................................... 69
7. Febra Q................................................................................................................................. 86 8. Legioneloza .......................................................................................................................... 87 10. Rabia .................................................................................................................................. 88
11. Antrax ................................................................................................................................ 88 Cap. V: Boli transmise prin vectori...................................................................................... 88
1. Malaria ................................................................................................................................. 88 2. Meningita West Nile ............................................................................................................ 90 3. Encefalita de capusa (TBE) ................................................................................................. 92 4. Febra butonoasa ................................................................................................................... 93
5. Boala Lyme .......................................................................................................................... 95
Cap. VI: Boli cu transmitere sexuala ................................................................................. 106
1. Sifilis .................................................................................................................................. 106 Sifilis latent ............................................................................................................................ 109 Sifilis congenital .................................................................................................................... 110 2. Infectiile gonococice .......................................................................................................... 110 3. Infectia cu Chlamydia ........................................................................................................ 112
3
Cap. I: Boli prevenibile prin vaccinare
1. Difteria
In Romania exista date despre difterie inca din anul 1905, (cu exceptia perioadei
Primului Razboi Mondial), ratele initiale de incidenta anuala a bolii fiind ridicate, cu valori
de pana la 117%000. Dupa introducerea, in anul 1960, a vaccinarii antidifterice s-a inregistrat
o scadere dramatica a incidentei bolii, iar din anul 1990 pana in prezent nu a mai fost
confirmat niciun caz de difterie in tara noastra (in 1989 s-au inregistrat ultimele 5 cazuri)
Difteria este o boala prevenibila prin vaccinare.
Acoperirea vaccinala evaluata pe baza metodologiei unitare care a avut in vedere toti
copiii inscrisi pe listele medicilor de familie indica o acoperire cu 4 doze de vaccin cu
componenta difterica de 92,1% la varsta de 18 luni si de 94% la varsta de 24 de luni –
ambele valori situandu-se sub tinta de 95%.
2. Rujeola
In anul 2012, in cadrul sistemului de supraveghere a rujeolei, la nivel national au fost
notificate 7450 cazuri confirmate [3918 cu laboratorul, 3390 prin legatura epidemiologica si
142 doar pe criterii clinice (parintii refuzand recoltarea serului)].
A fost raportat 1 deces prin rujeola.
Incidenta la nivel national in anul 2012 a fost de 34,8%000 locuitori, de aproximativ
1,6 ori mai mare decat in anul 2011 (22,3%000).
Incidenta anuala a difteriei, Romania, 1905 - 2005
0.001
0.01
0.1
1
10
100
1000
1905
1915
1925
1935
1945
1955
1960
1965
1975
1985
1995
2005
An
Nr.
ca
zuri
/10
00
00
0
1960 - Introducerea vaccinarii
I Razboi
Mondial
1989
Sursa datelor : CPCBT
4
Daca in prima parte a ultimei jumatati a secolului trecut (1960 – 1980) valorile
incidentei rujeolei in Romania se mentineau crescute (aproximativ 120%000), acestea au
inregistrat a scadere dramatica odata cu introducerea vaccinarii antirujeolice (1979) si au
continuat sa scada urmare a multiplelor interventii de sanatate publica, asa cum releva
graficul de mai jos.
In 2012 evolutia rujeolei a avut o tendinta descendenta; numarul cazurilor a atins un
maxim in luna ianuarie dupa care a scazut continuu pana in luna octombrie, iar spre sfarsitul
anului s-a inregistrat o usoara crestere:
Distributia pe judete a ratelor de incidenta a rujeolei in anul 2012 este ilustrata in
harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala :
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
Incidenta lunara a rujeolei, Romania, 01.01 - 31.12.2012N= 4750
Luna
Inci
den
ta l
a 1
00
00
0 locu
itori
5
Distributia geografica a incidentei rujeolei in Romania, 2012
In 2012, cea mai mare rata de incidenta a rujeolei s-a inregistrat in judetele Braila si
Salaj (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in judetele
Calarasi, Hunedoara si in municipiul Bucuresti rata incidentei a fost crescuta la 2 abateri
standard fata de rata tarii, iar in judetele Arad, Buzau, Caras Severin, Covasna, Gorj,
Harghita, Mehedinti, Olt si Vrancea rata incidentei a fost crescuta la 1 abatere standard fata
de rata tarii.
Cei mai afectati au fost copiii apartinand grupei de varsta sub 1 an (760,9%000)
urmata de grupa de varsta 1-4 ani (333,2%000) si grupa de varsta 5-9 ani (115.0%000), grupa
de varsta 10-14 ani (56,2%000) si grupa de varsta 15-19 ani (42,9%000):
0
100
200
300
400
500
600
700
800
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani
Nr.
cazu
ri l
a 1
00
.00
0 locu
itori
Grupe de varsta
Incidenta cazurilor de rujeola pe grupe de varsta, Romania, 2012
N= 7450
6
Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare, vaccinarea
antirujeolica (cu vaccin combinat rujeola – rubeola - oreion RRO) fiind inclusa in Programul
National de Imunizari.
Acoperirea vaccinala evaluata pe baza metodologiei unitare, care a avut in vedere toti
copiii inscrisi pe listele medicilor de familie, indica o acoperire vaccinala cu vaccin RRO de
95,1% abia la varsta 24 luni (tinta: peste 95%).
In grupurile de populatie la care acoperirea vaccinala se mentine sub nivelul optim, se
acumuleaza in timp un numar mare de susceptibili care reprezinta un real potential pentru
aparitia epidemiilor.
Actuala epidemie de rujeola a afectat in special copiii cu varsta sub 1 an (care nu sunt
eligibili la vaccinarea RRO conform calendarului), acest lucru sugerand o intensa circulatie a
virusului rujeolic.
3. Rubeola
In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 20812 de cazuri de rubeola si
nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 97,5%000 locuitori, de 4,7
ori mai mare decat in anul 2011 (20,6%000). De la ultima epidemie de rubeola din anul 2003
incidenta a inceput sa creasca la sfarsitul anului 2011, dupa cum se poate observa din graficul
de mai jos:
Distributia pe judete a ratelor de incidenta a rubeolei in anul 2012 este ilustrata in
harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala:
7
Distributia geografica a incidentei rubeolei in Romania, 2012
Media statistica a incidentei in anul 2012 a fost de 98.7%. In judetul Bistrita Nasaud
a fost inregistrata cea mai crescuta incidenta (la mai mult de 4 deviatii standard fata de media
statistica), fiind urmata de judetele Hunedoara, Bihor, Valcea si Calarasi unde incidenta
rubeolei a fost crescuta la peste 2 abateri standard fata de media statistica.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Supraveghere si Control a
Bolilor Transmisibile, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta si pe sexe indica faptul
ca cele mai afectate grupe de varsta sunt 15-19 ani (1328,6%000 masculin si 989,2%000
feminin), 10-14 ani (239,9%000 masculin si 238%000 feminin), 20-24 ani (210,4%000
masculin si 39,8%000 feminin), fiind urmate de grupa de varsta 25-29 ani (63,3%000
masculin si 47,9%000 feminin). La grupa de varsta sub 1 an incidenta a fost de 42,1%000 la
sexul masculin si de 46,2%000 la sexul feminin. Raportul cazurilor de rubeola inregistrate in
anul 2012 pe cele doua sexe este masculin: feminin= 1,4:1.
8
Distributia cazurilor de rubeola in functie de statusul imun a fost: 20317 ( 97,6%)
cazuri nevaccinate, 463 (2,2%) cazuri au fost vaccinate in antecedente, iar pentru 32 (0,2%)
cazuri informatiile privind statusul imun lipsesc.
Din totalul cazurilor de rubeola 115 (0,55%) s-au inregistrat la gravide, iar dintre
acestea cele mai multe gravide confirmate cu rubeola s-au inregistrat in municipiul Bucuresti
(17,4%), respectiv judetele – Constanta (6,9%), Dambovita (6,1%), Brasov (5,2%).
Din punct de vedere al grupei de varsta: cele mai multe cazuri la gravidele cu rubeola
au fost la 14-19 ani(39,1%), 25-29 ani (26,9%), 20-24 ani (19,1%).
9
In functie de momentul diagnosticului cele mai multe cazuri de rubeola la gravide au
fost diagnosticate in al treilea trimestru de sarcina (33%), iar pentru 16% nu avem date despre
varsta sarcinii la momentul diagnosticului.
In cadrul sistemului de supraveghere a sindromului rubeolic congenital (SRC), in
anului 2012 au fost raportate un numar de 84 cazuri suspecte IRC/SRC din 27 judete si
municipiul Bucuresti, clasificate astfel: 22 cazuri confirmate IRC cu SRC, 11 cazuri
confirmate IRC, 35 cazuri probabile IRC cu SRC si 16 cazuri infirmate.
In anul 2012 incidenta cazurilor confirmate IRC cu SRC a fost de 11.93%000 nou
nascuti vii si au fost inregistrate 11 decese si 1 nascut mort:
- 10 decese si 1 nascut mort in randul cazurilor confirmate IRC cu SRC
- 1 deces in randul cazurilor probabile IRC cu SRC.
10
4. Parotidita epidemica
In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 163 cazuri de parotidita
epidemica si nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 0,9%000
locuitori, de 1,4 ori mai mica decat in anul 2011 (1,3%000).
Distributia pe judete a ratelor de incidenta a parotiditei epidemice in anul 2012 este
ilustrata in harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta
nationala :
Distributia geografica a incidentei parotiditei epidemice in Romania, 2012
Cea mai mare rata de incidenta a parotiditei epidemice a fost inregistrata in judetele
Buzau si Vrancea (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national);
in judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Constanta, Ialomita, Hunedoara, Salaj, Sibiu si Suceava
rata incidentei a fost crescuta la 2 abateri standard fata de rata tarii, iar in judetele Arad,
Bihor, Brasov, Gorj, Mehedinti, Prahova si Vaslui incidentei a fost crescuta la 1 abatere
standard fata de rata tarii.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistica si Informatica in
Sanatate Publica, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele mai
afectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (4,5%000) si 5-9 ani (3,8%000), urmate de grupa de
varsta 10-14 ani (1,9%000) si sub 1 an (1,5%000)
11
:
Analiza comparativa pe anul 2011 si pe anul 2012 a ponderii cazurilor confirmate de
parotidita epidemica la copiii in varsta de 1 an, 2 ani, 3 ani si 4 ani releva ponderi usor
crescute la varstele de 2 ani si 3 ani in anul 2012; la varsta de 3 ani ponderea este aproximativ
egala in 2011 si 2012, iar la varsta de 4 ani ponderea cazurilor confirmate este mai mare in
2011:
Din totalul cazurilor confirmate de parotidita epidemica ponderea cea mai mare se
inregistreaza la varstele de 3 si 4 ani (66%) in 2011 si la varstele de 2, 3 si 4 ani (87,2%) in
2012, desi copiii apartinand acestor grupe de varsta ar trebui sa fie protejati in urma
vaccinarii cu RRO la varsta prevazuta in calendar (12 luni). Fenomenul poate fi explicat prin
faptul ca produsul biologic nu a fost disponibil in mod constant si in cantitati suficiente pe de
-o parte, precum si a scaderii increderii parintilor in beneficiile vaccinarii pe de alta parte.
0
1
2
3
4
5
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 aniNr.
ca
zuri
la
10
0.0
00
lo
cuit
ori
Grupe de varsta
Incidenta cazurilor de parotidita epidemica pe grupe de
varsta, Romania, 2012
N=163
16 12.8
1830.8
28
28.2
3828.2
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1 2
Ponderea cazurilor confirmate de parotidita epidemica la varstele de
1, 2, 3 si 4 ani - Romania, comparativ 2011 - 2012
1 an 2 ani 3 ani 4 ani
2011 2012N=202
N=163
12
5. Varicela
In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 40271 cazuri de varicela si
nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 187,9 %000 locuitori, de
1,3 ori mai mica decat in anul 2011.
Distributia ratelor de incidenta a varicelei in Romania, in ultimii 10 ani (2003 - 2012)
este prezentata in graficul de mai jos. Valorile incidentei se mentin ridicate, calendarul de
vaccinari din Romania neincluzand vaccinarea antivariceloasa.
Distributia geografica a ratelor de incidenta a varicelei in anul 2012 este ilustrata in
harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala :
Distributia geografica a incidentei varicelei in Romania, 2012
Cea mai mare rata de incidenta a varicelei a fost inregistrata in judetele Cluj, Covasna
si Harghita (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national), urmate
de judetele Bihor si Brasov (la 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in
0
50
100
150
200
250
300
350
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Nr
cazu
ri l
a 1
00
00
0 l
ocu
itori
An
Incidenta anuala a varicelei, Romania 2003-2012
13
judetele Alba, Arad, Constanta, Galati, Ialomita, Maramures, Neamt, Prahova, Salaj, Sibiu,
Suceava si Valcea rata de incidenta s-a situat la 1 abatere standard fata de rata tarii.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistica si Informatica in
Sanatate Publica, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele mai
afectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (1277,3%000), 5-9 ani (1151,7%000), urmate de grupa
de varsta 10-14 ani (658,0%000) si sub 1 an (454,3%000).
Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare.
In Romania vaccinarea antivariceloasa nu este inclusa in Programul National de
Imunizari.
Boala evolueaza in focare de colectivitati (prescolare, scolare sau familiale).
6.Tusea convulsiva
1.Caracteristici generale
In anul 2012 au fost notificate la Directiile de Sanatate Publica Judetene si a
Mun.Bucuresti si au intrat in sistemul de supraveghere 251 cazuri suspecte de tuse
convulsiva, cu 29% mai multe fata de anul precedent.
Clasificarea finala a acestora este reprezentata in graficul de mai jos :
0100200300400500600700800900
1000110012001300
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani 35+
Nr.
cazu
ri l
a 1
00
.00
0 locu
itori
Grupe de varsta
Incidenta cazurilor de varicela pe grupe de varsta,
Romania, 2012
N=40271
14
Numarul total de cazuri intrate in sistemul de supraveghere si clasificarea finala a
acestora, pe judete, se pot observa in tabelul urmator :
Judet
CLASIFICAREA CAZURILOR Nr.total
cazuri
intrate
in
sistem
Nr.total cazuri
raportabile la CNSISP
(confirmate+probabile) CONFIRMAT INFIRMAT POSIBIL PROBABIL
AB 2 9 1 0 12 2
AG 1 0 2 0 3 1
AR 2 0 6 0 8 2
BB 13 3 13 0 29 13
BC 2 7 2 0 11 2
BT 1 0 2 1 4 2
BV 2 2 18 0 22 2
BZ 3 1 1 0 5 3
CJ 0 1 0 0 1 0
CL 3 8 2 0 13 3
CS 6 0 2 4 12 10
CT 5 5 4 0 14 5
DB 2 1 2 0 5 2
DJ 0 2 0 0 2 0
GJ 0 0 5 0 5 0
GR 1 0 3 0 4 1
IF 3 2 4 0 9 3
IL 3 2 6 0 11 3
IS 5 3 0 0 8 5
MH 0 1 0 0 1 0
MM 1 0 0 0 1 1
MS 1 0 1 0 2 1
NT 3 6 1 0 10 3
OT 0 4 1 0 5 0
PH 0 0 9 0 9 0
SB 1 1 0 0 2 1
SM 1 0 0 0 1 1
15
SV 0 4 3 0 7 0
TL 0 1 0 0 1 0
TM 3 12 2 8 25 11
TR 1 1 0 0 2 1
VL 0 0 1 0 1 0
VN 5 1 0 0 6 5
TOTAL 70 77 91 13 251 83
Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica
Au introdus cazuri posibile in sistemul de supraveghere un numar de 33 judete.
9 judete nu au introdus niciun caz: BH, BN, BR, CV, GL, HR, HD, SJ, VS.
Cazurile confirmate si cele probabile fac obiectul raportarii in sistemul statistic
(catre CNSISP). Numarul acestora a fost de 83, cu 3 mai mic comparativ cu anul 2011.
Proportia cazurilor clasificate final ca posibile (36%) a crescut comparativ cu anul
precedent (21%). Un numar mai mare de cazuri posibile au fost inregistrate in Judetele
Brasov (18), Mun.Bucuresti (13), Prahova (9), Arad (6), Ialomita (6). Acest fapt este explicat
de dificultatea recoltarii celei de a doua probe de ser.
2. Caracteristici de timp, loc si persoana:
Cele 83 cazuri de tuse convulsiva din anul 2012 corespund unei incidente de 0,4 %000,
ca si in anul precedent.
Evolutia multianuala a incidentei tusei convulsive in perioada 1999-2012, in Romania,
este prezentata in graficul urmator.
Sursa: “Anuar de statistica sanitara 2009”- CNOASIIDS pentru perioada
1999-2009 si CRSP pentru anii 2010-2012
Se observa trei varfuri de incidenta, cel mai recent fiind inregistrat in anul 2008, la o
valoare apropiata de cea din anul 2000, sub rezerva faptului ca pana in anul 2008 confirmarea
cazurilor s-a facut in special pe criterii clinice, la care s-a adaugat uneori si formula
leucocitara. Ulterior, confirmarea s-a facut pe baza rezultatului pozitiv la ex. serologic si/sau
cultura.
16
Incidenta in anul 2011 a fost cu 0, 27 %000 mai mare fata de anul precedent. In anul
2012 ea a ramas stationara.
Valorile inregistrate sunt foarte mici si nu reflecta realitatea.
La acest fapt contribuie urmatorii factori:
- subraportarea;
- lipsa de interes fata de aceasta boala infectioasa care, desi prevenibila prin vaccinare
si la fel de contagioasa ca rujeola, nu este considerata o prioritate de sanatate publica;
- focusarea atentiei medicilor curanti asupra copiilor, neglijandu-se faptul ca boala este
prezenta si la varste mai mari, adolescentii si adultii reprezentand, totodata, sursa
pentru sugari;
- proportia mare de cazuri posibile, investigate incomplet cu laboratorul.
In ceea ce priveste luna de debut, cele mai multe cazuri au avut debutul in lunile august,
mai si septembrie, asa cum se observa in graficul de mai jos. Cele mai putine cazuri s-au
inregistrat in lunile reci ale anului.
Sursa : Centrele Regionale de Sanatate Publica
17
Referitor la distributia cazurilor de tuse convulsiva dupa mediu, 42 cazuri (51%) au
provenit din mediul rural si 41 (49%) din urban.
Incidenta inregistrata in mediul rural (0,43%000) a depasit-o de 1,3 ori pe cea din
mediul urban (0,34%000). Fata de anul precedent, valorile incidentelor pe medii sunt
aproximativ aceleasi.
In ceea ce priveste distributia cazurilor pe grupe de varsta, se observa in graficul
de mai jos ca cel mai mare numar de cazuri s-a inregistrat, si in anul 2012, la copii, cu valori
maxime la grupele de varsta sub 1 an si 5-9 ani.
18
Inlocuind grupele de varsta de mai sus cu grupe de varsta cincinale pana la varsta de
19 ani inclusiv, precum si numarul de cazuri, cu incidenta, se observa, in Graficul nr.6, ca
cele mai mari valori ale incidentei specifice pe grupe de varsta s-au inregistrat, in anul
2012, la grupa de varsta 0-4 ani, urmata de grupele de varsta 5-9 ani 10-14 ani si 15-19 ani.
La grupa de varsta 15-19 ani s-a inregistrat o crestere a incidentei de 1,4 ori,
comparativ cu anul anterior.
Amintim si de aceasta data faptul ca in SUA si in unele tari europene se remarca, in ultimele
doua decenii, o modesta, dar constanta crestere a incidentei tusei convulsive.
In SUA, la adolescenti si adulti s-a inregistrat cea mai mare rata de crestere a incidentei, de
aproape 10 ori.
Diagnosticul de tuse convulsiva ar trebui luat in considerare la un adolescent sau adult care
prezinta tuse prelungita (min 7 zile, in opinia unor specialisti), la care nu a fost stabilita o alta
cauza.
Intr-un studiu efectuat in Germania, pneumonia, fractura de coasta, hernia inghinala si
scaderea severa in greutate au fost mentionate ca si complicatii ale tusei convulsive la adulti.
La adulti au fost, de asemenea, raportate encefalopatia si decesul cauzate de tuse
convulsiva.
Recent s-a dovedit ca infectia cu Bordetella pertussis poate fi trigger-ul pentru acutizarea
BPOC la adulti.
Aceste comentarii se doresc a fi o atentionare asupra faptului ca tusea convulsiva nu este
doar o boala a copilului, ci si a adolescentului si a adultului si trebuie cautata si la acestia.
In plus, adolescentii si adultii reprezinta principala sursa pentru sugarii cu varste mici,
vulnerabili urmare a faptului ca sunt nevaccinati sau au primit doar un numar redus (1-2) de
doze de vaccin cu componenta pertussis.
3. Tablou clinic , evolutie si tratament :
- 80 din cele 83 cazuri (96%) au prezentat tuse paroxistica;
- 62 cazuri (75%) au prezentat tuse cu durata de min 2 saptamani;
- 50 cazuri (60%) au prezentat varsatura post-tuse;
- 40 cazuri (48%) au prezentat inspir zgomotos;
19
- 6 cazuri din cele 18 cu varsta sub 1 an (33%) au prezentat apnee (simptom mentionat in
definitia de caz a tusei convulsive doar pentru aceasta grupa de varsta).
Chiar daca nu face parte din definitia de caz pentru grupe de varsta mai mari,
mentionam, totusi, ca apneea a fost mentionata pentru inca un caz, la grupa de varsta 5-9 ani.
Complicatii :
- 30 cazuri (36%) s-au complicat cu pneumonie;
- niciun caz nu s-a complicat cu encefalopatie acuta;
- 1 caz (1%) s-a complicat cu convulsii.
Distributia cazurilor de tuse convulsiva dupa locul izolarii:
- 69 cazuri (83%) au fost izolate in spitale/sectii de boli infectioase, 5 in spitale/sectii de
pediatrie (6%), iar 9 (11%) la domiciliu.
In ceea ce priveste numarul de zile de spitalizare, din analiza indicatorilor de
tendinta centrala prezentati in tabelul nr. 2, se constata ca pentru cazurile necomplicate cu
pneumonie, media, mediana si maxima au avut o valoare mai mare fata de cazurile
complicate cu pneumonie.
Numarul de zile de spitalizare la cazurile necomplicate si la cele complicate cu pneumonie,
Romania, anul 2012
Nu a fost inregistrat niciun deces.
Distributia cazurilor confirmate dupa tratamentul cu antibiotice:
- pentru 75 din cele 83 cazuri (90%) a fost mentionat tratament cu antibiotice;
- au fost administrate:
Ampicilina - 31 cazuri
Eritromicina - 5 cazuri
Alte antibiotice - 53 cazuri (a se vedea tabelul de mai jos)
Cazuri confirmate
necomplicate cu pneumonie
- nr. zile spitalizare
Cazuri confirmate complicate
cu pneumonie
- nr. zile spitalizare
Media 8 7
Mediana 9 7
Minima 0 3
Maxima 15 11
20
Alte antibiotice administrate cazurilor de tuse convulsiva, Romania, anul 2012 (N=53)
Antibioticul Numar cazuri
Augmentin 9
Cefuroxime 8
Claritomicina 7
Gentamicina 5
Azitromicina 5
Ceftibutenum 2
Amoxicilina 2
Claritromicina, Ceftriaxona 2
Imipenem, Azitromicin 1
Claritromicina, Cefuroxim 1
Cefuroxime, Ceftriaxona 1
Cefuroxime, Azitromicina 1
Ceftriaxona, Cefuroxime 1
Cefiximum+Lefofloxacina 1
Cefiximum, Augmentin 1
Cefiximum 1
Cefalotin sodium, Ceftriaxona 1
Cefalexinum 1
Cefalexinum, Cefuroxime 1
Augmentin, Gentamicina 1
Augmentin, Azitromicina 1
Total 53
4. Investigatii de laborator:
- pentru un singur caz intrat in sistemul de supraveghere a fost mentionata cultura ca
investigatie de laborator, rezultatul fiind pozitiv pentru Bordetella pertussis: copil in
varsta de 11 ani, cu 5 doze de vaccin in antecedente, ultima primita in urma cu 8 ani,
imunodeprimat;
- la 236 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (94%) s-a recoltat prima proba de
ser pentru examen serologic, cu 1,7% mai mult fata de anul precedent;
- la 80 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (32%) s-a recoltat a doua proba de
ser;
- la 72 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (29%) s-au recoltat doua probe de
ser;
- pentru cele 70 cazuri confirmate, rezultatul final al investigatiilor serologice
realizate in INDMI Cantacuzino, Laborator Infectii Respiratorii Bacteriene, se
prezinta astfel:
61 pozitive pentru B.pertussis
9 pozitive pentru B.pertussis si B.parapertussis
21
In Mun.Bucuresti si Jud.Caras-Severin au fost detectate cazuri cu dubla infectie (Bordetella
pertussis si parapertussis) atat in anul 2011, cat si in anul 2012.
- Testul de detectie a acidului nucleic prin RT-PCR a fost realizat in INCDMI
Cantacuzino pentru 5 cazuri din cele intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012.
Dintre acestea, 4 au fost pozitive (BB, CL, CT, IF) si unul negativ (IF).
5. Informatii epidemiologice:
- 67 din cele 83 cazuri (81%) erau copii inscrisi la medicul de familie;
- 23 din cele 83 cazuri (28%) fusesera vaccinate corespunzator varstei; dintre acestea:
1 cu 6 doze
20 cu 5 doze
2 cu 4 doze
- un copil era nevaccinat, fiind neeligibil.
22
- distributia pe grupe de varsta a celor 20 cazuri cu 5 doze de vaccin in antecedente a
fost urmatoarea:
3 la 5-9 ani
8 la 10-14 ani
8 la 15-19 ani
1 la 20-24 ani
- perioada indelungata care a trecut intre data administrarii ultimei doze de vaccin DTP
si data debutului la majoritatea acestor cazuri (media = 11 ani, mediana = 12 ani,
max = 22 ani), desi persoanele fusesera vaccinate cu 5 doze, a avut drept consecinta
scaderea imunitatii post-vaccinale, facand posibila imbolnavirea;
- la unul din cazuri, insa, intervalul intre data administrarii dozei a V-a si data debutului
a fost de numai 6 luni.
Motivele nevaccinarii corespunzatoare varstei la cele 59 de cazuri de tuse convulsiva (Tab 4)
Motivul nevaccinarii Numar cazuri
Refuz 25
Neprezentare 15
Neinscris la medic de familie 8
Contraindicatie medicala 8
Antecedente vaccinale necunoscute 1
Copil fara certificat de nastere 1
Copil provenind din familie nomada 1
Cazul nevaccinat corespunzator varstei la care se mentioneaza „antecedente vaccinale
necunoscute” poate fi considerat omis de la vaccinare.
In ceea ce priveste promptitudinea declansarii investigatiei epidemiologice la
cazurile intrate in sistem (diferenta in zile intre data notificarii la DSPJ si data declansarii
23
investigatiei epidemiologice), media si mediana au fost de zero zile (investigatia a fost
declansata chiar in ziua notificarii), cu o minima de zero si maxima de 4 zile.
Referitor la caracterul de caz sporadic, respectiv provenienta din focar, 74 cazuri au
fost sporadice, iar 9 au provenit din focar:
- 4 cazuri in jud.Iasi (cate 2 cazuri in 2 localitati diferite, din mediul rural);
- 5 cazuri in Jud.Caras-Severin (cate 2, respectiv 3 cazuri, in doua localitati diferite, din
mediul rural).
Locul probabil al transmiterii agentului infectios :
- necunoscut - 81 cazuri
- scoala/gradinita - 1 caz
- cabinet medical - 1 caz
Nr.contacti: din care copii sub 18 ani :
- media = 6 - media = 3
- mediana = 4 - mediana = 2
- min = 0 - min = 0
- max = 31 - max = 29
Concluzii:
supravegherea epidemiologica a tusei convulsive lasa inca de dorit, dovada ca
incidenta bolii ramane si in anul 2012 la valori foarte scazute comparativ cu alte tari
europene. Se neglijeaza faptul ca boala are aceeasi contagiozitate ca si rujeola, ca sunt
posibile complicatii severe si chiar decese, motiv pentru care depistarea precoce este
deosebit de importanta.
Proportia mare a cazurilor vaccinate cu 3-5(6) doze (28%) si cresterea incidentei la
grupa de varsta 15-19 ani ridica problema scaderii imunitatii si a oportunitatii
introducerii unui rapel la varsta scolara. O recomandare, in acest sens, ar fi
introducerea rapelului III la varsta de 14 ani (clasa a VIII-a), prin inlocuirea
vaccinului dT cu dTPa.
7. Tetanos
In anul 2012 au fost inregistrate in Romania 7 cazuri de tetanos, incidenta la fost nivel
national fiind de 0.03 %000, valoare de 3 ori mai mica comparativ cu cea din anul precedent
(0.09%000), cand aceasta rata a incidentei situa Romania pe a patra pozitie in randul
incidentelor inregistrate in UE).
In anul 2012 rata incidentei anuale pentru tetanos s-a situat sub valoarea medie de
0,06 %000 inregistrata in ultimii 10 ani si a urmat un trend descendent, asa cum se observa in
graficul de mai jos:
24
Toate cazurile au fost inregistrate la persoane adulte, care nu aveau protectie
antitetanica: 1 caz la grupa 25-34 ani, 2 cazuri la grupa de varsta 35-64 ani si 4 cazuri la
grupa de varsta > 65 ani. Din cele 7 cazuri un numar de 6 s-au inregistrat la persoane de sex
masculin si 1 caz la o persoana sex feminin.
S-a inregistrat un numar de 5 decese (1 deces la grupa de varsta 25-34 ani ,1 deces la
grupa de varsta 35-64 ani si 3 decese la persoane cu varsta peste 65 ani).
Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de tetanos a evidentiat faptul ca
toate cazurile au fost din mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu expunerea mai inalta la
factorii de risc si cu un standard igienico – sanitar mai scazut.
In functie de forma clinica de boala: 85.7% au fost forme grave si 14.3% forme medii.
8. Reactii adverse postvaccinale (RAPI)
I. Aspecte de ordin general
Activitatea de supraveghere a Reactiilor Adverse Post-Vaccinale Indezirabile (RAPI)
este parte a Programului National de Imunizari (PNI).
In anul 2012, in cadrul sistemului de supraveghere a reactiilor adverse post-vaccinale
indezirabile (RAPI) au fost primite 251 de rapoarte, de 5,5 ori mai multe fata de anul
precedent (46).
Dintre acestea, 210 (84%) au fost confirmate ca fiind cazuri de RAPI, pe baza
informatiilor mentionate in definitiile de caz din metodologia de supraveghere si pe baza unor
documente suplimentare, cu detalii impuse de situatii particulare, trimise catre personalul
medical in cursul anului (ex. Scrisoare metodologica si Protocolul de management al cazului
de RAPI la BCG).
25
1. Evolutia numarului de rapoarte pentru RAPI trimise la CNSCBT in cadrul sistemului
national de supraveghere, precum si a numarului de cazuri confirmate ca RAPI in perioada
2006-2012, este prezentata in graficul de mai jos.
Sursa: Directiile de Sanatate Publica Judetene
2. Distributia pe judete a numarului de rapoarte pentru RAPI intrate in sistemul de
supraveghere in perioada 2008-2012, reprezentata in graficul urmator, releva faptul ca 38 de
judete (90%) au trimis, in anul 2012, rapoarte pentru RAPI, fata de numai 24 de judete (57%)
in anul precedent.
Numai 3 judete au trimis anual rapoarte pentru RAPI: BZ,GJ,TM, desi numarul acestor
rapoarte este mic.
Se remarca, de asemenea, Mun.Bucuresti si Judetele NT, IS si CL care au introdus in
sistem, in anul 2012, cel mai mare numar de rapoarte pentru RAPI, fapt pe care il consideram
benefic pentru supraveghere.
In anul 2012, un numar de 9 judete au trimis un numar mai mare de rapoarte fata de media de
7, inregistrata la nivelul celor 38 de judete raportoare: B, BV, CL, HR, IL, IS, NT, PH, VN:
26
3. In ceea ce priveste distributia pe medii a cazurilor confirmate, 115 pacienti (55%) aveau
domiciliul in mediul urban, iar 95 (45%) in mediul rural.
4. Distributia cazurilor de RAPI confirmate pentru anul 2012, in functie de tipul de antigen
vaccinal, rangul dozei si tipul de produs este prezentata in tabelul de mai jos:
Tip antigen vaccinal Nr.cazuri Rangul dozei Tip produs
BCG 162 I
BCG-VACCINE SSI
(161)
BCG BULGARIA
(1)
DTPa 15 V INFANRIX-DTPa
ROR 8 I (7), II (1) PRIORIX
DTPa-VPI-Hib + ROR 8 IV/I
PENTAXIM +
PRIORIX
DTPa-VPI-HB-Hib 7
I (2), II (1), III (3), IV
(1) INFANRIX HEXA
DTPa-VPI-Hib 4 IV PENTAXIM
VTA 3
VTA INCDMI
CANTACUZINO
VPI 2 V IMOVAX POLIO
dT 1 I IMOVAX dT
5. Distributia pe grupe de varsta (calculata in functie de data debutului) a cazurilor de RAPI
confirmate in anul 2012 este reprezentata in graficul de mai jos.
Cel mai mare numar de cazuri s-a inregistrat la copii din grupa de varsta sub 1 an (77%), in
contextul unui numar crescut de RAPI la BCG.
27
6. Distributia cazurilor de RAPI dupa cauza
Cauza RAPI Nr.cazuri
Probabil indusa de vaccin 200
Asociata programului 9
Coincidenta 1
7. Din cele 210 cazuri de RAPI confirmate in anul 2012, 204 au reprezentat aparitii
singulare (97%), iar 6 cazuri (3%) au facut parte din 2 clustere:.
Primul cluster, raportat de DSP Calarasi, a aparut dupa vaccinarea cu ROR si a
totalizat 4 cazuri. Vaccinarea s-a efectuat la elevi de liceu, intr-un focar de rubeola de
colectivitate. Tabloul clinic a constat in coriza, rash, mialgii. Cei 4 elevi nu au
necesitat spitalizare.
Al doilea cluster, raportat de DSP Arad, a aparut dupa vaccinarea cu BCG SSI, lot
X, asa cum a fost denumit acest lot si in informarea pe tema RAPI la BCG din data
de 03/12/2012, postata pe site-ul INSP-CNSCBT.
http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=
60&Itemid=14
Cei 2 copii, in varsta de 3, respectiv 4 luni la data debutului, au avut greutate la
nastere de 2330g, respectiv 2220g. Au fost vaccinati la varsta de 6 zile, intr-o clinica
privata din Timisoara.Tabloul clinic a constat in abces la locul inocularii. S-a aplicat
tratament local.Nu au necesitat spitalizare.
8. Din punct de vedere al tipului de RAPI, s-a inregistrat urmatoarea paleta de tablouri
clinice:
Tip RAPI Numar cazuri
Reactie locala* 181
Reactie generala 21
Reactie locala+reactie generala 6
Reactie alergica 1
Reactie alergica+reactie generala 1
* aceasta categorie include si limfadenopatiile consecutive vaccinarii BCG
9. Un singur caz de RAPI s-a soldat cu deces: copil in varsta de 2,5 luni (la data debutului),
cu greutate normala la nastere, vaccinat BCG la varsta de 4 zile. A fost depistat cu adenita
axilara abcedata, pentru care s-a practicat excizie si s-a instituit tratament tuberculostatic. A
decedat la varsta de 3 luni, cauza decesului fiind, in opinia legistului, o pneumonie
interstitiala fulminanta, fara relatie cauzala cu vaccinarea BCG.
10. In anul 2012, indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul dintre data vaccinarii si
data debutului au inregistrat urmatoarele valori:
- media = 1605 ore (67 zile)
- mediana = 1440 ore (60 zile)
28
- modul = 24 ore (1 zi)
- minima = 0 ore (0 zile)
- maxima = 5856 ore (244 zile)
Valorile crescute ale mediei, medianei si maximei sunt consecinta numarului crescut de RAPI
la BCG inregistrate.
II. Reactii Adverse Post-Vaccinale Indezirabile la vaccin BCG
In cadrul sistemului national de supraveghere a RAPI au fost confirmate la nivelul Centrului
National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), in perioada
2006-2010, 3 cazuri de RAPI la vaccin BCG, din care 1 in anul 2007 si 2 in anul 2010.
In anul 2011 au fost raportate 8 cazuri de RAPI la BCG, din care unul a fost infirmat
(ganglion axillar unic, cu diametru de doar 0,5 cm, fata de minimum 1,5 cm mentionat in
definitia de caz din Metodologia de supraveghere a RAPI).
Din cele 7 RAPI confirmate, 2 au aparut la vaccinul utilizat anterior si 5 la vaccinul
achizitionat de Ministerul Sanatatii in vara anului 2011. In continuarea acestei analize vom
numi acest lot “lotul X”.
In anul 2012 au fost trimise la CNSCBT 197 rapoarte pentru RAPI (NU cazuri !), astfel:
183 (93%) la vaccin BCG SSI lot X;
11 la vaccin BCG SSI lot Y;
1 la vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, distribuit de Intervax Canada,
lot V
1 la vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, distribuit de Intervax Canada,
lot W
1 la un vaccin BCG pentru care producatorul, denumirea comerciala si numarul
lotului sunt necunoscute:
Mama a declarat ca vaccinarea copilului cu vaccin BCG s-ar fi facut la varsta
de 6 luni, in Franta, dar nu a prezentat documente medicale doveditoare in
acest sens. Copilul ar fi avut greutate normala la nastere.
Varsta la data debutului RAPI a fost de 1 an. Copilul a prezentat adenopatie
axilara stanga cu diametrul de 2,3 cm. Din cauza lipsei documentelor
mentionate mai sus, cazul a fost clasificat posibil.
Din cele 183 rapoarte pentru vaccin BCG SSI din lotul X, 152 au fost confirmate si
reprezinta cazuri de RAPI. Alte 16 au fost infirmate, 14 au ramas posibile, in raport cu
definitia de caz utilizata si nu sunt considerate cazuri, iar unul a fost duplicatul unui caz deja
raportat.
Din cele 11 rapoarte pentru vaccin BCG SSI din lotul Y, primite in anul 2012, 9 au fost
confirmate si reprezinta cazuri de RAPI. Un caz a fost infirmat, iar un altul a ramas posibil,
in raport cu definitia de caz utilizata si nu sunt considerate cazuri.
Din cele 2 rapoarte pentru vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, loturile V si W, un caz a
fost clasificat final ca posibil, iar celalalt a fost confirmat.
In concluzie, numarul total de cazuri de RAPI la BCG inregistrate in anul 2012 a fost de 162,
asa cum am mentionat anterior.
29
1. Analiza cazurilor de RAPI la vaccin BCG SSI din lotul X
Din cauza ca din cele 162 cazuri de RAPI la vaccin BCG inregistrate in anul 2012, cele 152
pentru vaccin BCG SSI din lotul X au reprezentat 94%, dedicam un subcapitol separat
analizei acestora.
Vaccinul BCG SSI din lotul X a fost receptionat in data de 08/06/2011.
Acesta continea 5,3 x 106 cfu/0,75 mg/ml.
Doza recomandata pentru copii in varsta de sub 12 luni a fost de 0,05 ml de vaccin
reconstituit, iar calea de administrare, strict intradermica.
Data expirarii: 30/06/2012.
Primele vaccinari cu vaccin BCG din acest lot au avut loc in luna iunie 2012, in doar 7 judete.
Numarul total de vaccinari efectuate pana la data de 30 iunie 2012 a fost de 135430.
Aceasta cifra va fi utilizata, in cadrul acestei analize, ca numitor pentru calcularea ratei de
aparitie a RAPI pentru acest lot de vaccin.
In total, la sfarsitul anului 2011 si in anul 2012 au fost inregistrate la CNSCBT 157 cazuri
de RAPI la vaccin BCG din lotul X, din care 5 in 2011 si 152 in 2012.
Din cele 157 cazuri, pentru 7 au fost identificate erori de tehnica de administrare (“erori
programatice”), respectiv doza mai mare de vaccin administrat si/sau cale de administrare
mai profunda, fata de recomandarile producatorului, in 6 cazuri.
Pentru cel de al saptelea caz a fost mentionata vaccinarea dupa data expirarii. Aceasta este,
fara indoiala, o „eroare programatica”, dar faptul ca vaccinul a fost administrat la numai 2
zile dupa data expirarii nu ar fi putut favoriza aparitia RAPI, ci, mai degrada, ar fi scazut
capacitatea imunogena a vaccinului.
Restul de 150 cazuri de RAPI sunt considerate ca fiind induse de vaccin (au fost excluse
erori de tehnica de administrare), din care 5 au fost inregistrate in anul 2011 si 145 in 2012.
In cartograma de mai jos se poate observa distributia geografica a cazurilor de RAPI la
vaccin BCG din lotul X.
30
Rata RAPI induse de vaccin/1000 copii vaccinati cu BCG din lotul X a fost de 1,1, in
limitele estimate de OMS si de producator:
- OMS mentioneaza o rata estimata de RAPI severe la BCG (in general, indiferent
de tipul de vaccin si producator) de 1/50000 - 1/1000 doze.
- Producatorul mentioneaza ca neobisnuita aparitia limfadenopatiei sau ulceratiei
cu o frecventa >1/1000 - <10/1000 doze de vaccin administrat si rara aparitia
limfadenitei supurate, a abcesului, osteitei, osteomielitei (<1/1000).
Rata RAPI induse de vaccin /1000 copii vaccinati, dupa judetul unde copiii au fost
vaccinati, mentionata in tabelul de mai jos, indica o abatere cu peste 2 STDEV fata de media
statistica inregistrata la nivelul tarii, pentru Judetele Ialomita, Neamt si Giurgiu si de 1
STDEV pentru Judetul Satu Mare.
Referitor la Judetul Ialomita, cu cea mai mare rata de RAPI, de moment ce nu au fost
semnalate erori de tehnica de administrare pentru maternitatile din acest judet, este posibil ca
atentia acordata acestor reactii sa fi fost mai mare decat in alte judete, in urma depistarii a 4
din primele 5 cazuri, la copii vaccinati in acest judet.
Pe de alta parte, faptul ca cele 7 cazuri de RAPI asociate programului au fost raportate doar
de DSP-urile din 5 judete (3 SB, 1 AB, 1 BB, 1 BH si 1 HR), nu exclude posibilitatea unor
erori programatice si in cazul unor RAPI catalogate ca “induse de vaccin”.
31
Judetul unde s-a efectuat vaccinarea
Rata/judet/
1000 copii vaccinati
IALOMITA 7.30
NEAMT 4.45
GIURGIU 4.03
SATU MARE 2.69
MARAMURES 2.38
IASI 2.13
HARGHITA 2.13
VRANCEA 1.93
GALATI 1.75
DIMBOVITA 1.74
CALARASI 1.62
TIMIS 1.60
BRASOV 1.58
ILFOV 1.42
BOTOSANI 1.33
CONSTANTA 1.29
VASLUI 1.17
PRAHOVA 1.11
BUCURESTI 1.07
VILCEA 1.01
SALAJ 0.87
HUNEDOARA 0.83
MURES 0.80
MEHEDINTI 0.75
SUCEAVA 0.51
ALBA 0.46
BUZAU 0.43
ARAD 0.31
SIBIU 0.25
BACAU 0.25
DOLJ 0.21
CLUJ 0.17
ARGES 0.00
BIHOR 0.00
BISTRITA 0.00
BRAILA 0.00
CARAS 0.00
COVASNA 0.00
GORJ 0.00
OLT 0.00
TELEORMAN 0.00
TULCEA 0.00
32
MEDIA+1STDEV
MEDIA+2STDEV
Distributia cazurilor de RAPI induse de vaccin dupa criteriul timp (luna vaccinarii, luna
debutului si luna raportarii la CNSCBT) se observa in graficul de mai jos.
Cele mai multe cazuri au fost raportate in lunile iunie, iulie si august, consecutiv informarilor
trimise de CNSCBT catre DSPJ-uri (Anexa). Valoarea maxima inregistrata in luna decembrie
2012 este, mai degraba, urmarea sensibilizarii personalului medical de prezenta in tara a
misiunii OMS-ECDC.
Media intervalului de timp dintre vaccinare si debutul simptomatologiei la cazurile de RAPI
induse de vaccin BCG SSI lot X a fost de 3 luni, iar mediana de 2,6 luni.
Raportul numarului de cazuri pe sexe a fost de 1,6/1 in valoarea celui masculin.
Media diametrului ganglionilor a fost de 2,1 cm, iar mediana de 2 cm, cu o minima de 1
cm (adenopatii multiple/fluctuente), iar maxima de 5 cm.
Din analiza diametrului ganglionilor au fost exceptate cazurile la care acesta a fost precizat in
urma examenului echografic si care nu poate fi comparat cu cel stabilit prin examen clinic.
Distributia cazurilor de RAPI dupa severitate:
78 (52%) = reactii locale usoare (limfadenopatii axilare unice, cu diametrul de min
1,5 cm);
70 (47%) = reactii locale moderate (limfadenopatii cu alte localizari decat cea
axilara, limfadenopatii multiple, adenoflegmoane, limfadenopatii abcedate, supurate,
fistulizate, chiar daca dimensiunile ganglionilor au fost sub 1,5 cm); abces, necroza la
locul inocularii;
1 (0,7%) = reactie locala usoara + reactie generala (febra)
33
1 (0,7%) = reactie locala moderata + reactie generala (limfadenita axilara stg.
granulomatoasa necrozanta (Fenomen Koch) + febra 400C)
In ceea ce priveste mentiunile de mai sus privind severitatea, precizam faptul ca in acest
moment nu exista o standardizare a acesteia, aprecierea noastra fiind facuta in urma
discutiilor cu membrii delegatiei OMS-ECDC si a catorva sugestii care ne-au fost oferite, fara
a exista, insa, recomandari clare in acest sens.
Mentionam ca reactii severe, precum osteomielita sau infectia diseminata cu tulpina
vaccinala – lot X, nu au fost raportate la CNSCBT.
Nu a fost inregistrat niciun deces cauzat de vaccin BCG – lot X.
Referitor la tratamentul cazurilor de RAPI induse de vaccin BCG SSI lot X (N=150), pentru
104, reprezentand 69%, a fost mentionat tratament antituberculos si/sau chirurgical si/sau
antibiotic pe cale generala.
Pentru 88 cazuri (59% din numarul total de 150 RAPI induse de vaccin BCG SSI lot
X) a fost instituit tratament antituberculos.
Pentru 35 cazuri (23%) s-a practicat tratament chirurgical.
Pentru 12 cazuri ( 8%) a fost instituit tratament antibiotic pe cale generala.
Pentru o serie de cazuri, aceste tipuri de tratament au fost asociate.
Pentru 101 cazuri (67%) s-a mentionat faptul ca au necesitat spitalizare.
Media numarului de zile de spitalizare a fost de 26, iar mediana de 11. Valoarea maxima
mentionata a fost de 122 zile, iar minima de 2 zile.
Masuri:
CNSCBT a trimis repetate informari (Anexa) catre MS, CRSP, DSPJ si Coordonatorul
de Program National TB, cu actualizari privind numarul de cazuri de RAPI si
atentionari asupra necesitatii instruirii retelei vaccinatoare privind vaccinarea BCG.
CNSCBT, impreuna cu IP “Marius Nasta” (Coordonatorul National de Program TB),
a trimis catre toate CRSP, DSPJ si coordonatorii judeteni ai PNCT, o scrisoare
metodologica privind RAPI la BCG, precum si protocolul de management al cazului
de RAPI (a se vedea Cap.II, pct.1 si Anexa).
In urma incheierii protocolului intre ANM-CFV si INSP-CNSCBT, pe data de
21/11/2012, reactiile adverse la vaccinul BCG au fost comunicate catre aceasta
institutie cu responsabilitati in domeniul farmacovigilentei.
2. Analiza cazurilor de RAPI la vaccin BCG SSI din lotul Y
Din cele 162 cazuri de RAPI la vaccin BCG inregistrate in anul 2012, cele 152 pentru
vaccin BCG SSI din lotul X au reprezentat 94%, in timp ce RAPI induse de vaccin BCG SSI
lot Y, in numar de 9, au reprezentat doar 6%.
34
Vaccinul BCG SSI din lotul Y a fost receptionat in data de 20/08/2012.
Acesta continea 4,9 x 106 cfu/0,75 mg/ml, fata de 5,3 x 10
6 cfu/0,75 mg/ml pentru vaccinul
din lotul X.
Doza recomandata pentru copii in varsta de sub 12 luni a fost de 0,05 ml de vaccin
reconstituit, iar calea de administrare, strict intradermica.
Data expirarii: 11/2013.
Primele vaccinari cu vaccin BCG din acest lot au avut loc in luna august 2012, in 24 judete.
Numarul total de vaccinari efectuate pana la data de 31 decembrie 2012 a fost de 60661.
Aceasta cifra va fi utilizata, in cadrul acestei analize, ca numitor pentru calcularea ratei de
aparitie a RAPI pentru acest lot de vaccin, pana la data de 31/12/2012.
In total, in anul 2012 au fost inregistrate la CNSCBT 9 cazuri de RAPI la vaccin BCG din
lotul Y, din cele 11 rapoarte primite.
Toate cazurile au fost considerate induse de vaccin, nefiind semnalate erori programatice.
Judetele in care au fost vaccinati acesti copii si numarul de cazuri de RAPI sunt urmatoarele:
cate 1 caz in judetele BR, BV, IS, NT, SV, VL, VN
2 cazuri in Jud.PH
Rata RAPI induse de vaccin/1000 copii vaccinati cu BCG din lotul Y a fost de 0,1, de 11 ori
mai mica fata de cea pentru vaccinul din lotul X si in limitele estimate de OMS si de
producator.
Distributia cazurilor de RAPI induse de vaccin dupa criteriul timp (luna vaccinarii, luna
debutului si luna raportarii la CNSCBT) se observa in graficul de mai jos.
Media intervalului de timp dintre vaccinare si debutul simptomatologiei la cazurile de RAPI
induse de vaccin BCG SSI lot Y a fost de 1,6 luni, iar mediana de 1,7 luni.
Raportul numarului de cazuri pe sexe a fost de 1,2/1 in valoarea celui feminin.
35
Media diametrului ganglionilor a fost de 1,9 cm, iar mediana de 2 cm, cu o minima de 1,5
cm si o maxima de 2,5 cm.
Distributia cazurilor de RAPI dupa severitate:
6 reactii locale usoare (limfadenopatii axilare unice, cu diametrul de min 1,5 cm);
3 reactii locale moderate (limfadenopatii multiple/fistulizate/abcedate)
Mentionam ca reactii severe, precum osteomielita sau infectia diseminata cu tulpina
vaccinala - lot Y, nu au fost raportate la CNSCBT.
Nu a fost inregistrat niciun deces cauzat de vaccin BCG – lot Y.
Referitor la tratamentul cazurilor de RAPI induse de vaccin BCG SSI lot Y (N=9), pentru 4 a
fost mentionat tratament antituberculos si/sau chirurgical:
Pentru 2 cazuri a fost instituit tratament antituberculos.
Pentru 2 cazuri s-a practicat tratament chirurgical.
Concluzii:
Rapoartele pentru RAPI la BCG SSI lot X au reprezentat 73% din totalul de rapoarte
primite si intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012.
Cazurile de RAPI considerate ca fiind induse de vaccin din acest lot ar putea fi
consecinta unei reactogenitati mai crescute, comparativ cu alte vaccinuri BCG,
utilizate anterior.
Pentru evitarea erorilor programatice, dar si a unor situatii tensionate, in randul
parintilor, legate de aparitia unor reactii adverse post-vaccinale, este necesara
instruirea retelei vaccinatoare inainte de introducerea oricarui nou tip de vaccin in
PNI, nu numai din punct de vedere tehnic, dar si pentru o buna comunicare cu parintii.
Aceasta comunicare include avertizari privind posibile reactii adverse, dar cu
sublinierea raportului net favorabil beneficiului vaccinarii, fata de riscul de aparitie a
acestor reactii.
36
Cap II: Hepatite virale
1. Hepatita virala tip A
Incidenta hepatitei virale tip A in anul 2012 a fost de 16.9 %000, cu 35.2 % mai mare
fata de 2011 (12.5 %000) cand Romania ocupa locul 1 in randul incidentelor inregistrate in
UE.
Desi in Romania vaccinarea impotriva hepatitei tip A nu este inclusa in Programul
National de Imunizare, ea se desfasoara ca activitate in cadrul Programelor de Sanatate si este
aplicata in situatii de urgenta provocate de calamitati naturale, la contactii din focare
constituite sau in cazul grupelor la risc de imbolnavire.
Ca urmare a vaccinarii in situatiile mentionate anterior, in ultimii 10 ani, incidenta
raportata a cazurilor de hepatitei virale tip A a urmat un trend descendent, asa cum se observa
in graficul de mai jos.
Cazurile au fost izolate sau grupate in focare. In anul 2012 au fost raportate la
CNSCBT un numar de 25 focare de HVA (care au insumat 534 cazuri). Dintre acestea cele
mai mari focare au fost in judetul Dambovita in localitatea Potlogi (debut in 20.12.2011 si
evolutie pe tot parcursul anului 2012 inregistrand 94 de cazuri) si altul in jud. Constanta
(debut in 21.08.2012, cu un total de cazuri: 54). Focarele raportate s-au inregistrat in special
in comunitati de rromi, datorate deprinderilor igienice deficitare la care se adauga gradul de
aglomeratie a locuintelor precum si depozitarea incorecta a reziduurilor menajere si a
materiilor fecale. In aceste focare pe langa dezinfectia fantanilor si a locuintei s-au efectuat
1278 de vaccinari antihepatita A la contacti.
Incidenta cazurilor de hepatita virala A pe grupe de varsta arata ca cea mai afectata
grupa de varsta a fost 5-9 ani urmata de grupa de varsta 0-4 ani.
37
Analiza incidentei lunare a cazurilor arata o sezonalitate de toamna, cea mai mare
incidenta observandu-se in lunile octombrie si noiembrie, care ar putea fi explicata prin
reunirea colectivitatilor scolare si gradinita dupa inceperea anului scolar.
Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de hepatita virala A, in anul 2012,
evidentiaza o concentrare mai mare a acestora in mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu un
standard igienico-sanitar scazut.
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Nu
ma
r d
e c
azu
ri
luna
Distributia lunara a cazurilor de HVA, Romania 2012
38
Din punct de vedere a incidentei cazurilor pe judete se constata ca cea mai mare
incidenta s-a inregistrat in judetul Mures (50.5/100000 loc) urmat de judetele Ialomita
(46.1/100000 loc) si Alba (44.6/100000 loc).
Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip A pe judete, Romania 2012
46%
54%
Incidenta cazurilor de hepatita virala tip A pe medii de provenienta, Romania 2012
U R
39
2. Hepatita virala tip B si tip C
Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C a fost introdusa in anul
2012. In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere pentru hepatite virale tip B
si C, un numar de 674 cazuri. Clasificarea finala a acestora este prezentata in tabelul de mai
jos.
Clasificarea finala a cazurilor de hepatita virala tip B si C, Romania, anul 2012 (N=674)
Tip hepatita virala Numar cazuri
Hepatita virala acuta tip B (HVB acuta) 332
Hepatita virala cronica tip B (HVB cronica) 30
Hepatita virala acuta tip C (HVC acuta) 97
Hepatita virala cronica tip C (HVC cronica) 32
HVB acuta si HVC acuta* 1
Neclasificate 183
Total 674
*inclus in HVB acuta si in HVC acuta
Cazurile neclasificate, reprezentand 27% din numarul total de cazuri intrate in
sistemul national de supraveghere, nu au corespuns definitiilor de caz CNSCBT.
Evolutia incidentei hepatitelor virale tip B si C, in Romania, in perioada 2006-
2012 este prezentata in graficul de mai jos. Se observa un trend descendent pentru hepatita
virala tip B, in paralel cu unul ascendent, incepand cu anul 2010, pentru hepatita virala tip C.
Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica (2012), Directiile de Sanatate Publica
Judetene (2006-2011)
I. Hepatita virala tip B
1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip B
In anul 2012, media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele
Botosani si Alba.
40
Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Hunedoara,
Teleorman, Buzau, Bistrita, Braila si Vrancea.
Trei judete (GR,GJ,HR) nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere.
Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica
2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB acuta (N=332)
In anul 2012, cele mai multe cazuri (27%) au fost inregistrate la grupa de varsta
25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexul
masculin (3,1%000), cat si la cel feminin (2,1%000).
La aproape toate grupele de varsta, cu exceptia celor de 5-14 ani si 15-19 ani, ratele
de incidenta au fost mai mari la sexul masculin.
Au fost introduse in sistemul de supraveghere 3 cazuri de hepatita virala tip B
perinatala, toate la sexul masculin.
Doi dintre copii s-au nascut in anul 2011 si au avut 2 doze de vaccin hepatitic B in
antecedente, iar unul in 2012, vaccinat cu o singura doza.
41
3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip B
Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele Covasna, Calarasi
si Buzau.
Judetul Tulcea a atins valoarea mediei+1STDEV.
Un numar de 31 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere.
4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB cronica
In anul 2012, cele mai multe cazuri (23%) au fost inregistrate la grupa de varsta
25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 20-24 ani la sexul
feminin (0,5%000), respectiv la 55-64 ani la cel masculin (0,3%000).
Pana la grupa de varsta 35-44 ani, inclusiv, ratele de incidenta au fost mai mari la
sexul feminin, iar incepand cu grupa de varsta 45-54 ani, la sexul masculin.
42
5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip B pe grupe de varsta si stadiu clinic
Valorile maxime ale ratei incidentei pentru stadiul acut s-au inregistrat la adultii tineri
(grupa de varsta 25-34 ani, urmata de 20-24 si 35-44), in timp ce pentrul stadiul cronic,
acestea apar la 20-24 ani si 55-64 ani.
6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip B, in functie de
stadiul clinic
Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost cea
heterosexuala (26,2%), urmata de cea nosocomiala (22,9%) pentru hepatita virala acuta tip
B, respectiv cea heterosexuala (36,7%), urmata de contactul (sexual/convietuire in familie)
cu un bolnav de hepatita B (10%), pentru cea cronica.
43
Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al
hepatitei virale tip B
a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili
b criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc
posibili c inclus in nr.crt.1
d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc
posibili e fara excluderea altor factori de risc posibili
Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (39,5%), cat si in cel cronic
(46,7%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.
In ceea ce priveste posibila transmitere nosocomiala la cazurile de hepatita virala
acuta tip B, manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai ridicata,
comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in diferite unitati sanitare.
44
7. Informatii demografice
Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip B a fost
mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediul
urban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie. Informatiile
demografice din tabel nu au fost mentionate, insa, pentru toate cazurile.
Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
Categoria Hepatita virala acuta
tip B
%
Hepatita virala cronica
tip B
%
Tara de nastere-Romania 100 97
Nationalitate romana 92 77
Cetatenie romana 85 77
Domiciliu in mediul urban 57 57
Nivel de educatie
- liceal
- gimnazial
43
25
40
23
Familie 91 90
8. Aspecte clinice
Majoritatea pacientilor cu hepatita virala acuta tip B au fost simptomatici, icterici si au
fost internati. S-au inregistrat 5 decese (rata de fatalitate 1,5%), pentru care au fost
mentionate urmatoarele cauze de deces:
- hepatita virala acuta tip B-forma fulminanta (2 cazuri);
- insuficienta hepatica acuta (1 caz);
- neoplasm rinofaringian – faza terminala (1 caz);
- insuficienta hepatica, hepatita virala tip B icterigena, encefalopatie infantila (1 caz)
Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala cronica
tip B au fost asimptomatici si anicterici, iar proportia gravidelor intrate in sistemul de
supraveghere a fost mai mare. S-a inregistrat un singur deces, dar rata de fatalitate a fost mai
mare fata de cea din forma acuta. A fost mentionata urmatoarea cauza de deces:
- Hepatocarcinom. Ciroza hepatica.
45
Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
Categoria Hepatita virala acuta
tip B
%
Hepatita virala cronica
tip B
%
Pacient simptomatic 94 57
Icter 89 23
Internat 98 77
Gravida (din numar total
cazuri de sex feminin)
1 17
HIV pozitiv 1 0
Ciroza 1 3
Carcinom hepato-celular 0,3 3
Deces 2 3
9. Status vaccinal
Doar 5% din cazurile de hepatita virala acuta tip B fusesera vaccinate complet, cu 3
doze, insa din cele 16 cazuri, doar pentru 10 (3%) a fost respectat calendarul national de
vaccinare.
Pentru 2 cazuri s-a mentionat vaccinare incompleta (2 doze, respectiv o doza de
vaccin hepatitic B).
7% din cazurile de hepatita virala cronica tip B fusesera vaccinate complet, cu 3 doze,
fara insa a fi respectat calendarul national de vaccinare:
- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 7 ani in unul din cazuri;
- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 6 luni, iar dintre dozele 2 si 3, de 4 ani, la cel
de-al doilea caz.
10. Investigatii de laborator
a. Motivul testarii
Cel mai frecvent motiv al testarii, mentionat atat pentru stadiul acut, cat si pentru cel
cronic, a fost stabilirea diagnosticului, urmat de cresterea enzimelor hepatice.
46
Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
Motivul testarii Hepatita virala acuta
tip B
%
Hepatita virala cronica
tip B
%
Stabilire diagnostic 88 43
Crestere enzime hepatice 30 27
Donare sange/organe 0,3 3
Prenatal 0 10
Pacient asimptomatic cu
factori de risc
1 3
Pacient asimptomatic fara
factori de risc (la cerere)
1 13
Urmarirea nivelului
markerilor hepatici
2 3
Emigrant 0 0
Incarcerat 0 0
Consumator droguri 1 0
ITS 0,3 0
Altele 0 1*
*examen de bilant
b. Locul testarii
Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului de
boli infectoase, atat in cazul hepatitei virale acute tip B, cat si in cazul celei cronice.
Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVB acute, respectiv locul 3 in cazul celei
cronice, la egalitate cu laboratorul privat.
Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B,
in functie de stadiul bolii
Locul testarii Hepatita virala acuta
tip B
%
Hepatita virala cronica
tip B
%
Laborator spital de boli
infectioase
69 53
Laborator spital dermato-
venerologie
1 3
Laborator alt spital 4 20
Laborator DSPJ 35 17
Laborator CRSP 3 3
Laborator privat 7 17
47
II. Hepatita virala tip C
1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip C
Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetul Bihor.
Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Salaj si Bistrita.
12 judete nu au introdus in sistemul de supraveghere niciun caz.
2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC acuta (N=97)
In anul 2012, cele mai multe cazuri (20%) au fost inregistrate la grupa de varsta
45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexul
masculin (0,6%000), cat si la cel feminin (0,9%000). La toate grupele de varsta (exceptie: sub
5 ani, grupa de varsta la care nu a intrat niciun caz in sistemul de supraveghere), ratele de
incidenta au fost mai mari la sexul feminin.
3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip C
Media ratei incidentei a fost depasita cu 2 STDEV in judetele Salaj si Buzau.
Un numar de 30 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul de supraveghere.
48
4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC cronica
In anul 2012, cele mai multe cazuri (28%) au fost inregistrate la grupa de varsta
35-44 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 35-44 ani la sexul
feminin (0,4%000), respectiv la 45-54 ani la cel masculin (0,4%000).
5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip C pe grupe de varsta si stadiu clinic
Valoarea maxima a ratei incidentei s-a inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani, atat
pentru stadiul acut, cat si pentrul cel cronic.
49
6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip C, in functie de
stadiul clinic
Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost cea
nosocomiala (47,4%), urmata de cea heterosexuala (20,6%) pentru hepatita virala acuta tip
C, respectiv cea heterosexuala (65,6%), urmata de transfuzii cu sange/derivate de sange
(6,3%), pentru cea cronica.
50
a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili
b criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc
posibili c inclus in nr.crt.1
d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc
posibili e fara excluderea altor factori de risc posibili
Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (27%), cat si in cel cronic
(12,5%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.
In ceea ce priveste transmiterea nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta tip C,
tratamentul injectabil in spital si manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa
cea mai ridicata, comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in alte
unitati sanitare.
Pentru cazul de dubla infectie cu virus hepatitic B si C nu a fost mentionat niciun
factor de risc.
7. Informatii demografice
Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip C a fost
mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediul
urban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie. Informatiile
demografice din tabel nu au fost mentionate pentru toate cazurile.
Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip C,
in functie de stadiul bolii
51
Categoria Hepatita virala acuta
tip C
%
Hepatita virala cronica tip
C
%
Tara de nastere-Romania 100 97
Nationalitate romana 89 77
Cetatenie romana 87 77
Domiciliu in mediul urban 61 57
Nivel de educatie
- liceal
- gimnazial
33
29
40
23
Familie 91 90
8. Aspecte clinice
Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip C au fost simptomatici,
icterici si au fost internati. Nu s-a inregistrat niciun deces.
Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala
cronica tip C au fost asimptomatici, anicterici si internati intr-o proportie mai mica. Nu s-a
inregistrat niciun deces.
Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip C,
in functie de stadiul bolii
Categoria Hepatita virala acuta
tip C
%
Hepatita virala cronica
tip C
%
Pacient simptomatic 89 25
Icter 68 10
Internat 98 50
Gravida (din numar total
cazuri de sex feminin)
2 3
HIV pozitiv 0 0
Ciroza 2 6
Carcinom hepato-celular 0 0
Deces 0 0
9. Status vaccinal
Desi nu se coreleaza in mod direct cu hepatita virala tip C, am analizat statusul
vaccinal hepatitic B la acesti pacienti in idea ca vaccinarea poate preveni o agresiune
suplimentara la adresa celulei hepatice, deja infectate cu VHC. Doar 4% din cazurile de
hepatita virala acuta tip C fusesera vaccinate, din care 2 complet, cu 3 doze, fara insa a fi
respectat calendarul national de vaccinare si 2 incomplet, cu doar 2 doze.
Doar 3%, respectiv un singur caz de hepatita virala cronica tip C fusese vaccinat
complet, cu 3 doze.
10. Investigatii de laborator
a. Motivul testarii
Cel mai frecvent motiv al testarii a fost stabilirea diagnosticului pentru stadiul acut,
respectiv cresterea enzimelor hepatice, pentru cel cronic. Se remarca o proportie aproape
dubla a testarii la pacienti asimptomatici, fara factori de risc (la cerere), in cazul HVC
52
cronice, comparativ cu HVB cronica. La aceasta au contribuit, probabil, activitatile de
informare desfasurate atat direct, de personalul medical, cat si indirect, prin intermediul
mass-mediei.
Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C,
in functie de stadiul bolii
Motivul testarii Hepatita virala acuta
tip C
%
Hepatita virala cronica
tip C
%
Stabilire diagnostic 90 38
Crestere enzime hepatice 42 47
Donare sange/organe 0 0
Prenatal 0 0
Pacient asimptomatic cu
factori de risc
4 3
Pacient asimptomatic fara
factori de risc (la cerere)
5 25
Urmarirea nivelului
markerilor hepatici
2 16
Emigrant 0 0
Incarcerat 1 0
Consumator droguri 0 3
ITS 0 0
Altele 0 3*
*la angajare
b. Locul testarii
Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului de
boli infectoase in cazul hepatitei virale acute tip C, respectiv laboratorul privat, in cazul celei
cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVC acute, respectiv locul 3 in cazul
celei cronice.
Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C,
in functie de stadiul bolii
Locul testarii Hepatita virala acuta
tip C
%
Hepatita virala cronica tip
C
%
Laborator spital de boli
infectioase
70 34
Laborator spital dermato-
venerologie
1 3
Laborator alt spital 9 9
Laborator DSPJ 27 13
Laborator CRSP 8 3
Laborator privat 15 56
53
Concluzii:
1. In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere 362 cazuri de hepatita virala tip
B, din care 92% in stadiu acut si doar 8 % in stadiu cronic.
2. Hepatita virala acuta tip B a fost mai frecvent raportata in randul barbatilor tineri,
apartinand grupei de varsta 25-34 ani.
3. Hepatita virala cronica tip B a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul
2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei tinere (20-24 ani) si la
barbati apatinand grupei de varsta 55-64 ani.
4. Au facut obiectul supravegherii epidemiologice un numar de 129 cazuri de hepatita virala
tip C, din care 75% in stadiu acut si doar 25 % in stadiu cronic.
5. Hepatita virala acuta tip C a inregistrat cele mai mari rate de incidenta la grupa de varsta
45-54 ani, la ambele sexe.
6. Hepatita virala cronica tip C a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul
2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei in varsta de 35-44 ani si
la barbati apatinand grupei de varsta 45-54 ani.
7. Dintre caile de transmitere posibile, frecventa cea mai ridicata au inregistrat-o, atat pentru
hepatita virala acuta tip B, cat si pentru hepatita virala acuta tip C, cea heterosexuala si cea
nosocomiala, cu o mentiune aparte pentru tratamentele stomatologice.
8. In cazul hepatitelor cronice, calea de transmitere heterosexuala a fost mentionata cu
frecventa cea mai ridicata. Dat fiind, insa, numarul mic de cazuri intrate in sistem, este
prematur sa tragem concluzii dupa un prim an de supraveghere.
Discutii:
Anul 2012 fiind primul an de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C utilizand o
metodologie nou introdusa, a fost necesara o perioada ceva mai lunga pentru intelegerea
cerintelor pe care aceasta le contine. Din acest motiv, calitatea datelor introduse in sistem lasa
inca de dorit si ar trebui imbunatatita in anii urmatori.
Numarul mic de cazuri de hepatita virala cronica tip B, respectiv tip C, introduse in sistemul
de supraveghere se explica prin lipsa de complianta a colegilor medici clinicieni din unele
judete, la definitiile de caz prevazute in metodologie. Desi CNSCBT a solicitat un feed-back
din partea acestor colegi, in etapa in care metodologia de supraveghere se afla inca in stadiul
de draft, aceasta solicitare nu a fost onorata.
La inceputul anului 2013, metodologia de supraveghere a suferit cateva modificari, pentru o
mai mare acuratete a datelor colectate.
Recomandari:
Reluarea dialogului cu colegii medici clinicieni, in vederea unei mai bune utilizari a
definitiilor de caz pentru supraveghere.
Intensificarea activitatilor de promovare a sanatatii in populatia generala si in grupele
cunoscute ca fiind la risc pentru HVB si HVC.
Intensificarea activitatilor de prevenire a infectiilor nosocomiale, in functie de
specificul unitatii si de riscul pe care il presupun diferitele manevre medicale.
54
Cap. III: Meningite
1. Meningita meningococica
In anul 2012 s-a inregistrat un numar de 76 de cazuri confirmate si probabile de boala
meningococica, inregistrand valori relativ scazute ale incidentei la nivel national (0,35%ooo),
mai mare decat cea din anul 2011 (0,33%ooo) - rata care situa Romania in anul trecut pe
pozitia 12 in randul incidentelor inregistrate in UE.
Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate si probabile de boala meningococica
inregistrate in Romania, in perioada 2003-2012, prezentata in graficul de mai jos, evidentiaza
faptul ca in anul 2012 aceasta s-a situat sub valoarea medie (0,66%ooo) inregistrata in ultimii
10 ani:
Incidenta anuala a bolii meningococice, urmand trendul descendent, inregistreaza
totusi o usoara crestere fata de ultimul an (incidenta de 0,35%ooo, fata de 0,33%ooo in
2011), cea mai crescuta incidenta fiind in luna martie.
55
Distributia cazurilor de boala meningococica (confirmate si probabile) pe judete a
evidentiat un numar crescut de cazuri in judetele Vrancea (9 cazuri – 12%) si Iasi (8 cazuri –
10,7%).
Nu s-au raportat cazuri confirmate de boala meningococica intr-un numar de 12
judete: Arad, Bihor, Caras Severin, Gorj, Harghita, Ialomita, Ilfov, Olt, Satu Mare, Sibiu,
Teleorman si Valcea.
Distributia cazurilor confirmate de boala meningococica pe judete, Romania 2012
Distributia bolii meningococice pe grupe de varsta este redata in graficul de mai jos:
56
Boala meningococica afecteaza cu precadere copiii, cele mai crescute incidente
specifice inregistrandu-se la grupele de varsta 0-4 ani (40 cazuri – 3,76%ooo) si 5-14 ani (12
cazuri – 0,56%ooo).
Distributia pe sexe a cazurilor de boala meningococica arata faptul ca, in anul 2012,
sexul masculin – 42 cazuri (55%), a fost mai afectat decat cel feminin – 34 cazuri (45%).
Distributia cazurilor pe medii de rezidenta a evidentiat o distributie uniforma a cazurilor:
mediul rural – 38 cazuri (50%) si mediul urban - 38 de cazuri (50%).
Din totalul de 91 cazuri suspecte s-au confirmat 76 cazuri (83,5%) astfel: 72 (94,7%)
cazuri confirmate cu laboratorul si 4 cazuri (5,3%) confirmate clinic si clasificate ca
probabile.
Dintre formele de manifestare a bolii meningococice, a predominat meningita
meningococica (79% din cazuri), urmata de purpura fulminans (12% din cazuri) si
meningococcemie (9% din cazuri).
57
La 32 dintre cazurile confirmate (42,1%) s-a determinat serogrupul de meningococ: serogrup
A – 2 cazuri, serogrup B – 22 cazuri, serogrup C – 6 cazuri si serogrup ACYW135 – 2 cazuri.
Distributia pe judete a serogrupurilor de meningococ este prezentata in tabelul de mai jos:
S-a inregistrat un numar de 11 decese prin boala meningococica, la cazuri severe,
depistate tardiv si care au decedat in primele ore de la internarea in serviciul de asistenta
medicala.
Cazurile de deces s-au inregistrat la grupele de varsta sub 1 an si 1-4 ani (cate 3
cazuri), 5-9 ani si peste 65 ani (cate 2 cazuri) si 20-24 ani (1 caz).
Rata mortalitatii prin boala meningococica in Romania a fost de 0,052%ooo loc.
Rata de fatalitate prin boala meningococica Romania a fost de 14,5%.
Rata mortalitatii specifice pe grupe de varsta prin boala meningococica
Grupa de varsta Rata mortalitatii
specifice (%ooo loc.)
sub 1 an 1.503
1-4 ani 0.348
5-9 ani 0.190
20-24 ani 0.061
peste 65 ani 0.063
2. Meningita si meningo-encefalita TB
In cursul anului 2012 au fost raportate conform HG 589/2009 si introduse in Registrul
unic 49 cazuri meningita si meningo-encefalita TB (Cod CIM A 17.0 si A 17.8), in scadere
fata de anul precedent (78).
Dintre acestea, 21 au fost confirmate (jumatate fata de anul precedent, 40),
10 au fost clasificate final ca probabile, 18 au ramas posibile.
Clasificarea finala a meningitelor si meningo-encefalitelor tb raportate conform HG
589/2007 este reprezentata in graficul de mai jos.
AB BB BZ CJ CT CV DB DJ GL IL IS MM MS SJ TM VN Total
Serogrup
A
1 1 2
Serogrup
B
3 1 2 1 2 1 1 4 1 2 1 2 1 22
Serogrup
C
1 1 1 2 1 6
Serogrup
ACYW1
35
2 2
TOTAL 1 3 1 1 1 2 1 2 3 1 6 2 4 1 2 1 32
58
Analiza distributiei pe judete a cazurilor confirmate si probabile releva faptul ca cele
31 cazuri provin din 18 judete, cu un numar minim de 1 caz si un maxim de 3 cazuri, fata de
6 in anul precedent.
Analiza distributiei pe grupe de varsta a cazurilor confirmate si probabile releva faptul
ca cele mai multe (8) s-au inregistrat la adulti din grupa de varsta 35-44 ani.
59
Din analiza distributiei cazurilor confirmate pe sexe a rezultat ca 18 cazuri (58%) au
fost inregistrate la sexul masculin si 13 (42%) la sexul feminin.
Au fost inregistrate 7 decese, cu 3 mai multe fata de anul trecut, din care 4 la cazuri
confirmate (Bacau, la 29 si 55 ani; Vaslui, la 48 ani; Timis, la 64 ani) si 3 la cazuri probabile
(Olt, la 69 ani; Suceava, la 37 si 75 ani).
Cap. IV: Boli cu transmitere prin alimente si /sau factori de
mediu
1. Botulism
Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate de botulism a fost la nivel national in
anul 2012 de 0.09%000, valoare usor mai crescuta decat in anul precedent (0.08%000)- rata
care situa Romania in anul 2011 pe a doua pozitie in randul incidentelor inregistrate in UE.
Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate si probabile de botulism inregistrate in
Romania, in perioada 2003-2012, prezentata in graficul de mai jos, a urmat un trend usor
ascendent:
60
Rata incidentei lunare este prezentata in graficul de mai jos:
In anul 2012 au fost inregistrate 19 cazuri de botulism (confirmate si probabile),
distributia geografica a acestora fiind prezentata mai jos:
Din cele 19 cazuri de botulism, un numar de 4 au fost clasificate ca si probabile (pe
baza criteriilor clinice si a expunerii la aliment contaminat) si 15 cazuri, care au intrunit si
criteriile de laborator, au fost clasificate ca si confirmate. Diagnosticul serologic complet
(determinarea tipului de toxina) a fost stabilit in 14 cazuri (toxina botulinica tip B); la 1 caz
serul recoltat a fost insuficient pentru determinarea tipului de toxina.
61
Cele mai multe cazuri de botulism au fost inregistrate la grupa de varsta 15 – 64 ani
(86.9%).
Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de botulism evidentiaza o pondere
crescuta in mediul rural (12 cazuri, reprezentand 63,2% din total) fata de mediul urban(7
cazuri, reprezentand 36.8% din total).
In toate cazurile alimentele incriminate au fost produse alimentare preparate in
gospodaria proprie: 14 pe baza de carne porc, 3 pe baza de peste si 2 pe baza de legume si
fructe.
2. Boala diareica acuta
In perioda iunie-octombrie 2012 (S22-S44), au fost raportate un numar de 36.962
cazuri internate.
62
Cel mai mare numar de cazuri (2.137 cazuri) din acest sezon s-a inregistrat in saptamana 31
(30.07.-05.08.2012) de supraveghere.
Numarul de cazuri de BDA internate se incadreaza in media cazurilor din ultimele
sezoane de supraveghere.
Ca si in ceilalti ani, cele mai multe cazuri internate cu BDA au fost la grupa de varsta 1-4 ani.
Cea mai mare rata de incidenta estivala a BDA s-a inregistrat la grupa de varsta <1 an
(3.853,2%ooo), iar cea mai mica la grupa de varsta 15-64 ani (53,8%ooo).
In acest sezon nu s-a inregistrat niciun deces la grupa de varsta <1 an.Nu s-a
inregistrat niciun caz de sindrom hemolitic uremic (SHU).
In judetele sentinela (Braila, Constanta, Galati si Tulcea) se constata ca:
- in discordanta cu tiparul inregistrat la nivel national (un singur varf in s31), a fost inregistrat
un varf cu un maxim de internari in s32, si alte cinci in s26, s34, s37, s39 si s44.;
63
- in general, scaderea medie a numarului de cazuri internate incepand cu s34, se regaseste in
ambele tipuri de supraveghere.
Ponderea cazurilor internate in judetele sentinela a variat, de-a lungul sezonului, intre
34,8% si 56,6%.
Daca analizam evolutia internarilor cazurilor de BDA de la nivel national, cu cea din
fiecare judet sentinela, se observa ca, in niciunul din cele 4 judete, aceasta nu este relevanta
pentru supraveghere.
Drept pentru care, consideram ca, supravegherea in judetele sentinela a fost deficitara.
64
In cadrul supravegherii cu laboratorul la nivel national s-a investigat un numar de
557.761 probe.
La nivelul laboratoarelor DSPJ s-au lucrat 10,7% din probe, restul de 89,3% fiind
lucrate la nivelul altor laboratoare (din sistem public sau privat).
Din totalul probelor 42,2% au fost coproculturi, iar 57,8% ex. coproparazitologice.
Spre deoasebire de anii anteriori (2010 si 2011 – 2,7% si 2,5%), 3,1% din coproculturi au
fost pozitive, izolandu-se urmatorii agenti patologici:
- Rotavirus – 29,5%;
- alte patotipuri de E. coli in afara E. coli O157 – 16,8%;
- Salmonella – 12,1%;
- Campylobacter – 5,9%;
- Shigella – 4,1%;
- alti agenti – 31,2%.
Procentul scazut de pozitivitate se datoreaza fie unui „deficit” al diagnosticului de
laborator, fie unei proaste orientari clinice (diaree de etiologie virala, nu bacteriana).
7,2% din ex. coproparazitologice au fost pozitive, majoritatea cu Giardia lamblia
(75,1%).
S-au izolat 26 tulpini de Yersinia.
Nu s-a izolat vibrion holeric sau E. coli O157.
3. Trichineloza
Rata incidentei anuale a trichinelozei in anul 2012 a fost de 1.3%000, in crestere cu 45,3% fata
de anul 2011 (0.7%000). Desi se observa un trend descendent al incidentei cazurilor
inregistrate in ultimii 10 ani, Romania contribuie cu cele mai multe cazuri de trichineloza in
Europa, ceea ce ridica grave semne de intrebare asupra aplicarii masurilor de preventie
(educatia populatiei) si control (ANSVSA).
65
Cele mai mari valori ale incidentei s-au inregistrat in lunile decembrie si ianuarie ca
urmare a consumului de carne neverificata trichineloscopic cu ocazia sarbatorilor de iarna,
dar si in lunile martie si septembrie ca urmare a consumului de carne de vanat(mistret) in
judete precum Suceava, Bihor, Covasna si intr-o mica masura a consumului de carne de porc.
In anul 2012 cele mai afectate judete au fost: Satu-Mare (18,5%000), Salaj
(10,8%000), Bihor (8,98%000).
Incidenta cazurilor de trichineloza pe judete, Romania 2012
00.05
0.10.15
0.20.25
0.30.35
Nr
ca
zu
ri la
%0
00
lo
cu
ito
ri
Luna
Incidenta lunara trichineloza, Romania, an 2012
incidenta
66
Ponderea pe genuri a fost de 118 cazuri gen masculin si 102 cazuri gen feminin cu o
incidenta de 1,13%000 pentru genul masculin si respectiv 0,93%000 pentru genul feminin.
Reprezentarea procentuala a cazurilor se gaseste in urmatorul grafic:
Cele mai mari rate ale incidentei s-au inregistrat la grupele de varsta 25-44 ani (1,38%000),
5-14 ani(1,25%000) si 14-24 ani (1,04%000) .
Sursa principala a fost porcul de gospadarie, urmata de porcul mistret, a caror carne
nu a fost testata trichineloscopic si nu a fost suficient preparata termic.
Au fost raportate 25 focare de trichineloza dupa cum urmeaza: 7 focare judetul Salaj,
3 focare (Bihor, Timis), 2 focare (Satu Mare, Hunedoara, Sibiu).
67
4. Leptospiroza
Rata incidentei anuale a leptospirozei in anul 2012 a fost 0,36%ooo, in scadere cu
20% fata de anul 2011 (0,45%ooo), cand Romania ocupa pozitia a doua in randul incidentelor
inregistrate in tarile UE.
Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate de leptospiroza inregistrate in Romania,
in perioada 2003-2012, prezentata in graficul de mai jos, evidentiaza faptul ca in anul 2012,
aceasta, s-a situat sub valoarea medie (1,1%ooo) inregistrata in ultimii 10 ani.
S-au inregistrat cazuri in toate lunile anului evidentiind caracterul profesional al bolii,
insa se mentine sezonalitatea pentru lunile de vara-toamna, cel mai mare numar de cazuri
fiind inregistrat in luna august.
68
Din analiza incidentei pe medii de provenienta a cazurilor raportate se constata o
pondere mai mare a cazurilor din mediul rural decat in mediul urban. Cazurile din mediul
urban pot fi explicate prin petrecerea timpului liber sau vacantei in zone rurale si expunere
prin imbaiere in ape poluate sau participare la muncile agricole.
Boala afecteaza toate grupele de varsta, insa incidente mai mari s-au inregistrat la
grupa 15-64 ani.
Cele mai afectate judete au fost Bihor (1,52%ooo), Tulcea (1,52%ooo) si Suceava
(1,3%ooo).
69
Incidenta cazurilor de leptospiroza pe judete, Romania 2012
6. Bruceloza
In anul 2012 nu au fost inregistrate cazuri de bruceloza confirmata cu laboratorul.
7. Infectii acute ale cailor respiratorii superioare, pneumonii, gripa si SARI
in sezonul 2012-2013
Evolutia ILI si ARI la nivel national
Analiza datele provenite din sistemul de supraveghere sentinela si rutina la nivel
national a relevat:
- In sezonul 2012-2013 ratele de incidenta ILI + ARI au urmat un trend asemanator cu cel
inregistrat in ultimele 2 sezoane, dar cu valori mai scazute:
70
- Au fost inregistrate 3039 cazuri ILI (cu 38% mai multe comparativ cu sezonul precedent).
Din numarul total de cazuri de ILI cea mai mare proportie (2/3 cazuri) a fost raportata in
saptamanile S05- S15/2013.
- Cele mai multe cazuri de ILI s-au inregistrat la grupa de varsta 15- 49 ani (43%), urmate de
grupele 0-1 an (18%) si 5 – 14 ani (18%).
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Nr. c
azur
i IL
I + A
RI /
1000
00 l
ocui
tori
Saptamana
Incidenta cazurilor de ILI+ARI la nivel national
in ultimele 3 sezoane
2010-2011 2011-2012 2012-2013
0
50
100
150
200
250
300
350
nu
mar
caz
uri
ILI
saptamana
Repartitia saptamanala a cazurilor de ILI, Romania,sezoanele 2011 - 2012 si 2012 - 2013
2011-2012 2012-2013
71
Circulatia virusurilor gripale:
In sezonul 2012 – 2013 situatia circulatiei virusurilor gripale in Romania a fost asemanatoare
cu cea inregistrata in Europa, cu preponderenta virusurilor gripale de tip B (54%). In cadrul
supravegherii virologice au fost detectate 632 virusuri gripale:
- 345 virusuri gripale tip B
- 267 virusuri gripale AH1N1
- 20 virusuri gripale tip AH3N2
Un numar de 44 tulpini au fost izolate si caracterizate antigenic:
- 21 ca virus gripal A(H1)pdm09 A/California/7/2009 (H1N1)-like
- 18 ca virus gripal B/Wisconsin/1/2010-like (B/Yamagata/16/88-lineage)
- 1 ca virus gripal B/Brisbane/60/2008-like (B/Victoria/2/87-lineage)
3%9%
18%
43%
18%
9%
Ponderea cazurilor de ILI pe grupe de varsta, sezon 2012-2013
0-1 an 2-4 ani 5-14 ani 15-49 ani 50-64 ani >65 ani
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
nr.
cazu
ri I
LI/
nr.
vir
usu
ri g
rip
ale
Nu
mar
cazu
ri I
LI+
AR
I
saptamana
Distributia saptamanala a cazurilor de ILI, "ILI+ARI" si numarul de virusuri gripaleRomania, 2007- 2013
virus gripal (AH3, AH1, B) ILI + ARI ILI
2007 - 2008 2009 - 2010 2008 - 2009 2010-2011 2011-20122007 - 2008 2009 - 2010 2008 - 2009 2010-2011 2011-2012 2012-2013
72
- 4 ca virus gripal A(H3) A/Victoria/361/2011 (H3N2)-like (MDCK3)
Distributia geografica a cazurilor de gripa confirmata cu laboratorul, Romania, sezon
2012-2013
Distributia geografica a cazurilor de gripa confirmata cu laboratorul, Romania in
ultimele 2 sezoane
Sezon 2012 – 2013
Sezon 2011 - 2012
73
Activitatea gripala
Formele de manifestare ale activitatii gripale au variat de la:
- cazuri sporadice (S 2-4/2013) → focare locale (S 5-6/2013) → activitate regionala (S7/2013) →
raspandire nationala (S8-13/2013)
- dupa S13/2013, activitatea gripala a scazut treptat pana in S19, cand nu s-au mai confirmat cu
laboratorul cazuri de gripa.
Comparatie ILI in sistemele sentinela si rutina
Intre ratele de incidenta ILI inregistrate in sistemul sentinela si cele in sistemul de rutina a
existat o buna concordanta, cu exceptia perioadei de supraveghere cuprinsa intre saptamanile S9
– S 15, cand s-a inregistrat o intarziere in raportarea cazurilor de ILI in sistemul sentinela (curba
epidemica deplasata spre dreapta):
Comparatie ARI in sistemele sentinela si rutina
Intre ratele de incidenta inregistrate in sistemul sentinela si cele in sistemul de rutina a
existat o buna concordanta:
0
5
10
15
20
25
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
Sen
tin
ela
nr c
azu
ri IL
I la
100.
000
locu
ito
ri
Ru
tin
a n
r caz
uri
ILI l
a 10
0.00
0 lo
cuit
ori
saptamana
Comparatie intre incidentele ILI in sistemele rutina-sentinela, Romania, sezon 2012- 2013
ILI rutina ILI sentinela
0.0
200.0
400.0
600.0
800.0
1000.0
1200.0
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
Sen
tinel
a nr
caz
uri A
RI
la 1
00.0
00 l
ocui
tori
Rut
ina
nr c
azur
i AR
I la
100
.000
loc
uito
ri
saptamana
Comparatie intre incidentele ARI in sistemele rutina-sentinela, Romania, sezon 2012- 2013
ARI rutina ARI sentinela
74
Analiza ARI in sistemul sentinela
Baseline-ul calculat pentru sezonul 2012-2013 a fost de 881,7%000
Incidenta medie ARI :
- s-a situat sub baseline din S40/2011 pana in S6/2012
- timp de 5 saptamani (S7-S11) a fost depasita valoarea baseline-ul
- in sezonul 2012-2013 incidenta ARI nu a depasit valoarea maxima asteptata de 992,4%000
Vaccinarea antigripala in sezonul 2012-2013
In sezonul 2012-2013 au fost distribuite de catre Ministerul Sanatatii 1.000.000 doze de
vaccin gripal pentru vaccinarea grupelor populationale considerate la risc si pentru care
Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat vaccinarea antigripala:
Acoperirea vaccinala sezon 2012-2013
persoane > 65 ani personal medical populatia generala
14.9% 42.0% 4.2%
Au fost vaccinate 904.251 persoane, acoperirea vaccinala in populatia generala in acest
sezon fiind de 4.2 %.
Supravegherea Infectiilor Respiratorii Acute Severe (SARI) in sezonul
2012/2013
In sezonul 2012/2013 sentinela SARI a functionat in sapte judete (Brasov, Cluj,
Constanta, Dolj, Iasi, Mures, Timisoara) si Mun.Bucuresti, cu un total de 21 spitale. Au fost
validate 428 cazuri de SARI, din cele 431 notificate.
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
Evolutia saptamanala a incidentei ARI sentinela, saptamanile S 40/2012 - S 20/2013
Incidenta ARI baseline nivel maxim asteptat
75
Rezultate epidemiologice
Incidenta SARI a fost de 7,36 %000, mai mare fata de 5,95 %000 in sezonul precedent si
de perioada pandemica, 2009-2010 (5,36%000) si la o valoare mai apropiata de cea din
2010/2011: 6,82%000. Asadar, incidenta SARI in cele 3 sezoane si in pandemie nu difera
substantial, situaindu-se in jurul valorilor de 5-7%000.
Raportul intre sexul masculin si feminin a fost de 1,2, valoare egala ce cea din 2011/2012
si foarte apropiata de cea din 2010/2011 (1,1) si din pandemie (1.3).
Evolutia saptamanala a incidentei SARI in cele 3 sezoane post-pandemice este prezentata
in graficul de mai jos. Fiecare curba are propria ei “poveste”, reflectata in forma grafica
particulara pe care o prezinta.
Daca suprapunem, insa, aceste curbe, pentru aceeasi perioada de supraveghere, corelat si cu
numarul de detectii de virus gripal, observam, in graficul urmator, ca varful de incidenta s-a
inregistrat, in sezonul recent incheiat, dominat de A(H1)pdm09, mai tardiv fata de sezonul
precedent, dominat de A(H3) si mai apropiat de cel din sezonul 2010/2011, in care gradul de
pozitivitate pentru A(H1)pdm09 a fost, de asemenea, important.
76
In tabelele de mai jos se poate observa ca varsta mediana pentru total cazuri SARI a
inregistrat valoarea cea mai ridicata in timpul pandemiei.
Pentru toate cele 3 sezoane post-pandemice se observa ca, in timp ce majoritatea cazurilor
de SARI intrate in sistemul de supraveghere au fost copii, SARI confirmat cu gripa ramane, in
mod constant, o problema a adultului. In schimb, in ceea ce priveste decesele, varsta mediana
coincide sau este foarte apropiata la SARI total si la SARI confirmat cu gripa A(H1)pdm09.
77
Referitor la complicatii si alti indicatori de severitate, in tabelele de mai jos se observa ca
in sezonul recent incheiat, 2012/2013, proportia cazurilor de SARI confirmate cu gripa
A(H1)pdm09 si ventilate mecanic a fost mai mare decat cea din sezonul 2010/2011 si in
pandemie. In sezonul 2012/2013, proportia cazurilor de SARI confirmate cu gripa tip B si
ventilate mecanic a fost mai mare decat cea din sezonul 2010/2011
Rata fatalitatii a fost, de asemenea, mai mare in sezonul 2012/2013, atat pentru total
cazuri SARI si, mai ales, pentru cele confirmate cu gripa B.
78
Procentul persoanelor internate in sectii de terapie intensiva, in pandemie si in cele 3 sezoane
post-pandemice, este prezentat mai jos:
Se observa ca in sezoanele cu circulatie de virus gripal A(H1)pdm09 (marcate cu rosu),
proportia cazurilor internate in ATI, atat pentru SARI total, cat si pentru SARI confirmat cu
gripa, a fost tripla/cvadrupla-in pandemie, fata de sezonul 2011/2012 care a fost dominat de
A(H3).
79
In ceea ce priveste indicatorii de mortalitate si fatalitate, se observa ca in sezonul
2012/2013 toti indicatorii mentionati in tabelul de mai jos au avut valorile cele mai mari
comparativ cu pandemia si primele 2 sezoane post-pandemice.
O proportie mai mare de cazuri fara conditii medicale preexistente au intrat in sistemul de
supraveghere in 2012/2013, fata de 2010/2011 si perioada pandemica, atat pentru SARI total, cat
si pentru SARI confirmat cu gripa.
Numarul persoanelor vaccinate anterior a continuat sa fie foarte mic, fapt care se
coreleaza cu acoperirea vaccinala foarte scazuta in populatia generala (sub 5%), desi
recomandarea OMS, a ECDC si a Comisiei Europene este de a asigura, pana in anul 2015, o
acoperire vaccinala de minimum 75% la varstnici (65 ani si peste).
80
Rezultate de laborator
Proportia cazurilor de SARI investigate cu laboratorul este prezentata mai jos:
• 100% in 2009-2010
• 97% in 2010-2011
• 82% in 2011-2012
• 89% in 2012-2013
Cea mai ridicata valoare a ratei totale de pozitivitate la cazuri de SARI a fost inregistrata
in sezonul 2011/2012, iar cea a pozitivitatii pentru gripa, in sezonul 2010/2011.
In ceea ce priveste distributia diferitelor etiologii la cazurile de SARI pozitive in cele 3
sezoane post-pandemice, se observa ca in sezonul 2010/2011 proportia cazurilor de SARI
confirmate cu gripa A(H1)pdm09 a fost aproximativ aceeasi cu cea a cazurilor confirmate cu
gripa B (37, respectiv 36%), in timp ce gripa A(H3) a contribuit cu doar 1%.
In sezonul urmator, 2011/2012, proportia cea mai ridicata a revenit gripei A(H3) (38%).
Nu a fost confirmat niciun caz de SARI cu gripa A(H1)pdm09, iar gripa B a reprezentat doar 1%.
In cel mai recent sezon post-pandemic, 2012/2013, se observa dominanta clara a gripei
A(H1)pdm09 (39%). Gripa B a contribuit cu 19%, iar A(H3) cu doar 1%.
Implicarea RSV a fost constanta si la valori apropiate in toate cele 3 sezoane: 17, 20,
respectiv 23%.
Nici alte etilogii (virusuri paragripale, hMPV, bocavirus, coronavirus 229 E, adenovirus,
Str.pneumoniae) nu au fost de neglijat, ele contribuind cu proportii situate intre 9 si 41% din
cazurile de SARI pozitive.
81
82
Evolutia saptamanala a numarului de cazuri de SARI, in paralel cu agentii etiologici detectati, in
pandemie si in cele 3 sezoane care i-au urmat, este prezentata in graficul urmator.
Pe langa agentul etiologic dominant (virus gripal A(H1)pdm09 in pandemie si in
sezoanele 2010/2011-impreuna cu virusul gripal B si 2012/2013), respectiv virus gripal A(H3) in
sezonul 2011/2012, au fost detectate si alte etiologii virale, dar si bacteriene. La debutul fiecarui
sezon se observa detectia, premergator virusurilor gripale, a VRS si a virusurilor paragripale.
In pandemie si in primul sezon post-pandemic (2010/2011), cele mai multe cazuri de
SARI intrate in supraveghere au apartinut grupei de varsta 15-49 ani, iar in urmatoarele 2
sezoane, grupei de varsta 0-1 an. Cea mai mare rata a pozitivitatii pentru gripa la cazuri de SARI
a apartinut, insa, adultilor si varstnicilor.
Centrul National de Referinta pentru Gripa (CNRG) din INCDMI Cantacuzino a comunicat la
CNSCBT, pentru sezonul 2012/2013, la cazuri de SARI:
10 izolari:
- 7 A(H1)pdm09
- 3 B/Wisconsin/1/2010-like(B/Yamagata/16/88/lineage)
3 secventieri la cazuri confirmate cu A(H1)pdm09:
- 2 A(H1)pdm09 grup 6 repr A/St Petersburg/27/2011
- nu a fost detectata nicio mutatie dintre cele asociate cu rezistenta la antivirale
83
10 teste de sensibilitate la antivirale-toate tulpinile au fost sensibile la Oseltamivir si
Zanamivir
Factori de risc
Factorii de risc semnificativi statistic, la cazurile de SARI confirmate cu gripa A(H1)pdm09,
pentru perioada 2009/2010-2012/2013 (pandemie si primele 3 sezoane post-pandemice) sunt
marcati cu rosu in tabelele de mai jos.
Am utilizat programul EpiInfo, regresia logistica liniara, iar martorii au fost reprezentati de
cazurile cu rezultat negativ pentru gripa A(H1)pdm09, inclusiv cele pozitive pentru alte etiologii.
In ceea ce priveste obezitatea, facem mentiunea ca nu a fost precizat, pentru toate cazurile de
SARI cu obezitate, BMI (indexul de masa corporala), asa incat exista un oarecare grad de
subiectivitate in a considera obezitatea ca factor de risc real.
In continuarea primelor 4 tabele, este un altul in care sunt prezentati factorii de risc pentru
sezonul 2011/2012, dominat de A(H3).
84
2009/2010-2012/2013
85
2011/2012
Factorii de risc semnificativi statistic pentru deces la cazuri de SARI sunt prezentati mai jos:
Factori de risc semnificativi statistic pentru deces la cazurile de SARI confirmate cu
A(H1)pdm09:
86
Concluzii
• Indicatorii de severitate prezentati pledeaza pentru o severitate mai mare a gripei in
sezonul 2012/2013, comparativ cu cele anterioare.
• Virusul gripal A(H1)pdm09 a fost mai agresiv decat A(H3).
• Factorii de risc semnificativi statistic reprezinta argumente bazate pe dovezi care pot
sta la baza unor recomandari de sanatate publica, in vederea prevenirii unor forme severe
de gripa in grupe la risc. Ne referim, in primul rand, la cresterea acoperirii vaccinale in
grupele la risc mentionate, dar si la toate celelalte pentru care exista recomandare din
partea OMS.
Toate aceste rezultate nu ar fi fost posibile fara colaborarea si eforturile deosebite de
care da dovada, incepand cu anul 2009, personalul implicat in sentinela SARI, caruia ii
multumim in mod deosebit!
- medici clinicieni, medici epidemiologi din DSPJ si a Mun.Bucuresti, medici
epidemiologi de spital, asistenti medicali, statisticieni si echipa CNRG din INCDMI
Cantacuzino
7. Febra Q
In cursul anului 2012 au fost raportate conform HG 589/2007 si introduse in Registrul
unic, 17 cazuri de Febra Q, din care 16 confirmate si 1 probabil.
Cele mai multe cazuri (5) au debutat in luna aprilie 2012. Majoritatea (13) au debutat in
perioada de primavara-vara, celelalte 4 avand debutul in perioada de toamna-iarna.
87
Distributia pe judete a cazurilor a fost urmatoarea: 2 Bucuresti, 6 Bihor, 3 Dambovita,
1 Ilfov, 1 Ialomita, 1 Olt, 1 Suceava si 2 Teleorman.
Analiza distributiei cazurilor pe grupe de varsta releva faptul ca cele mai multe s-au
inregistrat la 35-44 ani.
Referitor la ditributia pe sexe, majoritatea cazurilor (16) au fost inregistrate la sexul
masculin.
Doar pentru 2 cazuri ocupatia ar putea reprezenta un posibil factor de risc (cioban,
respectiv sef ferma animale).
8. Legioneloza
In cursul anului 2012 au fost raportate la CNSCBT, in cadrul sistemului de supraveghere
a pneumoniei cu legionella, 3 cazuri confirmate, din care 2 de sex masculin (cu varste de 43,
respectiv 88 ani) si 1 de sex feminin (27 ani). Cazul in varsta de 88 ani a decedat dupa externare.
Persoana era cunoscuta cu Insuficienta cardiaca cronica congestiva clasa IV, fiind si purtatoare de
stimulator cardiac.
2 dintre cazuri au fost confirmate prin test urinar, iar 1 prin examen serologic efectuat in
dinamica.Toate au avut rezultat pozitiv fata de Legionella pneumophila serogrup 1.
Cazurile au fost raportate de catre DSP a Mun.Bucuresti (2) si DSPJ Suceava (1).
Pentru niciunul din cazuri nu a fost demonstrat un factor de risc. Pentru unul dintre ele a
fost suspicionata o calatorie de lunga durata cu trenul, persoana calatorind langa geam, in
apropierea instalatiei de aer conditionat.
88
10. Rabia
In anul 2012 s-a inregistrat 1 caz de rabie, soldat cu deces:
- fetita prescolara, 6 ani, din judetul Bacau, muscata in zona capului, de un caine necunoscut, in
data de 16 decembrie 2011; a doua zi i s-a facut toaleta plagii si i s-a administrat VTA; in noaptea
de 20-21.02.2012 au aparut: febra, varsaturi insotite de agitatie / insomnie, contractii la nivelul
extremitatilor, hidrofobie; deoarece contracturile s-au accentuat si a aparut sialoreea, in data de
25.02.2012 s-a prezintat la UPU Bacau, de unde a fost directionata la Clinica de boli infectioase
Iasi; in data de 25.02.2012 au aparut halucinatii si in 26.02.2012 aerofobia si crize de apnee,
motiv pentru care este transferata in ATI, unde a intervanit decesul.
11. Antrax
In anul 2012 incidenta antraxului in Romania a fost de 0%000, fata de anul 2011, cand
incidenta in Romania a fost de 0, 01%000 (2 cazuri confirmate de antrax).
Cap. V: Boli transmise prin vectori
1. Malaria
In anul 2012 au fost notificate 32 de cazuri confirmate de malarie. Incidenta generala prin
malarie pentru anul 2012 este de 0.15 0/0000 .
Numarul de cazuri de malarie de import din ultimii 10 ani este prezentat in graficul de
mai jos :
Toate cazurile de malarie din 2012 sunt de import, 31 persoane cu nationalitate romana si
o persoana cu nationalitate chineza, de profesie navigator.
Cele mai multe cazuri au avut provenienta infestarii din continentul African (29 cazuri),
in special din Guineea Ecuatoriala (14 cazuri) si ca specie predomina Plasmodium falciparum (25
cazuri). Distributia completa poate fi regasita in tabelul de mai jos:
89
Tara
unde a avut
loc
infestarea
Nr.
Total
de
cazuri
SPECIA DE FALCIPARUM
P.
falciparum
P.
malariae
P.
ovale
Spe
ciae
P.f/
P.m
P.f
/P.o
N
on-f
Angola 2 1 1
Congo
Democratic 1 1
Guiana
Franceza 1 1
Ghana 1 1
Guineea
Ecuatoriala 14 12 1 1
India 1 1
Mozambi
c 1 1
Niger 1 1
Nigeria 3 3
Filipine 1 1
Sierra
Leone 3 3
Coasta
de Fildes 1 1
Uganda 2 2
TOTAL 32 25 1 2 1 1 1 1
Distributia pe gen si grupe de varsta este prezentata mai jos in tabelul de mai jos:
:
Grupa de Cazuri importate
varsta Barbati Femei
0 - 4 0 0
5 - 10 0 0
11 - 20 0 0
21 - 30 5 0
31 - 40 12 1
41 - 50 7 0
50 + 7 0
TOTAL 31 1
Scopul calatoriei identificat a fost lucrativ in cazul a 26 persoane , turism o persoana,
misionar-student teologie pentru o persoana si navigator 4 persoane.
Judetele care au raportat malarie sunt: Constanta 14 cazuri, Braila, Bacau si municipiul
Bucuresti cate 3 cazuri, Arges 2 cazuri; Bistrita Nasaud, Cluj,Dambovita, Hunedoara, Iasi, Timis
si Ilfov cu cate un caz fiecare.
In anul 2012 nu s-a soldat nici un deces prin malarie.
Profilaxia antimalarica a fost realizata in 11 cazuri, dar nu in toate cazurile pentru
parazitul endemic pentru tara de voiaj.
90
Ca manifestari clinice si complicatii, in 2 cazuri s-a diagnosticat anemie; 3 cazuri
insuficienta hepatica si trombocitopenie severa; 1 caz convulsii, tulburari hidro-electrolitice
insuficienta renala si coma; 1 caz de insuficienta renala, trombocitopenie si colaps vascular.
2. Meningita West Nile
In cadrul sistemul de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de
virusul West Nile, implementat dupa epidemia din anul 1996, s-au identificat aproape anual
(exceptie anul 2002), cazuri de meningita, asa cum putem observa in graficul de mai jos.
In anul 2012, s-au inregistrat 15 cazuri de meningita/meningoencefalita cu virus West
Nile (incidenta 0.07 % 000 locuitori).
Distributia cazurilor pe sexe a fost aproximativ egala raportul F/M: 1.1
Repartitia cazurilor pe grupe de varsta arata ca cea mai afectata grupa de varsta a fost >65 de ani
(incidenta 0,2%000). S-a inregistrat un singur deces (persoana de sex fem, 87 de ani cu afectiuni
asociate).
0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
0.25
0.30
Nr.
de
ca
zu
ri/1
00
00
0
Incidenta cazurilor de neuroinfectie West Nile, Romania 1997- 2012
91
Dupa data debutului cele mai multe cazuri sunt in luna august (12 cazuri), celelalte avand
debutul in luna septembrie (2 cazuri) si luna iulie (1 caz).
Cazurile au fost inregistrate in zona de sud a tarii, cunoscuta ca fiind endemica (in
judetele : Ialomita, Ilfov, Giurgiu, Braila si municipiul Bucuresti) dar si in zona de nord (judetul
Iasi).
0.00
0.02
0.04
0.06
0.08
0.10
0.12
0.14
0.16
0.18
0.20
25-44 45-64 >65
Nu
ma
r d
e c
azu
ri/1
00
00
0 lo
cu
ito
ri
grupa de varsta
Incidenta pe grupe de varste a cazurilor de meningita/meningoencefalita cu virus West Nile,
Romania 2012
0
2
4
6
8
10
12
14
iulie august septembrie
Distributia cazurilor de meningita/ meningoencefalita cu WNV in functie de luna de
debut, Romania 2012
nr. cazuri
92
Distributia cazurilor de meningita/meningoencefalita cu WNV in Romania, 2012
3. Encefalita de capusa (TBE)
Supravegherea meningitelor transmise prin muscartura de capuse este regionala; sistemul
de supraveghere al acestora s-a implementat in anul 2008 si se realizeaza in judetele arondate
CRSP Cluj.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
2008 2009 2010 2011 2012
Nr.
ca
zu
ri
anul
Distributia numarului de cazuri de TBE pe ani, Romania
93
In anul 2012 s-au inregistrat 3 cazuri de meningoencefalita de capusa.Cazurile au media
de varsta 29 ani, sunt de sex masc, din mediul rural, provenind din zone cu mare densitate de
capuse (Mosna, Buzd, Smig), doua dintre ele prezentand risc ocupational (ciobani).
4. Febra butonoasa
Supravegherea febrei butonoase este desfasurata in judetele din sudul Romaniei, arondate
Centrului regional de sanatate publica Bucuresti.
În anul 2012 a fost raportat un număr total de 129 cazuri probabile de febră butonoasă
Analiza este efectuata la cazurile care au avut completate fişele specifice de supraveghere
(N=94).
Incidenţa cea mai crescută a fost înregistrată în judeţul Tulcea (11,88%0000 de
locuitori), urmată de judeţele Constanţa (5,52%0000 de locuitori) şi Buzău (5,16%0000 de
locuitori) incidenţe care indică faptul că febra butonoasă reprezintă o problemă de sănătate
publică în aceste judeţe.
Investigaţiile serologice au fost efectuate la 98,9% din cazurile raportate pe fişa specifică
din care 16,1% au avut rezultat negativ.
Din cazurile cu diagnostic etiologic pozitiv sau incert (83,7%) 31,17% au fost pozitive
numai pentru o singura probă de ser, deci nu au respectat metodologia de diagnostic etiologic.
30,7% din cazuri au avut diagnosticul etiologic complet, respectiv pe doua probe de ser,
care au fost recoltate în dinamică. Dintre acestea au fost pozitive 83,3% (N=20).
În ceea ce priveşte structura cazurilor de febră butonoasă în funcţie de mediul de rezidenţă
se observa o usoara predominenţă a mediului urban
94
Distribuţia pe sexe nu prezintă diferenţe semnificative (F =55%, M= 45%)
În anul 2012 cele mai multe cazuri probabile au fost înregistrate în luna mai.
Grupa de vârstă cea mai afectata fost cea de 65-74 de ani (N=94)
95
Mediul de expunere cel mai frecvent descris a fost cel domestic ( 64% din cazuri), urmat
de cel recreaţional (17% din cazuri), expunerea cea mai scăzută fiind reprezentată de cea
profesională şi anume în 5% dintre cazuri. Menţionăm că există un procent de 14% din
cazuri a cărei expunere este neidentificată.
pensionarii reprezintă grupul “profesional” cu cel mai înalt risc de expunere (34% din
cazuri) urmat de grupul profesiilor estimate cu risc înalt de expunere (11% din cazuri).
Grupul “alte profesii” greu de sistematizat a fost reprezentat intr-o proporţie de 33% din
cazuri ceea ce nu poate fi corelat decât cu modalitatea domestică şi recreaţională de
contaminare. Analiza pe criterii profesionale nu este concludentă în atribuirea criteriului
“profesiune cu risc” unei anumite categorii profesionale.
5. Boala Lyme
In anul 2012 au intrat in supraveghere si au fost clasificate final 1762 cazuri de Boala
Lyme, de 2 ori mai multe fata de anul precedent (861).
Clasificarea finala a acestora este prezentata in graficul de mai jos.
96
Sursa: CRSP
Distributia cazurilor dupa judetul de apartenenta si clasificarea finala a acestora este prezentata in
tabelul de mai jos.
Judet confirmat infirmat probabil
Nr.total
cazuri
intrate in
supraveghere
Nr.cazuri
raportabile
la CNSISP
(confirmate+
probabile)
ALBA 69 153 3 225 72
ARAD 6 4 1 11 7
ARGES 0 1 0 1 0
BACAU 18 17 7 42 25
BIHOR 6 5 0 11 6
BISTRITA 6 2 0 8 6
BOTOSANI 69 113 39 221 108
BRASOV 18 31 2 51 20
BRAILA 0 0 1 1 1
BUZAU 12 3 1 16 13
CARAS 2 0 0 2 2
CALARASI 6 19 0 25 6
CLUJ 58 2 8 68 66
CONSTANTA 12 6 0 18 12
COVASNA 0 0 0 0 0
DIMBOVITA 17 4 1 22 18
DOLJ 2 0 0 2 2
GALATI 8 2 1 11 9
GIURGIU 0 0 0 0 0
GORJ 3 8 1 12 4
HARGHITA 15 33 3 51 18
HUNEDOARA 25 18 20 63 45
IALOMITA 0 2 0 2 0
IASI 41 37 2 80 43
97
MARAMURES 7 9 2 18 9
MEHEDINTI 0 0 0 0 0
MURES 9 6 0 15 9
NEAMT 27 26 4 57 31
OLT 8 39 3 50 11
PRAHOVA 7 12 0 19 7
SATU MARE 2 2 2 6 4
SALAJ 27 21 2 50 29
SIBIU 139 231 72 442 211
SUCEAVA 13 23 2 38 15
TELEORMAN 0 0 0 0 0
TIMIS 7 0 0 7 7
TULCEA 0 0 0 0 0
VASLUI 28 11 8 47 36
VILCEA 8 0 0 8 8
VRANCEA 9 20 4 33 13
BUCURESTI 11 5 2 18 13
ILFOV 3 8 0 11 3
TOTAL 698 873 191 1762 889
Un numar de 37 de judete au introdus cazuri in sistemul national de supraveghere pentru Boala
Lyme, cifra apropiata de cea din anul 2011 (38).
Numarul cazurilor confirmate s-a dublat, iar al celor probabile a crescut de 2,5 ori fata
de anul 2011.
Numarul total al cazurilor raportabile la CNSISP (889) s-a dublat fata de anul
precedent.
In cele trei cartograme de mai jos este reprezentata distributia pe judete a cazurilor de
Boala Lyme clasificate final ca probabile sau confirmate in anii 2010, 2011 si 2012.
Distributia pe judete a cazurilor de Boala Lyme, Romania, anul 2010 (N=314)
98
Distributia pe judete a cazurilor de Boala Lyme, Romania, anul 2011 (N=429)
Distributia pe judete a cazurilor de Boala Lyme, Romania, anul 2012 (N=889)
99
Se observa o distributie geografica preponderenta in jumatatea de nord a tarii, precum si o
concentrare de cazuri in Jud.Sibiu si Botosani.
Incidenta la nivelul tarii a fost de 4,16%000, dubla fata de anul precedent (2%000).
Analiza incidentei Bolii Lyme pe judete, prezentata in tabelul de mai jos, releva valori
maxime in Jud.Sibiu, urmat de Jud.Botosani. Acestea sunt singurele 2 judete care au depasit
media statistica inregistrata la nivelul tarii (4,6%000) cu peste 2 deviatii standard.
Judetul Alba este singurul care a depasit media inregistrata la nivelul tarii cu peste o
deviatie standard.
Judet Incidenta
SIBIU 49.5
BOTOSANI 24.3
ALBA 19.4
SALAJ 12.1
HUNEDOARA 9.8
CLUJ 9.6
VASLUI 8.0
HARGHITA 5.6
NEAMT 5.5
IASI 5.2
BACAU 3.5
DIMBOVITA 3.4
VRANCEA 3.3
BRASOV 3.3
BUZAU 2.7
OLT 2.4
SUCEAVA 2.1
VILCEA 2.0
CALARASI 1.9
BISTRITA 1.9
MARAMURES 1.8
CONSTANTA 1.7
MURES 1.6
ARAD 1.5
GALATI 1.5
SATU MARE 1.1
GORJ 1.1
TIMIS 1.0
BIHOR 1.0
ILFOV 0.9
PRAHOVA 0.9
BUCURESTI 0.7
CARAS 0.6
DOLJ 0.3
BRAILA 0.3
ARGES 0.0
COVASNA 0.0
GIURGIU 0.0
IALOMITA 0.0
100
MEHEDINTI 0.0
TELEORMAN 0.0
TULCEA 0.0
M+2STDEV
M+1STDEV
Intr-un numar de 7 judete (fata de 9 anul trecut), majoritatea din zona de sud, sud-vest,
sud-est (exceptie: Covasna) nu a fost inregistrat niciun caz.
── M+2STDEV
── M+1STDEV
Analiza distributiei cazurilor confirmate si probabile cu debut in anul 2012, dupa luna
debutului, evidentiaza un numar mai mare de cazuri in perioada calda a anului 2012. Explicatia
consta in intensitatea mai mare a activitatii vectorilor in aceasta perioada.
Alte 109 cazuri au avut debutul in intervalul iulie 1981- decembrie 2011. Pentru 4 cazuri
debutul a fost necunoscut.
101
Analiza incidentei specifice pe grupe de varsta releva faptul ca, in timp ce in anul 2011
valoarea inregistrata la grupa de varsta 5-9 ani se situa la +2 STDEV fata de medie si abateri cu
peste 1 STDEV apareau la grupele de varsta 60-64 si 65-69 ani, in anul 2012 incidenta
inregistrata la grupa de varsta 55-59 ani se apropie de medie +2STDEV, iar abateri cu peste 1
STDEV apar la 50-54 si 60-64 ani.
O explicatie ar putea fi faptul ca numarul de cazuri intrate in sistemul de supraveghere la
grupele de varsta 50-54, 55-59, 60-64 ani, s-a dublat, posibil urmare a cresterii adresabilitatii.
Aceasta ar putea fi motivata, la randul ei, de mediatizarea intensa a evolutiei nefavorabile a bolii,
etichetata ca Boala Lyme, la un actor roman de varsta apropiata acestor pacienti.
De asemenea, incidenta inregistrata la grupele de varsta 20-24, 25-29 si 75-79 ani se
abatea cu peste 1 STD sub medie in anul 2011, in timp ce in anul 2012 acest tip de abatere apare
la grupele de varsta 0-4, 20-24, 80-84 ani si ≥85 ani.
Incidenta specifica pe sexe inclina si in anul 2012 in favoarea sexului feminin
(4,4%000), fata de cel masculin (3,9 %000).
Ca si in anul 2011, 68% din cazuri au provenit din mediul urban si 32% din cel rural.
Incidenta specifica in mediul urban a fost de 5,1%000, de 1,7 ori mai mare fata de cea din rural
(3%000).
Intepatura de capusa a fost mentionata pentru 71% din cazuri, fata de 82% in anul
precedent.
Tablou clinic:
Stadiul I - Borrelioza incipenta, localizata: 655 cazuri (74%)
Dintre acestea, pentru 567 cazuri (87%) a fost mentionat eritem migrator.
Alte manifestari pentru cazurile aflate in Stadiul I :
Astenie 31%
Mialgii 25%
Cefalee 22%
Artralgii 21%
Febra 18%
Redoare de ceafa 4%
Limfocitom borreliozic 2%
102
Localizare limfocitom
Numar
cazuri
ANTEBRAT STG. 1
AXILA DR. 1
COAPSA 1
FATA
ANTERIOARA
BRAT DR. 1
FATA INTERNA
COAPSA 1
REG.FESIERA
DREAPTA 1
FLANC STANG
ABDOMINAL 1
GAMBA DR. 1
GAMBA STANGA 2
HEMITORACE
DREPT 1
PERETE
ABDOMINAL
ANTERIOR 1
REG. RETRO-
AURICULARA DR. 1
REGIUNEA
LOMBARA DR. 1
REGIUNEA
OCCIPITALA 1
SAN DREPT 1
Total 16
Din cele 16 cazuri de limfocitom borreliozic, 5 au fost inregistrate la copii in varsta de 5-
13 ani, iar 11 la adulti cu varste cuprinse intre 40 si 70 de ani.
Stadiul II – Borrelioza Lyme diseminata: 127 cazuri (14%)
Dintre acestea, pentru 31 cazuri (24%) a fost mentionat eritem migrator.
Manifestari musculo-scheletale:
- atacuri scurte, recurente, timp de saptamani/luni sau tumefierea uneia sau mai multor
articulatii: 32%
- artrita cronica la nivelul uneia sau mai multor articulatii: 7%
Neuroborrelioza incipienta:
- Paralizie de nerv facial: 3%
- Paralizii alti nervi cranieni: 2%
- Meningita aseptica, limfocitara: 2%
- Radiculo-neuropatii: 17%
103
- Encefalo-mielita: 1 caz (1%) – Facem mentiunea ca diagnosticul a fost stabilit pe baza
tabloului clinic si a unui rezultat pozitiv pentru IgG WB in ser, neexistand dovada unui
titru mai mare de anticorpi anti-B.Burgdorferi in lcr fata de ser.
Manifestari cardiace:
- nu au fost mentionate manifestari cardiace de tipul debut brusc al unor tulburari de
conducere AV gr.2 sau 3 sau miocardita
Stadiul III – Borrelioza Lyme cronica: 80 cazuri (9%)
Pentru 9 cazuri a fost mentionat eritemul migrator. Aceasta mentiune nu poate avea
decat valoare anamnestica si nu este posibila ca manifestare prezenta la momentul depistarii in
acest stadiu clinic.
Artrita Lyme : 4%
Acrodermatita cronica atrofica nu a fost mentionata pentru niciun caz
Sindroame neurologice cronice :
- Encefalopatia Lyme : 10% = 8 cazuri, din care 6 cu pierdere de memorie, 5 cu depresie, 4
cu polineuropatie senzoriala. 2 cazuri au cumulat toate cele 3 tipuri de manifestari clinice.
Pentru un numar de 27 cazuri nu a fost mentionata stadializarea clinica.
Nu a fost inregistrat niciun deces.
In ceea ce priveste locul izolarii, pentru 37% din cazurile intrate in sistemul de
supraveghere a fost mentionat spitalul, marea lor majoritate in sectii de boli
infectioase si intr-o mica masura in alte sectii (Demato-Venerologie, Pediatrie, Medicala,
Neurologie).
Numarul de zile de spitalizare la cazurile confirmate si probabile a fost in medie de 8
zile, mediana de 7 zile, minima de 1, iar maxima de 32 zile.
Tratament antibiotic a fost mentionat pentru 77% din cazurile confirmate si probabile, cel
mai frecvent utilizate in tratament individual fiind Doxiciclina, urmata de Amoxicilina.
In tabelul de mai jos sunt mentionate antibioticele/asocierile de antibiotice utilizate,
simultan sau consecutiv, asa cum apar ele in baza de date:
Antibioticul
Numar
cazuri
AMOXI+AC.CLAVULANIC 7
AMOXI+DOXI 4
AMOXICILINA 151
AMPI+AMOXI+DOXI 1
AMPI+DOXI 1
AMPICILINA 18
AUGM.+AMOXI 1
AUGMENTIN 21
AUGMENTIN+ PENICILINA 1
AZITROMICINA 2
CEFALEXIM 6
104
CEFORT 57
CEFORT+AMOXI 5
CEFORT+CEFUROXIM 2
CEFORT+DOXI 9
CEFOTAXIMA 3
CEFTRIAX.+AMOXI 1
CEFTRIAX.+DOXI 6
CEFTRIAXONA 38
CEFTRIAXONA+CEFUROXIMA 1
CEFTRIAXONA+DOXI 9
CEFUROXIM 36
CEFUROXIM + DOXI 3
CIPROFLOX.+AMOXI 2
CIPROFLOXACINA 5
CLARI+DOXI 1
CLARITROMICINA 3
DOXI +AUGMENTIN 4
DOXICICLINA 259
ERITROMICINA 2
OXACILINA 4
PENICILINA 4
PENICILINA + CIPROFLOXA 1
PENICILINA+CEFORT 2
PENICILINA+GENTA 1
ROCEPHINE 1
TETRACICLINA 2
Total 674
Durata antibioticoterapiei a fost in medie de 15 zile, cu o mediana de 14, o minima de 1 zi si o
maxima de 60 de zile.
Investigatii de laborator:
serologie IgM s-a efectuat pentru 1698 cazuri intrate in sistemul de supraveghere (96%),
rezultat pozitiv pentru serul I fiind mentionat la 600 cazuri (35%), iar pentru ser II la 34
din 100 cazuri (34%);
serologie IgG s-a efectuat pentru 762 cazuri (86%), rezultat pozitiv la ser I fiind
mentionat pentru 210 cazuri (28%), iar pentru ser II la 15 din 65 cazuri (23%);
serologie IgM WB s-a efectuat pentru 212 cazuri, rezultat pozitiv fiind mentionat la 127
cazuri (60%, valoare cu 24% mai mare fata de anul precedent);
serologie IgG WB s-a efectuat pentru 196 cazuri, rezultat pozitiv fiind mentionat la 105
cazuri (54%, valoare cu 7% mai mare fata de anul precedent);
IgM WB in lcr s-a testat pentru 2 cazuri, ambele rezultate fiind negative;
IgG WB in lcr s-a testat pentru 3 cazuri, rezultat pozitiv fiind mentionat pentru 1 caz
(33%).
105
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgM in serul I au fost
urmatorii:
Media = 33 zile
Mediana = 22 zile
Minima = 0 zile (proba I de ser recoltata in ziua debutului)
Maxima = 433 zile
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgM in serul II au fost
urmatorii:
Media = 123 zile
Mediana = 59 zile
Minima = 16 zile
Maxima = 411 zile
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgG in serul I au fost
urmatorii:
Media = 48 zile
Mediana = 24 zile
Minima = 1 zile
Maxima = 518 zile
Indicatorii de tendinta centrala pentru intervalul de timp dintre data debutului si data
recoltarii la cazurile aflate in Stadiul I si cu rezultat pozitiv pentru IgG in serul II au fost
urmatorii:
Media = 111 zile
Mediana = 49 zile
Minima = 3 zile
Maxima = 411 zile
Tinand cont de aceste valori, mentinem si de aceasta data recomandarea ca recoltarea
serului I pentru IgM si IgG sa se faca la cca 3 saptamani de la debut.
Proba a II-a de ser pentru IgM si IgG se va recolta numai in caz de rezultat negativ pentru
serul I.
Concluzii:
Numarul cazurilor suspecte intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012, dar si al
celor confirmate si probabile s-a dublat fata de anul precedent.
Majoritatea cazurilor de Boala Lyme (74%) s-au aflat in stadiul I, Borrelioza Lyme
incipienta, localizata.
Valorile cele mai mari ale incidentei specifice pe grupe de varsta s-au inregistrat la 55-59
ani, urmata de 50-54 si 60-64 ani.
Valorile cele mai mari ale incidentei specifice pe medii s-au inregistrat in mediul urban,
posibil si datorita adresabilitatii mai crescute la serviciile medicale.
Valoarea ridicata a incidentei bolii in Judetele Sibiu si Botosani recomanda actiuni de
educatie pentru sanatate in populatie si de control al vectorilor pe plan local.
Pentru o probabilitate mai mare de pozitivare, prima proba de ser ar trebui recoltata la
circa trei saptamani de la debut.
106
Cap. VI: Boli cu transmitere sexuala
1. Sifilis
In anul 2012, pentru cazurile de sifilis s-a inregistrat o incidenta de 7,97%000 fata de
10,34%000 in 2011. In Romania, incidenta pentru cazurile de sifilis este in continua scadere in
ltimii 10 ani dar ramane totusi una din cele mai ridicate in tarile din UE.
In judetul Ilfov nu a fost inregistrat nici un caz de sifilis, iar in judetul Calarasi incidenta
a fost de 0.31%000 de locuitori; incidente crescute au fost inregistrate in Varncea-25.97%000
Constanta-23,33%000 si Tulcea-19.25%000. Incidenta cazurilor de sifilis pentru celelalte judete
este prezentata in graficele de mai jos
Incidenta cazurilor de sifilis pe judete, Romania, 2012
Judet
Incidenta sifils
(Nr cazuri/100000locuitori)
Vrancea 25.97
Constanţa 23.33
Tulcea 19.25
Galaţi 17.53
Sălaj 14.15
Buzău 13.41
Brăila 13.23
Teleorman 13.23
Bacău 13.20
Sibiu 11.03
Mureş 10.71
Satu Mare 9.92
Argeş 9.27
Arad 8.81
Harghita 8.64
Cluj 8.56
107
Mehedinţi 7.62
Iaşi 7.55
Botoşani 7.42
Hunedoara 7.21
Suceava 7.05
Caraş-Severin 6.76
Ialomiţa 6.65
Neamţ 6.42
Dolj 6.16
Prahova 5.44
Braşov 5.34
Bihor 5.23
Vaslui 5.14
Bistriţa-Năsăud 5.05
Gorj 4.53
Covasna 4.51
Olt 4.36
Alba 3.78
Vâlcea 3.70
Timiş 3.68
Maramureş 3.54
Dâmboviţa 3.40
Giurgiu 2.51
Mun. Bucureşti 2.45
Călăraşi 0.31
Ilfov 0.00
Fata de anii anteriori, se remarca in anumite judete o crestere a cazurilor de sifilis la femei
fata de barbati cu o diferenta crescuta in judetele: Vaslui, Ialomita, Buzau. Raportul cazurilor de
sifilis intre cele doua sexe este feminin:masculin=1,01:1.
108
In ceea ce priveste incidenta pe grupe de varsta, cele mai mari valori ale incidentei se
mentin la varstele cuprinse intre 20 si 34 de ani.
Cele mai multe cazuri au fost depistate cu forma de sifilis latent recent (59%) fiind urmate
cazurile cu sifilisul tardiv (17%), sifilisul secundar (15%) si sifilisul primar (9%);ceea ce indica
faptul ca adresabilitatea la serviciile medicale la aparitia primelor simptome de boala este inca
foarte scazuta.
109
In randul cazurilor de sifilis au fost inregistrate 287(40.8%) cazuri la gravide, iar dintre
acestea cele mai multe au fost depistate in luna a IX-a de sarcina(43,3%), in luna a III-a(9.1%) si
in lun a V-a(8%)
Din punct de vedere al comportamentului social si sexual s-au inregistrat urmatorele
cifre pe diagnostic stadiu de boala.
Sifilis recent
TOTAL Relatii de tip
Relatii de tip
heterosexual
Parteneri
multipli
Consum de
droguri
homosexual
Alte situatii
TOTAL 1407 14 1122 54 2 215
MASC 707 14 525 37 1 130
FEM 700 0 597 17 1 85
Sifilis latent
TOTAL
Relatii de tip
homosexual
Relatii de tip
heterosexual
Parteneri
multipli Alte situatii
TOTAL 82 1 70 7 4
MASC 38 0 32 4 2
FEM 44 1 38 3 2
Sifilis tardiv
TOTAL
Relatii de tip
homosexual
Relatii de tip
heterosexual
Parteneri
multipli Alte situatii
TOTAL 207 2 99 15 91
MASC 100 2 48 9 41
FEM 107 0 51 6 50
110
Sifilis congenital
Cazurile de sifilis congenital in numar de 6, sunt in scadere fata de anii precedenti si
reprezinta 0,35% din toate cazurile de sifilis. Judetele unde a fost diagnosticat sifilis congenital
sunt: Constanta 2 cazuri si respectiv Bacau, Maramures, Salaj, Sibiu cu cate 1 caz. Din cele 6
cazuri de sifilis congenital: 5 cazuri au fost diagnosticate la sexul feminin dintre care 2 cazuri in
judetul Constanta si 1 caz la sexul masculin din judetul Maramures.
2. Infectiile gonococice
Incidenta infectiei gonococice in Romania in ultimii 10 ani are o tendinta descrescatoare si este
reprezentata in graficul urmator :
111
Incidenta in anul 2012 pe tara a fost de 1.470/0000 in scadere cu 61% fata de incidenta
anului 2011 ( 2.730/0000 pentru barbati si 0.27
0/0000 pentru femei). Numarul total de cazuri gonoree
Romania in anul 2012 a fost de 314 cazuri.
Distributia pe gen este de 90,5% (284) barbati si 9,5 % femei (30).
Mediul de
provenienta Total
urban rural
Genul masculin 174 110 284
feminin 17 13 30
Total 191 123 314
Judetele in care Incidenta infectiei gonococice are valoare mai mare de 1/%000 sunt
prezentate in graficul de mai jos:
* Nu a fost reprezentat in grafic judetul Vaslui a carui incidenta a fost de 14.96 0/00000 locuitori.
Nu au raportat nici un caz de gonoree urmatoarele judete: Bihor, Buzau, Caras Severin,
Cluj, Ilfov, Sibiu, Timis, Tulcea, Valcea.
Numarul cel mai mare de cazuri (aprox. 77%) s-a inregistrat la grupele de varsta mai mici de 35
ani, distributie care se pastreaza la ambele sexe (73,33% femei sub 35 ani si 77,81% barbati sub
35 ani)
Grupe de varsta
(ani) Procent
14-19 15.92%
20-24 26.11%
25-29 21.34%
30-34 14.01%
35-39 8.28%
40-44 6.69%
>45 7.64%
112
Modul de depistare a cazurilor de infectie gonococica este prezentat in tabelul de mai jos:
TOTAL CAZURI GONOREE 314
Certificat medical prenuptial 1
Examen medical la angajare 1
Control medical periodic 2
Investigatie epidemiologica 22
Control serologic al gravidelor 0
Donare de sange 3
Alte depistari active 51
Depistare pasiva 234
Comportamentul social si sexual pentru cazurile de gonoree sunt prezentate in tabelul de mai jos.
TOTAL REL.DE TIP PARTENERI
CONSUM
DE ALTE
HETEROSEXUAL MULTIPLI DROGURI SITUATII
TOTAL 314 248 27 1 38
MASC 284 221 27 0 36
FEM 30 27 0 1 2
3. Infectia cu Chlamydia
In anul 2012 au fost raportate un numar de 57 cazuri de infectie cu Chlamydia, reprezentand o
incidenta pe tara de 0.26 0/0000 in scadere cu 58% fata de anul anterior(53 cazuri pentru sexul
masculin reprezentand o incidenta pe tara de 0.510/0000 si 4 cazuri cu o incidenta de 0.04
0/0000
pentru sexul feminin).
Distributia pe medii si genuri este prezentata in tabelul de mai jos:
Mediul de provenienta Total
urban rural
Genul masculin 41 12 53
feminin 3 1 4
Total 44 13 57
113
Incidenta cazurilor de Chlamydia pe judete si grupe de varsta este prezentata in graficele de mai
jos:
Excluse 5 cazuri la barbati cu varstele : 47 ani (2cazuri), 53 ani, 59 ani, 66 ani.
Modul de depistare a cazurilor de infectie genitala cu Chlamydia este prezentat in tabelul
de mai jos:
MOD DEPISTARE
NUMAR
INFECTII CU
CHLAMYDIA
%
TOTAL
Control medical periodic 2 3.51
Investigatie epidemiologica 2 3.51
Donare 1 1.75
Alte depistari active 19 33.33
Depistare pasiva 33 57.89
TOTAL 57 100.00
114
Comportamentul social si sexual pentru cazurile de infectie cu Chlamydia este prezentat in
tabelul de mai jos.
TOTAL REL.DE TIP PARTENERI ALTE
HETEROSEXUAL MULTIPLI SITUATII
TOTAL 57 25 22 10
MASC 53 24 19 10
FEM 4 1 3 0
115
Colectivul editorial: - Dr. Adriana Pistol - Dr. Viorica Gheorghiu - Dr. Odette Popovici - Dr. Aurora Stanescu - Dr. Rodica Popescu - Dr. Anca Sirbu - Dr. Lavinia Zota - Dr. Denisa Janta - Dr. Teodora Solomon - Dr. Florin Popovici - Dr. Ionel Iosif - Dr. Radu Cucuiu
