RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI … · - existenta unor scheme de finantare la nivelul...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI

RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL,

in extravilan Bencecu de Sus, com. Pischia – jud Timis

1

RAPORT LA STUDIUL DE

EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC

(AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI

RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC

NATIONAL

in extravilan Bencecu de Sus, comuna

Pischia, jud. Timis

Autor: SC EXPERTEKO SRL

Tel 0722291735; Fax.0356/211416

Titularul proiectului: S.C INVEST LAV S.R.L

Proiectant general: S.C. RENEWABLES CONSULTING S.R.L

Toate informatiile sau aplicatiile continute in acest document sunt proprietatea intelectuala a firmei SC EXPERTEKO SRL. Este strict interzisa copierea, folosirea informatiilor prezentate de acesta, modificarea, afisarea, distribuirea, transmiterea, publicarea, comercializarea, licentierea, crearea unor materiale derivate sau utilizarea prezentei lucrari sau a oricaror completari sau precizari ulterioare referitoare la continutul prezentei documentatii in orice scop fara notificarea prealabila si acordul scris al SC EXPERTEKO SRL.




2

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………… 3

1. Descrierea proiectului………………………………………………… 5

a) descrierea caracteristicilor fizice

b) descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie

c) estimarea, pe tipuri si cantitati, a deseurilor preconizate si a emisiilor

2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular ………………. 29

3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ

de proiectul propus ……………………………………………………… 41

4. Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra

mediului, rezultand din:

a) existenta proiectului;

b) utilizarea resurselor naturale;

c) emisiile de poluanti, zgomot si alte surse de discomfort …………. . 47

5. Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si

compensarea oricaror efecte semnificative adverse asupra mediului. …… 53

6. Indicarea dificultatilor intampinate de titularul proiectului in prezentarea

informatiei solicitate……………………………………………………… 60

7. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………….. 65

8. Anexe ……………………………………………………………… 68




3

Introducere Creşterea consumului mondial de energie electrică, precum şi criza

combustibililor traditionali, au impus necesitatea identificării unor surse

alternative de energie, cu scopul înlocuirii în timp a energiei produse

convenţional din combustibili fosili, cu o energie produsă din surse

regenerabile, care nu poluează.

Punerea în practică a unei strategii pentru valorificarea potenţialului surselor

regenerabile se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe

termen mediu şi lung şi oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii

referitoare la alternativele energetice şi înscrierea în acquis-ul comunitar în

domeniu.

Proiectul propus a fost conceput în concordanţă cu două obiective majore la

nivel european şi naţional:

- nevoia urgentă de investiţii în domeniul energetic pentru a

diminua dependenţa energetică de import, a înlocui combustibilii

tradiţionali a căror epuizare va fi iminentă în condiţiile continuării

ritmului actual de consum şi nu în ultimul rând, pentru

combaterea schimbărilor climatice ce devin o problemă tot mai

acută a societăţii actuale;

- dezvoltarea durabilă a regiunii vizate, fapt care va diminua

pericolul pierderii de rezidenţi şi de locuri de muncă în viitorul

apropiat

Decizia de a investi în domeniul producerii energiei din resurse regenerabile

s-a bazat pe o analiză a avantajelor şi dezavantajele implicate. Cele mai

importante avantaje ale unei astfel de investiţii sunt următoarele:




4

- contextul energetic mondial şi necesitatea stringentă de descentralizare a

surselor;

- problema încălzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai

mult aduse în discuţie în ultima perioada;

- emisia zero de substanţe poluante;

- costuri reduse (materiale şi de personal) de întreţinere după punerea în

funcţiune;

- existenta unor scheme de finantare la nivelul UE pentru astfel de

proiecte;

- acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel national

pentru producătorii de energie din surse regenerabile;

- acordarea de prioritate în transportul şi distribuţia energiei electrice

provenite din resurse regenerabile;

- costuri reduse de scoatere din funcţiune, având în vedere ca unitatile

componente pot fi aproape integral reciclate.

În ceea ce priveşte dezavantajele, următoarele aspecte au fost luate în calcul

în planificarea acestei investiţii:

- costuri ridicate ale instalatiilor de producere a energiei din surse solare,

precum si a celor aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei

produse în reteaua natională;

- incertitudini privind piata energiei la nivel national sau mondial.

În urma analizei acestor avantaje şi dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel

de investiţie este oportună, fezabilă tehnic şi eficientă economic, având în

vedere contextul energetic naţional şi european, precum si disponibilitatea

acestei resurse la nivel local.




5

1. Descrierea proiectului

Beneficiar: SC INVEST LAV SRL;

Sediu: Timisoara - B-dul Republicii, nr 6, etaj 1, ap 8 , jud. Timis; Tel/ fax: 0744608942 /0356107759

Amplasament:

Terenul ales pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic, cu suprafata totala de

63,0556 ha, apartine din punct de vedere administrativ de comuna Pischia si

se afla in partea de vest a localitatii Bancecu de Sus, la peste 2 km distanta

fata de localitate.

Comuna Pischia face parte din judetul Timis, aflandu-se la o distanta de 20

km de municipiul Timisoara, în directia N.E. Comuna este strabătută de

drumul judeţean asfaltat 691 Timisoara – Lipova, la o distanţã de 49 km de

orasul Lipova.

Se învecinează cu următoarele comune: în nord comuna Fibis; in vest

comuna Orţişoara şi comuna Sânandrei; în sud comuna Giarmata; în est

comuna Remetea Mare şi comuna Recaş Comuna Pişchia este compusă din

cinci localităţi: Pişchia; Bencecu de Sus; Bencecu de Jos; Murani; Sălciua

Nouă.

Terenul pe care se va amplasa proiectul prezentat este agricol, fara tufisuri

sau vegetatie arboricola, in totalitate neamenajat si relativ plan.




6

Ansamblul parcelelor incluse in proiect se invecineaza cu:

- nord : terenuri agricole si DE 1154

- vest: terenuri agricole aflate in proprietatea SC Invest Lav SRL

- est: DE 1154 si terenuri agricole

- sud: terenuri agricole aflate in proprietatea SC Invest Lav SRL

Accesul in interiorul incintei se asigura din partea de nord a

amplasamentului de pe drumul de exploatare DE 1154, pe o poarta cu

deschiderea de 5 m care va permite si circulatia spre zona de stationare a

vehicolelor si utilajelor necesare amenajarii terenului, construirii parcului

fotovoltaic si aprovizionarii cu materiile prime si materialele implicate in

realizarea investitiei.

a) Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect

Politicile europene privind energia şi schimbările climatice, împreună cu

legislaţia în domeniu a statelor membre au condus la o creştere importantă a

pieţei de fotovoltaice, ajungând la sfârşitul anului 2010 la o capacitate

instalată de 39.600 MW. Potrivit previziunilor industriei, pentru anul 2030

este prognozată o capacitate totală de peste 600 GW.

«Efectul fotovoltaic», în care un semiconductor generează un curent direct

(curent continuu) atunci când este expus la lumină, a fost descoperit de către

Becquerel în 1839 şi reprezintă baza producției de celule fotovoltaice

moderne, introducând un nou mod de a obţine energie de la soare.




7

În 1980, primele sisteme fotovoltaice au fost sistemele solare casnice de

mică putere (SSC) care furnizau cantităţi mici de energie electrică pentru

case individuale fără acces la reţeaua electrică. Deşi, la vremea respectivă,

această piaţă de sisteme solare fotovoltaice de mică capacitate (casnice) era

importantă din punct de vedere social, utilizarea era totuşi limitată.

Panourile fotovoltaice exploatează energia soarelui, o sursă liberă şi infinită

de energie. Când razele de soare ating suprafaţa pământului conțin o energie

de aproximativ 2.000 de ori mai mare faţă de energia totală consumată pe

glob într-un an.

Energia solară, împreună cu alte energii regenerabile - precum energia

eoliană, geotermală şi biomasa - ar putea contribui la atingerea unui procent

de 100% energie produsă din surse regenerabile şi o furnizare 100 % energie

curată, verde.

În anii ‘90, piaţa de fotovoltaice a început să crească în mod semnificativ ca

urmare a trecerii la conectarea la reţea în zonele dezvoltate. Furnizorii de

energie electrică au început să accepte faptul că fluxul de energie electrică

nu trebuie să fie “într-un singur sens”. Aceştia au permis clienţilor să fie atât

furnizori, cât şi consumatori, şi au introdus tarife pentru cedarea în reţea a

energiei produse.

Mecanismele guvernamentale de susţinere a preţului, concepute pentru

sistemele conectate la rețea, s-au dovedit cruciale pentru piața panourilor

fotovoltaice.




8

Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai

disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila

consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce

impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor

creşte independenţa energetică (de ex stalpi de iluminat cu panouri solare

fotovoltaice). Sursele regenerabile detin un potential energetic important si

ofera disponibilitati nelimitate de utilizare pe plan local si national.

Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei

premise importante conferite de acestea, si anume: accesibilitate,

disponibilitate si acceptabilitate.

Proiectul de amenajare a parcului fotovoltaic in extravilanul localitatii

Bencecu de Sus raspunde tendintelor actuale resimtite la nivel global si

regional marcate de o acuta crestere a nevoii de energie. Puterea instalata a

parcului va fi de circa 20 MW. Aportul adus de investitie in sistemul

energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.

Componentele din care va fi alcatuit ansamblul parcului fotovoltaic sunt:

panouri fotovoltaice, invertoare, cutii de jonctiune, cutii de racord

generator, accesorii, boxe trafo, precum si punct de conexiune zonal la

sistemul energetic national (SEN).

Panourile fotovoltaice vor fi dispuse in mai multe siruri. Impreuna cu

cutiile de conexiune din camp si cutiile de generator vor fi amplasate in aer

liber. Celelalte componente se vor afla in containere prefabricate




9

Fiecare element al complexului care alcatuieste parcul fotovoltaic are un rol

bine definit:

- panourile fotovoltaice capteaza energia solara ;

- energia este preluata de catre o cutie de jonctiune de la un sir de panouri;

- cutia de racord generator preia energia de la mai multe cutii de jonctiune;

- energia e trasformata din curent continuu in curent alternativ de

invertorul trifazat:

- prin intermediul statiei electrice curentul se transmite in Sistemul

Energetic National

Instalatia fotovoltaica este prevazuta cu urmatoarele echipamente :

- aproximativ 84.480 panouri fotovoltaice

- 10 invertoare cu puterea de 2 MW fiecare

- cutii de jonctiune si de conexiune

- statie electrica 20/110 kV

- structura metalica de sustinere

- fundatii structura de sustinere

- echipamente electrice auxiliare

Principalele caracteristici ale sistemelor fotovoltaice care vor fi amplasate

pe zona studiata sunt:

a) opereaza silentios;

b) pot fi instalate rapid;




10

c) sunt modulare – un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o

extindere in cazul in care cererea de putere creste;

d) autonomie – nu neceita consum suplimentar de energie si cheltuieli

de intretinere;

e) durabilitate – modulele fotovoltaice sunt garantate 25 de ani

f) se monteaza fara fundatii din beton pe structuri din otel zincat sau

aluminiu si fixare tip surub

Cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de

constructie si functionare:

- In prima faza, dupa ridicarile topo si delimitarea precisa a perimetrului

terenului pe care se va amplasa investitia, se va trasa si stabili pozitia

panourilor si a containerelor ce vor adaposti echipamentele.

- In cea de-a doua etapa se vor aduce si monta echipamentele prefabricate

in pozitia corespunzatoare cu cea din proiect. Panourile se vor fixa in

pamant prin intermediul stalpilor de fundare prin insurubare sau prin

batere . In acelasi timp se va realiza statia electrica. Producţia de energie

a unui sistem fotovoltaic depinde de mai mulţi factori printre care se

numără amplasarea, orientarea şi înclinația sistemului, precum și

condițiile de temperatură și de umbrire. O proiectare bună trebuie să ia

în considerare toţi aceşti factori.

- In cea de-a treia etapa se vor realiza legaturile electrice intre panouri,

intre panouri si cutii, intre cutii si invertoare, intre invertoare si statia

electrica si apoi cu Sistemul Energetic National.




11

Principalele etape ale realizarii proiectului sunt:

• Etapa de construcţie;

• Etapa de operare;

• Etape de dezafectare

Etapa de constructie a parcului fotovoltaic presupune:

Organizarea de şantier pentru această investiţie constă în amenajarea

spaţiilor pentru depozitarea materialelor necesare

Organizarea de şantier va cuprinde:

- imprejmuirea perimetrului viitorului parc fotovoltaic cu gard de plasa

metalica cu H = 2 m si poarta de acces

- organizarea spaţiilor necesare depozitării temporare a materialelor,

măsurile specifice pentru conservare pe timpul depozitării şi evitării

degradărilor ;

- unelte, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace necesare ;

- sursele de energie ;

- măsuri specifice privind protecţia şi securitatea muncii şi de prevenire şi

stingere a incendiilor, decurgând din natura operaţiilor şi tehnologiilor de

construcţie cuprinse în documentaţia de execuţie a obiectivului;

- căile de acces utilizate vor fi drumurile de exploatare existente

Etapa de instalare trebuie să respecte cerințele proiectului, standardele și

regulamentele din domeniu, pentru a asigura un nivel maxim de producție de

electricitate cu pierderi minime în rețeaua de transmitere si consta din:




12

- realizarea sistemului de fundare printr-o tehnologie minim invaziva

prin insurubarea sau baterea stalpilor cu niste masini speciale.

- lucrări de amenajare a structurilor de susţinere pentru panourile solare.

Panourile fotovoltaice se monteaza orizontal cate trei pe sir, pe suporti

metalici, a caror inaltime optima este de 0,8 metri deasupra solului Pe

aceste structuri, se vor asambla panourile, cu ajutorul unui tractor cu

macara. Intre randurile de suporti trebuie sa se pastreze o anumita

distanta pentru ca panourile sa nu se umbreasca reciproc. O umbrire a

unei mici parti a panoului conduce la o reducere considerabila de

randament a intregului panou. Distanta dintre sirurile de module depinde

de pozitionarea geografica a obiectivului, si in acest caz este de 4 m.

De asemenea se pastreaza intre sirurile panourilor, pe lungime, spatiu

pentru montajul echipamentelor si acces ulterior la panouri .

- montarea panourilor solare. Panourile se fixeaza intr-o pozitie inclinata

de 30 0 orientate catre sud, pentru a obtine o insolatie maxima. Inaltimea

maxima a panourilor inclinate este de 2.30 m.

- realizarea platformelor pentru invertoare şi montarea acestora;

- lucrări de realizare a reţelei electrice interioare intre panouri, intre

panouri si cutii, intre cutii si invertoare, intre invertoare si statia electrica

si apoi conectarea la SEN;

Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 9-12 luni

pentru lucrarile de constructii – montaj si pregatire pentru operare.




13

Etapa de operare a parcului fotovoltaic

Dupa instalare si punere in functiune, parcul fotovoltaic nu necesita prezenta

umana pe amplasament, operarea fiind supravegheata la distanta prin

preluarea si prelucrarea datelor furnizate de aparatura de monitorizare cu

care este dotata instalatia.

Din punct de vedere fizic, celula fotovoltaica este o dioda tip p-n de

suprafata mare, cu jonctiunea pozitionata aproape de partea superioara.

Celula converteste luminozitatea solara in energie electrica. Mai multe astfel

de celule sunt asamblate intr-un modul de o anumita putere, iar modulale

intr-un panou. Celulele sunt dispuse intre doua straturi de EVA (acetat de

etil vinil) laminate sub vid si la temperaturi ridicate. Radiaţia incidentă

creează la bornele modulului fotovoltaic o diferenţă de potenţial Un panou

fotovoltaic are o putere de 230 Wp si ocupa o suprafata de 1,47 mp –

proiectie la sol. Partea frontala este formata dintr-un panou de sticla cu

continut redus de saruri feroase, destinat sa reziste la socuri mecanice si la

grindina. Protectia pe partea dorsala este asigurata de un strat laminat de

TEDLAR, un polimer impermeabil si stabil la expunerea la agenti

atmosferici si radiatii ultraviolete. Cadrul panoului este realizat din aluminiu

extrudat. Suprafata panoului este tratata cu un antistatizant pentru a reduce

cat mai mult posibilitatea depunerii prafului.

Din punct de vedere electric, configuratia sistemului fotovoltaic este

urmatoarea: generatorul fotovoltaic se compune din 22 panouri fotovoltaice

conectate in serie, constituind un sir.




14

La randul lor, un grup de 8 siruri vor fi conectate in paralel la o cutie de

jonctiune, iar o grupare de 4 cutii de jonctiune se vor conecta la o cutie de

racord siruri.

Aceasta grupare electrica de panouri fotovoltaice constituie un generator

fotovoltaic, care se conecteaza pe o intrare distincta la invertor. Invertorul

utilizat in proiect permite conectarea a 12 generatoare fotovoltaice .

In cadrul acestui proiect sunt utilizate un numar de 10 invertoare cu puterea

de 2 MW.

Invertoarele au rolul de a transforma energia primita de la campul

fotovoltaic (generatorul fotovoltaic) sub forma de curent continuu in energie

ce poata fi livrata Sistemului Energetic National – curent alternativ trifazat.

Pentru a putea fi utilizata energia de la bornele de iesire ale invertorului este

necesara o transformare a acesteia la parametrii de utilizare in Sistemul

Energetic, la o tensiune de 20 kV.

Echipamentele care insotesc invertorul sunt: intrerupatoare de medie

tensiune aferente, tabloul de joasa tensiune si medie tensiune,

transformatoare joasa - medie tensiune, reteua electrica interna si sistemul

de supraveghere interna care sunt amplasate intr-un container metalic in

solutie prefabricata . Containerul este livrat asamblat, testat si certificat de

catre furnizor si contine aparatura de comunicare, monitorizare de la distanta

si diagnosticare, inregistrare de date si analiza lor prin inernet, statie meteo.




15

Cutiile de jonctiune realizeaza paralelismul intre sirurile de panouri. Sunt

conectate un numar de 8 siruri de panouri (22 panouri / sir) la fiecare cutie,

deci in total 176 panouri. Pentru un invertor sunt necesare 48 cutii de

jonctiune si pentru tot parcul fotovoltaic un numar de 480 cutii Aceste cutii

sunt prevazute cu echipamente de protectie (sigurante) care permit

deconectarea fiecarui sir in parte . Deasemenea sunt echipate cu senzori care

masoara curentul si monitorizeaza gruparea de siruri de panouri pentru

functionarea in conditii optime a acestora. Cutiile de racord generator

conecteaza cate 4 cutii de jonctiune. Se vor utiliza un numar de 12 cutii

pentru un invertor, in total 120 cutii de racord generator. Cutiile sunt

realizate din fibra de sticla, rezistente la foc si raze UV. Ele sunt amplasate

la capatul unui sir de panouri, pe stalpul de sustinere al structurii metalice ..

Energia colectata de invertoare va fi preluata de statia electrica 20/110 KV ,

si apoi debitata in Sistemul Energetic National. Aportul adus de investitia de

fata in sistemul energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.

Statia va fi prevazuta cu :

- celule statie 20 kV;

- boxa prefabricata;

- baterie de acumulatori si redresor ;

- grup generator si transformator servicii interne ;

- tablouri servicii interne, incendiu, efractie, iluminat;

- celula linie 110 kV inclusiv protectiile aferente ;

- compensare reactiva;




16

- grup masura energie;

- sistem SCADA pentru dispecerizare si telecontrol ;

- transformator de putere 20/110 kV 63 MVA ;

- gard de imprejmuire si drum de acces .

Legatura cu SEN se va face printr-o linie electrica subterana de 20 kV

(LES). Aceasta va avea o lungime de aproximativ 12,1 km si va fi pozata

de-a lungul drumurilor publice aflate in administrarea comunei Pischia.

Puterea panourilor solare se reduce în mod continuu cu trecerea anilor, dar

producătorii acordă o garanţie pentru timpul de exploatare economica a unui

parc fotovoltaic de 25 – 30 de ani

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici. În mod

obligatoriu trebuie sa fie prevazuta cu senzori de: radiatie solara în plan

orizontal (de tip piranometru), radiatie solara în planul modulelor,

temperatura, vânt, directie a vântului, temperatura pe spatele modulelor

fotovoltaice (unul sau doi senzori).

Întreţinerea preventivă presupune analiza continua a datelor sistemului

fotovoltaic (folosind algoritmi) pentru a anticipa comportamentul sistemului

şi, astfel, pentru a determina în avans posibilele nefuncționalități sau

degradări, pentru a furniza informațiile necesare personalului de întreţinere

şi a indica procedura de rezolvare a problemei identificate.




17

Sistemul de monitorizare poate avea funcţii precum:

- Monitorizarea scăderii performanţei panourilor fotovoltaice.

- Identificarea problemelor apărute: efectul punctelor fierbinţi, a

petelor de murdărie etc.

Acest lucru va îmbunătăţi raportul de performanţă al instalaţiei prin

rezolvarea problemelor înainte de producerea efectelor ce ar putea duce la

scăderea performanței sistemului și creșterea costurilor cu remedierea

acestora

De 2-3 ori pe intreaga perioada se functionare de minim 25 de ani trebuie sa

se efectueze inspectia si intretinerea sistemului pe teren prin:

- Inspecţie vizuală - starea generală a echipamentelor: module,

cabluri, cutii de joncţiune, invertoare şi instalație de împământare

- Măsurători de mediu - inclinaţia şi azimutul generatorului prin

plasarea senzorului de iradiere şi a celui de temperatură cu

înclinaţia şi azimutul in aceleasi conditii ca a panourilor

(amplasarea senzorilor cu 1 oră înaintea măsurătorilor)

- Măsurători electrice simultan la ieşirea invertoarelor

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor.

Paza perimetrului parcului fotovoltaic se realizeaza prin camere video

amplasate pe stalpi si monitorizate de o firma de paza autorizata.

Pe stalpii perimetrali care sustin gardul ce imprejmuieste investitia va fi

amplasata si reteaua de iluminat nocturn.




18

Etapa de dezafectare a a parcului fotovoltaic

Etapele principale pe care trebuie să le respecte titularul în cazul încetării

activităţii sunt următoarele:

- oprirea alimentării cu energie electrică;

- dezafectarea instalaţiilor;

- demontarea instalaţiilor, sortarea si colectarea selectiva a deseurilor

rezultate şi transportul lor pentru recuperare sau depozitare controlata;

- determinarea gradului de afectare a solului;

- ecologizarea amplasamentului;

- redarea terenului folosintei de dinaintea implementării obiectivului

Cu toate ca durata de viata a celulelor fotovoltaice este relativ mare, de circa

25-30 ani, nu trebuie omis faptul ca tehnologia fotovoltaica este însotita, pe

lânga aspectele functionale pozitive si de problematicile aferente fazei

terminale a parcului fotovoltaic. Avand in vedere ca majoritatea

componentelor sunt produse electrotehnice/electrice urmeaza a se conforma

prevederilor legale specifice în ceea ce priveste procesarea deseurilor

electrice si electronice (DEE).

Procesele industriale de reciclare există atât pentru module de film subţire,

cât şi pentru module de siliciu. Materiale ca sticla, aluminiul, precum şi o

varietate de materiale semiconductoare, sunt valoroase atunci când sunt

recuperate.

Reciclarea aduce beneficii nu doar pentru mediu prin reducerea volumului

de deşeuri, dar ajută şi la reducerea cantităţii de energie necesare pentru

furnizarea de materii prime şi la reducerea costului şi impactului asupra

mediului în ceea ce priveşte producţia de module fotovoltaice.




19

b) Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie,

natura si cantitatea materialelor utilizate

În condiţii normale pe perioada de functionare a parcului fotovoltaic nu este

necesara prezenta umana, nu se utilizeaza resurse de apă, energie termică sau

combustibili. Un consum minim de energie electrică va asigura însă

funcţionarea echipamentelor electrice în perioada nopţii. Energia electrică

furnizata în timpul zilei va acoperi necesarul propriu, reprezentând

maximum 1% din energia produsă. Aportul adus de investitia de fata in

sistemul energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.

La cele 2-3 inspectii vizuale care se efectueaza pe amplasament pe perioada

de viata a investitiei, sau daca se constata ca scaderea randamentului, in

ciuda tratamentului cu efect antistatic a suprafetei panourilor, s-ar putea

datora depunerii unui strat mai important de praf, acesta se indeparteaza prin

spalare sub presiune cu apa demineralizata (pentru ca la uscare sa nu ramana

pete de la sarurile dizolvate in apa potabila) adusa pe amplasament cu

cisterne speciale dotate cu perii speciale si manevrate de muncitori instruiti

sa le utilizeze. Acest serviciu se va externaliza la o firma abilitata care

detine dotarile necesare.

Resurse folosite in productie Energie electrica

Energie solara

Produsa

MWh/an

Utilizata pentru

necesitati interne

MWh/an

25628 ~ 250-260

Apa demineralizata (optional) ~ 50 m3/interventie




20

Materialele utilizate in perioada de implementare a proiectului si cantitatile

estimate sunt prezentate in tabelul urmator

Denumire materiale Cantitati

estimative

Destinatie Depozitare Periculozitate

N/P

Profile metalice 8500 t Sustinere

panouri,

garduri, etc

Pe

amplasament

N

Plasa de sarma 8 t Garduri ---- יי ---- N

Nisip 60 t Amenajare

teren

N ---- יי ---

Pietris 250 t --- יי --- ---- יי ---- N

Ciment 120 t Platforme pt.

convertoare

N ---- יי ---

Cabluri electrice diverse 1500 t Conexiuni

electrice

N ---- יי ---

Materiale izolatoare 20 t Izolari --- יי ---- N

Panouri fotovoltaice 84480 buc Captare

energie

solara

N ---- יי ---

Containere cu invertoare 10 buc Transforma

CC in CA

N ---- יי ---

Cutii de jonctiune 480 buc conexiuni --- יי ---- N

Motorina 30000 l Combustibil De la statiile

PECO

P

In afara de combustibil, pe amplasament nu se vor utiliza alte substante

chimice periculoase nici in perioada de constructie nici in cea de operare.

Spalarea panourilor se face exclusiv cu apa demineralizata, fara detergenti

sau alte substante chimice .




21

c) Estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a

emisiilor (poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibraţii, lumină, căldură,

radiaţii etc.) rezultate din funcţionarea proiectului propus.

Estimarea tipurilor si cantitatilor de deseuri

Singurele perioade in care se vor genera deseuri sunt in faza de

implementare a proiectului si, apoi, dupa incheierea duratei de viata a

campului fotovoltaic, la demontarea si dezafectarea investitiei.

Solul excesiv va fi îndepărtat de la locaţie, la locurile destinate, după cum se

convine cu autorităţile locale.

Produsele şi materialele vor fi aduse pe locatie cu ambalaje minime sau

neambalate, dacă se poate. Când se poate, materialele vor fi aduse în

dimensiunile necesare, mai degrabă decât a fi dimensionate la locaţie.

Deşeurile rezultate în timpul construcţiei vor fi colectate şi depozitate în

containere înainte de evacuare la locaţiile destinate sau zonele temporare.

Solul vegetal va fi depozitat cu atenţie şi protejat de eroziunea vântului şi a

apei. Solul vegetal va fi transportat manual sau mecanic (conform modului

de reutilizare) în locaţia destinată stocarii temporare, pentru a nu deranja

lucrările specifice şantierului si înainte de finalizarea lucrărilor va trebui

restabilit.

Estimarea cantitatilor de deseuri rezultate in perioada de 9-12 luni cat va

dura realizarea investitiei pana la darea in functiune a acesteia si gestionarea

deseurilor care se estimeaza a fi produse se prezinta in tabelul de mai jos:

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC

NATIONAL,


22

Tip deşeu Cod deseu Cantitate

estimata

Mod de colectare /

evacuare Observaţii

Menajer sau asimilabile

(deseuri municipale

amestecate -

ambalaje din hartie, carton ,

plastic,biodegradabile)

20 03 01 60 kg/luna În interiorul incintei

organizării de şantier se va

organiza un punct de

colectare prevăzut cu

containere de tip pubelă.

Periodic (cel puţin săptămâ-

nal) acestea vor fi golite.

Se vor elimina de

firma care colecteaza

deseurile menajere

din comuna Pischia

Deşeuri sau resturi din

materiale de construcţii

(deseuri din constructii si

demolari):

- pământ excavat

excedetar)

17 05 04

max 25 m3/luna

Apariţia acestei categorii de

deşeuri implică o abordare

specifică. Din punct de

vedere al potenţialului

contaminant, aceste deşeuri

nu ridică probleme, fiind

vorba de resturi inerte

Pamantul vegetal se

depoziteaza separat

si se va refolosi la

acoperirea suprafetei

sapaturilor dupa

pozarea conductelor

electrice


NATIONAL,


23

Pentru valorificarea şi

eliminarea lor, în funcţie de

contextul situaţiei se

propune utilizarea pentru

umpluturi, nivelări.

Materiale plastice

(resturi de PVC)

17 02 03

max.15kg/luna

In recipienti / Se predau la

firme autorizate pentru

colectare si reciclare

Materialele plastice

se colecteaza separat

pentru reciclare

Materiale izolante 17 06 04 max. 30 kg/luna

In recipienti / Se colecteaza

separat

Se predau la firme

autorizate pentru

colectare si reciclare

Cabluri electrice 17 04 11 Max. 0,3 t/luna Se colecteaza separat Spre reciclare

Uleiuri uzate si transmisii 13 02 04* Max. 50 l/luna In recipienti speciali asezati

pe tavi care sa preia eventua

lele scurgeri accidentale

Se colecteaza si se

predau la valorificare

Anvelope uzate 16 01 03* Max. 2 buc/luna În cadrul spaţiilor de

depozitare pe categorii a

Deşeuri tipice pentru

organizările de


NATIONAL,


24

deşeurilor va fi rezervată o

suprafaţă şi anvelopelor.

scoase din uz

şantier. Se vor

elimina respectand

normele legale.

Acumulatori auto 16 06 05*

Max. 1 buc/luna In prezent, acumulatorii

sunt sigilati si teoretic, daca

nu sunt deformati nu

prezinta la depozitare

pericol pt. mediu.

Totusi,materiale cu

potenţial periculos atât

asupra mediului

înconjurător cât şi a

manipulanţilor vor fi stocate

corespunzător, şi predate

punctelor de colectare. Se

va păstra o evidenţă strictă.

Vor fi predate

unităţilor de

recuperare

specializate sau la

achizitionarea unei

baterii noi.




25

Estimarea emisiilor rezultate din functionarea proiectului propus.

� Emisii in apa

Pentru realizarea proiectului nu este necesara nici o sursa de apa nici in

perioada de constructie, nici in cea de functionare.

Pentru muncitorii care vor activa pe santier in perioada de implementare a

proiectului se vor asigura apa minerala si grupuri sanitare ecologice mobile.

In eventualitatea necesitatii intretinerii prin spalare a panourilor solare,

aceasta se face cu apa demineralizata aprovizionata cu cisterne speciale

dotate cu pompe sub presiune. Apele se vor scurge ca si cele meteorice pe

terenul liber sistematizat, deoarece acestea vor fi incarcate doar cu cantitati

relativ neinsemnate de praf depus in ani . Intretinerea nu se face cu nici un

adaos de detergenti sau alti compusi chimici.

� Emisii in atmosfera

Principalele surse de poluare ale aerului în perioada de construcţie sunt

emisiile de gaze şi praf datorate utilajelor şi echipamentelor de construcţie.

În perioada de execuţie a lucrărilor, poluarea aerului este generată de

activitatea utilajelor grele de construcţii (în special când nu sunt corect

întreţinute) prin praf şi emisii datorate arderii carburanţilor,.

Poluarea datorată emisiilor de praf şi noxe produse de utilajele şi

echipamentele de construcţie va putea fi limitata prin măsuri de bune

practici, astfel încât să se conformeze reglementărilor în domeniu.

Se vor utiliza numai vehicule şi echipamente în stare bună de funcţionare,

având efectuată inspecţia tehnică periodică.




26

� Emisii de zgomote şi vibraţii

Zgomotele şi vibraţiile vor fi produse în perioada de construcţie prin utilajele

de construcţii folosite. De asemenea, traficul spre şi de la locul şantierului va

genera zgomot şi vibraţii, acestea putând afecta o arie mai largă nu doar cea

din vecinătatea şantierului. În perioada de execuţie a lucrărilor, poluarea prin

zgomote şi vibraţii este generată de activitatea umană şi a utilajelor grele de

construcţii, în special când nu sunt corect exploatate şi întreţinute.

Măsurile pentru prevenirea zgomotelor şi vibraţiilor în perioada de

construcţie includ, printre altele, întreţinerea corectă a utilajelor şi

echipamentelor de construcţii conform normelor constructive ale acestora,

organizarea programului de lucru în timpul zilei cu respectarea orelor de

odihnă şi anunţarea acestuia, respectiv alegerea atentă a rutelor de transport

pentru evitarea traficului în zonele rurale sensibile.

� Protecţia împotriva radiaţiilor

Componentele parcului fotovoltaic nu emit radiatii electromagnetice. In jurul

transformatorului s-a preconizat o zona de protectie si o imprejmuire cu

gard, chiar daca in prezent prin constructie acestea nu emit radiatii care sa

depaseaca valorile care ar pune in pericol sanatatea umna.

De asemenea, conectarea se va face la linia de medie tensiune care nu

disipeaza in mediu unde electromagnetice nocive.




27

� Emisii pe sol şi subsol

Riscul poluării solului şi subsolului în timpul execuţiei proiectului este

datorat în principal carburanţilor folosiţi pentru echipamentele de

construcţie. Riscuri pentru degradarea solului pot apare de asemenea datorită

compactării solului prin activitatea utilajelor de construcţii şi prin stocarea

materialelor de construcţie. Asigurarea spaţiilor pentru organizarea de

şantier poate genera de asemenea afectarea solului şi scoaterea sa din alte

folosinţe.

În perioada de execuţie a lucrărilor, sursele de poluare pentru sol pot fi:

- perturbarea solului prin eroziune (uscată sau umedă) datorită

decopertării acestuia;

- degradarea solului prin compactare şi modificarea structurii sale de

către utilajele de mare tonaj folosite în construcţii, reducând porozitatea

naturala a solului şi revegetarea;

- poluarea solului prin neaplicarea unor măsuri de bune practici, cum

ar fi întreţinerea corespunzătoare a utilajelor de construcţii, depozitarea

improprie a materialelor şi substanţelor folosite.

Măsurile pentru minimizarea şi prevenirea perturbărilor solului şi

subsolului includ aplicarea unor practici de lucru corespunzătoare pentru

mediu, ca de exemplu întreţinerea corectă a utilajelor de construcţii,

manipularea şi stocarea conform specificului tuturor materialelor folosite pe

şantier. Se vor stabili trasee clare pentru utilajele de mare tonaj, respectiv

pentru cele ce aprovizionează şantierul sau evacuează deşeurile generate.




28

� Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Ecosistemele specifice de flora şi fauna din zona nu vor fi afectate de

lucrările propuse, acestea avand caracter local şi de scurtă durată.

Metodologia de pozare a suportilor panourilor solare prin baterea stalpilor

sau insurubare este tehnologia actuala cea mai putin invaziva pentru

perturbarea habitatelor din perimetrul implementarii proiectului.

� Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Sursele de impact asupra mediului uman, posibil să apară în perioada de

construcţie:

- direct asupa lucrătorilor prin neluarea măsurilor de protecţie

adecvate;

- indirect pentru populaţie, ca de exemplu îngreunarea traficului,

vibratii care sa dauneze constructiilor din localitatile tranzitate, riscuri de

accidente se vor datora organizării improprii a lucrărilor de constucţii.

Aplicarea celor mai bune practici de lucru, ca de exemplu cele prevăzute în

Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu amendamentele sale şi

întreţinerea şi exploatarea corectă a utilajelor de construcţii folosite, va

reduce semnificativ aceste forme de impact.

În toate etapele proiectului, prin modul de gestionare a deşeurilor, se va avea

în vedere posibilitatea recuperării şi valorificării a cât mai multor materiale

şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare si muncitorii vor

fi instruiti sa actioneze pentru minimizarea emisiilor spre componentele de

mediu.




29

2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular si

indicarea principalelor motive pentru alegerea finala, luand in

considerare efectele asupra mediului.

In cazul proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile selectarea

alternativelor este un proces complex care necesită colaborarea unui colectiv

larg de specialişti.

Factorii luaţi în considerare la studierea alternativelor pentru proiectele de

această natură sunt resursa energetică, tehnologia, locaţia, capacitatea totală,

sursele de finantare, etc.

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal următoarele

criterii/aspecte:

– alegerea locaţiei;

– stabilirea capacităţii de producţie;

– stabilirea detaliilor tehnologice;

– accesul pe amplasament.

.

În încercarea de a determina alternativa optimă de investiţie, s-a ţinut cont în

primul rand de estimările privind potenţialul solar teoretic la nivelul

României, regiunea analizată situându-se printre zonele cu cel mai ridicat

potenţial din ţară. Ulterior, estimarea potenţialului teoretic a fost nuanţată în

funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică (condiţiile de pe

piaţa energiei, acces, vecinătăţi, morfologie, distanţa faţă de cel mai apropiat

punct SEN, capacitatea de preluare al acestuia etc.).




30

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele

aspecte:

1. Alegerea locatiei

Locatiile cele mai potrivite pentru derularea unor investitii în energie solară

trebuie sa indeplineasca mai multe criterii:

- potential solar corespunzator (peste 1250 kWh / m2 / an radiatie

solară incidenta);

- distanta cât mai mică fata de cel mai apropiat punct SEN şi capacitate

ridicată de preluare a acestuia;

- morfologie adecvată construirii (teren plan, stabil geodinamic, în afara

ariilor de inundabilitate);

- evitarea pe cat posibil a unor areale cu statut special care ar putea fi

periclitate de obiectivul propus;

- suprafeţe mari de teren disponibile;

- preţul terenului şi regimul de proprietate;

- deschiderea autorităţilor publice locale faţă de potenţiali investitori,

etc.

În urma analizei tuturor acestor criterii, s-a decis ca aceasta este o locaţie

potrivită de investiţie în cadrul acestui proiect, eventuale alternative fiind

mai putin eficiente. Cu referire la potenţialul solar, trebuie menţionat că

acesta nu a constituit un criteriu decisiv, deoarece variaţia distribuţiei

acestuia în teritoriul vizat este extrem de redusă, astfel încât se poate aprecia

că orice locaţie din Câmpia de Vest poate susţine o astfel de investiţie.




31

Ţinând cont de cumulul criteriilor menţionate anterior, au fost vizate mai

multe locatii din judetele situate în Câmpia de Vest, unele nu au corespuns

unor criterii precum statutul juridic al terenului, disponibilitate teritoriala,

vecinatati vulnerabile etc., iar altele, care au indeplinit cele mai multe dintre

criteriile necesare pentru amplasarea unui parc solar vor face obiectul unor

alte proiecte cu acelasi profil.

Investitia se va integra rapid în contextul socio-economic local şi regional,

prin contributia insemnata la bugetele locale, în conditiile abandonării tot

mai accentuate a activităţilor agricole care au constituit multă vreme pilonul

dezvoltării locale.

De asemenea, se considera ca proiectul investitional, prin amploarea sa, va fi

un varf de lance în dezvoltarea zonei, constituind un cadru favorabil pentru

aparitia altor proiecte de acest gen, potentialul solar al zonei şi

disponibilitatea teritorială ridicată fiind una dintre resursele atractive ale

zonei.

Alegerea locatiei a fost incurajata si de faptul ca pe zona pe care urmeaza sa

se amplaseze investitia, cu aproximativ 20 de ani in urma erau plantatii

intinse de vita de vie (complet distruse – inexistente- in momentul actual),

ceea ce era o garantie a constantei regimului de insolatie pentru terenurile

achizitionate.

Locatia este convenabila si datorita faptului ca beneficiarulinvestitiei, SC

INVEST LAV SRL, a dezvoltat si alte proiecte in zona, proiecte care se afla

in stadiul obtinerii avizelor pentru autorizatia de constructie.




32

2. Stabilirea capacităţii de producţie

Stabilirea capacităţii de producţie s-a făcut în primul rând în funcţie de

costurile estimate ale investiţiei. Disponibilitatea teritorială, chiar daca un

asemenea proiect necesita suprafeţe foarte mari pentru implementare si

capacitatea de preluare a SEN nu a fost determinanta. Pentru moment s-a

considerat că o capacitate de producţie de 20 MW este fezabilă tehnic şi

economic, urmand ca o parcela adiacenta, aflata la nord de aceasta investitie,

despartita doar de drumul de exploatare care permite accesul la locatie sa fie

subiectul unei investitii viitoare, daca cea studiata de prezentul proiect se

dovedeste profitabila.

3. Stabilirea detaliilor tehnologice

Pretabilitatea anui anumit tip de module fotovoltaice la o anumita locatie

este determinatea în principal de disponibilitatea resursei energetice. În acest

sens, s-au dezvoltat programe informatice care sa optimizeze relatia

potential solar – stabilire detalii tehnologice, programe care au posibilitatea

introducerii anumitor variabile cu importanta majora pentru astfel de

proiecte.

Pentru proiectul de fata s-a optat pentru aplicarea celor mai moderne inventii

tehnologice in domeniu, tocmai ca pana la implementarea si operarea ei

tehnologia sa nu devina perimata moral, deoarece domeniul valorificarii

energiilor neconventionale este foarte dinamic.




33

4. Accesul pe amplasament

În vederea stabilirii modului de acces pe amplasament, au fost analizate mai

multe variante: pe drumul de exploatare De 1154 prîn vestul

amplasamentului care permitea un acces mai scurt la amplasament si acelasi

drum De 1154 cu acces prin nordul locatiei.

În urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia că cea mai bună variantă de

acces este pe la limita de miazanoapte deoarece cu aceasta ocazie se

amenajeaza implicit si drumul spre terenul aflat la nord de investitia

analizata, care are o suprafata suficient de mare (17,95 ha) pentru o

eventuala extindere in viitor a investitiei. De fapt, aceste doua variante:

alegerea locatiei descrise in acest proiect si ca alternativa mobilarea intregii

suprafete cu panouri solare au fost cele doua optiuni din care s-a decis in

final investitia in varianta prezentata.

Drumul, in varianta de acces aleasa, de asemenea, permite deplasarea cea

mai facila pana la locul de amplasare a statiei electrice care va fi pozitionata

in zona cea mai vestica a investitiei.

Succint variantele studiate pot fi rezumate astfel:

Alternativa (Varianta) 0

Varianta 0 ia in considerare situatia in care potentialul de dezvoltare a zonei

ramane nevalorificata si pe terenul aflat in discutie nu se implementeaza nici

un nou proiect, ci totul ramane in faza in care terenurile neexploatate se

degradeaza in continuare si isi pierd valoarea.




34

Prin aceasta varianta nu se aduce nici o modificare a situatiei actuale, nu se

propunea nici o imbunatatire a starii de fapt constatabile in prezent.

Aceasta varianta duce la menţinerea specificului economic existent de zona,

cu agricultura de subzistenta, infrastructura slab dezvoltata, nivel de trai la

limita saraciei pentru majoritatea populatiei. Varianta are dezavantajul clar al

unei politici de stagnare şi regres..

In lipsa implementarii proiectului, zona va ramane in aceeasi stare de

subdezvoltare economica, fara un aport suplimentar semnificativ in bugetul

comunei prin taxele si impozitele anuale platite. Investitiile preconizate de

dezvoltatorii reuniti in firma SC INVEST LAV SRL au puterea economica

de a realiza un proiect care poate aduce prin adresabilitatea sa atractivitate si

pentru alti investitori, venituri importante si poate oferi in perspectiva locuri

de munca locuitorilor comunei.

Avantajul variantei ar fi fost doar legat de faptul ca nu necesita alocarea de

fonduri pentru investitii si deci nu genereaza nici un efort financiar.

Aceasta varianta menita sa mentina caracterul traditional, exclusiv agricol nu

este o alternativa viabila pe termen lung deoarece nu asigura o dezvoltare

sustenabila si automat va fi o frâna in dezvoltarea judetului si implicit a

Regiunii Vest

Problemele din teritoriu (trafic în crestere continua, infrastructura inexistenta

sau invechita si necorespunzatoare, drumuri publice de proasta calitate, etc.)

nu aveau nici o perspectiva programata de rezolvare.




35

Social, aceasta variantă ar fi frânat speranta populatiei la accesul la locuri

noi de munca in apropierea zonei lor de locuit si ar fi genrat un conflict

permanent intre necesitatea fireasca de dezvoltare si ingradirile legate de

absenta fondurilor de investitii.

In ceeea ce priveste variantele in care s-a luat in considerare schimbarea

aspectului zonei prin implementarea proiectului. per ansamblu au fost luate

în considerare mai multe variante în ceea ce priveste atingerea obiectivelor

proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot formula sub

aspectul a doua alternative .

Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante

de realizare s-au referit la modul de ocupare a suprafetelor detinute.

Alternativa (varianta ) 1- alternativa finala

Aceasta varianta, considerata optima pentru parcul fotovoltaic prezentat va

ocupa o suprafata de 630.619 m2. Diferenta de suprafata de 63 mp fata de

cea inscrisa in CU nr. 568/09.08.2012 este datorata operatiunilor

topocadastrale efectuate de beneficiar intre timp (dezmembrari, actualizari

date imobil, certificare suprafata reala prin masuratori de precizie fata de cea

inscrisa in cartile funciare initiale).

Din aceasta suprafata, doar parcela nr. 1 de 441423 m2 din CF 404852

Pischia va fi mobilata in varianta finala cu panouri fotovoltaice cu puterea

finala proiectata de 20 MW.

Distribuita suprafetelor din proiect este prezentata dupa cum urmeaza:




36

- Proiectia la sol a panourilor fotovoltaice este de 124.185 m2

- Statia de racord 20/110Kv este de 8400 m2

- Invertoarele (10buc) 315 m2

- Gard imprejmuire 1035 m2

- Drumuri incinta pentru lucrari mentenanta 19.250 m2

- Spatii verzi : 288.238 m2 (65,3 % din suprafata)

Proiectul se refera la constructia unei instalatii in aer liber – instalatie

fotovoltaica de aproximativ 20 MW in extravilanul comunei Pischia, judetul

Timis. Modulele solare se monteaza pe suporti metalici, a caror inaltime

variaza intre 1,5 si 2,5 m. Acesti suporti metalici se ancoreaza in sol prin

intermediul unui sistem special, pentru a fi asigurati impotriva influentelor

mediului cum ar fi vantul sau ploaia. Modulele se fixeaza intr-o pozitie

inclinata de 30 0 pe constructia orientata catre sud, pentru a obtine o radiatie

solara optima.

Instalatia fotovoltaica este compusa din urmatoarele elemente:

- aproximativ 84.480 panouri fotovoltaice

- 10 invertoare cu puterea de 2 MW

- structura metalica de sustinere

- boxe de jonctiune si de conexiune

- echipamente electrice auxiliare

- statie electrica




37

O parte din parcelele aferente acestui proiect au fost dezmembrate, pentru a

oferi drept de superficie, uz si servitute catre Enel Distributie Banat pentru

linia electrica subterana 20 kV .

Pentru racordul la Sistemul Energetic National se va realiza o linie electrica

subterana LES de 110 KV,ce va fi pozata subteran la adancimea de 0,8 m,

insotind drumurile de exploatare agricole existente.

O mica parte (aprox. 10 %) din energie electrica produsa se va utiliza pentru

iluminatul perimetral si pentru statia de transformare. Aceasta va fi asigurata

din productie proprie, obiectivul beneficiind de un contor electronic trifazic

bidirectional (cu transformator de măsură corespunzător) care va inregistra

energia activă si reactivă, consumată si predată. Contoarele care vor deservi

instala indeplinesc normele nationale si particulare ale companiei electrice

distribuitoare ENEL

Functionarea centralei se va realiza in regim complet automatizat, nefiind

necesară prezenta personalului de exploatare/supraveghere. In aceste conditii

nu este necesară alimentarea cu apă potabilă sau menajeră.

In perioadele in care pe amplasament se vor desfăsura activităti de

constructie/intretinere vor fi incheiate cu firme specializate si autorizate

contracte economice pentru montarea si utilizarea pe amplasament a unor

toalete ecologice.




38

Serviciul de telesupraveghere prin camere video, paza si interventie in caz

de necesitate (incercari de efractie sau alte evenimente) va fi externalizat la

firme specializate

Intretinerea periodica a centralei cat si spalarea panourilor (daca se constata

si de cate ori se constata ca e necesar) vor fi de asemenea externalizate catre

firme care detin utilaje specializate pentru aducerea pe amplasament a apei

demineralizate necesare si pentru indepartarea impuritatilor depuse care pot

reduce cu pana la 15 % randamentul parcului fotovoltaic. Aceste ape pot fi

asimilate ca incarcare cu apele de ploaie si se vor infiltra in sol.

Parcelele inscrise in CF 404605, 404598, 404572,404596, 404566, 404613,

404592, 404639, 404603, 404574, 404611, 404582 si 404616 Pischia in

suprafata totala de 9675 m2 sunt propuse pentru a asigura latimea tramei

viitorului drum de acces pietruit prin largirea DE 1154.

Parcela nr. 2 in suprafata de 179.521 mp inscrisa in CF 404853 Pischia este

propusa ca o oportunitate de dezvoltare ulterioara, in care mobilarea se va

efectua conform reglementarilor urbanistice existente la acea data.

Apele meteorice pot fi considerate conventional curate si se vor infiltra in

terenul liber sistematizat.




39

Alternativa (Varianta) 2

Acesta alternativa difera de prima prin faptul ca intraga suprafata de teren de

63,0619 ha ar fi urmat sa fie mobilat cu panouri fotovoltaice. In acest caz

puterea instalatiei ar fi fost de 28 MW, numarul panourilor fotovoltaice s-ar

fi ridicat la aproximativ 118272 de bucati, s-ar mai fi instalat inca 4

invetoare suplimentare de 2 MW fiecare legate de transformatorul care

deserveste toate panourile. Acesta varianta ar fi avut fata de precedenta

avantajul unei puteri instalate mai mari, dar dezavantajul unui cost foarte

mare al investitiei.

În urma analizării tuturor aspectelor implicate, s-a ajuns la concluzia ca

varianta optimă de investiţie din punct de vedere economic, tehnic şi de

mediu este varianta 1 care intruneste avantajele unei investitii mai

echilibrate care permite orientarea spre extindere sau temporizarea

investitiilor.

Pentru cele trei variante de evolutie posibile stabilite si expuse anterior,

s-au facut evaluari ale efectelor pe termen mediu si lung asupra mediului si

populatiei.

In luarea deciziei s-au pus in balanta criteriile economice, sociale

(acceptabilitatea sociala) si criteriile de mediu (durabilitatea). Varianta

aleasa de comun acord a fost varianta I.




40

Desi varianta II prezenta aparent mai multe avantaje deoarece terenul

atribuit investitiilor aducatoare de avantaje financiare este mai mare, s-a

considerat ca este importanta respectarea ponderii spatiilor verzi raspandite

echilibrat in toate zonele de dezvoltare.

Aplicarea proiectului va avea insa ca efect global trecerea treptata spre un alt

nivel urbanistic, fara a se crea presiuni asupra populatiei si a agentilor

economici. Forta de munca si populatia stabila nu sunt constranse sa-si

modifice esential modul de viata, ci sunt ajutate sa se pregateasca pentru

schimbare.

Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de

amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este

neagresiv fata de factorii de mediu .

Parcul fotovoltaic prezentat în proiect este considerat a fi o investitie

oportună în conditiile actuale nationale si internationale .

Implementarea proiectului va aduce un aport semnificativ pentru realizarea

obiectivului prin care România s-a obligat, la negocierile cu Uniunea

Europeana, ca pana in 2020 sa asigure o treime din producţia de energie din

surse regenerabile. Datorita poziţionării geografice, România este foarte

adecvata pentru obţinerea de energie din surse regenerabile, protejând

mediul. Aceasta obţinere de energie este foarte protectiva cu mediul

deoarece emisia de CO2 nociva pentru clima - care rezulta la obţinerea

energiei din combustibilii fosili, nu mai are loc.




41

3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod

semnificativ de proiectul propus, in special a populatiei, faunei,

florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor

materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul

si interconexiunile dintre factorii de mai sus.

Comuna Pischia face parte din judetul Timis, aflandu-se la o distanta de 20

km de municipiul Timisoara, în directia N.E. Comuna este strabătută de

drumul judeţean asfaltat 691 Timisoara – Lipova, la o distanþã de 49 km de

orasul Lipova.

Se învecinează cu următoarele comune: în nord comuna Fibis; in vest

comuna Orţişoara şi comuna Sânandrei; în sud comuna Giarmata; în est

comuna Remetea Mare şi comuna Recaş.

Comuna Pişchia este compusă din cinci localităţi: Pişchia; Bencecu de Sus;

Bencecu de Jos; Murani; Sălciua Nouă.

Investitia prezentata in proiect se afla la o distanta de aproximativ 2 km de

limita de vest a localitatii Bencecu de Sus.

Relieful

Pischia este o comună situată în zona de contact dintre dealurile Lipovei şi

câmpia Timişului, fiind o regiune fizico-geografică colinara, cu terase şi

lunci formate de pâraiele din comună. Relieful comunei se prezintă sub

aspectul colinelor domoale cu pante de 8-10 grade, platformelor netede şi

terase aluvionare. Regiunea colinară este mai accentuată în satele Bencecu

de Jos, Murani şi Salciua Noua.




42

Geologic, zona se caracterizează prin existenta în partea superioară a

formatiunilor cuaternare, reprezentate de un complex alcatuit din argile,

prafuri si nisipuri, cu extindere la peste 200 m adancime. Fundamentul

cristalin-granitic se afla la circa 1400 ÷ 1700 m adancime si este strabatut de

o retea densa de microfolii (fracturi).

Solurile predominante sunt solul brun si brun roşcat de pădure, iar în luncile

pâraielor cele sedimentare şi aluvionare, acestea fiind tipice unei regiuni

fizico-geografice colinare, cu terase și lunci. Aceste soluri au drept caracter

de diagnoza orizontul Bt. Orizontul Bt reprezintă caracterul de diagnoza

având in partea inferioara si cel puţin in pete (peste 50%) in partea

superioara, culori cu nuanţe de 7,5 YR cu valori si crome ≥ 3,5 in stare

umeda, pe fetele si in interiorul elementelor structurale.

Stratificatia generală este următoarea:

- 0,00 ÷ - 0,50m – sol vegetal pamant prafos argilos maroniu

- 0,50 ÷ - 1,50m – argila prafoasa maroniu roscat plastic vartoasa

- 1,50 ÷ - 4,00m – argila prafoasa galben maronie cu calcar dizolvat plastic

-4,00 ÷ - 5,50m – argila galben maronie plastic vartoasa spre baza plastic

consistenta

- 5,50 ÷ - 7,00m – argila galben maronie cu rar calcar dizolvat plastic

vârtoasă

Nivelul apei freatice se încadrează între 2,40m si 10 m, acesta putand varia

cu 0,5-1m în functie de anotimpuri si de cantitatea de precipitaţii.




43

Hidrologia

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul se încadrează în bazinul râului

Bega, fiind drenat de râurile: Beregsău, cu afluentul său Băcin şi Măgheruş,

cu afluentul său Luda Bara, la care se adaugă o serie de văi de eroziune care,

în cea mai mare parte a anului sunt seci, cu apă doar în perioadele ploioase

sau de topire a zăpezilor.

Beregsăul, care izvorăşte din Podişul Lipovei, trece prin estul localităţii

Pişchia, sudul localităţii Cerneteaz şi se varsă în Bega Veche, este canalizat,

ferind de inundaţii terenurile vecine.

Înainte de Pişchia, Beregsăul primeşte pe partea sa stângă pârâul Băcin, care

traversează partea central–estică a zonei, având un debit variabil, în funcţie

de anotimp şi de precipitaţiile căzute. Cursul său fiind regularizat şi

canalizat, inundarea luncii are loc foarte rar, doar în timpul marilor viituri.

Măgheruşul (cunoscut şi sub denumirea de Matca), îşi adună apele din

platforma Aluniş – Alioş, la altitudinea de 153 m, la cca. 3 km de lunca

Mureşului. În partea estică a localităţii Seceani toate văile converg înspre

Măgheruş. Deşi are un curs permanent, debitul este fluctuant, fiind în mare

măsură dependent de cantitatea de precipitaţii căzute în zonă. În toamnele şi

primăverile ploioase întreaga luncă este inundată. Pârâul şi-a fixat cursul pe

o linie de factură tectonică, fapt ce determină apariţia unui şir de izvoare

mineralizate şi a vulcanilor noroioşi (forocici).




44

Cursul actual al acestuia, de asemenea regularizat şi canalizat, a fost barat în

amonte de localitatea Murani, formând un lac de acumulare. Barajul creat

permite reglarea debitului, ferind de inundaţii terenurile agricole din aval.

Din platforma Seceani îşi adună apele pârâul Luda Bara, un afluent

important al Măgheruşului, care după ce străbate de la nord la sud satul

Murani, curge o bună bucată de vreme de la NV spre SV, aproape paralel cu

acesta.

Clima

Particularităţile microclimatice ale zonei cercetate sunt determinate de

poziţia sa geografică, astfel că aceasta se caracterizează printr-o climă

temperat continentală cu ierni mai scurte şi mai blânde, aflându-se frecvent

sub influenţa activităţii ciclonilor şi a maselor de aer ce traversează Marea

Mediterană şi Adriatică.

Caracteristica generală este aceea de climat de stepă, climat de câmpie

pontic. Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepă, caracterizat prin

temperaturi medii anuale de (+10,6 °C). Intervalul anual fără îngheţ este de

peste 200 zile, iar numărul mediu anual de zile cu îngheţ este de cca 95 zile.

Zona se caracterizează prin următoarele :

a) Temperatura aerului :

- media lunară maximă : (+20…+21 )° C in iulie, august

- media lunara minima : (-1…-2)° C in ianuarie

- maxima absoluta: +40°C in 16.08.1952

- minima absoluta : - 29,2°C in 13.02.1935




45

b) Precipitatii :

- media lunara maxima : 70 ÷ 80 mm

- media anuala : 600 ÷ 700 mm

- cantitatea maxima in 24 h ; 100 mm in 01.06.1915

c) Vantul :

- directii predominante : nord - sud 16% si est – vest 13%

Adâncimea de îngheţ este la 0,70m.

Flora si fauna

Localitatile comunei sunt amplasate in Campia Banatului care, la rindul ei,

este parte din Campia Tisei. În această zonă nu se găsesc plante deosebite,

rare, de interes ştiinţific deosebit. Speciile existente nu prezintă importanţă

economică şi ştiinţifică, nu sunt menţionate în Cartea Roşie a habitatelor şi

speciilor. .

Flora si fauna sunt specifice zonei de contact dintre silvostepă si stepă.

Amintim astfel specii de plante tipice acestei zone de tranziție: specii

floristice - Corydalis solide (Brebenelul), Viola sp. (Toporasi), Asperula

odorata (Vinarita), Anemone nemorosa (Floarea pastilor), Poa pratensis

(Firuta), Bromus inermis (Obsiga nearistata), Hordeum murinum (Orzul

soarecelui), Festuca pseudovina (Paiusul), Stipa pennata (Colilia),

Andropogon ischaemum (Barboasa), Salvia pratensis (Salvia de camp),

Vicia stenophylla (Mazarichea), Coronilla varia (Coronistea), Ononis

spinosa (Osul-iepurelui), Astragalus spinosum (Cosaci), Cichorium inthybus

(Cicoarea), Xantium spinosum (Holera), Eryngium campestris (Scaiul-

dracului), Artemisia austriaca (Pelinita), Xeranthemum annuum (Plevaita),




46

Carduus nutans (Ciulinul), Prunus spinosa (Porumbar), Prunus fructicosa

(Visinel), Rosa sp., Rubus sp.

Nevertebratele, Clasa Insecta, sunt prezente în număr mare, viaţa lor fiind

legată de existenţa covorului vegetal. Lanţurile trofice şi populaţiile de

nevertebrate nu au fost evaluate, se presupune că sunt bogate, cu evoluţie

specifică, în succesiuni, în funcţie de ciclul lor biologic, de gradul de

ariditate a habitatelor, respectiv de sezonul ecologic, cu specific de umiditate

relativă şi temperatura a aerului. Existenţa nevertebratelor atrag păsările,

care le utilizează ca sursă trofică, în special din perioada primăverii până în

toamnă.

Dintre speciile de păsări amintim - prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea

(Perdix perdix), ciocanitoare (Dendrocopos sp.), soim (Falco sp), cucuveaua

(Athene noctua), mierla neagra (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia

megarthynchos).

Reprezentanţii Clasei Mammalia sunt distribuite neuniform în spaţiu, în

funcţie de sezonul ecologic, de sursă trofică şi de factorii de deranj. Populaţii

mai semnificative formează doar reprezentanţii rozătoarelor (Ordinul

Rodentia). Dintre speciile observate menţionăm: harciogul (Cricetus

cricetus), iepurele de camp (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes),

dihorul (Mustela putorius), nevastuica (Mustela nivlis)




47

4. Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus

asupra mediului

Proiectele in care se apeleaza la o tehnologie ecologica in locul sau in

completarea unor tehnologii clasice, de cele mai multe ori poluante, sunt

in general menite sa functioneze cu impact cat mai redus asupra

mediului.

O centrala electrica solara este considerata de la inceput o investitie cu

impact extrem de mic din multe motive: in ultimul timp s-au pus la punct

componente aproape integral reciclabile dupa incheierea ciclului de viata,

folosesc o sursa de energie regenerabila, o data instalate nu mai produc

perturbari asupra zonei de amplasament, etc.

Pentru descrierea efectelor posibile ale proiectului asupra factorilor de

mediu, s-a analizat fiecare componenta potential afectata de

implementarea investitiei.

In tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ situatia actuala si efectele

pe care le-ar putea aduce in plus punerea in opera a proiectului (prognozarea

impactului proiectului):


NATIONAL,


48

Factor/aspect de

mediu

Calitatea /Probleme actuale de

mediu

Influenta proiectului asupra calitatii factorilor de mediu

(Prognozarea impactului)

In perioada constructiei In perioada operarii

Aerul, zgomotul

si vibratiile

Zona nu este locuita:

principalele surse potentiale de

poluare in cadrul

amplasamentului sunt cele

reprezentate de traficul rutier.

Nivelurile de zgomot si vibratii

generate de traficul rutier sunt

imperceptibile.

Starea calitatii atmosferei este

buna, perturbata de pulberile

atmosferice generate in timpul

lucrarilor agricole (cu

intensitate din ce in ce mai

restransa) si de traficul rutier.

Traficul rutier pe zona

amplasamentului se intensifica

temporar pana la

aprovizionarea cu toate

materialele necesare si pentru

transportul muncitorilor.

Nivelul zgomotului si

vibratiilor va creste datorita

lucrarilor de nivelare, baterea

suportilor si pozitionare a

panourilor.

Cantitatea suplimentara de

pulberi sedimentabile cu e

semnificativa decat momentan

Nu este necesara deplasarea de

vehicule decat de 2-3 ori in

toata perioada de operare cand

specialistii vin sa inspecteze

visual starea investitiei.

Nivelul de praf, zgomot si

vibratii scade sub cel de

dinaintea amplasarii investitiei

Deoarece pe teren nu se mai

executa lucrari agricole.

Functionarea parcului

fotovoltaic nu genereaza emisii

in atmosfera.


NATIONAL,


49

Apa

In perimetrul proiectului nu s-au

semnalat probleme de poluare a

apelor de suprafata sauadancime

Nu se folosesc surse locale de

apa sin u se deverseaza ape

reziduale. Amplasamentul va fi

deservit de o toaleta ecologica.

In timpul functionarii nu se

foloseste apa. Daca se constata

necesitatea indepartarii prafului

de pe panouri, aceasta se face

cu apa demineralizata

aprovizionata cu cisterne

Solul

Zona nu a fost folosita rchitect

pentru agricultura. Majoritatea

terenurilor au fost vii care nu au

beneficiat de tratamente agricole

importante cu pesticide

Implică perturbarea temporară

a solurilor de pe amplasamentul

analizat. Proiectul va implica

ocuparea temporară a unor

suprafeţe de sol pentru

realizarea organizării de şantier

şi execuţia reţelei de cabluri

electrice subterane Accidental

se pot produce poluari minore

prin scurgeri de combustibil

sau uleiuri de la mijloacele de

transport sau utilajele folosite

In timpul exploatarii centralei

fotovoltaice nu se pot produce

afectari ale calitatii solului din

zona investitiei

Factorii climatici Clima este specifica zonelor

continentale de campie si

Nu vor fi influentati factorii

climatici.

Nu vor fi influentati factorii

climatici.


NATIONAL,


50

precolinara, cu veri lungi si

uscate, cu ierni blande, cu

cantitati de precipitatii rchitec

reduse.

Fenomenul de incalzire a

climei care este evidentiat la

nivel global, se manifesta intr-o

anumita masura si in zona

analizata prin trecerea aproape

brusca de la iarna la

rchitecton ridicate specifice

inceputului de vara.

Biodiversitatea Perimetrul analizat se gaseste

intr-o zona de interes limitat

din punct de vedere al

biodiversitatii.

In zona proiecului nu exista arii

protejate sau care fac parte

integranta din Reteaua

Ecologica Natura 2000.

Nu se aduuc prejudicii

biodiversitatii.

Nu se aduuc prejudicii

biodiversitatii.


NATIONAL,


51

Flora Flora este specifica zonei de de

tranziție stepă-silvostepă.

Habitatul este uniform pe toată

suprafaţa aleasă amenajării-

teren arabil. In trecut au existat

rchite de vită de vie care au

fost complet inlaturate

Habitatele existente, fara

valoare deosebita vor fi

influentate de activitatea de

implementare a proiectului prin

deranjarea partiala vegetatiei si

a vietuitoarelor

Amplasarea panourilor pe

sustinere din stalpi insurubati

permite ca sub ele sa se rchit

vegetatia specifica zonei.

Efectul de umbrire este redus,

iar alte avantaje precum

menţinerea umidităţii în sol sau

limitarea acesului ierbivorelor

fac ca efectele panourilor solare

să fie rchitectoni benefice

asupra vegetaţiei.

Fauna Oferta ecologică a zonei este

limitată, prin uniformitatea

biocenozelor.

Animelele marunte din zona se

retrag pe perioada executarii

lucrarilor pe terenurile

invecinate

Fauna marunta care s-a retras

din areal pe timpul constructiei

poate reveni pe amplasament

Populatia si sanatatea

umana

Zona inclusa in proiect nu este

populata.

Activitatea nu va influenta

starea de sanatate a populatiei

din zona

Activitatea nu va influenta

starea de sanatate a populatiei

din zona

Mediul urban,

Locuitorii comunei se

confruntă cu serioase probleme

Infrastrucutra rutiera se va

reabilita si largi pentru a

Prin taxele si impozitele intrate

datorita investitiei se pot aduce


NATIONAL,


52

infrastructura

rutiera

economice şi sociale, cauzate în

mare măsură de declinul

sectorului economic fapt care a

dus la o rata ridicată a

şomajului în zona.

Infrastructura rutiera existenta

este reprezentata de drumuri de

exploatare si pamant batatorit

permite circulatia vehicolelor

rutiere implicate in constructia

parcului fotovoltaic.

de catre administratia locala

imbunatatiri pentru populatia

zonei .

Peisajul Peisajul nu prezinta nici un

element atractiv : aspectul

peisajistic neingrijit este datorat

si intarzierii uneori nejustificate

a factorilor responsabili in

ecologizarea terenurilor

Specific pentru desfasurarea de

lucrari pe un santier de

constructii

Impactul nesemnificativ pentru

zona studiat

Patrimoniul cultural,

architectonic si arheologic

In zona studiata nu exista

obiective de patrimoniu cultural

sau arhitectonic .

--

--

Utilizarea resurselor naturale - Se utilizeaza nisip, pietris

achizitionat de la cele mai

apropiate balastiere

Materia prima pentru o centrala

electrica fotovoltaica este

energia solara




53

5. Identificarea şi evaluarea impactului

In acest capitol se va analiza magnitudinea si importanta impactului asociat

implementării proiectului de amplasare a parcului fotovoltaic la vest de

Bencecu de Sus..

Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face

raportarea, si anume în functie de:

a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5

ani) si lung (mai mult de 5 ani);

b) Aria de aplicare: impact singular al proiectului si impact cumulativ al

investitiei împreuna cu alte proiecte relevante din vecinatate;

c) Efect exercitat: impact direct si indirect.

Principalele functii ale sistemelor ecologice sunt fluxul de materie si de

energie si autoreglarea, ultima asigurand continuitatea structurii in timp si

spatiu, inteleasa nu intr-un sens static, ci intr-unul dinamic, sistemele

ecologice aflandu-se intr-o continua evolutie

Deocamdata, in afara de activitatile specifice proiectului prezentat, in

vecinatati (spre nord, vest si sud) se desfasoara activitati agricole, si este tot

in faza de obtinere de autorizatie de constructie un proiect mare, amplasat

spre sud est fata de zona prezentata, care cuprinde un alt parc fotovoltaic si o

zona de agrement si dezvoltari imobiliare.




54

O data identificate toate activitatile specifice prezentului plan si efectele

potentiale asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate în

vederea identificarii celor semnificative, conform matricei de impact

descrisa mai jos în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

În vederea identificarii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de catre

prezentul proiect asupra mediului este necesara identificarea activitatilor

specifice implementarii investitiei. In functie de relatia activitate – efect

potential exercitat, prin evaluarea cumulata a tuturor categoriilor de impact ,

se obtine urmatoarea matrice :


NATIONAL,


55

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular Activitati de zonare,

amenajare si constructie

Transport materiale,

utilaje, personal

Functionare parc

fotovoltaic

Transport pana la

obiectivele ridicate

Functionare parc

fotovoltaic

Ciculatie auto pentru

inspectare

Cumulat Activitati de zonare,

amenajare si constructie cumulate cu

activitati de pe parcelele invecinate

Transport materiale,

utilaje, personal cumulate

cu activitati de aprovizionare

similare pe amplasamen-tele invecinate

Functionare parcuri

fotovoltaice invecinate

impreuna cu cel din

proiectul prezentat

Transport pana la

obiectivele ridicate

cumulate cu aprovizionare

si transport personae la

obiectivele din vecinatate

Activitati de intretinere

cumulate cu cele din zonele

invecinate

Ciculatie auto cumulate cu deplasarea

spre obiective din vecinatati




56

Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare

activitate care este supusa evaluarii impactului, sunt analizate pentru a se

determina valoarea impactului final

Aceasta valoare este data de urmatoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate

Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind

clasificate conform urmatoarei matrice:

Cuantificarea consecintelor impactului

Bonitate Incadrarea

impactului

Consecinta

1 Fara impact Mediul nu este afectat de proiect

2 Impact

nesemnificativ

Cel putin unul din factorii de mediu este

afectat in proportie de 0-2 % de proiect

3 Impact

moderat



4 Impact

semnificativ



5 Impact

dezastruos






57

Probabilitatea desfasurarii unui eveniment se poate ierarhiza astfel:

Probabilitatea realizării

unui eveniment

Valoare Marimea efectului

Improbabil 1 Efectul apare accidental

Posibil 2 Efectul apare ocazional

Probabil 3 Efectul apare rar

Foarte probabil 4 Efectul apare frecvent

inevitabil 5 Efectul apare inevitabil

Matricea de impact, calculata în functie de probabilitatea aparitiei

pericolului si a consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:

Matricea impactului

Probabilitate Valoare Nivelul impactului

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Posibil 2 2 4 6 8 10

Probabil 3 3 6 9 12 15

F. probabil 4 4 8 12 16 20

inevitabil 5 5 12 15 20 25

Bonitate 1 2 3 4 5

Impact Fara Nesemni-

ficativ

Moderat Semnifi-

cativ

Dezastruos




58

Valoarea impactului este caracterizat astfel:

Nivelul impactului Valoare

Nesemnificativ 1 – 4

Moderat 5 – 12

Semnificativ 16 - 25

Analiza nivelului impactului este facuta în functie de consecintele si

probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de

ireversibilitate al efectelor exercitate în vederea evaluarii finale.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor

naturale, inclusive a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un

puternic caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea starii initiale are loc

de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a mediului a

carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a

mediului fiind posibila însa de-a lungul unei perioade îndelungate.

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a factorilor de

mediu, a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a

echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de

ireversibilitate.




59

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de

numarul factorilor de mediu afectati si gravitatea impactului, acestia

permitând cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.

Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra

mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si

proiectelor din zona de interes.

Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra

mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor

individuale, asa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect Singular 1 2 1 2 1 2

Cumulat 2 3 2 3 2 3

Se poate constata ca impactul proiectului atat singular cat si cu activitatile

care se mai desfasoara in prezent pe parcelele vecine este nesemnificativ.

Arealul include deopotriva mediul fizic si biologic natural, precum si mediul

transformat si controlat de catre specia umana ca o ierarhie de unitati

organizate, dinamice si cu proprietati structurale si functionale identificabile

si cuantificabile fara sa afecteze major factorii de mediu posibil vizati de

investitie.




60

Exceptand perioada de constructie – montaj, cand se va intensifica traficul

utilajelor si mijloacelor auto in zona, in perioada de functionare activitatile

mentionate nu sunt incompatibile si se pot desfasura astfel incat impactul

cumulat sa nu fie semnificativ .

6. Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si,

unde este posibil, compensarea oricaror efecte semnificative

adverse asupra mediului.

Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru

fiecare categorie de impact identificat asfel încât sa asigure o reducere la

minim pâna la eliminarea impactului vizat. Titularul proiectului este

responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face

alocatiile bugetare necesare .

Masuri de reducere a impactului direct pe termen scurt:

Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de

amenajare si constructie sa se efectueze într-un mod controlat si planificat

tinând cont de urmatoarele aspecte:

1. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se

recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel încât sa evite

efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit în acelasi timp,

pentru prevenirea cumularii mai multor surse generatoare de zgomot;




61

2. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si

amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si gararea utilajelor,

pentru a putea interveni prompt în cazul unor scurgeri accidentale de

combustibil, ulei;

3. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele neutilizate în procesul

de constructie sa poata fi reciclate sau refolosite

4. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa aiba ca rezultat

respectarea tuturor reglementarilor impuse prin proiect

5. protectia solului: decopertarea stratului de sol fertil se va face cu

depozitarea şi protejarea acestuia

7. protectia soiurilor locale de flora:pentru a evita dezvoltarea speciilor

invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru recopertare a

solului fertile decopertat iniţial.

8. fragmentarea arealului:pozarea reţelelor electice din cadrul

amplasamentului vor urma reţeua drumurilor de acces, minimizandu-se

astfel suprafaţa de teren afectată prin fragmentarea temporară.

Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate

transporturile necesare pe perioada de amenajare si constructie sa fie

gestionate cât mai eficient astfel încât sa se reduca la minim numarul de

curse in zona si pe teritoriul proiectului, reducandu-se astfel si cantitatea de

suspensii aeropurtate si de zgomot asociat activitatilor de transport si

manevrare a materiilor prime.




62

Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung

Deoarece impactul pe termen mediu si lung a investitiei este minim, dat de

acelasi tip de activitati nu se recomanda masuri speciale.

Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung

Ca si în cazul impactului direct pe termen mediu si lung, impactul indirect

pe termen mediu si lung este determinat de aceleasi categorii de activitati, de

deplasarile cu autovehiculele pana la proprietatile detinute.

Se recomanda incurajarea masurilor de amenajare a drumurilor pana la

amplasament.

Toate aceste masuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat.

Monitorizarea investitiei

In cadrul procesului de monitorizare, este important să se facă distinctie intre

monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice si monitorizarea

procesului de evaluare a impactului asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă o prognoză la un moment

dat a impactului pe care o actiune proiectată il generează asupra mediului.




63

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea modului in

care s-a aplicat proiectul, conform specificatiilor prevăzute si aprobate in

documentatia care a stat la baza evaluării impactului si, pe de altă parte,

verificarea eficientei măsurilor de minimizare in atingerea scopului urmărit.

Astfel de verificări implică inspectii fizice (amplasarea constructiilor,

materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau masurători (asupra

emisiilor si imisiilor), folosind aparatură specifică si metode profesionale de

prelucrare si interpretare.

Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme

legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluării

factorilor de mediu.

Monitorizarea constă in a evidentia dacă functionarea unui obiectiv respectă

conditiile impuse la momentul aprobării sale.

Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu măsurile de

minimizare aplicate in timpul implementării proiectului si anume:

- să furnizeze feedback pentru autoritătile de mediu si pentru

autoritătile de decizie despre eficienta măsurilor impuse;

- să identifice necesitatea initierii si aplicării unor actiuni inainte să

se producă daune de mediu ireversibile.

In cadrul obiectivului studiat se va efectua o monitorizare a deseurilor

rezultate din activitate, gestiunea ambalajelor si monitorizare tehnologică

prin intermediul unui system automatizat care va inregistra si urmării

functionarea de la distanta a panourilor fotovoltaice. Datele vor fi stocate in

sistemul din camera de comandă.




64

Pentru monitorizarea cantitătilor de deseuri tehnologice se va respecta HG

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce

cuprinde deseurile;

Gestiunea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va realiza in

conformitate cu prevederile HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si

a deseurilor din ambalaje, cu modificările si completările ulterioare si OM

927/2005 privind procedura de raportare a deseurilor din ambalaje.

Pe durata functionării, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei

de mediu in vigoare si a actelor de reglementare in domeniul protectiei

mediului.

Avand in vedere specificul activitătii si impactul redus asupra factorilor de

mediu, nu se impune monitorizarea prin prelevarea periodică de probe.

7. Indicarea dificultatilor (deficiente tehnice sau lipsa de know-how)

intampinate de titularul proiectului in prezentarea informatiei

solicitate.

Nu s-au intampinat dificultati in obtinerea informatiilor necesare alcatuirii

prezentei documentatii.

Beneficiarul lucrărilor a acordat întreg sprijinul pe perioada derulării

evaluării, furnizând toate datele şi informaţiile solicitate.




65

8 . Rezumat fara caracter tehnic

Introducere

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost intocmit in

vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul CONSTRUIRE

PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI

RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL, in extravilan

Bencecu de Sus, com. Pischia – jud Timis.

Descrierea proiectului

Proiectul de amenajare a parcului fotovoltaic in extravilanul localitatii

Bencecu de Sus raspunde tendintelor actuale resimtite la nivel global si

regional marcate de o acuta crestere a nevoii de energie. Puterea instalata a

parcului va fi de circa 20 MW. Aportul adus de investitie in sistemul

energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.

Componentele din care va fi alcatuit ansamblul parcului fotovoltaic sunt:

panouri fotovoltaice, invertoare, cutii de jonctiune, cutii de racord

generator, accesorii, boxe trafo, precum si punct de conexiune zonal la

sistemul energetic national (SEN).

Panourile fotovoltaice vor fi dispuse in mai multe siruri. Impreuna cu

cutiile de conexiune din camp si cutiile de generator vor fi amplasate in aer

liber. Celelalte componente se vor afla in containere prefabricate




66

Rezumatul principalelor alternative studiate de titular

Titularul a studiat trei alternative dintre care, prin compararea avantajelor si

dezavantajelor variantelor, s-a ales alternative finala, care va fi implementata

Varianta 0 a fost considerate alternative in care nu se realizeaza investitia. In

acest caz avantajul era ca terenul ramanea practice neafectat de influente

antropice, dar se pierdeau oportunitati viitoare de investitii si crestere a

bugetului local.

Varianta 1 implica amplasarea investitiei pe o parte din parcela detinuta, pe

44,1423 ha, cu realizarea unui parc fotovoltaic alcatuit din 84.480 panouri

fotovoltaice si componetele auxiliare necesare , utilizand 34,7 % din spatiu

pentru mobiliare, restul ramanand spatiu verde si o suprafata de 179.521m2

amplasata pe partea de nord, teren neocupat pentru o eventuala viitoare

extindere a centralei solare.

Varianta 2 – care ia in considerare mobilarea intregului teren obtinandu-se o

putere totala de 28 MW din 118272 panouri fotovoltaice,

Analizand alternativele, s-a ajuns la concluzia, ca, pentru situatia economica

actuala, ar fi hazardata inceperea unei investitii foarte mari, care ar avea

riscul de a nu se putea finanta pana la capat si s-a preferat alegerea variantei

1 care are avantajul unei balante echilibrate intre suma alocata si puterea

obtinuta.

Aspecte de mediu care ar putea fi afectate

In acest capitol se descriu aspectele locale ale mediului:relief, clima, flora,

fauna, etc. sai masura in care acestea ar putea fi influentate de prezenta

investitiei.




67

Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra

mediului

Pentru descrierea efectelor posibile ale proiectului asupra factorilor de mediu,

s-a analizat fiecare componenta potential afectata de implementarea investitiei

atat in timpul construirii cat si a uzinarii acesteia. Concluzia este ca o centrala

electrica solara se dovedeste o investitie cu impact extrem de mic din multe

motive: in ultimul timp s-au pus la punct componente aproape integral

reciclabile dupa incheierea ciclului de viata, folosesc o sursa de energie

regenerabila, o data instalate nu mai produc perturbari asupra zonei de

amplasament, punerea in opera este rapida (sub 1 an) si fara afectarea

semnificativa a factorilor de mediu.

Identificarea şi evaluarea impactului

La concluzia de mai sus se ajunge si la calcularea magnitudinii impactului prin

formule matematice corroborate cu observatiile stiintifice.

Masuri preconizate pentru prevenirea/ reducerea efectelor adverse

Masurile care se iau pentru minimizarea efectelor asupra mediului sunt legate

de respectarea legislatiei in toate fazele de implementare a proiectului si

monitorizarea aplicarii acestor masuri in privinta reducerii riscurilor de poluare

a solului si aerului, managementului correct si reciclarii deseurilor etc.

Concluzia evaluării efectuate a relevat că implementarea parcului fotovoltaic

nu va determina un impact .semnificativ asupra mediului.

SC EXPERTEKO SRL

Ing. Agneta Liebmann




68

ANEXE

1. Plan de situatie pentru varianta 1

2. Plan de situatie pentru varianta 2

3. Certificat de inregistrare al SC EXPERTEKO SRL in Registrul

National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului

4. CD – format electronic al raportului la studiul de evaluarea impactului

asupra mediului

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI … · - existenta unor scheme de finantare la nivelul...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI … · - existenta unor scheme de finantare la nivelul...