RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmbc.anpm.ro/upload/44439_raportul de mediu...

of 51

CONSULTANĂ ÎN DOMENIUL PROTECIEI MEDIULUI I GOSPODĂRIRII APELOR Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC ECOPROJECT CONSULTING SRL

V. Alecsandri nr.39, BACAU Phone: +40-234514844 Fax: +40334427859 E-mail: [email protected]

RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

„MODERNIZARE FERMA VEGETALA PRIN

CONSTRUIRE DEPOZIT, HALA DE PRODUCTIE, REMIZA, IMPREJMUIRE SI ACHIZITII UTILAJE

AGRICOLE”

ELABORATOR: SC Ecoproject Consulting SRL

Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacau

BENEFICIAR: SC. FERMA NORDIC SRL BOTOSANI

Septembrie 2011

of 51




1 INFORMATII GENERALE .................................................................................................................................. 4 1.1. DENUMIRE PROIECT .......................................................................................................................................... 4 1.2. TITULAR PROIECT ............................................................................................................................................... 4 1.3. PROIECTANT ....................................................................................................................................................... 4 1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI .............................................................................................................................. 5 1.5. DURATA DE FUNCTIONARE ............................................................................................................................. 11 1.6. PROFILUL DE ACTIVITATE ............................................................................................................................... 11 1.7. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA ........................................................................................ 14

2 PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................................................................. 16 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................ 16 2.1.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE .................................................................................................... 16 2.1.1.1. FLUXUL TEHNOLOGIC IN TRATAREA SEMINTELOR ..................................................................................... 16 2.1.1.2. FLUXUL TEHNOLOGIC IN PRODUCEREA FAINII DE GRAU SI PORUMB ...................................................... 17 2.1.1.3. FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA BIODIESELULUI ................................................................ 18 2.1.1.4. FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE ..................................................... 20 2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ........................................................................................................................ 20

3 DESEURI ............................................................................................................................................................... 21 3.1. MANAGEMENTUL DESEURILOR ...................................................................................................................... 21

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ........................................................................................................................................... 23 4.1. IMPACTUL TRANSFRONTIER ........................................................................................................................... 23 4.2. APA ..................................................................................................................................................................... 23 4.2.1. CONDITII HIDROGEOLOGICE DE AMPLASAMENT ......................................................................................... 23 4.2.2. ALIMENTAREA CU APA ..................................................................................................................................... 24 4.2.3. MANAGEMENTUL APELOR ............................................................................................................................... 25 4.2.4. PROGNOZAREA IMPACTULUI .......................................................................................................................... 27 4.3. AERUL ................................................................................................................................................................ 28 4.3.1. DATE GENERALE .............................................................................................................................................. 28 4.3.2. SURSE SI POLUANTI ......................................................................................................................................... 28 4.3.3. PROGNOZAREA CALITATII AERULUI .............................................................................................................. 30 4.3.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ......................................................................................................... 31 4.4. SOL ..................................................................................................................................................................... 32 4.4.1. TIPURI DE SOL SI MODUL DE FOLOSIRE ....................................................................................................... 32 4.4.2. SURSE DE POLUARE A SOLULUI .................................................................................................................... 33 4.4.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI SI MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................. 34 4.5. BIODIVERSITAREA ............................................................................................................................................ 35 4.5.1. FLORA SI FAUNA ............................................................................................................................................... 35

of 51




4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT SI MASURILE DE DIMINUARE ................................................................................ 36 4.6. PEISAJUL ........................................................................................................................................................... 37 4.7. MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL ........................................................................................................................ 38 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ........................................................................ 39

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR ....................................................................................................................... 40

6 MONITORIZAREA ............................................................................................................................................. 41

7 SITUATII DE RISC ............................................................................................................................................. 42

8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR .................................................................................................................. 43

9 REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC ........................................................................................................ 43 9.1. MODUL DE ASIGURARE A UTILITATILOR ....................................................................................................... 45 9.1.1. ALIMENTAREA CU APA ..................................................................................................................................... 45 9.1.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ....................................................................................................... 45 9.1.3. ENERGIA TERMICA ........................................................................................................................................... 45 9.2. PROCESELE TEHNOLOGICE............................................................................................................................ 47 9.2.1. FLUXUL TEHNOLOGIC IN TRATAREA SEMINTELOR ..................................................................................... 47 9.2.2. FLUXUL TEHNOLOGIC IN PRODUCEREA FAINII DE GRAU SI PORUMB ...................................................... 48 9.2.3. FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA BIODIESELULUI ................................................................ 48 9.2.4. FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE ..................................................... 49

of 51




1 INFORMATII GENERALE

1.1. DENUMIRE PROIECT

MODERNIZARE FERMA VEGETALA PRIN CONSTRUIRE DEPOZIT, HALA DE PRODUCTIE, REMIZA, IMPREJMUIRE SI ACHIZITII UTILAJE AGRICOLE

Proiectul are ca obiectiv general modernizarea fermei vegetale S.C. FERMA

NORDIC S.R.L. prin achizitii de masini, echipamente si utilaje agricole, instalatie

macinare pentru obtinerea fainii de grau si porumb si echipamente de producere

si utilizare a energiei regenerabile.

Societatea isi propune introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi,

diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitătii productiei la

cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea

energiei din surse regenerabile, prin valorificarea superioara a uleiurilor vegetale

pentru producerea de biodiesel pentru utilalejele proprii si transformarea directa a

radiatiei solare in energie electrica prin panouri fotovoltaice.

1.2. TITULAR PROIECT

Titularul obiectivului de investitii este SC. FERMA NORDIC SRL BOTOSANI, cu

sediul social in municipiul Botosani, B-dul George Enescu, Nr. 18, Bl. 30, Sc. B, Et.

2, Ap.6.

Societatea este inregistrata la Registrul Comertului Botosani : J07/190/2007.

Reprezentantul legal: MUNTEANU DORIN, telefon 0755334620.

1.3. PROIECTANT

Proiectantul obiectivelor de investitii este SC GT Arhitect SRL reprezentat prin

ARH. GELU GOPSA, proiect nr. 58/2010, faza Studiu de fezabilitate. Sediu in

municipiul Iasi, Aleea Pacurari nr.10, telefon 0743050551.

Lucrarile de investitii au la baza Certificatul de urbanism nr.1 din 21.10.2010 emis

de Primaria comunei Dobirceni, precum si avizele si recomandarile din certificat.

of 51




Autorul atestat al Raportului Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului este

SC ECOPROJECT CONSULTING SRL inregistrata in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 390.

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul proiectului il prezinta modernizarea fermei vegetale existente prin

achizitionarea de masini, echipamente si utilaje agricole, construirea unui depozit

de cereale, a unui spatiu de productie si a unei remize;

Ansamblul noului obiectiv va fi constituit din constructii noi realizate, constructii

usoare, compartimentate corespunzator fluxurilor tehnologice ce urmeaza a se

desfasura pe amplasament.

� Depozit – suprafata construita de 1232,50 mp/ suprafata utila 1108.23 mp,

compartimentat in functie de urmatoarele zone functionale:

- depozit de cereale S=971,44 mp, zona destinata depozitarii

cerealelor (grau, floarea soarelui, orz, porumb si soia), dotata cu

doua snecuri transportoare si selectorul de seminte, uscatorul

orizontal de seminte

- spatiu destinat pentru amplasarea masinii de tratare a semintelor,

S=46,207 mp;

- spatiu destinat pentru amplasarea instalatiei de producere biodiesel,

S=46,207 mp;

- hol S=44,36 mp

� Spatiul de productie – suprafata construita de 298,10 mp, compartimentat in

functie de urmatoarele zone functionale:

- spatiu destinat amplasarii instalatiei de macinare grau si porumb

(moara) S=95 mp;

- spatiu destinat amplasarii instalatiei in insacuire (impachetare) a fainii

S=32.73 mp;

- depozit produse finite S=23 mp;

- spatii tehnice destinate centralei termice si atelierul mecanic

S=37,29 mp;

of 51




- spatiu destinat activitatilor administrative: birouri, holuri, vestiare, bai.

� Remiza cu o suprafata construita de 235,72 mp – cu destinatia gararii utilajelor

agricole si a echipamentelor de transport: combina de recoltat, grapa cu

corpuri rotative + semanatoare paioase, tractor de 125-145 CP, tractor de 230-

275 CP, remorca cu 2 axe, remorca cu 3 axe;

� Echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile: doua sisteme

voltaice formate din 10 respectiv 16 panouri fotovoltaice, controller, invertor,

acumulatori, pompe solare, stalpi fotovoltaici cu lampi cu leduri;

� Platforme tehnologice betonate pentru trafic auto greu, cai de rulare auto

racordate la DE387(DC24), parcari auto; zona de acces auto este dotata cu

cantar auto relocabil.

Prin proiect se vor achizitiona o serie de utilaje necesare desfasurarii activitatii

fermei vegetale, asigurandu-se o productivitate ridicata a productiei agricole:

Nr. crt

Denumire/ Tip utilaj/ echipament

Nr. bucati

Caracteristici tehnice si functionale

1. Combina de recoltat 1 motor cu putere cuprinsa intre intre 240-280 CP, buncar de cereale cu o capacitate cuprinsa intre 7.000 si 9.000 litri; cupla cu agatare normala, tocator paie, echipament multicrop impachetat, heder autocontur;

2. Grapa cu corpuri

rotative

1 numarul de corpuri rotative cuprinse intre 12-18; latime de lucru cuprinsa intre 3-6 m; bare de nivelare pentru asezarea solului la forma initiala; piese de cuplaj cu semanatoarea de paioase;

3. Semanatoare paioase 1 continut cutie de samanta cuprins intre 750-1000 ; reglarea hidraulica a presiunii brazdarelor ;

4. Tractor 125-145 CP 1 putere nominala cuprinsa intre 125 si 145 CP

5. Tractor 230- 275 CP 1 putere nominala cuprinsa intre 230 si 275 CP;

6. Remorca cu 2 axe 1 sarcina max. admisa pe axe cuprinsa intre 8000 si 12000 kg/axe; lungime totala cuprinsa intre 6.700 si 7.500 mm; latime totala cuprinsa intre 2.300 si 2.700 mm; cilindru hidraulic de basculare;

7. Remorca cu 3 axe 1 sarcina max. admisa pe axe cuprinsa intre intre 9000 si 14000 kg/axe; lungime totala cuprinsa intre 8.500 si 10.500 mm; latime totala cuprinsa intre 2.300 si 2.700 mm; cilindru hidraulic de basculare;

8. Uscator orizontal 1 - capacitate de uscare 16 t/h porumb, la temp. de aer cald 990 C; - la uscarea fara racire se mareste capacitatea orara de uscare; - capacitati de uscare mai mari pentru temperaturi aer

of 51




cald peste 990 C; - functionare in sarja (uscat racit sau uscat neracit); - functionare in flux continuu cu sau fara racire; - mod de lucru automat sau manual; - sistem de racire de urgenta.

9. Masina tratat seminte 1 capacitate de productie 1200 kg/h.

10. Snec transportor

seminte

2 lungime 6 metri.

11. Selector seminte 1 capacitate de selectare 1000 kg/h

12. Cantar auto relocabil 1 greutate cuprinsa intre 50-90 tone; sarcina pe axa cuprinsa intre 10 si 14 tone; latime platforma cuprinsa intre 2,5 si 4 metri; software de gestiune a cantaririlor;

12 Instalatie obtinere biodiesel

1 Capacitate de productie 100 l/24 h; Componenta: rezervor ulei vegetal, rezervor metanol, rezervor metoxid (premix) 60 l, reactorul biodiesel 120 l, rezervor biodiesel, rezervor glicerina, pompe de recirculare, filtru rasini schimbatoare de ioni purificare biodiesel, filtru final biodiesel, sistem de control automat al temperaturii, Putere electrica 3 KW; procesul tehnologic are un flux continuu;

13 Instalatie macinare 1 Capacitate de productie: 300 kg/h; 7200 kg/zi; Sistem de curatare: -Buncar alimentare cu capacitate cuprinsa intre 2,5 si 4 mc dotat cu sonda de minim si maxim nivel; -Transport pneumatic catre masina de curatat; -Sistem cernere cu aspirare pentru separarea impuritatilor fine; -Filtru de aer pentru decantarea aerului; Unitate de macinare cu transport pneumatic si filtru pentru decantare aer: -Moara cu valturi; - Unitate filtrare; -Panou electric de comanda; -Putere electrica instalata intre 24 si 35 kw.

14 Instalatie insacuire 1 Capacitate de productie: 200 saci/h - instalatie insacuire semi-automata; - alimentata automat din moara

15 Centrala termica 1 cazan 70-110 Kw;vana de protectie, combustibil solid (lemn)

16 Pompa submersibila 2 tensiune de alimentare: 230 V;debit maxim cuprins intre 40-90 l/min;inaltime maxima de refulare cuprinsa intre 60-90 m.

17 Rezervor 2 capacitate cuprinsa intre 800-1200 litri

18 Hidrofor 1 tensiune de alimentare: 230 V; presiune de lucru cuprinsa intre 5-8 bar;adancimea de aspiratie cuprinsa intre 7-15 m;inaltime de refulare cuprinsa intre 45-70 m

19 Panou fotovoltaic 26 - tensiune cuprinsa intre 20-30 V; - putere cuprinsa intre 100-350 W

of 51




monocristalin

20 Controller 1 - tensiune cuprinsa intre 40-60 V; - putere cuprinsa intre 700-1000 W

21 Invertor 1 - tensiune cuprinsa intre 40-60 V; - putere cuprinsa intre 4000-6000 W

22 Acumulatori 12 - tensiune nominala cuprinsa intre 12 V; - intensitate cuprinsa intre 200 - 350Ah

23 Pompa solara 4 - tensiune cuprinsa intre 40-60 V; - putere cuprinsa intre 800 - 1000 W

24 Stalp fotovoltaic cu

lampi cu leduri

4 intensitatea fluxului luminos cuprinsa intre 11000 si 15000 lumeni;

Modul de asigurare a utilitatilor

Alimentarea cu apa

- se va amenaja sursa de apa potabila subterana - put forat, H=50 m, amplasata

in incinta societatii, la o distanta de 10m fata de cladire; sursa de apa va fi

protejata perimetral de o imprejmuire si platforma betonata de 3mp.

- alimentarea cu apa se va face prin pompare, prin intermediul unei pompe

submersibile amplasate in camera centralei, langa rezervor, care va asigura un

debit de cca. Q = 2 m3/h, H = 40mca.

- pentru a se putea prelua vârfurile de consum ale apei reci necesare procesului

tehnologic ,se va monta un rezervor cu un volum de V=2mc.

- consumul de apa prelevat din sursa va fi monitorizata cu un apometru montat

pe conducta de aductiune.

Necesarul de apă

Qzi med = 1,2 mc/zi Qzi. max = 1,38 mc/zi Qor. max = 0,18 mc/h Cerinţa de apă Qs zi med = 1,32 mc/zi Qs zi max = 1,52 mc/zi Qs or. max = 0,05 l/s

Alimentarea cu energie electrică a construcţiilor se va realiza printr-un

branşament trifazat (3N~;50Hz; 230/400V) din reţeaua de distribuţie existentă în

zonă de medie tensiune (LEA 0,4kV), soluţia de alimentare fiind stabilită de către

of 51




S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare. Puterea instalată la nivelul obiectivului va

fi Pi = 143.87 kW, iar puterea simultan absorbită Ps =115,10kW.

Prin proiect se propune producerea energiei electrice din surse regenerabile

necesare iluminatului fermei prin doua sisteme:

Sistemul 1 compus din 10 panouri fotovoltaice, montate pe acoperisul halei si un

controler, un invertor si 12 acumulatori,amplasate in incaperea centralei termice;

Sistemul 2 compus din 4 pompe solare si 16 panouri fotovoltaice, amplasate in

curte.

Energia electrica se utilizeaza numai pentru consumul fermei si nu va fi

comercializata.

Energia termică pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum (a.c.c.) se va

obţine cu ajutorul unei centrale termice, funcţionând cu combustibil solid (lemne),

pe principiul gazeificarii, avand puterea termica P =80 kW cuplat cu boiler cu

preparare indirecta cu o serpentina si rezistenta electrica, cu capacitatea de 120

litri.

Centrala termică se va amplasa intr-o incapere special amenajata.

Etapa de realizare a proiectului

Lucrari necesare organizarii de santier vor avea in vedere:

- căile de acces;

- unelte, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace necesare ;

- sursele de energie ;

- vestiare, apă potabilă, grup sanitar ;

- grafice de execuţie a lucrărilor ;

- organizarea spaţiilor necesare depozitării temporare a materialelor,

măsurile specifice pentru conservare pe timpul depozitării şi evitării

degradărilor ;

- măsuri specifice privind protecţia şi securitatea muncii, precum şi de

prevenire şi stingere a incendiilor, decurgând din natura operaţiilor şi

tehnologiilor de construcţie cuprinse în documentaţia de execuţie a

obiectivului;

of 51




- măsuri de protecţia vecinătăţilor (transmitere de vibraţii şi şocuri puternice,

degajări mari de praf, asigurarea acceselor necesare).

- Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului

aferent proprietăţii printr-un gard ce va rămâne în continuare, după realizarea

lucrărilor de construcţie. Accesul în incintă se va face prin două porţi, una pentru

personal şi cealaltă pentru maşini.

- Pentru realizarea fiecarei constructii, etapele si metodele sunt: trasarea

constructiilor, decopertarea stratului vegetal, excavarea pamantului pana la terenul

bun de fundare pentru realizarea infrastructurii; pamantul rezultat din excavare va fi

depozitat si utilizat ulterior ca pamant de umplutura. Infrastructura este alcatuita din

fundatii continui sau izolate. Betonul necesar realizarii infrastructurii este adus de la

o statie de betoane cu cifa. Suprastructura este realizata din profile metalice, aduse

de la producator si montate la fata locului.

- Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în

incinta proprietăţii, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de

construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe

timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei provizorii, care se va

amplasa la început.

- Constructiile temporare pentru cazarea muncitorilor vor fi formate din suport din

placi betonate prefabricate, constructie modulara din lemn, acoperis tip sarpanta,

peretii de inchidere si compartimentare tip sandwich.

- Utilajele vor fi alimentate cu carburant, periodic, (in functie de consumul fiecarui

utilaj folosit), pe perioada executarii lucrarilor, de la o statie de alimentare mobila (

autocisterna).

- Energia electrica va fi asigurate pe perioada executarii lucrarilor, printr-un racord la

reteaua electrica din zona pentru organizarea de santier.

- Alimentarea cu apa potabila pentru muncitori va fi asigurata, pentru organizarea de

santier, prin alimentare de catre beneficiar cu apa imbuteliata.

- Asigurarea apei necesare pentru perioada de executie, alta decat cea potabila, se

va face dintr-un put forat.

of 51




În acest sens, pe terenul aferent se va organiza şantierul prin amplasarea unor

obiecte provizorii :

- magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori şi

depozitare scule, grupuri sanitare ecologice ;

- tablou electric ;

- punct PSI (în imediata apropiere a fântânii ori sursei de apă) ;

- platforma depozitare materiale.

Nu sunt necesare măsuri de protecţie a vecinătăţilor.

Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor.

1.5. DURATA DE FUNCTIONARE

Durata de functinare a noului obiectiv de investitie va fi determinata de

managementul societatii, privind solicitarile pietei.

Activitatile in cadrul fermei sunt sezoniere fiind corelate cu productia vegetala,

functionand 180 zile /an , 8 ore/zi;

1.6. PROFILUL DE ACTIVITATE

Activitatile inregistrate la Oficiul Registrului Comertului :

- cod CAEN 0161 - Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală

- cod CAEN 0163 - Activităţi după recoltare

- cod CAEN 0164 - Pregatirea semintelor

- cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morărit < 300 t/zi

- cod CAEN – 2059 - Fabricarea altor produse chimice n.c.a.

- cod CAEN 5210 - Depozitari.

Pe amplasament se vor desfasura urmatoarele activitati:

- depozitarea cerealelor, uscarea si tratarea semintelor;

- macinarea si insacuirea fainii de grau si porumb;

- procesarea materiei prime - uleiuri vegetale care prin procesul de

esterificare cu metanol in prezenta unui catalizator rezulta carburantul -

biodiesel si produsul secundar valorificabil - glicerina.

of 51




Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate

Denumire Cantitate

Furnizor

Instalatia de morarit

300 kg/h; 7200 kg/zi

Energie electrica

24-35 kWh SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani

Instalatii pentru producerea

carburantului biodiesel

100 l/zi

Energie electrica

3 kWh SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materie prime, a substantei

sau preparatului chimic

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice Categorii Periculozitate Fraze de risc

Cereale N - - Uleiuri vegetale N - - Metanol (alcool metilic)

P

P R11,R23,R24,R25,R39

Catalizator (metilatul de sodiu- metoxid)

P P R11, R14, R34,

Uleiul vegetal utilizat ca materie prima in procesul de prelucrare chimica nu este un

produs periculos si nu constituie risc pentru mediul inconjurator.

Metanolul si metilatul de sodiu prezinta risc in cazul nerespectarii fluxului

tehnologic ca urmare a gradului de imflamabilitate si toxicitate ridicat; Se vor

prevedea masuri privind depozitarea, manipularea, procesului tehnologic si

conditiile de exploatare a instalatiei pentru diminuarea riscului aparitiei riscului de

incendii sau explozii.

of 51




Informatii despre poluarea generata de activitate

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr surse

poluare

CMA pentru om si mediu

Poluare fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de

eliminare/reducere a poluarii

Pe zona obiectivul

ui

Pe zona de

protectie/ restrictie aferenta obiectivul

ui

Pe zone rezidentiale,

recreere sau alte zone protejate cu

luarea in considerare a

poluarii de fond Fara

masuri de

eliminare a

poluarii

Cu implementarea masuril

or

Poluarea apei

Ape menajere

Ape din

Igienizari

Ape meteoric

e

1 sursa fixa

1 sursa

fixa

1 sursa fixa

NTPA 002/2005 NTPA 002/2005 NTPA 001/2005

- - - - Sistem divizor de colectare a apelor menajere/ tehnologice si apele pluviale

Poluarea aerului

Moara

Instalatia de

biodiesel

Depozitari

metanol,

Centrala termica

Mijloacel

e transport,

utilaje

1 sursa fixa

Sursa difuza

Sursa difuza

Sursa fixa

Sursa difuza

Ord.462/1993

Legea 104/20

11

Legea 104/20

11

Ord.462/1993

NTR

- - - - Sistem de exhaustare cu saci filtranti Sisteme de ventilatie naturala Cos de dispersie -

Poluare fonica

Moara

Instalatia de

biodiesel

1 sursa fixa

Surse

STAS 10009/

- - - - Amplasarea obiectivelor in incinte inchise

of 51




Pompe centrifug

e

Ventilatoare

Circulatia

auto

fixe

Surse mobile

88

Poluarea solului

Zona descarca

re rezervoar

e

Zona depozit materii prime

Zona

depozitare

produse

Zona depozitare deseuri

Ord.756/97

- - - - Cuve de retentie

Impermeabilizarea

solului prin

betonare “ “

Generarea deseurlor

Deseuri tehnologi

ce

Namol epurare

Deseu

menajer

Legea 426/20

01

- - - - Recipienti specifici tipului de

deseu

1.7. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

Amplasamentul propus este situat in judetul Botosani, comuna Dobirceni, sat

Bivolari, in intravilanul localitatii, Numar Cadastral 50064 si 50065.

Conform PUG –ului localitatii terenul se afla in intravilanul localitatii.

Terenul este in proprietatea solicitantului, conform contractului de vanzare

cumparare nr. 2301/05.10.2010 si nr. 2300/ 5.10.2010 si este liber de constructii.

Terenul are o suprafata de 14.000 mp si o geometrie dreptunghiulara, cu

urmatoarele vecinatati:

of 51




• NE – DE 387 (DC 24)

• NV – Propr. Stefan Ghe.

• SV – SC LEGUMRO SI COOP. AGR. MOLDAVIA

• SE – Propr. Hutuleac I

Terenul are o panta accentuata de la nord- est spre sud vest si este accesibil din

drumul DE387(DC24), din partea de nord-est a amplasamentului. Este teren liber

de constructii, folosinta actuala a terenului fiind arabil, neexistand alte constructii

care se mentin sau se demoleaza.

Coordonatele geografice Stereo 70, ce stabilesc amplasamentul pentru noua

investitie sunt prezentate mai jos:

latitudine: 47°48'48.40"N

longitudine: 27° 3'26.40"E

Bilantul teritorial este urmatorul:

- suprafata totala a terenului = 14000 mp

- suprafata totala construita = 1766,32 mp

- suprafata alocata pentru alei carosabile, parcari =3981,68 mp

- suprafata spatii verzi= 8252 mp

of 51




2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1.1. Procese tehnologice de productie

In cadrul investitiei noi realizate se desfasoara urmatoarele procesele

tehnologice

� Tratarea semintelor

� Producerea fainii de grau si porumb

� Producerea biodieselului

� Producerea energiei electrice

2.1.1.1. Fluxul tehnologic in tratarea semintelor

� receptia materiei prime seminte de grau, floarea soarelui, orz, porumb,

soia si depozitarea in depozitul central

� separarea de impuritati: alimentarea buncarului sistemului de curatare,

si separarea semintelor de impuritati cu ajutorul sistemului de cernere

si aspirare

� uscarea semintelor

� tratarea semintelor cu produse fitosanitare;

� insacuirea manuala

� depozitarea

Schema fluxului tehnologic:

Receptia cerealelor si depozitarea

Alimentarea buncarului sistemului de curatare

Cernere si separare impuritati

of 51




2.1.1.2. Fluxul tehnologic in producerea fainii de grau si porumb � receptia materiei prime seminte de grau, si porumb si depozitarea in

depozitul central

� separarea de impuritati : alimentarea buncarului sistemului de curatare, si

separarea semintelor de impuritati cu ajutorul sistemului de cernere si

aspirare

� macinarea in cadrul morii cu valturi pentru producerea fainii

� ambalarea in saci de 50 kg prin instalatia de insacuire

� depozitarea si livrarea

Schema fluxului tehnologic:

Alimentare buncar

Transport boabe


Macinare

Instalatie insacuire

Faina ambalata (saci de 50 kg)

Uscarea semintelor

Tratarea semintelor

Insacuirea manuala si depozitarea

of 51




2.1.1.3. Fluxul tehnologic pentru producerea biodieselului

� receptia materiilor prime- ulei vegetal, metanol, catalizator

� depozitarea in rezervoarele aferente instalatiei

� preincalzirea la 400C si dozarea in vasul de reactie

� obtinerea uleiului biodiesel prin reactia de transesterificare in reactor

� decantarea, filtrarea uleiului biodiesel si depozitarea in rezervoare

� separarea glicerinei si depozitarea acesteia in rezervoare

Procesul tehnologic de obtinere a carburantului biodisel se desfasoara pe sarje,

discontinuu cu o capacitate de 100 l/zi, reactia avand loc la o temperatura de 55-

60°C, durata reactiei in reactor fiind de cca 2h, timp in care se produce biodiesel si

ca subprodus glicerina.

Componentele de baza ale reactiei – uleiul de rapita, metanolul si metilatul de

sodiu, sunt introduse in mod automat in reactor, acestea fiind dozate printr-un

sistem de senzori si valve electrice ce urmaresc orice modificare intervenita in

proces.

Amestecarea preliminara si intensiva a componentilor se realizeaza intr-o coloana

in care are loc si incalzirea reactantilor dupa care amestecul este trecut in reactor,

unde reactia are loc sub vid.

La finalul reactiei, amestecul este trecut in coloana de separare, unde alimentarea

are loc la mijlocul coloanei, separarea celor doi componenti se realizeaza datorita

diferentei de densitate, biodieselul separandu-se la partea superioara, iar glicerina

la partea inferioara. Timpul de decantare este de 8 ore.

Prin utilizarea unui stabilizator lichid, acesta previne amestecarea biodieselului si

glicerinei separate cu amestecul ce este introdus continuu din reactor.

Biodieselul separat este apoi trecut la instalatia de filtrare cu rasini cationice pentru

eliminarea eventualelor urme de glicerina, apa, produsi de saponificare, este

depozitat in rezervoare (amestecat cu Purolite PD26 -rasini schimbatoare de ioni;

In continuare produsul rezultat (biodieselul ), trece prin filtrul final care absoarbe

ultimile particole de apa si particole solide si ajunge in vasul de depozitare.

Glicerina separata este de asemeni transvazata in rezervoarele din parc, fiind

valorificata ulterior ca subprodus rezultat din proces in industria cosmetica.

of 51




Prin modul automatizat de conducere si urmarire a procesului la finalul reactiei se

pot furniza date privind calitatea produselor si cantitatile rezultate.

Schema procesului tehnologic

Metoxid granule Metanol

Glicerina

Avantaje biodieselului:

- este biodegradabil;

- reduce emisiile cu 50%;

- emisiile sale de hidrocarbon si dioxid de carbon sunt neutre;

- este sigur (punctul de aprindere este de 170oC );

- este usor de amestecat cu motorina obisnuita.

Ulei vegetal

Preincalzitor 50-600 C

Reactor cu recirculare

Decantare + Separare

Filtrare cu Purolite PD26

Filtrare finala

Depozitare BIOSDIESEL

Rezervor

of 51




2.1.1.4. Fluxul tehnologic pentru producerea energiei electrice

Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia solara)

direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Energie

electrica gratuita. Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod

de producere a energiei electrice este unul ecologic.

Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa şi energie, poluanti în aer şi

apa, generarea deşeurilor) atinsi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici

disponibile – BAT chimie organica.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Inainte de demontarea instalatiei se vor lua urmatoarele masuri:

- golirea instalatiei

- oprirea alimentarii cu energie electrica

- curatirea si spalarea cu apa a instalatiei, rezervoarelor si conductelor

- demontarea instalatiei, operatie usor de executat intrucat componentele instalatiei sunt amplasate pe platforma betonata, in suruburi

- materialele rezultate prin demontarea instalatiei vor fi transportate spre destinatii bine stabilite

- depozitarea controlata, eliminarea, valorificarea deseurilor nepericuloase;

- eliminarea deseurilor periculoase;

Parametru (unitate de masura)

Valori limita BAT chimie organica

Consum energie electrica/unitate produs 0,04 kWh/kg biodisel

Consum de apa/unitate de produs 1,3 l/t biodiesel

emisii de poluanti atmosferici Emisii de solventi - cantitatile sunt foarte mici si nu sunt masurabile

emisii de poluanti în apa ape menajere ape tehnologice -igienizari

Q=1,5 mc/zi

Q=440mc/an deşeuri generate - Rasini schimbatoare de ioni epuizata 1,6 t/an

- slam cu continut de ulei (separator) 0,04t/an

of 51




- obtinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrica si dezafectarea instalatiei, cu respectarea normelor specifice;

- curatarea intregii suprafete a amplasamentului dupa dezafectarea tuturor instalatiilor;

- asigurarea pazei non-stop a obiectivului si mentionarea intr-un registru de evidenta a tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul societatii.

3 DESEURI

3.1. MANAGEMENTUL DESEURILOR

Gestionarea deseurilor pe amplasament se face astfel:

- colectarea pe categorii, depozitare in spatii special amenajate in vederea

eliminarii de pe amplasament;

- valorificarea deseurilor recuperabile prin intermediul agentilor economici

specializati si autorizati;

- eliminarea deseurilor prin intermendiul agentilor economici specializati si

autorizati ;

Tipurile de deseuri generate sunt urmatoarele:

� deseuri tehnologice:

- cernerea cerealelor : impuritati pleavã, paie, pãmânt, teci, resturi

de plante,insecte

- macinarea cerealelor : tarate, sroturi si crupe, pulberi

- producere biodiesel : uleiuri de la curatirea rezervoarelor, rasina

schimbatoare de ioni epuizata

� deseuri de ambalaje

� deseuri menajere

– deseurile rezultate de la cernerea cerealelor sunt impuritati constand din

pleava, paie, pãmânt, teci, resturi de plante,insecte se colecteaza in

containere amplasate pe platforma betonata, putand fi asimilate cu categoria

deseurilor menajere , urmand a fi preluate de catre serviciul de salubritate al

localitatii si transportate la depozitul de deseuri municipale autorizat;

– deseurile rezultate de la macinara cerealelor constand din tarate, sroturi si

crupe sunt colectate in saci depozitati temporar in incinta halei de productie;

of 51




aceste deseuri se utilizeaza la hrana animalelor; pulberile rezultate din

sistemul de filtrare a morii au acelasi circuit ca al deseurilor menajere;

– slamul cu continut de uleiuri reprezentand uleiuri de la curatirea rezervoarelor

va fi colectat in in recipienti metalici amplasati temporar in spatiu special

amenajat, betonat si se va preda societatilor autorizate in valorificarea

acestora;

– rasina schimbatoare de ioni epuizata rezultata de la bateria de filtrare se va

depozita temporar in butoiele din PE cu care au fost aprovizionate si predate

catre societati autorizate in valorificarea/eliminarea acestor;

– deseurile din ambalaje – saci textili, saci din PE, butoaie din PE; sacii

rezultati din utilizarea fungicidelor pentru tratarea semintelor vor fi colectate in

container si se vor preda societatilor autorizate in eliminarea acestora; sacii

de PE necontaminati se vor reutiliza la ambalarea semintelor tratate, iar cele

deteriorate se vor colecta si preda societatilor autorizate in valorificare;

– deseurile menajere rezultate din activitatea social administrativă a

personalului se va depozita în europubele amplasate pe platforma betonată ,

urmand a fi predate serviciului de salubritate al localitatii si transportate la

depozitul de deseuri municipale autorizat.

Denumire deseu Stare

fizica Cod deseu Cod deseu p.p

1.Tarate, sroturi, crupe solid 02 01 03 Deseuri de tesuturi vegetale

2. Slam cu continut de ulei de la curatirea rezeroarelor

Semilichid 02 03 99 Ulei vegetal cu urme de substante pamantoase

3. Rasina schimbatoare de ioni epuizata

solid 07 05 14 Polimeri

4. Ambalaje

Solid 15 01 09 15 01 10*

materiale textile Saci PE sau butoaie PE contaminate cu subst.peric.

5.Menajer Solid 20.01.01 20.01.02 20.01.39 20.03.01

Hirtie si carton Sticla Materiale plastice Municipale amestecate

of 51




Gestionarea ambalajelor – butoaiele din polietilena pentru depozitarea rasinilor ,

sacii pentru insacuirea semintelor , se vor colecta pe categorii in vederea reutilizarii

pentru acelasi produs; dupa epuizarea ciclului de viata acestea devin deseuri fiind

predate societatilor autorizate in valorificare/eliminare.

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. IMPACTUL TRANSFRONTIER

Comuna Dobirceni se situează în partea central-estică a teritoriului administrativ al

judeţului Botosani, in Câmpia Jijiei Superioare şi Campia Başeului, la 55 km de

municipiul Botoşani, reşedinţa judeţului (pe ruta Truşeşti-Durneşti) şi 45 km (pe ruta

Dângeni-Brăteni), la cca 50 km de punctul de trecere a frontierei Sculeni şi la 15

km de punctul de trecere a frontierei Stânca-Costeşti.

Proiectul propus nu are impact transfrontier.

4.2. APA

4.2.1. Conditii hidrogeologice de amplasament

Reţeaua hidrografică este formată dintr-o serie de afluenţi ai râului Prut, pârâuri cu

curgere permanentă şi temporară. Acestea sunt: pârâul Gritcu, pârâul Dobârceni,

cursul superior al pârâului Corogea.

Ploile torenţiale provoacă uneori creşteri bruşte a nivelului apelor pârâurilor din

zonă, insă riscul producerii inundaţiilor se situează la un prag acceptabil. Acest

regim este materializat prin mici forme de eroziune torenţială pe cursurile superioare

şi în bazinele de recepţie ale văilor şi prin mici fenomene de inundaţii pe cursurile lor

medii şi inferioare. Precipitatiile medii multianuale de cca.600 mm din care 25 – 50

mm formeaza stratul scurgerii medii multianuale.

Apele subterane sunt legate de depozitele nisipoase sarmaţiene şi de formaţiunile

cuaternare, fiind întâlnite la adâncimi ce variază între 2-15 m. Există unele pânze de

apă mai la suprafaţă, care dau izvoare sau zone înmlăştinite (ex. partea de nord-

vest a satului Dobârceni).

of 51




In general, teritoriul comunei este bogat în ape subterane, dovadă fiind iazurile

alimentate din izvoare, însă fără a exista debite importante.

Conditiile hidrogeologice sunt determinate de structura diferitelor formatiuni

geologice, respectiv de prezenta unor depozite permeabile si de geomorfologia

unitatilor de relief, acestea influentand posibilitatile de alimentare si drenare a apelor

subterane.

Zona DOBIRCENI face parte dintr-o arie in care sunt putine date hidrogeologice,

fiind totusi cunoscuta existenta unor acvifere freatice de lunca si a unor depozite

permeabile de mare adancime.

Activitatea obiectivului nu poate influenta in mod direct calitatea acviferului subteran,

in vecinatate nu se afla nici un curs de apa de suprafata.

Conform datelor studiului geotehnic in forajele executate apa freatica a fost

interceptata la adincimi de 7,00- 7,90 m.

4.2.2. Alimentarea cu apa

Pentru folosinta de apa s-a obtinut Notificarea pentru inceperea executiei

nr.354/26.10.2010, emisa de Sistemul de Gospodarirea Apelor Botosani:

- sursa de apa potabila este subterana - put forat, H=50 m, amplasament in

incinta societatii, la o distanta de 10m fata de cladire;

- protectia calitatii apei subterane va fi asigurata printr-o zona de protectie

sanitara, imprejmuire perimetrala si platforma betonata de 3mp;

- pentru capatarea apei din puţ se va folosi o pompă sumersibilă Q = 2 m3/h, H

= 40mca;

- alimentarea se face prin pompare, prin intermediul unei staţii de hidrofor

amplasată in camera centralei, langa rezervor, care va asigura un debit de

cca.Q = 2 m3/h, H = 35mca;

- se va monta un rezervor cu un volum de V=2mc pentru a se putea prelua

vârfurile de consum ale apei reci necesare procesului tehnologic;

- racordul aferent clădirii este dimensionat pentru un debit de apă rece potabilă

QcAr =1,52 mc/zi realizat cu conductă PEID PE80 Dn32;

- reteaua de alimentare cu apa , conducta PEID PE Dn63, lungime de 76 m;

of 51




- consumul de apa se contorizeaza cu un apom,etru montat pe conducta de

aductiune.

Modul de utilizare a apei:

- consum menajer

- completari apa la centrala termica

- igienizarea incintelor

- prepararea solutiilor de ierbicidare

Nu se utilizeaza apa in procesul tehnologic.

Apa captata din putul forat poate fi folosit in scop potabil numai daca se incadreaza

in cerintele din L458/2002 privind calitatea apei potabile,cu acceptul Directiei de

Sanatate Publica; in cazul in care in urma verificarii potabilitatii aceasta apa nu

corespunde calitativ se va utiliza pentru personalul sociatatii apa imbuteliata.

Necesarul de apă (STAS 1478/90, SR 1343/95)

Qzi med = 20 x 60 / 1000 = 1,2 mc/zi

Qzi. max = kzi x Qzi. med = 1,15 x 1,2 = 1,38 mc/zi

Qor. max = ko/10 x Qzi max = 1,3 / 10 x 1,38 = 0,18 mc/h

Cerinţa de apă

Qs zi med = ks x kp x Qzi. med = 1,02 x 1,08 x 1,2 = 1,32 mc/zi

Qs zi max = ks x kp x Qzi. max = 1,02 x 1,08 x 1,38 = 1,52 mc/zi

Qs or. max = ks x kp x Qor. max = 1,02 x 1,08 x 0,18 = 0,19 mc/h = 0,05 l/s

4.2.3. Managementul apelor

Categorile de ape uzate rezultate din activitate vor fi urmatoarele:

- ape uzate menajere de la grupurile sanitare ce contin suspensii, substante

organice, detergenti, ioni amoniu;

- ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor tehnologice ce contin

suspensii, substante organice, detergenti si ape provenite de la prepararea

solutiilor de ierbicidare;

- ape meteorice neimpurificate de pe acoperisul constructiilor, platforme betonate

ce contin slabe suspensii pamantoase.

of 51




Evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se face in sistem divizor prin retele

separate de canalizare.

În zona aferentă construcţiei nu există reţea de canalizare publică, astfel caminele

de canalizare proiectate, preiau apele menajere si apele uzate provenite de la

igienizari de la cladirile propuse (hala, depozit si remiza) si se vor racorda la un

bazin etans vidanjabil cu volumul V= 27mc. Reteaua de canalizare este din PCV

Dn=110 mm.

Apele colectate in bazinul vidanjabil vor fi preluate de catre firme autorizate in

activitatea de vidanjare si transportate la cea mai apropiata statie de epurare

autorizata.

Apele meteorice neimpurificate vor fi colectate prin rigole marginale si vor fi dirijate

prin pante in rigole stradala.

Debitul de ape uzate evacuate : Qn zi max = 1,52mc/zi;

Se va avea in vedere ca Instalatia de biodiesel precum si toate rezervoarele de ulei

vegetal, metanol, biodiesel si glicerina sa fie amplasate pe platforme betonate, vor fi

prevazute cu dig de retentie si basa colectoare pentru retinerea eventualelor

scurgeri accidentale; eventualele pierderi de produse se vor colecta si depozita intr-

un recipient in vederea valorificarii/eliminarii;

Preparare a solutiilor de ierbicidare se va face intr-o zona amenajata cu platforma

betonata prevazut cu rigole perimetrale si bazin de colectare a eventualelor scurgeri.

Apele uzate evacuate in cadrul unei statii de epurare trebuie sa respecte

concentratia poluantilor specifici in limitele stabilite prin HG 352/2005 - NTPA

002/2002.

Nr. crt.

Indicatori de calitate analizati

U.M. Valori maxime admise

Metoda de analiză

1 pH Unitati pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97 2 Materii în suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81 3 Amoniu mg/dm3 30 SR ISO 7150-1/2001 4 Consum chimic de oxigen-

CCOCr mg

O2/dm3 500 SR ISO 6060/96

5 Consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5

mg O2/dm3

300 SR EN 1899 2/2002

6 Detergenţi sintetici biodegradabili

mg/dm3 25 SR ISO 17875:1996 SR EN 903:2003

of 51




7 Substanţe extractibile cu solvenţi organici

mg/dm3 30 SR 7587-96

In cazul apelor pluviale evacuate de pe incinta, acestea vor trebui sa se

incadreze in valorile maxime admisibile stabilite prin HG352/2005 - NTPA 001/2002,

privind concentratiile de substante extractibile si suspensii.

Nr. crt.

Indicatori de calitate analizati

U.M. Valori maxime admise

Metoda de analiză

1 Materii în suspensie mg/dm3 60 STAS 6953-81 2 Substanţe extractibile cu

solvenţi organici mg/dm3 20,0 SR 7587-96

4.2.4. Prognozarea impactului

Impactul produs prin evacuarea apelor uzate tehnologice, menajere si pluviale

rezultate din activitatile propuse prin proiect va fi redus datorita dotarilor stabilite si a

masurilor prevazute pentru protecţia apelor.

Se vor implementa următoarele măsuri:

- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite

pentru toate activităţile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea

apelor evacuate;

- controlul periodic al instalaţiilor de alimentare cu apă; verificarea

etanşeităţii acestora, remedierea operativă a defecţiunilor;

- instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă

vehiculate în instalaţiile societăţii, pentru a se reduce debitele consumate,

respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reţeaua de canalizare;

- controlul stării tehnice şi a funcţionării reţelei de canalizare din interiorul

incintei; curăţarea periodică a reţelei de canalizare a apelor evacuate din

incintă;

- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor din grupurile sanitare,

astfel încât să se asigure evacuarea şi diluţia corespunzătoare a apelor

uzate provenite din această zonă;

- monitorizarea calităţii apei evacuate prin analize de laborator;.

of 51




Incadrarea calitatii apei evacuate in conditiile prevazute de legislatia in vigoare va

conduce la un impact redus asupra functionarii statiei de epurare spre care sunt

dirijate aceste ape, precum si asupra calitatii apei freatice pentru apele pluviale

descarcate prin rigole pe terenurile adiacente fermei .

Prin proiectul de realizare a constructiilor, a platformelor pentru amplasarea

depozitelor, a cailor de acces circulabile din incinta s-a avut in vedere masurile de

protectie a solului si a apei freatice, precum si realizarea de noi retele de canalizare

interioare aferente noului obiectiv.

Prin masurile preconizate cat si prin dotarile prevazute in proiecte, prin actiunea de

monitorizare a factorilor de mediu impactul produs va fi minim.

4.3. AERUL

4.3.1. Date generale

Din punct de vedere geostructural, zona de amplasament este amplasat pe unitatea

de platformă veche, numită Platforma Moldovenească, reprezentată prin dealurile

Cozancea – Guranda.

Din punct de vedere climatic zona se caracterizeaza printr-o climă temperat-

continentală excesivă, cu ierni foarte reci şi veri călduroase şi secetoase.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-9 grade, luna cea mai rece fiind

ianuarie, cu temperatura medie lunară, iar luna cea mai caldă este iulie, cu o valoare

medie lunară între 20-21 grade.

O caracteristică a climei este dată vânturile iernii, existând însă o influenţă

moderatoare. Vânturile predominante, specifice nord-estului Moldovei cu valori de

35-45% în lunile iulie şi august, urmate de valori minime – 8,7% ; acestea bat în

marea lor majoritate din direcţia nord-vest (28,6%), din sud-est (15,7% şi din direcţia

nord (14,7%). Crivăţul este cel mai puternic vânt din timpul iernii.

4.3.2. Surse si poluanti

Prin natura activitatii ce se va desfasura in cadrul obiectivului de investitii, sursele

generatoare de poluare ale aerului sunt:

- receptia si descarcarea materiilor prime ca urmare a vehicularii semintelor

genereaza emisii nedirijate -pulberi in suspensie si sedimentabil;

of 51




- sistemul de curatate, uscare si tratare a semintelor genereaza emisii

dirijate – pulberi; sistem de aspiratie la cernere pentru separarea

impuritatilor fine si filtru de aer pentru decantarea aerului;

- sistemul de macinare a cerealelor (moara) genereaza emisii dirijate –

pulberi; transport pneumatic si filtru pentru decantare aerului;

- instalatia de biodiesel genereaza emisii dirijate cu continut de compusi

organici volatili evacuate; sistem de ventilatie din hala;

- manipularea metanolului din cisterne in rezervoare, genereaza emisii

nedirijate cu continut de COV;

- centrala termica genereaza emisii dirijate cu continut CO, pulberi, NOX,

SOx; cos de evacuare a gazelor arse;

- circulatia mijloacelor auto si a utilajelor din incinta genereaza emisii difuze

de gaze arse ce contin CO, pulberi, NOx.

Emisiile rezultate de la sursele fixe, dirijate se vor compara cu prevederile

Ord.462/1993:

Sursa Punct de emisie Poluant in gazele reziduale Valori limita de emisie (mg/Nmc)

Centrala termica

Cos de evacuare gaze reziduale

Pulberi 100 CO 250 Dioxid de sulf (SO2) 2000 Oxizi de azot masurati ca dioxid de azot (NOx)

500

Marime de referinta: limita se raporteaza la un continut de O2 al efluentilor gazosi 6%

Moara, Sistem curatare cereale

Tubulatura de refulare

Pulberi totale 50

Debit masic > 0,5 kg/h

Concentratiile masice ale emisiilor se raporteaza la gazul evacuat uscat, in conditii

normale: 272K, 101,3 kPa

Emisiile nedirijate de COV

Prin procesul tehnologic, rezervoarele de stocare metanol, ulei brut si glicerina, se

vor amplasa in incinta halei de fabricatie, vor fi prevazute cu sisteme de aerisire.

Rezervorul ce depoziteaza si vehiculeaza metanolul este prevazut cu supapa de

of 51




refulare a vaporilor prevazuta cu opritoare de flacari. Alimentarea cu metanol se

realizeaza din cisterne auto racordate la pompa de preluare si descarcare in gura

de alimentare a rezervorului, Activitatea din cadrul Instalatiei de producere

biodiesel se desfasoara in spatii inchise.

Datorita modului de desfasurare a proceselor tehnologice nu vor rezulta mirosuri

care sa afecteze habitatul din zona.

Emisii nedirijate generate de sursele mobile - mijoace auto poluantii evacuati nu

sunt dirijati prin sisteme controlate, gazele arse din gazele de esapament fiind

dispersate datorita curentilor de aer locali, amplasamentul fiind intr-o zona

deschisa.

Denumirea sursei Poluanti si debite masice [g/h]

CO CO2 NOx

gaze de esapament de la mijloacele auto

0,55 15,5 1,25

4.3.3. Prognozarea calitatii aerului

Activitatile generatoare de emisii in atmosfera: manipularea cerealelor, cernerea,

uscarea si tratarea acestora, instalatia de producere a biodieselului, centrala termica

se vor desfasura in statii inchise.

Procesul de productie se va realiza in sistem inchis si numai in situatii accidentale

prin aparitia unor neetanseitati pot sa fie emisii difuze de COV (vapori de metanol)


necesare iluminatului fermei prin doua sisteme compuse din panouri fotovoltaice.

Utilizarea combustibilului biodiesel pentru utilajele proprii va reduce semnificativ

emisiile de noxe generate de sursel mobile

• biodieselul este un combustibil curat. la utilizarea accestuia se reduc

semnificativ emisiile de noxe comparativ cu motorina.

• biodieselul inlocuieste cu succes motorina, petrolul, sau poate fi amestecat cu

acestea in orice proportie.

• utilizarea biodieselul drept combustibil pentru motoare nu presupune

modificari esentiale ale acestuia.

• biodieselul are toxicitate mai mica comparativ cu motorina.

of 51




• biodieselul este mai sigur de manipulat decat motorina.

• biodieselul este biodegradabil.

• calitatea biodieselul este reglementata de ASTM D 6751.

In ceea ce privesc imisiile atmosferice concentratiile poluantilor specifici trebuie sa

se incadreze in CMA impuse prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului

inconjurator:

Imisii atmosferice Valoare limita orara

SO2 350 mg/mc

Nox 200 mg/mc

Pulberi in suspensie PM 10 50 mg/mc

CO 10 mg/mc

In ceea ce privesc mirosurile specifice procesului de transesterificare, nivelul

concentratiilor de miros va tebui sa se incadreze intre 300-1000 OU/mc (unitati de

miros) conform BAT.

Emisiile de poluanti in atmosfera nu se vor realiza in mod controlat, impactul

acestora asupra factorului de mediu, aer va fi nesemnificativ in conditiile respectarii

masurilor prevazute in proiecte si realizate in executie.

Referitor la cele mai bune tehnici prin activitatea de dezvoltare si de desfasurare a

proceselor tehnologice prin metodele de operare se va urmari pastrarea valorilor

limita ale emisiilor si acolo unde nu vor putea fi evaluate se va incerca reducerea

acestora, respectiv a impactului produs asupra mediului.

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

Masurile necesare pentru diminuarea impactului produs asupra mediului prin

functionarea obiectivelor de pe amplasament:

- pentru reducerea emisiilor fugitive din zona rezervorului de metanol, a

metoxidului si biodieselului se va urmari imbunatatirea parametrilor prin

sisteme de automatizare, de reglare si control a parametrilor si a regimului de

functionare.

- evacuarea aerului din incintele tehnologice se va realizeaza prin tubulaturi de

ventilatie prevazute cu un ventilator de exhaustare, ridicata la inaltime peste

of 51




inaltimea cladirii ce va asigura dispersia acestora in cazul instalatiei de

producere biodiesel.

- echipamentele de depoluare din dotarea instalatiilor vor fi prevazute pentru

realizarea unor randamente de retinere eficiente cu incadrarea concentratiei

noxelor in limitele normativelor in vigoare.

- urmarirea nivelelor de emisii prin monitorizarea punctelor generatoare in

vederea eficientizarii sistemelor de depoluare si limitarea acestora;

- se vor elabora planul de interventii in cazul prevenirii poluarilor accidentale

sau a avariilor la instalatii si planul de prevenire a incendiilor.

4.4. SOL

4.4.1. Tipuri de sol si modul de folosire

Din punct de vedere structural zona DOBiRCENI studiata apartine Platformei

Moldovenesti, in alcatuirea careia se deosebeste fundamentul precambrian

peneplenizat si cuvertura sedimentara quasiorizontala, alcatuita din depozite

ordoviciene, siluriene, cretacice, miocene, pleistocene si holocene.

In baza diagnozei si clasificarii solurilor de pe teritoriul comunei Dobirceni s-au

identificat următoarele tipuri de soluri:

- podzolite având la mare adâncime prundişuri şi nisipuri, conţin o cantitate

mai redusă de humus;

- aluvionare-nisipoase, suprapuse peste argile aluvionare, mereu în

modificare;

- hidromorfe, lăcovişti şi sărăturoase, localizate în bălţile de pe teritoriul

comunei.

Solurile predominante în comună sunt cernoziomurile levigate. Pe formele de relief

care au suferit de pe urma proceselor de eroziune se întâlnesc cernoziomuri

carbonatice. In şesul pârâului Corogea sunt soluri tinere, aluviale şi coluviale, iar

local mici petice de sărături. Textura de suprafata este lutoasă, lutoargiloasă şi

argilolutoasă.

of 51




Tectonica zonei

Din schiţa tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu şi

Visarion, 1981) zona de interes este stabilă şi nu produce fenomene geologice care

să influenţeze activitatea antropică, studiile geologice evidenţiind uşoare ridicări ale

scoarţei. Zona prezintă o structură monoclinală tipic de platformă.

Încadrarea seismică

Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a

cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷

150 km şi se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-

1/2006 (Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de

proiectare pentru clădiri) în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei

orizontale a terenului ag = 0,16 g, şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec.

Adâncimea de îngheţ

Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ maximă din

zonă este de 1,10 m de la cota terenului natural.

Concluziile studiului geotehnic au rezultat in urma analizei forajelor de observatie

executate:

- zona propusa pentru amplasarea investitiei are stabilitatea generala si locala

asigurata;

- terenul studiat nu este supus periculului inundatiilor

- stratul de fundare este format dintr-un pachet de argila prafoasa galbena plastic

vascoasa;

- fundarea se va realiza prin depasirea obligatorie a sratatului de umpluturi si sol

vegetal respectandu-se conditiile de incastrare in stratul viu si adancimea de

fundare , conform normativelor in vigoare;

- apa subterana apare la adanci de 7,00- 7,30 m;

Suprafata de teren aferenta investitiei se incadreaza in categoria terenurilor arabile,

urmand a fi schimbata in teren curti-constructii.

4.4.2. Surse de poluare a solului

Pot fi considerate posibile surse de poluare a solului si subsolului urmatoarele:

of 51




- defectiunile aparute la reteaua de canalizare a apelor uzate menajere si

tehnologice ca urmare a spargerilor conductelor, ce va cauza infiltrarea de

poluanti in sol si poluarea solului si a apei subterane;

- colmatarea si necuratirea la timp a caminelor de pe reteaua de canalizare ape

uzate menajere, precum si a baselor colectoare din parcurile de rezervoare;

- aparitia unor deteriorari in sistemul de hidroizolatii al bazinului subteran de

stocare ape uzate tehnologice si menajere, separatorului de grasimi;

- avariile aparute la rezervoarele de stocare a materiilor prime si produselor finite ,

sau a unor fisuri/deteriorari in sistemul de protectie a acestora pot conduce la

infiltratii in sol a substantelor periculoase sau a produselor cu continut de

grasimi;

- deteriorarea sitemelor de protectie in zona punctelor de incarcare / descarcare

substante periculoase;

- depozitarea necontrolata si in mod necorespunzator a deseurilor generate din

activitatea desfasurata si a celor menajere;

- deteriorarea platformelor betonate pentru circulatia mijloacelor auto cu trafic greu

situatie in care pot aparea infiltratii in sol a apelor pluviale cu urme de produs

petrolier si ulei, care sunt descarcate pe terenurile limitrofe prin pante si rigole.

4.4.3. Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului

In faza de montaj executie, activitatea desfasurata poate genera un impact asupra

solului si subsolului, impunandu-se urmatoarele masuri:

- indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza a fi construita;

- amenajarea corespunzatoare a cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace

de ridicat (macarale), a cailor de rulare pentru utilaje speciale;

- amenajarea platformelor pentru depozitarea temporara a deseurilor generate

din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat

amplasamentul;

- amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii

utilizate la realizarea cladirilor;

of 51




- pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant

necontaminat fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta

obiectivului;

- ecologizarea zonei de amplasament si refacerea platformelor betonate.

Avand in vedere ca activitatea tehnologica se desfasoara in incinte inchise, iar zona

rezervoarelor cu substante periculoase sunt amenajate corespunzator, posibilitatea

aparitiei unor surse de poluare a solului, subsolului si panzei freatice este diminuata.

In ceea ce priveste activitatea tehnologica ce se va desfasura pe amplasament, in

vederea reducerii posibilelor surse de poluare a solului prin proiect au fost luate

urmatoarele masuri:

- exploatarea corespunzatoare a instalatiilor tehnologice in vederea realizarii

unor randamente corespunzatoare privind concentratiile poluantilor emisi in

mediu;

- amenajarea corespunzatoare a zonei de amplasare a rezervoarelor din punct

de vedere a hidroizolatiei si a sistemului de retinere a eventualelor pierderi

prin realizarea de reborduri si base colectoare;

- realizarea de retele de preluare a apelor uzate tehnologice si menajere ,

precum si rigole si pante pentru apele pluviale, in vederea evacuarii rapide;

- efectuarea de hidroizolatii corespunzatoare,pentru bazinul subteran de

stocare ape uzate si respectarea programului de vidanjare;

- curatirea periodica a rigolelor de ape pluviale , a separatoarelor amplasate pe

reteaua de ape pluviale si ape uzate tehnologice;

- gestionarea corespunzatoare conform reglementarilor in vigoare a deseurilor

generate pe amplasament cu valorificare/eliminare a acestora conform HG

856/2002.

In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin lucrarile ce urmeaza a

se efectua, cat si prin solutiile tehnice adoptate acesta va fi diminuat.

4.5. BIODIVERSITAREA

4.5.1. Flora si fauna

Flora spontană şi fauna comunei Dobârceni este foarte bogată, cu o mare varietate.

Solul bogat în minerale favorizează dezvoltarea florei şi faunei specifice silvostepei.

of 51




Prin urmare atât flora cât şi fauna sunt specifice acestei zone. Teritoriul comunei se

află situat la interferenţa pădurii de foioase cu stepa, avand o vegetatie specifică

silvostepei, întreruptă de păduri de stejari mezofili, în amestec cu specii de carpen,

tei, frasin, plop, arţar, jugastru, cireşul păsăresc, ulmul etc. În luminişuri sau la

marginile pădurilor creşte arboretul compus din corn, singer, păducel, porumbar.

Pajiştile au o vegetaţie ierboasă compusă în principal din firuţa de stepă, firuţa cu

bulb, păiuşul, etc formând asociaţii de graminee; din categoria plantelor nefurajere

sau slab furajere întâlnim urzica, urzica moartă, laptele câinelui, traista ciobanului,

nalba, scaiul, brusturul, pălămida etc. De asemenea, întâlnim: ghiocelul, vioreaua,

lucerna, ciuboţica cucului, brânduşa, ceapa ciorii, sânziana, trifoiul, lumânărica,

fraga.

Vegetaţia naturală a teritoriului este dominată în general de asociaţii ierboase

xerofile. Speciile arboricole de silvostepă prezente în zonă sunt stejar, salcâm, fag,

carpen, alunul, cornul, socul, ulmul şi salcâmul care se află pretutindeni mai ales în

curţile şi grădinile oamenilor.

Vegetaţia a fost în mare parte înlocuită, datorită extinderii culturilor agricole, atât pe

terase, pante, ca şi pe interfluvii. Dintre plantele cultivate cele mai importante sunt:

porumbul, grâul, floarea soarelui, rapiţa, secară, soia, sfecla de zahăr, orzul şi

orzoaica, meiul.

Fauna este specifică pădurilor şi câmpurilor agricole: un număr foarte mare de

nevertebrate (insecte) şi vertebrate (reptile şi păsări): guşterul, vulpea, iepurele de

câmp, dihorul, jderul, mistreţul, căprioara, care sunt in regres ca numar; din lumea

păsărilor întâlnim: mierla, ciocănitoarea, vrabia, cioara de câmp, prepeliţa, cucul,

gaiţa, coţofana, graurul, ciocârlia, cucuveaua, ciocănitoarea, iar din primăvară până

in septembrie rândunica şi barza.

Suprafaţa analizată nu se găseşte in vecinatatea sau într-o arie protejată.

4.5.2. Impactul prognozat si masurile de diminuare

Biodiversitatea - fauna, flora, nu vor fi afectaţi prin realizarea noii investitii

deoarece pe suprafaţa de 14000 mp teren în prezent nu se practică o agricultură

performantă, terenul fiind cu destinatie teren arabil.

of 51




Nu sunt semnalate dereglari ale echilibrului ecologic in arealul analizat, iar prin

amplasarea obiectivului cat si prin lucrarile propuse acestea nu vor influenta

biodiversitatea din zona.

Ca urmare a estimarii valorilor concentratiilor pentru poluanti emisi in mediu, acestia

se vor situa sub limitele impuse conform actelor de rgelementare in vigoare. Datorita

ariei reduse de raspindire a acestora nu vor fi afectate flora si fauna, precum si

vecinatatile amplasamentului investitiei analizate.

4.6. PEISAJUL

Lucrarile de constructii propuse pentru modernizarea fermei vegetale va fi

amplasata in intravilanul comunei Dobirceni, sat Bivolari, intr-o zona rurala

invecinata cu terenuri agricole, avand acces la drum de exploatare.

Prin amenajarile ce au fost prevazute constructiile care urmeaza a fi executate, vor

realiza un functional corespunzator activitatii propuse care este compatibila activitatii

agricole ce se desfasoara in zona, contribuind la imbunatatirea aspectului

peisagistic.

Din bilantul teritorial procentul de ocupare al terenului este de 12,17% , suprafata

destinata spatiului verde fiind de 8252 mp, reprezentand 57% din suprafata totala a

terenului.

La finalizarea investitiei zona va fi ecologizata creindu-se o zona verde perimetrala

cu rol de diminuare a poluarii aerului, conducand la imbunatatirea aspectului

peisagistic.

Peisajul zonei se va schimba în sens pozitiv prin apariţia unei unitati cu profil

agro-industrial pe locul unui teren agricol.

Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales

Utilizarea terenului

inainte de punerea in aplicare a proiectului Utilizarea terenului

dupa punerea in aplicare a proiectului

Teren arabil14000 mp -suprafata construita 1766,32 mp -cai de acces circulabile si parcari auto 3981,68 mp -spatii verzi 3981,68 mp

14000 mp 14000 mp

of 51




Prin realizarea lucrarilor de investitie nu va fi influentat cadrul natural peisagistic

deoarece lucrarile nu vor avea un impact negativ asupra zonelor verzi a habitatului

din zona.

4.7. MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL

Potenţialul agricol al comunei Dobarceni este determinat de prezenţa terenului

arabil; din suprafaţa totală de 5848 ha a comunei, terenul agricol ocupă o suprafaţă

de 4406 ha, reprezentand 75,4% din teritoriul unităţii teritorial – administrative,.

Terenurile arabile reprezintă premisele care favorizează activităţile bazate pe

cultura plantelor.

În sectorul agricol, în comuna Dobarceni sunt înregistrate 3 societati care au ca

domeniu de activitate cultura cerealelor, porumbului si a altor plante, precum si

activitati de procesare a produselor agricole, cum fi fabricarea uleiului si morarit.

Analiza oportunitatilor din domeniul economic:

- potenţial agricol ridicat: din suprafaţă comunei 75,4% este teren agricol, iar

75,7% din terenul agricol este arabil;

- orientarea agriculturii către ferme ecologice cu activităţi de producţie cu un lanţ

de prelucrare la nivel local cât mai lung;

- disponibilitatea pentru accesarea Fondului European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală;

- potenţial pentru dezvoltarea sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea de

produse “biologice” sau “organice”, conform cerinţelor Uniunii Europene;

- acordarea subvenţiilor pentru agricultori;

- dezvoltarea managementului terenului agricol;

- stimularea înfiinţării de organizaţii de producători specializaţi: cereale, legume;

- există materii prime agricole cu potenţial de valorificare în industrie;

- diversificarea activităţilor productive în concordanţă cu materiile prime locale;

- valorificarea produselor agricole;

- completarea şi finalizarea infrastructurii edilitare care să permită atragerea

investitorilor.

Activitatea de baza a societatii este producţia vegetală, de tratare a semintelor,

fabricarea produselor de morarit si producerea de biocombustibil pe baza de tratare

of 51




a uleiurilor vegetale, putand dispune de toate avantajele oferite de potentialul zonei.

Meteria prima pentru producerea biodieselului se poate procura din zona, prin

activitatile de valorificare ale resurselor existente efectuate de agentii economici din

comuna, ducand la stimularea activitatilor economice.

Conform datelor statistice, în comuna Dobirceni ponderea populaţiei apte de muncă

era, la ultimul recensământ, de 50,83%, din totalul populaţiei stabile, ceea ce

înseamnă că teritoriul dispune de capital de forţă de muncă.

Prin realizarea investitiei se vor crea un numar de 20 locuri de munca intr-o zona cu

potential economic scazut.

Realizarea proiectului in intravilanul comunei Dobarceni, sat Bivolarieste oportuna si

benefica din punct de vedere al cresterii volumului de colectare a veniturilor din

cadrul comunei si implementarea de tehnologii moderne in zona.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

În comuna Dobarceni nu există nici un monument istoric, fie de interes naţional

(categoria A) fie de interes judeţean (categoria B).

În repertoriul arheologic localitatii Bivolari, comuna Dobarceni sunt idetificate

următoarele situri arheologice:

Cod RAN

Denumire Categorie Tip Localitate Cronologie

37128.04 Movila la Bivolari-la SE de sat. La SE de sat, la marginea de nord a pădurii Fundoaia

descoperire funerară

tumul Bivolari, com. DOBARCENI

Neprecizată

37128.05 Movila III la Bivolari-Dealul Guranda. La vest de sat, în pădurea Fundoaia, în mijlocul platoului Dealului Guranda.



Neprecizată

37128.03 Movila II la Bivolari-Dealul Guranda. La SV de sat, la marginea de vest a pădurii Fundoaia, în capătul de nord al platoului Dealului Guranda



Neprecizată

http://ran.cimec.ro/sel.asp?com=535&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=100&campsel=com&Ocat=1

http://ran.cimec.ro/sel.asp?com=535&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=100&campsel=com&Otip=1

http://ran.cimec.ro/sel.asp?com=535&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=100&campsel=com&Oloc=1

http://ran.cimec.ro/sel.asp?com=535&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=100&campsel=com&ids=1



of 51




Obiectivul de investitie nu se afla in imediata vecinatate a unor obiective ce fac parte

din patrimoniul cultural. Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest

sens.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa 0 - corespunde situaţiei in care nu se realizeaza proiectul si trebuie sa

fie considerată referinta fata de care se determina efectele proiectului. Terenul pe

care se propune realizarea investitiei este un teren agricol in suprafata de 14000

mp. Vecinatatile amplasamentului sunt tot terenuri agricole, apartinand societatilor

SC LEGUMRO SI COOP. AGR. MOLDAVIA si proprietari particulari;

La aceata data nu sunt propuse dezvoltari ale altor proiecte in zona . In acesta

situatie nu se vor modifica condiţiile de mediu fata de situaţia momentului prezent;

Alternativa 1 – alegerea amplasamentului propus pentru proiect a fost conditionat de

faptul ca SC FERMA NORDIC SRL este proprietarul terenul, dispunand de o

suprafata de 14000 mp;

Oportunitatile acestui amplasament sunt determinate de accesul la drumul de

exploatare existent care face legatura cu DC 27 , intre satul Bivolari si comuna

Dobarceni, de posibilitatea de aprovizionare cu materii prime- ulei vegetal, zona fiind

cu caracter rural-agricol.

Avand in vedere amplasamentul noului obiectiv intr-o zona agrara preponderent

cerealiera, prin utilizarea cerealelor, a uleiului vegetal ca materie prima, creste

valoarea adaugata a acesteia.

Amplasarea obiectivelor pentru „modernizarea fermei vegetale prin construire

depozit, hala de productie, remiza, imprejmuire si achizitii utilaje agricole”

reglementată prin certificatul de urbanism se conformează prevederilor din

certificatul de urbanism si PUG-ul comunei, fiind compatibila cu activitatile din zona.

Tehnologia utilizata de producere a biodieselului este o tehnologie nepoluanta,

generand un carburant biodegradabil ce poate fi utilizat in amestec cu motorina ,

conduce la reducerea emisiilor de poluanti din gazele de esapament ale mijloacelor

auto.

De asemenea prin proiect se propune producerea energiei electrice din surse

regenerabile prin utilizarea panourilor fotovoltaice.

of 51




Datorită acţiunii pozitive prin reducerea emisiilor de gaze de seră intervenţia asupra

factorilor de mediu este apreciată ca pozitivă, astfel se consideră îndeplinite

cerinţele legale de protejarea mediului inconjurator.

Prin respectarea proceselor tehnologice precum si a dotarilor prevazute prin proiect

si aplicate in executii, aceasta va conduce la functionarea in conditii de maxima

siguranta a instalatiei cu diminuarea situatiilor de risc ce pot aparea si care ar avea

un efect poluator asupra mediului.

In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile din avize se va

avea in vedere respectarea conditiilor impuse de legislatia in vigoare, legislatie ce a

fost aliniata la legislatia europeana.

Se estimeaza ca activitatea desfasurata nu se constituie intr-un poluator major cu

afectarea factorilor de mediu si nu va avea efecte asupra starii de sanatate a

populatiei, ca urmare a nivelului scazut a polunatilor emisi in mediu, datorita

amenajarilor si dotarilor prevazute in proiect.

6 MONITORIZAREA

Monitorizarea in timpul fazei de constructie:

- respectarea cu stricteţe a limitelor şi suprafeţelor destinate organizării de şantier;

- buna funcţionare a utilajelor;

- modul de depozitare a materialelor de construcţie;

- modul de depozitare al deşeurilor/valorificare şi monitorizarea cantităţilor de

deşeuri generate;

- respectarea rutelor alese pentru transportul materialelor de construcţie;

- respectarea normelor de securitate, respectiv a normelor de securitate a muncii;

- respectarea măsurilor de reducere a poluării;

- refacerea la sfârşitul lucrărilor a zonelor afectate de lucrările de organizare a

şantierului.

In timpul functionarii investitiei se vor monitoriza urmatoarele:

- urmarirea parametrilor de proces la instalatia de producere a biodieselului;

- cantitatile si consumurile specifice de materii prime, apa, energie electrica,

combustibili;

of 51




- calitatea apei captate utilizate in activitate, se va efectua conform solicitarilor

autoritatii sanitare;

- cantitatea si calitatea apei uzate vidanjate;

- emisiile de gaze arse evacuate de la centrala termica;

- gestiunea deseurilor, conform prevederilor HG 856/2002.

7 SITUATII DE RISC

In cadrul activitatilor propuse prin proiect numai instalatia de producere a

biodieselului, prin procesul tehnologic de transesterificare a uleiului vegetal

utilizeaza substante toxice si periculoase si anume:

- alcoolul metilic (metanol) este depozitat intr-un rezervor, tip cubirom de 1 tona,

amplasat in spatiul instalatiei, spatiu inchis prevazut cu pardoseala de beton:

- fraze de risc: R 11 Este foarte inflamabil; R23/24/25 Toxic prin inhalare,

contact cu pielea si prin inghitire;

- ambalarea , marcarea si etichetarea se efectueaza in conformitate cu

reglementarile in vigoare privind substantele si preparatele chimice

periculoase;

- se livreaza in ambalaje omologate, prevazute cu sistem de prindere sigilii;

- depozitarea se face in in ambalajele in care se livreaza, inchise etans,

ferite de surse de caldura;

- transportul se face cu mijloace de transport, conform reglementarilor

RID/ADR in vigoare pentru substante periculoase;

- manipularea produsului trebuie efectuata numai de catre personal instruit

si dotat cu echipament de protectie corespunzator.

- metilatul de sodiu - metoxid, utilizat ca si catalizator la obtinerea biodieselului,

depozitat in spatiul instalatiei biodiesel, spatiu inchis prevazut cu pardoseala de

beton:

- Fazele de pericol sunt: R 11 Este foarte inflamabil , R 14 Reactioneaza

violent la contactul cu apa, R 34 Provoava arsuri;

- se va pastra ambalat intr-un loc uscat ferit de umezeala.

of 51




Unitatea nu intra sub incidenta prevederilor HG 95/2003 modificata cu HG

804/2007 (SEVESO) avand in vedere ca substantele chimice relevante cu grad

de periculozitate-alcoolul metilic ce intra in procesul tehnologic atit la limita

inferioara cat si la limita superioara sunt subunitare.

Societatea are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a preveni

producerea accidentelor si a limita consecintele acestora asupra starii de

sanatate a populatiei si a calitatii mediului.

Pentru minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii societatea va

trebui sa realizeze un plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă,

care prevede:

- planul de prevenire şi stingere a incendiilor;

- planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice

periculoase;

- planuri ce prevad măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situaţiile de

urgenţă.

8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu este cazul.

9 REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC

SC FERMA NORDIC SRL Botosani isi propune realizarea unei investitii privind

„MODERNIZARE FERMA VEGETALA PRIN CONSTRUIRE DEPOZIT, HALA DE

PRODUCTIE, REMIZA, IMPREJMUIRE SI ACHIZITII UTILAJE AGRICOLE” in

vederea desfasurarii urmatoarelor activitati:

- depozitarea cerealelor, uscarea si tratarea semintelor,

- macinarea si insacuirea fainii de grau si porumb,

- procesarea materiei prime - uleiuri vegetale care prin procesul de esterificare

cu metanol in prezenta unui catalizator rezulta carburantul - biodiesel si

produsul secundar valorificabil - glicerina.

- producerea energiei electrice din surse regenerabile (panouri fotovoltaice);

of 51




Amplasamentul propus pentru proiect este situat in judetul Botosani, in intravilanul

comunei Dobarceni, sat Bivolari, pe terenul proprietatea solicitantului fiind liber de

constructii.

Bilantul teritorial este urmatorul:

- suprafata totala a terenului = 14000 mp;

- suprafata totala construita = 1766,32 mp;

- suprafata alocata pentru alei carosabile, parcari =3981,68 mp;

- suprafata spatii verzi= 8252 mp.

Obiectivele propuse prin proiect sunt:

- Depozit – suprafata construita de 1232,50 mp/ suprafata utila 1108.23 mp,

compartimentat in functie de urmatoarele zone functionale: depozit de cereale

S=971,44 mp, spatiu pentru masina de tratare a semintelor, S=46,207 mp;

spatiu pentru instalatiei de producere biodiesel, S=46,207 mp;

- Spatiul de productie – suprafata construita de 298,10 mp, compartimentat in

functie de urmatoarele zone functionale: spatiu pentru instalatia de macinare

grau si porumb (moara) S=95 mp; spatiu pentru instalatia in insacuire

(impachetare) a fainii S=32.73 mp, depozit produse finite S=23 mp, spatii

tehnice destinate centralei termice si atelierul mecanic S=37,29 mp, spatiu

destinat activitatilor administrative;

- Remiza - o suprafata construita de 235,72 mp, pentru gararea utilajelor agricole

si a echipamentelor de transport: combina de recoltat, grapa cu corpuri rotative

+ semanatoare paioase, tractor de 125-145 CP, tractor de 230-275 CP,

remorca cu 2 axe, remorca cu 3 axe;

- Echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile: doua sisteme

voltaice formate din 10 respectiv 16 panouri fotovoltaice, controller, invertor,

acumulatori, pompe solare, stalpi fotovoltaici cu lampi cu leduri;

- Platforme tehnologice betonate pentru trafic auto greu, cai de rulare auto

racordate la DE387(DC24), parcari auto; zona de acces auto este dotata cu

cantar auto relocabil.

of 51




9.1. MODUL DE ASIGURARE A UTILITATILOR

9.1.1. Alimentarea cu apa

Se va amenaja sursa de apa potabila subterana - put forat, amplasata in incinta

societatii, la o distanta de 10m fata de cladire; sursa de apa va fi protejata

perimetral de o imprejmuire si platforma betonata de 3mp. Alimentarea se va face

prin pompare, prin intermediul unei pompe submersibile amplasate in camera

centralei, langa rezervor, care va asigura un debit de cca. Q = 2 m3/h, H = 40mca.

Qs zi max = 1,52 mc/zi.

9.1.2. Alimentarea cu energie electrica

Se va realiza din reţeaua de distribuţie existentă în zonă (LEA 0,4kV), soluţia de

alimentare fiind stabilită de către S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare. Puterea

instalată la nivelul obiectivului va fi Pi = 143.87 kW, iar puterea simultan absorbită

Ps =115,10kW.


necesare iluminatului fermei prin doua sisteme, compuse din panouri fotovoltaice,

una amplasata in incaperea centralei termice, cealalta in curte.

Energia electrica se utilizeaza numai pentru consumul fermei si nu va fi

comercializata.

9.1.3. Energia termica

Pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum (a.c.c.) se va obţine cu ajutorul

unei centrale termice, funcţionând cu combustibil solid (lemne), pe principiul

gazeificarii, avand puterea termica P =80 kW cuplat cu boiler cu preparare

indirecta cu o serpentina si rezistenta electrica, cu capacitatea de 120 litri.

In cadrul obiectivului se vor desfasura urmatoarele activitati:

- depozitarea cerealelor, uscarea si tratarea semintelor,

- macinarea si insacuirea fainii de grau si porumb,

- procesarea materiei prime - uleiuri vegetale care prin procesul de

esterificare cu metanol in prezenta unui catalizator rezulta carburantul -

biodiesel si produsul secundar valorificabil - glicerina.

of 51




Informatii privind capacitatea de productie si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate

Denumire Cantitate

Furnizor

Instalatia de morarit

300 kg/h; 7200 kg/zi

Energie electrica

24-35 kWh SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani

Instalatii pentru producerea

carburantului biodiesel

100 l/zi

Energie electrica

3 kWh SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materie prime, a substantei

sau preparatului chimic

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice Categorii Periculozitate Fraze de risc

Cereale N - - Uleiuri vegetale N - - Metanol (alcool metilic)

P

P R11,R23,R24,R25,R39

Catalizator (metilatul de sodiu- metoxid)

P P R11, R14, R34,

Informatii despre poluarea generata de activitate

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr surse poluare

CMA pentru om si mediu

Poluare fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere a

poluarii Pe zona

obiectivului Pe zona de protectie/ restrictie aferenta

obiectivului

Pe zone rezidentiale, recreere sau alte zone protejate cu

luarea in considerare a poluarii de fond Fara

masuri de

eliminare a poluarii

Cu implementarea

masurilor

Poluarea apei

Ape menajere

Ape din

Igienizari

Ape meteorice

1 sursa fixa

1 sursa

fixa

1 sursa fixa

NTPA 002/2005 NTPA 002/2005 NTPA 001/2005

- - - - Sistem divizor de colectare a apelor menajere/ tehnologice si apele pluviale

of 51




Poluarea aerului

Moara

Instalatia de biodiesel

Depozitari metanol,

Centrala termica

Mijloacele transport,

utilaje

1 sursa fixa

Sursa difuza

Sursa difuza

Sursa fixa

Sursa difuza

Ord.462/1993

Legea 104/2011

Legea

104/2011

Ord.462/1993

NTR

- - - - Sistem de exhaustare cu saci filtranti Sisteme de ventilatie naturala Cos de dispersie -

Poluare fonica

Moara

Instalatia de biodiesel Pompe

centrifuge

Ventilatoare

Circulatia auto

1 sursa fixa

Surse fixe

Surse mobile

STAS 10009/

88

- - - - Amplasarea obiectivelor in incinte inchise

Poluarea solului

Zona descarcare rezervoare

Zona

depozit materii prime

Zona

depozitare produse

Zona

depozitare deseuri

Ord.756/97

- - - - Cuve de retentie

Impermeabi

lizarea solului prin betonare

“ “

Generarea deseurlor

Deseuri tehnologice

Namol epurare

Deseu

menajer

Legea 426/2001

- - - - Recipienti specifici tipului de

deseu

9.2. PROCESELE TEHNOLOGICE

9.2.1. Fluxul tehnologic in tratarea semintelor

Receptia cerealelor si depozitarea

Alimentarea buncarului sistemului de curatare

of 51




9.2.2. Fluxul tehnologic in producerea fainii de grau si porumb

9.2.3. Fluxul tehnologic pentru producerea biodieselului

Alimentare buncar

Transport boabe


Macinare

Instalatie insacuire

Faina ambalata (saci de 50 kg)


Uscarea semintelor

Tratarea semintelor

Insacuirea manuala si depozitarea

Ulei vegetal

Preincalzitor 50-600 C

of 51




Metoxid granule Metanol

Glicerina

Avantaje biodieselului:

- este biodegradabil;

- reduce emisiile cu 50%;

- emisiile sale de hidrocarbon si dioxid de carbon sunt neutre;

- este sigur (punctul de aprindere este de 170oC );

- este usor de amestecat cu motorina obisnuita.

9.2.4. Fluxul tehnologic pentru producerea energiei electrice

Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia solara)

direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Energie

electrica gratuita. Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod

de producere a energiei electrice este unul ecologic.

In vederea analizei impactului creat asupra mediului prin lucrarile de investitie se va

avea in vedere respectarea masurilor de protectia muncii, PSI si protectia mediului.

In ceea ce priveste evaluarea impactului produs asupra aerului, apei, solului, zgomot

ca urmare a activitatii acestea vor fi diminuate incadrandu-se in limitele impuse de

legislatia in vigoare.

Reactor cu recirculare

Decantare + Separare

Filtrare cu Purolite PD26

Filtrare finala

Depozitare BIOSDIESEL

Rezervor

of 51




Din analiza activitatii viitoare in cadrul obiectivului se considera ca se va resimti un

impact minim la capacitatea de productie proiectata in ceea ce priveste

concentratiile poluantilor evacuati in mediu.

Referitor la calitatea apelor uzate evacuate tehnologice si menajere acestea se vor

incadra dpdv al concentratiilor poluantilor emisi in limitele CMA admise de

normativele in vigoare NTPA 002/2002, HG 352/2005. In cazul apelor meteorice

provenite de pe incintele betonate s-a prevazut colectarea prin rigole marginale si

evacuare pe terenurile din vecinatate cu incadrarea acestora in limitele NTPA

001/2002, HG 352/2005. Ca urmare a sistemelor de ventilatie naturala si a

sistemelor de exhaustare acestea conduc la diminuarea concentratiilor poluantilor

emisi, dispersia acestora realizandu-se datorita curentilor creati in zona, obiectivul

de investitii fiind situat intr-o zona deschisa.

In ceea ce privesc deseurile generate din activitatea obiectivului, acestea vor fi

gestionate selectiv de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea

prevederilor HG 856/2002.

Pe suprafata de teren pe care se va realiza investitia la finalizarea lucrarilor se vor

efectua operatii de igienizare si refacere a zonei, cu amenajarea un spatiu verde si

plantatie de pomi.

Prin punerea in functiune a obiectivului se vor creea un numar de locuri de munca.

Amplasamentul propus si dotarile cu care a fost prevazut acesta va avea un impact

redus asupra factorilor de mediu.

Ca urmare a analizei obiectivului din punct de vedere al impactului creat asupra

mediului se vor avea in vedere urmatoarele:

- respectarea proiectului in executie ce va sta la baza realizarii obiectivului de

investitii si a prevederilor din avizele obtinute conform certificatului de urbanism;

- dotarile cu utilaje si echipamente performante vor asigura respectarea fluxurilor

tehnologice, a consumurilor reduse de materii prime si utilitati conform celor mai

bune tehnici disponibile;

- impactul produs asupra aerului, apei, solului, zgomot conform legislatiei in

vigoare aliniata la legislatia europeana cu incadrarea valorilor poluantilor emisi in

limitele admise.

of 51




Din analiza viitoarei investitii se poate considera ca aceasta este o investitie ce

valorifica superior produsele agricole, produsul rezultat - carburantul biodiesel

obtinut este un combustibil ecologic, netoxic, biodegradabil. Prin utilizarea acetuia in

motoarele cu ardere interna se reduc elementele poluante din aer- plumb, sulf,

monoxid de carbon. Punctul de aprindere ridicat 120-130°C, conduce la cresterea

sigurantei in utilizare fata de combustibilii conventionali obtinuti din petrol.

INTOCMIT,

ing.Iuliana ROMANIUC

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmbc.anpm.ro/upload/44439_raportul de mediu...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmbc.anpm.ro/upload/44439_raportul de mediu...