RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...
107
WESSLING Bucuresti , 030961 Bd. Decebal nr.1 Bl. H2, sc.2 et.4 ap.50, sector3, Tel: +40 374 008 470 Fax: +40 21 32 00 265, [email protected] 1 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru obiectivul “ CONSTRUIRE HALA DE PRODUCTIE IV si EXTINDERE CAPACITATE DE PRODUCTIE”, Campia Turzii, str. Laminoristilor nr.159, jud. Cluj Parc industrial REIF BENEFICIAR: HECO SCHRAUBEN S.R.L. Aprilie 2013
Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...
WESSLING Bucuresti , 030961 Bd. Decebal nr.1 Bl. H2, sc.2 et.4 ap.50, sector3,
Tel: +40 374 008 470 Fax: +40 21 32 00 265, [email protected]
1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
pentru obiectivul
“ CONSTRUIRE HALA DE PRODUCTIE IV si EXTINDERE
CAPACITATE DE PRODUCTIE”,
Campia Turzii, str. Laminoristilor nr.159, jud. Cluj
Parc industrial REIF
BENEFICIAR: HECO SCHRAUBEN S.R.L.
Aprilie 2013
2
ELABORATORI
ecolog Iulian Rusu
ing. chim. Ovidiu Vasilescu
ing. chim. Mariana Hasegan
Director
ing. Ioan HASEGAN
3
CUPRINS
I. INFORMAŢII GENERALE .................................................................................................... 5
I.1. Informaţii despre titularul proiectului ................................................................................... 5
I.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al
raportului la acest studiu ............................................................................................................. 5
I.3. Denumirea proiectului .......................................................................................................... 5
I.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare,
demontare/dezafectare/închidere/postînchidere), durata de functionare ..................................... 5
I.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii
energiei necesare asigurarii productiei ........................................................................................ 7
I.6. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice utilizate ... 8
I.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea
propusa ...................................................................................................................................... 12
I.8. Localizarea geografica si administrativa ............................................................................ 20
I.9. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea
teritoriala in zona amplasamentului proiectului ........................................................................ 20
I.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale,
istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara
etc.; ............................................................................................................................................ 21
I.11. Descrierea si analiza principalelor alternative .................................................................. 22
I.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta ........ 22
II. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................ 26
II.1.Procese tehnologice de productie existente ........................................................................ 26
II.2.Procese tehnologice de productie propuse.......................................................................... 35
II.3 Dotari tehnologice existente ............................................................................................... 42
II.4 Dotari tehnologice propuse ................................................................................................. 42
II.5. Activitati de dezafectare .................................................................................................... 42
III. DESEURI ........................................................................................................................... 43
IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ................... 47
IV.1. Apa ................................................................................................................................... 47
IV.2. Aerul................................................................................................................................. 58
IV.3. Solul si subsolul ............................................................................................................... 79
IV.4. Biodiversitatea ................................................................................................................. 82
IV.5. Peisajul ............................................................................................................................. 84
IV.6. Mediul social si economic................................................................................................ 84
IV.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ............................................................. 84
V. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI ........................ 85
VI. MONITORIZARE ............................................................................................................. 88
VII. SITUATII DE RISC .......................................................................................................... 89
VIII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR SI SURSE DE INFORMARE ........................... 93
IX. CONCLUZII SI RECOMANDARI CE AU REZULTAT DIN EVALUAREA
IMPACTULUI .............................................................................................................................. 94
X. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ....................................................................... 96
4
Anexe
Piese scrise:
- Certificat Inregistrare HECO Schrauben;
- Dovada drept proprietate teren – extras CF
- Certficat de Urbanism nr.32/05.03.2012;
- Autorizatie de Mediu nr. 283/30.07.2009;
- Autorizatie de Gospodarirea Apelor nr.70/18.03.2010
- Autorizatie securitate incendiu nr.209072/12.05.2009
- Contract alimentare cu apa si canalizare nr.10336.00/17.11.2008
- Aviz de principiu Apa Canal SA;
- Declaratie precursori droguri;
- Fise tehnice de securitate produse;
- Analiza BAT
Piese desenate:
- Planuri de amplasare in zona;
- Plan de situatie
- Planuri retele apa canal
5
I. INFORMAŢII GENERALE
I.1. Informaţii despre titularul proiectului
- numele companiei: SC HECO SCHRAUBEN SRL
- inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J12/4295/2006
- Cod Unic de Inregistrare RO19938938
- adresa poştală: municipiul Campia Turzii, str. Laminoristilor, nr. 159, jud. Cluj
- telefon: 0264 307 950 fax: 0264 307 951
- E-mail: [email protected]
- numele persoanelor de contact:
• director: MIGUEL PALMA
I.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
asupra mediului şi al raportului la acest studiu
S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L – reprezentata prin Director IOAN HASEGAN
inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J26/590/2003
Cod Unic de Inregistrare RO15444907
Cu sediul in Tg.Mureş, str.Pavel Chinezu, nr.10
Tel: 0265/212/953; Fax: 0265/206 419
E-mail: [email protected]
WESSLING ROMANIA S.R.L este inregistrata la Ministerul Mediului si Padurilor in
“Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului”, pozitia 2, din data
de 17.11.2009, pentru realizarea de: RM, RIM, BM, RA, EA
I.3. Denumirea proiectului
“ CONSTRUIRE HALA DE PRODUCTIE IV si EXTINDERE CAPACITATE DE
PRODUCTIE „
I.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie,
funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere), durata de
functionare
Profilul activitatii societatii SC HECO SCHRAUBEN SRL este fabricarea de suruburi,
buloane si alte articole filetate, fabricarea de nituri si saibe.
In prezent pe teren exista 3 hale in care se desfasoara activitati de producere suruburi:
modelare, tratare termica, galvanizare, si o incinta cu functiunea de corp administrativ in cadrul
halei 1.
6
Proiectul este necesar pentru extinderea capacitatii de productie existente de la 10 t de
suruburi pe zi (tip HECO FIX Plus) la 20 t de suruburi pe zi (inclusiv noul tip de surub HECO
TOPIX).
Programul de lucru propus este de 2 schimburi /zi.
Se doreste construirea unei hale de productie in cadrul terenului proprietate privata de
30774 mp identificat prin plan de situatie şi o linie noua de zincare in hala III, unde se afla linia
existenta de zincare.
Functiunea propusa pentru hala noua este de hala tratamente mecanice si termice unde se
prevede dotarea cu o presă cu dublă cursă, si o linie de tratament termic similara cu cea existenta.
Hala noua propusa va avea urmatoarele caracteristici:
- functiunea propusa– hala tratamente termice si prelucrari mecanice
- regim de inaltime propus – parter
- suprafata construita propusa pentru noua hala Sc=1544,32 mp
- suprafata desfasurata Sd=1544,32 mp
- suprafata utila totala Su=1507,07 mp
- categoria,, c ”de importanta
- clasa de importanta III
- gradul de rezistenta la foc II
Activitatile se vor desfasura in urmatoarele etape:
Etapa de organizare de santier
Cuprinde evaluarea amplasamentului sub aspectul pozitionarii utilajelor, stabilirea traseelor
de evacuare, amplasarea baracamentelor daca este cazul (birou diriginte de santier, magazie,
paza, closete ecologice, etc.)
Etapa de constructie propriu-zisa
In terenul natural inaintea realizarii pernei de balast forajele geotehnice efectuate pe
amplasament au pus in evidenta:
- un strat de sol vegetal, avand o grosime de 0,20m
- argila nisipoasa cafenie plastic rezistenta, strat recomandat pentru fundare
- nisip argilos cafeniu
- depozite de terasa alcatuite din pietris si nisip
Solutia de fundare adoptata este de fundatii izolate din beton armat, legate perimetral cu
grinzi de fundare.
Lucrarile proiectate reprezinta un sistem constructiv alcatuit din structuri metalice de tip
industrial, cu sectiune variabila.
Suprastructura halei este compusa din cadre transversale din profile metalice alcatuite cu
sectiune variabila iar suprainaltarea cu europrofile. Longitudinal aceste cadre sunt rigidizate in
vederea reducerii lungimii de flambaj si cresterea stabilitatii acestora. Partile componente ale
cladirilor se realizeaza in forma prefabricata gata de asamblare, prinderea subansamblelor
cadrelor transversale se realizeaza bulonat, cu suruburi.
Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare: inchiderile exterioare se vor realiza
din casete structurale, strat termoizolatie din vata minerala de 100mm. Compartimentari
interioare nu exista.
Finisajele interioare vor fi adecvate functiunilor aferente si vor include vopsire socluri,
vopsea lavabila, vopsire structura in gri.
7
Acoperisul si invelitoarea: sarpantele constructiilor propuse au o structura metalica
(grinzi metalice tip I si pane profile Z) iar inchiderile sunt cu panouri de tabla cutata,
termoizolatie din vata minerala de 120mm, hidroizolatie din membrana PVC termosudabila de
1,5mm grosime.
Se vor realiza conexiunile halei la utilitatile existente pe amplasament si in cadrul
parcului industrial.
Etapa de dotare cu utilaje si inceperea productiei
Se va realiza montarea in noua hala a presei si cuptorului de tratament termic iar in hala
III a noii linii de zincare, se vor racorda la utilitati. Mai multe detalii vezi in capit. II.
Avandu-se in vedere solutia costructiva rapida aleasa se estimeaza ca noua hala si noile
activitati propuse vor fi functionale in cca 1 an de la obtinerea autorizatiei de construire. Durata
de functionare nu se poate preciza cu exactitate, dar este estimata la cateva decenii.
Etapa de demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere
Aceasta etapa se refera la incetarea activitatilor desfasurate pe amplasament. Se prevad
urmatoarele operatiuni:
- Oprirea activitatii, golirea tuturor rezervoarelor si instalatiilor de produsele continute
si valorificarea/eliminarea lor prin agenti autorizati;
- Valorificarea/eliminarea tuturor produselor chimice si a deseurilor prezente pe
amplasament;
- Dupa caz, demontarea si valorificarea utilajelor si echipamentelor;
- Investigarea terenului in vederea stabilirii obligatiilor de mediu;
- In functie de caz, fie vanzarea terenului si constructiilor (eventual cu utilaje
existente), fie dezafectarea de catre proprietar;
- In cazul dezafectarii se vor demonta toate structurile supraterane si subterane, se vor
valorifica deseurile rezultate, se va nivela terenul. Daca este cazul, se vor efectua
eventuale operatiuni de decontaminare a terenului;
I.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in
scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei
TABELUL Nr. 1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitatea anuală
maxima Furnizor
Productie suruburi
tip nou (inclusiv
galvanizare)
2600 tone Energie electrică 4555 MWh SDFEE Electrica
Transilvania Nord
SA
Incalzire spatii si
aigurare apa calda Gaz metan 500 MWh Eon Energie
Romania
8
I.6. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele
chimice utilizate
TABELUL Nr. 2: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele
chimice
In timpul constructiei
Denumirea materiei prime,
a substanţei sau a
preparatului chimic
Cantitatea
anuală/
existentă în
stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor
chimice*)
Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*)
Agregate naturale (pietris,
nisip etc), piese metalice,
panouri sandwich pereti si
acoperis, vopsele pe baza de
apa
ND Nepericuloase
Produse pe baza de ciment si
ipsos (ciment, mortar,
tencuiala, sape, gleturi)
ND Periculoase in stare
pulverulenta
Xi – Iritant R36, 38, 41, 43
Produse pe baza de solventi
organici (vopseluri, lacuri,
diluanti
ND Periculoase Inflamabil
Nociv
R10
R65
In timpul functionarii
Denumirea
materiei prime, a
substantei sau a
preparatului
chimic
UM
Consum
Stoc maxim
ce poate
exista la un
moment dat
pe
amplasament
Clasificarea si etichetarea substantelor sau
a preparatelor chimice*)
Categorie Periculozitate**) Fraze de
risc*) Existent Proiect Total
Prese si laminare
Sarma otel diverse
dimensiuni t/luna 10 10 20
Nepericulos - -
Lubrifiant CLP-
150,
Masini de valtare si
presare
l/luna 1200 800 2000 3000 l
Nepericulos - -
BUG (Emulsie)-
Racire suruburi in
timpul valtarii
l/luna 120 50 170 1000 l Nepericulos - -
Metasolv 708
Fara COV
Curatare surub
inainte de valtare,
pentru o mai buna
alunecare
l/luna 400 200 600 1600 l Periculos Xn R65,66
9
Tratare termica
Ulei de călire
FastQuench 282- l/luna 180 240 420 3000 l Nepericulos - -
Azot mc/luna 6 6 12 500 mc Nepericulos - -
Metanol
l/luna 2500 4000 6500 20000 l Periculos F, T
R11
R23/24/25
R
39/23/24/25
Propan l/luna 350 1100 1450 9600 l Periculos F+ R12
Galvanizare si epurare
Sulfură de sodiu
NaS2- epurare
Kg/luna 18 - 9 75 kg Periculos C, N
R31,34,50
Pirosulfit de sodiu
Na2S2O5- epurare
Kg/luna 34 46 80 225 kg Periculos Xn
R22,31,41
Clorură de Potasiu
KCl- baie zincare
Kg/luna 573 727 1300 1200 kg Nepericulos -
-
Clorură de Zinc
ZnCl- baie zincare
Kg/luna 66 84 150 200 kg Periculos Xn, C, N
R22,34, 50,
53
Policlorură de
Aluminiu PAC-
epurare
Kg/luna
272 - 136 1400 kg Periculos Xi
R 36, R38
Acid Boric H3BO3-
- baie zincare
Kg/luna 68 92 160 100 kg Periculos Repr cat.2
R60, R61
Surtec 042- agent
curatare
Cuptor calire –
curatare surub
inainte de revenire
Kg/luna 41 59 100 100 kg Periculos C
R34,37
Surtec 086- agent
curatare
Cuptor calire –
demulgare ulei din
spalator inainte de
revenire
Kg/luna 9 11 20 50 kg Periculos Xi
R38
Surtec 170 –
material degresare Kg/luna 168 232 400 500 kg Periculos C
R35,36
Surtec 188 –
material degresare Kg/luna 120 180 300 200 kg Periculos C
R35,37
Surtec 424-
degresant
inhibitor impotriva
fragilizarii,
preparare surub la
galvanizare inainte
de zincare
Kg/luna 34 56 80 200 kg Periculos C
R20/21/22
R34, R43.
R52/53
Surtec 522- ceara Kg/luna 84 116 200 300 kg Nepericulos - -
Surtec (albastru)
667- protectie
anticoroziune-
pasivare
Kg/luna
20 30 50
150 kg
Periculos C
R22
R34
R40
R42/43
Surtec (galben)
671- protectie
anticoroziune-
pasivare
Kg/luna
51 69 120
150 kg
Periculos T, N
R49, R34,
R43, R50/53
10
Surtec 758 I-
zincare, aditiv
accelerator
Baie de zincare
Kg/luna
66 84 150
150 kg
Nepericulos - -
Surtec 758 II
zincare, agent de
luciu
Baie de zincare
Kg/luna 80 120 200 180 kg Periculos T, F
R11
R20/21/22
R36
R
39/23/24/25
R43
Surtec 920- epurare Kg/luna 9 11 20 0 Periculos Xi
Surtec 902 TM-
antispumant
La toate baile unde
se formeaza spuma
la galvanizare si
epurare
L / luna 1 1 2 20 l Periculos Xi, N
Zinc bile Kg/luna 387 513 900 5000 kg Nepericulos F (doar pudra)
Acid Clorhidric
HCl
33-36%- decapare,
zincare, epurare
Kg/luna 441 559 1000 1200 kg Periculos T, C
R23,35
Acid Sulfuric 40%
H2SO4 –
neutralizare
Kg/luna 109 54 55 750 kg Periculos C
R35
Acid Azotic HNO3-
decolorare Kg/luna 118 152 270 1250 kg Periculos
O, C R8, R35
Hidroxid de sodiu
50% NaOH-
neutralizare
Kg/luna 307 393 700 1500 kg Periculos C
R35
Altele
Bio-Circle- spalare
scule l/luna 70 90 160 250 l Nepericulos - -
Diesel l/luna 10 10 20 100 l Periculos F R10
Se intentioneaza renuntarea la sistemul de pasivare a suruburilor utilizand produse cu crom
hexavalent (ex. SurTec671) si trecerea la sistemul de pasivare galbena crom trivalent. Mai multe
produse de inlocuire sunt deja in analiza, urmand a fi luata o decizie cat de curand. Prezentam
mai jos datele acestor produse aflate in analiza.
Denumirea
materiei prime, a
substantei sau a
preparatului
chimic
Substante periculoase
continute
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a
preparatelor chimice*)
Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*)
HESSOPAS
Yellow passivation
TriOx F
Azotat de crom
Oxalat de sodiu
Azotat de cobalt
Periculos
Repr. Cat. 2
Carc. Cat. 2
N; C;
Muta. Cat.3
Xn
R 60; R 49
R 51/53
R 34; R 68
R 42/43
R 21/22
HESSOPAS Colour
booster TriOx FD - Nepericulos - -
11
Pentru toate produsele utilizate se va avea la dispozitie Fisa tehnica de securitate,
gestionarea acestora facandu-se conform recomandarilor din FTS. Toate ambalajele produselor
periculoase cu urme de produs vor fi tratate ca deseuri periculoase si eliminate corespunzator.
Depozitarea materiilor prime si a produselor chimice (situatie existenta):
- Sarma de otel este depozitata in prezent in loc special amenajat in hala 1;
- Produsele SurTec si celelalte produse chimice utilizate la galvanizare, neutralizare si tratare
ape, ambalate in recipienti etansi sau saci de rafie, dupa caz sunt depozitate grupat in 3 incaperi
securizate in cadrul halei 3. Acestea sunt prevazute cu instalatii de ventilatie si semne de
avertizare.
- Alte produse auxiliare (uleiuri, lubrifianti), butelii de oxigen, butelii de azot, ambalaje de
carton, folie, lemn, sunt depozitate in spatii amenajate in cadrul halei 2.
- In exterior hala 1 pe platforme betonate si imprejmuite rezervor de propan lichefiat de 4800 l si
un rezervor de metanol de 10000 l.
Depozitarea materiilor prime si a produselor chimice (situatie propusa):
Se va pastra modul actual de depozitare, produsele utilizate fiind aceleasi, modificarile
importante ce apar fiind:
- un nou rezervor de propan lichefiat de 4800 l si un nou rezervor de metanol 10000 l, amplasate
in exteriorul halei noi pe platforme betonate si imprejmuite
Luand in calcul stocurile maxim posibile pe amplasament in urma realizarii proiectului, rezulta
ca activitatea desfasurata nu se incadreaza in prevederile HG 804/2007 (Seveso)(vezi si capit V).
Beneficiarul detine Fise Tehnice de Securitate pentru produsele utilizate si afiseaza informatiile
relevante in locatiile unde sunt gesionate/manipulate produse chimice.
Prin modul existent si propus de gestionare al produselor chimice se asigura conformarea cu
prevederile Legii 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase si
HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.
Unitatea realizeaza declaratiile solicitate prin OUG 121/2006 privind regimul juridic al
precursorilor de droguri si legislatia adiacenta, catre Agentia Nationala Antidrog pentru detinerea
si utilizarea de substante din categ.III (acid sulfuric si acid clorhidric)
12
I.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,
generati de activitatea propusa
Surse de zgomot si vibratii
Poluantii fizici care ar putea afecta mediul inconjurator in perioada de realizare si
functionare a obiectivului propus sunt zgomotul si vibratiile produse de :
- Utilajele de transport si constructie in timpul realizarii halei;
- Masina de formare si filetare suruburi (presa si valt);
- Ventilatoarele instalatiilor de exhaustare;
- Turnurile de racire apa pentru procesul de calire.
Precizam ca majoritatea acestor instalatii se afla in interiorul halei proiectate, cu exceptia
turnurilor de racire.
Sursele de zgomot si vibratii existente pe amplasament sunt:
- Functionarea utilajelor existente in hale: prese suruburi, valturi formare filet,
ventilatoarele de exhaustare, compresoare din hala 2. Majoritatea acestor utilaje se afla in
interiorul halelor, cu exceptia unui ventilator de exhaustare aflat exterior perimetral langa hala 3
- Functionarea utilajelor de transport intern produse (electrostivuitoare);
- Masinile de transport marfa
Daca vibratiile vor fi resimtite pe durate scazute de timp si pe suprafete reduse, apreciind
un impact negativ redus al acestora in lipsa apropierii receptorilor sensibili, zgomotul poate
prezenta un impact semnficativ asupra sanatatii populatiei si ecosistemelor din zona.
La baza evaluarii impactului zgomotului au fost luate in consideratie urmatoarele acte
normative si limite:
Legislatie noua aparuta ca urmare a implementarii Directivei 2002/49/EC privind evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiant:
- HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, defineste:
Lzi este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform
determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;
Lseară este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp,
determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an;
Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp,
determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an.
Ziua are 12 ore, seara are 4 ore şi noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot
analizate. Intervalele orare ale acestora sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 şi 23,00-07,00, ora
locală.
Indicatorul Lden (Lzsn - nivelul de zgomot zi-seară-noapte în decibeli) este definit cu
ajutorul urmatoarei relaţii:
13
- Ordin 152/2008 pentru aprobarea GHIDULUI din 13 februarie 2008 privind adoptarea
valorilor-limită şi modul de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de
acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier
pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în
aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs
în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1
la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006:
Tabel nr.3. Valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, pentru indicatorii Lzsn şi
Lnoapte, calculaţi la faţadele cele mai expuse la zgomot ale clădirilor
Trebuie sa remarcam aplicabilitatea acestor limite doar cu titlu orientativ, deoarece se
prevede ca aceste limite sunt adoptate pentru aglomerarile cu mai mult de 250 000 locuitori.
- ORDIN 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al
indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de
traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;
Legislatie anterioara
- STAS 10009-88: Acustica in constructii – acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului
de zgomot
Se prevede la limita incintelor industriale o limita a Lech = 65 dB(A) iar in zonele
sensibile o limita de 50 dB(A) – exterior cladire, cu exceptia cazurilor cand zgomotul de
fond (ex traficul) duce la depasirea acestor valori.
Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor
zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat,
pornind de la valorile admisibile prevazute in tabelele 1...4 (carora li s-au aplicat
14
corectiile necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure
valoarea de 50 dB (A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2,00 m de
fatada cladirii.
TABELUL Nr. 4. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale
din mediul urban
Spatiul considerat
Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A)
Valoarea
curbei de
zgomot, Cz,
dB
Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament
balneo-climatic 45 40
Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 75 70
Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 65 60
Incinta industriala 65 60
Parcaje auto 90 *) 85
Parcaje auto cu statii service subterane 90 85
TABELUL Nr. 5 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor
functionale din mediul urban
Spatiul considerat
Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A)
Valoarea
curbei de
zgomot, Cz,
dB
Parcuri 60 55
Zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-
climatic 45 40
Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 85 80
Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 70 65
Parcaje auto 90 85
- ORDINUL nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei. Acesta prevede ca amplasarea obiectivelor economice cu
surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in
asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3
m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si
curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent
continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru
apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul camerei cu
ferestrele inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30 in timpul
zilei; in timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10
dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
-HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de
echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor. Hotararea reglementeaza
15
zgomotul maxim produs de diverse utilaje si echipamente, inclusiv cele utilizate in timpul
constructiei si ulterior in timpul utilizarii ansamblului residential. Astfel, luand in calcul
diverse utilaje ce pot fi utilizate rezulta ca nivelul de zgomot produs de acestea (la sursa)
nu ar trebui sa depaseasca 106 dB in timpul constructiei. Aceste nivele maxime se vor
produce pe durata scurta de timp.
Legislatie protectia muncii
- Hotarâre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
Valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea
angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor în raport cu nivelurile de
expunere zilnica la zgomot si presiunea acustica de vârf sunt fixate dupa cum urmeaza:
a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) si, respectiv, p(vârf) = 200 Pa;
b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) si,
respectiv, p(vârf) = 140 Pa;
c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) si,
respectiv, p(vârf) = 112 Pa
Nota: aceste valori se calculeaza tinand cont de masuratori pe 8 h si de timpul de lucru efectiv
al lucratorului la nivelul de zgomot respectiv
- Referitor la ecosistemele protejate, nu exista limite in legislatie privind protectia
biodiversitatii. Studiile in domeniu sunt putine si nu exista o concordanta de pareri
privind nivelul de zgomot de la care se produc efecte adverse asupra vietii salbatice,
datorita si sensibilitatilor diferite a diverselor specii, precum si unui fond de zgomot
natural in mediu, uneori destul de puternic. Se apreciaza insa ca la un nivel de zgomot
sub 70-80 dB datorita surselor externe, pe perioade scurte de timp, nu se produce un
impact negativ semnificativ asupra vietii salbatice.
Estimarea nivelului de zgomot in timpul realizarii constructiei
Impactul zgomotului si vibratiilor pe durata lucrarilor de demolare are caracter temporar.
Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, cat si a datelor prezentate
in literatura de specialitate, se estimeaza ca in santier si in zona fronturilor de lucru se genereaza
niveluri de zgomot medii de 90 dB(A) cu varfuri de pana la 110 dB(A), pentru interval scurte de
timp.
Pentru transportul materialelor de constructie si a deseurilor rezultate se presupune ca vor fi
folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si 40 tone. Se estimeaza
ca cele mai multe din vehicule vor avea sarcina de 16 t. Evolutia nivelului sonor va depinde de
evolutia lucrarilor si de mutarea fronturilor de lucru.
Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere,
se poate face afirmatia ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc
santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinta de 24 ore,
de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20. Se inregistreaza nivele echivalente de
zgomot de 60 - 62 dB(A) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100 si mai mult de 65
dB(A) in cazul unui numar de treceri de cca 200.
16
Pentru estimarea zgomotului la diferite distante fata de sursele de santier s-a luat in
consideratie atenuarea zgomotului din cauza divergentei geometrice Adiv (descresterea
zgomotului odata cu cresterea distantei de propagare) calculata pe baza propagarii sferice de la o
sursa punctiforma in camp liber (se exprima in dB). Exista si alte tipuri de atenuari (absorbtia
atmosferica, efectul de sol, atenuarea datorita cladirilor si perdelelor de vegetatie), dar in cazul
acesta distanta ramane cel mai important factor de atenuare. Conform OM 678/2006:
- Adiv = [20 lg(d/d0) + 11]
- L2 = L1 - Adiv
- Unde:
- d – distanta intre sursa si receptor, exprimata in metri;
- d0- distanta de referinta (= 1m)
- Adiv- atenuare zgomot
- L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursa ( r1 =1m)
- L2 – nivelul zgomotului la distanta r2 de sursa
Tabel nr.6 – estimare nivel zgomot
Nivel zgomot la
sursa (dB)
Nivel
zgomot
calculat la
10 m de
sursa
Nivel
zgomot
calculat la
50 m de
sursa
Nivel
zgomot
calculat la
100 m de
sursa
Nivel zgomot
calculat la
250 m de
sursa
Nivel
zgomot
calculat la
350 m de
sursa
90 dB – nivel mediu
zgomot
59 45 39 31 28
110 db – nivel
maxim activitati de
constructie/demolare
79 65 59 51 48
Masuri propuse de reducere a zgomotului in timpul constructiei:
- Se recomanda Antreprenorului sa adopte un program de lucru, astfel incat sa nu
afecteze populatia si ecosistemele din vecinatatea proiectului. Se vor respecta orele de
liniste prevazute in lege.
- Nu se vor efectua lucrari noaptea (inclusiv transporturi);
- Utilizarea de utilaje si instalatii moderne, cu un nivel scazut de zgomot generat;
- Organizarea de santier nu se va amplasa in vecinatatea ariilor protejate;
- In caz de zgomot puternic personalul va fi dotat cu mijloace individuale de protectie la
zgomot;
- Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce vor ocoli zonele locuite.
Estimarea nivelului de zgomot in timpul functionarii
Pentru sursele aflate in interiorul cladirilor se asteapta o reducere a nivelului de zgomot cu Rw
= 25 dB (A), datorita proprietatilor fonoizolatoare a materialelor utilizate. Instalatiile sunt
amplasate dispersat in hale, dar nivelul maxim de zgomot estimat al acestora este de 85dB(A),
rezultand un zgomot exterior estimat de max. 60 dB(A).
17
Pentru sursele aflate in exteriorul cladirilor (ex trafic, ventilator existent) se estimeaza un
nivel de zgomot la sursa de cca 90 dB(A). In acest caz principalul mod de atenuare a zgomotului
este datorat departarii fata de sursa (vezi tabel 5).
Masuri propuse de reducere a zgomotului in timpul constructiei:
- Sursele de zgomot sunt amplasate majoritatea in interiorul cladirilor;
- Acoperisul si peretii cladirii construite din materiale fonoizolante;
- Atenuarea zgomotului odata cu departarea fata de sursa;
- Amplasarea unor utilaje de prelucrare mecanica a suruburilor pe postamente cu rol de
reducere a zgomotului si vibratiilor;
- Carcasarea antifonica a echipamentelor exterioare
- In caz de zgomot puternic personalul va fi dotat cu mijloace individuale de protectie la
zgomot;
- Optimizarea traficului auto greu pe amplasament pentru reducerea timpului de functionare
a motoarelor;
- Activitate redusa pe timp de noapte
Impactul potential asupra mediului
Obiectivul se afla amplasat intr-o zona industriala iar vecinatile sale sunt terenuri cu destinatie
industriala. Cea mai apropiata zona sensibila este reprezentata de locuinte izolate aflate de
cealalta parte a DN15 (str. Laminoristilor), la peste 700 m directie NE. Aceasta zona poate fi
afectata in mod nesemnificativ de zgomotul datorat traficului auto atat in timpul realizarii dar si
in timpul functionarii, insa aportul proiectului la cresterea nivelului de zgomot datorat traficului
este redus, datorita si traficului auto greu deja existent pe DN15
Apreciem ca nivelul zgomotul datorat realizarii si aplicarii proiectului este redus si sub limitele
legale in vigoare.
Pentru perioada de functionare aportul proiectului la cresterea nivelului de zgomot deja existent
este redus. Masuratorile efectuate pentru situatia existenta au indicat la limita incintei valori ale
nivelului de zgomot sub 55 dB(A).
Concluzii
- Impactul negativ datorat zgomotului si vibratiilor din timpul functionarii asupra
zonelor sensibile este nesemnificativ, datorita distantei si amplasarii majoritatii surselor
in interiorul cladirilor;
- In timpul realizarii constructiei, impactul zgomotului asupra zonelor sensibile este
nesemnificativ, datorita distantei fata de acestea. Temporar se poate depasi limita de
zgomot la limita incintelor industriale de 65 dB(A).
18
Tabel nr. 7. Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Tipul poluarii Sursa de poluare Nr.
surse de
poluare
Po
lua
re m
ax
ima
per
mis
a
(lim
ita
ma
xim
a a
dm
isa
pen
tru
om
si
med
iu)
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Pe
zona
obiectivului
Pe
zon
e d
e p
rote
cti
e/ r
est
ricti
e
afe
ren
te o
bie
ctiv
ulu
i, c
on
form
leg
isla
tiei
in
vig
oa
re
Pe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone
protejate cu luarea in
considerare a poluarii de
fond
Fa
ra m
asu
ri d
e
elim
ina
re/
red
uce
re
a
po
lua
rii
Cu
im
ple
men
tare
a
ma
suri
lor
de
elim
ina
re/
red
uce
re
a
po
lua
rii
Zgomot si
vibratii
Faza de constructie –
utilaje si trafic pe
amplasament
NA
Loc de munca:
L(EX, 8h) = 87 dB(A)
Lvarf: 135 dB(C)
Zone locuite:
50 db(A)(ziua)
40 db(A)(noaptea)
Limita amplasament
65 dB(A)
Zone natural protejate:
70-80 dB
<110 dB(A) loc
de munca
70-80 dB(A)
limita
amplasament
NA
<50 db(A)
<50 dB(A) ziua.
Program de lucru, astfel incat sa nu afecteze
populatia si ecosistemele din vecinatatea
proiectului. Se vor respecta orele de liniste
prevazute in lege.
Nu se vor efectua lucrari noaptea (inclusiv
transporturi);
Utilizarea de utilaje si instalatii moderne, cu
un nivel scazut de zgomot generat;
Organizarea de santier nu se va amplasa in
vecinatatea ariilor protejate;
Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce
vor ocoli zonele locuite.
Faza de constructie si
functionare – trafic in
afara
amplasamentului
NA NA
Posibil peste 50 dB(A) ziua
respetiv 40 dBA) noaptea
datorita cumului cu traficul
auto intens de pe DN15
Faza de functionare –
surse pe amplasament
<85 dB loc de
munca
< 65 dB(A)
limita
amplasament
NA <30 db(A) <30 db(A)
Sursele majore de zgomot sunt amplasate in
interiorul cladirilor;
Acoperisul si peretii cladirii construite din
materiale fonoizolante;
Atenuarea zgomotului odata cu departarea fata
de sursa;
Amplasarea unor utilaje de prelucrare
mecanica a suruburilor pe postamente cu rol
de reducere a zgomotului si vibratiilor;
19
In caz de zgomot puternic personalul va fi
dotat cu mijloace individuale de protectie la
zgomot;
Optimizarea traficului auto greu pe
amplasament pentru reducerea timpului de
functionare a motoarelor;
Activitate redusa pe timp de noapte
Nu se produc radiatii electromagnetice, ionizante
20
I.8. Localizarea geografica si administrativa
Zona studiata este amplasata in intravilanul municipiului Campia Turzii, in zona
industriala aflata la vest de Campia Turzii, de-a lungul DN15, intre campia Turzii si Turda.
Municipiul Câmpia Turzii se află aşezat în lunca largă a Arieşului, la contactul
Depresiunii Turda -Câmpia Turzii cu Podişul Măhăceni şi Câmpia Transilvaniei. Aici Arieşul îşi
schimbă brusc direcţia de la Vest la Est, înspre Sud. Intre marginea nordică a oraşului şi Arieş se
află Câmpul Bergului.
Terenul cu suprafata de 31254 mp este in proprietatea beneficiarului, si este amplasat in
cadrul Parcului Industrial Reif Campia Turzii.
In prezent, terenul studiat este delimitat de urmatoarele vecinatati si artere:
- In partea de Nord – SC REIF Infra SRL;
- In partea de Est – SC REIF Infra SRL
- In partea de Sud – Euro Kolbenschmidt SRL;
- In partea de Vest – SERE
Alte activitati desfasurate, existente sau proiecte de viitor, in zona:
- Hala zincare termica, Berg Banat SRL (in curs de realizare);
- Activitati prelucrari metale feroase – Combinat Mechel SA
- Centrala electrica fotovoltaica – Ten Transilvania Energy SRL;
- Fabrica si depozite produse panificatie (Macromex-La Lorraine);
I.9. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
Pentru acest proiect s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 32/05.03.2012.
Imobilul este constituit din teren cu constructii proprietatea SC HECO SCHRAUBEN
SRL. inscris in CF nr. 7242, nr cad 39/2, in suprafata de 31254 mp si este situat in intravilanul
municipiului Campia Turzii. Pe teren se mai afla 4 constructii, 3 hale de productie si o cladire cu
functiunea de corp administrativ. Zona cu destinatie de construcii, zona B, parcela 3, POT: 50%; CUT 1,0. Se propune
construirea halei IV si extinderea capacitatii de productie.
21
I.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta,
valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone
protejate, zone de protectie sanitara etc.;
Utilizarea curenta a terenului
Folosinta actuala a terenului: industriala. Pe teren functioneaza fabrica de productie suruburi.
Bilantul teritorial al zonei functionale aferente terenului este urmatorul:
1. Constructii: 9500 mp din care:
- Pentru productie 7377 mp;
- Pentru depozitare 1413 mp;
- Pentru birouri: 710 mp
Pe teren se afla trei hale cu urmatoarea utilizare:
- Hala 1: spatiu de productie pentru prelucrari mecanice si tratamente termice. La nivelul
1 al halei 1 se gaseste corpul administrativ cu spatii de birouri, vestiare, grupuri
sanitare, sala de mese si incapere Centrala termica
- Hala 2: spatii de depozitare penrtru materii prime si auxiliare
- Hala 3: spatiu de productie pentru galvanizarea surburilor si ambalare
2. Circulatii pietonale si auto: 2605 mp;
3. Spatii verzi: 18669 mp
Infrastructura existenta
In prezent pe zona care face obiectul prezentului proiect, exista retele de alimentare cu apa,
energie electrica si canalizare, apartinand parcului industrial REIF Campia Turzii.
Alimentarea cu apa se realizeaza printr-un bransament contorizat DN 160 la reteaua de
alimentare cu apa apartinand parcului industrial, racordata la la reteaua de distributie apa potabila
municipala apartinand SC Compania de Apa Aries SA Turda, in baza contractului nr.
103336/2008. Nu exista instalatii de tratare a apei potabile si de inmagazinare a apei. Reteaua de
distributie interna este executata din conducte de PEHD Dn20-160 mm. Apa necesara incendiilor
este asigurata din retea.
Apele uzate menajere sunt colectate printr-o retea de canalizare interna (PVC, DN 40-
160mm) fiind descarcate la colectorul parcului industrial si de aici la reteaua de canalizare
menajera municipala, conform aceluiasi contract mai sus mentionat. Apele uzate tehnologice de
la linia de galvanizare sunt preepurate in statia de epurare proprie si sunt evacuate prin acelasi
racord.
Apele pluviale sunt colectate printr-o retea de rigole si evacuate la reteaua de canalizare
pluviala a parcului industrial, cu descarcare prevazuta in raul Aries. Apele pluviale potential
impurificate de pe drumurile de acces si parcari, sunt preluate prin guri de scurgere si rigole si
sunt trecute printr-un separator de hidrocarburi inainte de evacuare.
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin bransament individual si grup de
masura conform contractului incheiat cu SDFEE Electrica Transilvania Nord SA.
Amplasamentul dispune de racord de gaz metan (furnizor EON ENERGIE) utilizat la
incalzirea spatiilor de productie si a birourilor precum si pentru producerea agentului termic/apei
calde. Incalzirea halelor de productie se realizeaza cu tuburi radiante pe gaz metan. Prepararea
apei calde menajere este asigurata de doua centrale termice murale Viessman pe gaz. Pentru
22
climatizarea birourilor s-au prevazut ventiloconvectoare prevazute cu baterii de racire si de
incalzire.
Pentru asigurarea atmosferei controlate necesare tratamentelor termice pentru suruburi
unitatea detine in exteriorul cladirilor, pe platforme betonate si ingradite, un rezervor de propan
lichefiat de 4800 l si un rezervor de metanol de 10000 l.
Valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protectie sanitara
Pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia nu au fost identificate
elemente de patrimoniu istoric, cultural sau arheologic, si nici zone de protectie sanitara.
Arii naturale protejate/zone protejate
Vezi capit. biodiversitate
Alte zone protejate
- Zona cu functiune de locuire este amplasata pe urmatoarele directii:
NE – 0,8 km – case izolate;
SE- E – 0,9 km – cartier locuinte
V – 1.5 km - cartier locuinte
I.11. Descrierea si analiza principalelor alternative
Avandu-se in vedere amplasamentul existent, cu toate utilitatile, unde se prevede instalarea
unei hale noi si cresterea capacitatii productiei existente, nu exista alternative de amplasament.
Pentru activitatea de prelucrare metalica (formare si tratare termica suruburi) nu exista
alternative tehnologice, utilizandu-se tehnologii moderne specifice.
Pentru activitatea de acoperiri metalice, ce face obiectul IPPC prin extinderea de capacitate
prevazuta, principala alternativa analizata este inlocuirea produselor de acoperire (pasivare) pe
baza de crom hexavalent. Acest aspect este tratat mai in detaliu in documentul de analiza BAT
anexat.
I.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la
infrastructura existenta
Fabrica existenta are asigurate toate utilitatile necesare, apa, gaz, electricitate, telefonie.
Necesarul de utilitati ale Halei 4 si a noii linii de zincare va fi asigurat de reteaua de utilitati
existente deja, descrise mai sus, cu urmatoarele modificari.
Energie electrică
Situaţia detaliată existentă în momentul de faţă în fabrică este prezentată în tabelul următor:
23
TABELUL Nr. 8
Consumator Număr
bucăţi
Putere
[kW]
Putere
instalată
[kW]
Factor de
simultaneitate
Putere
consumată
[kW]
Secţia de presare
YH10-30 1 1,85 1,85 1 1,85
YH15-38 6 1,95 11,7 1 11,7
YH15-52 15 1,95 29,25 1 29,25
YH15-64 2 1,95 3,9 1 3,9
YH15-76 2 2,75 5,5 1 5,5
Laminare
CGR-5R (TR1) 2 2,7 5,4 1 5,4
CGR-6R (TR1) 14 4,15 58,1 1 58,1
CGR-8R (TR2) 8 7,9 63,2 1 63,2
CGR-8aR (TR2) 2 6,05 12,1 1 12,1
Călire Gr.3 + Pompe 1 405 405 1 405
Tratament termic 1 41 41 1 41
Sistem de răcire / tratare a apei 1 1 22 22 0,8 17,6
Galvanizare 1 1 265 265 1 265
Sistem de evacuare (4 bucăţi a
câte 11kW)
4 11 44 1 44
Încălzire 1 20 20 1 20
Compresor (2x38kW)+Uscător
de aer (3,83kW)
2 40 80 0,5 40
Consum birouri + hală producţie 1 50 50 0,5 25
Diverse 1 10 10 0,5 5
Total 1128 1053,6
Situaţia în urma investiţiei se prezintă astfel:
TABELUL Nr. 9
Consumator Număr
bucăţi
Putere
[kW]
Putere
instalată
[kW]
Factor de
simultaneitate
Putere
consumată
[kW]
Secţia de presare
YH10-30 1 1,85 1,85 1 1,85
YH15-38 6 1,95 11,7 1 11,7
YH15-52 15 1,95 29,25 1 29,25
YH15-64 2 1,95 3,9 1 3,9
YH15-76 2 2,75 5,5 1 5,5
Laminare
CGR-5R (TR1) 2 2,7 5,4 1 5,4
CGR-6R (TR1) 14 4,15 58,1 1 58,1
CGR-8R (TR2) 8 7,9 63,2 1 63,2
24
Consumator Număr
bucăţi
Putere
[kW]
Putere
instalată
[kW]
Factor de
simultaneitate
Putere
consumată
[kW]
CGR-8aR (TR2) 2 6,05 12,1 1 12,1
Presare la rece 1 37 37 1 37
Călire Gr.3 + Pompe 1 405 405 1 405
Tratament termic 1 1 41 41 1 41
Sistem de răcire / tratare a apei 1 1 22 22 0,8 17,6
Tratament termic 2 1 41 41 1 41
Sistem de răcire / tratare a apei 2 1 22 22 0,8 17,6
Galvanizare 1 1 265 265 1 265
Galvanizare 2 1 274,9 274,9 1 274,9
Sistem de evacuare (4 bucăţi a
câte 11kW)
4 11 44 1 44
Sistem de evacuare 2 (2 bucăţi a
câte 1,5 kW)
2 1,5 3 1 3
Încălzire 1 20 20 1 20
Compresor (2x38kW)+Uscător
de aer (3,83kW)
2 40 80 0,5 40
Consum birouri + hală producţie 1 50 50 0,5 25
Diverse 1 10 10 0,5 5
Total 1505,9 1427,1
Pentru a asigura necesarul de energie electrica suplimentara, se are in vedere dotarea cu inca
doua transformatoare a cate 800 KVA
Fabrica este dotata cu un generator autonom de energie electrica pe baza de motorina. Consumul
anual de motorina in caz de porniri in situatii accidentale este de circa 120 l.
Gaz metan
Fabrica foloseşte in prezent gazul metan de la retea pentru incalzirea halelor si cladirii
administrative si pentru asigurarea apei calde. Pentru incalzirea halei noi se va folosi acelasi
sistem de incalzire cu tuburi radiante si centrale termice murale, utilizand gazul metan de la
retea.
Propan, azot si metanol
Se prevad un nou rezervor de propan lichefiat de 4800l si un nou rezervor de metanol de 10000 l,
amplasate in exteriorul halei noi pe platforme betonate si imprejmuite
Apa
Singurul consumator de apă relevant în contextul acestui proiect este secţia de galvanizare. În
momentul de faţă consumul maxim este de 2 m3/h, iar instalaţia existentă permite un debit
maxim de 3 m3/h. Consumul nu se va modifica ca urmare a optimizării consumului de apă pe
ambele linii de galvanizare, astfel încât consumul se va reduce cu 50%. Prin urmare nu este
necesară o mărire a capacităţii reţelei.
25
Aer comprimat
Presele/valturile consumă în acest moment 5 m3/min aer comprimat. După realizarea investiţiei,
consumul va fi de 10 m3/min. Capacitatea compresoarelor este de 11 m
3/min, ca urmare nu este
necesară achiziţionarea unui nou compresor.
TABELUL Nr. 10
Capacitate
instalată
[m3/h]
Consum actual
[m3/h]
Consum după investiţie
[m3/h]
Rezervă
[m3/h]
2 * 5,5 5 10 1
26
II. PROCESE TEHNOLOGICE
II.1.Procese tehnologice de productie existente
Procesul de fabricaţie al şuruburilor HECO FIX plus este prezentat în diagrama următoare:
1.
Prelucrare
mecanică
2.
Tratament
termic
3.
Zincare
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
Procesul tehnologic de fabricare a şuruburilor
A.1. Prelucrare mecanica
Prelucrarea mecanică se realizează în prezent cu ajutorul a două maşini care lucrează în tandem.
Procesul de prelucrare mecanică este prezentat în diagrama următoare:
1.
Prelucrare
mecanică
2.
Tratament
termic
3.
Zincare
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
1.1.
Formare şurub
1.2.
Transferare
şuruburi brute
1.3.
Filetare şurub
1.4
Transfer la
instalaţia de
tratament termic Procesul tehnologic de prelucrare mecanică
A.1.1.FORMARE SURUB
Materia primă este în formă de colaci de sârmă care sunt încărcaţi în derulator de unde este
introdus în dispozitivul de îndreptare după care este introdus în presa cu dublă cursă unde prima
lovitura dă forma capului, a doua lovitura dă forma bitului (interfeţei).
Acest pas tehnologic se realizează cu ajutorul unei prese cu dublă cursă
A.1.2. TRANSFERARE SURUBURI BRUTE
Suruburile brute obţinute în pasul anterior sunt transportate de către operator la următoarea
maşină care va prelucra şurubul brut în forma finală. Masinile de roluit sunt pozate in imediata
vecinatate a preselor, cate una pentru fiecare presa.
27
4.1.3. FILETARE SURUB
Şurubul brut este introdus în maşina care filetează corpul şurubului în funcţie de parametrii setaţi
şi de tipul şurubului. Filetarea se face prin laminare la rece. Acest pas tehnologic se realizează
cu ajutorul unei maşini de filetare. Şuruburile brute filetate sunt colectate în containere.
Filetele şuruburilor sunt laminate, după cum urmează:
1. şurubul neprelucrat este introdus între rolele echipamentului; ambele role au caneluri pentru
formarea filetului.
2. filetul este format prin mişcarea uneia dintre role într-un plan paralel cu cea de-a doua, care e
fixă
3. şurubul prelucrat este extras din instalaţie
A.1.4 Transfer la instalaţia de tratament termic
Şuruburile sunt verificate dimensional (lungime, pas filet, dimensiune cap, etc.) prin sondaj.
Containerele cu şuruburi sunt transferate cu ajutorul unui motostivuitor la instalaţia de curăţare
prealabilă a cuptorului de tratament termic.
28
A.2 Tratament termic
Tratamentul termic este efectuat în prezent de instalaţia de călire, pentru funcţionarea căreia este
nevoie de metanol, propan şi ulei de călire. Aceste materiale se vor depozita şi folosi conform
dispoziţiilor legale. Livrarea se va face prin furnizori delegaţi. Pentru curăţarea şuruburilor se va
folosi apă caldă. Instalaţia cuprinde baia de curăţare iniţială (1), cuptorul de încălzire pentru
călire (2), baia de călire (3), banda de curăţare (4), baia de curăţare (5) şi cuptorul de revenire (6).
Instalaţia de tratament termic
Procesul de tratament termic este prezentat în diagrama următoare:
1.
Prelucrare
mecanică
2.
Tratament
termic
3.
Zincare
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
2.1.
Curăţare
2.2.
Călire
2.3.
Revenire medie
2.4
Transfer la
instalaţia de
zincare Procesul tehnologic de tratament termic
A.2.1.CURĂŢARE
Containerele cu şuruburi sunt descărcate în instalaţia de curăţare/degresare, unde şuruburile sunt
curăţate de impurităţi cu ajutorul apei calde.
29
A.2.2 CĂLIRE
Procesul de călire este detaliat în diagrama următoare:
2.1.
Curăţare
2.2.
Călire
2.3.
Revenire medie
2.4.
Transfer la
instalaţia de
zincare
2.2.1.
Încălzire
2.2.2.
Menţinere
2.2.3.
Răcire în baie
de ulei
2.2.4.
Curăţare
mecanică
2.2.5.
Spălare
Procesul tehnologic de călire
A.2.2.1Încălzire
După curăţare, piesele sunt încărcate pe banda rulantă a cuptorului de încălzire pentru călire.
Piesele sunt încălzite în cuptor până la temperatura de 900 oC.
A.2.2.2.Menţinere
După atingerea temperaturii necesare, piesele sunt menţinute la această temperatură, 900 °C,
timp de 35 ÷ 45 de minute, după care sunt evacuate în baia de ulei.
Pentru realizarea temperaturilor dorite instalatia utilizeaza curent electric. Metanol lichid si
propan lichefiat sunt utilizate in cuptor in special pentru a stabili atmosfera controlata necesara
tratarii termice a metaleor (atmosfera imbogatita de carbon). Pentru evacuarea gazelor din cuptor
si inertizarea metanolului din instalatie se utilizeaza azot. Gazele de la cuptor sunt captate la
capetele instalatiei si evacuate printr-un cos de dispersie.
A.2.2.3.Răcire în baie de ulei
Imediat după ieşirea din cuptorul de încălzire, piesele sunt cufundate într-o baie cu ulei unde sunt
răcite până la temperatura de 60 °C.
30
.
A.2.2.4. Curăţare mecanică
Din baia de ulei, şuruburile sunt extrase de o bandă transportoare şi sunt curăţate mecanic de o
bandă de curăţare abrazivă. În paralel, un ventilator suflă aer pentru îndepărtarea reziduurilor.
A.2.2.5. Spălare
Şuruburile sunt scufundate într-o baie de curăţare, unde sunt spălate cu apă şi substanţe
degresante. Apa reziduală este filtrată şi reutilizată, iar resturile de material coroziv sunt
depozitate conform dispoziţiilor legale.
Uleiurile minerale amestecate cu apa si emulsie de racire sunt extrase prin sistem inchis de rigole
si transportate la o instalatie tip Liqui care separa spanul de uleiuri si ape de spalare. Uleiurile
recuperate sunt depozitate in butoaie si recirculate in procesele de productie sau eliminate. Apele
limpezite sunt readuse prin pompare inapoi in sistemul de spalare al utilajelor si pieselor
produse.
31
A.2.3. REVENIRE MEDIE
Revenirea se face cu ajutorul unui al doilea cuptor. Procesul de revenire medie este detaliat în
diagrama următoare:
2.1.
Curăţare
2.2.
Călire
2.3.
Revenire medie
2.4.
Transfer la
instalaţia de
zincare
2.3.1.
Încălzire
2.3.2.
Menţinere
2.3.3.
Răcire în aer
2.3.4.
Control de
calitate
Procesul tehnologic de revenire medie
A.2.3.1.Încălzire
Din baia de curăţare, şuruburile sunt extrase cu ajutorul benzii rulante a cuptorului de revenire
unde sunt încălzite până la temperatura de 350oC (electric).
A.2.3.2.Menţinere
Şuruburile sunt menţinute în cuptor la temperatura de 350 oC timp de 30 de minute, apoi sunt
evacuate de către banda transportoare în containere.
A.2.3.3.Răcire în aer
Containerele cu şuruburi încălzite sunt depozitate în hală, departe de cuptor, pentru a se răci
natural în aer.
32
A.2.3.4.Control de calitate
După răcire, piesele sunt inspectate vizual şi cu ajutorul aparatelor de măsură pentru testarea
cotelor şi durităţii.
A.2.3.5. Transfer la instalaţia de zincare
Containerele cu şuruburi sunt transferate cu ajutorul unui motostivuitor la instalaţia de zincare.
A.3. Zincare
Zincarea se realizează în prezent cu ajutorul unei instalaţii a cărei funcţionare este prezentată în
diagrama următoare:
3.1.
Curăţare
3.2.
Acoperire cu
zinc
3.3.
Pasivizare
3.4.
Descărcare
3.5.
Acoperire
1.
Prelucrare
mecanică
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
3.
Zincare
2.
Tratament
termic
Procesul tehnologic de zincare
A.3.1.CURĂŢARE
Şuruburile sunt încărcate în instalaţia de zincare, apoi trec prin următoarele procese de curăţare:
3.1.
Curăţare
3.1.2.
Decapare
3.1.3.
Degresare
electrolitică
3.1.4.
Neutralizare
3.1.1.
Degresare
3.2.
Acoperire cu
zinc
3.3.
Pasivizare
3.4.
Descărcare
3.5.
Acoperire
Procesul tehnologic de curăţare
33
A.3.1.1. Degresare
Degresarea se face prin imersarea şuruburilor într-o cuvă (2) ce conţine agent degresant chimic,
apoi şuruburile trec în una din cele două cuve (3 sau 4) pentru spălare. Sunt câte două cuve
pentru aceste operaţii pentru a se mări productivitatea prin rularea în paralel a mai multor şarje.
A.3.1.2. Decapare
După spălare, piesele intră într-o cuvă (5) cu HCl în cadrul procesului de decapare, apoi sunt
spălate din nou într-una din cele două cuve (6 sau 7).
A.3.1.3 Degresare electrolitică
Şuruburile sunt transferate într-o cuvă (8) pentru degresare electrolitică, apoi sunt spălate într-
una din cele două cuve (9 sau 10) pentru spălare.
A.3.1.4. Neutralizare
Şuruburile sunt transferate într-o cuvă (11) pentru neutralizare, ultima etapă înainte de acoperirea
cu zinc. Acest proces facilitează aderenţa dintre oţel şi zinc prin pregătirea suprafeţei şurubului.
După o nouă spălare (în cuva 12), recipientul compensator cu şuruburi este preluat de cel de-al
doilea pod macara pentru a fi transportate către cuvele de zincare.
A.3.2. ACOPERIRE CU ZINC
Şuruburile sunt cufundate într-una din cele zece cuve (14) ce conţin acelaşi amestec acid pentru
zincare. După trecerea prin aceste cuve, şuruburile sunt spălate din nou (în cuva 15 sau 16).
A.3.3. PASIVIZARE
Piesele sunt scufundate într-o cuvă (19) pentru pasivizare. În funcţie de tipul şuruburilor,
pasivizarea poate fi galbenă sau alb-albăstruie, acest proces dând şi culoarea finală a pieselor.
34
După pasivizare, şuruburile sunt spălate, apoi sunt introduse într-o cuvă cu apa (20 sau 21).
A.3.4. DESCĂRCARE
Şuruburile spălate sunt descărcate într-o centrifugă, pentru uscare şi eliminarea eventualelor
surplusuri de material.
A.3.5. ACOPERIREA
În cadrul acestei etape, şuruburile sunt acoperite cu o ceară care asigură o alunecare mai bună,
adică fricţiune mai mică, ca şurubul să intre mai uşor în mediu (de exemplu lemn). După aceea
se face o nouă centrifugare pentru eliminarea excesului de ceară. Şuruburile sunt descărcate cu
ajutorul unui jgheab în containere care sunt apoi transportate spre zona de împachetare în cutii.
A.4. Împachetare în cutii
În cadrul acestei etape şuruburile sunt descărcate din containere pe o masă cu ajutorul unui
jgheab, de unde sunt împachetate de către operatori în cutii. Toate cutiile sunt cântărite ca să se
asigure cantitatea corectă de şuruburi în fiecare cutie. Cutiile sunt aşezate pe paleţi şi apoi sunt
transportate în zona de depozitare a produselor finite.
A.5. Depozitare finală
Paleţii sunt depozitaţi pentru câteva zile în depozitul de produse finite.
35
II.2.Procese tehnologice de productie propuse
Investitia propusa prevede construirea halei IV pentru prelucrari mecanice, tratamente termice si
montarea unei noi linii de galvanizare in hala III
Astfel se prevede extinderea capacitatii de productie prin introducerea unei linii noi de productie
suruburi tip HECO TOPIX.
In hala 4 se vor desfasura urmatoarele activitati :
-prelucrare mecanica
-tratament termic
-racire in aer
-control de calitate
-transfer la instalatia de zincare
-ambalare dupa revenire de la instalatia de zincare
-activitati auxiliare
Procesul de fabricaţie al şuruburilor HECO TOPIX este prezentat în diagrama următoare:
1.
Prelucrare
mecanică
2.
Tratament
termic
3.
Zincare
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
Procesul tehnologic de fabricare a şuruburilor
După cum se poate observa este un proces tehnologic asemănător cu cel existent însă va fi
efectuat pe o altă linie tehnologică şi va necesita alte echipamente, deci vor exista mici diferenţe
în detaliile acestui flux tehnologic.
B.1. Prelucrare mecanică noua Prelucrarea mecanică in vederea fabricarii surubului HECO TOPIX se va realiza cu ajutorul unei
singure maşini, presa cu dubla cursa (care va realiza atat formarea surubului cat si filetarea),
spre deosebire de situaţia actuală în care se folosesc două maşini în tandem.
Deci nu va exista un transfer de şuruburi între maşini. Procesul de prelucrare mecanică este
prezentat în diagrama următoare:
1.
Prelucrare
mecanică
2.
Tratament
termic
3.
Zincare
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
1.1.
Formare şurub
1.2.
Filetare şurub
1.3.
Transfer la
instalaţia de
tratament termic Procesul tehnologic de prelucrare mecanică
36
B.1.1 FORMARE ŞURUB
Materia primă este în formă de colaci de sârmă care sunt încărcaţi în derulator de unde este
introdus în dispozitivul de îndreptare după care este introdus în presa cu dublă cursă unde prima
lovitura dă forma capului, a doua lovitura dă forma bitului (interfeţei).
Acest pas tehnologic se realizează cu ajutorul unei prese cu dublă cursă
B.1.2FILETARE ŞURUB
Tot în cadrul aceleiaşi maşini corpul şurubului este filetat în funcţie de parametrii setaţi şi de
tipul şurubului. Filetarea se face prin laminare la rece. Şuruburile brute filetate sunt colectate în
containere
Filetele şuruburilor sunt laminate, după cum urmează:
1. şurubul neprelucrat este introdus între rolele echipamentului; ambele role au caneluri pentru
formarea filetului.
2. filetul este format prin mişcarea uneia dintre role într-un plan paralel cu cea de-a doua, care e
fixă
3. şurubul prelucrat este extras din instalaţie
Presa cu dublă cursă are următoarele caracteristici :
Caracteristica Valori
Diametru sârmă 4,3 ÷ 6 mm
Diametru filet 6 ÷ 10 mm
Lungime tijă 40 ÷ 500 mm
Lungime maximă de debitare a sârmei 520 mm
Productivitate 35 ÷ 160 şuruburi/min
Bucşă de debitare 40×80 mm
Ghilotină 120×40×20 mm
120×40×40 mm
Cleme de prindere 60×60×60 mm
Filetare M10x130 mm
37
La presa cu dubla cursa se anexeaza un sistem de exhaustare care extrage vaporii de ulei si
emulsie trecand aerul exhaustat printr-un filtru inainte de evacuare in atmosfera.
B.1.3.TRANSFER LA INSTALAŢIA DE TRATAMENT TERMIC
Şuruburile sunt verificate dimensional (lungime, pas filet, dimensiune cap, etc.) prin sondaj.
Containerele cu şuruburi sunt transferate cu ajutorul unui motostivuitor la instalaţia de curăţare
prealabilă a cuptorului de tratament termic
B.2. Tratament termic nou
Tratamentul termic va fi efectuat într-o instalaţie cu cuptor tip tunel similara celei existente
descrisa la pct. A2.
B.3. Zincare noua
Zincarea se va realiza cu ajutorul unei instalaţii a cărei funcţionare este prezentată în diagrama
următoare:
3.1.
Curăţare
3.2.
Acoperire cu
zinc
3.3.
Pasivizare
3.4.
Descărcare
3.5.
Acoperire
1.
Prelucrare
mecanică
4.
Împachetare în
cutii
5.
Depozitare
finală
3.
Zincare
2.
Tratament
termic
Procesul tehnologic de zincare
Instalatia de zincare este confectionata in intregime din polipropilena, inclusiv tamburii de
incarcare cu suruburi.
Procesul de galvanizare este controlat automat, instalatia fiind prevazuta cu dozatoare automate a
agentilor de luciu, senzori de masurare a amperajului, a pHului.
Primul tambur trece prin instalatia de galvanizare in timp de 2 ore, dupa care urmatorii tamburi
ies din proces cu o frecventa de 10 minute. Un tambur are o capacitate de aprox. 45-50 kg
surburi.
Baile de galvanizare nu se golesc ci se completeaza cu solutii, exceptie facand baile de decapare
si degresare care se schimba cu frecventa lunara si baile de activare si neutralizare care se
schimba cu frecventa saptamanala.
Instalatia de galvanizare este prevazuta cu un sistem de captare a gazelor de pe bai si spalare a
acestora cu un filtru cu apa in contracurent, unde are loc si neutralizarea acestora cu solutii
buffer.(similar celui existent)
38
B.3.1. CURĂŢARE
Şuruburile sunt încărcate în instalaţia de zincare, apoi trec prin următoarele procese de curăţare:
3.1.
Curăţare
3.1.2.
Decapare
3.1.3.
Degresare
electrolitică
3.1.4.
Neutralizare
3.1.1.
Degresare
3.2.
Acoperire cu
zinc
3.3.
Pasivizare
3.4.
Descărcare
3.5.
Acoperire
Procesul tehnologic de curăţare
B.3.1.1. Degresare
Degresarea se face prin imersarea şuruburilor într-o cuvă (2) ce conţine agent degresant chimic,
apoi şuruburile trec în una din cele două cuve (3 sau 4) pentru spălare. Sunt câte două cuve
pentru aceste operaţii pentru a se mări productivitatea prin rularea în paralel a mai multor şarje.
B.3.1.2. Decapare
După spălare, piesele intră într-o cuvă (5) cu HCl în cadrul procesului de decapare, apoi sunt
spălate din nou într-una din cele două cuve (6 sau 7).
B.3.1.3. Degresare electrolitică
Şuruburile sunt transferate într-o cuvă (8) pentru degresare electrolitică, apoi sunt spălate într-
una din cele două cuve (9 sau 10) pentru spălare.
B.3.1.4.Neutralizare
Şuruburile sunt transferate într-o cuvă (11) pentru neutralizare, ultima etapă înainte de acoperirea
cu zinc. Acest proces facilitează aderenţa dintre oţel şi zinc prin pregătirea suprafeţei şurubului.
După o nouă spălare (în cuva 12), recipientul compensator cu şuruburi este plasat temporar in
cuva 13 , care este goala , de unde este preluat de cel de-al doilea pod macara pentru a fi
transportate către cuvele de zincare. Din cuva 12
B.3.2. ACOPERIRE CU ZINC
Şuruburile sunt cufundate într-una din cele zece cuve (14) ce conţin acelaşi amestec acid pentru
zincare. După trecerea prin aceste cuve, şuruburile sunt spălate din nou (în cuva 15 sau 16)
39
B.3.3. PASIVIZARE
Pasivizarea se efectuează pentru a proteja stratul de zinc de oxidarea rapidă. În funcţie de tipul
şuruburilor, se efectuează pasivizare galbenă sau albastră, conform diagramei următoare:
3.1.
Curăţare
3.2.
Acoperire cu
zinc
3.3.
Pasivizare
3.4.
Descărcare
3.5.
Acoperire
3.3.2.
Pasivizare
3.3.3.
Spălare
3.3.1.
Neutralizare
Procesul tehnologic de pasivizare
B.3.3.1. Neutralizare
După ieşirea din ultima cuvă de zincare, şuruburile sunt scufundate într-o baie de HNO3 (17)
pentru neutralizarea stratului de zinc. Apoi şuruburile sunt spălate (în cuva 18) şi sunt preluate
pentru pasivizare.
B.3.3.2. Pasivizare
Piesele sunt scufundate într-o cuvă (19) pentru pasivizare. În funcţie de tipul şuruburilor,
pasivizarea poate fi galbenă sau alb-albăstruie, acest proces dând şi culoarea finală a pieselor.
B.3.3.3 Spălare
După pasivizare, şuruburile sunt spălate, apoi sunt introduse într-o cuvă cu apa (20 sau 21).
Din calculele efectuate se constata ca volumul cuvelor dupa investitie va fi de 35,75 m3, ca
urmare procesul de acoperire metalica se va incadra in prevederile directivei IPPC
TABELUL Nr.11- Cuve linia zincare existenta
Linie actuala
zincare Volum
Proces
chimic
Produse utilizate baie
Cuva Litri
Încărcare
Degresare
chimica 2200 x
Surtec 188
Spălare 500 Apa
Spalare 500 Apa
Decapare - HCl 1500 x Acid clorhidric 35-37% (conc.
baie 2%)
Spălare 500 Apa
Spălare 500 Apa
Degresare
electrolitică 700 x
Surtec 170
Spălare 500 Apa
Spălare 500 Apa
40
Decapare
(Neutralizare) 600 x
Acid clorhidric 35-37% (conc.
Baie 1:1)
Spălare 500 Apa
Recipient
compensator
(gol)
Zincare 8000 x
HCl, Clorura de zinc
Clorura de potasiu, Acid boric
SurTec 758,Bile zinc
Spălare 600 Apa
Spalare 500 Apa
Decolorare 580 x Acid azotic 65% (conc. baie 1%)
Spălare 500 Apa
Pasivare albastra 800 x SurTec 667 blue
Spălare 500 Apa
Spalare 500 Apa
Curatire 500 Apa
Pasivare galbenă 800 x Surtec 671 galben
Spălare 500 Apa
Apa calda 500 Apa
gol
Ceara 900 x Surtec 522
Suma process
chimic 16080
TABELUL Nr. 12- Cuve linia zincare propusa
Linie propusa
zincare Volum
Proces
chimic
Produse utilizate baie
Cuva Litri
Degresare
chimica 2132,8 x Sur tec 188
Spalare 399,9 Apa
Decapare - HCl 2132,8 x
Acid clorhidric 35-37%
(conc. baie 2%)
Spalare 399,9 Apa
Gol 399,9
Degresare
electrolitică 1732,9 x Surtec 170
Spalare 399,9 Apa
Neutralizare 399,9 x
Acid clorhidric 35-37%
(conc. Baie 1:1)
Spalare 399,9 Apa
Gol 399,9
41
Zincare 5776,4 x HCl, Clorura de zinc
Clorura de potasiu, Acid
boric
SurTec 758,Bile zinc Zincare 5776,4 x
Amestecare 619,65
Spalare 399,9 Apa
Nitric acid 430,31 x
Acid azotic 65% (conc. baie
1%)
Spalare 430,31 Apa
Pasivare
albastra 430,31 x SurTec 667 blue
Spalare 430,31 Apa
Gol 430,31
Pasivare
galbena 430,31 x Surtec 671 galben
Spalare 430,31 Apa
Apa calda 430,31 Apa
Gol
Ceara 430,31 x Surtec 522
Suma proces
chimic 19672,44
Total volum cuve dupa realizare proiect= 36372,09 l = 35,75 m3
B.3.4. Descărcare
Şuruburile spălate sunt descărcate într-o centrifugă, pentru uscare şi eliminarea eventualelor
surplusuri de material.
B.3.5. Acoperirea
În cadrul acestei etape, şuruburile sunt acoperite cu o ceară care asigură o alunecare mai bună,
adică fricţiune mai mică, ca şurubul să intre mai uşor în mediu (de exemplu lemn). După aceea
se face o nouă centrifugare pentru eliminarea excesului de ceară. Şuruburile sunt descărcate cu
ajutorul unui jgheab în containere care sunt apoi transportate spre zona de împachetare în cutii.
B.3.6. Împachetare în cutii
În cadrul acestei etape şuruburile sunt descărcate din containere pe o masă cu ajutorul unui
jgheab, de unde sunt împachetate de către operatori în cutii. Toate cutiile sunt cântărite ca să se
asigure cantitatea corectă de şuruburi în fiecare cutie. Cutiile sunt aşezate pe paleţi şi apoi sunt
transportate în zona de depozitare a produselor finite.
B.3.7. Depozitare finală
Paleţii sunt depozitaţi pentru câteva zile în depozitul de produse finite. Şuruburile sunt stocate în
România pentru o perioadă scurtă de timp (cca. 2-5 zile), după care sunt trimise la Schramberg.
Şuruburile sunt depozitate în Schramberg până la vânzare.
42
II.3 Dotari tehnologice existente
Hala 1:
- 8 masini de transport sarma, 26 dispozitive de sustinere sarma, 26 prese, 26 masini de
roluit, 26 linii de transport, linia de tratament termic (calire), 1 instalatie Liqui de
separare ulei, echipamente intretinere (masini de gaurit, polizoare, fierastraie circulare
etc); centrala termica gaz
- Spatiu depozitare sarma
Hala 2:
- Spatii depozitare materii prime si auxiliare, 2 compresoare, zone de incarcare-
descarcare
Hala 3:
- Linie de acoperiri metalice, volum total cuve 23,68 mc din care cuve active 16,08 mc;
- Instalatie de neutralizare si epurare ape uzate;
- Spatiu ambalare produse finite;
- Spatiu securizat depozitare produse chimice periculoase
Exterior:
- Rezervor propan lichefiat 4800 l
- Rezervor metanol 10000 l
- Spatiu amenajat stocare deseuri;
- Turnuri racire apa
II.4 Dotari tehnologice propuse
Hala 4:
- Presa cu dubla cursa;
- Linia de tratament termic (calire), inclusiv baie de calire si instalatie de spalare si
curatare suruburi
Hala 3:
- Linie de acoperiri metalice, volum total cuve 25,25 mc din care cuve active 19,67 mc;
Exterior:
- Turnuri de racire 2 bucati;
- Rezervoare de apa 70 mc, 2 bucati
- Rezervor metanol 10 000 l;
- Rezervor propan 4800 l;
- 2 transformatoare x 800 KVA
II.5. Activitati de dezafectare
Proiectul aflat in discutie nu presupune activitati de dezafectare.
43
III. DESEURI
Principalele categorii de deseurile rezultate in urma realizarii proiectului propus sunt
urmatoarele:
- Deseuri din constructii: pamant excavat, deseuri metalice, ambalaje de produse
periculoase si nepericuloase, deseuri menajere de la personalul implicat;
- Deseuri de la personal, din activitati de birou si administrative: deseuri menajere,
deseuri de ambalaje, deseuri de hartie, deseuri de componente si echipamente electrice
si electronice
- Deseuri tehnologice: span, uleiuri, namol galvanic, namoluri metalice, emulsii de
racire, deseuri de ambalaje
IMPACTUL POTENTIAL AL DESEURILOR:
- Afectarea calitatii solului si apelor subterane prin imprastierea/infiltrarea/depunerea de
substante nocive pe/in sol;
- Afectarea calitatii apelor pluviale prin antrenarea de materii in suspensie si substante
nocive;
- Afectarea calitatii aerului prin generarea de praf, fibre, substante nocive.
MODUL PROPUS SI EXISTENT DE GESTIONARE AL DESEURILOR PE
AMPLASAMENT PENTRU MINIMIZAREA IMPACTULUI ASPURA MEDIULUI
- Pamantul excavat in urma realizarii proiectului va fi folosit pentru lucrari de umplere si
nivelare, fie pe amplasament, fie in afara lui;
- Deseurile menajere sunt stocate temporar in container transportabil pe platforma
betonata si eliminate cu firma de salubrizare, eliminare prin depozitare
- Deseurile de ambalaje recuperabile nepericuloase sunt depozitate in vrac pe platforma
betonata acoperita si valorificate prin agenti autorizati
- Deseurile de ambalaje periculoase sunt stocate in container metalic, pe platforme
betonate si acoperite, si eliminate prin agenti autorizati.
- Namolurile metalice eventual cu continut de ulei sunt stocate in containere metalice si
eliminate
- Deseurile de uleiuri sunt stocate in butoaie pe platforme betonate si
valorificate/eliminate prin agenti autorizati
- Deseurile metalice reciclabile (span, profile etc) sunt colectate in containere metalice si
valorificate prin agenti autorizati;
- Deseul de namol de la statie de epurare ape uzate este colectat in saci PE si eliminat
prin agenti autorizati
44
Pentru stocarea temporara a deseurilor sunt prevazute spatii de stocare temporara precum si
containere adecvate la locul de producere, ce vor fi etichetate corespunzator. Exista amenajat in
exterior un spatiu acoperit, ingradit, betonat, pentru stocarea deseurilor.
In gestionarea deseurilor se va tine evidenta acestora conform HG 856/2002 si se vor
incheia contracte de eliminare/valorificare/transport numai cu agenti autorizati.
Recomandari general valabile aferente gestionarii deseurilor:
- Se va desemna o persoana responsabila cu gestionarea deseurilor, si se va intocmi un plan
de gestionare a deseurilor;
- Se va realiza o segregare cat mai detaliata a deseurilor atat pe baza materialelor
componente cat si a periculozitatii deseurilor, pentru a asigura o valorificare cat mai
ridicata si riscuri cat mai mici;
- Toate deseurile se vor stoca in recipientii adecvati si in spatiile recomandate, conform
modului propus mai sus;
- Toate containerele, spatiile de stocare vor purta etichete cu codul deseului conform HG
856/2002 si cu denumirea uzuala a deseului. In cazul deseurilor periculoase se vor adauga
avertismente de pericol;
- Spatiul de depozitarea a deseurilor periculoase va fi cu acces restrictionat persoanelor
neautorizate;
- Se va tine evidenta gestionarii deseurilor si se vor intocmi documentele de transfer
conform legislatiei in vigoare;
- Se va realiza transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor numai cu societati
autorizate pentru aceste operatiuni si care prezinta codul respectiv al deseului in
autorizatie.
- Se vor realiza caracterizari si analize ale deseurilor periculoase/potential periculoase in
conformitate cu prevederile Legii 211/2011, in conformitate cu HG 1061/2008 si cu
prevederile OM 95/2005 (in cazul depozitarii).
PROGNOZAREA IMPACTULUI REZIDUAL ASUPRA MEDIULUI DUPA APLICAREA
MASURILOR PROPUSE
Avand in vedere masurile propuse mai sus se estimeaza un impact rezidual minim datorat
gestionarii deseurilor, deoarece posibilitatile de eliberare de substante periculoase in mediu si
afectarea calitatii solului, apelor si aerului sunt reduse la minim in urma luarii masurilor de
protectie prezentate.
45
Tabel 13 – Managementul deşeurilor- principalele categorii de deseuri
Denumirea
deseului *)
Cantitatea
prevazuta a
fi generata
Starea fizica
(Solid-S,
Lichid-L,
Semisolid-SS)
Codul deseului
Codul privind
principala
proprietate
periculoasa
Managementul deseurilor
- cantitatea prevazuta a fi generata -
(t/an)
valorificata eliminata ramasa in stoc
Deseuri posibil a rezulta din activitatea de constructie
Lemn
necontaminat ND S 17 02 01 NA
Se va preda catre unitati autorizate
pentru valorificare termica - 0
Sticla
necontaminata ND S 17 02 02 NA
Se va preda la unitati autorizate
pentru reciclare
Daca nu exista posibilitati
de reciclare se va elimina
in depozite de deseuri
0
Asfalturi si izolatii
bituminoase ND S 17 03 02 NA
In masura posibilitatilor izolatiile
bituminoase se vor preda pentru
valorificare termica
Pentru ce nu exista
posibilitati de valorificare
se va elimina in depozite
de deseuri adecvate
0
Metale ND S
17 04 01
17 04 02
17 04 03
17 04 04
17 04 05
17 04 07
NA Se vor valorifica la agenti autorizati
pentru reciclare - 0
Pamant ND S 17 05 04 NA Reutilizat pentru nivelare - 0
Deseuri rezultate din activitatea personalului si activitati administrative
Deseuri menajere
sau asimilate
amestecate,
inclusive stradale
2 t/an S 20 03 01
- -
In pubele si recipienti
stradali, transportate la
depozitul de deseuri
0
Deseuri tehnologice
Deseuri de
ambalaje 1 t/an S
15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 04 15 01 05 15 01 06 15 01 07 15 01 08
NA - Se vor preda catre unitati
autorizate pentru valorificare - 0
46
Denumirea
deseului *)
Cantitatea
prevazuta a
fi generata
Starea fizica
(Solid-S,
Lichid-L,
Semisolid-SS)
Codul deseului
Codul privind
principala
proprietate
periculoasa
Managementul deseurilor
- cantitatea prevazuta a fi generata -
(t/an)
valorificata eliminata ramasa in stoc
15 01 09
Ambalaje
contaminate ND S 15 01 10* H14 -
Se vor preda catre unitati
autorizate pentru
valorificare/eliminare
0
Pilitura si span
feros, deseuri
metalice
20 S 12 01 01 20 0 0
Namoluri cu
continut de
substante
periculoase
0,5 S 12 01 14* 0 0,5 0
Namoluri metalice
cu continut de ulei 1,8 S/L 120118* 0 1,5 0
Uleiur si emulsii
prelucrari, calire 7 L
12 01 07* 12 01 09* 12 01 10* 13 08 99*
0 7 0
Namol de la statia
de tratare ape de
la zincare
5,0 S 11 01 09* 0 5,0 0
Deseuri de
degresare 5,0
L 11 01 13*
0 5,0 0 Deseuri de la
separare ulei/apa
S
L 130502* 130503
47
IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA
IV.1. Apa
IV.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Reţeaua hidrografică din depresiunea Turda-Cimpia Turzii se caracterizează printr-o densitate
mică şi o pantă redusă de scurgere a apelor, avand ca principal curs de apă raul Arieş, aflat la
circa 1,5 km directie nordica de amplasament. Acesta izvorăşte din Munţii Bihor şi străbate
Munţii Apuseni de la vest către est. După ieşirea din defileul de la Buru, Valea Arieşului se
deschide larg, mai ales pe dreapta, unde sunt extinse mai multe terase, avand o pantă de scurgere
scăzută, de 1,86 %, intre Turda şi Poiana şi de 0,33% intre Poiana şi confluenţa cu Mureşul.
Curgand prin partea de nord şi est a Cimpiei Turzii, Arieşul işi schimbă de aici direcţia din VE
spre S, SE. Văile sale afluente sunt largi, avand pantă mică de scurgere, slab ramificate, iar in
cuprinsul lor se intalnesc mlaştini.
Afluenţii pe dreapta sunt Valea Trăsnita, care izvoreşte dintr-o zonă cu exces de umiditate
pe terasa a IV-a , in nord-estul satului Bogata, şi se varsă la sud-est de oraş, in hotarul acestuia
către Viişoara, şi paraul Racoşa, al cărui izvor se află pe terasa I, in sudul comunei Poiana, intr-o
zonă cu exces de umiditate, şi se varsă la periferia municipiului, in apropierea cartierului Sancrai.
Pe stanga, singurul afluent este paraul Bogăţel – denumire locală a Văii Florilor – şi se varsă in
apropiere de S.C. Cercon Arieşul S.A.
Prin analogie cu datele de la punctul hidrometric Turda, debitul minim al Arieşului a fost
de 2,5 m3/s (în 1953), iar cel mediu de 22 m3/s. Volumul maximal scurgerii se înregistrază în
aprilie, datorită topirii zăpezilor şi precipitaţiilor abundente, având viituri mari, mai ales în mai şi
iunie (de exemplu viitura din mai 1942 a avut 550 m3/s la Turda). Minimele apar în septembrie,
datorită precipitaţiilor reduse.
In perioada viiturilor, Arieşul a inundat primul nivel al terasei de luncă, ridicandu-se peste
cota terenului, la inălţimi diferite (exemple: 2,8 m in decembrie 1925; 2,3 m in martie 1940; 2,0
m in iulie 1975). In aceiaşi perioadă afuienţii au produs inundaţii.
In scopul protejării municipiului de inundaţii, in perioada 1960-1970, pe malul drept al
Arieşului a fost realizat un dig de pămant cu inălţimea de 2-5 m, de la ieşirea din Poina pană in
aval la circa 1,5 km de la podul din localiatea invecinată, Viişoara.
Iarna, pe Arieş se formează pod de gheaţă, care, de regulă, apare in prima decadă a lunii
ianuarie, avand durata medie de 19 zile. Apa Arieşului, infiltrată in depozitele groase ale
teraselor, impreună cu scurgerile de pe versanţi şi cu apa de ploaie infiltrată in zona de piemont,
asigură debite bogate apelor freatice din această zonă, in parte utilizată ca apă potabilă.
Nivelul hidrostatic din terasa de luncă a Arieşului este reprezentat printr-o singură pânză
de apă, situată la adâncimea de 1,20 - 2 m, alimentată din Arieş, prin infiltraţii directe, în amonte
de Mihai Viteazu unde râul intersectează formaţiunile impermeabile din bază.Din sondajele
48
efectuate in zona municipiului, in diverşi ani şi perioade diferite ale anului, a rezultat că nivelul
panzei freatice poate ajunge intre 0,30 şi 0,50 m, fiind determinată de fluctuaţiile de nivel ale
Arieşului. In perioadele cu precipitaţii abundente, apa freatică se ridică la suprafaţă in unele zone
ale oraşului, mai cu seamă in cartierul Şarat.
Din forajele geotehnice efectuate pe amplasament rezulta un nivel al apei freatice de 2,4, situat
sub un strat de cca 1,2 m de argila nisipoasa cafenie, plastic consistenta, ce asigura o protectie
naturala mediea freaticului la infiltratiile de suprafata.
IV.1.2. Alimentarea cu apa si utilizarea apei
Alimentarea cu apa este asigurata din reteaua municipala a orasului Campia Turzii, in baza
contractului nr.10336/2008, incheiat cu Comania de Apa Aries SA Turda.
Alimentarea se face printr-un bransament (DN 160) racordat la reteaua de apa a parcului
industrial Reif, prevazut cu sistem de contorizare. Asigurarea apei la punctele de consum se
asigura prin reteaua interioara executata din conducte PEHD (20-160 mm).
Nu exista instalatii de tratare si inmagazinare a apei
Utilizarea apei
Pe amplasament apa este utilizata in urmatoarele scopuri:
- Consum igienico-sanitar al angajatilor;
- Igienizarea spatiilor administrative si de productie;
- Procese de spalare a produselor (Hala 1 prezent, hala 4 propus)
- Procese de galvanizare (hala 3 linie existenta, hala 3 linie propusa)
- Procese de neutralizare si epurare (hala 3 statie existenta)
- Udarea spatiilor verzi
- Racire bai de galvanizare
- Racire baie de ulei la linie de calire
Unitatea detine Autorizatia de Gospodarirea Apelor nr.70/18.03.2010. Volumele de apa
autorizate in prezent sunt:
Cerinta totala de apa:
- Zilnic maxim: 28 mc/zi (din care 27,4 tehnologic)
- Zilnic mediu: 25 mc/zi (din care 24,5 tehnologic);
- Zilnic minim: 20 mc/zi (din care 19,6 tehnologic)
Necesar total de apa:
- Zilnic maxim: 31,7 mc/zi
- Zilnic mediu: 28,3 mc/zi ;
- Zilnic minim: 22,6 mc/zi
Apa este recirculata in cadrul procesului tehnologic de prelucrare mecanica a suruburilor (apa
din spalari), cu un grad de recirculare de 80%. Sistemul va fi similar si in cazul noii linii de
formare si tratare suruburi din cadrul halei 4.
Cca 95% din consumul de apa se datoreaza procesului de galvanizare.
49
Prin proiectul propus principalul consumator de apa este linia noua de galvanizare. Prin
realizarea noului proiect se prevede optimizarea consumului de apa cu reducerea acestuia cu
50% in cadrul procesului de galvanizare, astfel incat unitatea se va incadra in limitele autorizate.
In plus vor aparea doua turnuri de racire cu circuit inchis pentru racirea apei cu rol de mentinere
a temperaturii cuvei de calire cu ulei. Consumul de apa pentru compensarea pierderilor pentru
fiecare turn de racire este scazut, de cca. 0,15mc / ora.
Un consum de apa nesemnificativ va fi in perioada de realizare a constructiei pentru nevoile
igienico-sanitare ale personalului implicat si pentru apa necesara lucrarilor de constructie.
TABELUL Nr. 14: BILANTUL consumului de apa (m3/zi; m
3/an)
Proces
tehnologic
Sursa de apa
(furnizor)
Consum
total de
apa
(coloanele
4,10,11)
Apa prelevata din sursa Recirculata/
reutilizata
Comentarii
Total Consum
menajer
Consum industrial Apa de
la
propriul
obiectiv
Apa de
la alte
obiective
Apa
subterana
Apa de
suprafata
Pentru compensarea
pierderilor in sistemele
cu circuit inchis
Apa
subterana
Apa de
suprafata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Realizare
suruburi
galvanizate
existent +
propus
Retea
municipala/
parc Reif
31,2 mc/zi
8112 mc/an
25 mc/zi
6500
mc/an
0,5
mc/zi
130
mc/an
0 0 0 0 6,2
mc/zi
1612
mc/an
0
IV.1.3. Managementul apelor uzate:
Descrierea surselor de generare a apelor uzate:
1. Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt colectate prin reteaua de
canalizare interna (PVC, DN 40-160 mm) si descarcate in reteaua de canalizare menajera
a parcului impreuna cu cele tehnologice prepurate, si de aici in reteaua de canalizare
municipala, in baza contractului 10336/2008 cu SC Compania de Apa Aries SA Turda
2. In prezent apele uzate tehnologice (amestec cu ulei) rezultate de la curatarea suruburilor in
procesul de calire si prelucrare mecanica sunt colectate prin sistem inchis de rigole si
trimise la o instalatie tip Liqui unde se separa uleiurile de apa, apa fiind reutilizata la
spalare, completandu-se doar pierderile, deci nu rezulta ape uzate evacuate din acest
proces. In cadrul noii linii de formare suruburi, se va utiliza un sistem similar, amestecul
de apa si ulei va fi trimise intr-un separator de uleiuri, apa fiind recirculata la spalare,
completandu-se doar pierderile.
3. Apele uzate rezultate din procesele de spalare si purificare gaze de la linia de galvanizare
existenta sunt colectate prin sistem de conducte si trimise la statia de prepurare existenta
descrisa mai jos. Dupa preepurare sunt evacuate impreuna cu apele uzate menajere. Apele
uzate rezultate de la noua linie de galvanizare vor urma acelasi traseu cu apele uzate
rezultate de la linia de galvanizare existenta, fiind preepurate in statia de tratare existenta.
50
4. Apele pluviale de pe acoperisuri si platfome circulabile sunt colectate prin rigole si
evacuate la reteaua de canalizare pluviala a parcului industrial cu evacuare in raul Aries,
in baza aceluiasi contract, existand un separator de uleiuri pentru apele pluviale potential
impurificate.
Volumele de apa autorizate in prezent la evacuare prin Autorizatia de Gospodarirea Apelor
nr.70/18.03.2010 sunt:
- Volum zilnic maxim 28 mc/zi (din care 27,5 mc tehnologice);
- Volum zilnic mediu 25 mc/zi (din care 24,6 mc tehnologice);
- Volum zilnic minim 20 mc/zi (din care 19,7 mc tehnologice);
- Volum anual: 6,5 mii mc/an (din care 6,6 mii mc tehnologice).
Debitele actuale calculate pentru ape pluviale sunt:
- Prezent 510,45 l/s (1837,63 mc/h);
- Propus: 515,4 l/s (1855,44 mc/h)
Unitatea nu detine instrumente de contorizare a cantitatilor de apa uzate evacuate.
Prin proiectul propus principalul generator de ape uzate este linia noua de galvanizare. Prin
realizarea noului proiect se prevede optimizarea consumului de apa cu reducerea acestuia cu
50% in cadrul procesului de galvanizare, astfel incat unitatea se va incadra in volumele
autorizate.
In timpul lucrarilor de constructie vor rezulta cantitati reduse de apa uzate menajere de la
personalul implicat si dupa caz de la spalarea rotilor autovehiculelor, ape ce vor fi deversate in
reteaua existenta.
TABELUL Nr. 15: BILANTUL apelor uzate
Sursa
apelor
uzate,
Proces
tehnologic
Totalul apelor
uzate generate
(fara pluviale)
Ape uzate evacuate Ape directionate spre
reutilizare/recirculare
Comentarii menajere industriale Pluviale
in acest
obiectiv
catre alte
obiective
m3/zi m
3/an m
3/zi m
3/an m
3/zi m
3/an m
3/h m
3/an m
3/zi m
3/an m
3/zi m
3/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Producere
suruburi
existent +
propus
25 6526 0,5 130 24,6 6396 2244 - 6,2 1612 0 0 -
51
Statia de preepurare a apelor uzate de la galvanizare
Statia de preepurare ape uzate tehnologice este formata din urmatoarele obiective
tehnologice:
1. Bazin de acumulare ape uzate acido-cromice V=2,2 mc;
2. Bazin reducere crom V= 0,5 mc;
3. Bazin aerare/reducere uscata V= 0,5 mc;
4. Bazin acumulare ape uzate acido-bazice V = 3,3 mc;
5. Bazin ajustare pH, V= 3,3 mc;
6. Bazin amestecare usoara V = 2,2 mc;
7. Bazin depunere/decantare V = 20,2 mc;
8. Baie limpezire V = 0,6 mc;
9. Turn filtrare V = 0,8 mc;
10. Baie neutralizare V = 2,0 mc;
11. Turn absorbtie cu carbune activ V = 0,8 mc;
12. Bazin dozare/evacuare V = 0,5 mc
13. Bazin colectare/concentrare namol V = 2,0 mc;
14. Instalatei deshidratare namol (filtru presa).
In cadrul statiei exista 6 bazine de reactivi cu capacitate de 1000 l in care se prepara
reactivii de neutralizare dupa cum urmeaza:
- 2,8 l polimer + 700 l apa;
- 180 l hidroxid de sodiu 50% + 500 l apa;
- 200 l policlorura de aluminiu + 600 l apa;
- 12,5 kg sulfura de sodiu + 500 l apa;
- 75 kg acid sulfuric 36% + 700 l apa;
- 75 kg tiosulfit de sodiu + 600 l apa;
Modul de functionare al statiei de epurare
Intrari in statie de epurare:
- Baile de galvanizare nu se golesc ci doar se completeaza cu solutii proaspete;
- Baile de decapare si degresare se schimba complet cu frecventa lunara;
- Baile de activare si neutralizare sunt schimbate complet cu frecventa saptamanala.
Apele uzate rezultate din procesul de galvanizare cu incarcatura de cromati sunt deversate
in bazinul de acumulare ape cromice (1) de unde trec prin supraplin in bazinul de reducere
a cromului (2) unde are loc reeducerea Cr6+ la Cr 3+ cu reactivi SurTec, dupa care solutiile
sunt trecute in bazinul de aerare (3) unde are loc reducerea uscata si de aici in bazinul 4.
Apele acido-bazice sunt colectate in bazinul de acumulare (4) si trecute in bazinul de
ajustare pentru corectarea pH-ului (5). Precipitarea sarurilor se face in bazinul de
amestecare (6) dupa care apele sunt trecute in bazinul de decantare (7) unde se realizeaza
depunerea precipitatului si trecerea in bazinul de limpezire (8). Apa limpede este trecuta
prin filtru nisip (9) si neutralizat in bazinul de neutralizare (10). Apoi trece prin filtrul de
carbune activ (11). Dozarea reactivilor se face in bazinul pentru dozarea substantelor
chimice (12) care functioneaza ca si o baie de evacuare.
52
Namolul rezultat de la neutralizare este evacuat din bazinul de decantare (7) in bazinul de
concentrare namol (13) dupa care este filtrat si deshidratat in deshidratorul pentru namol
(14).
Conditii de calitate a apelor uzate. Concentratii de poluanti.
Apele uzate evacuate la reteaua de canalizare trebuie sa respecte urmatoarele limite:
TABELUL Nr. 16 – Limite si valori ape uzate Tip apa Indicator Valori admise
AGA nr.
70/18.03.2010
(NTPA 002 si
NTPA 001)
Valori admise
Contract
Compania de
Apa
10336/17.11.2008
Limite BAT
pentru
evacuari in
retele de
canalizare,
doar ape din
acoperiri
metalice
Valori
masurate
2012-2011
evacuare
statie epurare
Valori
masurate cu
ocazia
realizarii EIA
Apa uzata
tehnologica
epurata +
menajera
Temperatura 40C 20-21C
pH 6,5-8,5 6,5-8,5 6,04-8,5
MTS 350 mg/l 350 mg/l 4,5- 74 mg/l
Zinc 1 mg/l 1 mg/l 0,2-2 mg/l 0,2-0,9 mg/l
Fier total 5 mg/l
(NTPA 001)
5 mg/l
(NTPA 001)
0,027-0,511
mg/l
Substante
extractibile
30 mg/l 30 mg/l 0,7-20 mg/l
Crom total 1,5 mg/l 1,5 mg/l 0,2-2 mg/l 0,408- 0,096
mg/l
3,45 mg/l
<0,02 mg/l
Cobalt 1 mg/l
(NTPA 001)
<0,01 mg/l <0,02 mg/l
Crom
hexavalent
0,2 mg/l 0,1-0,2 mg/l 0,043- 0,09
mg/l
0,23 mg/l
1,27 mg/l
0,012 mg/l
Cupru 0,2 mg/l 0,2-2 mg/l <0,05 mg/l
Mangan total 2 mg/l 0,412 mg/l
Nichel 1 mg/l 0,2-2 mg/l <0,05 mg/l
Plumb 0,5 mg/l 0,05-0,5 mg/l <0,05 mg/l
Aluminiu 0,5 mg/l ND
Cadmiu (0,3) 0,1-0,2 mg/l <0,02 mg/l
CBO5 300 mg/l 300 mg/l 46,5-219,64
mg/l
CCOCr 500 mg/l 500 mg/l 525,03;
692,45; 352,72; 320,5;
773,56 mg/l
404 mg/l
380 mg/l
Azot
amoniacal
30 mg/l 30 mg/l 4,23- 15,96
mg/l
Produse
petroliere
5 mg/l
(NTPA 001)
5 mg/l
(NTPA 001)
<0,02 – 4,54
mg/l
Detergenti 25 mg/l 7,98 mg/l
7,67 mg/l
Cloruri 500 mg/l 3580; 4674,5; 2496 mg/l
53
(NTPA 001) 3043; 5109,4;
1543,98 mg/l
2516 mg/l
Fosfor total 5 mg/l 0,105 mg/l
0,193 mg/l
Sulfati 600 mg/l 714 mg/l
704 mg/l
Reziduu
105C
2000 mg/l
(NTPA 001)
ND -
Clor rezidual
liber
0,5 mg/l 0,058 mg/l
0,059 mg/l
Apele pluviale deversate la sistemul de canalizare al parcului si de aici la raul Aries vor
respecta conditiile impuse prin NTPA 001/2002.
Concluzii privind concentratiile limita in apele uzate si respectarea acestora
Avand in vedere faptul ca apele uzate din cadrul proiectului propus vor fi epurate in statia
de neutralizare si tratate existenta, facem urmatoarele precizari privind limitele propuse si
performanta statiei de epurare:
- Exista limite privind evacuarea apelor uzate impuse atat prin Autorizatia de
Gospodarirea Apelor cat si Contractul de preluare ape uzate in reteaua de canalizare
municipala;
- Analizandu-se documentul de referinta BREF pentru activitatea propusa s-au
prezentat limitele aferente BAT pentru aceasta activitate. Se observa ca respectarea
limitelor impuse conform legislatiei nationale asigura in mod direct respectarea
limitelor BAT;
- Se observa ca exista indicatori prevazuti in BAT precum si in contractul de evacuare
ape uzate ce nu au fost monitorizati, fara ca acest fapt sa reprezinte o incalcare a
regelementarilor aplicabile in acest moment.
- Din analiza rezultatelor monitorizarilor calitatii apei uzate evacuate pentru anii 2011-
2012 rezulta in general respectarea limitelor prezentate, insa s-au inregistrat depasiri
repetate pentru unii indicatori.
- Avandu-se in vedere cele de mai sus, s-au realizat, in cadrul procesului de evaluare a
impactului de mediu, prelevarea si analiza suplimentara pentru indicatorii neanalizati
precum si pentru indicatorii unde au fost inregistrare depasiri;
In urma evaluarii rezultatelor tuturor analizelor rezulta:
1. Se constata respectarea limitelor BAT aferente acestui sector de activitate, singurele
depasiri inregistrate anterior (pentru crom si crom hexavalent) nefiind confirmate de
analizele recente. Se impune insa monitorizarea cu strictete a acestor indicatori
2. Se constata respectarea limitelor impuse prin AGA nr. 70/18.03.2010, singurele depasiri
inregistrate anterior (pentru crom, crom hexavalent si CCOCr) nefiind confirmate de
analizele recente;
3. Fata de limitele precizate in contractul de alimentare cu apa si canalizare nr.
10336/17.11.2008, cu Compania de Apa Aries SA, se constata urmatoarele:
54
- S-au inregistrat depasiri anterior (pentru crom, crom hexavalent si CCOCr), aceste
depasiri nefiind confirmate de analizele recente;
- Se constata cu ocazia ultimelor analize efectuate aceasi situatie de depasire a limitei
pentru indicatorul sulfati, indicator prezent si in NTPA 002/2002.
- O situatia aparte o reprezinta indicatorul cloruri, unde administratorul retelei
municipale indica o limita de evacuare in reteaua de canalizare ape uzate de 500 mg/l,
limita preluata din NTPA 001- evacuare in receptori naturali, limita depasita in mod
constant, inclusiv in analizele efectuate cu ocazia prezentului studiu. In buletinele de
analiza efectuate de acelasi administrator al retelei municipale nu a fost analizat acest
indicator. Trebuie stabilit in mod clar impreuna cu administratorul retelei municipale
daca prezenta clorurilor reprezinta o problema pentru evacuarea in retea si in statia de
epurare oraseneasca, si daca da ce masuri trebuiesc luate. Prezenta clorurilor in apele
uzate este normala pentru acest proces tehnologic, dar reducerea lor este dificila si
necesita costuri de investitie si operare ridicate.
- Avand in vedere depasirile de mai sus se recomanda verificarea si optimizarea
procesului de epurare al apelor uzate. Daca situatia persista, se vor analiza
posibilitatile fie de imbunatatire a procesului de epurare fie obtinerea unor limite de
evacuare mai mare pentru anumiti indicatori ce nu fac obiectul BAT. Reducerea
sulfatilor si clorurilor sub limitele prezentate prin tehnici uzuale nu este posibila,
singurele tehnici disponibile sunt asa numitele tehnici emergente ce nu sunt
considerate BAT de documentul de referinta datorita costurilor foarte ridicate si
efectelor adverse de mediu in alte sectoare (ex. consumul foarte ridicat de
energie/combustibil): osmoza inversa, schimbatoare de ioni, evaporatoare termice.
IV.1.4. Prognozarea impactului
Surse de poluare potentiale
In perioada de executie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a apelor pot fi urmatoarele:
1. Lucrarile de excavare, terasare poate determina generarea unor particule fine de
materiale de constructie si pamant care pot ajunge pe sol si in apele meteorice si de
suprafata.
2. Manipularea si stocarea deseurilor din constructii determina emisii specifice fiecarui
tip de material si fiecarei operatii de demolare;
3. Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in
atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO,
SOx, COV, particule in suspensie, etc.). Pe de alta parte, traficul greu este sursa de
particule sedimentabile datorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile
nepavate/murdare. De asemenea, pe perioada lucrarilor de executie particule rezulta si
din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura a pneurilor.
4. Scurgerea de produse petroliere de la autovehicule;
5. Activitatile de intretinere a utilajelor utilizate;
6. Evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate menajere si de la spalarea rotilor utilajelor
55
In perioada de functionare a activitatilor propuse, sursele posibile de poluare a apelor pot fi
urmatoarele:
7. Evacuarea de ape uzate tehnologice cu incarcare peste limite la reteaua de canalizare;
8. Stocarea necorespunzatoare a deseurilor si produselor chimice utilizate, si antrenarea
de substante periculoase de catre apele pluviale;
9. Producerea de scurgeri din cuve, bazine, rezervoare si retelele tehnologice;
10. Producerea de scurgeri din retelele de canalizare;
Impactul posibil asupra mediului
Apa subterana
Impactul asupra apei subterane se poate manifesta in special in zonele cu panza freatica
ridicata, unde este posibila modificarea regimului natural de scurgere si a indicatorilor de calitate.
In timpul lucrarilor de constructie drenajele si excavatiile pot determina scaderea nivelului
panzei de apa subterana in zonele adiacente, in timp ce rambleele si structurile pot ridica nivelul pe
directiile curentilor naturali de scurgere.
Impactul asupra calitatii panzei freatice depinde in mare masura de adancimea la care se
afla aceasta si de gradul de autoepurare, care depinde in mare masura de tipul solului din zona
respectiva. Impactul depinde de asemenea in mare masura de activitatile de stocare a
deseurilor/produselor chimice si de traficul rutier din zona analizata. In general, acestea sunt
surse de poluare cu: metale grele, hidrocarburi, nutrienti (N si P), particule minerale si alte
substante organice. Fiecare tip de poluant are comportament diferit atat pe termen scurt cat si pe
termen lung, unii dintre acestia avand mobilitate crescuta functie de conditiile locale (pH,
prezenta unor saruri).
In zona amplasamentului apa subterana a fost interceptata la aprox. 2,4 m. Se considera ca
exista un nivel de protectie mediu asigurat de straturile litologice aflate deasupra orizonturilor de
apa, deoarece profilele litologice indica prezenta de materiale cu permeabilitate medie-scazuta
(argila cafenie plastic consistenta). In consecinta putem aprecia ca apa subterana in zona prezinta
o vulnerabilitate medie la diferite surse de poluare dinspre suprafata.
Apa de suprafata
Raul Aries reprezint, aflat la cca 1,5 km distanta, reprezinta principala apa de suprafata ce
poate fi afectata de activitatea propusa. Posibilitatea unui impact direct al obiectivului asupra
raului Aries este foarte scazuta, deoarece apele rezultate de pe amplasament sunt preluate in
totalitate de catre reteaua de canalizare municipala. Se poate manifesta insa un impact indirect
prin producerea de deversari de ape uzate neconforme, substante chimice, levigate de deseuri,
produse petroliere in reteaua de canalizare municipala, ce pot duce la afectarea eficientei
proceselor de epurare din instalatiile municipale si la deversarea de ape neconforme in receptorii
naturali, cu afectarea calitatii apei si a faunei si florei acvatice.
56
Masuri de diminuare a impactului
Masuri propuse in timpul realizarii constructiei:
o Stocarea deseurilor din constructii in vrac nu se va realiza in apropierea santurilor de
garda si gurilor de colectare a apelor pluviale. Deseurile periculoase vor fi stocate
doar pe platforme betonate, eventual acoperite sau in recipienti acoperiti
o Dotarea cu material absorbant si interventie imediata in cazul in care se observa
scurgeri, mentinerea autovehiculelor intr-o buna stare tehnica, stationarea acestora pe
platforme betonate;
o Apele uzate menajere si alte ape uzate rezultate din activitatea de constructie vor fi
colectate si evacuate la reteaua de canalizare, prevenindu-se astfel ajungerea lor pe
sol si in subsol.
o Toate produsele de natura chimica, inclusiv combustibili si uleiuri, utilizate in timpul
constructiei, precum si cele pulverulente usoare vor fi amplasate in spatii amenajate,
ferite de actiunea ploii sau vantului, in recipienti etansi (vezi si capitolul deseuri).
o Utilajele si vehicolele nu se vor spala pe amplasament.
o Ca masura de protectie se va evita, pe cat posibil, reparatiile utilajelor pe
amplasament.
o Se recomanda lasarea cat mai putin timp expuse a excavatiilor deschise.
o Se recomanda alimentarea cu combustibil la statiile de carburantie externe. Daca este
necesara totusi alimentarea din cisterne sau rezervoare mobile, acestea se vor
amplasa pe platforme betonate si se va interveni imediat in cazul producerii de
scurgeri.
Masuri existente si propuse prin proiect pentru perioada de functionare a obiectivului:
o Apele uzate sunt colectate si evacuate la reteaua de canalizare oraseneasca.
o Apele uzate tehnologice ce necesita epurare sunt epurate in statia proprie inainte de
evacuare;
o Exista spatii amenajate pentru stocarea deseurilor, atat in interiorul halelor, cat si o
platforma exterioara acoperita dedicata, prevazuta cu sisteme de retentie a
eventualelor scurgeri.
o Exista spatii amenajate pentru stocarea materiilor chimice si produselor chimice in
interiorul cladirilor, cu spatii special amenajate si securizate pentru produsele
chimice periculoase;
o Produsele chimice si deseurile sunt stocate in recipienti adecvati, dupa caz etansi;
o Tancurile cu continut de substante periculoase sunt amplasate in cuve de retentie sau
sunt prevazute cu sisteme de colectare a eventualelor scurgeri, neracordate la
sistemul de canalizare
o Suprafetele exterioare si interioare pe care se desfasoara activitati de manipulare
produse chimice si deseuri sunt impermeabilizate, impermeabilizarea tinand cont de
specificul procesului din zona respectiva ( ex suprafete rezistente la coroziune in
cadrul liniilor de galvanizare);
o Exista separator de produse petroliere pe traseul de evacuare al apelor pluviale
potential impurificate
o Rezervorul exterior de metanol prevazut va fi amplasat in cuva de retentie
57
Alte masuri propuse de evaluator pentru minimizarea impactului
11. La subcapitolul IV.1.3 au fost semnalate unele posibile deficiente in functionarea
statiei de epurare, manifestate prin depasirea valorilor limita pentru unii indicatori. Se
recomanda investigarea si eliminarea cauzelor, sau discutarea problemei cu operatorul
retelei de canalizare in vederea obtinerii unor limite mai ridicate;
12. Cu ocazia revizurii autorizatiei de gospodarirea apelor se recomanda pregatirea ca
parte a documentatiei tehnice a unui „Plan de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale” precum si a unui „Plan de intretinere si exploatare a retelei de
canalizare”, cu aplicarea masurilor propuse de aceste planuri;
Prognozarea impactului asupra calitatii apelor in timpul realizarii si functionarii
In conditiile respectarii tuturor masurilor de protectie prezentate mai sus, apreciem ca:
- impactul asupra apei subterane (conditii calitative si cantitative) va fi scazut atat in timpul
constructiei cat si in perioada de functionare a obiectivului;
- impactul asupra functionarii statiilor de epurare municipale si indirect a calitatii apelor de
suprafata va fi in general scazut, dar se poate manifesta un impact negativ datorita prezentei
sulfatilor si in special a clorurilor peste limitele admise de catre Compania de Apa. De
recomanda clarificarea acestui aspect cu Compania de Apa, daca reducerea nivelului
sulfatilor si clorurilor nu se poate realiza prin tehnici fezabile.
- impactul secundar asupra celorlalte componente ale mediului, inclusiv zone protejate, va fi
foarte scazut;
58
IV.2. Aerul
IV.2.1.Date generale
Din punct de vedere al climei, depresiunea Turda-Cimpia Turzii are caracter de depresiune
adăpostită faţă de circulaţia vestică a aerului, fiind influenţată, evident, şi de unităţile fizico-
geografice care o inconjoară. Această aşezare a Cimpiei Turzii intr-o zonă depresionară, face ca
aici clima să fie influenţată de circulaţia locală a aerului, caracteristic fiind apariţia fenomenului
de fohn, adică de coborare spre depresiune a maselor de aer, fenomen care este totuşi mult
atenuat aici. Acest fenomen climateric determină o temperatură mai ridicată decat in regiunile
inconjurătoare şi totodată precipitaţiile sunt mai reduse. De asemenea, caracteristic pentru
această zonă depresionară este apariţia inversiunilor de temperatură datorită acumulării aerului
rece.
Valoarea temperaturii medii anuale la Cimpia Turzii este de 8,7° C, cifră ce se apropie de
valorile termice din partea centrală a depresiunii Transilvaniei, fiind insă mai mică decat a
regiunii sud-vestice, unde pătrunderea curentului de aer cald pe Valea Mureşului ridică
temperatura medie anuală. La Cimpia Turzii media lunară a temperaturii a fost de – 4,6° C in
ianuarie şi 19,8° C in iulie, in perioada 1896 – 1955. din datele cunoscute rezultă că cea mai
ridicată temperatură la Cimpia Turzii a fost de 39°C la 16 iulie 1931, iar cea mai coborată, de –
32,6°C, la 25 ianuarie 1942. Semnificativ este numărul mare de zile cu ingheţ (adică zile cu
temperatura minimă sau mai mică de 0°C), in medie 130,8 pe an. Zilele de vară (care au
temperatura maximă egală sau mai mare de 25°C) sunt, in medie, de 56,9 pe an.
Durata de strălucire a soarelui faţă de durata posibilă de insolaţie aici (4468,7 ore/an)
reprezintă, in medie, 43%.
Harta precipitaţiilor medii anuale indică pentru culoarul depresionar Turda-Alba Iulia
izolinia de 600 mm, drept limită a cadrului depresionar, iar cantitatea de precipitaţii căzută in
medie pe an este de 538,7 mm. In anii cu activitate ciclonică frecventă cad precipitaţii şi peste
850 mm, insă in anii deficitari valoarea acestora este in jur de 350 mm.
Cantitatea de precipitaţii repartizată in perioada de vară (42,6%) este mai mare decat cea care
revine anotimpului de toamnă (20.1%) şi iarnă (12,1%). Precipitaţiile medii lunare au valorile
cele mai mici in februarie (19,8 mm), fiind caracteristice climatului temperat continental.
Cantitatea maximă de precipitaţii căzută in 24 de ore apare in iunie-iulie (valoarea cea mai mare,
de 73,3 mm s-a inregistrat in iunie 1931). Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii este de 111 pe
an, fiind egal cu al zilelor senine.
Primele ninsori apar, de regulă, la sfarşitul lunii noiembrie şi ţin pană in primele zile ale
lunii martie. Ca o trăsătură climatică locală este valoarea scăzută a zilelor cu ninsoare, in medie
47,3, iar grosimea stratului de zăpadă este redus, in medie sub 20 cm, şi poate persista, cu
intreruperi, trei luni.
Valoarea medie a umidităţii relative a aerului, de 70%, inregistrată, corespunde in general
valorilor din Transilvania. Din statisticile meteo, in zona Cimpia Turzii brumele apar toamna, in
prima jumătate a lunii septembrie, iar primăvara se prelungesc uneori pănă la sfarşitul lunii mai,
căzand mai frecvent in lunca Arieşului. Grindina cade rareori.
Regimul vantului are o frecvenţă mare in lunile de primăvară, depăşind 60%. Atunci are o
tărie maximă, datorită intensificării circulaţiei vestice şi pătrunderii ei pe culoarul Mureşului sau
59
traversand Munţii Apuseni, ajungand in depresiune sub formă de fohn. Valorile minime ale
frecvenţei şi tăriei vantului sunt in lunile de iarnă, datorită stagnării maselor de aer mai mult timp
in depresiune. Direcţiile vantului cele mai frecvente in cursul anului sunt NV, SV şi SE, dar ele
diferă pe anotimpuri (iarna şi toamna predomină vantul de SV, primăvara şi vara cel de NV).
Viteza medie a vantului este de 3,0 m/s, avand o valoare mai mare pe direcţia NV (5,3 m/s),
urmată de direcţia N (3,4 m/s). Raionarea climatică incadrează zona, in sectorul cu climă
continentală moderată.
IV.2.2. Impactul asupra aerului – faza de constructie
IV.2.2.1. Surse si poluanti generati
Din activitatea de constructie principalele tipuri de emisii sunt:
A.1. Emisii de pulberi din procesul de constructie
A.2. Emisii provenite din manevrarea si stocarea materialului excavat
A.3. Emisii din arderea combustibililor in motoarele autovehiculelor;
A.1. Emisii de pulberi din procesul de constructie
Estimarea emisiilor de poluanti s-a realizat pe baza factorilor de emisie conform CORINAIR
2009 – 2.A.7.b – construction and demolition.
Factorii de emisie utilizati:
- TSP (total pulberi in suspensie): 0,162 kg/mp/an;
- Fractie PM10: 0,0812 kg/mp/an;
- Fractie PM2,5: 0,00812 kg/mp/an
Suprafata se refera la suprafata desfasurata, estimata in cazul nostru la cca. 1550 mp, perioada
de de lucrari ce pot genera emisii cca 1 luna. Prin urmare se estimeaza urmatoarele emisii de
pulberi pe durata lucrarilor:
- TSP: 21 kg;
- PM10: 2,3 kg;
- PM2,5: 0,23 kg
A.2. Emisii provenite din manevrarea, stocarea si transportul solului si agregatelor
Estimarea emisiilor de poluanti s-a realizat pe baza factorilor de emisie conform CORINAIR
2009 – 2.A.7.c Storage, handling and transport of mineral products
Factorii de emisie utilizati:
- TSP (total pulberi in suspensie): 10 g/t;
- Fractie PM10: 5 g/t;
- Fractie PM2,5: 0,5 g/t
Cantitatea de sol estimata a fi manipulata: 30 t. Prin urmare se estimeaza urmatoarele emisii
de pulberi:
- TSP: 0,3 kg;
60
- PM10: 0,15 kg;
- PM2,5: 0,015 kg;
In cazul pulberilor emisiile variaza foarte mult in functie de:
- Material si starea de umiditate;
- Viteza vantului;
- Masurile de reducere a emisiilor;
A.3. Emisii din arderea combustibililor in motoarele autovehiculelor si utilajelor;
In activitatea de constructie se pot folosi urmatoarele utilaje :
Excavatoare;
Incarcatoare frontale;
Incarcatoare frontale cu brat telescopic;
Autobasculante.
Tip carburant : motorina
Categorie : camioane > 16 t ;
Conditii : trafic urban ;
Sursa de informare : Corinair 2009
Astfel, pentru echipamente destinate utilizarii in afara drumurilor, factorii de emisie sunt :
- CO : 3,5-6,t g/kWh ;(putere motor)
- NOx : 0,4-9,2 kWh ;
- PM : 0,025-0,85 g/kWh ;
- NMVOC : 0,19-1,3 g/kWh ;
Pentru autovehicule rutiere factorii de emisie sunt :
- CO : 7,6 g/kg combustibil
- NOx : 33,37 g/kg combustibil
- N2O : 0,051 g/kg combustibil
- PM : 0,94 g/kg combustibil
- NMVOC : 1,92 g/kg combustibil
Valorile depind foarte mult de tipul de motor (tip EURO), modul de deplasare si
utilizare a vehicolului, masa si tipul vehiculului.
IV.2.2.2. Masuri propuse de protectie/diminuare a impactului
- Stropirea cu apa a a materialelor cu continut pulverulent depozitate vrac. In practica se
pot folosi in apa de stropire adaosuri de produse speciale, nepericuloase, ce ajuta la
fixarea mai buna a pulberilor;
- Se recomanda stocarea materialelor in gramezi cat mai compacte (raport
suprafata/volum cat mai mic;
- Deseurile din constructie vor fi evacuate cat mai repede de pe amplasament;
- Lucrarile cu potential ridicat de generare a prafului (manipulari de materiale
pulverulente) se vor evita a se realiza in zilele cu vant puternic. Se vor programa
61
lucrarile in functie de prognoza meteo, iar in cazul inceperii vantului in timpul
lucrarilor acestea se vor sista.
- Se vor spala/curata rotile autovehiculelor la iesirea din santier. In acest fel se evita
murdarirea carosabilului stradal precum si antrenarea prafului.
- Mijloacele de transport materiale pulverulente vor fi acoperite.
- Utilajele folosite in activitatea de demolare trebuiesc sa fie moderne si intretinute
corespunzator si verificate din punct de vedere al noxelor (revizia tehnica la zi).
- La stationare autovehiculele vor avea motorul oprit;
- Se vor stabili trasee circulabile cat mai scurte si se vor impune limite de viteza pentru
reducerea antrenarii pulberilor;
IV.2.2.3. Prognozarea impactului dupa aplicarea masurilor propuse
- Avand in vedere dimensiunea redusa a lucrarilor de constructie propuse precum si lipsa
datelor exacte privind mijloacele utilizate, locatia stocarilor de material etc, faptul ca
sunt implicate surse nedirijate, nu a fost considerata necesara efectuarea unei dispersii a
poluantilor in aer pentru faza de constructie, deoarece rezultatele aceasteia ar avea un
grad de eroare foarte ridicat datorita inexactitatii datelor utilizate ca intrari.
- Este un fapt cunoscut ca aceste tipuri de lucrari duc la un impact negativ asupra calitatii
aerului, impact resimtit insa doar pe perioade scurte de timp si zona de efectuare a
lucrarilor (cca 100 m)
- Acest impact negativ local si temporar asupra calitatii aerului in timpul realizarii
lucrarilor de constructie nu poate fi evitat, dar va fi minimizat prin aplicarea masurilor
propuse mai sus.
IV.2.3. Impactul asupra aerului – faza de functionare
IV.2.3.1. Surse si poluanti generati
1. Incalzirea spatiilor de lucru cu tuburi radiante
Incalzirea spatiilor de lucru existente se realizeaza cu tuburi radiante Solaronics emitente
de infrarosii, utilizand caldura produsa prin combustia gazului metan. Un tub radiant are o putere
nominala de 36 kW (cca 4 Nmc/h gaz natural). Fiecare tub radiant prezinta la un capat unitatea
de combustie cu un duct de asigurare a gazului de ardere (cca 80 Nmc/h) iar la celalalt capat
ventilatorul de exhaustare cu evacuarea gazelor arse printr-un cos cu D = 110 mm.
Halele sunt echipate dupa cum urmeaza cu tuburi radiante :
- Hala 1 : 6 tuburi radiante ; Inaltime : 7,84m
- Hala 2 : 2 tuburi radiante ; Inaltime : 8,33m
- Hala 3 : 4 tuburi radiante ; Inaltime : 7,89m
Deoarece nu existau date disponibile s-au efectuat masuratori la unul dintre tuburile existente,
valorile rezultate si limitele aferente fiind prezentate in tabelul de mai jos. Se observa respectarea
limitelor la emisie.
62
TABELUL Nr. 17 – Limite si valori emisii aer tuburi radiante
Indicator Valori
masurate
(mg/Nmc)
Valori limita
Anexa 2 OM
462/1993, gaz
natural
3% oxigen
(mg/Nmc)
Debit orar
poluant/tub
radiant
(g/h)
Pulberi 4,8 5 0,18
CO 3,51 100 0,13
SO2 <6,06 35 <0,23
NOx 153,5 350 5,8
Oxigen
Valori exprimate la 3% oxigen
Incalzirea halei noi se va realiza tot cu tuburi radiante de acelasi tip. Numarul de tuburi
radiante din noua hala va fi de 4 bucati, inaltime estimata evacuare 8,5 m. Se estimeaza un nivel
echivalent al emisiilor cu al tuburilor existente.
2. Asigurarea apei calde menajere si de incalzire
Este asigurata de doua centrale termice murale pe gaz metan Viessman amplasate in spatiul
administrativ din cadrul halei 1. Puterea unei centrale termice este de 36 kW iar consumul
nominal de gaz este de 3,44 mc/h. Evacuarea gazelor arse se realizeaza prin cosuri cu H= 1,5 m .
Prin proiect nu se prevede instalarea de noi instalatii pentru producerea de apa calda.
Deoarece nu existau date disponibile s-au efectuat masuratori la una dintre centralele
existente, valorile rezultate si limitele aferente fiind prezentate in tabelul de mai jos. Se observa
respectarea limitelor la emisie
TABELUL Nr. 18 – Limite si valori emisii aer centrale termice gaz
Indicator Valoare masurata
(mg/Nmc)
Valori limita Anexa 2
OM 462/1993, gaz
natural, 3% oxigen
(mg/Nmc)
Debit orar
poluant/centrala
termica
(g/h)
Pulberi 4,23 5 0,25
CO 5,66 100 0,34
SO2 < 2,86 35 <0,23
NOx 12,67 350 0,76
Oxigen 8,25%
Valori exprimate la 3% oxigen
3. Formarea suruburilor
Masinile de prelucrari existente (prese+ valturi) metalice sunt prevazute cu sisteme de
aspiratie a vaporilor/aerosolilor de ulei. Aspiratiile se unesc si aerul este exhaustat in exterior
prin doua cosuri dupa filtrarea prin filtre electrostatice. Sistemul preia ocazional si gazele
63
evacuate de la eliminarea termica (1500C, combustie gaz metan, functionare ocazionala) a apei
din ulei calire. Sunt prezente doua cosuri :
- Inaltime cos : cca 10 m
- Sectiune cos: 0,8 x0,8 m
- Debit : 8000 Nmc/h
- Poluanti : vapori/aerosoli ulei, pulberi, ocazional gaze de ardere
Deoarece nu existau date disponibile s-au efectuat masuratori la unul dintre cosurile existente,
valorile rezultate si limitele aferente propuse fiind prezentate in tabelul de mai jos.
TABELUL Nr. 19 – Limite si valori emisii aer masini prelucrari suruburi
Indicator Valoare masurata
(mg/Nmc)
Valori limita OM
462/1993,
Anexa 1
(mg/Nmc)
Debit masic orar
poluant/ambele
cosuri
(g/h)
Pulberi 4,2 50 67,2
Susbtante organice ca
TOC
Substante organice
exprimate ca si
NMVOC (propan)
5,09
6,22
150 99,52
Presa cu dubla cursa propusa va fi prevazuta cu un sistem de exhaustare ce va extrage
vaporii de ulei si va trece aerul exhaustat printr-un filtru inainte de evacuarea in atmosfera,
similar cu sistemul existent. Inaltimea cosului cca 10 m, ceilalti parametri inca nu au fost
64
stabiliti, dar se estimeaza ca debitele si concentratiile poluantilor nu vor depasi valorile aferente
instalatiilor existente.
4. Tratamentul termic/calirea suruburilor
Cuptor de incalzire si mentinere - cos pentru evacuare gaze de la capetele cuptorului
Temperatura de 9000C necesara procesului de calire este asigurata electric. In cuptor este
necesara asigurarea unei atmosfere imbogatite in carbon (si scazuta in oxigen) in timpul tratarii
termice de calire, in vederea formarii unor structuri specifice in otel (carburizare). Aceasta
atmosfera bogata in carbon (de fapt in monoxid de carbon) se asigura prin utilizarea propanului
si metanolului. Prezenta gazului este marcata prin cate o flacara de veghe la capetele cuptorului
(cu propan, consum cca 250 l/luna), acest sistem asigurand asigurand suplimentar protectie la
explozie si o oxidare suplimentara a gazelor evacuate in atmosfera. Consumurile orare ale
cuptorului sunt:
- Energie electrica: 405 KWh/h (impreuna cu cuptor revenire);
- Metanol: 9 l/ora;
- Propan: 1 l/ora
Este prezent un cos de evacuare (fara ventilator):
- Inaltime cos : cca 11,9 m
- Diametru cos: 0,3 m
- Poluanti de interes: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi,
subtante organice
65
TABELUL Nr. 20 – Limite si valori emisii aer cuptor incalzire existent
Indicator Valoare masurata
(mg/Nmc)
Valori limita OM
462/1993,
Anexa 1
(mg/Nmc)
Debit masic orar poluant
(g/h)
Pulberi 3,3 50 4,3
CO 2,08 - 2,7
SOx < 2,86 500 <3,72
NOx 6,15 500 8,01
Compusi
organici
4,29 (TOC)
5,24 (NMVOC)
150 6,82
Oxigen 16,3%
Debit gaze
masurat
1303 mc/h
Pentru hala noua se prevede montarea unei instalatii similare cu cea existenta, de aceea se
estimeaza ca debitele si concentratiile poluantilor nu vor depasi valorile aferente instalatiilor
existente.
Cuptor revenire prevazute cu filtre catalizatori
Functionare cuptor : electric, cu reglaj automat
Sunt prezente doua cosuri de evacuare (fara ventilator):
- Inaltime cos : cca 12 m
- Diametru cos: 0,3 m
- Poluanti de interes: vapori/aerosoli ulei, produsi de descompunere termica a
acestora
Circulatie de aer
pentru climatizare
hala cu ventilator
si filtru de ulei la
iesire
Filtru catalizator
Tub radiant
66
TABELUL Nr. 21 – Limite si valori emisii aer cuptor revenire
Indicator Valoare masurata
(mg/Nmc)
Valori limita
OM 462/1993,
Anexa 1
(mg/Nmc)
Debit masic
orar
poluant/cos
(g/h)
Pulberi 2,3 50 1,81
CO 88,8 - 70
SO2 < 2,86 500 2,25
NOx 2,73 500 2,15
Substante organice
4,2 (TOC)
5,13 (NMVOC)
150 4,04
Oxigen 20,7%
Debit gaze masurat 788 mc/h
Pentru hala noua se prevede montarea unei instalatii similare cu cea existenta, de aceea se
estimeaza ca debitele si concentratiile poluantilor nu vor depasi valorile aferente instalatiilor
existente.
Cuptor mic existent tratare termica, utilizat ocazional, ce colecteaza si gaze de la cuptorul
de revenire
Pentru incalzire (atingerea temperaturii necesare) se foloseste gaz metan. Pentru
asigurarea atmosferei imbogatite in carbon din cuptor se foloseste un amestec din propan
si aer. Gazele create sunt oxidate termic (arse) la iesirea din cuptor. Acesta colecteaza si
gaze de la cuptorul de revenire
Exhasutarea nu este prevazuta cu ventilator.
- Inaltime cos : cca 10,9 m
- Diametru cos: 0,3 m
- Poluanti de interes: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi,
produse nearse
67
Ventilatia generala a halei (tratamente metale)
Asigura evacuarea gazelor si vaporilor de ulei acumulati in hala prin doua cosuri,
prevazute cu filtre de vata minerala. Pentru hala noua se prevede un sistem similar.
5. Linia de zincare a suruburilor
Linia de galvanizare existenta este prevazuta cu sistem de extractie dubla (hote) a vaporilor si
aerosolilor. Aerul exhaustat trece printr-o instalatie de spalare gaze/neutralizare (scruber cu apa)
si evacuat in atmosfera printr-un cos lateral cladirii.
- Inaltime cos : cca 4,5 m
- Diametru cos: 0,58 m
- Poluanti de interes: acizi, metale, particule, oxizi
TABELUL Nr. 22 – Limite si valori emisii aer exhaustare galvanizare Indicator Valoare masurata
(mg/Nmc)
Valori limita
OM 462/1993,
Anexa 1
(mg/Nmc)
Limite BAT
Sistem de retinere
scruber umed
(mg/Nm3)
Debit masic
orar
poluant/cos
(g/h)
NOx <2,05 500 200 <3,07
HF <0,21 5 <0,1-2 <0,15
HCl 0,7
0,61-5,89
30 0,3-30 3,6
SOx 2,86 500 1-10 4,28
Zinc <0,01 - <0,01-0,5 0,015
CrVI <0,0025 1 <0,02-0,2 <0,004
Cr total 0,01 5 <0,1-0,2 0,015
Particule 4,0 50 <5-30 5,99
Debit gaze
masurat
1498 mc/h
Linia noua de zincare primeste o instalatie de spalare gaze/neutralizare (scruber cu apa)
similara cu cea a liniei existente.
68
6. Surse mobile de poluarea aerului
Pentru estimarea cantitatilor de poluanti emisi din trafic auto s-au utilizat urmatoarele date
de intrare:
- Numar mediu zilnic de autovehicule grele in circulatie amplasament: 10 HDV diesel
- Numar maxim orar de autovehicule in circulatie simultana amplasament: 3 HDV;
- Distanta medie parcursa de fiecare autovehicul: 1,5 km/o data, 3 km/zi;
TABELUL Nr. 23: Surse mobile
Denumirea
sursei
Tip
combustibil
Poluanţi şi debite masice (g/km/autovehicul)
Minim, mediu, maxim
CO NMVOC NOx PM Pb SOx PM10
Trafic auto
– ardere
carburant
Diesel HDV
1,56
1,92
2,4
0,24
0,384
0,6
7,2
8,88
10,8
0,168
0,288
0,48
0,00000012
0,0000078
0,000009
0,0038-0,0192
Rulaj,
franare,
uzura sosea
HDV
0,1537 0,097
Sursa: Corinair 2009
Rezulta urmatoarele:
TABELUL Nr. 24: Surse mobile- debite masice
Denumirea
sursei
Tip
combustibil
Debit mediu zilnic (g/zi)
CO NMVOC NOx PM Pb SOx
Trafic auto
– ardere
carburant
Diesel HDV
58 11 260 8,6 0,000234 0,345
Rulaj,
franare,
uzura sosea
HDV
4,6
TOTAL 58 11 260 8,6 13,2 0,345
69
IV.2.3.2. Concentratii limita la emisie
Instalatii de combustie
Instalatiile de combustie gaz metan (tuburi radiante, centrale termice pe gaz) sunt instalatii
moderne, concentratiile la emisie vor respecta limitele prevazute de OM 462/1993, Anexa 2 –
Norme de limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere, combustibili gazosi.
TABELUL Nr. 25 – Limite emisie instalatii combustie
Denumirea sursei Poluant
Limita la emisie
Ord 462/1993
Oxigen referinta 3%
Combustibili gazosi
(mg/Nm3)
Combustie gaz metan
Centrale termice
existente, tuburi
radiante pe gaz natural
existente si propuse
Oxizi de azot
(exprimati NO2)
350
Monoxid de carbon
(CO)
100
Oxizi de sulf (SO2) 35
Pulberi 5
Cuptoarele de tratamente termice suruburi
Piesele metalice (suruburile in cazul nostru) sunt tratate in vederea obtinerii unor
proprietati precum duritate, elasticitate etc adecvate utilizarii acestora, prin procese precum:
calire, normalizare, temperare, revenire, carburare, carbonitrurare etc.
Aceste procese extrem de complexe si variate ce au loc in cuptoarele de tratament termic,
necesita actiunea a doi factori: temperatura si atmosfera controlata.
Temperatura poate fi asigurata prin mai multe moduri: electric (cazul nostru), sau prin
arderea combustibililor.
Pentru evitarea proceselor nedorite precum oxidarea sau decarburarea, precum si pentru
crearea unor efecte chimice dorite precum carburarea sau carbonitrurarea, in cuptoare este creata
o atmosfera controlata, a carei conditii difera semnificativ de continutul gazelor de ardere
rezultate in urma simplei combustii cu scopul doar de producere a caldurii.
Sunt mai multe tipuri de atmosfere controlate, precum atmosferele reducatoare, neutre,
oxidante, functie de scopuri. In general aceste atmosfere se caracaterizeaza prin concentratii
ridicate de monoxid de carbon, hidrogen, azot si concentratii controlate de dioxid de carbon si
apa, si difera radical de compozitia gazelor din combustia controlata a gazului metan.
Aceste atmosfere se pot forma fie direct in cuptor (cazul nostru) utilizand amestecuri
controlate precum aer atmosferic, metan, propan, metanol, azot, amoniac, gaze de ardere (ex.
cuptoare cu ardere directa, nu este cazul nostru), caz in care produsii auxiliari sunt introdusi
direct in cuptor,suferind procese de descompunere, fie se pot introduce gata formate in asa
numitele generatoare de atmosfere de tratare termica (exoterme, endoterme, cu membrana,
70
catalitice). Procesele de tratare mai pot include utilizarea de gaze inerte pentru echilibrare sau
purjarea cuptoarelor (ex azot, cazul nostru), utilizarea de flacari de siguranta/mentinere/oxidare
atmosfere, exista o varietate de procese si tehnologii utilizate, functie de scopul procesului.
De exemplu, carburarea si carbonitrurarea sunt procese complexe prin care, la
temperatura necesara, atomii de carbon si azot din atmosfera controlata difuzeaza in straturile de
suprafata ale unei piese metalice (ex. otel). Procesul trebuie sa se desfasoare la temperatura
suficient de mare (cca 8500C) pentru schimbarea structurii granulare a otelului in starea
austenitica, ce permite absorbtia atomilor. Procesul este urmat de calire si temperare, rezultand o
structura martensitica ce asigura o suprafata dura, rezistenta. Procesul necesita o atmosfera
imbogatita in monoxid de carbon, azot si hidrogen, atmosfera generata intr-unul din modurile
descrise mai sus.
Trecerea carbonului la material are loc conform mai multor ecuaţii de reacţie:
2CO < - > [C] + CO2
CO + H2< - > [C] + H2O
Avand in vedere cele de mai sus, in opinia noastra limitarea emisiilor totale rezultate de
la instalatiile de tratamente termice conform limitelor si conditiilor aplicabile focarelor
alimentate cu gaze naturale (Anexa 2 din OM 462/1993) este incorecta, deoarece:
1. Cuptoarele de tratamente termice nu sunt instalatii de combustie tipice, cu atat
maimult in cazul nostru unde temperatura necesara este asigurata electric. Tehnologia
de tratare termica (vezi mai sus) implica doua procese cheie: un proces de asigurare a
temperaturii necesare procesului (electric – cazul nostru sau prin combustie) si un
proces de asigurare a atmosferei controlate in cuptor necesara procesului (utilizandu-
se propan, metanol, metan, azot, amoniac etc,). In fapt, desi este numit tratament
(doar) termic, procesul de tratament implica procese chimice specifice. Gazele din
cuptoarele de tratare se caracterizeaza de obicei prin concentratii mai ridicate de
monoxid de carbon si oxizi de azot.
2. Atmosfera controlata dintr-un cuptor de tratament termic nu este echivalenta cu
rezultatul arderii, scopul este asigurarea unei compozitii optime a gazelor in cuptor
necesara procesului respectiv, avand loc procese complexe de descompunere a
surselor de carbon si azot (vezi mai sus), si nu oxidarea totala a compusilor organici
cu generare de energie. Astfel gazele rezultate in urma utilizarii unei atmosfere
controlate nu pot fi in nici un fel comparate cu gazele rezultate din procese de
combustie si nici conditiile de referinta la oxigen nu sunt aplicabile pentru acestea.
3. In cazul nostru, temperatura necesara procesului fiind asigurata electric iar atmosfera
controlata necesara componentelor chimice ale procesului fiind asigurata prin
utilizare de metanol/propan, este evidenta inaplicabilitatea limitelor si conditiilor
aferente instalatiilor de combustie. In plus asigurarea atmosferei controlate in
cuptoare implica aspecte deosebite precum: functionare secventiala, prezenta unei
flacari de veghe/siguranta/oxidare la capetele cuptorului, utilizarea de gaze inerte
pentru purjare (ex. azot), utilizarea de sisteme de evacuare deschise (ex hote) ce
implica un aport semnificativ de aer atmosferic in gazele evacuate (si un nivel ridicat
de oxigen).
4. In cazul cuptoarelor de tratamente termice limitele aferente instalatiilor de combustie
sunt aplicabile acelor evacuari de gaze ce preiau doar gazele rezultate doar din
combustia gazului metan, separat de gazele din cuptor (de exemplu cuptoarele de
71
tratament termic cu asigurarea temperaturii prin combustia gazului metan in mod
indirect – tuburi radiante, si cu evacuarea separata a gazelor rezultate de la arzatoarele
de gaz metan).
Atipicitatea proceselor de tratamente termice este confirmata de lipsa unor factori de
emisie specifici acestor procese (ex CORINAIR). De aceea apreciem ca limitele la emisie
aplicabile acestor instalatii sunt cele conform Anexei 1 din OM 462/1993, fara referinta
la oxigen, si nu conform Anexei 2, specifice instalatiilor de combustie.
TABELUL Nr. 26 – Limite emisie tratament termic
Indicator Valori limita
OM 462/1993,
Anexa 1
(mg/Nmc)
Pulberi 50
CO
SO2 500
NOx 500
Substante organice
150
Emisii instalatia de galvanizare – sistem de retinere scruber cu apa
Fiind vorba de o instalatie ce va intra sub incidenta IPPC, pe langa limitele din legislatia
nationala aplicabile, am prezentat mai jos si limitele aplicabile pentru sistemul de epurare al
gazelor utilizat, conform BAT din BREF aferente activitatii de galvanizare.
TABELUL Nr. 27 – Limite emisie zincare
Poluant
Limita la emisie
Ord 462/1993
(mg/Nm3)
Limite BAT
Sistem de retinere scruber
umed
(mg/Nm3)
NOx 500 200
HF 5 <0,1-2
HCl 30 0,3-30
SOx 500 1-10
Zinc - <0,01-0,5
CrVI 1 <0,02-0,2
Cr total 5 <0,1-0,2
Particule 50 <5-30
72
IV.2.3.3. Centralizare surse emisii dirijate si limite
TABELUL Nr. 28 – Caracteristici surse dirijate existente si propuse
Sursa Numar
cosuri
exhaustare
Diametru
cosuri
(m)
Inaltime
cosuri
exhaustare
(m)
Debit cos
gaze
exhaustare
(mc/h)
Sisteme de
reducere/control
Instalatii de combustie gaz metan
Tuburi radiante
existente
12 0,11 7,8-8,3 80
Tuburi radiante
propuse
4 0,11 8,5 80
Centrale termice
existente
2 0,1 1,5 60
Formare si tratament termic suruburi
Formare suruburi
– exhaustare prese
si valturi - existent
2 0,8 x0,8 10 8000 Filtre
Formare suruburi
– presa dublu
cursa - propus
2 0,8 x0,8 10 8000 Filtre
Cuptor tratamente
termice existent
1 0,3 11,9 1300
Cuptor tratamente
termice propus
1 0,3 11,9 1300
Cuptor revenire
existent
2 0,3 12 790 Filtre
Cuptor revenire
propus
2 0,3 12 790 Filtre
Cuptor mic tratare
utilizat ocazional,
existent
1 0,3 10,9 ND
Ventilatie hala,
existent si propus
4 ND 12 ND Filtre
Galvanizare suruburi
Spalator gaze hote
galvanizare –
existent
1 0,58 4,5 1500 Spalator gaze
Spalator gaze hote
galvanizare –
propus
1 0,58 4,5 1500 Spalator gaze
73
TABELUL Nr. 29 – Limite si valori emisii surse dirijate
Indicator Concentratie
masurata surse
existente
(mg/Nmc)
Valori limita
emisie
OM 462/1993
(mg/Nmc)
Limite BAT
(mg/Nmc)
Debit masic masurat total
surse
(g/h)
Existente Propuse Total Instalatii de combustie gaz metan (3% oxigen)
Tuburi radiante existente si propuse (12 +4)
Pulberi 4,8 5 2,16 0,72 2,88
CO 3,51 100 2,08 0,69 2,77
SO2 <6,06 35 2,76 0,92 3,68
NOx 153,5 350 69,6 23,2 92,8
Centrale termice existente (2)
Pulberi 4,23 5 0,5 - 0,5
CO 5,66 100 0,68 - 0,68
SO2 < 2,86 35 0,46 - 0,46
NOx 12,67 350 1,52 - 1,52
Formare si tratament termic suruburi
Formare suruburi existente si propuse (2 cosuri + 2 cosuri)
Pulberi 4,2 50 67,2 67,2 134,4
Compusi
organici
6,22 150 99,52 99,52 199,04
Cuptor tratamente termice existent si propus (1 +1)
Pulberi 3,3 50 4,3 4,3 8,6
CO 2,08 - 2,7 2,7 5,4
SOx < 2,86 500 3,72 3,72 7,44
NOx 6,15 500 8,01 8,01 16,02
Compusi
organici
5,24 150 6,82 6,82
13,64
Cuptor revenire existent si propus (1x 2cosuri +1x 2 cosuri)
Pulberi 2,3 50 1,81 1,81 3,62
CO 88,8 - 70 70 140
SOx < 2,86 500 2,25 2,25 4,5
NOx 2,73 500 2,15 2,15 4,3
Compusi
organici
5,13 150 4,04 4,04
8,08
Zincare suruburi- spalator gaze galvanizare – existent si propus (1+1)
NOx <2,05 500 200 3,07 3,07 6,14
HF <0,21 5 <0,1-2 0,15 0,15 0,3
HCl 0,7
0,61-5,89
30 0,3-30 3,6 3,6
7,2
SOx 2,86 500 1-10 4,28 4,28 8,56
Zinc <0,01 - <0,01-0,5 0,015 0,015 0,03
CrVI <0,0025 1 <0,02-0,2 0,004 0,004 0,008
Cr total 0,01 5 <0,1-0,2 0,015 0,015 0,03
Particule 4,0 50 <5-30 5,99 5,99 11,98
74
TABELUL Nr. 30 – Centralizator debite masice poluanti
Indicator Debit masic total surse
(g/h)
Existente Propuse Total Instalatii de combustie gaz metan
Pulberi 2,66 0,72 3,88
CO 2,76 0,69 4,13
SO2 3,22 0,92 4,6
NOx 71,12 23,2 95,84
Formare si tratament termic suruburi
Pulberi 73,31 73,31 146,62
CO 72,7 72,7 145,4
SOx 5,97 5,97 11,94
NOx 10,16 10,16 20,32
Compusi organici 110,36 110,36 220,76
Zincare suruburi- spalator gaze galvanizare
NOx 3,07 3,07 6,14
HF 0,15 0,15 0,3
HCl 3,6 3,6 7,2
SOx 4,28 4,28 8,56
Zinc 0,015 0,015 0,03
CrVI 0,004 0,004 0,008
Cr total 0,015 0,015 0,03
Pulberi 5,99 5,99 11,98
Total surse dirijate
Pulberi 81,96 80,0 162,5
CO 75,5 73,4 149,5
NOx 84,4 36,4 122,3
SO2 13,47 11,2 25,1
HF 0,15 0,15 0,3
HCl 3,6 3,6 7,2
Zinc 0,015 0,015 0,03
CrVI 0,004 0,004 0,008
Cr total 0,015 0,015 0,03
Compusi organici 5,99 5,99 220,76
Trafic auto
Pulberi 1,3
CO 8,64
NOx 40,0
SO2 0,1
Se remarca nivelul general scazut al emisiilor in aer de pe amplasament, si nivelul foarte scazut
al emisiilor aferente liniei de galvanizare, fapt indicat si de BREF-ul aferent acestui tip de
activitate, ce indica ca principal aspect de mediu pentru activitatea de galvanizare generarea de
ape uzate.
75
IV.2.3.4. Calculul concentratiei poluantilor in aerul inconjurator in faza de functionare
PREZENTAREA MODELULUI DE DISPERSIE SI A CONDITIILOR DE DISPERSIE
UTILIZATE
Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea
2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru
Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia).
Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea,
volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile
de simulare : pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca
un fisier extern pregatit de catre utilizator.
Ca ecuatie de dispersie pentru sursele punctuale modelul gaussian al penei de poluant este
utilizat:
C: Concentratia in directiile x, y, z (m3/m3: ppb, ppm, sau alte unitati)
Q: Rata de emisie a poluantului (m3N/s)2
V: Termen vertical
us: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s)
σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m).
Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest
termen include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.
zr: Inaltimea la punctul de calcul (m)
he: Inaltimea efectiva a penei de poluant (m).
Caracteristicile surselor liniare sunt gasite integrand numeric ecuatia pentru surse punctuale:
Ｃ: Concentratia
x, y, z : Coordonate
He: Inaltimea efectiva a ridicarii penei de poluant
76
Q: Rata de emisie a poluantului (ex: kg/km/hr)
U: Viteza vantului
σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m).
Inputurile in programul de dispersie au fost:
caracteristicile surselor : localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului,
volumul si temperatura efluentului ;
debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului ;
date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate prin :
directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara ;
clasa de stabilitate
Avand in vedere nivelul scazut al emisiilor, apropierea surselor si diferentele mici de inaltime
intre surse le dirijate, acestea au fost aproximate ca o singura sursa cu inaltimea de 11 m, debit
gaze 11910/24580 Nmc/h, cu urmatoarele debite de poluanti:
Surse propuse amplasament:
- NOx : 36,4 g/h;
- CO: 73,4 g/h
- Pulberi: 80,0 g/h (echivalate ca PM10);
Surse existente + propuse amplasament:
- NOx : 122,3 g/h;
- CO: 149,5 g/h
- Pulberi: 162,5 g/h (echivalate ca PM10);
Modelarile pe termen scurt s-au realizat in conditiile cele mai defavorabile dispersiei, in
diferite conditii meteo (calm, vant, vara, iarna etc).
Pentru modelarile pe termen lung s-au utilizat modele privind rata de utilizare a sursei in
diferite intervale de timp.
Pentru SOx, HF, HCl, Zn, Cr, nu s-au realizat modelari datorita emisiilor foarte scazute.
Pentru cumulul cu sursele existente si propuse in zona au mai fost considerate urmatoarele
surse din zona:
1. Zincare termica Berg Banat, proiect nou, cu urmatoarele caracteristici:
- Sursa echivalenta H=25 m, D= 1,46 m, v = 4,42 m/s, T=1800C;
- Debite poluanti: NOx:4,425 g/s, CO:1,26 g/s, pulberi: 0,68 g/s;
2. Combinat Mechel, existent, cu urmatoarele caracteristici:
- Sursa echivalenta H=25 m, Vgaze = 400000 Nmc/h, T=1500C;
- Debite poluanti: NOx: 44,44 g/s, CO:11,11 g/s, pulberi: 5,55 g/s;
77
Calitatea aerului trebuie sa respecte urmatoarele limite:
TABELUL Nr. 31 – Limite calitatea aerului
Poluant Limite
Lege 104/2011 STAS
12574/1997
Dioxid de azot 200 g/m3/ora 40 g/m
3/an 30 g/m
3/an
protectie
vegetatie
Monoxid de
carbon
10 mg/mc/8h 6 mg/mc/h
PM10 50 g/m3/24h 40 g/m
3/an
Rezultate obtinute in urma calculului de dispersie TABELUL Nr. 32
Poluant Surse propuse Surse existente zona +
surse propuse
Concentratii
maxime obtinute
Distante
concentratii
maxime fata de
obiectiv
(m)
Concentratii
maxime
obtinute
Distante
concentratii
maxime fata de
obiectiv
(m)
NOx 0,02-0,014
g/m3/ora
40-850
40-135
g/m3/ora
0-2500 0,017
g/m3/an
18 g/m3/an
CO 0,034-0,26
g/mc/h 40-900
0,01-0,034
mg/mc/8h 0-2500
0,13
g/mc/8h 0,02 mg/mc/8h
PM 0,056 g/m
3/24h
400-600
4 g/m3/24h
0-1500 2,3 g/m3/an
0,038 g/m3/an
In urma modelarii au rezultat urmatoarele:
- Luand in calcul toate sursele din zona precum si sursele propuse, se constata ca valorile
maxime rezultate in urma calculului de dispersie se situeaza sub valorile limita legale;
- Luand in calcul doar sursele propuse prin proiect, se constata ca aportul acestora la afectarea
calitatii aerului este nesemnificativ fata de sursele deja existente in zona.
78
Concluzii
In urma modelarii dispersiei poluantilor emisi pe timpul functionarii obiectivului propus, se
estimeaza aportul acestuia la concentratiile poluantilor in aer ca nesemnificativ. Aportul principal
la modificarea calitatii aerului este datorat surselor deja existente in zona, iar prin modelarea
dispersiei poluantilor in aer pentru toate sursele, se constata respectarea limitelor legale
aplicabile.
IV.2.4. Masuri propuse de protectia calitatii aerului
In timpul constructiei
- Stropirea cu apa a a materialelor cu continut pulverulent depozitate vrac. In practica se
pot folosi in apa de stropire adaosuri de produse speciale, nepericuloase, ce ajuta la
fixarea mai buna a pulberilor;.
- Se recomanda stocarea materialelor in gramezi cat mai compacte (raport
suprafata/volum cat mai mic)
- Mijloacele de transport materiale pulverulente vor fi acoperite.
- Deseurile din conctructie vor fi evacuate cat mai repede de pe amplasament;
- Lucrarile cu potential ridicat de generare a prafului (manipulari de materiale
pulverulente) se vor evita a se realiza in zilele cu vant puternic. Se vor programa
lucrarile in functie de prognoza meteo, iar in cazul inceperii vantului in timpul
lucrarilor acestea se vor sista.
- Se va aplica spalarea rotilor autovehiculelor la iesirea din santier. In acest fel se evita
murdarirea carosabilului stradal precum si antrenarea prafului.
- Utilajele folosite in activitatea de demolare trebuiesc sa fie moderne si intretinute
corespunzator si verificate din punct de vedere al noxelor (revizia tehnica la zi).
- La stationare autovehiculele vor avea motorul oprit;
- Se vor stabili trasee circulabile cat mai scurte si se vor impune limite de viteza pentru
reducerea antrenarii pulberilor;
In timpul functionarii
- Asigurarea bunei functionari a instalatiilor de reducere a nivelului de poluanti la
emisie, existente si propuse, pentru instalatiile de reducere a emisiilor prezentate de la
prelucrari metalice, tratamente termice si galvanizare;
- Verificarea periodica si reglajul instalatiilor de combustie (tuburi radiante, centrale);
- Stocarea deseurilor ce pot genera emisii de vapori si praf in recipienti adecvati, in spatii
securizate si inchise, ferite de actiunea curentilor de aer;
- Optimizarea traficului auto in incinta fabricii pentru reducerea timpului de functionare
a motoarelor autovehiculelor.
Apreciem ca in conditiile aplicarii masurilor de mai sus impactul proiectului asupra
calitatii aerului va fi foarte redus.
79
IV.3. Solul si subsolul
Municipiul Campia Turzii este situat in partea sud-estica a judetlui Cluj si este strabatut de
de drumul national DN15 Turda- Tg Mures – Reghin- Bacau. Sub aspect geografic apartine
zonei de trecere de la regiunea premontana care ocupa partea central-sudica a judetului si campia
Transilvaniei ce se intinde spre est.
Geologic aceasta parte a judetului se caracterizeaza prin larga raspandire a formatiunilor
sedimentare de varsta miocena reprezentate prin argile, marne, dar si nisipuri sau pietrisuri. La
suprafata aceasta succesiune stratigrafica este mascata cu depozite deluviale, iar in luncile
raurilor apar formatiuni aluviale de terasa alcatuite indeosebi din pietris, bolovanis si nisip.
Parcul industrial REIF este situat la intrarea in Campia Turzii dinspre Turda, intr- zona
care din punct de vedere geomorfologic reprezinta terasa raului Aries de pe malul drept al
acestuia. Terenul are configuratia unei platforme fara a se semnala diferente de nivel
semnificative. Geologic terasa Ariesului este alcatuita preponderent din depozite aluvionare
grosiere reprezentate prin nisipuri la partea superioara apoi pietrisuri cu bolovanis.
Zona este stabila iar topografia terenului si natura litologica a formatiunilor exclud
declansarea unor fenomene geodinamice cu impact asupra constructiilor.
Municipul Campia Turzii este situat in zona cu adancimi maxime de inghet de 80-90 cm,
iar potentialul seismic al regiunii corespunde macrozonei F caracterizata printr-un coeficient Ks
= 0,08 si o valoare a perioadei de colt Tc = 0,7 secunde.
In zona de interes solurile se remarca printr-un puternic grad de antropizare, orizonturile
naturale fiind puternic deranjate. Se remarca deasemenea in multe locuri prezenta semnificativa a
prafului de carbune. Mare parte din teren este ocupata de cladiri si de suprafete betonate.
Studiile geotehnice efectuate pe amplasament au scos in evidenta urmatoarea stratificatie:
- 0-0,2 m sol vegetal;
- 0,2-1,5(2) m argila nisipoasa bruna cafenie plastic consistenta;
- 1,5(2)-2,0(2,5) m nisip argilos cafeniu, cu indesare medie;
- 2,1(2,4)-5,5 m depozite de terasa alcatuite din pietris cu nisip;
In toate forajele freaticul a fost pus in evidenta la adancimea de 2,4 m.
Din informatiile disponibile rezulta ca investigatiile initiale asupra calitatii solului din
Parcul Industrial Reif a pus in evidenta o calitate foarte buna a acestuia in raport cu limitele din
OM 756/1997, sub limitele pentru folosinta mai putin sensibila si chiar sub limitele pentru
folosinta sensibila.
Surse de poluare
Pe perioada lucrarilor de executie sursele potentiale de poluare a solului si subsolului sunt:
o Emisiile de poluanti in atmosfera ce se depun pe sol, datorate traficului auto,
manipularii materialelor de constructie si operatiunilor de excavare, operatiunilor de
sudura etc
o Pierderile accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni tehnice
survenite la utilaje.
o Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor
o Stocarea si manipularea necorespunzatoare unor substante potential poluatoare pentru
sol. In aceasta categorie sunt incluse: carburanti, uleiuri, vopseluri etc.;
80
o Operatiile de aprovizionare si alimentare a utilajelor sau mijloacelor de transport cu
combustibil
In timpul functionarii sursele potentiale de poluare a solului si subsolului sunt:
- Scurgerea pe sol de produse chimice si uleiuri utilizate in procesele de tratamente termice
si galvanizare, atat din rezervoarele si recipientii de stocare cat din baile de galvanizare,
calire sau statia de epurare;
- Pierderi de ulei/produse petroliere datorate traficului auto;
- Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor;
- Emisiile de poluanti in atmosfera ce se depun pe sol;
- Deversarea pe sol de ape pluviale impurificate;
- Avarii la retelele de canalizare
Masuri de diminuare a impactului
In timpul executiei
o Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate in containere si
pubele, amplasate in locuri special destinate acestui scop, pe platforme betonate, si
evacuate cat mai repede;
o Nu se permite stocarea in vrac, in gramezi deschise, decat a deseurilor nepericuloase,
si stabile, precum: betoane, moloz, deseuri metalice.
o Toate deseurile periculoase vor fi stocate in spatii betonate, acoperite, in containere
adecvate
o Se va evita imprastierea deseurilor rezultate din demolari pe suprafata solului;
o Gramezile de deseuri de constructii cu continut de produse pulverulente vor fi
stropite periodic pentru evitarea agrenarii de pulberi
o In cazul producerii de scurgerile de ulei/combustibil/alte produse chimice se va
actiona imediat cu mijloace absorbante. Daca este cazul se va curata zona afectata;
o Apele uzate rezultate din cadrul organizarii de santier se vor evacua controlat si se va
evita deversarea lor la sol
o Toate produsele de natura chimica utilizate vor fi amplasate in spatii amenajate,
ferite de actiunea ploii sau vantului. Daca vor exista rezervoare de combustibil/ulei
pe amplasament acestea vor fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu
sisteme de retinere a hidrocarburilor.
o Solul fertil va fi stocat separat si reutilizat pe amplasament
o Alte masuri de protectie propuse in capitolele Apa si Deseuri sunt valabile si pentru
diminuarea impactului asupra solului
In timpul functionarii
o Toate activitatile in care au loc operatiuni de stocare/manipulare/utilizare produse
chimice si combustibili se desfasoara pe suprafete betonate si dupa caz protejate
corespunzator (ex. suprafete rezistente coroziune). Aceste suprafete vor face obiectul
unui plan de inspectie si intretinere.
81
o Exista spatii amenajate pentru stocarea deseurilor, atat in interiorul halelor, cat si o
platforma exterioara acoperita dedicata, prevazuta cu sisteme de retentie a
eventualelor scurgeri.
o Exista spatii amenajate pentru stocarea materiilor chimice si produselor chimice in
interiorul cladirilor, cu spatii special amenajate si securizate pentru produsele
chimice periculoase;
o Produsele chimice si deseurile sunt stocate in recipienti adecvati, dupa caz etansi;
o Tancurile cu continut de substante periculoase sunt amplasate in cuve de retentie sau
sunt prevazute cu sisteme de colectare a eventualelor scurgeri, neracordate la
sistemul de canalizare
o Suprafetele exterioare si interioare pe care se desfasoara activitati de manipulare
produse chimice si deseuri sunt impermeabilizate, impermeabilizarea tinand cont de
specificul procesului din zona respectiva ( ex suprafete rezistente la coroziune in
cadrul liniilor de galvanizare);
o Exista separator de produse petroliere pe traseul de evacuare al apelor pluviale
potential impurificate
o Rezervorul exterior de metanol prevazut va fi amplasat in cuva de retentie
o Inspectia si intretinerea corespunzatoare a retelelor de canalizare
o Prin masurile luate pentru diminuarea emisiilor de poluanti in aer, depunerea acestora
pe sol este redusa
Prognozarea impactului dupa aplicarea masurilor de protectie
- In urma luarii masurilor de protectie propuse, apreciem ca impactul rezidual negativ
asupra solului si subsolului datorita poluantilor din aer si apa, gestionarii deseurilor si
produselor chimice, atat in faza de executie cat si in faza de functionare, este situat la
un nivel minim si acceptabil.
82
IV.4. Biodiversitatea
Terenul ce face obiectul prezentului studiu face parte dintr-o zona cu utilizare industriala
Ca tip de habitat se incadreaza in clasa habitatelor antropizate, modificate si construite de om.
Amplasamentul este in mare parte acoperit de constructii, insa zona pe care se va realiza
noua hala si caile de acces/platformele aferente este teren liber, cu vegetatie ierboasa incluzand
elemente fără valoare conservativă, tipice zonelor cu influente antropice.
Pentru identificarea ariilor naturale protejate aflate in vecinatatea obiectivului au fost utilizate
informatiile publice disponibile pe pagina de web a APM Cluj, precum si proiectiile in Stereo 70
furnizate de Ministerul Mediului. Considerandu-se o raza de 10 km in jurul obiectivului, s-au
evidentiat urmatoarele arii de protectie:
- RO SCI 0223 Saraturile Ocna Veche, cca 4 km directie NV;
- RO SCI 0238 Suatu Cojocna, cca 8,5 km directie NV;
- RO SCI 0040 Coasta Lunii, cca 4,3 km directie E-SE
- RO SPA 0113 Canepisti, cca 2 km directie N;
- Rezervatia naturala Saraturile Si Ocna Veche (IUCN IV), cca 4 km directie NV;
- Rezervatia naturala Dealu cu Fluturi (IUCN IV), cca 4,3 km directie SE;
Surse de impact
Avand in vedere pozitionarea si distanta acestor zone protejate fata de locatia proiectului,
exista urmatoarele surse potentiale de impact asupra zonelor protejate:
Emisiile de poluanti si zgomotul generate de traficul de santier: masinile care transporta
materiale, muncitori la punctele de lucru etc;
Emisiile de poluanti si zgomotul rezultate din activitatile de constructie
Zgomotul generat de activitatile propuse;
Emisiile de poluanti
Cai de impact
Transmiterea pe calea aerului a poluantilor emisi si depunerea acestora (gravitational
precum si prin intermediul precipitatiilor);
Transmiterea zgomotului de cale aeriana.
Impactul potential
o Un nivel de poluare a aerului care sa duca la afectarea speciilor de animale si plante din
zonele protejate si sensibile;
o Un nivel de zgomot ridicat poate afecta auzul si comportamentul unor specii. Nivelul
ridicat de zgomot poate produce modificari fiziologice cum sunt cresterea sau
scaderea nivelului unor hormoni, alterarea functiilor inimii, alterarea respiratiei,
stres. Totusi trebuie specificat faptul ca in literatura de specialitate (studii ale
Agentiei Americane de Protectia Mediului) se precizeaza ca asemenea modificari
apar in general la un nivel de zgomot mai mare de 80-90 decibeli pe durate mari de
timp;
83
Masurile de protectie/diminuare a impactului sunt similare cu cele aferente pentru
reducerea impactului asupra aerului si reducerea impactului zgomotului.
Prognozarea impactului asupra biodiversitatii cu aplicarea masurilor de protectie propuse
- Impactul negativ datorat zgomotului, atat in perioada de realizare si cat de functionare a
obiectivului, va fi foarte scazut, in special datorita distantei fata de zonele protejate si
sensibile.
- Impactul negativ datorat surselor de poluare a aerului, va fi scazut, datorita atat distantei fata
de zonele protejate si sensibile cat si datorita masurilor luate pentru asigurarea unui nivel cat
mai scazut al emisiilor si efectelor acestora asupra calitatii aerului, concentratiile estimate la
potentialii receptori fiind sub limitele considerate (vezi si cap. Aer).
84
IV.5. Peisajul
In prezent terenul se prezinta ca un teren parte a unui parc industrial, partial acoperit de
cai ce acces, constructii industriale noi si teren liber ce asteapta noi investitii.
TABELUL Nr. 33–Utilizarea terenului
Utilizarea terenului
Suprafata
Inainte de punerea
in aplicare a
proiectului
Dupa punerea in
aplicare a
proiectului
Recultivata
In agricultura 0 0 0
Paduri 0 0 0
Drumuri si platforme betonate 2605 mp 3500 mp 0
Zone construite 9500 mp 11045 mp 0
Ape 0 0 0
Spatii verzi 18669 16229 mp 0
TOTAL: 30774 mp 30774 mp 0
Prin realizarea obiectivului intr-o zona industriala dedicata, antropizata, respectand regulile de
urbanism impuse pentru aceasta zona, nu se poate spune ca exista un impact negativ asupra
peisajului.
IV.6. Mediul social si economic
Cu o rata oficial a somajului in zona de peste 10%, in crestere datorita regresului activitatii
unor mari intreprinderi industriale traditionale in zona, proiectul propus va genera noi locuri de
munca pentru zona Turda- Campia Turzii, precum si venituri la bugetul local.
Prin urmare, apreciem faptul ca proiectul aflata in discutie genereaza un impact pozitiv
asupra mediului socio-economic din zona prin creearea de noi locuri de munca, prin reconversia
economica a unei zone cu activitate incetinita din punct de vedere economic.
IV.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Obiectivul propus pentru demolare nu va modifica semnificativ structura etnica a zonei. In
In vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de interes public, monumente istorice sau de
patrimoniu socio-culturale care sa impuna masuri de protectie. Proiectul nu va afecta patrimoniul
si conditiile culturale ale zonei.
85
V. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI
Pentru alternativele propuse se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului,
utilizand metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala) ce permite exprimarea cantitativa a
impactului si compararea alternativelor propuse.
Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care
rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
Reprezentarea grafica: Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o
diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de
numarul factorilor de mediu analizati.
Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-
un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).
Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce
reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se
inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.
Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea
ideala (Si) si starea reala (Sr).
TABELUL Nr. 34 –Semnificatia notelor de bonitate
Nota de
bonitate (Nb)
Efectele
10 mediul nu este afectat de activitatea proiectata
9 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.
8 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2.
7 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3
6 mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.
efectele sunt negative
5 mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.
4 mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.
3 mediul este degradat, nivel 1.
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 mediul este degradat, nivel 2.
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 mediul este degradat, nivel 3.
- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
86
TABELUL Nr. 35 – Note de bonitate acordate:
Factor de mediu Nb
Alternativa 0
(nu se realizeaza
proiectul)
Alternativa 1
(se realizeaza
proiectul
propus)
Alternativa 2
(se implementeaza
suplimentar masuri
de inlocuire crom
hexavalent)
Apa 8 7 8,5
Sol si subsol 8 8 8
Aer 9 9 9
Biodiversitate 9 9 9
Populatie 9 9 9
Zgomot si
vibratii
9 9 9
Peisaj 9 9 9
Conditii socio-
economice,
culturale
10 10 10
Situatii risc 8,5 8 8,5
87
TABELUL Nr. 36 - Semnificatia IPG
IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana
IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile
IPG = 2...3
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata
IPG = 3...4
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
formelor deviata
IPG = 4...6
- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
formele deviata
IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
Rezulta:
IPG Alternativa 0 (nu se realizeaza proiectul) = 1,27
IPG Alternativa 1 (se realizeaza proiectul) = 1,31
IPG Alternativa 2 (se realizeaza proiectul si se inlocuiesc produse cu crom hexavalent)= 1,25
Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile
Concluzii
Remarcam ca valorile IPG rezultate in urma evaluarii tuturor alternativelor sunt in domeniul
acceptabil. Ambele alternative propuse sunt adecvate din punct de vedere al impactului asupra
mediului.
88
VI. MONITORIZARE
Se propune urmatorul plan de monitorizare:
I. Monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate
Se propune prelevarea si analiza apelor uzate evacuate astfel:
- Lunar: pH, MTS, Zn, Fe, substante extractibile;
- Semestrial: Cr tot, CrVI+
, Co, Mn, CBO5, CCOCr, NH4+, detergenti, Ptotal
- Anual: produse petroliere
II. Monitorizarea emisiilor in aer
Se propune masurarea emisiilor in aer astfel:
- Gaze de ardere de la tuburi radiante si centrale termice (Anexa 2 OM 462/1993) – anual;
- Emisii de la celelalte instalatii tehnologice (Anexa 1 OM 462/1993) – anual
III. Monitorizare zgomot: anual, la limita societatii;
IV. Alte masuri de monitorizare propuse:
- Monitorizarea starii tehnice a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defectiuni;
- Verificarea periodica a etanseitatii rezervoarelor, recipientilor de stocare, a cuvelor de
tratare;
- Verificarea periodica a integritatii suprafetelor impermeabile si a cuvelor de retentie
rezervoare si bai de lucru
- Intocmirea unui program de prevenire si combatere a poluarii accidentale: surse potentiale,
masuri necesar a fi luate, echipe de interventie, dotari si echipamente pentru interventie in
caz de poluare accidentala
89
VII. SITUATII DE RISC
VII.1. Incadrarea in Directiva Seveso (HG 804/2007) – pericol accidente
majore
Denumirea
materiei prime,
a substantei sau
a preparatului
chimic
Stoc maxim
ce poate
exista la un
moment dat
pe
amplasament
(tone)
Clasificarea Cantitate relevanta
(tone)
Periculozitate**) Fraze de
risc*)
Art. 7 si 8 Art.10
Metanol
15,84 F, T
R11
R23/24/25
R
39/23/24/25
500 5000
Propan 5,2 F+ R12 50 200
Sulfură de sodiu
NaS2- epurare 0,075 C, N
R31,34,50 100 200
Clorură de Zinc
ZnCl- baie
zincare
0,2 Xn, C, N
R22,34, 50,
53
100 200
Surtec (galben)
671- protectie
anticoroziune-
pasivare
0,18
T, N
R49, R34,
R43, R50/53
50 200
Surtec 758 II
zincare, agent de
luciu
Baie de zincare
0,18 T, F
R11
R20/21/22
R36
R
39/23/24/25
R43
50 200
Surtec 902 TM-
antispumant
La toate baile
unde se
formeaza spuma
la galvanizare si
epurare
0,02 Xi, N
100 200
Acid Clorhidric
HCl
33-36%-
decapare,
zincare, epurare
1,2 T, C
R23,35 50 200
Acid Azotic
HNO3-
decolorare
1,25
O, C R8, R35 50 200
Combustibil
Diesel
0,1 F
R10 5000 50000
Deseuri
periculoase
2,0 N
R50/53 100 200
Continut bai de
zincare potential
periculoase
19,6
N
100 200
90
În cazul în care pe un amplasament, unde nicio substanţă sau preparat luate individual nu sunt prezente
într-o cantitate mai mare sau egală cu cantităţile relevante, se aplică următoarea regulă pentru a determina
dacă amplasamentul intră sub incidenţa prezentei hotărâri.
Prezenta hotărâre se aplică dacă suma:
q1/QU1, + q2/QU2 + q3/QU3 + ....... qx/QUX + ..... > 1,
unde:
qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe periculoase) care intră sub incidenţa
părţii 1 sau părţii a 2-a a acestei anexe;
QUX = cantitatea relevantă pentru substanţa sau categoria de substanţe x din coloana 3, partea 1 sau partea
a 2-a.
Prezenta hotărâre se aplică, cu excepţia art. 10, 12 şi 14, dacă suma:
q1/QL1 + q2/QL2 + q3/QL3 + ....... qx/QLX + ......... > 1,
unde:
qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe periculoase) care intră sub incidenţa
părţii 1 sau părţii a 2-a a acestei anexe; şi
QLX = cantitatea relevantă pentru substanţa sau categoria x din coloana 2 partea 1 sau partea a 2-a.
In cazul nostru se obtine o valoare de 0,411 pentru cantitatile relevante conform art. 7 si 8
si respectiv 0,152 pentru cantitatile relevante conform art.10, rezultand ca obiectivul nu se va
incadra in Directiva SEVESO.
VII.2. Alte riscuri naturale si antropice Eveniment
posibil
Efecte posibile Masuri de prevenire si
reducere a efectelor,
existente si propuse
Probabilitatea
de aparitie
eveniment
incluzand
masurile luate
Gravitatea
efectelor
incluzand
masurile
luate
Gradul de
risc rezultat
Deversarea
continutului
cuvelor de
zincare
Contaminarea
solului, apelor
si apelor uzate
evacuate
Dotare cuve cu risc de
deversare cu senzori de
nivel;
Cuvele sunt amplasate in
interior, in zone cu podea
rezistenta chimic si sistem
de retinere a scurgerilor
Zona cuvelor nu este
conectata la sistem de
canalizare
In caz de producere,
colectarea scurgerilor catre
statia de tratare
Dotarea cu mijloace
absorbante de interventie
Rar Mica Acceptabil
dar este
necesara
aplicarea cu
strictete a
masurilor de
prevenire si
reducere
91
Deversare
continut
rezervoare de
metanol si
propan
Contaminarea
solului, apelor
si apelor
evacuate
Emisii in aer
Rezervoare de metanol in
cuve de retentie;
Sisteme de masurare nivel,
presiune;
Verificarea tehnica
periodica a rezervoarelor
Dotarea cu supape de
presiune
Colectarea si curatarea
eventualelor scurgeri
Rar Medie Acceptabil
dar este
necesara
aplicarea cu
strictete a
masurilor de
prevenire si
reducere
Deversare
substante
stocate si
reactii intre
diferite
produse,
deversare de
deseuri
Contaminarea
solului, apelor
si apelor
evacuate
Emisii in aer
Spatii special amenajate
pentru depozitarea
produselor chimice,
securizate, cu podele
rezistente chimic si sisteme
de retentie
Utilizarea recipientilor
adecvati de depozitare
Depozitarea pe categorii
tinandu-se cont de
compatibilitatea produselor
Spatii betonate special
amenajate pentru stocare
deseuri, in containere
adecvate
Dotare cu produse
absorbante
Improbabil Mica Acceptabil
Cutremur Deversari de
substante din
cuve,
rezervoare,
recipienti
Colaps cladiri
si instalatii
Scapari de gaze
Proiectarea cladirilor si
instalatiilor tinand cont de
posibilul risc de cutremur
Celelalte masuri de mai sus
Intreruperea alimentarii cu
gaz
Improbabil Mare Acceptabil
dar este
necesara
aplicarea cu
strictete a
masurilor de
prevenire si
reducere
Incendiu Contaminarea
solului, apelor
si apelor
evacuate
Emisii in aer
Proiectarea cladirilor si
instalatiilor tinand cont de
posibilul risc de cutremur
Celelalte masuri de mai sus
Intreruperea alimentarii cu
gaz
Intretinerea
corespunzatoare a
sistemelor de interventie in
caz de incendiu
Lichidele inflamabile
(metanol) sunt localizate in
exteriorul cladirilor
Improbabil Mare Acceptabil
dar este
necesara
aplicarea cu
strictete a
masurilor de
prevenire si
reducere
92
Inundatii Antrenarea de
produse
chimice in ape,
sol
Dig de protectie Aries
Evacuarea produselor
chimice in caz de pericol
de inundatie
Improbabil Mare Acceptabil
dar este
necesara
aplicarea cu
strictete a
masurilor de
prevenire si
reducere
Masuri generale de prevenire si reducere a riscurilor - existente si propuse
- Asigurarea permanenta a pazei;
- Asigurarea cailor de acces si interventie libere si cu iluminare corespunzatoare;
- Restrictionarea accesului in zone cu potential de risc;
- Verificarea tehnica periodica a instalatiilor si mijloacelor de prevenire si interventie;
- Restrictionarea utilizarii focului in zonede de risc specific;
- In cazul producerii de accidente sa iau local toate masurile posibile si se anunta imediat
autoritatile competente
- Instuirea corespunzatoar a personalului si atribuirea de sarcini specifice de prevenire si
interventie in cazul producerii de incidente
Avand in vedere cele de mai sus apreciem ca functionarea obiectivului propus prezinta un
grad de risc acceptabil privind aparitia unor accidente cu efecte semnificative asupra mediului si
sanatatii.
93
VIII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR SI SURSE DE INFORMARE
Nu au fost identificate probleme deosebite de comunicare, informare sau procurare de
informatii relevante esentiale legate de studiul de impact asupra mediului.
S-au intampinat probleme legate de evaluarea cantitativa a unor elemente in faza de realizare a
investitiei (constructie), datorita numarului mare de variabile si imposibilitatea prognozarii si
cuantificarii exacte a acestora, in conditiile lipsei unor date exacte mai detaliate privind
modalitatea de executie tehnica.
Ca surse de informare utilizate mentionam:
- Memoriu de prezentare;
- Date tehnice furnizate de beneficiar privind investitia propusa;
- Autorizatii existente
- Vizitarea amplasamentului
- Masuratorile si analizele pentru emisiile in aer si apa uzata de la instalatiile existente.
94
IX. CONCLUZII SI RECOMANDARI CE AU REZULTAT DIN
EVALUAREA IMPACTULUI
In urma evaluarii efectelor proiectului au rezultat urmatoarele:
1. Prin proiectul propus se va realiza o noua hala de productie unde se va monta o noua linie de
producere (formare, filetare si calire) a unor suruburi de tip nou, precum si o noua linie de
zincare pentru suruburi in hala existenta, langa cea veche.
2. Cu exceptia instalatiei de formare a suruburilor de tip nou, o presa cu dubla cursa ce va realiza
atat formarea cat si filetarea, se propun instalatii similare celor existente, fapt ce a usurat
evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul propus, fiind posibila utilizarea de date
concrete rezultate din analize si masuratori de la instalatiile existente, in loc de estimari.
3. In urma realizarii investitiei vor rezulta pe amplasament doua tipuri distincte de activitati, una
non-IPPC, reprezentata de procesul de formare, filetare si calire suruburi, si o activitate ce
intra sub incidenta Directivei IPPC, reprezentata de tratarea suprafetelor metalice (zincarea
suruburilor) pe cele doua linii de zincare rezultate in urma realizarii investitiei.
4. Pentru activitatea de zincare s-a avut in vedere compararea cu limitele de emisie BAT
prezentate in documentul BREF aferent acestei activitati (ape uzate si emisii aer), rezultand
respectarea acestor limite. Apele uzate rezultate de la cele doua linii de zincare vor fi tratate in
statia de epurare existenta ce are suficienta capacitate pentru epurarea apelor uzate rezultate de
la cele doua linii. Emisiile in aer rezultate de la captarea vaporilor din zona liniilor de zincare
vor fi tratate prin spalatoare de gaze, apa rezultata fiind neutralizata cu solutii buffer.
5. Pentru activitatea IPPC rezultata s-a realizat o comparare detaliata cu tehnicile BAT aferente
prezentate indocumentul BREF (vezi anexe). In urma analizei BAT a rezultat ca instalatia
IPPC rezultata va respecta cerintele BAT din punct de vedere al tehnologiilor utilizate, atat ca
procese de productie cat si ca tehnici de reducere a emisiilor. Au rezulta insa si aspecte de
neconformitate cu cerintele BAT pe partea de management a proceselor, precum:
neimplementarea unui sistem de management de mediu SMM conform BAT, lipsa
inregistrarii si analizei datelor specifice activitatii IPPC (diferentiat pentru activitatea IPPC
fata de total activitate amplasament), precum: consumul total si specific (pe unitate produs) de
resurse (apa, materiale si energie), nivelul iesirilor totale si specifice din instalatie (ex.apa
uzate, deseuri), lipsa implementarii unor indicatori specifici pentru monitorizarea
performantelor instalatiei si compararea performantelor cu alte instalatii (benchmark).
Beneficiarul este constient in privinta acestor lipsuri si va lua masuri ca la momentul
autorizarii IPPC sa fie deplin conform cu cerintele BAT, aceasta fiind dealtfel o cerinta
obligatorie pentru obtinerea autorizatiei IPPC. In plus beneficiarul a tinut cont de cerinta BAT
de analiza a posibilitatii substitutiei substantelor periculoase in procese, in prezent fiind in
analiza posibilitatea inlocuirii pasivarii galbene cromhexavalente cu pasivarea galbena
cromtrivalenta. Oricum si in situatia actuala a folosirii produsilor cu crom hexavalent statia de
epurare existenta prezinta o treapta specifica de reducere a acestuia la crom trivalent
6. In urma analizarii diferitelor surse de impact si a efectelor acestora pe factori de mediu, rezulta
ca:
- Principalul aspect de mediu al activitatii propuse este generarea de ape uzate. Prin tratarea
in statia proprie rezulta ca apele uzate pot respecta limitele impuse atat prin autorizatii
95
(mediu si ape) cat si limitele BAT aferente. In timp s-au inregistrat unele depasiri la unii
indicatori normati in autorizatiile existente, precum si depasiri la doi indicatori (cloruri si
sulfati) prezenti cu limite doar pe lista indicatorilor din Contractul de Servicii Apa/Canal,
indicatori ce nu au fost insa monitorizati de Compania de Apa. Se recomanda verificarea
si optimizarea proceselor de epurare, iar pentru indicatorii sulfati si cloruri, daca situatia
persista, negocierea unor limite mai ridicate cu Compania de Apa, avand in vedere ca
riscul asociat acestor indicatori este scazut iar tratarea apelor pentru scaderea
concentratiei acestor indicatori este extrem de dificila si costisitoare, nefiind considerata
tehnica BAT datorita efectelor negative de mediu in alte domenii (consum excesiv de
energie, emisii in aer, deseuri).
- Un alt aspect semnificativ este generarea de deseuri, in special namol rezultat din tratarea
apelor din zincare, precum si uleiuri si namoluri metalice de la prelucrarea si calirea
suruburilor. Acestea sunt colectate diferentiat, stocate in recipienti corespunzatori intr-un
spatiu special amenajat, betonat si acoperit, si eliminate/valorificate prin agenti autorizati.
Acelasi mod de gestionare va fi utilizat si pentru deseurile similare rezultate in urma
implementarii proiectului propus. S-au constatat unele posibile neclaritati privind
codificarea corecta a deseurilor, de aceea se recomanda realizarea unui audit de deseuri
pentru identificarea si codificarea corecta a deseurilor, precum si intocmirea fiselor de
caracterizare a deseurilor periculoase/potential periculoase conform cerintelor din Lege
211/2011.
- Din punct de vedere al emisiilor in aer, in urma evaluarii rezulta ca unitatea prezinta un
impact scazut asupra calitatii aerului, atat datorita specificului activitatii ce prezinta un
nivel scazut de emisii cat si datorita sistemelor de filtrare existente si propuse.
Principalele tipuri de surse de pe amplasament sunt: unitatile de incalzire a spatiilor si
producere apa calda prin combustie gaz metan (tuburi radiante si centrale termice de mici
dimensiuni) si cele tehnologice (cuptoarele de tratament termic, cu incalzire electrica, in
care se folosesc metanol, propan si azot pentru generarea si controlul atmosferelor
controlate necesare tratamentului termic, masinile de prelucrat suruburi si evacuarile de la
spalatoarele de gaze aferente captarilor de la zincare)
- Activitatile de constructie pot reprezenta o sursa semnificativa de zgomot, ce poate afecta
pe intervale scurte de timp receptorii sensibili aflati in vecinatate. Pe timpul functionarii
impactul zgomotului este redus, atat datorita distantei cat si datorita amplasarii
principalelor surse de zgomot in interiorul halelor. Se vor aplica masurile tehnice si
organizatorice prevazute la capit. Zgomot.
- Se vor aplica si urmari prevederile planului de monitorizare propus. In cazul in care sunt
detectate probleme de depasire a limitelor, se va actiona imediat pentru depistarea si
remedierea cauzelor. Se va informa, periodic si de cate ori apar probleme, autoritatea
competenta de mediu despre rezultatele monitorizarilor efectuate si despre natura
problemelor detectate.
In concluzie, prin realizarea proiectului si masurilor de protectie propuse, apreciem ca impactul
negativ al proiectului asupra mediului si sanatatii umane este scazut.
Precizam ca impactul negativ luat in consideratie este cel rezidual, ramas dupa aplicarea
masurilor de reducere a impactului existente si propuse, si orice scapare in aplicarea acestor
masuri poate duce la efecte negative semnificative.
96
X. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
X.1. Localizare, descriere activitate existenta si propusa
Profilul activitatii societatii SC HECO SCHRAUBEN SRL este fabricarea de suruburi,
buloane si alte articole filetate, fabricarea de nituri si saibe.
Obiectivul se afla amplasat intr-o zona industriala iar vecinatile sale sunt terenuri cu
destinatie industriala. Cea mai apropiata zona sensibila este reprezentata de locuinte izolate aflate
de cealalta parte a DN15 (str. Laminoristilor), la peste 700 m directie NE. Aceasta zona poate fi
afectata in mod nesemnificativ de zgomotul datorat traficului auto atat in timpul realizarii dar si
in timpul functionarii, insa aportul proiectului la cresterea nivelului de zgomot datorat traficului
este redus, datorita si traficului auto greu deja existent pe DN15
Terenul cu suprafata de 31254 mp este in proprietatea beneficiarului, si este amplasat in
cadrul Parcului Industrial Reif Campia Turzii.
In prezent, terenul studiat este delimitat de urmatoarele vecinatati si artere:
- In partea de Nord – SC REIF Infra SRL;
- In partea de Est – SC REIF Infra SRL
- In partea de Sud – Euro Kolbenschmidt SRL;
- In partea de Vest – SERE
Pentru acest proiect s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 32/05.03.2012.
In prezent pe teren exista 3 hale in care se desfasoara activitati de producere suruburi:
modelare, tratare termica, galvanizare, si o incinta cu functiunea de corp administrativ in cadrul
halei 1.
Proiectul este necesar pentru extinderea capacitatii de productie existente de la 10 t de
suruburi pe zi (tip HECO FIX Plus) la 20 t de suruburi pe zi (inclusiv noul tip de surub HECO
TOPIX)
Programul de lucru propus este de 2 schimburi /zi.
Se doreste construirea unei hale de productie in cadrul terenului proprietate privata de
30774 mp identificat prin plan de situatie şi o linie noua de zincare in hala III, unde se afla linia
existenta de zincare.
Functiunea propusa pentru hala noua este de hala tratamente mecanice si termice unde se
prevede dotarea cu o presă cu dublă cursă, si o linie de tratament termic similara cu cea existenta
Pe teren se afla trei hale cu urmatoarea utilizare:
- Hala 1: spatiu de productie pentru prelucrari mecanice si tratamente termice. La nivelul
1 al halei 1 se gaseste corpul administrativ cu spatii de birouri, vestiare, grupuri
sanitare, sala de mese si incapere Centrala termica
- Hala 2: spatii de depozitare penrtru materii prime si auxiliare
- Hala 3: spatiu de productie pentru galvanizarea surburilor si ambalare
97
In urma realizarii investitiei vor rezulta pe amplasament doua tipuri distincte de activitati,
una non-IPPC, reprezentata de procesul de formare, filetare si calire suruburi, si o activitate ce
intra sub incidenta Directivei IPPC, reprezentata de tratarea suprafetelor metalice (zincarea
suruburilor) pe cele doua linii de zincare rezultate in urma realizarii investitiei (o linie existenta
si linia noua propusa).
Procese tehnologice de productie existente
1. Realizarea suruburilor: formarea suruburilor in prese, filetare surub in masini de filetare
2. Tratamentul termic al suruburilor (calire) include urmatoarele faze: curatarea in
instalatie de curatare/degresare, incalzire si mentinere suruburi in cuptor tratament termic
(incalzire electric, utilizare metanol, propan si azot pentru mentinerea si controlul
atmosferei controlate), racire in baie de ulei, curatare mecanica, spalare/degresare,
revenire medie in al doilea cuptor (electric), racire in aer
3. Zincarea suruburilor include urmatoarele faze in cadrul liniei de zincare existente:
curatare/degresare, decapare, degresare electrolitica, neutralizare, acoperire cu zinc,
pasivizare, spalare, acoperire cu ceara
Procese tehnologice de productie propuse
1. Realizarea suruburilor TOPIX: formarea suruburilor in presa cu dubla cursa ce
realizeaza atat formarea cat si filetarea surubului
2. Tratamentul termic al suruburilor (calire) in instalatie similara celei existente
3. Zincarea suruburilor in cadrul liniei de zincare propuse, procesul fiind similar celui
existent
X.2. Dotari tehnologice existente si propuse, asigurare utilitati, materii prime
Dotari tehnologice existente
Hala 1: 8 masini de transport sarma, 26 dispozitive de sustinere sarma, 26 prese, 26 masini de
roluit, 26 linii de transport, linia de tratament termic (calire), 1 instalatie Liqui de separare ulei,
echipamente intretinere (masini de gaurit, polizoare, fierastraie circulare etc); centrala termica
gaz, spatiu depozitare sarma
Hala 2: Spatii depozitare materii prime si auxiliare, 2 compresoare, zone de incarcare-descarcare
Hala 3: Linie de acoperiri metalice, volum total cuve 23,68 mc din care cuve active 16,08 mc;
Instalatie de neutralizare si epurare ape uzate; Spatiu ambalare produse finite; Spatiu securizat
depozitare produse chimice periculoase
Exterior: Rezervor propan lichefiat 4800 l, rezervor metanol 10000 l, Spatiu amenajat stocare
deseuri, Turnuri racire apa
Dotari tehnologice propuse
Hala 4: Presa cu dubla cursa, linia de tratament termic (calire), inclusiv baie de calire si
instalatie de spalare si curatare suruburi, instalatie separare ulei, spatiu depozitare sarma
Hala 3: Linie de acoperiri metalice, volum total cuve 25,25 mc din care cuve active 19,67 mc;
Exterior: Turnuri de racire 2 bucati, rezervoare de apa 5000 l, 2 bucati, rezervor metanol 10 000
l, Rezervor propan 4800 l
Asigurare utilitati
98
Existent
In prezent pe zona care face obiectul prezentului proiect, exista retele de alimentare cu apa,
energie electrica si canalizare, apartinand parcului industrial REIF Campia Turzii.
Alimentarea cu apa se realizeaza printr-un bransament contorizat DN 160 la reteaua de
alimentare cu apa apartinand parcului industrial, racordata la reteaua de distributie apa potabila
municipala apartinand SC Compania de Apa Aries SA Turda, in baza contractului nr.
103336/2008. Nu exista instalatii de tratare a apei potabile si de inmagazinare a apei. Reteaua de
distributie interna este executata din conducte de PEHD Dn20-160 mm. Apa necesara incendiilor
este asigurata din retea.
Apele uzate menajere sunt colectate printr-o retea de canalizare interna (PVC, DN 40-
160mm) fiind descarcate la colectorul parcului industrial si de aici la reteaua de canalizare
menajera municipala, conform aceluiasi contract mai sus mentionat. Apele uzate tehnologice de
la linia de galvanizare sunt preepurate in statia de epurare proprie si sunt evacuate prin acelasi
racord.
Apele pluviale sunt colectate printr-o retea de rigole si evacuate la reteaua de canalizare
pluviala a parcului industrial, cu descarcare prevazuta in raul Aries. Apele pluviale potential
impurificate de pe drumurile de acces si parcari, sunt preluate prin guri de scurgere si rigole si
sunt trecute printr-un separator de hidrocarburi inainte de evacuare.
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin bransament individual si grup de
masura conform contractului incheiat cu SDFEE Electrica Transilvania Nord SA.
Amplasamentul dispune de racord de gaz metan (furnizor EON ENERGIE) utilizat la
incalzirea spatiilor de productie si a birourilor precum si pentru producerea agentului termic/apei
calde. Incalzirea halelor de productie se realizeaza cu tuburi radiante pe gaz metan. Prepararea
apei calde menajere este asigurata de doua centrale termice murale Viessman pe gaz. Pentru
climatizarea birourilor s-au prevazut ventiloconvectoare prevazute cu baterii de racire si de
incalzire.
Pentru asigurarea energiei necesare tratamentelor termice pentru suruburi unitatea detine in
exteriorul cladirilor, pe platforme betonate si ingradite, un rezervor de propan lichefiat de 4800 l
si un rezervor de metanol de 10000 l.
Fabrica este dotata cu un generator autonom de energie electrica pe baza de motorina.
Consumul anual de motorina in caz de porniri in situatii accidentale este de circa 120 l.
Propus
Fabrica existenta are asigurate toate utilitatile necesare, apa, gaz, electricitate, telefonie.
Necesarul de utilitati ale Halei 4 si a noii linii de zincare va fi asigurat de reteaua de utilitati
existente deja, descrise mai sus, cu urmatoarele modificari:
- pentru a asigura necesarul de energie electrica suplimentara, se are in vedere dotarea cu
inca doua transformatoare a cate 800 KVA
- Fabrica foloseşte in prezent gazul metan de la retea pentru incalzirea halelor si cladirii
administrative si pentru asigurarea apei calde. Pentru incalzirea halei noi se va folosi
acelasi sistem de incalzire cu tuburi radiante si centrale termice murale, utilizand gazul
metan de la retea.
- Se prevad un nou rezervor de propan lichefiat de 4800l si un nou rezervor de metanol
de 10000 l, amplasate in exteriorul halei noi pe platforme betonate si imprejmuite
99
- Apa: singurul consumator de apă relevant în contextul acestui proiect este secţia de
galvanizare. În momentul de faţă consumul maxim este de 2 m3/h, iar instalaţia
existentă permite un debit maxim de 3 m3/h. Consumul nu se va modifica ca urmare a
optimizării consumului de apă pe ambele linii de galvanizare, astfel încât consumul se
va reduce cu 50%. Prin urmare nu este necesară o mărire a capacităţii reţelei. In plus
vor aparea doua turnuri de racire cu circuit inchis pentru racirea apei cu rol de
mentinere a temperaturii cuvei de calire cu ulei. Consumul de apa pentru compensarea
pierderilor pentru fiecare turn de racire este scazut, de cca. 0,15mc / ora.
- Presele si valturile consumă în acest moment 5 m3/min aer comprimat. După realizarea
investiţiei, consumul va fi de 10 m3/min. Capacitatea compresoarelor este de 11
m3/min, ca urmare nu este necesară achiziţionarea unui nou compresor
- Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt colectate prin reteaua de
canalizare interna (PVC, DN 40-160 mm) si descarcate in reteaua de canalizare
menajera a parcului impreuna cu cele tehnologice prepurate, si de aici in reteaua de
canalizare municipala, in baza contractului 10336/2008 cu SC Compania de Apa Aries
SA Turda
- In prezent apele uzate tehnologice (amestec cu ulei) rezultate de la curatarea
suruburilor in procesul de calire si prelucrare mecanica sunt colectate prin sistem inchis
de rigole si trimise la o instalatie tip Liqui unde se separa uleiurile de apa, apa fiind
reutilizata la spalare, completandu-se doar pierderile, deci nu rezulta ape uzate evacuate
din acest proces. In cadrul noii linii de formare suruburi, se va utiliza un sistem similar,
amestecul de apa si ulei va fi trimis intr-un separator de uleiuri, apa fiind recirculata la
spalare, completandu-se doar pierderile;
- Apele uzate rezultate din procesele de spalare si purificare gaze de la linia de
galvanizare existenta sunt colectate prin sistem de conducte si trimise la statia de
preepurare existenta descrisa mai jos. Dupa preepurare sunt evacuate impreuna cu
apele uzate menajere. Apele uzate rezultate de la noua linie de galvanizare vor urma
acelasi traseu cu apele uzate rezultate de la linia de galvanizare existenta, fiind
preepurate in statia de tratare existenta
- Apele pluviale de pe acoperisuri si platforme circulabile sunt colectate prin rigole si
evacuate la reteaua de canalizare pluviala a parcului industrial cu evacuare in raul
Aries, existand un separator de uleiuri pentru apele pluviale potential impurificate.
- Apele uzate rezultate din procesul de galvanizare cu incarcatura de cromati sunt
deversate in bazinul de acumulare ape cromice (1) de unde trec prin supraplin in
bazinul de reducere a cromului (2) unde are loc reeducerea Cr6+ la Cr 3+ cu reactivi
SurTec, dupa care solutiile sunt trecute in bazinul de aerare (3) unde are loc reducerea
uscata si de aici in bazinul 4.In contextul inlocuirii produsilor cu crom hexavalent cu
ceu cu crom trivalent nu va mai fi necesara reducerea cromului.
- Apele uzate rezultate de la galvanizare sunt/vor fi tratate in statia proprie astfel: Apele
acido-bazice sunt colectate in bazinul de acumulare si trecute in bazinul de ajustare
pentru corectarea pH-ului. Precipitarea sarurilor se face in bazinul de amestecare dupa
care apele sunt trecute in bazinul de decantare unde se realizeaza depunerea
precipitatului si trecerea in bazinul de limpezire. Apa limpede este trecuta prin filtru
nisip si neutralizata in bazinul de neutralizare . Apoi trece prin filtrul de carbune activ.
Dozarea reactivilor se face in bazinul pentru dozarea substantelor chimice care
functioneaza ca si o baie de evacuare. Namolul rezultat de la neutralizare este evacuat
100
din bazinul de decantare in bazinul de concentrare namol dupa care este filtrat si
deshidratat in deshidratorul pentru namol.
Materii prime utilizate
Principalele materii prime si resurse utilizate sunt:
- Energie electrica;
- Gaz metan (incalzire si apa calda);
- Sarma de otel;
- Lubrifianti, emulsii, ulei de calire, produse de curatare pentru formare, filetare si
tratament termic suruburi;
- Metanol, propan, azot pentru tratament termic suruburi;
- Zinc bile pentru zincare;
- Produse chimice pentru procesul de acoperiri metalice si tratate ape uzate: acizi, baze,
saruri, agenti de curatare/degresare
Se intentioneaza renuntarea la produsele cu continut de crom hexavalent (ex. SurTec671)
pentru partea de pasivare a suruburilor. Mai multe produse de inlocuire sunt in analiza, urmand a
fi luata o decizie in acest sens.
Pentru toate produsele utilizate se va avea la dispozitie Fisa tehnica de securitate,
gestionarea acestora facandu-se conform recomandarilor din FTS. Produsele sunt stocate in spatii
corespunzatoare, iar pentru produsele chimice periculoase exista un spatiu securizat dedicat,
amenajat corespunzator
X.3. Surse potentiale de impact asupra mediului
Zgomot
- Utilajele de transport si constructie in timpul realizarii halei;
- Masina de formare si filetare suruburi (presa si valt);
- Ventilatoarele instalatiilor de exhaustare;
- Turnurile de racire apa pentru procesul de calire.
Precizam ca majoritatea acestor instalatii se afla in interiorul halei proiectate, cu exceptia
turnurilor de racire.
Sursele de zgomot si vibratii existente pe amplasament sunt:
- Functionarea utilajelor existente in hale: prese suruburi, valturi formare filet,
ventilatoarele de exhaustare, compresoare din hala 2. Majoritatea acestor utilaje se afla in
interiorul halelor, cu exceptia unui ventilator de exhaustare aflat exterior perimetral langa hala 3
- Functionarea utilajelor de transport intern produse (electrostivuitoare);
- Masinile de transport marfa
Apa
In perioada de executie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a apelor pot fi urmatoarele:
1. Lucrarile de excavare, terasare poate determina generarea unor particule fine de
materiale de constructie si pamant care pot ajunge pe sol si in apele meteorice si de
suprafata.
2. Manipularea si stocarea deseurilor din constructii determina emisii specifice fiecarui
tip de material si fiecarei operatii de demolare;
101
3. Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in
atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO,
SOx, COV, particule in suspensie, etc.). Pe de alta parte, traficul greu este sursa de
particule sedimentabile datorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile
nepavate/murdare. De asemenea, pe perioada lucrarilor de executie particule rezulta si
din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura a pneurilor.
4. Scurgerea de produse petroliere de la autovehicule;
5. Activitatile de intretinere a utilajelor utilizate;
6. Evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate menajere si de la spalarea rotilor utilajelor
In perioada de functionare a activitatilor propuse, sursele posibile de poluare a apelor pot fi
urmatoarele:
7. Evacuarea de ape uzate tehnologice cu incarcare peste limite la reteaua de canalizare;
8. Stocarea necorespunzatoare a deseurilor si produselor chimice utilizate, si antrenarea
de substante periculoase de catre apele pluviale;
9. Producerea de scurgeri din cuve, bazine, rezervoare si retelele tehnologice;
10. Producerea de scurgeri din retelele de canalizare;
Sol, subsol
Pe perioada lucrarilor de executie sursele potentiale de poluare a solului si subsolului sunt:
o Emisiile de poluanti in atmosfera ce se depun pe sol, datorate traficului auto,
manipularii materialelor de constructie si operatiunilor de excavare, operatiunilor de
sudura etc
o Pierderile accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni tehnice
survenite la utilaje.
o Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor
o Stocarea si manipularea necorespunzatoare unor substante potential poluatoare pentru
sol. In aceasta categorie sunt incluse: carburanti, uleiuri, vopseluri etc.;
o Operatiile de aprovizionare si alimentare a utilajelor sau mijloacelor de transport cu
combustibil
In timpul functionarii sursele potentiale de poluare a solului si subsolului sunt:
- Scurgerea pe sol de produse chimice si uleiuri utilizate in procesele de tratamente termice
si galvanizare, atat din rezervoarele si recipientii de stocare cat din baile de galvanizare,
calire sau statia de epurare;
- Pierderi de ulei/produse petroliere datorate traficului auto;
- Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor;
- Emisiile de poluanti in atmosfera ce se depun pe sol;
- Deversarea pe sol de ape pluviale impurificate;
- Avarii la retelele de canalizare
Aer
Pe perioada lucrarilor de executie sursele potentiale de poluare a aerului sunt:
- Emisii de pulberi din procesul de constructie:
- Emisii provenite din manevrarea si stocarea materialului excavat
- Emisii din arderea combustibililor in motoarele autovehiculelor;
102
- Emisii de pulberi din procesul de constructie
In timpul functionarii sursele potentiale de poluare a aerului sunt:
- Incalzirea spatiilor de lucru cu tuburi radiante pe gaz metan
- Asigurarea apei calde menajere si de incalzire –centrale termice gaz
- Masinile de prelucrari metalice existente (prese+valturi) metalice sunt prevazute cu
sisteme de aspiratie a vaporilor/aerosolilor de ulei. Aspiratiile se unesc si aerul este
exhaustat in exterior prin doua cosuri dupa filtrarea prin filtre electrostatice. Presa cu
dubla cursa propusa va fi prevazuta cu un sistem de exhaustare ce va extrage vaporii de
ulei si va trece aerul exhaustat printr-un filtru inainte de evacuarea in atmosfera, similar
cu sistemul existent
- Cuptor de incalzire si mentinere - cos pentru evacuare gaze de la capetele cuptorului
- Cuptor revenire prevazut cu filtre
- Linia de galvanizare existenta este prevazuta cu sistem de extractie dubla (hote) a
vaporilor si aerosolilor. Aerul exhaustat trece printr-o instalatie de spalare
gaze/neutralizare (scruber cu apa) si evacuat in atmosfera printr-un cos lateral cladirii.
Linia de galvanizare propusa va fi dotata cu un sistem similar.
X.4.Masuri existente si propuse de prevenire si reducere a impactului
In timpul realizarii constructiei:
- Se recomanda Antreprenorului sa adopte un program de lucru, astfel incat sa nu
afecteze populatia si ecosistemele din vecinatatea proiectului. Se vor respecta orele de
liniste prevazute in lege.
- Nu se vor efectua lucrari noaptea (inclusiv transporturi);
- Utilizarea de utilaje si instalatii moderne, cu un nivel scazut de zgomot generat;
- Organizarea de santier nu se va amplasa in vecinatatea zonelor protejate;
- Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce vor ocoli zonele locuite.
- Pamantul excavat in urma realizarii proiectului va fi folosit pentru lucrari de umplere si
nivelare, fie pe amplasament, fie in afara lui;
- Stocarea deseurilor din constructii in vrac nu se va realiza in apropierea santurilor de
garda si gurilor de colectare a apelor pluviale. Deseurile periculoase vor fi stocate doar
pe platforme betonate, eventual acoperite sau in recipienti acoperiti
- Dotarea cu material absorbant si interventie imediata in cazul in care se observa
scurgeri, mentinerea autovehiculelor intr-o buna stare tehnica, stationarea acestora pe
platforme betonate;
- Apele uzate menajere si alte ape uzate rezultate din activitatea de constructie vor fi
colectate si evacuate la reteaua de canalizare, prevenindu-se astfel ajungerea lor pe sol
si in subsol.
- Toate produsele de natura chimica, inclusiv combustibili si uleiuri, utilizate in timpul
constructiei, precum si cele pulverulente usoare vor fi amplasate in spatii amenajate,
ferite de actiunea ploii sau vantului, in recipienti etansi .
- Utilajele si vehicolele nu se vor spala pe amplasament.
- Ca masura de protectie se va evita, pe cat posibil, reparatiile utilajelor pe amplasament.
- Se recomanda lasarea cat mai putin timp expuse a excavatiilor deschise.
103
- Se recomanda alimentarea cu combustibil la statiile de carburanti externe. Daca este
necesara totusi alimentarea din cisterne sau rezervoare mobile, acestea se vor amplasa
pe platforme betonate si se va interveni imediat in cazul producerii de scurgeri.
- Stropirea cu apa a materialelor cu continut pulverulent depozitate vrac. In practica se
pot folosi in apa de stropire adaosuri de produse speciale, nepericuloase, ce ajuta la
fixarea mai buna a pulberilor;.
- Se recomanda stocarea materialelor in gramezi cat mai compacte (raport
suprafata/volum cat mai mic)
- Mijloacele de transport materiale pulverulente vor fi acoperite.
- Deseurile din conctructie vor fi evacuate cat mai repede de pe amplasament;
- Lucrarile cu potential ridicat de generare a prafului (manipulari de materiale
pulverulente) se vor evita a se realiza in zilele cu vant puternic. Se vor programa
lucrarile in functie de prognoza meteo, iar in cazul inceperii vantului in timpul
lucrarilor acestea se vor sista.
- Se va aplica curatarea rotilor murdare a autovehiculelor la iesirea din santier. In acest
fel se evita murdarirea carosabilului stradal precum si antrenarea prafului.
- Utilajele folosite in activitatea de demolare trebuiesc sa fie moderne si intretinute
corespunzator si verificate din punct de vedere al noxelor (revizia tehnica la zi).
- La stationare autovehiculele vor avea motorul oprit;
- Se vor stabili trasee circulabile cat mai scurte si se vor impune limite de viteza pentru
reducerea antrenarii pulberilor;
- Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate in containere si pubele,
amplasate in locuri special destinate acestui scop, pe platforme betonate, si evacuate cat
mai repede;
- Nu se va permite stocarea in vrac, in gramezi deschise, decat a deseurilor
nepericuloase, si stabile, precum: betoane, moloz, deseuri metalice.
- Toate deseurile periculoase vor fi stocate in spatii betonate, acoperite, in containere
adecvate
- Se va evita imprastierea deseurilor rezultate din demolari pe suprafata solului;
- In cazul producerii de scurgerile de ulei/combustibil/alte produse chimice se va actiona
imediat cu mijloace absorbante. Daca este cazul se va curata zona afectata;
- Apele uzate rezultate din cadrul organizarii de santier se vor evacua controlat si se va
evita deversarea lor la sol
- Toate produsele de natura chimica utilizate vor fi amplasate in spatii amenajate, ferite
de actiunea ploii sau vantului. Daca vor exista rezervoare de combustibil/ulei pe
amplasament acestea vor fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu sisteme
de retinere a hidrocarburilor.
- Solul fertil va fi stocat separat si reutilizat pe amplasament
In timpul functionarii:
- Sursele de zgomot sunt amplasate majoritatea in interiorul cladirilor;
- Acoperisul si peretii cladirii construite din materiale fonoizolante;
- Atenuarea zgomotului odata cu departarea fata de sursa;
104
- Amplasarea unor utilaje de prelucrare mecanica a suruburilor pe postamente cu rol de
reducere a zgomotului si vibratiilor;
- Carcasarea antifonica a echipamentelor exterioare
- Optimizarea traficului auto greu pe amplasament pentru reducerea timpului de functionare
a motoarelor;
- Activitate redusa pe timp de noapte
- Deseurile menajere sunt stocate temporar in container transportabil pe platforma betonata
si eliminate cu firma de salubrizare, eliminare prin depozitare
- Deseurile de ambalaje recuperabile nepericuloase sunt depozitate in vrac pe platforma
betonata acoperita si valorificate prin agenti autorizati
- Deseurile de ambalaje periculoase sunt stocate in container metalic, pe platforme betonate
si acoperite, si eliminate prin agenti autorizati.
- Namolurile metalice eventual cu continut de ulei sunt stocate in containere metalice si
eliminate
- Deseurile de uleiuri sunt stocate in butoaie pe platforme betonate si valorificate/eliminate
prin agenti autorizati
- Deseurile metalice reciclabile (span, profile etc) sunt colectate in containere metalice si
valorificate prin agenti autorizati;
- Deseul de namol de la statie de epurare ape uzate este colectat in saci PE si eliminat prin
agenti autorizati
- Pentru stocarea temporara a deseurilor sunt prevazute spatii de stocare temporara precum si
containere adecvate la locul de producere, ce vor fi etichetate corespunzator. Exista
amenajat in exterior un spatiu acoperit, ingradit, betonat, pentru stocarea deseurilor.
- Apele uzate sunt colectate si evacuate la reteaua de canalizare oraseneasca.
- Apele uzate tehnologice ce necesita epurare sunt epurate in statia proprie inainte de
evacuare;
- Exista spatii amenajate pentru stocarea materiilor chimice si produselor chimice in
interiorul cladirilor, cu spatii special amenajate si securizate pentru produsele chimice
periculoase;
- Produsele chimice si deseurile sunt stocate in recipienti adecvati, dupa caz etansi;
- Tancurile cu continut de substante periculoase sunt amplasate in cuve de retentie sau sunt
prevazute cu sisteme de colectare a eventualelor scurgeri, neracordate la sistemul de
canalizare
- Suprafetele exterioare si interioare pe care se desfasoara activitati de manipulare produse
chimice si deseuri sunt impermeabilizate, impermeabilizarea tinand cont de specificul
procesului din zona respectiva ( ex suprafete rezistente la coroziune in cadrul liniilor de
galvanizare). Aceste suprafete vor face obiectul unui plan de inspectie si intretinere
- Exista separator de produse petroliere pe traseul de evacuare al apelor pluviale potential
impurificate
- Rezervorul exterior de metanol prevazut va fi amplasat in cuva de retentie, ca si cel
existent
- Asigurarea bunei functionari a instalatiilor de reducere a nivelului de poluanti la emisie,
existente si propuse, pentru instalatiile de reducere a emisiilor prezentate de la prelucrari
metalice, tratamente termice si galvanizare;
- Verificarea periodica si reglajul instalatiilor de combustie (tuburi radiante, centrale);
105
- Stocarea deseurilor ce pot genera emisii de vapori si praf in recipienti adecvati, in spatii
securizate si inchise, ferite de actiunea curentilor de aer;
- Inspectia si intretinerea corespunzatoare a retelelor de canalizare
- Respectarea planului de monitorizare propus pentru verificarea conformarii cu limitele
legale si luarea imediata de masuri incazul depasirii acestora.
X.5.Prognozare impact dupa aplicarea masurilor existente si propuse
- Impactul negativ datorat zgomotului si vibratiilor din timpul functionarii asupra
zonelor sensibile este nesemnificativ, datorita distantei si amplasarii majoritatii surselor
in interiorul cladirilor;
- In timpul realizarii constructiei, impactul zgomotului asupra zonelor sensibile este
nesemnificativ, datorita distantei fata de acestea. Temporar se poate depasi limita de
zgomot la limita incintelor industriale de 65 dB(A).
- Se estimeaza un impact rezidual minim datorat gestionarii deseurilor, deoarece
posibilitatile de eliberare de substante periculoase in mediu si afectarea calitatii solului,
apelor si aerului sunt reduse la minim in urma luarii masurilor de protectie prezentate
- Impactul asupra apei subterane (conditii calitative si cantitative) va fi scazut atat in
timpul constructiei cat si in perioada de functionare a obiectivului;
- Impactul asupra functionarii statiilor de epurare municipale si indirect a calitatii apelor
de suprafata va fi in general scazut,limitele propuse fiind respectate, dar se poate
manifesta un impact negativ datorita prezentei sulfatilor si in special a clorurilor peste
limitele admise de catre Compania de Apa. Se recomanda clarificarea acestui aspect cu
Compania de Apa, daca reducerea nivelului sulfatilor si clorurilor nu se poate realiza
prin tehnici fezabile
- Lucrarile de constructie pot duce la un impact negativ asupra calitatii aerului, impact
resimtit insa doar pe perioade scurte de timp si in zona de efectuare a lucrarilor (cca
100 m). Acest impact negativ local si temporar asupra calitatii aerului in timpul
realizarii lucrarilor de constructie nu poate fi evitat, dar va fi minimizat prin aplicarea
masurilor propuse mai sus.
- In urma modelarii dispersiei poluantilor emisi pe timpul functionarii obiectivului
propus, se estimeaza aportul acestuia la concentratiile poluantilor in aer ca
nesemnificativ. Aportul principal la modificarea calitatii aerului este datorat surselor
deja existente in zona, iar prin modelarea dispersiei poluantilor in aer in cumul pentru
toate sursele, se constata respectarea limitelor legale aplicabile. Emisiile de pe
amplsament vor respecta limitele legale aplicabile.
- In urma luarii masurilor de protectie propuse, apreciem ca impactul rezidual negativ
asupra solului si subsolului datorita poluantilor din aer si apa, gestionarii deseurilor si
produselor chimice, atat in faza de executie cat si in faza de functionare, este situat la
un nivel minim si acceptabil.
- Impactul negativ asupra zonelor protejate, va fi scazut, datorita atat distantei fata de
acestea (>2 km) cat si datorita masurilor luate pentru asigurarea unui nivel cat mai
scazut al emisiilor si efectelor acestora asupra calitatii aerului, concentratiile estimate la
potentialii receptori fiind sub limitele considerate.
106
- Prin realizarea obiectivului intr-o zona industriala dedicata, antropizata, respectand
regulile de urbanism impuse pentru aceasta zona, nu se poate spune ca exista un impact
negativ asupra peisajului.
- Apreciem faptul ca proiectul aflata in discutie genereaza un impact pozitiv asupra
mediului socio-economic din zona prin creearea de noi locuri de munca, prin
reconversia economica a unei zone cu activitate incetinita din punct de vedere
economic
- Prin cuantificarea impactului global al proiectului rezulta ca mediul va fi afectat in
limite admisibile
X.6. Concluzii si recomandari
Prin proiectul propus se va realiza o noua hala de productie unde se va monta o noua linie de
producere (formare, filetare si calire) a unor suruburi de tip nou, precum si o noua linie de
zincare pentru suruburi in hala existenta, langa cea veche.
In urma realizarii investitiei vor rezulta pe amplasament doua tipuri distincte de activitati, una
non-IPPC, reprezentata de procesul de formare, filetare si calire suruburi, si o activitate ce intra
sub incidenta Directivei IPPC, reprezentata de tratarea suprafetelor metalice (zincarea
suruburilor) pe cele doua linii de zincare rezultate in urma realizarii investitiei.
Pentru activitatea de zincare s-a avut in vedere suplimentar si compararea cu limitele de emisie
BAT prezentate in documentul BREF aferent acestei activitati (ape uzate si emisii aer),
rezultand respectarea acestor limite. Apele uzate rezultate de la cele doua linii de zincare vor fi
tratate in statia de epurare existenta ce are suficienta capacitate pentru epurarea apelor uzate
rezultate de la cele doua linii. Emisiile in aer rezultate de la captarea vaporilor din zona liniilor
de zincare vor fi tratate prin spalatoare de gaze, apa rezultata fiind neutralizata cu solutii buffer.
Pentru activitatea IPPC rezultata s-a realizat o comparare detaliata cu tehnicile BAT aferente
prezentate indocumentul BREF (vezi anexe). In urma analizei BAT a rezultat ca instalatia
IPPC rezultata va respecta cerintele BAT din punct de vedere al tehnologiilor utilizate, atat ca
procese de productie cat si ca tehnici de reducere a emisiilor. Au rezultat insa si aspecte de
neconformitate cu cerintele BAT pe partea de management a proceselor, precum:
neimplementarea unui sistem de management de mediu SMM conform BAT, lipsa inregistrarii
si analizei datelor specifice activitatii IPPC (diferentiat pentru activitatea IPPC fata de total
activitate amplasament), precum: consumul total si specific (pe unitate produs) de resurse (apa,
materiale si energie), nivelul iesirilor totale si specifice din instalatie (ex.apa uzate, deseuri),
lipsa implementarii unor indicatori specifici pentru monitorizarea performantelor instalatiei si
compararea performantelor cu alte instalatii (benchmark). Beneficiarul este constient in
privinta acestor lipsuri si va lua masuri ca la momentul autorizarii IPPC sa fie deplin conform
cu cerintele BAT, aceasta fiind dealtfel o cerinta obligatorie pentru obtinerea autorizatiei IPPC.
In plus beneficiarul a tinut cont de cerinta BAT de analiza a posibilitatii substitutiei
substantelor periculoase in procese, in prezent fiind in analiza posibilitatea inlocuirii pasivarii
galbene cromhexavalente cu pasivarea galbena cromtrivalenta. Oricum si in situatia actuala a
folosirii produsilor cu crom hexavalent statia de epurare existenta prezinta o treapta specifica
de reducere a acestuia la crom trivalent
In urma analizarii diferitelor surse de impact si a efectelor acestora pe factori de mediu, rezulta
ca:
107
- Principalul aspect de mediu al activitatii propuse este generarea de ape uzate. Prin tratarea
in statia proprie rezulta ca apele uzate pot respecta limitele impuse atat prin autorizatii
(mediu si ape) cat si limitele BAT aferente. In timp s-au inregistrat unele depasiri la unii
indicatori normati in autorizatiile existente, precum si depasiri la doi indicatori (cloruri si
sulfati) prezenti cu limite doar pe lista indicatorilor din Contractul de Servicii Apa/Canal,
indicatori ce nu au fost insa monitorizati de Compania de Apa. Se recomanda verificarea
si optimizarea proceselor de epurare, iar pentru indicatorii sulfati si cloruri, daca situatia
persista, negocierea unor limite mai ridicate cu Compania de Apa, avand in vedere ca
riscul asociat acestor indicatori este scazut iar tratarea apelor pentru scaderea
concentratiei acestor indicatori este extrem de dificila si costisitoare, nefiind considerata
tehnica BAT datorita efectelor negative de mediu in alte domenii (consum excesiv de
energie, emisii in aer, deseuri).
- Un alt aspect semnificativ este generarea de deseuri, in special namol rezultat din tratarea
apelor din zincare, precum si uleiuri si namoluri metalice de la prelucrarea si calirea
suruburilor. Acestea sunt colectate diferentiat, stocate in recipienti corespunzatori intr-un
spatiu special amenajat, betonat si acoperit, si eliminate/valorificate prin agenti autorizati.
Acelasi mod de gestionare va fi utilizat si pentru deseurile similare rezultate in urma
implementarii proiectului propus. S-au constatat unele posibile neclaritati privind
codificarea corecta a deseurilor, de aceea se recomanda realizarea unui audit de deseuri
pentru identificarea si codificarea corecta a deseurilor, precum si intocmirea fiselor de
caracterizare a deseurilor periculoase/potential periculoase conform cerintelor din Lege
211/2011.
- Din punct de vedere al emisiilor in aer, in urma evaluarii rezulta ca unitatea prezinta un
impact scazut asupra calitatii aerului, atat datorita specificului activitatii ce prezinta un
nivel scazut de emisii cat si datorita sistemelor de filtrare existente si propuse.
Principalele tipuri de surse de pe amplasament sunt: unitatile de incalzire a spatiilor si
producere apa calda prin combustie gaz metan (tuburi radiante si centrale termice de mici
dimensiuni) si cele tehnologice (cuptoarele de tratament termic, cu incalzire electrica, in
care se folosesc metanol, propan si azot pentru generarea si controlul atmosferelor
controlate necesare tratamentului termic, masinile de prelucrat suruburi si evacuarile de la
spalatoarele de gaze aferente captarilor de la zincare)
- Activitatile de constructie pot reprezenta o sursa semnificativa de zgomot, ce poate afecta
pe intervale scurte de timp receptorii sensibili aflati in vecinatate. Pe timpul functionarii
impactul zgomotului este redus, atat datorita distantei cat si datorita amplasarii
principalelor surse de zgomot in interiorul halelor.
- Se vor aplica si urmari prevederile planului de monitorizare propus. In cazul in care sunt
detectate probleme de depasire a limitelor, se va actiona imediat pentru depistarea si
remedierea cauzelor. Se va informa, periodic si de cate ori apar probleme, autoritatea
competenta de mediu despre rezultatele monitorizarilor efectuate si despre natura
problemelor detectate.
In concluzie, prin realizarea proiectului si masurilor de protectie propuse, apreciem ca impactul
negativ al proiectului asupra mediului si sanatatii umane este scazut si in limite acceptabile.
