Raport de Securitate Sinca Veche rev1 2 2 - · PDF fileSECŢIE INGINERIA MEDIULUI Client: S.C....

SECŢIE INGINERIA MEDIULUI

Client: S.C. PROSPECTIUNI S.A. – BUCUREŞTI DDeeppoozziittuull ddee mmaatteerriiii eexxpplloozziivvee ŞŞiinnccaa

Lucrarea: RRAAPPOORRTT DDEE SSEECCUURRIITTAATTEE VOLUM PRINCIPAL

Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

1

CC UU PP RR II NN SS

Introducere 3

Cap. 1. Prezentare generală 12 1.1. Localizare 12 1.2. Resurse umane 12 1.3. Utilităţi 12 1.4. Infrastructură 12 1.5. Istoricul terenului 13

Cap. 2. Prezentarea amplasamentului în care este situat obiectivul şi a condiţiilor existente

14

2.1. Localizarea geografică 14 2.2. Topografie şi scurgere 14 2.3. Geologie 16 2.4. Hidrogeologie 17 2.5. Hidrologie 17 2.6. Condiţii meteorologice 18

Cap. 3. Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării obiectivului în vederea prevenirii accidentelor majore

20

3.1. Organizare şi personal 21 3.2. Identificarea şi evaluarea pericolelor majore 22 3.3. Supravegherea întreprinderii 36 3.4. Efectuarea în siguranţă a modificărilor 27 3.5. Planificare situaţii de urgenţă 28 3.6. Supravegherea capabilităţii sistemului de management al siguranţei 29 3.7. Verificarea sistematică şi evaluarea sistemului de management al securităţii

29

Cap 4. Identificarea instalaţiilor şi activităţilor care ar putea prezenta un pericol de accident

30

4.1. Criterii de stabilire ORS şi IRS 30 4.2. Descriere activităţilor principale 31 4.3. Inventarul substanţelor periculoase

39

Cap. 5. Identificarea şi analiza riscurilor 55 5.1. Identificarea surselor de risc de accident major din cadrul activităţilor desfăşurate pe amplasament

55

5.2. Scenarii de accidente, condiţii de producere, măsuri de intervenţie 61 5.3. Determinarea zonei posibil a fi afectate de un accident major 68 5.4. Descrierea zonelor din imediata vecinătate a obiectivului unde poate avea loc un accident major

79

5.5. Descrierea populaţiei zonei susceptibil a fi afectate de un eventual accident

79




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

2

Cap. 6. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru siguranţa obiectivului

81

6.1. Aparate de măsură, alarmare şi protecţie împotriva accidentelor 81 6.2. Parametrii tehnici utilizaţi pentru controlul instalaţiilor tehnologice

83

Cap. 7. Măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident 84

7.1. Planificarea răspunsului în caz de urgenţă 84 7.2. Organizarea alertei şi a intervenţiei 87 7.3. Descrierea resurselor mobilizabile, interne şi externe 101 7.4. Echipament instalat pe obiectiv în vederea limitării consecinţelor unui accident major 103

7.5. Măsuri necesar a fi luate în cazul deteriorării stării de sănătate a angajaţilor 104

7.6. Planul de Urgenţă Internă 105

Cap. 8. Concluzii 108

Anexe Reprezentări grafice ale zonelor afectate de posibile accidente majore




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

3

INTRODUCERE ¾ Denumire lucrare:

""RRAAPPOORRTT DDEE SSEECCUURRIITTAATTEE"" ¾ Client:

¾ Elaborator:

S.C. PROSPECŢIUNI S.A. DEPOZITUL DE MATERII EXPLOZIVE ŞINCA

Adresa: Str. Caransebeş nr. 1, sector 1, Bucureşti Registrul Comerţului: J40/ 4072 /1991 Cod Unic de Înregistrare: 1552801 Telefon: +40 021 319 66 60; Fax: +40 021 319 66 56 E – mail: [email protected]

S.C. IPROCHIM S.A. Bucureşti Adresa: Str. Mihai Eminescu, Nr. 19 - 21, Sector 1, Cod poştal 010512, Bucureşti Telefon: 021 / 211 76 54; 211 79 80; 212 34 74 Fax: 021 / 210 27 01 E-mail: [email protected] Înfiinţat ca societate comercială prin Hotărârea Guvernului României nr. 156/1991 Marcă înregistrată la Oficiul Mondial pentru Protecţie Intelectuală Geneva, sub nr. 420957/1975 IPROCHIM ENGINEERING - Marcă înregistrată la Oficiul Mondial pentru Protecţie Intelectuală Geneva, sub nr.

R420957/1995 Certificat de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti nr. J/40/6485/1991 Cod Unic de Înregistrare 457747, Atribut fiscal: R Certificat ISO 9001:2000 de Organismul de certificare TÜV CERT Germania cu nr. 12 100 12743 Atestat SR EN ISO 14001:2005, nr. M.016.0.0.0.0.0/10-02-2009, organism de certificare SIMTEX-OC

România. Atestat SR OHSAS 18001:2008, nr. S.378.100/01-09-2009, organism de certificare SIMTEX-OC România Înregistrată în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului nr. 53553/21.10.2009

şi certificată ca elaborator pentru următorele tipuri de studii: RM, RIM, BM, RA, RS, EA Autorizaţii pentru efectuarea de examinări, verificări şi investigaţii în vederea evaluării stării tehnice şi

întocmire a studiilor privind stabilirea condiţiilor de funcţionare şi evaluarea duratei de funcţionare remanente nr. ICPTC4/1/TIPC/1,2,3/2925, nr. ICPTC6/1/TIPC/1,2,3/2926, nr. ICPTC10/1/TIPC/1,2,3/2927 din 03.09.2008, emise de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor subpresiune şi Instalaţiilor de Ridicat

Certificat pentru elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului autorizaţiei de gospodărire a apelornr. 33/06.02.2008, emis de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Certificat de Acceptare nr. CATF/14-03-2007 pentru desfăşurarea de activităţi în zona controlată a întreprinderilor operatoare emis de către Comisia Activităţilor Nucleare

Certificat de CNCAN pentru sistemul de management al calităţii pentru instalaţii nucleare, construcţie, funcţionare şi închidere

Certificat de Autorizare nr.679/15.03.2007 cadastru, geodezie şi cartografie Centrul de pregătire autorizat AutoDesk Membru al Asociaţiei Patronale a Producătorilor şi Utilizatorilor de Echipamente Industriale pentru

Protecţia Mediului, Certificat nr. 20/04/01 Membru al Societăţii de Chimie din România - secţia Tehnologia şi Ingineria Mediului




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

4

Obiectivul general al Raportului de Securitate este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:

agenţilor poluatori şi/sau a pericolelor potenţiale asupra factorilor de mediu; resurselor şi receptorilor expuşi riscului; mecanismelor prin care se realizează riscul; măsurilor generale necesar a fi luate pentru a se reduce gradul de risc la un

nivel acceptabil.

Activităţile cu factor de risc impun, ca pe lângă măsurile care se iau în mod curent, de exploatare în siguranţă, să existe un control permanent şi o continuă evaluare a riscului şi a consecinţelor posibile. Imperativele actuale ale problematicii mediului înconjurător sunt:

\ asigurarea calităţii; \ prevenirea, combaterea poluării mediului; \ reducerea riscurilor prin creşterea siguranţei.

Necesitatea realizării Raportului de Securitate rezidă din nevoia de a obţine

informaţii suplimentare privind riscurile identificate în cadrul unităţii de depozitare Şinca a SC PROSPECŢIUNI S.A.

La sediul depozitului pentru materii explozive Şinca se desfăşoară următoarele activităţi:

- comerţ cu ridicata a produselor chimice, inclusiv explozivi şi materiale de iniţiere – Cod CAEN 5155;

- manipulări – cod CAEN 6311; - depozitări – cod CAEN 6312.

Managementul de securitate şi strategiile de prevenire a accidentelor majore, limitare sau înlăturare a consecinţelor acestora, au la bază mai multe pachete de măsuri:

a. Tehnice: la proiectare, inclusiv amplasare în teritoriu; la exploatare operativă; la organizarea mentenanţelor.

b. Legislative: norme de proiectare; instrucţiuni, reguli de exploatare, în toate regimurile inclusiv cele de avarie;

c. Organizatorice: testare şi instruire personal; planuri de intervenţii la avarii; măsuri de necesitate în teritoriul extern.

Programul de Siguranţă stabileşte modul de desfăşurare a unui număr de

proiecte şi activităţi, în vederea realizării obiectivelor bine definite ale politicii de siguranţă. Programul de Siguranţă cuprinde: obiective clare, astfel încât la sfârşitul acestuia să se poată verifica în ce

măsură au fost realizate; implicarea forţei de muncă şi a bugetelor pentru diferite proiecte şi activităţi; repartizarea responsabilităţilor şi atribuţiilor pentru diferite proiecte; programarea timpului.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

5

Obiectivele Programului de Siguranţă au în vedere: îmbunătăţirea echipamentului şi instrumentaţiei; îmbunătăţirea procedurilor, instrucţiunilor şi a programelor de instruire; măsurile pentru cazurile de urgenţă; reducerea riscului; îmbunătăţirea sistemului managerial de siguranţă.

Sistemul Managerial de Siguranţă este parte a sistemului managerial general al

unei societăţi, destinat realizării obiectivelor de siguranţă, în modul în care sunt stabilite în politica de siguranţă a societăţii.

Sistemul conţine mai multe elemente ce interacţionează, putând fi alese în mod optim în vederea planificării, organizării, implementării şi controlului activităţilor care au scopul de a menţine siguranţa în funcţionare şi exploatare. Cele mai importante elemente interactive ale unui sistem managerial de siguranţă sunt:

structura organizatorică şi standardele performanţei conducerii; organizarea funcţiilor, sarcinilor şi calificării pentru performanţa acestora; proiectarea procesului, proiectarea tehnică, proiectarea echipamentului pentru

siguranţă şi control cu standardele şi procedurile fixe pentru acestea; alocarea de echipament şi personal pentru operaţiile, sarcinile şi funcţiile

siguranţei; un sistem pentru studii de siguranţă, evaluări ale riscului, audituri de siguranţă

corelate cu criteriile calitative ale acestora; instruire organizată a personalului şi instruire specială pentru siguranţă; un sistem care să asigure respectarea tuturor reglementărilor, normelor şi a

condiţiilor de autorizare; un sistem care să asigure o bună comunicare cu personalul societăţii,

autorităţile locale şi societatea civilă în ceea ce privesc chestiunile legate de protecţia mediului înconjurător şi siguranţă;

un program bine stabilit şi organizat pentru întreţinerea echipamentelor şi inspecţie;

un sistem al procedurilor şi instrucţiunilor pentru operarea instalaţiilor în condiţii de siguranţă şi pentru executarea în siguranţă a tuturor operaţiilor;

un sistem al măsurătorilor şi înregistrărilor care poate arăta performanţa de siguranţă a diferitelor activităţi;

planificare instruire şi simulări pentru cazurile de urgenţe; raportarea şi evaluarea incidentelor şi accidentelor; servicii medicale şi protecţie a sănătăţii profesionale; o revizuire planificată a întregului sistem.

Scopul principal al Raportului de securitate este de diminuare a pierderilor de vieţi omeneşti şi bunuri materiale, precum şi a prejudiciilor aduse factorilor de mediu, în cazul producerii unui eveniment nedorit.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

6

Rezultatele raportului stabilesc: populaţia şi bunurile din zonă, susceptibile a fi afectate de un accident major; punctele cele mai vulnerabile în care se pot produce accidente majore; substanţele periculoase implicate în accident; resursele imobilizabile interne şi externe; planurile de intervenţie în cazuri de urgenţă.

Analiza riscurilor accidentale implică identificarea pericolelor de accidente majore

şi apoi aprecierea riscului pe care acestea îl prezintă, prin examinarea probabilităţilor şi consecinţelor (gravităţii) pagubelor care pot să apară din aceste pericole.

Structura de baza a Raportului de securitate cuprinde o divizare într-un volum principal, în care se tratează aspectele generale ale întregului obiectiv, şi în volume anexe, în care sunt dezbătute în mod specific părţile din cadrul obiectivului relevante pentru securitate (ORS).

DDeeffiinniiţţiiii

Se prezintă în continuare o parte din termenii utilizaţi în prezenta lucrare:

Accident – situaţie neprevăzută creată de acţiunea unui fenomen sau eveniment, de provenienţă naturală, tehnologică sau antropică, asupra unei colectivităţi umane. Accident major – orice eveniment survenit cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase. Acţiune – ansamblul activităţilor desfăşurate pentru realizarea prevenirii, protecţiei şi intervenţiei. Alarmare – este activitatea prin care se avertizează personalul despre producerea unui pericol sau iminenţa producerii unui pericol, în scopul trecerii de îndată şi în mod organizat, la aplicarea măsurilor protecţie şi intervenţie. Autoritatea centrală - este Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Autoritatea teritorială - este Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea teritorială este reprezentată de Consiliul Local, respectiv Consiliul Judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Avarie – eveniment sau incident care nu generează efecte majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major. Avertizare – aducerea la cunoştinţa salariaţilor a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Controlul operaţional – adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare din funcţionare. Depozitare – prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de stocare şi/sau păstrare în condiţii de siguranţă. Dezastru – evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

7

şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii. Evacuare – măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat a unor categorii de personal şi dispunerea acestora în zone în care sunt asigurate condiţii de protecţie. Evaluare – estimarea urmărilor probabile, ale unor dezastre asupra elementelor expuse, a volumului de acţiuni şi a necesarului de resurse. Explozie – este un proces de ardere foarte rapidă şi violentă a amestecurilor explozive, care se produce în fracţiuni de secundă, cu degajare de căldură, lumină şi care generează presiuni mari. Factori de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc. Frază de risc (R) este o frază care exprimă o descriere concisă a riscului prezentat de substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru om şi mediul înconjurător, conform SR 13253/1996. Instalaţie – o entitate tehnică din cadrul unui obiectiv, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemului de conducte, utilajelor, dispozitivelor, căilor ferate interne, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalaţia, a debarcaderelor, a depozitelor şi a altor structuri similare, plutitoare sau de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei. Intervenţie – ansamblul acţiunilor care se desfăşoară pentru prevenirea, localizarea-limitarea şi înlăturarea pericolului şi a urmărilor unui dezastru. Intervenţie operativă – acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia Managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate. Managementul pentru modernizare – adoptarea şi implementarea procedurilor pentru modificările planificate asupra instalaţiilor existente sau a proiectării de instalaţii noi, procese sau unităţi de stocare. Monitorizarea situaţiei de urgenţă – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă. Obiectiv - spaţiul care se află sub controlul titularului activităţii, unde sunt prezente substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii, inclusiv infrastructurile sau activităţile comune sau conexe. Obiective existente - toate instalaţiile în funcţiune şi cele în curs de execuţie care deţin acord de mediu înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Pericol - proprietatea intrinsecă a unei substanţe sau preparat chimic sau a unei stări fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

8

Prezenţa substanţelor periculoase - prezenţa efectivă sau anticipată a unor astfel de substanţe în cadrul obiectivului, sau prezenţa acestora în cazul în care se consideră că pot fi generate prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial, în cantităţi egale cu sau mai mari decât cantităţile relevante prevăzute în anexa nr. 2 din H.G. 804-2007. Risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp şi/sau în anumite circumstanţe.

Risc tehnic – eveniment nedorit – specific exploatării sistemului tehnic/tehnologic şi asociat unei stări potenţiale de pericol a acestuia – prin probabilitatea de producere a evenimentului şi prin gravitatea consecinţelor acestuia;

Pot fi delimitate trei domenii caracteristice riscului tehnic: - domeniul riscului neglijabil – asociat, de regulă, cedărilor/defectărilor

propriu-zise sau avariilor minore, rare şi foarte rare; - domeniul riscului acceptabil – aferent avariilor minore frecvente sau avariilor

majore rare şi foarte rare; - domeniul riscului inacceptabil – aferent avariilor majore, posibile sau

frecvente. Substanţă periculoasă - orice substanţă chimică pură, amestec de substanţe sau preparate prevăzute în anexa nr. 2 din H.G. 804-2007, partea I sau care îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa nr. 2 din H.G. 804-2007, partea II, şi care există sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substanţe despre care există presupunerea rezonabilă că vor fi generate în cazul producerii unui accident.

Timpii operativi de intervenţie sunt: - timpul de alarmare – intervalul scurs de la producerea unui eveniment până

la semnalarea acestuia printr-un sistem (dispozitiv) automat de detectare-alarmare sau de către o persoană;

- timpul de alertare – intervalul cuprins între momentul alarmării şi cel al constituirii formaţiei de intervenţie, în vederea deplasării la locul evenimentului;

- timpul de deplasare – intervalul cuprins între momentul alertării forţelor destinate intervenţiei şi sosirea acestora la locul de intervenţie sau la înapoierea la sediu;

- timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate – durata medie de realizare a dispozitivului de intervenţie;

- timpul de răspuns – interval cuprins între momentul alertării forţelor destinate intervenţiei şi intrării acestora în acţiune;

- timpul de începere a intervenţiei – intervalul cuprins între momentul apariţiei evenimentului şi realizarea dispozitivului de intervenţie;

- timpul de localizare – intervalul cuprins între momentul intrării în acţiune a forţelor concentrate şi punerea sub control a limitelor a limitelor situaţiei de urgenţă;

- timpul de stingere – intervalul cuprins între momentul localizării şi până la întreruperea (neutralizarea) completă a arderii, până la înlăturarea posibilităţilor de reaprindere a materialelor şi a substanţelor combustibile sau până la producerea unor fenomene negative.

Titularul activităţii - orice persoană fizică sau juridică care exploatează sau deţine controlul instalaţiei sau care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveşte funcţionarea acesteia.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

9

Unitate de stocare - orice spaţiu în care sunt depozitate substanţe periculoase. Urgenţă internă - totalitatea măsurilor necesar a fi luate în interiorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, ce pun în pericol sănătatea personalului si/sau calitatea mediului pe amplasament şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase. Urgenţă externă - totalitatea măsurilor necesar a fi luate în exteriorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, ce pun în pericol sănătatea populaţiei si/sau calitatea mediului în exteriorul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase.

Zona de risc – zona în care există pericolul/probabilitatea producerii sau a acţiunii unui dezastru asupra elementelor expuse şi/sau a unor distrugeri, pierderi, pagube ca urmare a acestei acţiuni;

ORS - obiective relevante pentru securitate; IRS - părţi de instalaţie relevante pentru securitate.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

10

Legislaţie Principalele acte normative care reglementează acest domeniu sunt:

Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind Protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 57/2007, O.U.G. nr. 114/2007 şi O.U.G. nr.164/2008; Ordonanţa de urgenţă nr. 152 / 2005 – Ordonanţă de urgenţă privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării; Legea nr. 84 / 2006 – Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152 / 2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării; H.G. nr. 804 / 2007 – Hotărâre privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, modificată prin H.G. nr. 79/2009; Ordinul nr. 1084 / 2004 – Ordin privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substanţe periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse; Ordinul nr. 142 / 2004 – Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; Legea nr. 360 / 2003 – Lege privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată cu Legea nr. 263 / 2005; H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase;

H.G. nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase modificată cu H.G. nr. 597/2007 şi H.G. nr. 1408/2008; H.G. 2427 / 2004 – Hotărâre privind evaluarea riscului substanţelor existente; H.G. 1022 / 2002 – Hotărâre privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului; H.G. 347 / 2003 – Hotărâre privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, modificată şi completată prin H.G. nr. 932 / 2004, H.G. nr. 646 / 2005, H.G. nr. 498 / 2007, Ordinul nr. 1.238 / 1.461 / 718 din 2007 şi Ordinul nr. 923/1503/556 din 2008; Legea nr. 481 / 2004 - Legea protecţiei civile, modificată şi completată prin Legea nr. 212/2006; Legea nr. 319 /2006 – Lege a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă; H.G. nr. 1491/2004 - pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; Ordonanţa de urgenţă 21/2004 – privind Sistemul de Management pentru Situaţii de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005; Legea nr. 307 / 2006 – Lege privind apărarea împotriva incendiilor; Ordinul nr. 163 / 2007 – Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; Ordinul 210 / 2007 – Ordin al ministrului internelor şi reformei administrative pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu modificat şi completat de Ordinul MIRA nr. 663 / 2008; O.M.A.I. 1435 / 2006 – pentru aprobarea Nomelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă;




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

11

ORDIN nr. 80 / 2009 al viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, modificat de Ordin nr. 188 / 2009; H.G. nr. 1088 / 2000 – Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva incendiilor; O.M.A.I. 130/2007 - Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de securitate la incendiu; Ordinul M.I. nr. 108 / 2001 - Ordin pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcările electrostatice - DGPSI – 004, modificat prin Ordinul nr. 349 / 2004; O.M.AI. nr. 647 / 2005 – Ordin privind Norme metodologice pentru elaborarea planurilor de urgenta în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; O.M.AI. nr. 1184 / 2006 – Ordin pentru aplicarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

Legea nr. 126/1995 – Lege privind regimul materiilor explozive, modificată şi completată prin Legea nr. 464/2001, Legea nr. 478/2003, Legea nr. 262/2005 şi Legea nr. 406/2006.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

12

CAPITOLUL 1. Prezentare generală

1.1. Localizare: Obiectivul este situat în partea de sud a satului Ohaba, pe malul stâng al pârâului

Puturosu, la cca 2 km amonte de confluenţa cu pârâul Şercaia şi la 1 km sud de drumul judeţean Şinca Veche-Şercaia.

Incinta depozitului are în imediata apropiere terenuri agricole, primele construcţii particulare, izolate, se situează la o distanţă de cca. 700 m, spre nord.

Suprafaţa totală ocupată de PROSPECŢIUNI – Depozitul de explozivi Şinca, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, este de 25 478,82 mp.

Cea mai mare parte a vecinătăţilor depozitului sunt reprezentate de terenuri arabile. 1.2. Resurse umane:

Regimul de lucru (ore/zi, zile/săptămână, zile/an): - nr. ore de funcţionare pe zi: 8 ore; - nr. zile de funcţionare pe săptămână: 5 zile; - nr. zile de funcţionare pe an: 260 zile.

Unitatea are un număr mediu anual de 14 angajaţi, forţa de munca fiind formată din populaţia autohtonă.

Serviciul de pază este asigurat permanent cu 3 posturi de pază înarmate, executat de 15 agenţi de pază înarmaţi ai S. C. Prospecţiuni S.A. – Divizia Pază şi Protecţie SRL. 1.3. Utilităţi: Amplasamentul depozitului de materii explozive Şinca Veche dispune de utilităţile necesare, prin:

racordare şi furnizare de energie termică; racordare şi furnizare de energie electrică; alimentare cu apă.

1.4. Infrastructură:

Principalele clădiri unde se desfăşoară activităţi în care sunt implicate substanţe periculoase, se pot grupa, după destinaţia lor, astfel:

- 1 spaţiu de depozitare capse detonator, cu o suprafaţă de 23, 25 mp; - 4 spaţii de depozitare explozibili, cu suprafeţele de 183,63 mp; 184,69 mp; 182,15

mp; 183,69 mp. Clădiri: Incinta depozitului de explozivi - depozit explozivi + distribuţie marfă (c 123) S = 184,69 m2 - depozit explozivi + distribuţie marfă (c 138) S = 192,15 m2 - depozit explozivi + distribuţie marfă (c 150) S = 193,69 m2 - depozit explozivi + distribuţie marfă (c 106) S = 183,63 m2




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

13

- depozit capse (c 95) S = 23,25 m2 - cameră generator şi post pază nr. 1 (c 66) S = 29,49 m2 - post pază nr. 2 (c 129) S = 5,26 m2 - post pază nr. 3 (c 155) S = 4,61 m2 Incinta sectorului social-administrativ - birou tip câmp S = 8,25 m2 - magazie PSI S = 10,46 m2 - magazie metalică auto S = 42,00 m2 - magazie materiale S = 5,00 m2 - magazie metalică materiale S = 16,00 m2 - baraca birou pompieri casată - baracă dormitor cu bucătărie casată - baracă dormitor casată - fântână – captare din tuburi de ciment - grup sanitar cu fosă din fibră de sticlă, de 5 m3 Alte construcţii: - amenajare hidrotehnică S = 679,34 m2 S = 5080,00 m2 S = 1148,46 m2 - platformă transport S = 34,44 m2 - platformă betonată S = 116,03 m2 - platforme pentru transport S = 424,98 m2

1.5. Istoricul terenului:

Depozitul de materii explozive Sinca, judeţul Braşov este organizat în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 privind regimul materiilor explozive şi Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectivul a fost dat în folosinţă în anul 1979. Menţionăm că, până în prezent nu au avut loc evenimente deosebite la Depozitul

pentru materii explozive Şinca. În perioada utilizării obiectivului au fost necesare o serie de amenajări, reparaţii şi

lucrări de întreţinere. Astfel pentru a se asigura rezerva de apă pentru stingerea incendiilor, amenajarea

hidrotehnica existentă pe pârâul Puturosu a fost refăcută şi consolidată. Acoperişul magaziilor pentru depozitarea materiilor explozive construit din azbest a

fost înlocuit cu tablă zincată cu izolaţie din vată de sticlă. S-a amenajat o platformă betonată pentru parcarea autovehiculelor, s-au refăcut şi

betonat căile de scurgere pentru ape pluviale, s-au revizuit instalaţiile de paratrăznet.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

14

CCaapp.. 22.. PPRREEZZEENNTTAARREEAA MMEEDDIIUULLUUII ÎÎNN CCAARREE EESSTTEE SSIITTUUAATT OOBBIIEECCTTIIVVUULL

2.1. Localizarea geografică Obiectivul este situat în partea de sud a satului Ohaba, pe malul stâng al pârâului

Puturosu, la cca 2 km amonte de confluenţa cu pârâul Şercaia şi la 1 km sud de drumul judeţean Şinca Veche-Şercaia.

Incinta depozitului are în imediata apropiere terenuri agricole, primele construcţii particulare, izolate, se situează la o distanţă de cca. 550 m, spre nord.

Descrierea şi distanţele faţă de bunurile din zona obiectivului, afectabile prin

accidente - la nord de amplasament şi aparţinând localităţii Ohaba se află primul grup

compact de locuinţe la o distanţă de 700 m; alte clădiri (locuinţe) sunt amplasate la distanţe mari (localitatea Şinca Veche, 2 km şi satul Şercăiţa, 4 km);

- la cca. 3 km SE se află Depozitele Generale ale Rezervelor Statului (combustibil) precum şi o unitate militară;

- spre vest, la aproximativ 4 km există poligonul militar Bucium, iar la 30 km S.C. NITROPOROS S.R.L.;

- spre NE, la cca 2,5 km este calea ferată Braşov-Codlea-Făgăraş; - spre nord şoseaua care leagă localităţile Şercaia-Ohaba-Şinca Veche. Accesul la depozit se face din şoseaua asfaltată care leagă localităţile Şercăiţa –

Ohaba - Şinca Veche, pe un drum amenajat de cca. 700 m. Planul de încadrare în zonă al obiectivului Depozit de materiale explozive Şinca

Veche se prezintă în VOLUMUL PRINCIPAL - Planuri - Anexa 2. 2.2. Topografie Depozitul este amplasat în versantul stâng al pârâului Puturosu. Suprafaţa totală ocupată de Depozitul pentru materiale explozive este de 25.478,82

mp şi aparţine S.C. PROSPECŢIUNI S.A. BUCUREŞTI, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, Seria MO3, nr. 4187 din data de 29.06.1998. Suprafaţa totală este de 25.478,82 mp din care:

- suprafaţă construită = 873,63 mp; - suprafaţă transport = 6.499,26 mp; - suprafeţe reţele = 1.747,64 mp; - suprafaţă liberă = 16.358,29 mp;

Gradul de ocupare al terenului este de 64 %. În incinta depozitului există drumuri pietruite, alei, trotuare, diguri betonate, canale, podele, conducte de apă, linii electrice subterane, spaţii verzi. Terenul este situat în extravilanul localităţii Ohaba, comuna Şinca, iar gradul de folosinţă este de teren agricol (fâneaţă).

Comuna Şinca este situată în centrul judeţului Braşov, în extremitatea SE a Tarii Făgăraşului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde de la munţii Persani, în partea




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

15

de nord şi est, până la munţii Făgăraş, în partea de sud, cu o larga deschidere spre depresiunea Făgăraşului în partea de vest. El este alcătuit din dealuri brăzdate de numeroase cursuri de apa din care cel mai important este râul Şinca, afluent al Oltului, de-a lungul acestora, în luncile înguste se afla si terenurile cele mai fertile pentru agricultura.

De asemenea exista în special în zona montană suprafeţe întinse de pădure formate în special din făgete si amestecuri de fag cu răşinoase. Munţii au o înălţime medie, cel mai impozant fiind masivul Taga cu o înălţime de 1648 m.

Munţii Persani, care închid la vest Tara Bârsei, se prezintă ca o punte între Carpaţii Orientali, din care fac parte, şi Carpaţii Meridionali. Tocmai din aceste motive exista mai multe opinii privind separarea lor de munţii cu care se învecinează la nord si la sud, in vreme ce delimitarea lor spre vest si est este precisa.

Cuprinşi intre meridianele de 25°15' si 25°40' longitudine estica si paralelele de 45°35' si 46°15' latitudine nordica, aceşti munţi se întind pe o suprafaţă de cca. 1 000 kmp.

Valea Şinca, continuata cu cea a Bârsei, desparte la sud Munţii Persani de masivele Făgăraş si Piatra Craiului.

La nord, Persanii par a fi o prelungire a Munţilor Harghita, de care ii separa totuşi aliniamentul ce porneşte de la comuna Meresti, trece pe la sud de localitatea Lueta, peste vaile Varghisului si Cormosului, pana la confluenta acestuia din urma cu Valea Fierarului.

Limita lor estică se situează de-a lungul depresiunii Tarii Barsei (Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de catre depresiunile Tarii Oltului (Făgăraşului) si Homoroadelor. Aşezări ca Hoghiz, Fantana, Cuciulata, Comana de Sus, Venetia de Sus, Grid, Persani, Şinca Veche, plasate pe rama vestica, si Augustin, Ormenis, Apata, Maierus, Crizbav, de pe latura estica, subliniază aceste limite.

Depresiune Făgăraşului pătrunde în judeţul Braşov cu partea sa estică, cuprinsă

între Valea Gârlăţelu (la vest de oraşul Victoria) si marginea vestica a Persanilor Sudici. Aceasta are aspectul unei câmpii aluvio - proluviale largi, cu lunci, terase si

glacisuri piemontane, dezvoltate mai mult pe stânga Oltului. Trecerea de la culmile montane marginale, corespunzătoare suprafeţei carpatice de

bordura către relieful coborât al şesului aluvial se realizează prin intermediul a doua nivele de umeri, ce apar cu aspect de măguri izolate, situate frecvent la altitudini de 750 – 850 m si 650 – 700 m. Prin intermediul lor se realizează interferenta dintre munte si depresiune: nivelul superior formează partea terminală a culmilor montane iar cel inferior al dealurilor submontane.

Marginea dinspre munte este marcată de marea întindere a piemonturilor de acumulare. Marile acumulări realizate ritmic şi succesiv in Depresiunea Făgăraşului sunt opera viiturilor puternice ale mulţimii râurilor montane cu izvoarele în circurile glaciare ale Munţilor Făgăraş ce au adus cantităţi mari de materiale. Înlocuirea temporară a etapelor de acumulare cu eroziunea laterală şi de adâncime impuse de fluctuaţiile climei cuaternare a determinat etajarea reliefului sub forma de conuri sau terase. Ele formează pe ansamblu relieful Câmpiei Piemontane a Făgăraşului, constituită din: glacisul piemontan superior, glacisurile-terase, terasele si conurile fluvio-periglaciare precum şi luncile Oltului si a principalilor afluenţi din zona Munţilor Făgăraş.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

16

2.3. Geologie Judeţul Braşov, se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali,

Podişul Tansilvaniei şi Carpaţii Meridionali, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice.

Prezenţa unităţilor montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere altitudinală a condiţiilor climatice, o etajare a vegetaţiei şi, implicit, un înveliş de sol destul de variat şi complex.

Arealul obiectivului analizat se suprapune pe două unităţi morfostructurale: Carpaţii Meridionali şi depresiunea Făgăraşului. Zona mai coborâtă a munţilor Tagla, cu altitudini ce rar depăşesc 1000 m, se înscrie ca o treapta montana joasă, uşor de străbătut.

Relieful de culmi domoale contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor sau cu formele de eroziune diferenţială dezvoltate pe conglomerate, gresii, etc.

La contactul cu muntele se dezvolta un aliniament depresionar, depresiunea Fagarasului – care se prezintă ca o câmpie aluvio – proluvială etajată (lunci, terase, glacisuri piemontane) mult extinsa pe stanga Oltului.

Abundenta precipitaţiilor şi pantelor accentuate determină predominarea proceselor de eroziune si transport in lungul albiilor fluviatile şi torenţiale. Aceste procese şi determinarea unei instabilităţi mai accentuate a versanţilor se remarcă în bazinele torenţiale ale văii Şinca.

Eroziunea laterală şi acumulările de albie din lungul văilor impun o accentuată dinamică şi instabilitate a albiilor in timpul marilor viituri; îndiguirile şi amenajările hidrotehnice realizate au estompat parţial activitatea acestora.

Învelişul de sol este reprezentat prin soluri argiloiluviale podzolice si soluri argiloiluviale brune podzolite, adesea pseudogleizate, asociate cu soluri negre de fâneaţă, diferite soluri erodate.

Vegetaţia şi fauna arealului este caracteristica etajului pădurilor de foioase bine reprezentate prin păduri de gorun cu carpen situate la poalele munţilor, iar pădurile de fag sau amestec (fag, brad, molid) ocupă suprafeţele cu altitudine mai mare.

In porţiunile mai bine drenate si in zonele mai înalte, pajiştile secundare umede se întind pe suprafeţe mari. Elemente structurale: în limitele acestui teritoriu se distinge unitatea structurală a depresiunilor intracarpatice (rama sudică a depresiunii transilvane). Formaţiunile neozoice ale acestei depresiuni constituie o succesiune groasă ai cărei termeni inferiori (Oligocen) sunt depăşiţi de către formaţiunile discordante ale Miocenului, care se înscriu în cute largi formând un fascicul divergent spre nord-vest. Rezultă că zona Şinca este stabilă din punct de vedere tectonic.

Comportamentul geomecanic al formaţiunilor geologice din zonă este bun. Zona este stabilă din punct de vedere al terenurilor, neexistând zone afectate de alunecări.

In conformitate cu normativele actuale, caracteristicile geofizice ale terenurilor de fundare sunt următoarele:

- bune de fundare pentru terenul natural interceptat începând cu – 1,10 m; - slabe de fundare pentru zona de umplutură neomogenă, necompactată,

interceptată la suprafaţa terenului. Din punct de vedere al comportării sub sarcină, terenul aferent depozitului de explozivi se încadrează în categoria terenurilor bune de fundare.

Construcţiile au fost calculate pentru o presiune convenţională de calcul Pconv. = 240 KPa.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

17

Potrivit prevederilor de proiectare antiseismică, zona face parte din macrozona

seismică VII, conform SR 11.100/1–1993, iar conform normativului P 100/92 (reactualizat în 1996), zona seismică de calcul este „D”, intensitatea seismică de grad 7, cu coeficientul seismic Ks = 0,16 şi perioada de colt Tc = 1,0 sec.

2.4. Hidrogeologie Regiunea se caracterizează prin prezenta unui acvifer freatic continuu, adâncimea

nivelului piezometric situându-se intre 2 si 15 m; apa se afla sub presiune, local manifestând artezian; debitele rezultate sunt cuprinse intre 2 si 5 l/s, cărora le corespund denivelări de 2 – 4 m; direcţia de curgere a apelor subterane este sud – nord, zona de alimentare fiind la contactul cu rama muntoasa. Calitativ, apele se înscriu in limite admisibile de potabilitate.

Aceste acvifere sunt constituite din bolovănişuri, pietrişuri si nisipuri, local cu liant argilos şi reprezintă, cel puţin în parte, depozite torenţiale ale văilor ce coboară dinspre zona montana si care ulterior au fost trasate.

Variaţia nivelului apelor freatice este asemănătoare cu cea a apelor de suprafaţă, în special în imediata apropiere de cursul de apă, maximum de nivel în subteran atingându-se în aceeaşi lună cu cel al văii. Un rol deosebit in alimentarea apelor freatice îl au precipitaţiile.

2.5. Hidrologie Arealul amplasamentului este situat in versantul stâng al pârâului Puturosu, afluent

de stânga al pârâului Şinca (Sercaia). Reţeaua hidrografică este tributară râului Olt, având cea mai mare valoare a densităţii hidrografice pe versantul nordic al masivului Făgăraş.

Aceşti afluenţi de pe partea stânga a râului Olt, cu obârşiile in zonele înalte montane, aduc principalele aporturi de apa (pârâul Şinca = 3,4 m3/s, debit mediu multianual).

Principalele cursuri de apa din imediata vecinătate a obiectivului analizat sunt reprezentate de pârâul Puturosu, pe care au fost executate amenajările hidrotehnice care asigura necesarul de apa in caz de incendiu şi pârâul Şercaia situat la cca. 2,0 km. Confluenta dintre pârâul Puturosu şi pârâul Şercaia este situată la cca. 2.0 km sud faţă de obiectiv.

Conform STAS 4273-83 care se refera la încadrarea lucrărilor in clasa si categoria de importanta cu privire la asigurarea sursei de apa si la apărarea împotriva inundaţiilor, amenajarea hidrotehnica se încadrează in clasa de importanta IV, Construcţii de importanta secundara – Construcţii hidrotehnice a căror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective social economice.

Stabilirea categoriei construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice se face in funcţie de înălţimea maxima si volumul de apa. Astfel conform tabelului 2 din STAS 4273-83 (H<6 m, V apa<0,2 mil. mc), amenajarea de pe pârâul Puturosu se încadrează la categoria 4.

In funcţie de durata de exploatare proiectată amenajarea hidrotehnica de la Depozitul de materiale explozive Şinca este definitivă (permanentă) cu durata de serviciu normata mai mare de 10 ani.

După rolul funcţional amenajarea hidrotehnica de pe pârâul Puturosu este secundară, distrugerea parţială sau totală a acesteia neavând repercusiuni grave asupra ansamblului amenajării.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

18

Astfel se poate concluziona ca amenajarea hidrotehnica de pe pârâul Puturosu se încadrează in clasa de importanta IV in funcţie de durata de exploatare şi de rolul funcţional.

2.6. Condiţii meteorologice

2.6.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament / zonă: Caracterizarea condiţiilor climaterice ale zonei studiate s-a făcut pe baza datelor

prezentate în lucrarea: „Atlasul Climatologic al republicii Socialista România” – Bucureşti 1960.

Temperaturile medii anuale înregistrează valori de 8 – 9 0C.

Temperatura maximă absolută este de 38,9 0C (luna august). Temperatura minima absolută este de -33,8 0C (luna ianuarie).

Precipitaţiile medii anuale au fost de 820 mm. Perioada în care se înregistrează cele mai multe precipitaţii este la sfârşitul

primăverii şi începutul verii, iar cele mai puţine se înregistrează la începutul toamnei şi sfârşitul iernii.

Maxima absoluta a precipitaţilor atmosferice este de 77,7 mm/ zi. Numărul de zile cu precipitaţii în decursul unui an este de 120-130.

Circulaţia maselor de aer este influenţată de pătrunderea curenţilor atmosferici pe

marile culoare geomorfologice. Datorită amplasării zonei la contactul dintre panta nordică a Munţilor Făgăraş şi

limita sudică a Depresiunii Făgăraşului vânturile predominante prezintă următoarelor caracteristici:

- de la E la V 10 % din timp cu o viteză ce variază între 2-4 m/s - de la V la E 20 % din timp cu o viteză ce variază între 2-4 m/s

Număr mediu anual de zile senine: 80 – 100. Număr mediu anual de zile acoperite: 160 - 180.

2.6.2. Condiţii de transport şi difuzie a poluanţilor: Variaţia temperaturii aerului în funcţie de presiune şi de înălţime, este unul din

factorii importanţi care intervin în deplasarea maselor de aer şi implicit, de răspândire în atmosferă a agenţilor poluanţi.

Mărirea variaţiei temperaturii aerului cu înălţimea se numeşte Gradient vertical de temperatură şi, în funcţie de mărime, se pot deosebi mai multe tipuri de stratificare sau stări ale atmosferei.

Instabilitatea este caracterizată printr-o scădere a temperaturii cu înălţimea, mai

mare decât media gradientului vertical (0,98oC pe 100 m). Această condiţie se realizează cel mai frecvent în zilele senine de vară când încălzirea rapidă a solului, datorită insolaţiei, încălzeşte straturile de aer de lângă suprafaţă, rezultând un amestec vertical pronunţat şi curenţi ascendenţi puternici.

Aceasta favorizează dispersia substanţelor nocive pe verticală. Stabilitatea se caracterizează printr-o scădere a temperaturii mai mici decât media

gradientului vertical. În acest caz, masa de aer în ascensiune, prin destindere adiabatică




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

19

se va răci cu mai puţin decât media gradientului vertical de temperatură. Atmosfera înconjurătoare considerată în repaus, dispune de o energie termică mai mare decât masa de aer în deplasare. Această masă de aer va fi dirijată spre nivelul său iniţial, frânând mişcările ascendente ale atmosferei. Tendinţa de a rezista deplasărilor verticale este caracteristică stabilităţii, stare atmosferică în care difuzia este aproape absentă, ceea ce favorizează răspândirea substanţelor nocive pe orizontală.

Starea atmosferică neutră prezintă o scădere a temperaturii cu înălţimea, după relaţia adiabatică, adică în repartiţia verticală a temperaturii aerului din atmosfera înconjurătoare şi din masa de aer supusă deplasării, nu există nici o diferenţă.

Stări atmosferice deosebite sunt izotermele şi inversiunile termice. În cazul izotermelor, temperatura este staţionară cu înălţimea, iar în cazul

inversiunilor, temperatura aerului creşte cu înălţimea, ceea ce implică un gradient vertical de temperatură negativ.

Inversiunea termică acţionează ca un ecran, care nu permite dezvoltarea convecţiei şi nici amestecul vertical. În acest caz dispersia noxelor pe verticală este împiedicată aproape total.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

20

CCaapp.. 33.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII AASSUUPPRRAA SSIISSTTEEMMUULLUUII DDEE

MMAANNAAGGEEMMEENNTT ŞŞII AASSUUPPRRAA OORRGGAANNIIZZĂĂRRIIII OOBBIIEECCTTIIVVUULLUUII ÎÎNN VVEEDDEERREEAA PPRREEVVEENNIIRRIIII AACCCCIIDDEENNTTEELLOORR MMAAJJOORREE

Societatea PROSPECTIUNI având drept profil de activitate în cadrul

subunităţii, Depozitul de materiale explozive Şinca, manipularea , depozitarea şi comerţul cu ridica a produselor chimice inclusiv explozivi şi a materialelor de iniţiere, are o politică de prevenire a accidentelor majore adecvată specificului său de activitate.

Depozitul pentru materiale explozive Şinca, judeţul Braşov este organizat în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 privind regimul materiilor explozive şi Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.

Activitatea se desfăşoară în baza autorizaţiei generale de lucru cu explozivi deţinută de S.C Prospecţiuni S.A Bucureşti şi a autorizaţiilor eliberate de ISTPM Braşov şi I.J.P. Braşov pentru depozit.

Politica de prevenire a accidentelor majore reprezintă declaraţia organizaţiei

referitoare la intenţiile şi principiile sale asupra realizării performanţei în condiţii de sănătate şi securitate ocupaţională, furnizând cadrul de acţiune şi de stabilire a obiectivelor şi ţintelor în acest domeniu.

Politica este, în general, documentul principal al tuturor sistemelor de management

care furnizează: \ un angajament al managementului la cel mai înalt nivel privind preocupările şi

orientarea organizaţiei; \ direcţia oficială care trebuie urmată de personalul organizaţiei.

Politica de prevenire a accidentelor majore presupune obţinerea angajamentului

managementului de vârf pentru: \ respectarea cerinţelor legale şi de altă natură; \ evaluarea continuă a riscurilor asociate activităţilor desfăşurate; \ luarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni producerea accidentelor

majore şi a limita consecinţele acestora; \ asigurarea instruirii personalului cu privire la riscurile asumate şi dotarea

acestora cu echipament corespunzător de lucru.. Obiectivul prioritar al conducerii PROSPECŢIUNI - Depozitul de materiale

explozive Şinca este organizarea activităţilor în cadrul depozitului de aşa natură încât ele să se desfăşoare în condiţii de deplină siguranţă, în condiţii de risc minim şi la cele mai exigente standarde privind siguranţa.

Conducerea societăţii îşi asumă răspunderea privind alocarea resurselor umane şi financiare necesare realizării acestui obiectiv.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

21

În acest scop, strategia conducerii societăţii privind managementul securităţii prevede cultivarea cu perseverenţă a conceptului că NIMIC nu poate fi mai important, indiferent de poziţia persoanei în ierarhia organizatorică a societăţii, decât luarea tuturor măsurilor preventive pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă a utilajelor şi instalaţiilor, în vederea evitării unor accidente periculoase.

Conducerea societăţii este conştientă de faptul că amplasamentul, prin natura activităţii specifice poate constitui sursa unui accident major cu efecte negative pentru angajaţi, public şi mediul natural, fapt pentru care îşi asumă responsabilitatea luării tuturor măsurilor pentru controlul acestui pericol.

Obiectivele şi principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor

de accidente majore, pentru realizarea acestui deziderat sunt: 1. Asigurarea cadrului organizatoric corespunzător şi a personalului necesar. 2. Stabilirea responsabilităţilor pe scară ierarhică. 3. Instituirea procedurilor preventive de control care să asigure o mentenanţă

corectă, depistarea din timp a defecţiunilor probabile şi repararea PREVENTIVĂ, respectiv luarea tuturor măsurilor de PREVENIRE a incidentelor tehnice care pot provoca accidente majore.

Precizăm că în toate cazurile referitoare la problema accidentelor majore, trebuie să prevaleze întotdeauna acţiunile PREVENTIVE de eliminare a cauzelor care pot avea ca urmări accidente majore.

4. Instituirea procedurilor de acţiune corectivă pentru cazurile în care, totuşi, a avut loc un accident major.

3.1. Organizare şi personal Sistemul de management al securităţii acoperă următoarele aspecte:

- organizare şi personal – rolurile şi responsabilităţile personalului implicat în managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizaţiei. Identificarea nevoilor de pregătire a acestui personal şi asigurarea pregătirii astfel identificate. Implicarea angajaţilor şi, unde este cazul, a subcontractanţilor de pe amplasament;

- identificarea şi evaluarea pericolelor majore – adoptarea şi implementarea procedurilor pentru identificarea sistematică a pericolelor majore care rezultă din operarea normală şi anormală, precum şi evaluarea probabilităţii şi severităţii lor;

- controlul operaţional – adoptarea şi implementarea de proceduri şi instrucţiuni pentru operarea în siguranţă a instalaţiilor, proceselor, echipamentelor, inclusiv activitatea de mentenanţă, precum şi pentru oprirea temporară;

- managementul pentru modernizare - adoptarea şi implementarea procedurilor pentru planificarea modernizărilor sau designul noilor instalaţii, procese sau facilităţi de stocare;

- planificarea pentru situaţii de urgenţă – adoptarea şi implementarea procedurilor pentru identificarea situaţiilor de urgenţă previzibile, prin analiza sistematică, pregătirea, testarea şi revizuirea planurilor de urgenţă astfel încât să răspundă unor astfel de situaţii de urgenţă şi să ofere pregătire specifică personalului implicat. Această pregătire trebuie să se facă cu tot personalul din amplasament, inclusiv cu subcontractorii;

- monitorizarea performanţei – adoptarea şi implementarea procedurilor pentru evaluarea continuă a îndeplinirii obiectivelor stabilite prin politica de prevenire a accidentelor majore şi prin sistemul de management al securităţii stabilite de titular, precum şi adoptarea şi implementarea mecanismelor de investigare şi a acţiunilor corective în caz de neconformare. Procedurile trebuie să acopere sistemul operatorului de




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

22

raportare a accidentelor majore pentru evenimentele de tip avarie/incident, în special cele care indică eşecul măsurilor de prevenire, precum şi investigaţiile şi acţiunile întreprinse pe baza experienţei astfel acumulate;

- verificare şi revizuire – adoptarea şi implementarea procedurilor de evaluare sistematică periodică, a politicii de prevenire a accidentelor majore, precum şi a oportunităţii şi eficienţei sistemului de management al securităţii; revizuirea documentată a performanţei politicii şi a sistemului de management al securităţii, precum şi actualizarea acestuia se fac de către conducere.

Societatea are elaborate şi implementate procedurile de intervenţie în situaţii de

urgenţă în conformitate cu cerinţele prevederilor legislative în vigoare. Având în vedere personalul redus numeric în cadrul obiectivului există următoarea

organizare la accidente majore: - Vanga Gheorghe - Feşa Vasile - Uscoi Gheorghe - Carolea Virgil - Novacescu Vasile - Urs Nicolae - Andruşca Silviu - Codiia Valeriu - Dogariu Gheorghe - Morariu Viorel - Girbacea Gheorghe - Marciu Verginia Funcţie de gravitatea evenimentelor, modul de tratare va fi astfel executat încât să

reducă la maximum agravarea stării de fapt şi de intervenţie. Personalul care are atribuţii privind lucrul cu materii explozive are cunoştinţele şi

abilităţile necesare îndeplinirii obiectivelor pentru menţinerea sub control a condiţiilor sau evenimentelor responsabile de declanşarea unui accident major şi pentru a limita consecinţele acestuia.

Astfel, angajaţii sunt selectaţi în funcţie de competenţa lor în executarea sarcinilor care le sunt atribuite. Exigenţele în privinţa competenţei pentru fiecare post sunt documentate în fişa postului respectiv. Aceste fişe sunt revizuite în cadrul procesului anual de evaluare.

Directorul de Producţie şi angajaţii identifică necesităţile concrete de perfecţionare profesională cu ocazia evaluării anuale sau atunci când responsabilităţile se schimbă ca rezultat al modificării fişei postului sau a schimbării poziţiei deţinute.

De asemenea, tot personalul participă la o evaluare anuală împreună cu Directorul de Producţie, în vederea conştientizării sporite a problemelor importante legate de performanţele fiecăruia şi a încurajării ameliorării acestora.

3.2. Identificarea şi evaluarea accidentelor majore În timpul operaţiilor care decurg din operarea normală şi anormală, în cadrul Depozitului pentru materii explozive Şinca nu ar trebui să existe riscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei sau asupra mediului înconjurător.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

23

Accidentul reprezintă un eveniment neprevăzut, întotdeauna nedorit survenit în timpul funcţionării sistemului tehnologic. O consecinţă a accidentului tehnic o constituie deprecierea semnificativă a caracteristicilor procesului tehnologic în sensul înrăutăţirii drastice a valorilor acestora dintr-un anumit punct de vedere, produs prin degradarea, deteriorarea sau distrugerea materialelor.

Dintre avariile potenţiale ce pot apare, accidentele majore pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Consecinţele apariţiei unui accident major în cadrul incintei Depozitului pentru materii explozive pot fi apariţia exploziilor urmate de incendii şi poluarea mediului cu produsele rezultate.

Pericolul de explozii este dat de substanţele periculoase care se vehiculează în cadrul incintei depozitului (explozibili, capse detonante). Aceste substanţe prezintă grad mare de periculozitate, din punct de vedere al exploziilor.

Posibilitatea declanşării unui incendiu este, de cele mai multe ori, o consecinţă a unei explozii. În acest context, se va evita încălzirea sau răcirea peste sau sub limitele admisibile (+25o - -15o), frecarea, lovirea sau alte acţiuni mecanice, contactul cu o flacără deschisă sau scânteie electrică sau mecanică, unda de şoc a acestei explozii, etc.

Măsurile tehnice adoptate ţin cont de probabilitatea apariţiei unui accident major în care pot fi implicate substanţe periculoase.

Având în vedere proprietăţile specifice pe care le prezintă substanţele explozive, unele operaţii şi unele locuri de muncă prezintă un grad ridicat de periculozitate, din punct de vedere al riscului declanşării unor accidente cu impact negativ asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător, prin şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.

Operaţiile şi locurile de muncă cu pericol de explozie şi incendiu din cadrul incintei

depozitului sunt: - incinta spatiilor de depozitare; - platformele de manevra aferente spatiilor de depozitare - mijloacele de transport materii explozive. Disfuncţiile care pot produce accidente sunt: - disfuncţii datorate factorului uman; - disfuncţii asociate pregătirii şi organizării defectuoase a activităţilor de mentenanţă

şi de exploatare tehnologică; - disfuncţii datorate incompetenţei şi lipsei de informare; - disfuncţii datorate factorilor externi aleatori. 3.2.1. Disfuncţii tehnice Pentru prevenirea producerii exploziilor şi incendiilor din cadrul amplasamentului,

construcţia depozitului de materii explozive a fost realizată cu respectarea prevederilor din legislaţie, normelor şi normativelor în vigoare pentru situaţii de urgenţă, specifice activităţii de depozitare, manipulare şi transport a materiilor explozive.

Astfel se vor respecta: - Prevederile din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive; Norme Tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive, utilizate în activităţile deţinătorilor şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 307 / 2006 – Lege privind apărarea împotriva incendiilor; - Ordinul nr. 163 / 2007 – Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

24

- Prevederile din Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă; - H. G. nr. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006

Pentru prevenirea apariţiei unor evenimente, în situaţia apariţiei unui incendiu a fost

întocmit un plan de pază aprobat de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Braşov prin care activitatea pentru situaţii de urgenţă este asigurată 24 ore din 24, de către 4 pompieri (motopompişti) care lucrează în schimburi. Factorii de determinare ai riscului de incendiu sunt: densitatea sarcinii termice de incendiu şi categoria de incendiu pentru spaţiile de depozitare în conformitate cu prevederile Normativului 188 / 1999. Pentru determinarea gradului de rezistentă la foc a clădirilor de depozitare materii explozive s-au luat în calcul condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale de construcţii, în funcţie de rolul acestora în clădire. Construcţia se încadrează în gradul II de rezistenţă la foc. Sursele potenţiale de aprindere: - surse de aprindere de natură termică: ţigara, particule incandescente de la sudură, dacă este cazul; - surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuite, efect termic al curentului electric; - surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu. Împrejurările preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea: - executarea lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizarea şi exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; - suprasolicitarea instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominală a instalaţiilor; - nerespectarea de către salariaţi a regulilor şi măsurilor PSI; - acţiune intenţionată; - alte împrejurări.

3.2.2. Disfuncţii de mentenanţă şi exploatare tehnologică Disfuncţiile de mentenanţă şi exploatare tehnologică sunt minime datorită măsurilor

luate de societate prin: - respectarea instrucţiunilor de urmărire în timp a construcţiilor prezente; - programarea şi respectarea termenelor de revizii şi reparaţii tehnice, conform normativelor în vigoare; - asigurarea şi păstrarea parametrilor tehnologici din interiorul spaţiilor de depozitare, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunilor primite de la producător; - respectarea instrucţiunilor de recepţie, manevră şi de transport a materiilor explozive conform cu instrucţiunile producătorului şi prevederile legale; - menţinerea permanentă în stare de funcţionare a sistemului SU, etc.

3.2.3. Disfuncţii datorate incompetenţei şi lipsei de informare Operaţiile care se realizează în cadrul incintei Depozitului pentru materii explozive

se efectuează de către personal calificat în acest domeniu. Acesta este instruit şi informat atât la încadrarea în muncă, cât şi periodic, pe parcursul desfăşurării activităţii, asupra măsurilor de protecţie şi SU.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

25

Obligaţiile privind aceste măsuri revin conducerii societăţii, persoanele salariate fiind obligate să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate a muncii şi SU, precum şi măsurile de aplicare a acestora. Dintre măsurile pe care conducerea unităţii le-a adoptat şi pe care toţi salariaţii au obligaţia să le respecte, astfel încât să se poată evita producerea unor accidente majore în care sunt implicate substanţele periculoase se menţionează: • stabilirea măsurilor tehnice, organizatorice, sanitare, de securitate şi sănătate a muncii şi SU, corespunzătoare condiţiilor de muncă care prezintă pericol de explozie prin şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere şi factorilor de mediu specifici; • elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de securitate şi sănătate a muncii şi SU, corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă care prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; • asigurarea şi controlul, prin compartimentele specializate sau prin personalul propriu, cunoaşterea şi aplicarea, de către toţi salariaţii şi participanţii la procesul de muncă a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice stabilite, precum şi a prevederilor legale referitoare la mediul de muncă, în special, la cele referitoare la aplicarea măsurilor ce vizează securitatea sănătatea lucrătorilor şi calitatea mediului; • asigurarea de materiale necesare informării şi educării salariaţilor şi a participanţilor la procesul de muncă: afişe, pliante, filme, diafilme şi altele asemenea cu privire la activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţele periculoase; • asigurarea informării fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă şi, în special asupra activităţilor care creează risc de explozie prin şoc, frecare, foc, etc. precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare; • asigurarea, pe cheltuiala unităţii, instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a persoanelor cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii, SU şi calităţii mediului; • se ţine evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţele periculoase; • măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi profesiilor în care sunt implicate substanţe periculoase; • asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie şi SU la locurile de muncă care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în scopul prevenirii acestor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului. Persoanele salariate sunt obligate: • să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate a muncii şi SU, precum şi măsurile de aplicare a acestora; • să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de producere a unui accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; • să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui astfel de eveniment şi să informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă; • să utilizeze echipamentul de protecţie individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

26

În situaţia respectării tuturor măsurilor privind calificarea personalului, instruirea şi informarea cu privire la normele de protecţie, instrucţiunile de lucru şi SU care trebuie respectate, se apreciază că disfuncţiile datorate incompetenţei şi lipsei de informare a personalului care lucrează în locurile ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase sunt de intensitate şi frecvenţă minimă. Politica în domeniul sănătăţii, securităţii, mediului şi calităţii

Politica în domeniul sănătăţii, securităţii, mediului si calităţii este stabilită la cel mai înalt nivel al societăţii PROSPECŢIUNI – Depozit de materiale explozive Şinca şi este comunicată întregului personal prin afişare în compartimente şi instruire. Este disponibila pentru public.

3.3. Supravegherea întreprinderii Supravegherea activităţii normale Responsabilitatea pentru supravegherea şi derularea sigură a activităţii Depozitului

de materii explozive Şinca Veche revine conducerii, inclusiv responsabililor cu depozitul. Paşii de lucru, care trebuie efectuaţi pentru toate activităţile referitoare la siguranţă

(punere în funcţiune, scoatere din funcţiune, activităţi de încărcare, activităţi de descărcare) sunt stabiliţi în instrucţiunile de funcţionare. În manualul de activitate sunt cuprinse şi instrucţiuni privind siguranţa, care trebuie urmate în cazul unor abateri într-o activitate.

Instrucţiunile de lucru sunt prezente atât la faţa locului, în punctele de lucru, cât şi în biroul de coordonare a activităţilor În punctele de gestionare instrucţiunile de lucru se afişează la vedere, fiind protejate de intemperii. În cadrul şcolarizărilor, indicaţiile de lucru sunt aduse la cunoştinţa angajaţilor, contra semnătură.

Conformitatea stării instalaţiilor este supravegheată prin control regulat. Abaterile de la conformitate se documentează şi evaluează.

Acestea sunt efectuate de către personal calificat. Pentru toate activităţile de încărcare şi descărcare este răspunzătoare persoana responsabilă, care trebuie să verifice starea echipamentului, identitatea şi cantitatea de substanţe, precum şi depozitarea corectă, având în vedere respectarea claselor de depozitare.

În plus sunt efectuate de către responsabilul depozitului controale de rutină zilnice. Toate controalele sunt documentate. Responsabilul cu depozitul are sarcina de a efectua zilnic un control vizual al depozitului şi al echipamentelor de siguranţă relevante ale acestuia.

În afara perioadelor de funcţionare nu este necesară prezenţa permanentă a unei persoane, deoarece în acest caz nu se derulează procese, care conduc la modificarea stadiului fizic. Alarmele esenţiale, care prezintă situaţii periculoase (detectori de fum, declanşarea alarmei de incendiu/fum) sunt transferate către cabina portarului, în care se află permanent o persoană.

Zona de desfăşurare a activităţilor depozitului este îngrădit, iar accesul în această zonă este interzis în afara orelor de activitate. La intrare este verificată autorizaţia fiecărei persoane de a intra in Depozit, prin controlul legitimaţiei de angajat sau a legitimaţiei de vizitator. De asemenea, şi intrarea autovehiculelor este supravegheată la poartă. Accesul la spaţiile de depozitare este permis numai persoanelor autorizate.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

27

Conceptul de menţinere în funcţiune Verificările care trebuie efectuate rezultă atât din instrucţiunile şi reglementările

relevante (părţi ale instalaţiei care trebuie verificate, conf. Normelor de securitate şi sănătate a muncii), cât şi prin stabilirea în cadrul analizei pericolelor a părţilor instalaţiilor şi echipamentelor relevante din punct de vedere al siguranţei. Părţile instalaţiilor care trebuie verificate în mod repetat sunt cuprinse într-un dosar de verificare.

Instrucţiunile pentru efectuarea activităţilor de inspecţie şi mentenanţă sunt stabilite de către departamentul tehnic în dosarul de verificare.

Pentru toate părţile instalaţiilor se stabilesc termene pentru activităţile de inspecţie şi mentenanţă necesare, precum şi conţinutul acestor verificări. În continuare sunt stabilite, într-un plan de mentenanţă şi inspecţie, responsabilităţile pentru înregistrarea părţilor instalaţiilor care trebuie supuse activităţilor de mentenanţă/inspecţie şi responsabilităţile pentru demararea şi efectuarea acestor activităţi.

Pentru activităţile de mentenanţă şi reparaţii se contractează organizaţii de specialitate recunoscute.

Efectuarea activităţilor de inspecţie şi mentenanţă sunt documentate într-un dosar de verificare. Verificările efectuate părţilor instalaţiilor care necesită supraveghere sunt documentate în manualele de verificare.

Activităţile care prezintă pericole deosebite (de exemplu activităţi care prezintă riscuri de incendiu) sunt reglementate printr-o procedura de autorizare.

Documentele de autorizare se arhivează. 3.4. Efectuarea în siguranţă a modificărilor În cadrul planificării se stabilesc toate verificările (conform reglementărilor tehnice)

şi controalele (privind transpunerea planificării) necesare în timpul realizării activităţilor planificate.

Asigurarea necesară a calităţii se realizează pe parcursul acestei faze prin selectarea de firme pentru producţie şi construire, prin efectuarea verificărilor prevăzute de lege, conform indicaţiilor relevante, prin controlul declaraţiilor de conformitate şi autorizaţie de construcţie.

Cu supravegherea, care însoţeşte realizarea este însărcinată o organizaţie de experţi. Conducerea tehnică a PROSPECŢIUNI S.A. - Depozit de materiale explozive Şinca Veche se convinge, prin verificări, prin eşantionare, de efectuarea măsurilor stabilite în cadrul fazei de planificare.

Realizarea instalaţiei se efectuează conform documentaţiei instalaţiei (planuri de realizare, tabele cu date şi specificaţii).

Dovada verificărilor, înainte de punerea în funcţiune, a părţilor instalaţiei relevante din punctul de vedere al siguranţei este cuprinsă în manualele de verificare ale aparatelor individuale.

Instrucţiunile de lucru privind siguranţa, care au fost concepute în faza de planificare se completează, dacă este necesar, şi se pun în practică de către departamentul de securitate şi sănătate a muncii şi protecţiei mediului.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

28

3.5. Planificare pentru situaţii de urgenţă Determinarea sistematică a abaterilor posibile de la conformitate şi incidentele,

precum şi stabilirea sistematică a tuturor măsurilor pentru revenirea la activitatea normală şi limitarea efectelor incidentelor se efectuează în faza de planificare, în cadrul analizei pericolelor.

Măsurile care trebuie luate în cazul unor dereglări ale activităţii normale se stabilesc în funcţie de tipuri de risc, în planul specific de alarmă şi combatere a pericolelor. În acest plan sunt stabilite punctele de lucru (interne şi externe) care trebuie alarmate în cazul unor evenimente, care reprezintă o situaţie periculoasă şi măsurile care trebuie luate de către personal. Planul de alarmă şi combatere a pericolelor este pus de acord cu toate autorităţile competente.

În funcţie de efectele prevăzute, cazurile de alarmă sunt structurate pe două nivele: Nivelul 1: Evenimente, care pot fi combătute cu proprii angajaţi, Nivelul 2: Evenimente, care necesită intervenţia unor forţe externe de combatere a

pericolelor. Pentru ambele nivele sunt stabilite responsabilităţile şi autorizările de a da

instrucţiuni. După recunoaşterea unei dereglări, care reprezintă un caz de alarmă, sau a unui

incident, survine, conform instrucţiunilor din planul de alarmă, sesizarea şefului de depozit şi, după caz, a pompierilor. Sesizarea punctelor de lucru interne şi externe se efectuează conform planului de alarmă.

În cazul necesităţii intervenţiei unei forţe externe, urmează consultări între aceste forţe externe şi serviciul siguranţă, conform planului de alarmă si combatere a pericolelor.

Actualitatea planul de alarmă şi combatere a pericolelor este verificată la modificarea depozitului şi în orice caz cel puţin o data pe an, de către departamentul tehnic responsabil de depozit. Acest lucru este stabilit în planul de alarmă şi combatere a pericolelor.

Aceste măsuri reprezintă obiectul instrucţiilor şi exerciţiilor regulate. Aceste reglementari reprezintă o directivă în cazul unei dereglări a activităţii normale sau a unui incident.

Pregătirea în cadrul S.C. PROSPECTIUNI S.A. -DEPOZITUL MATERIAL

EXPLOZIV SINCA VECHE în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează lunar de către S.C. PROSPECTIUNI S.A. prin intermediul inspectorului de protecţie civilă şi a responsabilului SU.

Pregătirea constă în instructaje şi antrenamente de avertizare, alarmare, adăpostire şi prim ajutor, în funcţie de tipurile de risc la care sunt expuşi.

Pentru buna organizare a sistemului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă se întocmesc şi organizează exerciţii şi aplicaţii.

Pentru Depozitul material exploziv SINCA Societatea PROSPECŢIUNI are de

asemenea elaborate: \ Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă; \ Planul de protecţie şi intervenţie la dezastre; \ Planul de intervenţie în caz de incendiu; \ Planul de prevenire si combatere a poluării accidentale la folosinţele de apă

potenţial poluatoare; \ Planul de acoperire a riscurilor;




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

29

\ Planul de înştiinţare şi alarmare; \ Planul de evacuare al angajaţilor si bunurilor materiale în situaţii de urgenţă.

3.6. Supravegherea capabilităţii sistemului de management al

siguranţei Eficacitatea măsurilor luate este cercetată prin intermediul unei evaluări sistematice

a evenimentelor care trebuie raportate conform articol 15 HG 804/2007, precum şi a evenimentelor relevante, care pot conduce la incidente.

Se iau în considerare nu numai incidentele survenite în propria organizaţie, ci şi cele survenite în alte organizaţii, utilizând proceduri similare (literatura de specialitate şi comunicare în cercuri de specialitate).

Cu ajutorul statisticilor anuale ale responsabililor cu securitatea muncii este efectuată o înregistrare sistematică a accidentelor de muncă, precum şi a altor evenimente, care puteau conduce la accidente.

Departamentul de securitate şi sănătate a muncii şi protecţia mediului efectuează o înregistrare a dereglărilor activităţii normale, care pot conduce la pericole diverse, şi pentru vecinătate, sau din care se pot dobândi cunoştinţe pentru promovarea siguranţei activităţii. Indicaţiile privind dereglările, care trebuie semnalate sunt stabilite printr-o instrucţiune de lucru.

Evaluarea acestor dereglări, inclusiv derivarea de măsuri corective se efectuează de către departamentul de securitate şi sănătatea a muncii şi protecţia mediului în colaborare cu directorii tehnici.

3.7. Verificarea sistematică şi evaluarea sistemului de

management al securităţii Evaluarea sistematică a conceptului de prevenire a incidentelor se efectuează în

cadrul unui audit de sistem. În cadrul acestuia se verifică, cu ajutorul unei liste de verificare, concordanţa sau neconcordanţa măsurilor luate cu reglementările stabilite.

Efectuarea auditului se efectuează la intervale de 18 luni. Rapoartele de audit se păstrează în organizaţie.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

30

CAPITOLUL 4. Identificarea instalaţiilor şi activităţilor care ar putea prezenta un pericol de accident major

4.1. Criterii de stabilire ORS şi IRS: Activităţile desfăşurate în cadrul Depozitului de explozivi Şinca, creează condiţii

care pot fi potenţiali factori de risc accentuat, pentru factorul uman şi factorii de mediu. Activităţile cu factor de risc impun, ca pe lângă măsurile care se iau în mod curent, de exploatare în siguranţă, să existe un control permanent şi o continuă evaluare a riscului şi a consecinţelor posibile. În cadrul Raportului de securitate - volumele anexe, se vor analiza detaliat părţile din cadrul obiectivului de la care ar putea fi provocat un accident major. Pentru a putea realiza o asemenea concentrare a informaţiilor esenţiale în Raportul de securitate, adică punctele principale de risc, se va efectua o structurare a depozitului pe obiective relevante pentru securitate (ORS) şi pe părţi de instalaţie relevante pentru securitate (IRS). Un ORS reprezintă o unitate tehnică din cadrul unui obiectiv (de ex. instalaţie de producţie sau depozit), în care sunt produse, utilizate sau depozitate substanţe periculoase. La instalaţiile care prezintă o legătura strânsă între ele din punct de vedere tehnologic şi la care nu se poate exclude acţiunea reciprocă, relevantă pentru securitatea tehnică, nu se va face o diferenţiere în două ORS, ci va fi tratat unitar.

Un ORS poate conţine mai multe părţi din instalaţie relevante pentru securitate (IRS). Părţile instalaţiei relevante pentru securitate sunt: părţile instalaţiei cu conţinut special de substanţe (depozitele de depozitare

explozivi, vehicule încărcate cu material exploziv care staţionează în perimetrul depozitului, etc.);

părţile instalaţiei cu funcţie specială de securitate tehnică (dispozitive de atenţionare, alarmare şi securitate cu funcţie de prevenire şi limitare a accidentelor).

În urma analizei efectuate asupra depozitului şi a activităţilor desfăşurate de

societate în cadrul acestuia, s-au identificat următoarele obiective relevante pentru securitate (ORS):

Tabelul 1

Nr. ORS Denumire ORS

1. depozit de capse detonator

2. depozite de material exploziv




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

31

Un ORS poate conţine mai multe părţi din instalaţie relevante pentru securitate (IRS).

Părţile instalaţiei relevante pentru securitate sunt: - părţile instalaţiei cu conţinut special de substanţe; - părţile instalaţiei cu funcţie specială de securitate tehnică. Părţile instalaţiei relevante pentru securitate cu conţinut de substanţe toxice şi

periculoase sunt acele părţi de instalaţiei în care este prezentă o substanţă într-o cantitate relevantă.

Ca unitate de măsură a relevanţei pentru securitate au fost utilizate cantităţile de

prag pentru IRS menţionate în anexa 1 a H.G. nr. 804/ 2007. În cadrul Depozitului de explozivi Şinca, relevante pentru securitate sunt de părţile

din cadrul depozitului cu conţinut special de substanţe periculoase. Părţile relevante pentru securitate cu funcţie specială de securitate tehnică, au

importanţă deosebită pentru prevenirea şi limitarea accidentelor, ele fiind reprezentate prin:

- dispozitive de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor; - dispozitive de măsurare şi reglare cu funcţie de prevenire sau limitare a

accidentelor; - dispozitive de atenţionare, alarmare şi securitate cu funcţie de prevenire şi

limitare a accidentelor IRS sunt cercetate pe fiecare obiectiv analizat în cadrul Raportului de securitate în

volumele de anexe. Împărţirea este efectuată funcţie de riscul pe care îl provoacă, respectiv îl prezintă,

risc determinat atât de cantităţile de substanţe periculoase existente în instalaţie, cât şi de caracteristicile substanţelor (stare de agregare, presiune de vaporizare, caracteristici toxicologice şi ecotoxicologice, ş.a.).

4.2. Descrierea activităţilor principale Specificul activităţii desfăşurate în cadrul incintei Depozitul pentru materii

explozive Şinca în care sunt implicate substanţe periculoase este de depozitare şi manipulare materiale explozive (explozibili, materiale de iniţiere). Operaţiile de lucru cu materiale explozive sunt parte integrantă a prospecţiunilor seismice; generarea semnalului seismic se face prin detonarea unei cantităţi mici de explozibil amplasat în găuri (puncte de generare) la adâncimi variabile între 2 şi10 m. În vederea aprovizionării de la furnizori, în scopul asigurării necesarului de materiale explozive pentru echipele de prospecţiuni seismice şi pentru depozitarea acestora, societatea deţine un depozit central de bază, situat în apropierea comunei Şinca Veche, judeţul Braşov.

Depozitul de materiale explozive Şinca, judeţul Braşov este organizat în conformitate cu prevederile Legii 126/1995, lege privind regimul materiilor explozive şi Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul,




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

32

depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.

Activitatea se desfăşoară în baza autorizaţiei generale de lucru cu explozivi deţinută de S.C Prospecţiuni S.A Bucureşti şi a autorizaţiilor eliberate de ISTPM Braşov si I.J.P. Braşov.

Depozitul este amplasat in malul stâng al pârâului Puturosu, amplasamentul oferind protecţie asupra localităţilor si zonei înconjurătoare, în caz de accidente (explozie).

Capacitatea avizată a depozitului este de 160 tone echivalent trotil şi de 200.000 bucăţi capse electrice (400 kg echivalent trotil).

Depozitarea materiilor explozive este o activitate continuă: 24 de ore/ zi timp de 7 zile/ pe săptămână.

Uzual, în prospecţiunea seismică se utilizează explozivi de medie si mare putere

fabricaţi la UEE - Spania şi capse electrice instantanee, fabricate la U.M. Sadu şi UEE - Spania.

În prezent, depozitul este ocupat cu exploziv, în proporţie de 60 % din capacitate şi cu capse instantanee în proporţie de 80%.

În exteriorul incintei depozitului există o platformă betonată de parcare pentru mijloacele de transport auto utilizate la transportul explozivului de la furnizor la depozit şi de la depozit la echipele de prospecţiune seismică.

Depozitul pentru materiale explozive Şinca este prevăzut cu patru depozite pentru explozivi, fiecare cu o capacitate maximă de 40 tone echivalent trotil şi un depozit pentru capse electrice.

Pentru cantitatea avizată de materii explozive din fiecare spaţiu de depozitare (40.000 kg echivalent trotil/ spaţiu depozitare), este îndeplinită condiţia distanţelor minime de siguranţă interioare dintre clădirile depozitului necesare pentru a nu provoca propagarea exploziilor sau incendiilor prin interferenţă. Incinta depozitului este curăţată de vegetaţia care împiedică vizibilitatea sau poate genera incendii.

Principalele clădiri unde se desfăşoară activităţi în care sunt implicate substanţe periculoase, se pot grupa, după destinaţia lor, astfel:

- depozit explozivi + distrib. marfă (c 123) S = 184,69 mp - depozit explozivi + distrib. marfă (c 138) S = 192,15 mp - depozit explozivi + distrib. marfă (c 150) S = 193,69 mp - depozit explozivi + distrib. marfă (c 106) S = 183,63 mp - depozit capse (c 95) S = 23,25 mp Tot în incinta depozitului de explozivi se mai găsesc: - camera generator şi post pază nr. 1 (c 66) S = 29,49 mp - post pază nr. 2 (c 129) S = 5,26 mp - post pază nr. 3 (c 155) S = 4,61 mp. Clădirile sunt prezentate în planul obiectivului din VOLUMUL PRINCIPAL -

PLANURI - Anexa 3. Categoria de importanţă a construcţiei este C–în conformitate cu Regulamentul aprobat prin H.G.R. nr.766/1997 (H.G.R. nr. 261/1994) şi în conformitate cu metodologia




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

33

specifică, elaborată de M.L.P.A.T. Clasa de importanţă a construcţiei este III, potrivit reglementărilor legale Normativul P 100 / 1992).

Alte activităţi desfăşurate Pentru susţinerea activităţii de depozitare in cadrul Depozitului de materiale

explozive Şinca, se desfăşoară o serie de activităţi conexe, de ordin administrativ gospodăresc şi anume:

- activităţi de întreţinere şi reparaţii; - activităţi administrative si sociale. Zona de servicii auxiliare a Depozitului de materiale explozive Şinca este compusă

din: - birou tip câmp (S = 8,25 mp); - magazie PSI (S = 10,46 mp); - magazie metalica auto (S = 42,00 mp); - magazie materiale (S = 5,00 mp); - magazie metalica materiale (S = 16,00 mp); - magazie metalica materiale (S = 16,00 mp); - baraca birou pompieri (casata); - baraca dormitor cu bucătărie (casata); - baraca dormitor (casata); Dintre spaţiile existente în cadrul incintei social-administrative sunt funcţionale doar

biroul, tip câmp (S=8,25 mp), baracă birou pompieri (S=8,25 mp), baracă dormitor cu bucătărie (S=22,50 mp) şi baracă dormitor (S=8,25 mp).

Procese tehnologice aplicate în cadrul amplasamentului În cadrul depozitului se desfăşoară strict activităţi de depozitare, evidenţă şi

manipulare a materialelor explozibile în/din mijloacele de transport utilizate pentru aprovizionare si expediere la beneficiari (încărcare/ descărcare şi depozitare).

Manipularea explozivului se face manual de câtre personalul autorizat, artificieri sau muncitori special instruiţi.

Intrarea în depozit se face pe baza de autorizaţie emisă numai pentru anumite persoane în timpul zilei, în prezenţa şefului de depozit şi fără surse de foc.

În spaţiile de depozitare se execută numai operaţiile necesare pentru introducerea, depozitarea sau scoaterea materiilor explozive, ambalate aşa cum au fost livrate de producător, în poziţia normală a lăzilor.

Materiile explozive sosite în depozit sunt recepţionate cantitativ - calitativ şi luate în primire de către şeful de depozit sau locţiitorul acestuia, care verifică actele de livrare şi transport, starea ambalajelor (integritatea, inscripţionarea, existenţa sigiliilor) şi cantităţile primite pe tipuri şi loturi de fabricaţie, înregistrându-le în registrul de evidenţă, întocmit conform reglementărilor în vigoare.

Materiile explozive sunt aşezate în stive/rafturi, potrivit indicaţiilor primite de la producător. Printre rastele şi printre stive se vor lăsa spaţii de trecere corespunzătoare. Manipularea materialului exploziv se face manual de către personal autorizat, artificieri sau ajutor de artificieri. În timpul acestei operaţiuni, se va evita graba şi se va păstra o distanţă corespunzătoare între manipulatori; cantitatea maximă de transport pentru o singură persoană este de 25 kg; materiile explozive sunt ferite de orice fel de acţiune mecanică: rostogolire, lovire, împingere, trântire, manipulare bruscă, etc.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

34

La părăsirea depozitului de materii explozive, şeful de depozit sau locţiitorul va încuia şi sigila uşile de la intrarea acestuia, păstrând cheile asupra sa. Al doilea rând de chei este păstrat în permanenţă, într-o cutie, în cabina paznicului.

În procesul verbal încheiat între paznici, la schimbarea serviciului, se fac menţiuni şi cu privire la predarea – primirea cutiei cu chei, starea sigiliului.

Fumatul este interzis în timpul tuturor activităţilor de manipulare a explozibililor. Toate operaţiunile cu materiile explozive sunt suspendate pe timp de furtună, de descărcări electrice, de ploaie, de ceaţă, noaptea, precum şi în toate cazurile în care vizibilitatea naturală este insuficientă.

Utilaje si autovehicule Depozitul de materiale explozive Şinca are în dotare următoarele utilaje specifice

desfăşurării activităţii: - 1 autospecială Volvo-EX-III cu capacitate de 7,5 t, Euro 3; - 1 autospecială Nissan-EX-II cu capacitate de 550 kg, Euro 3;. - 1 autoturism Dacia Supernova pentru însoţire transport materiale explozive, Euro

2. Maşinile sunt echipate special, cu eşapamente faţă, inscripţionate, capitonate,

dotate cu stingătoare speciale. Programul de lucru Programul de lucru la Depozitul de materiale explozive Şinca este de 8 ore/zi, 5

zile/săptămână, 250 zile pe an. Unitatea are un număr mediu de angajaţi de 14 persoane, din care: - 1 sef depozit; - 3 artificieri; - 3 conducători auto nepermanenţi; - 4 pompieri din care 1 pompier permanent/tura; - 1 persoana serviciu; - 1 electrician; - 1 îngrijitor. Serviciul de pază Serviciul de pază este asigurat permanent cu 3 posturi de pază înarmate, executat

de 15 agenţi de paza înarmaţi ai S.C. Prospecţiuni S.A. – Divizia Paza şi Protecţie SRL.

Armele de foc şi muniţia necesare pazei depozitului pentru materii explozive Şinca nu au alt utilizator decât paznicul de serviciu sau artificierul care are şi sarcina de a asigura paza transportului în teren şi la locul de muncă a materiilor explozive.

Persoana care urmează să poarte arma în interesul serviciului trebuie să cunoască în detaliu legislaţia în domeniu, consemnul postului precum şi modul de folosire şi întreţinere a armamentului, şi numai după ce este testat privind cunoaşterea deplină a acestora i se poate încredinţa arma şi muniţia aferentă.

Numai personalul care are avizul poliţiei pentru a purta armă în interesul serviciului şi are viza la zi pe “Ordinul de serviciu” poate purta armă.

Societatea are programe de instruire teoretică şi practică a personalului care poartă armă şi colaborează activ cu poliţia pentru perfecţionarea acestora.

Există reglementări scrise privind accesul personalului propriu în zonă, iar paznicii înarmaţi au proceduri scrise privind sarcinile şi modul de acţiune în caz de pericol.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

35

Zonele cu restricţii de acces, păzite cu arme de foc, sunt marcate cu semne avertizoare vizibile de la distanţă. Orice incident legat de pătrunderea în zonele cu restricţii sau recurgerea la folosirea armei, va fi imediat cercetat cu atenţie şi dacă este cazul, pentru elucidarea situaţiei se va face apel la organele specializate. Transportul materialelor explozive

Transportul explozibilului respectă instrucţiunile din fişele tehnice de securitate ale materiilor explozive, întocmite în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi celelalte prevederi legale referitoare la transportul substanţelor periculoase.

Pentru transportul materiilor explozive de la depozit la echipele de prospecţiuni seismice se utilizează vehicule ale societăţii, special amenajate astfel încât să se evite producerea de incendii în timpul deplasării, fiind prevăzute cu suspensii elastice şi echipate cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform normelor specifice transportului substanţelor periculoase, precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare prevăzute de normele de circulaţie pe drumurile publice. Paza transporturilor de la furnizorii interni sau externi se face conform prevederilor art.18 din legea 126/95, cu pază asigurată de către Inspectoratul General al Jandarmeriei U.M. 0758 Braşov, cu care societatea are încheiat Contractul de prestări servicii, nr. 5 din 2005.

Întreţinerea mijloacelor de transport se face în cadrul Bazei de Reparaţii Bucureşti şi/sau de către agenţi economici autorizaţi, iar deşeurile rezultate, respectiv, ulei uzat, anvelope, acumulatori sunt gestionate prin Serviciul de Aprovizionare şi Transport al societăţii.

Planul general al obiectivului este prezentat în Depozit de materiale explozive

Şinca Veche se prezintă în VOLUMUL PRINCIPAL - Planuri - Anexa 3.

Utilităţile necesare funcţionării depozitului de materiale explozive sunt: energie electrică ; apă de incendiu; apă potabilă. \ Planul de alimentare cu energie Energia electrică Energia electrică este livrată de către S.C. ELECTRICA. SA. pe bază de contract. Alimentarea cu energie electrică se face printr-o linie electrică separată din reţeaua

electrică care leagă localităţile din zonă. Postul trafo este situat în afara obiectivului şi este administrat de către S.C.

ELECTRICA. SA. Puterea totală instalată este de 134,4 kW, la tensiunea de 380 V. Depozitul de exploziv este prevăzut cu generator electric propriu de 38 KW, cu

pornire manuală, pentru situaţii in care nu exista alimentare cu energie electrica din reţea. Amplasamentul este iluminat electric, de la stâlpii plasaţi intre cele doua garduri. Iluminatul depozitelor este electric, din exterior. Alimentarea depozitului Şinca cu energie electrică şi instalaţia de paratrăsnet

este prezentată în planurile din VOLUMUL PRINCIPAL - Planuri - Anexa 5.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

36

Energia termică Unitatea nu dispune de centrală termică. Încălzirea spaţiilor de serviciu, pe perioada

de iarnă, este asigurată de calorifere electrice cu ulei, prevăzute cu termostat. \ Planul de alimentare cu apă

În cadrul depozitului de materiale explozive Şinca nu se foloseşte apă în scop

tehnologic. La depozitarea si manipularea materialelor explozive precum si a ambalajelor acestora se impun masuri stricte de păstrare astfel încât sa se evite umezirea lor.

1.Alimentarea cu apă potabilă şi de uz igienico- sanitar. Alimentarea cu apa potabila a depozitului se face dintr-un izvor natural amenajat -

captare din tuburi de ciment si drenuri, cu adâncimea de H = 2,0 m si diametrul Dn = 1000 mm.

Depozitul nu are amenajat un sistem de alimentare cu apă, aceasta fiind folosită din izvorul amenajat pentru consum.

Depozitul de materiale explozive Şinca dispune de un grup social amenajat intr-o casa cu etaj în satul Ohaba, comuna Şinca, dotat cu bucătărie şi baie pentru personalul deservent din cadrul depozitului şi eventualele persoane in tranzit. Apele uzate menajere provenite de la grupul social şi bucătărie sunt evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare într-o fosă septică cu capacitatea de 10 mc, realizată din fibră optică, vidanjabilă periodic.

Grupul social dispune de un puţ de adâncime (notificare nr.39/08.06.2006-eliberata de SGA Braşov) care asigură apa necesara la bucătărie, baie şi încălzirea centrală.

În conformitate cu STAS 1478/90 necesarul de apă pentru personalul angajat este: consum specific de 20 l/om. zi pentru clădiri birouri şi 5 l/zi pentru persoanele aflate in tranzit.

Debitul sursei de apa captare izvor este de 0,011 l/s=950,4 l/zi. Necesar de apa N=Σu x n În care: u=numărul de unitate din mărimea sau capacitatea caracteristica a folosinţei

(personal angajat); n=necesar de apa specific corespunzător unitarilor de capacitate a folosinţei. N=V med=11x20+3x5=235 l/zi=0,24 mc/zi zilnic max.=235x1,2=282 l/zi=0,28 mc/zi Volum zilnic min=235x0,8=188 l/zi=0,19 mc/zi Q mediu=235/14400=0,016 l/s Q maxim=282/14400=0,020 l/s V lunar max.=282x30=8460 l/luna=8,4 mc/luna V anual max.=282x250=70,5 mc/an Total anual=70,5 mc Conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, rezultatele analizei pe proba

prelevata in data de 19.03.2007 din izvorul amenajat in cadrul depozitului sunt următoarele:




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

37

Parametrii bacteriologici Tabelul 2

Parametrul/Unitatea de măsură Valori determinate Valori admise Nr. total germeni (22o) 0/cm3 sub 300/cm3 Nr. Total germeni (37o) 7/cm3 sub 300/cm3 Bacterii coliforme 0/100 ml sub 10/100 ml Escherichia coli 0/200 ml sub 2/100 ml Enterococi fecali 0/200 ml sub 2/100 ml

Valorile determinate se încadrează în STAS 3001/1991

Parametrii chimici

Tabelul 3

Parametrul/Unitatea de măsură Valori determinate Valori admise Culoare 0 0 pH 6,8 6,6-8,5 KMnO4 4,74 max. 10 NO2 Absent 0 NO3 2,75 max. 45 NH3 Absent 0

Parametrii chimici determinaţi se încadrează in STAS 1342/1991 Parametrii prezentaţi mai sus sunt menţionaţi în procesul verbal nr. 20 încheiat de

Autoritatea de Sănătate Publica Braşov - Compartimentul de Sănătate Publica Făgăraş (anexa text).

De asemenea, au fost determinaţi parametrii fizico-chimici, organoleptici, bilanţul hidrochimic, anioni si cationi pe o proba prelevata din izvor (buletin anexa text) rezultând o apa bicarbonatată calcică cu concentraţie foarte mica.

2.Alimentarea cu apă incendiu Apa pentru stingerea incendiilor este asigurată din amenajarea hidrotehnică

existentă pe pârâul Puturosu. In acest scop pârâul Puturosu a fost îndiguit, barat cu un prag deversor compus din doua tronsoane; apa este dirijată printr-un sistem de conducte în patru bălti dispuse în cascadă pe latura estică şi nordică a obiectivului.

Dintre masurile cuprinse în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor existenta cu nr. 19 din 26.04.2004 este şi aceea de punere în siguranţă a barajului de beton prin lucrări de consolidare si reparare a fisurii existente in corpul barajului, care a avut termen trim. IV 2004.

Menţionăm că S.C. Prospectiuni S.A. a încheiat contract cu Antrepriza Generală Indigo Design de realizare a acestor lucrări.

Astfel faţă de situaţia iniţială (tronsonul 1 care constituia baza stăvilarului cu: L= 22,0 m, l=2,40 m, H=1,70 m; tronsonul al doilea amplasat peste tronsonul bazal cu: L= 22,0 m, l=2,40 m, H=0,70 m), în urma efectuării lucrărilor dimensiunile consolidării peretelui amonte rezultate sunt: L=25 m, Hm=2,0 m, l=2,90 m; deversorul central are L=9,0 m, l=1,0 m, H=0,4 m.

Apa acumulată la stăvilar este preluată şi dirijată printr-o conductă, cu Ф=120 mm şi

lungime L=15 m, spre un bazin betonat de acumulare şi decantare cu o suprafaţă




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

38

construită de 158.98 mp. Din acest bazin, printr-o conducta cu diametrul de 25,4 mm, cu ajutorul a 2 pompe electrice submersibile tip Sadu (dintre care una de rezerva), apa ajunge intr-un rezervor din beton cu o capacitate de 72 mc care se constituie in rezerva de apa pentru stingerea incendiilor.

Instalaţia de ridicare a presiunii în reţeaua P.S.I. este amplasată în camera vanelor rezervorului semiîngropat de 72 mc. Aceasta consta din 2 pompe (una de rezerva) electrice submersibile tip Sadu având fiecare Q = 40 mc/h H = 40 m, P= 10 KW, n = 2930 rot/min, un recipient de hidrofor de 630 l, compresor aer si o pompa alimentare apa. Punerea în funcţiune a pompei de alimentare se face comandat din tablou, iar punerea în funcţiune a uneia din pompele submersibile se face numai după acţionarea normală a vanelor (admisie-refulare) şi după ce s-a realizat perna de aer şi s-a deschis robinetul dispus între compresorul de aer si hidrofor.

Fiecare depozit este deservită de o pereche de hidranţi. Cele patru lacuri/bălti existente pe suprafaţa închiriată de S.C. PROSPECTIUNI S.A

de la Primăria Şinca au destinaţia de rezervă de apă în caz de incendiu. Volumul intangibil de apă pentru stingerea incendiilor din lacurile de acumulare este

de aproximativ 10200 mc la o suprafaţă totală a celor patru bălti/lacuri de aproximativ 8250 m2 şi o adâncime medie de 1,2-1,5 m. Acestea sunt dispuse în cascadă, alimentate gravitaţional din pârâul Puturosu printr-un sistem de conducte care din amonte spre aval au următoarele dimensiuni:

Ф = 300 mm; L=7,5 m, primul lac/balta; Ф = 120 mm, L= 40, al doilea lac/balta (aval de primul); Ф = 300 mm, L = 6 m, al treilea lac/balta; Ф = 400 mm, L = 8 m ultimul lac/balta (in apropierea drumului de acces la depozit). Prea plinul de la ultimul lac este evacuat in canalul de descărcare (canal de irigaţii)

existent, ajungând in final în Pârâul Sercăiţa. În vederea exploatării în condiţii de siguranţă şi eficienţa echipamentelor şi utilajelor

folosinţei de apă în caz de incendiu, obiectivul dispune de personal calificat cu atribuţii specifice conform fişei postului. În cazul semnalării unor incidente, personalul intervine operativ şi remediază defecţiunile, asigurând atât întreţinerea cât şi controlul periodic.

Sunt stabilite planuri de revizii şi reparaţii periodice. Orice deranjament sau avarie va fi adusă la cunoştinţa conducerii societarii în timp

util. \ Planul canalelor pentru ape uzate Sistemul de colectare şi canalizare a apelor uzate menajere Depozitul este prevăzut cu un grup sanitar-WC pentru angajaţi, care constă dintr-o

fosă septică din material fibră de sticlă, de 5 mc, vidanjabilă ori de cate ori este nevoie de câtre S.C. APA – SERV S.A Făgăraş, cu care societatea are contract de prestări servicii nr. 31/03.04.2003. Pentru igienizarea personalului există montată o chiuveta cu vas de folosire apa spalat.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

39

Sistemul de colectare şi canalizare a apelor pluviale Apele pluviale colectate vor avea următorul debit periodic: Qp=22 l/s $ Apele pluviale din zona platformei betonată pentru parcarea autovehiculelor,

care conţin materii în suspensie şi/sau produse petroliere sunt colectate prin cu rigole de scurgere, trecute printr-un decantor-separator de grăsimi după care sunt evacuate în pârâul Puturosu.

$ Apele pluviale din zona depozitelor sunt colectate prin şanţuri exterioare, în

pantă, şi în final sunt deversate în pârâul Puturosu. Se va urmări în permanenţă păstrarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane,

evitându-se contaminarea acestora cu carburanţi şi lubrifianţi proveniţi de la utilajele şi mijloacele de transport existente in incinta obiectivului.

Sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare al obiectivului Depozit de material exploziv Şinca este figurat în planul din VOLUMUL PRINCIPAL - Planuri - Anexa 4.

4.3. Inventarul substanţelor periculoase Hotărârea Guvernului României nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de

accident major în care sunt implicate substanţe periculoase a fost elaborată în scopul prevenirii acestui tip de accidente şi al limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului.

Prevederile acestui normativ se aplică activităţilor desfăşurate în cadrul PROSPECTIUNI - DDeeppoozziittuull ddee mmaatteerriiii eexxpplloozziivvee ŞŞiinnccaa care implică vehicularea unor cantităţi mai mari decât cele specificate în lista de substanţe periculoase din Anexa 1 a Hotărârea Guvernului României nr. 804/2007.

Profilul de activitate

Depozitul pentru materii explozive Şinca este subunitate a S.C. Prospecţiuni S.A, care are ca obiect principal de activitate:

- lucrări de foraj şi sondaj, cod CAEN 4512; - activităţi de testări şi analize tehnice, cod CAEN 7430.

La sediul secundar Depozitul pentru materii explozive Şinca se desfăşoară următoarele activităţi: - comerţ cu ridicata a produselor chimice, inclusiv explozivi şi materiale de iniţiere - Cod CAEN 5155;

- manipulări – cod CAEN 6311 - depozitări – cod CAEN 6312.

Substanţe periculoase vehiculate şi procesele în care intervin acestea, sunt prezentate în Tabelul 4.

În activităţile desfăşurate în cadrul depozitului de exploziv Şinca (depozitare,

manipulare, încărcare-descărcare) sunt utilizate următoarele categorii de substanţe şi preparate chimice periculoase:




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

40

1. Explozibili de tip:

• BOOSTER; • Dinamită de tip RIOSEIS PLUS; • Hexogen HMX;

2. Fitil detonant de tip RIOCORD; 3. Capse electrice tip RIODET.

Aceste produse sunt supuse reglementărilor HG 804 / 2007, deoarece se regăsesc în categoriile de substanţe din Anexa 1.

Titularul activităţii, pentru minimizarea surselor de risc ce pot apărea ca urmare a utilizării substanţelor toxice şi periculoase şi a limita riscul în domeniul acceptabil are obligaţia:

– de a inventaria cantităţile de substanţele sus menţionate, care se găsesc în mod curent în amplasament şi instalaţiile în care sunt utilizate sau stocate, pentru a definitiva lista substanţelor periculoase care pot provoca un accident major.

– de a realiza documentaţiile impuse de HG 804 / 2007, – de a lua măsurile care se impun pentru înlăturarea pericolului de apariţie a unui

accident major, – de a lua măsurile care se impun pentru limita efectele unui accident major, în

cazul în care el s-ar produce. Toate materiile explozive depozitate în depozitul Şinca şi mai apoi folosite în

lucrările de prospecţiuni seismice, sunt produse de MAXAM CORP, SAU Spania, (fost Union Espanola de Explozivos), iar importatorul care le distribuie către S.C. Prospecţiuni S.A. este S.C. MAXAM ROMÂNIA S.R.L. Materialele explozive sunt furnizate conform contractului nr. 635/02.03.2006. Conform Hotărârii Guvernului României nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, materiile depozitate în cadrul incintei obiectivului analizat, se încadrează în categoria 5 a substanţelor periculoase explozive, definite la grupele nr. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6 ori fraza de risc R2 sau R3. din Anexa nr.1, partea a 2-a.

Substanţele periculoase vehiculate pe amplasamentul depozitului de explozivi Şinca sunt prezentate în Tabelul 4.

Substanţe chimice periculoase. Procese

Tabelul 4 Substanţa periculoasă Partea de instalaţie Procesul/ Operaţia

Explozibili tip BOOSTER Dinamită de tip RIOSEIS PLUS Explozivi de tip Hexogen HMX Fitil detonant de tip RIOCORD

Incinta spaţiului I, II, IV, V de depozitare explozibil Şinca - Depozitare

Capse electrice tip RIODET Incinta spaţiului III de depozitare Şinca - Depozitare




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

41

4.3.1. Cantităţile maxime de substanţe periculoase care sunt prezente în obiectiv sau care ar putea fi prezente:

Depozitul de materiale explozive Şinca intră sub incidenta prevederilor HG 804/2007, la limita inferioara şi superioară a cantităţilor relevante specifice.

În cadrul Depozitului există cinci spaţii de depozitarea din care patru spaţii de depozitare explozibili, cu o capacitate individuală de 40 tone echivalent TNT şi un spaţiu de depozitare capse cu o capacitate maximă de 200.000 buc. = 0,4 tone echivalent TNT.Fiecare tip de explozibil, indiferent de cantitate dar care se încadrează în limita maximă de stocare, se depozitează în incinte separate pe baza compatibilităţii.

Conform Hotărârii Guvernului României nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, materiile depozitate în cadrul incintei obiectivului analizat (fraza de risc R2-6-44) se încadrează în categoria 5 a substanţelor periculoase explozive, definite la grupele nr. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6 ori fraza de risc R2 sau R3 din Anexa nr.1, partea a 2-a. conform tabelului 5.

Tabelul 5 Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3

Cantitate relevanta (tone) Categoria substanţelor periculoase Art. 7 şi 8 Art. 10

5. EXPLOZIVE (vezi nota 2) unde substanţa, preparatul sau articolul se încadrează sub oricare din UN/ADR grupa 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6 ori fraza de risc R2 sau R3

10 50

În Tabelul 6 este prezentată cantitatea maximă de substanţe periculoase vehiculate sau depozitate pe amplasament şi de asemenea, sunt prezentate şi următoarele informaţii:

- stare fizică; - locul unde se găseşte substanţa; - modul de stocare; - condiţiile de stocare.

4.3.2. Fraze de risc, fraze de securitate, etichetare:

Clasele de securitate şi de risc, conform H.G. 1408 / 2009 pentru substanţele şi utilităţile vehiculate în cadrul Depozitului de materii explozive Şinca Veche se prezintă în continuare, în Tabelul 7. - Substanţe chimice periculoase. Clasificări şi Tabelul 8. - Substanţe chimice periculoase. Fraze de risc şi de securitate.




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

42

Tabelul 6

Substanţe Chimice periculoase. Cantităţi Nr. crt Denumirea substanţei

periculoase Localizare Capacitate

totală de stocare (totală)

Starea fizică Mod de stocare Condiţii de stocare

1 Explozibili tip BOOSTER ambalaje secundare - cutii carton (capacit. 25 kg) şi ambalaje individuale de 250 şi 500 g

- pastă solidă crem- gălbuie, - rezistentă la apă completă - densitate 1,05-1,35 g/ cm3

- sensibilitate şoc = 30 J

-stive/ rafturi în poziţie normală, în ambalajul producătorului - depozitare individuală/ compatibilitate

- spaţii speciale bine aerisite, fără infiltraţii, raze solare/surse caldură - temp. admisibilă = -15o - +25oC - temperatura de expunere 75oC - nu se depozi- tează pe sol - R 2 – 6 – 44 - S16-33-47/49 D- grupa de compatibilitate

2 Dinamita tip RIOSEIS PLUS ambalaje secundare- cutii carton (capacit. 25 kg) şi ambalaje individuale de 250 şi 500 g

- pasta solida rosie - rezistenta la apa completa - densitate :1,6 g/ cm3

- temperatura de explozie ≥ 200oC - temp. de descom punere ≥ 80oC

- stive/ rafturi in pozitie normala, in ambalajul producatorului - depozitare individuala/ compatibilitate

- spatii speciale bine aerisite, fara infiltratii, raze solare / surse caldura - temp. admisibila = -40o - +60oC - nu se depozi- teaza pe sol - R 2 – 26 – 27-28-33/R3-26-27-28-33 ; D- grupa de compatibilitate

3 Explozivi tip Hexogen grafitat HMX

- praf alb fara miros ; - temperatura de descomunere cca. 280oC; -densitate cca. 1,.9 g/ cm3 ; - densitate in vrac1,00 g/ cm3 ; - solubil in apa :nu

-stive / rafturi in pozitie normala, in ambalajul producatorului - depozitare individuala / compatibilitate

- spatii speciale bine aerisite, fara infiltratii, raze solare / surse caldura - temp. admisibila = -15o - +25oC - R 2–22–52-53 ; - S22-35 ; D- grupa de compatibilitate

4 Fitil detonant tip RIOCORD

Incinta spaţiului de depozitare

explozibil I, II, IV, V.

4 x 40 t (echivalent TNT)

- cordon detonant flexibil care are un nucleu care contine pentrita (PETN) - miezul exploziv este

-stive / rafturi in pozitie normala, in ambalajul producatorului - depozitare

- spatii speciale bine aerisite, fara infiltratii, raze solare / surse caldura




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

43

Nr. crt Denumirea substanţei

periculoase Localizare Capacitate

totală de stocare (totală)

Starea fizică Mod de stocare Condiţii de stocare

acoperit cu o impletitura textila din material plastic si un strat imper- meabil din plastic - rezistenta la apa completa - densitate 1,05 - 1,35 g/ cm3

- sensibilitate soc = 30 J

individuala / compatibilitate

- temp. admisibila = -15o - +25oC - temperatura de expunere 75oC - nu se depozi- teaza pe sol - R 2 – 6 – 44 - S16-33-47/49 D-grupa de compatibilitate

5 Capse electrice tip RIODET

Incinta spaţiului de depozitare III

200.000 buc (0,40 tone echiv. TNT)

- peliculă argintie în interiorul unui tub flexibil de plastic - culoare funcţie de timpul de întarziere -rezistenta la apă completa - temperatura de explozie ≥ 200oC

- stive/ rafturi în poziţie normală, în ambalajul producătorului - depozitare separat de explozibili, fitile detonante, bustere

- spaţii speciale bine aerisite, fără infiltraţii, raze solare / surse căldură, aprindere - temp. admisibilă = -15o - +25oC - temperatura de expunere 75oC -nu se depozi- tează pe sol - a se evita contactul cu acizi şi baze -R 2 – 6 – 44 -S16-33-47/49 B- grupa de compatibilitate




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

44

Tabelul 7 Substanţe chimice periculoase. Clasificări

Nr. Crt.

Denumirea comerciala Puritatea substanţei /

compoziţie, în %

Denumire conform IUPAC, Formula moleculara /

Masa moleculara Nr. CAS

Nr. EC (Nr. EINECS / Nr. NLP

/ Nr. ELINCS)

Nr. Index (cf. anexa nr. 2 la HG nr. 1408/2008)

Explozibili tip BOOSTER Pentrită (PETN = 60%) Tetranitrat de pentaeritritol / C5H8N4O12 78-11-5 201-084-3 603-035-00-5 1. Trinitrotoluen (TNT = 40%) 2,4,6-trinitrotoluen / C7H5N3O6 118-96-7 204-289-6 609-008-00-4 Dinamită tip RIOSEIS PLUS compoziţie: Dinitrat de etilen glicol 20 - 41% C2H4N2O6 628-96-6 211-063-0 603-032-00-9 2. Nitroglicerina 20-41% C3H5O9N3 55-63-0 200-240-8 603-034-00-X

Explozivi de tip Hexogen grafitat HMX compoziţie: HMX 98-100% C4H8N8O8 2691-41-0 220-260-0 - 3. RDX 0-2% C3H6N6O6 121-82-4 204-500-1 -

Fitil detonant tip RIOCORD compoziţie: 4. Pentrită C5H8N4O12 78-11-5 201-084-3 603-035-00-5 Capse electrice tip RIODET compoziţie: - explozivi primari: - azida de plumb N6Pb 13424-46-9 236-542-1 082-003-00-7 - trinitroresorcinatul de plumb C6H3N3O8Pb 15245-44-0 239-290-0 609-019-00-4 - exploziv secundar: - tetranitratul de pentaeritritoluen PENT - - -

- compoziţia pirotehnică: - peroxid de plumb PbO2 1309-60-0 215-174-5 - - siliciu Si 7440-21-3 231-130-8 - - antimoniu Sb 7440-36-0 231-146-5 -

5.

- permanganat de potasiu KHMnO4 7722-64-7 231-760-3 025-002-00-9




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

45

Tabel 8. Substanţe chimice periculoase. Fraze de risc şi de securitate

Clasificarea / etichetarea substanţei (cf. anexa nr. 2 la HG nr. 1408/2008)

Nr. Crt.

Denumirea comerciala Puritatea substanţei / compoziţie, în %

Nr. Index (cf. anexa nr. 2 la HG nr.

1408/2008) Clasificare / limite specifice Etichetare

(clasa de pericol / clasa de risc / clasa

de securitate) 0 1 2 3 4

Explozibili tip BOOSTER

Pentrită PETN = 60% 603-035-00-5 E; R3

E R: 3 S: (2-)35 1.

Trinitrotoluen TNT = 40% 609-008-00-4

E; R2 T; R23/24/25 R33 N; R51-53

E; T; N R: 2-23/24/25-33-51/53 S: (1/2-)35-45-61

Dinamită tip RIOSEIS PLUS Dinitrat de etilen glicol, 20 - 41 % 603-032-00-9 E; R2 E; T+

2.

Nitroglicerină, 20 - 41 % 603-034-00-X

E; R3 T+; R26/27/28 R33 N; R51-53

E; T+; N R: 3-26/27/28-33-51/53 S: (1/2-)33-35-36/37-45-61

Exploziv tip Hexogen HMX HMX 98 - 100 % - 3. RDX 0 – 2 % - *

Fitil detonant tip RIOCORD 4. Pentrită 603-035-00-5 E, R3 E

R:3




Proiect nr.:

MMDD 009977..003399

46

Clasificarea / etichetarea substanţei (cf. anexa nr. 2 la HG nr. 1408/2008)

Nr. Crt.

Denumirea comerciala Puritatea substanţei / compoziţie, în %

Nr. Index (cf. anexa nr. 2 la HG nr.

1408/2008) Clasificare / limite specifice Etichetare

(clasa de pericol / clasa de risc / clasa

de securitate) 0 1 2 3 4

Capse electrice tip RIODET

- azida de plumb 082-003-00-7

E; R3 Repr. Cat. 1; R61 Repr. Cat. 3; R62 Xn; R20/22 R33 N; R50-53

E; T; N R: 61-3-20/22-33-50/53-62 S: 53-45-60-61

- trinitroresorcinatul de plumb 609-019-00-4

E; R3 Repr. Cat. 1; R61 Repr. Cat. 3; R62 Xn; R20/22 R33 N; R50-53

E; T; N R: 61-3-20/22-33-50/53-62 S: 53-45-60-61

- tetranitratul de pentaeritritoluen - - - - peroxid de plumb - - - - siliciu - - - - antimoniu - - -

5.

- permanganat de potasiu 025-002-00-9 O; R8 Xn; R22 N; R50-53

O; Xn; N R: 8-22-50/53 S: (2-)60-61

* Clasificarea produsului conform fişei de securitate este: E, N, R:2-22-52/53, S: 22-35.


Client: S.C. PROSPECTIUNI S.A. – BUCUREŞTI DDeeppoozziittuull ddee mmaatteerriiii eexxpplloozziivvee ŞŞiinnccaa Lucrarea: RRAAPPOORRTT DDEE SSEECCUURRIITTAATTEE

VOLUM PRINCIPAL

Proiect nr.: MMDD 009977..003399

47

4.3.3. Caracteristicile fizice, chimice şi toxicologice

1. SEISMIC BOOSTER - materie explozivă produsă la MAXAM CORP. SAU Spania. - categoria de materii explozive: exploziv de mare putere (clasificare din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului înconjurător, în caz de explozie); - coeficient de echivalenţă cu trotil: 1,3; - compoziţia: pentolit, respectiv un amestec de pentrită (PETN = 60 %); trotil (TNT = 40 %); - sensibilitate la şoc: 30 J ; - viteza de detonaţie: > 8000 m/s; - stabilitate termică: - 20oC – +65oC; - capacitate de iniţiere: o încărcătură de iniţiere de tip 150 detonează o încărcătură de 2 kg ANFO;

- sensibilitate la iniţiere: o încărcătură de iniţiere tip 150, 250, 400, 450, 800 sau Seismic este amorsată de un detonator electric sau neelectric destinat iniţierii explozibililor industriali; încărcăturile de iniţiere au fost detonate de câtre fitilul detonat cu greutatea de 6 g/m; - temperatura de depozitare: - 50C – +450C;

- risc de detonare: mare, poate fi cauzat de impact, frecare, foc, scântei sau presiuni şi temperaturi ridicate; - mod de prezentare: cartuşe ambalate în tuburi de material plastic, care se pot cupla prin înfiletare; tuburile nu sunt astatizate; - termen de garanţie: 4 luni de la data fabricaţiei;

- manipulare: numai în ambalajul original şi se feresc de căldură, foc şi de orice impact; este interzisă spargerea sau fragmentarea tuburilor SEISMIC BOOSTER; - depozitare: în încăperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltraţii de apă pe tavan, pereţi sau pardoseală, departe de lumina directă a razelor solare şi de alte surse de căldură şi aprindere; se depozitează singure sau cu materii explozive compatibile conform normelor, nu se depozitează direct pe sol; pentrita se poate depozita împreună cu hexogenul (conform Anexa 1, b), Legea nr. 126/1995 cu modificările şi completările ulterioare). - grupa de compatibilitate: D; codul de clasificare 1.1 risc de explozie în masă; clasa de pericol 1; Număr UN 0042 ; - fraze de risc: R 2 – 6 – 44 R 2 - prezintă risc de explozie la şocuri, foc sau alte surse de aprindere, R 6 - exploziv în prezenţa sau absenţa aerului, R 44 - risc de explozie dacă este încălzit în spaţii închise. - fraze de siguranţă: S16 – păstraţi departe de surse de foc. Fumatul interzis. S33 – a se lua măsuri împotriva descărcărilor electrostatice. S47/49 – păstraţi numai în ambalajul original la o temperatură care să nu depăşească +25o C. - utilizare: pentru efectuarea lucrărilor de împuşcare în activitatea de prospecţiuni seismice, în locuri umede şi cu infiltraţii de apă, - nu se utilizează în locuri cu emanaţii de gaze explozive sau cu pulberi inflamabile;



VOLUM PRINCIPAL


48

- risc privind mediul: - unde seismice şi sonore, - proiecţii de material la distanţe mari, - gaze toxice de explozie (monoxid de azot, dioxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon), - praf generat de împuşcătură. 2. Dinamita tip RIOSEIS PLUS - explozibil gelatinos, producător MAXAM DEUTSCHLAND GMBH Germania - categoria de materii explozive: exploziv de mare putere (clasificare din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului înconjurător, in caz de explozie); - coeficient de echivalenta cu trotil: 1,3; - compoziţia: etilen glycol dinitrate 20 – 41 % ; nitroglicerina 20 –41 % ; - densitatea de încartuşare: maxim 1,6 g/cm3; - rezistenta la apa: completa;

- rezistenta la temperaturi extreme: -40 - +60 0C; - viteza de detonaţie: > 6000 m/s ;

- diametrul minim de încartuăşre: 25 mm - termen de garanţie: 18 luni de la data fabricaţiei;

- manipulare: in poziţia normala a lăzilor de carton indicata de eticheta, fiind interzisa trântirea, aruncarea sau târârea acestora; - depozitare: in încăperi special amenajate, aerisite, departe de lumina directa a soarelui si de alte surse de căldura, unde nu exista infiltraţii de apa din tavan, pereţi sau pardoseala; - grupa de compatibilitate: D ; codul de clasificare 1.1 risc de explozie in masa ; clasa de pericol 1 ; Număr UN 0081 ; - fraze de risc: R 2/3 –26 – 27-28 ; - fraze de siguranţa: S– 33

- utilizare: in domeniul civil la lucrări de împuşcare la suprafaţa, in subteran, in locuri uscate, umede, cu infiltraţii de apa, fără pericol de medii inflamabile si/sau explozive. - risc privind mediul:– unde seismice si sonore, - proiecţii de material la distante mari, - gaze toxice de explozie (monoxid de azot, dioxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon), - praf generat de împuşcătura. 3. Hexogen grafitat tip HMX - explozibil praf producător Chemring Nobel AS-Norvegia - categoria de materii explozive: exploziv de mare putere (clasificare din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului înconjurător, in caz de explozie); - coeficient de echivalenta cu trotil: 1,3;

- compoziţia: ciclotrimetilen - trinitramin (Hexogen RDX); ciclotetrametilen -tetranitramin (Hexogen HMX) ; - densitatea : 1,8-1,9 g/cm3 ; in vrac 0,9- 1,00 g/cm3 ;



VOLUM PRINCIPAL


49

- rezistenta la apă: nu este solubil in apa; - temperatura de explozie: 190 - 2000C; - temperatura de descompunere: 2800C; - sensibilitate la soc : 7,5 J (metoda BAM) ;

- termen de garanţie: 20 ani de la data fabricaţiei; - manipulare: în poziţia normala a recipientelor de carton indicata de eticheta,

fiind interzisă trântirea, aruncarea sau tratarea acestora; - depozitare: în încăperi special amenajate, aerisite, departe de lumina directa a soarelui si de alte surse de căldura, unde nu exista infiltraţii de apa din tavan, pereţi sau pardoseala; hexogenul se poate depozita împreună cu pentrita (conform Anexa 1, b), Legea nr. 126/1995 cu modificările şi completările ulterioare). - grupa de compatibilitate: D ; codul de clasificare 1.1 risc de explozie in masa ; clasa de pericol 1 ; Număr UN 0226 ; - fraze de risc: R 2 –22 – 52/53 ; - fraze de siguranţa: S–22- 35-45

- utilizare: in domeniul civil la lucrări de împuşcare in găuri de sonda (perforări de coloane). - risc privind mediul: – microtoxicitate 65 mg/l EC50 ; - produsul este nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse de durata in mediul acvatic, B. Caracteristicile tehnice ale capselor electrice şi neelectrice 1. Sistem de iniţiere electric tip RIODET, producător MAXAM CORP. SAU Spania. - compoziţie: - explozibili primari: azida de plumb, trinitroresorcianatul de plumb; - explozibil secundar PENT: tetranitratul de Pentaeritritoluen; - compoziţia pirotehnică: peroxid de plumb, siliciu, antimoniu, permanganat de potasiu; - infilator electric = policlorură de vinil, tub din aliaj de aluminiu cu mangan sau cupru, reofori din sârmă de cupru, izolată cu policlorura de vinil; - coeficient de echivalenţă cu trotil: 0,7 (exploziv de mică putere); - temperatura de explozie ≥ 200oC; - rezistenţa electrică a inflamatorului: 6,60 – 6,90 Ω; - rezistenţa la tracţiune: peste 5 kg; - rezistenţa la apă: capsele funcţionează după menţinerea în apă la adâncimea de 1 m timp de 4 ore - rezistenţa la temperatură: - 400C - +600C; - curent electric sigur de aprindere: 0,8 Acc; - curent electric de neaprindere: 0,18 Acc, timp de 5 minute; - impuls electric sigur de aprindere: 3,2 mWs/ Ω (A2 ms); - impuls electric sigur de neaprindere: 0,8 mWs/ Ω (A2 ms); - timp de reacţie (explozie): 2 – 4 ms; - brizanţa: capsa trebuie să realizeze în placa de plumb, cu grosimea de 5 mm, un orificiu prin care sa treacă tubul capsei;



VOLUM PRINCIPAL


50

- siguranţa la descărcări electrice: corespunzătoare; - termen de garanţie: 9 luni de la data fabricaţiei; - manipulare: numai în ambalajul original, în poziţia normală a lăzilor şi se feresc de căldură, foc şi de orice impact (manipulări bruşte, trântire, aruncare sau târâre); se interzice fumatul; - depozitare: în încăperi special amenajate, bine aerisite, uscate (lipsite de infiltraţii de apă pe tavan, pereţi sau pardoseală), rezistente la foc, pe rafturi sau în stive, în ambalajul producătorului (cutii de carton), departe de lumina directă a razelor solare şi de alte surse de căldură sau aprindere (surse electrice, materiale şi scule care pot provoca scântei), separat de alte materii explozive (explozibili, fitile detonante sau bustere); a se evita contactul cu acizi şi baze; - grupa de compatibilitate: B; codul de clasificare 1.1 risc de explozie în masă; clasa de pericol 1; Număr UN 0360 - fraze de risc: R 2 – 6 – 44 ; - fraze de siguranţă: S16 – 33 – 47/49 ; - utilizare: în locuri umede şi cu infiltraţii de apă, pentru iniţierea unei încărcături explozive la lucrări de prospecţiuni seismice, în condiţii de siguranţă; - risc privind mediul: – proiecţii de material la distanţe mari, - gaze toxice de explozie (monoxid de azot, dioxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon, vapori de plumb).

C. Caracteristici tehnice pentru fitile detonante

1. RIOCORD – fitil detonant, producător MAXAM CORP. SAU Spania. - categoria de materii explozive: exploziv de mare putere (clasificare din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului înconjurător, în caz de explozie); - coeficient de echivalenţă cu trotil: 1,3; - compoziţia: un fitil detonant cu 3 învelişuri flexibile, divers colorat, având în interior o pulbere de pentrită (PETN) cu o distribuţie uniformă şi în cantitate/m funcţie de tipul (greutatea/m a acestuia); învelişurile din fibre textile şi de plastic îi conferă flexibilitate, rezistenţă la tensiune, rezistenţă la abraziune şi rezistenţă la apă sau produse petroliere, gramajul nominal al cordoanelor detonante este de 3, 6, 10, 15, 20, 40, 80, 100 mg/ml ; - viteza de detonaţie: > 6500m/s; - stabilitate termică: - 200C – + 650C; - capacitate de iniţiere: fitilul detonant cu o greutate/m egală sau mai mare de 6 g/m poate iniţia încărcături explozive de mare putere;

- sensibilitate la iniţiere: poate fi iniţiată explozie de capse electrice şi neelectrice indiferent de tipul (greutate/m) acestuia; - temperatura de depozitare: - 50C – +450C;

- risc de detonare: mare, poate fi cauzat de lovituri scurte şi puternice, frecare, foc, scântei sau presiuni şi temperaturi ridicate; - mod de prezentare: sub formă de fitil, cu greutate/m cuprinsă între 3 g/m şi 100 g/m, înfăşurat pe mosoare de plastic cu lungimea funcţie de grosime/m de la 50 m –



VOLUM PRINCIPAL


51

400 m cartuşe ambalate în tuburi de material plastic, care se pot cupla prin înfiletare; tuburile nu sunt astatizate; - termen de garanţie: 4 luni de la data fabricaţiei; - manipulare: numai în ambalajul original şi se feresc de căldură, foc şi de orice impact; este interzisă spargerea sau fragmentarea tuburilor SEISMIC BOOSTER; - depozitare: în încăperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltraţii de apă pe tavan, pereţi sau pardoseală, departe de lumina directă a razelor solare şi de alte surse de căldură şi aprindere; se depozitează singure sau cu materii explozive compatibile conform normelor, nu se depozitează direct pe sol; - grupa de compatibilitate: D; codul de clasificare 1.1 risc de explozie în masă ; clasa de pericol 1 ; Număr UN 0065 ; - fraze de risc: R 2 – 6 – 44 ; - fraze de siguranţă: S16 – 33 – 47/49 ; - utilizare: pentru efectuarea lucrărilor de împuşcare în activitatea de prospecţiuni seismice, în locuri umede şi cu infiltraţii de apă, - nu se utilizează în locuri cu emanaţii de gaze explozive sau cu pulberi inflamabile; - risc privind mediul: – unde seismice şi sonore, – proiecţii de material la distanţe mari, – gaze toxice de explozie (monoxid de azot, dioxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon), - praf generat de împuşcătură.

În continuare în tabelul 9 se prezintă starea fizică şi proprietăţile fizico - chimice ale substanţelor vehiculate în PROSPECŢIUNI - DDeeppoozziittuull ddee mmaatteerriiii eexxpplloozziivvee ŞŞiinnccaa.

Tabelul 9

Nr. crt.

Denumirea substanţei periculoase Stare fizică / Proprietăţi fizico-chimice

1. Explozibili tip BOOSTER

- pastă solidă crem - gălbuie, - rezistentă la apă completă - densitate 1,05-1,35 g/ cm3

- sensibilitate şoc = 30 J - coeficient de echivalenţă cu trotil: 1,3; - compoziţia: pentolit, respectiv un amestec de pentrită (PETN = 60 %); trotil (TNT = 40 %); - sensibilitate la şoc: 30 J; - viteza de detonaţie: > 8000 m/s; - stabilitate termică: - 20 oC – +65 oC;



VOLUM PRINCIPAL


52

Nr. crt.


2. Dinamită tip RIOSEIS PLUS

- pastă solidă de culoare roşie - compoziţia: etilen glycol dinitrate 20 – 41 % ; nitroglicerina 20 –41 % ; - densitate: 1,24 – 1,44 g/cm3 la 20 °C - densitatea de încartuşare: maxim 1,6 g/cm3; - rezistenţă la apă: completă; - rezistenţă la temperaturi extreme: -40 - +60 0C; - viteză de detonaţie: > 6000 m/s ; - temperatură de descompunere : ≥ 195 °C - temperatură de explozie: ≥ 200 °C

3. Explozivi de tip Hexogen HMX

- pulbere albă; - coeficient de echivalenta cu trotil: 1,3; - compoziţia: ciclotrimetilen - trinitramin (Hexogen RDX); ciclotetrametilen - tetranitramin (Hexogen HMX) ; - densitatea : 1,8-1,9 g/cm3 ; în vrac 0,9- 1,00 g/cm3 ; - rezistenţă la apă: nu este solubil în apă; - temperatură de explozie: 190 – 200 °C; - temperatură de descompunere: 280 °C; - sensibilitate la soc : 7,5 J (metoda BAM) ;

4. Fitil detonant RIOCORD

- compoziţia: un fitil detonant cu 3 învelişuri flexibile, divers colorat, având în interior o pulbere de pentrită; - viteza de detonaţie: > 6500m/s; - stabilitate termică: - 200 °C – + 650 °C; - capacitate de iniţiere: fitilul detonant cu o greutate/m egală sau mai mare de 6 g/m poate iniţia încărcături explozive de mare putere; - sensibilitate la iniţiere: poate fi iniţiată explozie de capse electrice şi neelectrice indiferent de tipul (greutate/m) acestuia; - temperatura de depozitare: - 50 °C – +450 °C; - risc de detonare: mare, poate fi cauzat de lovituri scurte şi puternice, frecare, foc, scântei sau presiuni şi temperaturi ridicate;



VOLUM PRINCIPAL


53

Nr. crt.


5. Capse electrice tip RIODET

- peliculă argintie în interiorul unui tub flexibil de plastic; - culoare funcţie de timpul de întârziere; - rezistenta la apă completă; - temperatura de explozie ≥ 200oC; - coeficient de echivalenţă cu trotil: 0,7 (exploziv de mică putere); - temperatura de explozie ≥ 200oC; - rezistenţa electrică a inflamatorului: 6,60 – 6,90 Ω; - rezistenţa la tracţiune: peste 5 kg; - rezistenţa la apă: capsele funcţionează după menţinerea în apă la adâncimea de 1 m timp de 4 ore; - rezistenţa la temperatură: - 40 0C - +60 0C; - curent electric sigur de aprindere: 0,8 Acc; - curent electric de neaprindere: 0,18 Acc, timp de 5 minute; - impuls electric sigur de aprindere: 3,2 mWs/ Ω (A2 ms); - impuls electric sigur de neaprindere: 0,8 mWs/ Ω (A2 ms); - timp de reacţie (explozie): 2 – 4 ms;

4.3.4. Comportamentul fizic şi chimic în condiţii normale de utilizare şi în condiţii previzibile de accident

Tabelul 10 Comportament fizico-chimic in condiţii

Nr. crt.

Denumirea substanţei periculoase normale accident

1. Explozibili tip BOOSTER

Stabil în condiţii normale de temperatură şi presiune.

- prezintă risc de explozie în masă în cazul lovirii, frecării sau altei acţiuni mecanice; - se vor evita materialele şi sculele care pot scântei; - se va evita contactul cu acizii şi bazele; - se va evita încălzirea sau răcirea peste sau sub limitele admisibile ( +25 0C respectiv -150C ) contactul cu flacără deschisă sau scânteie electrică sau mecanică. Produsele de descompunere sunt: monoxid de azot , dioxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon.



VOLUM PRINCIPAL


54

Comportament fizico-chimic in condiţii Nr. crt.

Denumirea substanţei periculoase normale accident

2. Dinamită tip RIOSEIS PLUS

Stabil în condiţii normale de temperatură şi umiditate.

- risc de explozie în masă în cazul lovirii, frecării sau a altei acţiuni mecanice; - a se evita materialele şi sculele care pot provoca scântei; - produse de descompunere: monoxid de azot, dioxid de azot, dioxid de carbon.

3. Explozivi tip Hexogen HMX


- şocurile, frecarea, scânteile electrice, focul deschis sau alte surse de foc pot provoca explozia; - arderea unor cantităţi mari de produs poate duce la explozie; - încălzirea produsului în spaţii închise poate duce la explozie.

4. Fitil detonant tip RIOCORD


- sensibilitate la şocuri şi violente şi agresiune mecanică

5. Capse electrice tip RIODET

Stabil în condiţii normale de temperatură şi presiune.

- prezintă risc de explozie în masă în cazul lovirii, frecării sau altei acţiuni mecanice; - se vor evita materialele şi sculele care pot scântei; - se evita expunerea la temperaturi mai mari de 75 0C; - se va evita contactul cu acizii şi bazele; Produsele de descompunere sunt: monoxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon, vapori cu plumb.

Fişele tehnice de securitate ale substanţelor sunt prezentate în Anexa 7 din

VOLUMUL Principal - Planuri.



VOLUM PRINCIPAL


55

CAPITOLUL 5 Identificarea şi analiza riscurilor

5.1. Identificarea surselor de risc de accident major din cadrul activităţilor desfăşurate pe amplasament O componentă esenţială a oricărei analize de risc o constituie identificarea tuturor factorilor de risc implicaţi în punerea în operă a sistemelor tehnice/tehnologice. Aceştia se identifică, în principal, cu factorii aflaţi la originea disfuncţiilor generatoare de accidente tehnice şi sunt prezentaţi în Figura 1.

Ţinând seama de fazele şi etapele punerii în operă a unui sistem tehnic/tehnologic, identificarea şi sistematizarea factorilor de risc presupune gruparea acestora în următoarele trei categorii:

1. factorii intrinseci, caracteristici sistemului tehnic/tehnologic considerat; de natura nu numai materială, aceştia sunt asociaţi fazelor de concepţie şi de realizare ale sistemului şi exprimă, în esenţă, viciile cu care intră în exploatare la beneficiar;

2. factorii asociaţi condiţiilor de exploatare şi de amplasare teritorială; aceşti factori – de asemenea de natură nu numai materială – sunt asociaţi tuturor acţiunilor distructive exercitate asupra sistemului tehnic/tehnologic, pe durata exploatării acestora;

3. factorul uman implicat în faza de exploatare; acesta grupează toate erorile umane care se manifestă în activităţile de mentenanţă şi de exploatare tehnologică, de-a lungul duratei de serviciu privind sistemul tehnic/tehnologic.



VOLUM PRINCIPAL


56

Figura 1 - Disfuncţiile generatoare de accidente tehnice şi factorii asociaţi acestora DISFUNCŢII DATORATE

NECUNOAŞTERII FACTORILOR DE RISC

• absenţa informaţiei • ignoranţa • incompetenţa

DISFUNCŢII DATORATE FACTORILOR EXTERNI ALEATORI • perturbaţiile externe sau interne

(seism, vânt, fluctuaţii ale caracteristicilor fizico-chimice etc.)

• concursul de circumstanţe excepţionale (puţin probabile)

DISFUNCŢII DATORATE

REGLEMENTĂRII NECORESPUNZĂTOARE A ACTIVITĂŢII

DE EXPLOATARE • normele, regulile, prcedurile incorecte

privind regimul exploatării tehnologice • organizarea defectuoasă a activităţilor de

mentenanţă (monitorizare, revizii, întreţinere,

DISFUNCŢII TEHNICE

• factori de concepţie • factori de realizare (execuţie şi

montare) • factori materiali de exploatare (implicaţi

în activităţile de exploatare tehnologică şi de mentenanţă)

DISFUNCŢII DATORATE FACTORULUI UMAN ÎN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE • factori fiziologici (oboseală, îmbolnăviri) • factori psihologici (stres, erori de percepţie, erori de

reprezentare, reacţie defectuoasă etc.) • factori sociali (relaţiile profesionale etc.) • factori economici (motivaţia muncii)

ACCIDENT TEHNIC

interferenţe

interferenţe

interferenţe

interferenţe

interferenţe



VOLUM PRINCIPAL


57

5.1.1. Factorii intrinseci de risc tehnic

Factorii intrinseci de risc tehnic, nu numai de natură materială, se identifică cu cauzele posibile de producere ale avariilor majore, asociate însăşi sistemelor tehnice/tehnologice.

Factorii intrinseci se manifestă, de regulă, în faza de exploatare, concomitent şi în corelare cu factorul uman, cât şi cu factorii asociaţi condiţiilor de exploatare şi de amplasare teritorială

Se conturează trei grupe mari de factori intrinseci. Organigrama principalilor factori intrinseci de risc tehnic este redată în Figura 2.

Un important factor de risc, de natură mecano tehnologică, îl constituie îmbinările sudate. La nivelul acestora, au loc modificări complexe de compoziţie chimică şi de structură.

Fiecare din factorii de risc intrinseci, nominalizaţi, se poate manifesta – respectiv poate deveni, din factor de risc ipotetic, factor de risc potenţial – numai în contextul unor circumstanţe favorabile, adică numai împreună cu factorul uman şi/sau cu factorii de risc asociaţi corespunzători.

5.1.2. Factorii asociaţi

Factorii de risc tehnic asociaţi condiţiilor de exploatare şi de amplasare teritorială, nu numai de natură materială, se identifică cu cauzele posibile de producere a avariilor majore, corespunzătoare tuturor acţiunilor distructive exercitate asupra sistemului tehnic/tehnologic, pe durata exploatării acestuia.

Factorii de risc tehnic asociaţi se manifestă numai în conjuncţie cu factorii intrinseci şi/sau cu factorul uman.



VOLUM PRINCIPAL


58

Figura 2 - Organigrama principalilor factori intrinseci de risc tehnic

Caracteristici de tip rezistenţă mecanică redusă

Capacitate redusă de deformare (ductilitate redusă)

Tenacitate redusă

Susceptibilitate la fragilizare la rece

Susceptibilitate la fisurare şi fracturare

Susceptibilitate la rupere/distrugere prin fluaj şi/sau prin oboseală termică sau termomecanică

Neomogenităţi chimice şi structurale

Granulaţie necorespunzătoare

Defecte de material

Tensiuni mecanice reziduale

Calitate necorespunzătoare a îmbinărilor sudate

Imprecizie geometrică şi dimensională

Stări de defecte

Compoziţie chimică necorespunzătoare

Caracteristici mecanice, elastice şi fizice necorespunzătoare

Clasă de calitate necorespunzătoare

Stabilitate redusă a caracteristicilor mecanice şi elastice în domeniul temperaturilor înalte

Susceptibilitate faţă de diferite procese de coroziune

Susceptibilitate la rupere/distrugere prin oboseală

Incompatibilitatea

materialelor aflate în operă cu condiţiile de

exploatare impuse

Punerea în operă

necorespunzătoare

Configuraţia geometrico-structurală necorespunzătoare

Dimensionare necorespunzătoare a componentelor structurale

Concentatori constructivi sau tehnologici de tensiuni mecanice

Tensiuni mecanice reziduale în urma proceselor tehnologice de uzinare

Factorii intrinseci asociaţi sistemului tehnic/

tehnologic



VOLUM PRINCIPAL


59

Temperaturile ridicate pot genera următoarele efecte:

dilatarea materialului; fluajul sau relaxarea mecanică; şocurile termice; Temperaturile joase pot provoca susceptibilitate la fragilizarea la rece, la fisurarea

şi, ulterior, la fracturarea materialului de bază.

Factorii climatici şi tectonici pot intensifica solicitările mecanice şi/sau termice aplicate componentelor structurale (vântul, zăpada, îngheţul şi seismele), pot iniţia diferite acţiuni distructive asupra materialului aflat în operă sau pot modifica nivelurile caracteristicilor mecanice ale materialului de bază.

5.1.3. Factorul uman În funcţie de nivelul lor de manifestare, erorile umane în exploatare pot fi: erori făcute în condiţiile desfăşurării activităţii (manevre greşite, interpretarea

eronată a unor informaţii, comunicarea defectuoasă etc.); erori făcute în activitatea de mentenanţă – nerespectarea procedeelor şi/sau

procedurilor de supraveghere tehnică, monitorizare, control, întreţinere etc., utilizarea unor procedee incomplete sau perimate de supraveghere, control, întreţinere sau intervenţie, reparare sau recondiţionare ori reabilitare, omiterea unor operaţii din activităţile de mentenanţă preventivă sau corectivă, care potenţează anumiţi factori de risc intrinseci sau asociaţi condiţiilor de exploatare.

Locuri posibile de avarie pot fi considerate: - incinta spaţiilor de depozitare; - platformele de manevră aferente spaţiilor de depozitare; - mijloacele de transport materii explozive. Cauzele posibile de producere a avariilor pot fi: - eroare umana de exploatare; - incidente mecanice; - cutremur de pământ sau alte tipuri de dezastre naturale ce pot conduce la

accidente si avarii la depozitele de material exploziv şi depozitul de capse detonante;

- atacul din aer; - atac terorist; - diversiune- sabotaj. Sursele potenţiale de aprindere:

- surse de aprindere de natură termică: ţigara, particule incandescente de la sudură, dacă este cazul; - surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuite, efect termic al curentului electric; - surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu.



VOLUM PRINCIPAL


60

Împrejurările preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea: - executarea lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi

măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizarea şi exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; - suprasolicitarea instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominală a instalaţiilor; - nerespectarea de către salariaţi a regulilor şi măsurilor securitate la incendii; - acţiune intenţionată; - alte împrejurări.

Urmări ale avariilor pot fi: - explozii; - incendii. Zonele cu pericol de explozie şi incendiu din cadrul incintei obiectivului sunt:

- zona 0: - zona din interiorul încăperilor de depozitare a materiilor explozive; - platformele de încărcare – descărcare.

- zona 1: - toate spaţiile din jurul zonei de protecţie, inclusiv vegetaţia care poate întreţine şi propaga incendiile.

In acest context sunt luate măsuri specifice de evitare a producerii unor astfel de urgente, măsuri de limitare a efectelor generate de producerea unui astfel de accident.

În concluzie, în depozitul de materiale explozive care ar putea prezenta un pericol de accident major, prezenţa substanţelor periculoase poate iniţia următoarele categorii de riscuri:

a) Risc industrial, care poate fi generat de: - avarii mecanice.

b) Risc de mediu, care poate fi generat de: - depozitarea şi manipularea substanţelor periculoase; - calamităţi naturale.

c) Risc produs de emisiile de poluanţi asupra stării de sănătate.

Pe lângă evenimentele cu pondere importantă caracteristice activităţii desfăşurate în cadrul depozitului Şinca, dezastrele, respectiv inundaţiile şi seismele, pot conduce la risc major.



VOLUM PRINCIPAL


61

5.2. Scenarii de accidente, condiţii de producere, măsuri de intervenţie În Tabelul 11 se prezintă posibilele evenimente cu consecinţe majore asupra

factorilor de mediu şi sănătăţii şi securităţii personalului societăţii şi populaţiei din zonă, care pot avea loc pe platforma societăţii PROSPECTIUNI Depozitul de materiale explozive Şinca Veche.

Tabelul 11 Nr. crt.

Accident major potenţial / sursă de risc

Scenarii posibile de producere a accidentului

Probabilitate de producere

1

Explozii la depozitele de depozitare material exploziv şi depozitele de capse electrice (implicat propagarea undei de şoc, zgomot, gaze de descompunere CO, CO2, NO, pulberi, vapori de plumb).

• incidente la manipularea materialelor explozive în timpul încărcării sau descărcării acestora din autovehicule;

• suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor;

• acţiunea intenţionată;

PROBABIL, DAR EXTREM

DE RAR

2

Incendii în zona depozitelor de depozitare material exploziv şi depozitele de capse electrice şi implicit emisii de gaze de ardere (CO, CO2, NOx, pulberi) cu posibilitatea de extindere a incendiului.

• aprinderea vegetaţiei din zonă; • eroare umană.

PROBABIL, DAR NU

FRECVENT început de incendiu cu consecinţe minore spre

semnificative

poate deveni grav sau

catastrofal când acesta nu poate

fi controlat

3

Emisii de poluanţi (produs petrolier, suspensii, alţi poluanţi, după caz) în apele evacuate în pârâul Puturosu.

• prin scurgerile de produse

petroliere (combustibili, lubrifianţi) de la autovehiculele staţionate temporar in apropierea sursei de apa si/sau pe spatiile neamenajate corespunzător care pot fi antrenate de precipitaţii sau pe alte cai in sol sau pânza freatica;

• ploi torenţiale – când se depăşeşte capacitatea maximă de preluare a apelor pluviale încărcare cu poluanţi din bazinul de decantare.

PROBABIL, DAR NU

FRECVENT



VOLUM PRINCIPAL


62

În Tabelul 12 se prezintă posibilele evenimente cu consecinţe majore asupra

factorilor de mediu şi sănătăţii şi securităţii personalului societăţii şi populaţiei din zonă, care pot avea loc pe platforma societăţii PROSPECTIUNI.

Tabelul 12

Nr. Crt.

Localizarea

evenimentului

Substanţa periculoasă

implicata Scenariul accidentului

Nivelul frecvenţei

de producere

(a)

Nivelul intensităţii

consecinţelor (b)

1.

Explozie depozit de capse electrice

0,4 t echivalent TNT

Explozie F2 I 4

2. Explozie depozit de material exploziv

- material exploziv tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS, explozivi tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD

Explozie F2 I 5

3. Scenariu de accident cu explozie generalizată la nivelul amplasamentului

- material exploziv tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS, explozivi tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD şi capse electrice tip RIODET

Explozie F2 I 5

4. Incendiu depozit capse electrice

0,4 t echivalent TNT

Incendiu, posibil urmat şi de explozie F3 I 2

5. Emisii de poluanţi în apele evacuate în pârâul Puturosu.

combustibili, lubrifianţi Emisie F2 I1

6. Incendiu depozit materii explozive


Incendiu, posibil urmat şi de explozie F2 I3

7 Incendiu vegetaţie înconjurătoare

- material exploziv tip BOOSTER, dinamită tip

Incendiu, posibil urmat şi de explozie F2 I2



VOLUM PRINCIPAL


63

Nr. Crt.

Localizarea

evenimentului


implicata Scenariul accidentului

Nivelul frecvenţei

de producere

(a)

Nivelul intensităţii

consecinţelor (b)

RIOSEIS, explozivi tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD

Pentru identificarea potenţialelor accidente majore specifice obiectivului, se

procedează la o evaluare calitativă a riscului asociat scenariilor de accidente. Măsura probabilităţii de producere este realizată prin încadrarea în şase

nivele, care au următoarea semnificaţie: a - Nivelul frecvenţei F

Măsura calitativă a intensităţii consecinţelor este realizată prin încadrarea în

şase nivele de gravitate, care au următoarea semnificaţie: b - Nivelul Intensităţii I

Nivelul Intensităţii I Insignifiant I 1 Scăzut I 2 Mediu I 3 Mare I 4 Foarte mare I 5 Catastrofal I 6

Nivelul frecvenţei F Aproape imposibil F 1 Improbabil F 2 Rar F 3 Ocazional F 4 Des F 5 Frecvent F 6



VOLUM PRINCIPAL


64

Studiile de specialitate au stabilit un interval de acceptabilitate a riscului în matricea prezentată în figura 3. Acest interval permite diferenţierea riscului acceptabil de cel inacceptabil.

F6 F5 F4 F3 4 F2 5 7 6 1 2,3 F1 I1 I2 I3 I4 I5 I6

Figura 3. Matricea riscurilor pentru scenarii accidentale posibile

Astfel, riscul de producere a unui eveniment, este următorul: RISC ACCEPTABIL ACCEPTABIL, REDUCEREA PE CÂT POSIBIL A RISCURILOR INACCEPTABIL

Dintre scenariile prezente mai sus, conform matricei de risc prezentată în figura 3 s-au studiat următoarele scenarii de accidente majore:

Dintre scenariile analizate, s-au studiat următoarele scenarii de accidente majore: Tabelul 13

Nr. Crt.

Descrierea evenimentului

Localizarea evenimentului


implicata Scenariul

Accidentului major Nivelul de risc

1 Explozie depozit de capse electrice capsele electrice Explozie

Acceptabil, reducerea pe cât posibil a riscurilor

2 Explozie depozit de material exploziv – 40 t echiv. TNT


Explozie Acceptabil,

reducerea pe cât posibil a riscurilor

3 Scenariu de accident cu explozie generalizată la nivelul amplasamentului

- material exploziv tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS, explozivi tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD şi capse electrice tip RIODET

Explozie Acceptabil,

reducerea pe cât posibil a riscurilor



VOLUM PRINCIPAL


65

În Tabelul 14 se prezintă posibilele evenimente care pot avea loc în cadrul depozitului Şinca, cu consecinţe majore asupra factorilor de mediu şi sănătăţii şi securităţii personalului depozitului şi a populaţiei din zonă.

Tabelul 14 Nr. crt. Obiectiv Scenariul

accidentelor majore Măsuri de intervenţie

0 1 2 3 Incendiu şi explozie datorită:

- nerespectării normelor care reglementează măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii incendiilor. - nerespectării condiţiilor de protecţie antiex; - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii ; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor;

Se aplică măsurile din planul de intervenţie în caz de incendiu şi/sau explozie şi Planul de Urgenţa Internă pentru obiectivul respectiv.

1.

Dep

ozit

de m

ater

ial e

xplo

ziv

Explozie datorită: - nerespectării normelor privind manipularea şi depozitarea substanţelor potenţial explozive existente pe amplasament. - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii ; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor; - defectării instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice. - fenomenelor meteorologice extreme, cutremure, căderi de cosmice.

Se aplică măsurile din planul de intervenţie în caz de incendiu şi/sau explozie şi Planul de Urgenţa Internă pentru obiectivul respectiv. Se anunţă Serviciul Public de Ambulanţă în vederea acordării de îngrijiri medicale persoanelor afectate şi transportului acestora la spital dacă este cazul.



VOLUM PRINCIPAL


66

Nr. crt. Obiectiv Scenariul


0 1 2 3

Afectarea stării de sănătate a lucrătorilor datorită: - accidentelor mecanice care să afecteze integritatea corporală a lucrătorilor.

Se anunţă Serviciul Public de Ambulanţă în vederea acordării de îngrijiri medicale persoanelor afectate şi transportului acestora la spital dacă este cazul.

Incendiu şi explozie datorită:- nerespectării normelor care reglementează măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii incendiilor. nerespectării condiţiilor de protecţie antiex; - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor;

Se aplică măsurile din planul de intervenţie în caz de incendiu şi/sau explozie şi Planul de Urgenţa Internă pentru obiectivul respectiv.

2.

Dep

ozit

de c

apse

ele

ctric

e

Explozie datorită: - nerespectării normelor privind manipularea şi depozitarea substanţelor potenţial explozive existente pe amplasament. - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii ; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor; - defectării instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice. - fenomenelor meteorologice extreme, cutremure, căderi de cosmice.

Se aplică măsurile din planul de intervenţie în caz de incendiu şi/sau explozie şi Planul de Urgenţa Internă pentru obiectivul respectiv. Se anunţă Serviciul Public de Ambulanţă în vederea acordării de îngrijiri medicale persoanelor afectate şi transportului acestora la spital dacă este cazul.



VOLUM PRINCIPAL


67

Nr. crt. Obiectiv Scenariul


0 1 2 3

Afectarea stării de sănătate a lucrătorilor datorită: - accidentelor mecanice care să

afecteze integritatea corporală a lucrătorilor.

Se anunţă Serviciul Public de Ambulanţă în vederea acordării de îngrijiri medicale persoanelor afectate şi transportului acestora la spital dacă este cazul.

În concluzie, în instalaţiile şi activităţile conexe care ar putea prezenta un pericol de

accident major, prezenţa substanţelor periculoase poate iniţia următoarele categorii de riscuri:

Risc de mediu, care poate fi generat de: - depozitarea şi utilizarea substanţelor periculoase; - evacuări necontrolate de poluanţi în ape, aer, sol şi

ape subterane; - stocarea şi depozitarea deşeurilor care prezintă risc; - calamităţi naturale.

Risc produs de emisiile de poluanţi asupra stării de sănătate. Pe lângă evenimentele cu pondere importantă caracteristice activităţii desfăşurate

pe amplasamentul S.C. PROSPECŢIUNI S.A., fenomenele meteorologice violente, seismele, şi căderile de corpuri cosmice pot fi considerate ca şi surse de risc major.

Evaluarea nivelului de risc/pericol pe fiecare depozit ( prezentată detaliat în volumele anexe ) s-a făcut în două ipostaze:

funcţie de cantităţile maxime de substanţe periculoase stocate la un moment dat în instalaţie şi cele relevante specificate de H.G. 804/2007 s-au evaluat pentru fiecare instalaţie pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea şi ecotoxicitatea.

luând în consideraţie: - activităţile desfăşurate; - sursele posibile de risc; - consecinţele / efectele evenimentelor; - substanţele toxice şi periculoase vehiculate; - dotările depozitelor pentru prevenirea accidentelor majore - dotările şi măsurile de intervenţie în caz de accident.

În urma analizei efectuate asupra obiectivelor relevante pentru securitate (ORS) din

cadrul platformei PROSPECŢIUNI – Depozitul de materii explozive Şinca Veche au rezultat următoarele grade de risc asociate instalaţiilor principale:

Tabelul 15

Nr. crt. ORS Grad de risc Probabilitatea de

producere Consecinţe

1 Depozit de capse detonator Mediu Rar Moderate

2 Depozite de material exploziv Ridicat Puţin Probabil Majore



VOLUM PRINCIPAL


68

5.3. Determinarea zonei posibil a fi afectate de un accident major Pentru determinarea zonei posibil afectate de un eventual accident major pe

amplasamentul depozitului de materii explozive Şinca Veche au fost studiate scenariile de accidente majore prezentate în tabelul 16.

Reprezentările grafice ale zonelor posibil a fi afectare de eventuale accidente majore descrise în tabelul 16 sunt prezentate în anexa prezentului volum.

Tabelul 16

Nr. crt.

Descrierea evenimentului

Substanţa implicată

Scenariu accidental

Raza zonei cu

mortalitate ridicată ( m )

Raza zonei cu leziuni

ireversibile ( m )

Raza zonei de

atenţie( m )

0 1 2 3 4 5 6

1

Scenariu de explozie la depozitul de capse electrice

Capsele electrice – 0,4 t Explozie 30 m 65 m 236

2

Scenariu de explozie depozitul de materiale explozive

- material exploziv ( tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS, tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD )

Explozie 139 m 305 m 1095 m

3

Scenariu de accident cu explozie generalizată la nivelul amplasamentului

- material exploziv (tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS, explozivi tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD) şi capse electrice tip RIODET

Explozie max. 139 m max. 305 m max. 1095 m

5.3.1. Modelarea matematică a scenariilor de accidente posibile în cadrul

depozitului de materii explozive Şinca Veche 5.3.1.1. Premise explozie Pe teritoriul depozitului pentru materiale explozive al S.C. Prospecţiuni S.A. situat în

extravilanul comunei Şinca, Jud. Braşov sunt amplasate următoarele obiecte care conţin materiale explozive:

1. Patru depozite de materiale explozive, fiecare dintre acestea având o capacitate de 40 t echivalent TNT.

2. Magazia de capse pirotehnice, având o capacitate de 400 kg echivalent TNT.



VOLUM PRINCIPAL


69

Pentru ca la nivelul fiecăruia dintre aceste obiective să fie iniţiată o explozie, este necesar ca în fiecare dintre clădirile vizate să se producă un eveniment de iniţiere a exploziei. Acest lucru este posibil în următoarele situaţii:

- atac militar aerian sau terestru, cu proiectile, asupra cel puţin uneia dintre clădiri;

- atac terorist, prin detonarea de materiale explozive; - un lanţ de erori umane care să conducă la detonarea materialelor explozive

depozitate. Accidentele pot apărea ca urmare a unor evenimente prezentate sintetic în Tabelul 17.

Tabelul 17. – Cauze posibile ale unui accident

Eveniment Cauze Probabilitate Modalităţi de prevenire

Eroare tehnică Avarie nesesizată Mică Întreţinere corespunzătoare

Apariţia unei surse de foc Eroare umană Mică

Respectarea normelor de lucru în medii periculoase

Calamităţi naturale Caracteristicile zonei Mică Alegerea

corespunzătoare a amplasamentului

Atac militar Stare de război F. mică Securizarea platformei Atac terorist Cauză externă F. mică Securizarea platformei

Prăbuşirea unui avion Cauză externă Improbabil -

Căderea unui meteorit Cauză externă Improbabil -

Dintre cauzele menţionate în Tabelul 17 se constată că ponderea cea mai mare în

producerea accidentelor o au erorile umane şi defecţiunile de ordin tehnic. Erorile umane pot fi prevenite prin respectarea cu stricteţe a regimului de lucru în mediile ce prezintă pericol de incendiu şi explozie (interzicerea lucrului cu foc deschis şi a fumatului, lucrul cu unelte antiex), în timp ce erorile tehnice pot fi prevenite prin întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor şi exploatarea acestora la parametrii prevăzuţi în proiectul de execuţie.

Calamităţile naturale pot consta în cutremure, furtuni violente, inundaţii. Efectele acestora sunt prevenite încă din faza de proiect, când instalaţiile sunt prevăzute a fi construite ţinând seama de caracteristicile seismice şi meteorologice (regimul vânturilor şi al precipitaţiilor) ale zonei.

Atacul militar presupune stare de război, ceea ce ar conduce la trecerea depozitului sub control militar. În aceste condiţii, securitatea obiectivului ar fi asigurată de armată, în scopul de a preîntâmpina un eventual atac armat sau a diminua consecinţele acestuia.

Un atac terorist este mult mai plauzibil în conjunctura politică actuală, şi se poate realiza prin infiltrarea în incinta depozitului a unor combatanţi bine pregătiţi. Infiltrarea se poate realiza pe timp de zi, prin deghizarea teroriştilor în furnizori sau clienţi ai depozitului, sau pe timp de noapte, prin atac în forţă asupra dispozitivului de pază. În ambele cazuri, detonarea materialelor explozive din depozit se poate realiza cu materiale sau instrumente introduse în incintă de grupul de terorişti.



VOLUM PRINCIPAL


70

Evitarea unui atac terorist nu poate fi realizată decât cu ajutorul organelor competente ale statului, abilitate în combaterea acestui fenomen. Societatea S.C. Prospecţiuni S.A. se poate baza numai pe sistemul de pază existent în incinta depozitului, sistem de pază care, probabil, nu ar face faţă unui atac exterior bine organizat.

Până în prezent nu s-au înregistrat pe plan mondial detonări ale unor depozite de materiale explozive prin atacuri teroriste, în ţările în care acest fenomen nu este foarte accentuat. În plus, amplasarea obiectivului într-o zonă puţin populată nu reprezintă atractivitate pentru un potenţial atac terorist.

În schimb, o posibilă acţiune teroristă poate avea ca scop sustragerea de materiale explozive, în vederea provocării unui atentat într-o zonă populată; acest scenariu este mult mai plauzibil decât cel care presupune detonarea materialelor explozibile în depozit.

În Figura 4 – Arbore evenimente este prezentat un arbore de evenimente pentru

un eventual accident la depozitul de materiale explozive. În acest arbore de evenimente se prezintă posibilităţile în care se poate evolua în

timp, un accident la depozitul de materiale explozive. Cele mai probabile accidente ce ar putea surveni în incinta depozitului ca urmare a

neglijenţei în manipularea cutiilor cu explozivi şi capse de iniţiere, sau ca urmare a izbucnirii unui incendiu. Dat fiind faptul că personalul ce deserveşte depozitul este deservit de personal instruit corespunzător, iar măsurile de siguranţă implementate nu permit apariţia unei surse de foc sau de scântei în incinta depozitului, un accident generat de o neglijenţă umană sau de un incendiu este improbabil.

Evident, în cazul în care se ajunge la apariţia şi extinderea unui incendiu în depozit, deja se trece la evacuarea depozitului S.C. Prospecţiuni S.A., pe platformă rămânând doar personalul care intervine pentru stingerea incendiului.

Pierderi mari de vieţi omeneşti se pot produce numai dacă nu se poate realiza în timp util evacuarea incintei.

Un asemenea eveniment nu se poate produce decât datorită unui lanţ de erori umane. Sistemele de siguranţă din cadrul depozitului reduc riscurile de accidente, care să implice explozia la minim.



VOLUM PRINCIPAL


71

Figura .4.

Arbore evenimente

Incendiu în stare incipientă

Incendiul este stins cu mijloacele din dotare

Incendiu major

Inundarea depozitului

Explozie de mari dimensiuni



VOLUM PRINCIPAL


72

În Tabelele 18 – 21 sunt prezentate efectele suprapresiunii undei de şoc şi ale fluxului termic rezultate în urma exploziilor.

Tabel 18 – Efecte distructive ale suprapresiunii undei de şoc (CPQRA)

Suprapresiune psi kPa

Pagube generate

0,02 0.14 Zgomot supărător (137 dB la frecvenţe mai joase de 10 - 15Hz) 0,03 0,21 Spargerea unor geamuri care deja erau sub o uşoara tensiune 0,04 0,28 Zgomot puternic, bang sonic, spargerea sticlei geamurilor 0,1 0,69 Spargerea geamurilor de dimensiune mică 0,15 1,03 Presiunea tipică de fărâmiţare a sticlei 0,3 2,07 “Distanţa sigură”, caracterizată de efecte minore cu o probabilitate de

0,95; limită la care ajung schijele dacă acestea se formează, avarii uşoare la învelitorile construcţiilor, 10% din geamuri se sparg

0,4 2,76 Limită la care au loc avarii uşoare ale structurilor 0,5 - 1,0

3,4 - 6,9 Ferestrele de orice dimensiune sunt spulberate

0,7 4,8 Avarii minore la structura caselor 1,0 6,9 Demolarea parţială a caselor care devin nelocuibile

1 – 2 6,9 – 13,8 Plăcile de azbociment se sfărâmă; sunt demontate plăcile de oţel sau aluminiu şi apoi cad la sol; panourile din lemn (la casele obişnuite) sunt smulse şi aruncate la pământ.

1,3 9,0 Armătura de oţel a clădirilor este uşor distorsionat 2 13,8 Prăbuşirea parţiala a zidurilor si acoperişurilor clădirilor

2 – 3 13,8 – 20,7 Pereţi din beton sau zgură se fărâmiţează 2,3 15,8 Limita inferioara a pagubelor notabile ale structurilor 2,5 17,2 Distrugerea a 50% din zidăria de cărămidă a structurilor 3 20,7 Echipamentele grele (1300 – 1500 kg) din instalaţiile industriale

suferă daune uşoare; armătura de oţel a clădirilor este contorsionată şi smulsă din fundaţii

3 – 4 20,7 – 27,6 Panourile de oţel cu cadru sau fără cadru sunt demolate; fisuri în rezervoarele de produse petroliere

4 27,6 Placările metalice exterioare ale clădirilor sunt rupte 5 34,5 Stâlpi de lemn sunt rupţi; presele hidraulice înalte (peste 18000 t) din

hale sunt uşor avariate 5 - 7 34,4 – 48,2 Distrugerea aproape completă a construcţiilor

7 48,2 Răsturnarea vagoanelor de tren încărcate 7 – 8 48,2 – 55,1 Panourile din zidărie de cărămidă, cu grosimea de la 8 – 12 ţoli,

nearmate sunt dărâmate 9 62,0 Vagoanele de marfă încărcate sunt distruse

10 68.9 Distrugerea totală probabilă a clădirilor; echipamentele grele (peste 3000 kg) mutate din amplasament şi serios avariate; echipamentele foarte grele (peste 5000 kg) rezistă

......... ................ 300 2068 Marginea craterului format

În Tabelul 19 se prezintă timpul necesar pentru atingerea pragului de durere in

cazul variaţiei intensităţii radiaţiei termice datorate unui incendiu sau unei explozii.



VOLUM PRINCIPAL


73

Datele acestea vor fi folosite în asociere cu rezultatele de calcul pentru evaluarea riscului generat de scenariul ales.

Tabel 19 – Timpul necesar pentru atingerea pragului de durere

Intensitatea radiaţiei

BTU/oră/ft2 kW/m2

Timpul pt. atingerea limitei de durere

(sec) 500 1,74 60 740 2,33 40 920 2,90 30 1500 4,73 16 2200 6,94 9 3000 9,46 6 3700 11,67 4 6300 19,87 2

În Tabelul 20 se prezintă efectele datorate radiaţiei termice rezultate în urma

exploziilor şi incendiilor. Datele acestea vor fi folosite în asociere cu rezultatele de calcul pentru evaluarea riscului generat de scenariul ales.

Tabel 20. – Efecte distructive ale radiaţiei termice

Intensitatea radiaţiei termice (kW/m2)

Efecte observate

37,5 Suficient pentru a cauza pagube echipamentelor 25 Energia minimă necesară pentru aprinderea lemnului la expuneri

prelungite 12,5 Energia minimă necesară pentru aprinderea lemnului, topirea tubulaturii

de plastic 9,5 Pragul de durere se atinge după cca. 8 sec 4 Suficient pentru a cauza durere personalului neadăpostit în intervalul de

200 sec da la începerea expunerii; este posibilă apariţia arsurilor de gr. II; mortalitate 0%

1,6 Nu cauzează disconfort Efectul termic al exploziilor amestecurilor gazoase şi a materialelor solide poate fi

caracterizat conform modelului fire ball. Datorită duratei mici şi a fluxurilor termice mari, mult mai relevantă este doza termică (kJ/mp). Efectele dozei termice asupra personalului sunt prezentate în Tabelul 21.

Tabelul 21. – Efectele dozei termice asupra personalului expus (Roberts)

Doză termică kJ/mp Efecte

1.200 Arsuri de gradul III, mortalitate 99% 500 Arsuri de gradul III, mortalitate 50% 250 Arsuri de gradul III, mortalitate 1% 150 Arsuri de gradul II, leziuni cutanate profunde, cu apariţia



VOLUM PRINCIPAL


74

Doză termică kJ/mp Efecte

veziculelor, neletal 100 Arsuri de gradul I, leziuni cutanate superficiale,

asemănătoare arsurilor solare 40 Pragul de atingere a durerii

Conform datelor prezentate în Tabelele 18 – 21, pentru scenariile de accident cu

explozie au fost definite următoarele zone de planificare: - zona de mortalitate ridicată este definită ca fiind zona în care se

înregistrează decesul a cca. 50 % din populaţia expusă, iar structurile grele suferă avarii majore, până la distrugere;

- zona de leziuni ireversibile este definită ca fiind zona în care, populaţia expusă suferă leziuni grave la nivel somatic şi pulmonar, îmbolnăviri grave, arsuri de gradul I şi II. Clădirile uşoare suferă avarii majore, devenind inutilizabile. Structurile grele pot suferi avarii minore;

- zona de atenţie este definită ca distanţa până la care efectele accidentului pot fi resimţite şi cauzează îmbolnăviri uşoare, de scurtă durată, arsuri superficiale, uşor vindecabile, sau populaţia este expusă unor mirosuri persistente şi neplăcute. În cazul accidentelor cu explozie, structurile uşoare existente în zona de atenţie pot suferi avarii minore.

Pragurile de referinţă ale zonelor de planificare pentru scenariile cu explozie

posibile sunt prezentate în Tabelul 22.

Tabelul 22. – Valorile prag pentru definirea zonelor de planificare

SCENARIUL MODEL ZONA DE MORTALITATE RIDICATĂ

ZONA DE LEZIUNI

IREVERSIBILE ZONA DE ATENŢIE

Incendiu Fire ball 1,3 x Raza sferei de foc 200 kJ/mp 40 kJ/mp

Explozie Echiv. TNT 30 kPa 14 kPa 7 kPa În cazul accidentelor cu explozie vor fi luate în considerare două criterii pentru

stabilirea zonelor de planificare: - valoarea suprapresiunii frontului undei de şoc - valoarea dozei termice [kJ/mp], conform modelului de incendiu fire bal

şi va fi luată în considerare zona de planificare mai mare. În cadrul acestui capitol sunt analizate consecinţele unor accidente care implică

explozia materialelor existente în depozit. 5.3.1.2. Modelarea accidentelor cu explozie Efectele destructive ale exploziilor se pot manifesta prin următoarele fenomene:

- suprapresiunea frontului undei de şoc, fenomen ce însoţeşte toate tipurile de explozii

- efectul termic al exploziei, în cazul în care exploziile sunt cauzate de o reacţie chimică exotermă. Acest fenomen nu se manifestă în cazul exploziilor



VOLUM PRINCIPAL


75

de natură pur mecanică, precum cele produse la recipiente ce conţin gaze necombustibile (oxigen, azot, argon) lichefiate sau presurizate.

La nivelul unui depozit de materiale explozive, modelarea accidentelor cu explozie se realizează conform metodologiei echivalenţei TNT. Aceasta implică exprimarea energiei de explozie cu energia degajată la detonarea unei cantităţi echivalente de trotil.

Efectul termic al exploziilor este cuantificat conform modelului fire ball. A. Suflul exploziei Modelarea suflului exploziei se realizează prin metoda echivalenţei TNT. Aceasta

presupune conversia cantităţii de material exploziv în echivalent TNT, prin raportarea entalpiei de reacţie a exploziei reale la entalpia reacţiei de explozie a TNT.

Metoda echivalenţei TNT presupune definirea unui parametru, z, distanţa adimensională Sachs, definit conform ecuaţiei:

3/ qRz = (1)

unde: q reprezintă cantitatea echivalentă în TNT de material exploziv (kg) R – distanţa frontului undei de şoc faţă de locul producerii exploziei. Pentru calculul suprapresiunii frontului undei de şoc au fost elaborate mai multe

modele matematice, în cele ce urmează sunt prezentate două dintre acestea. O primă ecuaţie ce descrie suprapresiunea frontului unde de şoc (HG Nr.

536/2002, Anexa 3, p. 22) este:

Δpf = 0,84λ + 2,7λ2 + 7λ3 (2) unde: Δpf reprezintă suprapresiunea frontului undei de şoc la distanţa R (kgf/cm2);

λ – parametru care se calculează conform ecuaţiei (kg1/3/m) :

Rq /3=λ = 1/z (1’)

În calculele prezentate, suprapresiunea frontului undei de şoc se exprimă în kPa, motiv pentru care ecuaţia (2) a fost modificată după cum urmează:

Δpf (kPa) = (0,84λ + 2,7λ2 + 7λ3)·98 (3)

unde 98 reprezintă factorul de corecţie între unităţile de măsură utilizate pentru presiune (1 kgf/cm2 = 98 kPa).

O altă ecuaţie are forma (CPQRA, Ed. I): Δpf = a + b ln z + c/ln z + d(ln z)2 + e/(ln z)2 + f(ln z)3

+ g/(ln z)3 + h(ln z)4 (4)

Valorile coeficienţilor ecuaţiei (1) diferă de la autor la autor.



VOLUM PRINCIPAL


76

În Figura 5 este prezentată modelarea exploziei a 1000 kg echivalent TNT

conform ecuaţiilor (3) şi (4).

0

10

20

30

40

50

60

70

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Distanţa, m

Δp,

kPa

HG536CPQRA

Figura 5. – Modelarea exploziei a 1000 kg echiv. TNT conform ecuaţiilor (3) şi (4)

Conform rezultatelor prezentate în Figura 5, se constată că ecuaţia (4) conduce

la valori mai mari ale suprapresiunii comparativ cu ecuaţia (3), motiv pentru care, în vederea modelării exploziilor, este preferată ecuaţia (4).

B. Efectul termic al exploziei Efectul termic al exploziilor însoţite de reacţie exotermă se manifestă prin

formarea unei „sfere de foc”, ca urmare a aprinderii rapide a materialului exploziv. Un astfel de eveniment poate fi descris prin modelul fire ball (sfera de foc).

În cazul exploziilor în fază gazoasă sau al exploziilor materialelor solide,

diametrul maxim al sferei de foc se poate calcula cu relaţia empirică (CPQRA, 2000):

Dmax = 5,8·w1/3 (5) unde Dmax reprezintă diametrul maxim al sferei de foc (m)

w – cantitatea de vapori explodaţi, echivalent TNT (kg) Înălţimea sferei de foc Hf se calculează conform relaţiei empirice (CPQRA,

2000):

Hf = 4,35·w1/3 (5’) Distanţa R de la centrul sferei de foc la o ţintă poate fi calculată conform relaţiei:

R = (Hf2 + L2)1/2 (6)



VOLUM PRINCIPAL


77

unde Hf reprezintă înălţimea sferei de foc

L – distanţa la sol faţă de centrul sferei Fluxul termic q* (kJ/mp) se calculează cu relaţia simplificată:

q* = τπη2R

Q ⋅ (7)

unde Q reprezintă cantitatea de căldură degajată în explozie (kJ) η – coeficientul fluxului termic, care se calculează conform relaţiei empirice

(CPQRA, 2000):

η = exp(a – b ln(w1/3)) (7’) unde coeficienţii empirici a şi b variază de la autor la autor.

Durata sferei de foc τ (s) a fost calculată conform ecuaţiei empirice (CPQRA,

2000):

3/14

3/1

385,0106557,9 ww

⋅+⋅−= −τ (8)

Valoarea dozei termice Q* [kJ/mp] se calculează conform ecuaţiei:

Q* = q*·τ (9)



VOLUM PRINCIPAL


78

BIBLIOGRAFIE: 1. H.G.R. Nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea,

prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificerilor şi a pirotehniştilor – M. Of. Partea I, Nr. 479/2002

2. CPQRA (2000). Guidelines for chemical process quantitative risk analysis (2nd. Ed.). Chemical process quantitative risk analysis, American Institute of Chemical Engineers, New York.

3. HG. nr. 536 din 30 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor

4. HG. nr. 1.207 din 5 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 536/2002



VOLUM PRINCIPAL


79

5.4. Descrierea zonelor din imediata vecinătate a obiectivului unde poate avea loc un accident major

În structura Raportului de securitate este esenţială stabilirea zonelor din cadrul obiectivului de la care ar putea fi provocat un accident major. În imediata vecinătate a Depozitului de materii explozive Şinca nu sunt amplasate surse potenţiale care în cazul unor accidente majore, exemplu explozii, eventual, pot afecta amplasamentul societăţii.

5.5. Descrierea populaţiei zonei susceptibil a fi afectate de un eventual accident

& Populaţie aflată in incinta depozitului de materii explozive Şinca Veche Unitatea are un număr mediu anual de 14 angajaţi, forţa de munca fiind formată

din populaţia autohtonă. Serviciul de pază este asigurat permanent cu 3 posturi de pază înarmate,

executat de 15 agenţi de pază înarmaţi ai S. C. Prospecţiuni S.A. – Divizia Pază şi Protecţie SRL.

Regimul de lucru (ore/zi, zile/săptămână, zile/an):

- nr. ore de funcţionare pe zi: 8 ore; - nr. zile de funcţionare pe săptămână: 5 zile; - nr. zile de funcţionare pe an: 260 zile.

& Zonele în care se află persoane în apropierea PROSPECŢIUNI – Depozitul

de explozivi Şinca Cea mai mare parte a vecinătăţilor depozitului sunt reprezentate de terenuri

arabile. Primul grup compact de locuinţe se află la o distanţă de 700 m; alte clădiri

(locuinţe) sunt amplasate la distanţe mari (localitatea Şinca Veche, 2 km şi satul Şercăiţa, 4 km).

Vecinătăţile populate pentru Depozitul de explozivi Şinca sunt reprezentate de:

- la nord la o distanţă de cca. 700 m şi aparţinând localităţii Ohaba se află primul grup compact de locuinţe; localitatea Şinca Veche, 2 km şi satul Şercăiţa, 4 km;

- cca. 3 km sud-est de amplasament şi aparţinând localităţii Ohaba se află se află Depozitele Generale ale Rezervelor Statului (combustibil) precum şi o unitate militară;

- la aproximativ 4 km spre vest, există poligonul militar Bucium, iar la 30 km S.C. NITROPOROS S.R.L.;

- la cca 2,5 km spre nord-est, este calea ferată Braşov-Codlea-Făgăraş; - spre nord şoseaua care leagă localităţile Şercaia-Ohaba-Şinca Veche.

Obiectivele enunţate sunt situate la distanţe mari şi deci, nu sunt susceptibile de

a provoca accidente majore sau de a agrava consecinţele acestora.



VOLUM PRINCIPAL


80

Accesul la depozit se face din şoseaua asfaltată care leagă localităţile Şercăiţa - Ohaba - Şinca Veche, pe un drum amenajat de cca. 700 m, de-a lungul căreia găseşte o importantă conductă de gaz metan.

Comuna Şinca este formată dintr-un număr de 6 sate după cum urmează:

$ Şinca Veche – centrul de comună, $ Persani, $ Şercăiţa, $ Ohaba, $ Bucium $ Vâlcea.

Populaţia Comunei reprezentată de 3575 locuitori, este repartizată pe sate astfel:

Şinca Veche – 970 locuitori, Persani – 1102 locuitori, Şercăiţa – 748 locuitori, Ohaba – 287 locuitori, Bucium – 249 locuitori Vâlcea – 219 locuitori.

În comuna Şinca sunt 6 şcoli primare şi gimnaziale în localităţile Şinca Veche,

Şercăiţa, Bucium, Ohaba şi Vâlcea şi 3 grădiniţe în localităţile Şinca Veche, Şercaita şi Persani.



VOLUM PRINCIPAL


81

CAPITOLUL 6. DESCRIEREA PARAMETRILOR TEHNICI ŞI A ECHIPAMENTULUI

UTILIZAT PENTRU SIGURANŢA OBIECTIVULUI 6.1. Aparate de măsură, alarmare şi protecţie împotriva

accidentelor Măsurile avute în vedere pentru reducerea probabilităţii de producere a unui

accident major în cadrul Depozitului de materiale explozive Şinca sunt: • în spaţiile de depozitare se execută numai operaţiile necesare pentru

introducerea, depozitarea sau scoaterea materiilor explozive, ambalate aşa cum au fost livrate de producător, în poziţia normală a lăzilor.

• materiile explozive sosite în depozit sunt recepţionate cantitativ - calitativ şi luate în primire de către şeful de depozit sau locţiitorul acestuia, care verifică actele de livrare şi transport, starea ambalajelor (integritatea, inscripţionarea, existenţa sigiliilor) şi cantităţile primite pe tipuri şi loturi de fabricaţie, înregistrându-le în registrul de evidenţă, întocmit conform reglementărilor în vigoare.

• materiile explozive sunt aşezate în stive/rafturi, potrivit indicaţiilor primite de la producător. Printre rastele şi printre stive se vor lăsa spaţii de trecere corespunzătoare. • manipularea materialului exploziv se face manual de către personal autorizat, artificieri sau ajutor de artificieri.

• în timpul manipulării, se va evita graba şi se va păstra o distanţă corespunzătoare între manipulatori; cantitatea maximă de transport pentru o singură persoană este de 25 kg; materiile explozive sunt ferite de orice fel de acţiune mecanică: rostogolire, lovire, împingere, trântire, manipulare bruscă, etc.

• la părăsirea depozitului de materii explozive, şeful de depozit sau locţiitorul acestuia va încuia şi sigila uşile de la intrarea acestuia, păstrând cheile asupra sa. Al doilea rând de chei este păstrat în permanenţă, într-o cutie, în cabina paznicului.

• în procesul verbal încheiat între paznici, la schimbarea serviciului, se fac menţiuni şi cu privire la predarea – primirea cutiei cu chei, starea sigiliului.

• fumatul este interzis în timpul tuturor activităţilor de manipulare a explozibililor. • toate operaţiunile cu materiile explozive sunt suspendate pe timp de furtună, de descărcări electrice, de ploaie, de ceaţă, noaptea, precum şi în toate cazurile în care vizibilitatea naturală este insuficientă.

Armele de foc şi muniţia necesare pazei depozitului pentru materii explozive

Şinca nu au alt utilizator decât paznicul de serviciu sau artificierul care are şi sarcina de a asigura paza transportului în teren şi la locul de muncă a materiilor explozive.

Persoana care urmează să poarte arma în interesul serviciului trebuie să cunoască în detaliu legislaţia în domeniu, consemnul postului precum şi modul de folosire şi întreţinere a armamentului, şi numai după ce este testat privind cunoaşterea deplină a acestora i se poate încredinţa arma şi muniţia aferentă.

Numai personalul care are avizul poliţiei pentru a purta armă în interesul serviciului şi are viza la zi pe “Ordinul de serviciu” poate purta armă.

Societatea are programe de instruire teoretică şi practică a personalului care poartă armă şi colaborează activ cu poliţia pentru perfecţionarea acestora.



VOLUM PRINCIPAL


82

Există reglementări scrise privind accesul personalului propriu în zonă, iar paznicii înarmaţi au proceduri scrise privind sarcinile şi modul de acţiune în caz de pericol. Zonele cu restricţii de acces, păzite cu arme de foc, sunt marcate cu semne avertizoare vizibile de la distanţă. Orice incident legat de pătrunderea în zonele cu restricţii sau recurgerea la folosirea armei, va fi imediat cercetat cu atenţie şi dacă este cazul, pentru elucidarea situaţiei se va face apel la organele specializate. Transportul materialelor explozive

Transportul explozibilului respectă instrucţiunile din fişele tehnice de securitate ale materiilor explozive, întocmite în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi celelalte prevederi legale referitoare la transportul substanţelor periculoase.

Pentru transportul materiilor explozive de la depozit la echipele de prospecţiuni seismice se utilizează vehicule ale societăţii, special amenajate astfel încât să se evite producerea de incendii în timpul deplasării, fiind prevăzute cu suspensii elastice şi echipate cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform normelor specifice transportului substanţelor periculoase, precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare prevăzute de normele de circulaţie pe drumurile publice. Paza transporturilor de la furnizorii interni sau externi se face conform prevederilor art.18 din legea 126/95, cu pază asigurată de către Inspectoratul General al Jandarmeriei U.M. 0758 Braşov, cu care societatea are încheiat Contractul de prestări servicii, nr. 5 din 2005.

Măsurile de minimizare a riscurilor de explozii şi incendii au fost asigurate încă din faza de proiect a depozitului conform legislaţiei de securitate la incendii:

- amplasare la distanţe minime corespunzătoare a instalaţiilor;

- pereţi antifoc sau rezistenţi la explozie; - căi de evacuare în caz de incendiu; - ventilaţie naturală; - tipul instalaţiilor electrice; - stabilirea / semnalizarea zonelor cu pericol de explozie.

Elemente constructive

Pereţii celor 5 spaţii de depozitare sunt alcătuiţi din zidărie de bolţari de beton Co RF 4h iar pardoseala este din beton antiex. In conformitate cu condiţiile minime stabilite in normativul P 118-99, construcţiile se încadrează în gradul II de rezistenta la foc.

Materialele si elementele de construcţie utilizate sunt incombustibile astfel încât nu se periclitează pe timpul intervenţiei siguranţa utilizatorilor si a personalului operativ.

Acoperişul este « uşor zburător » şi poate asigură, în caz de explozie, suprafaţa de explozie.

In interiorul incintei, între spaţiile de depozitare a materiilor explozive sunt prevăzute distanţe cuprinse între 52,5 m şi 54 m, fiind îndeplinită condiţia distanţelor minime de siguranţă interioare dintre clădirile depozitului necesare pentru a nu provoca propagarea exploziilor sau incendiilor prin interferenţă.

Elementele constructive ale clădirilor, valurile de pământ pe 3 laturi, la cota înălţimii fiecărui spaţiu de depozitare nu favorizează răspândirea exploziilor sau incendiilor.



VOLUM PRINCIPAL


83

Nivelurile criteriilor de performanta a construcţiilor Stabilitatea la foc se estimează potrivit prevederilor normelor generale de

apărare împotriva incendiilor si reglementarilor tehnice, in funcţie de: Având in vedere caracteristicile si nivelurile de performanta ale elementelor

structurale, precum si timpii operativi de intervenţie si de incendiere totala, stabilitatea la foc a construcţiei se poate aprecia ca “buna” pentru un timp de 45 minute

În zona de depozitare instalaţia electrica este de tip antiex, cu excepţia instalaţiilor pe curenţi slabi.

6.2. Parametrii tehnici utilizaţi pentru controlul instalaţiilor tehnologice sunt:

În spaţiile de depozitare a materialelor explozive şi a capselor detonante temperatura trebuie sa fie menţinută. Se va evita încălzirea sau răcirea peste sau sub limitele de admisie + 250C şi respectiv -15 0C .

Valorile mai mari ale temperaturii ambientale din spaţiul de depozitare pot provoca încălzirea şi aprinderea materialului exploziv.

Măsurarea şi controlul temperaturii se realizează cu termometrele montate în fiecare spaţiu de depozitare materiale explozive al depozitului.

O atenţie specială este acordată echipamentelor cu funcţie de securitate astfel: − inspecţii ale termometrelor şi hidrometrelor din spaţiile de depozitare,

depistarea defectelor; − verificarea sistemelor de senzori de mişcare şi a sistemelor de senzori de

incendiu, precum şi a camerelor video amplasate pe amplasamentul depozitului.

− testarea funcţiilor de securitate tehnică, ale acestora. Toate aspectele tehnice de securitate - dispozitive de securitate şi siguranţă,

sunt controlate, inspectate, verificate conform unor proceduri bine stabilite.

Tipuri de echipamente cu funcţie de securitate şi siguranţă sunt prezentate în tabelul 23:

Tabelul 23

Nr. Crt. Aparat măsură Parametrul măsurat Valori normale Număr bucăţi

0 1 2 3 4 1. Termometru Temperatura -15.....+25 0C 5 2. hidrometru Umiditatea sub 60% 5 3. Dispozitive de alarmă

cu senzori mişcare, senzori de fum

- - 30

4. Camere de luat vederi - - 16



VOLUM PRINCIPAL


84

CAPITOLUL 7 MMĂĂSSUURRII DDEE PPRROOTTEECCŢŢIIEE ŞŞII DDEE IINNTTEERRVVEENNŢŢIIEE

PPEENNTTRRUU LLIIMMIITTAARREEAA CCOONNSSEECCIINNŢŢEELLOORR UUNNUUII AACCCCIIDDEENNTT 7.1. Planificarea răspunsului în caz de urgenţă

Sistemul informaţional al activităţilor la “răspuns în caz de urgenţă” este structurat în trei diviziuni:

subsistemul de culegere, înregistrare şi stocare a informaţiilor; sistemul de transmisie a informaţiilor pe nivele orizontale şi verticale, între

diferite puncte decizionale; subsistemul de prelucrare şi valorificare a informaţiilor. Principalele cerinţe, avute în vedere la stabilirea soluţiilor de informatizare, sunt: folosirea eficientă a tehnicii de calcul existente; folosirea la capacitate maximă a dotărilor existente în domeniul aparaturii

de măsură si control; utilizarea eficientă a aparaturii de analize fizico - chimice din dotarea

laboratoarelor platformei; organizarea de cursuri pentru aprofundarea cunoaşterii domeniului

protecţiei mediului şi securităţii si sănătăţii ocupaţionale. În structura sistemului informaţional s-au avut în vedere următoarele criterii: răspuns în situaţii de urgenţă în incinta obiectivului pentru protecţia

factorului uman şi a factorilor de mediu; răspuns în situaţii de urgenţă în afara obiectivului pentru protecţia factorului

uman şi a factorilor de mediu.

Planificarea în cadrul urgenţei cuprinde o serie de scenarii de accidente, ce servesc următoarelor scopuri:

luarea tuturor măsurilor posibile pentru reducerea probabilităţii de producere a accidentului şi pentru limitarea consecinţelor, eliminarea unui eventual efect de “domino”;

stabilirea criteriilor de alertă; stabilirea locurilor şi programului de monitorizare a factorilor de mediu

posibil a fi afectate de poluanţii evacuaţi pe durata evenimentului până la revenirea în starea de normalitate;

stabilirea planurilor de acţiune, concrete, în vederea diminuării şi eliminării daunelor.

În fiecare scenariu de accident tehnic, sunt necesare elementele: cauzele accidentului, cantitatea de poluant evacuat, starea fizică a

poluantului, durata şi rata evacuării, înălţimea sursei, viteza şi temperatura poluantului emis;

condiţiile meteorologice caracteristice zonei;



VOLUM PRINCIPAL


85

harta zonei şi toate informaţiile privind relieful, numărul şi structura pe vârstă a locuitorilor, distanţa de la instalaţie la zonele de locuit;

modele şi metode de estimare a parametrilor de emisie ai sursei, a câmpului de concentraţii ale poluantului în atmosferă şi a riscului pentru om şi mediu.

Efectuarea din timp a analizelor de risc şi siguranţă, modelarea scăpărilor de

poluanţi în mediu - incluzând dinamica fluidelor, dispersia poluanţilor toxici, inflamabili şi/sau explozivi, precizia şi rapiditatea de transmitere a datelor meteorologice, dezvoltarea sistemului expert, vor da un răspuns rapid în cazul acestor evenimente.

Programul managerial de preîntâmpinare a riscurilor, în ceea ce priveşte implementarea şi dezvoltarea lui, cuprinde direcţiile prezentate în figura 6 şi anume:

− evaluarea pericolelor; − implementarea unui program de prevenire; − implementarea unui program în caz de urgenţă.

În scopul conducerii acţiunii de intervenţie de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea cu maximă eficienţă a urmărilor unor fenomene naturale sau accidentale, asupra salariaţilor, bunurilor materiale şi mediului, PROSPECŢIUNI are întocmite pentru depozitul de materiale explozive următoarele planuri:

\ Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă; \ Planul de protecţie si intervenţie la dezastre; \ Planul de intervenţie în caz de incendiu; \ Planul de prevenire si combatere a poluării accidentale la folosinţele de

apă potenţial poluatoare \ Planul de acoperire a riscurilor \ Planul de înştiinţare şi alarmare \ Planul de evacuare al angajaţilor si bunurilor materiale în situaţii de

urgenţă.



VOLUM PRINCIPAL


86

Figura 6 - Programul managerial al siguranţei proceselor tehnologice (EPA)

DIRECŢII ALE PROGRAMULUI

MANAGERIAL DE PREÎNTÂMPINARE

A RISCURILOR

- Alcătuirea scenariului pentru cel mai grav caz;

- Identificarea celor mai probabile scenarii;

- Analiza consecinţelor în exteriorul zonei;

- Descrierea desfăşurării evoluţiei unui accident

EVALUAREA PERICOLELOR

- Sistemul managerial; - Analiza pericolelor din proces;- Informaţii asupra pericolelor

procesului; - Proceduri standard de operare; - Instruire; - Întreţinere; - Inspecţii înainte de pornire; - Revizuirea sistemului de

siguranţă; - Investigare accidente.

IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE

PREVENIRE

- Plan de acţiune în caz de urgenţă;

- Proceduri de folosire a utilajelor în caz de urgenţă;

- Documentaţie privind tratamentul medical;

- Instruire; - Coordonare cu Agenţiile

locale.

IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE

URGENŢĂ



VOLUM PRINCIPAL


87

7.2. Organizarea alertei şi a intervenţiei Riscurile care au fost luate în consideraţie pentru clasificarea S.C.

PROSPECTIUNI S.A. – Depozitul de materii explozive Şinca Veche sunt: a) riscuri naturale: \ cutremure de pământ; \ inundaţii in platforma in locaţii aflate sub cota 0; \ fenomene meteorologice periculoase;

b) riscuri tehnologice: \ incendii; \ explozii;

Înştiinţarea la nivelul societarii se execută în scopul asigurării: - condiţiilor optime pentru analiza situaţiei ; - luării deciziei de avertizare a salariaţilor, instituţiilor publice locale şi operatorilor

economici din zonele ameninţate de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor;

- luării măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor, protecţia salariaţilor si a bunurilor materiale;

- organizării şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie pentru limitarea şi lichidarea efectelor dezastrelor şi a acţiunilor desfăşurate de către elemente teroriste.

Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre

vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc şi se introduc pe baza informaţiilor primite de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă judeţean, instituţii de monitorizare riscuri, operatorul economic sursă de risc.

Activitatea se realizează de către Centrul Operativ cu Activitate Temporară pe baza:

- înştiinţării primite de la Centrul Operaţional Judeţean (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă);

- înştiinţării primite de la Instituţia Prefectului; - înştiinţării/avertizării transmise de către S.C.PROSPECTIUNI S.A.-DEPOZIT

MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE

Alarmarea salariaţilor reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor dezastre se realizează de către seful de depozit prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înştiinţării de la dispecerul de serviciu.

Pe timpul dezastrelor alarmarea se execută în scopul: • protecţiei salariaţilor şi bunurilor materiale din zonele ameninţate; • luarea măsurilor iniţiale pentru apărare şi limitare a efectelor.

Pe timpul conflictului armat alarmarea se execută, în principiu, în scopul: • protecţiei salariaţilor şi bunurilor materiale din cadrul depozitului; • diminuării impactului asupra utilităţilor (energie electrică, alimentare cu apă etc.); • reducerii numărului de victime în rândul salariaţilor .

Ţinând cont de factorii de risc specifici depozitului Şinca si de posibilitatea producerii unor urgente interne sau externe, pentru protecţia salariaţilor si a populaţiei



VOLUM PRINCIPAL


88

din vecinătatea platformei, funcţionează sistemul de înştiinţare - alarmare (sirene electrice), cu următoarele conform Ordin 1259/2006):

\ Alarma la calamitaţi naturale şi catastrofe - durata 2 minute cu 3 impulsuri a 32 de secunde si pauze de 12 secunde intre impulsuri;

\ Încetarea alarmei - durata de 2 minute din semnalul continuu. Semnalul sonor declanşat la nivelul depozitului induce următoarele activităţi:

\ evacuarea salariaţilor neimplicaţi în activităţile de intervenţie, din zona pe direcţii stabilite conform datelor meteo transmise de reprezentanţii Celulei pentru situaţii de urgenţă al PROSPECŢIUNI ;

Transmiterea mesajelor în cazul producerii dezastrelor se va face în clar, iar în cazul conflictului armat pe cât posibil, se vor folosi tabelele cu mesaje codificate conform anexei nr. 2 din Metodologia transmiterii mesajelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare despre situaţii de urgenţă.

Mesajele de avertizare se transmit prin reţelele de telefonie fixă şi mobilă.

Schema de înştiinţare - alarmare în situaţii de urgentă ca urmare a informaţiilor primite de la ISUJ BRAŞOV este prezentată în figura 7:

Schema de înştiinţare - alarmare a salariaţilor din cadrul depozitului de materiale explozive Şinca în situaţii de urgentă este prezentată în figura 8:

Schema fluxului informaţional în situaţii de urgenţă este prezentat în figura 9. Pentru realizarea înştiinţării se folosesc reţelele de telefonie fixă şi mobilă.



VOLUM PRINCIPAL


89

Figura 7. Schema de înştiinţare - alarmare în situaţii de urgentă ca urmare a informaţiilor primite de la ISUJ BRAŞOV



VOLUM PRINCIPAL


90

Figura 8 - Schema de înştiinţare - alarmare a salariaţilor din cadrul depozitului de

materiale explozive Şinca în situaţii de urgentă



VOLUM PRINCIPAL


91

Figura 9. Schema fluxului informaţional în situaţii de urgenţă

COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARA

INSPECTORATUL JUDETEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

DEPOZIT ŞINCA



VOLUM PRINCIPAL


92

Notificarea situaţiilor de urgenţă Dispeceratul, este punctul de primire a anunţurilor în situaţii de urgenţă si asigurare

a legăturilor telefonice în cadrul societăţii S.C. PROSPECŢIUNI S.A.. Aici se găsesc “Planurile de protecţie şi intervenţie in caz de dezastre” specifice S.C. PROSPECŢIUNI S.A – Depozitul de materiale explozive Şinca centrala de înştiinţare alarmare, “Schema fluxului informaţional”.

Telefoanele dispecerat: 02103196612 În vederea optimizării timpului şi modalităţii de răspuns, este foarte important ca

informaţiile transmise prin mijloacele sus menţionate să fie relevante şi precise, după următorul algoritm:

Tabelul 24 Cine ? - Dispecerul de serviciu Nume...........Prenume........

S:C: PROSPECŢIUNI S.A. – Depozitul de materiale explozive Şinca

Ce ? - Identificarea evenimentului - explozie - incendiu - scurgeri de gaz metan - scurgeri de lichid inflamabil - scurgeri de lichid toxic

Unde ? - Localizarea evenimentului - Zona.......... - Instalaţia........ - Echipamentul...........

Câţi ? - Personal afectat - Răniţi / intoxicaţi / arşi / morţi.

Numere de telefon utile în caz de urgenţă sunt: • Dispecer: 0213196612 • Director general: 0213196662 • Şef depozit: 0740312702 • Şef Paza: 0724 212956



VOLUM PRINCIPAL


93

Adresele externe pentru alarmare Lista instituţiilor publice ce vor fi înştiinţate în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă, precum şi datele de contact ale acestora sunt prezentate în Tabelul 25

Tabelul 25

Instituţia

Funcţia Adresa Telefon

Prefectura Braşov Ofiţer serviciu B-dul Eroilor; nr. 5; Braşov 0268-470.220;

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov

Inspector Sef Serviciu Protecţie Civilă

Str. Mihai Viteazu; nr. 11; Braşov

0268-543-538; +40758100148

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov Ofiţer serviciu Str. Nicolae Titulescu;

nr. 28; Braşov 0268-407.500; 0268-328.631

Inspectoratul Judeţean de jandarmi Braşov

Comandant Sef Stat Major

Str. Vasile Goldiş; nr. 1-3; Braşov 0268-426.591

SRI Braşov Dispecerat Str.Prundului; nr.10; Braşov, 0268-401.600

Garda de mediu Braşov Comisar Sef Str. Politehnicii; nr. 3, Braşov

0268-417.028; 0268-418.047

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov Director Str. Politehnicii; nr. 3

Braşov 0268-419.013

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu Director Str. Hipodromului, nr.

2A, Sibiu 0269-232.806; 0269-233.094

Adrese pentru informare si comunicare: Societăţile din imediata vecinătate a Depozitului de materiale explozive Şinca, care

vor fi înştiinţate sunt: - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat: 0268 245554 - Poliţia Şinca Veche: 0268245316 -C.L.S.U. Şinca Veche:0268245555 Primirea notificării de urgenţă

În cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă, şeful de depozit se va deplasa imediat la locul accidentului pentru a localiza şi clasifica urgenţa. Notificarea situaţiei de urgenţă se înregistrează la Dispecerat care informează conducerea societăţii de situaţie. Acesta urmează procedura internă punând in practică fluxul informaţional conform schemei din figura 9.

Semnale de urgenţă şi alarmare Semnalele de alarmare sunt cele prezentate anterior si sunt introduse la ordinul

directorului general sau locţiitorului acestuia, Pentru comuna Şinca înştiinţarea se face telefonic cu primăria, la fel se procedează

si cu obiectivele mai îndepărtate de perimetrul depozitului, care ar putea fi afectate (comunele învecinate).

După orele de program, precum şi în zilele de sărbători legale, prima intervenţie, anunţarea şi alarmarea conducerii societăţii, a pompierilor militari si a personalului aflat în serviciu vor fi asigurate de câtre personalul de serviciu şi paza din cadrul societarii.



VOLUM PRINCIPAL


94

Instrucţiuni in cazul alarmei generale În cazul alarmei generale toţi angajaţii trebuie să respecte următoarele măsuri de

siguranţă: • să se deplaseze la locurile lor de muncă pentru a-şi îndeplini rolul lor în organizarea

intervenţiei, lăsând liniile telefonice libere pentru comunicările pe timpul urgenţei; • să înceteze munca, să oprească echipamentele şi să le lase în condiţii de

siguranţă. Se vor închide, unde este cazul, apa, gazul şi aburul, după care vor executa evacuarea în conformitate cu instrucţiunile primite de la comandamentul local sau general;

• autovehiculele neimplicate în operaţiile de intervenţie trebuie să părăsească imediat amplasamentul, să parcheze înafara acestuia şi să lase drumurile de acces libere pentru intervenţie;

• este interzis accesul oricărei persoane şi autovehicul în perimetrul obiectivului Reguli de siguranţă:

- regulile de siguranţa sunt instituite pe întregul amplasamentul: - se va conduce prudent si se va respecta viteza limita este de 5 km / h; - deplasarea personalului care are acces pe amplasament se face pe drumurile

de acces pe partea stingă acolo unde nu exista trotuare; - fumatul este strict interzis, nu se utilizează flacăra deschisă; - nu se parchează pe drumurile de acces; - nu se execută nici o operaţie care nu a fost autorizată; - nu se aduc camere video sau aparate foto in interiorul amplasamentului; - telefoanele mobile se vor închide in zona de depozitare; - trebuie folosit de urgenţă echipamentul de protecţie care s-a înmânat la intrarea

pe amplasament, atunci când se primesc instrucţiuni de la personalul de intervenţie. Utilizarea aparatelor de protecţie respiratorii (măşti de gaze, aparate izolante) este permisa numai personalului instruit;

- se interzice cu desăvârşire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonată, în panică şi pe alte direcţii decât cele stabilite in conformitate cu datele meteo;

- când se aude semnalul sirenei este indicat contactul cu un membru al conducerii din zona in care va aflaţi si urmat indicaţiile acestuia;

- în caz de evacuare, se impune deplasarea cu calm câtre ieşirile de urgenta, perpendicular pe direcţia de deplasare a vântului;

- primul ajutor poate fi acordat cu ajutorul truselor de prim ajutor din dotarea locurilor de munca sau in punctele de adunare răniţi sau intoxicaţi de formaţiunile sanitare sub îndrumarea personalului echipei de salvare şi prim ajutor

Încetarea stării de alarmă generală la dezastre se hotărăşte de către conducătorul Celulei pentru situaţii de urgenţă a PROSPECTIUNI sau locţiitorul acestuia pe baza rapoartelor comunicate de către comandanţii locali sau locţiitorii acestora şi de echipele de cercetare care acţionează la dispoziţia comandantului general. Încetarea stării de alarma se realizează cu acelaşi mijloace ca la alarmare, astfel:

\ Încetarea alarmei - durata de 2 minute din semnalul continuu. comunicarea încetării stării de alarmă prin telefon; sirene, telefon, etc. amplasate în sectoarele de activitate.

După încetarea stării de alarmă Celula pentru situaţii de urgenţă a PROSPECTIUNI va dispune prin toate mijloacele de comunicare posibile, revenirea



VOLUM PRINCIPAL


95

personalului la locurile de muncă, efectuarea verificărilor, remedierilor şi reparaţiilor necesare reluării activităţii de producţie în condiţii de siguranţă.

1. Declararea şi introducerea stării de urgenţă Autoritatea declarării stării de urgenţă în cadrul PROSPECŢIUNI – Depozitul de

materiale explozive Şinca, revine Directorului general sau înlocuitorului acestuia, consultând si ceilalţi membrii cu funcţii de decizie ai Celulei pentru situaţii de urgenţă.

Declararea şi introducerea stării de urgenţă se face conform procedurilor de urgenţă elaborate de societate în care se specifică faptul că persoana care declară starea de urgenţă este Directorul general sau directorul executiv, pe baza raportului de incidente.

Aceasta structură, pune în practică decizia de introducere a stării de urgenţă şi: - decide si coordonează acţiunile de intervenţie; - înştiinţarea alarmarea salariaţilor si a împrejurimilor eventual afectate; - evacuarea salariaţilor neimplicaţi in activităţile de intervenţie; - asigura intervenţia de specialitate; - asigură intervenţia serviciului privat pentru situaţii de urgenţă pentru localizarea

si stingerea incendiilor, salvarea răniţilor, intoxicaţilor şi transportul acestora la punctele de adunare răniţi/intoxicaţi, asigurarea perdelelor protectoare de apa, decontaminarea zonei;

- asigura intervenţia echipelor de deblocare salvare si a utilajelor de intervenţie; - asigurarea energiei electrice; - asigurarea echipelor de intervenţie mecanică; - acordarea primului ajutor şi trierea răniţilor/intoxicaţilor, transportul acestora la

spital; - monitorizarea factorilor de mediu; - acţiuni pe termen lung de repunere in funcţiune a obiectelor afectate şi

reabilitarea factorilor de mediu. Pentru, PROSPECŢIUNI – Depozitul de materiale explozive Şinca evenimentele

care necesită o decizie de declarare a urgentei sunt: exploziile urmate de incendii de mari proporţii, incendiile.

La sosirea forţelor Inspectoratului judeţean pentru Situaţii de Urgenta Braşov, se pun la dispoziţie toate datele disponibile referitoare la desfăşurarea evenimentului si a activităţilor în desfăşurare şi se începe colaborarea cu acestea sub o conducere unică.

2. Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie La producerea incendiilor sau exploziilor: Şeful locului de munca executa următoarele activităţi:

- face propuneri Directorului General al societarii privind realizarea masurilor de protecţie si intervenţie;

- asigura continuitatea la locul de muncă; - realizarea masurilor de înştiinţare si alarmare; - dă dispoziţiuni formaţiilor de intervenţie pentru trecerea la îndeplinirea

misiunilor specifice; - asigura permanenta la dispecerat; - conduce acţiunile de intervenţie ale formaţiilor; - raportează la Primăria Şinca Veche la telefonul 245555 si la Centrul

Operaţional Judeţean despre producerea evenimentului, la telefonul: 112.



VOLUM PRINCIPAL


96

- asigura masurile de protecţie si intervenţie care se impun dând dispoziţiuni de intervenţie, formaţiunilor de protecţie civilă;

- asigura continuitatea la sediul S.C.PROSPECTIUNI S.A. – Depozitul Material Exploziv Şinca Veche

- organizează salvarea victimelor si transportarea acestora la spital; - raportează periodic la Centrul Operaţional Judeţean despre evoluţia

evenimentelor; - cere sprijin, forţe şi mijloace necesare pentru executarea intervenţiei.

Cutremur de pământ, diversiune sabotaj, atac aerian a) se întrerupe orice activitate; b) se decuplează energia electrică; c) întreg personalul se adăposteşte în cel mai apropiat loc care să-şi ofere o

minimă protecţie, apoi încearcă să ia legătura cu managerul situaţiilor de urgenţă, comunicând locul unde se află,

d) se pornesc sirenele în semnal acustic continuu până la sfârşitul incidentului; e) managerul situaţiilor de urgenţă alarmează adresele externe şi păstrează pe cât

posibil legătura cu adrese interne; f) la sfârşitul incidentului se opreşte semnalul sonor şi întreg personalul se adună

la un loc stabilit pentru a primii sarcini; g) managerul situaţiilor de urgenţă comunică adreselor externe despre încetarea

urgenţei şi trecerea la înlăturarea efectelor şi solicită sprijin; h) managerul situaţiilor de urgenţă dispune primele măsuri în următoarea ordine: - salvarea eventualelor victime; - stingerea incendiilor; - colaborarea cu forţele externe de sprijin; - evaluarea pagubelor; - stabilirea unui program de măsuri concret privind înlăturarea distrugerilor în

vederea repornirii; Acţiunile pe termen lung cuprind activităţi specifice pentru înlăturarea efectelor accidentului si revenirea la situaţia de normalitate:

- masuri de reabilitare, reconstrucţie si refacere desfăşurată după faza acuta a accidentului;

- alocarea forţelor, mijloacelor si fondurilor pentru desfăşurarea activităţilor de reabilitare stabilite pe termen lung;

- monitorizarea pe termen lung a factorilor de mediu si a sănătăţii salariaţilor si a populaţiei;

- informarea publică.



VOLUM PRINCIPAL


97

Componenţa serviciului de urgenţă

Tabelul 18 Nr. Crt.

Nr. mem Denumirea echipei Nume si prenume

1 Echipa de prevenire şi 2 şi protecţie1 3

Urs Nicolae Marciu Verginia

1 Echipa de cercetare-căutare2 2 3

Uscoi Gheorhge Feşa Vasile

1 Echipa de deblocare-salvare, 2 adăpostire şi prim-ajutor3 3

Novăcescu Vasile Corolea Virgil

1 Echipa tehnica si intervenţie 2 Incendii 4 3

Motopompist Codia ValeriuMotopompist Oancea Ion Motopompist Andruşca

1 Echipa de logistică2 5 3

Morariu Viorel Gârbacea Gheorhge

Măsurile de protecţie şi intervenţie adoptate se referă la următoarele tipuri de

dezastre: - accidente majore cu substanţe periculoase - incendiu - inundaţie - fenomene meteo periculoase(înzăpeziri, ploi torenţiale, furtuni,caniculă

grindina invazii dăunători) - incendii de pădure - cutremur - alunecări de teren

Măsurile de prevenire se vor lua, în raport cu tipul de dezastru si constau în: a) asigurarea înştiinţării personalului din conducerea S.C.PROSPECTIUNI S.A despre evoluţia fenomenelor; b) pregătirea formaţiilor de protecţie civilă privind modul de comportare si acţiune, in raport de natura dezastrelor ce se pot produce pe teritoriul Depozitului Material exploziv; c) asigurarea serviciului de permanenţă la dispecerat; d) asigurarea schimbului reciproc de date si informaţii cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, cu Postul de Politie.

Măsuri de protecţie a salariaţilor şi bunurilor materiale pe timpul dezastrelor. Măsurile de protecţie a surselor de apă, şi altor bunuri materiale se vor realiza diferenţiat in raport de natura si amploarea dezastrelor.



VOLUM PRINCIPAL


98

Măsurile de protecţie pe timpul producerii dezastrelor se vor realiza astfel: a) Înştiinţarea personalului de conducere din S.C. PROSPECŢIUNI S.A. despre pericolul creat, precum si alarmarea salariaţilor prin sistemul de înştiinţare al salariaţilor , compus din reţeaua telefonică fixă şi mobilă b) Protecţia individuală în cazul accidentului chimic care se realizează astfel: - 15 măşti contra gazelor pentru personalul din Comisia de Intervenţie la Calamitaţi si Dezastre si salariaţi - procent de asigurare 100 %; - 2 complete protecţie antichimica model 56; După producerea dezastrelor se realizează următoarele măsuri: a) cercetarea ; b) intrarea in acţiune, după caz, a formaţiilor de cercetare de specialitate care sunt implicate in aplicarea planului de intervenţie.

Datele si informaţiile se transmit prin mijloacele de transmisiuni proprii la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care funcţionează in cadrul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov la telefoanele: 112. c) controlul calităţii surselor de apă se va realiza de câtre DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BRAŞOV; d) introducerea restricţiilor de circulaţie in zonele afectate; e) asigurarea asistentei medicale de specialitate se va realiza de câtre S.C.PROSPECŢIUNI S.A. cu personalul medical al societarii. Conducerea acţiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor la nivelul S.C. PROSPECŢIUNI S.A. - Depozitul Material Exploziv Şinca se asigură de către seful de depozit, care trebuie să desfăşoare următoarele activităţi: - înştiinţarea conducerii despre situaţia creată; - alarmarea salariaţilor despre pericolul creat; - executarea cercetării de specialitate; - executarea recunoaşterilor în zona afectată; - introducerea restricţiilor de circulaţie şi pazei în funcţie de situaţia creată; - combaterea panicii, zvonurilor şi păstrarea ordinii; - înlăturarea avariilor pentru evitarea amplificării pierderilor şi distrugerilor; - acordarea primului ajutor medical şi spitalizarea răniţilor; - acţiuni de intervenţie la clădiri, subsoluri, căi de acces, stingerea incendiilor; - acţiuni de decontaminare şi de dezinfecţie; - organizarea şi executarea evacuării, la nevoie; - asigurarea continuării acţiunilor de intervenţie, pe schimburi, ziua şi noaptea, a odihnei si hrănirii formaţiunilor; - controlul acţiunilor de înlăturare a urmărilor;

Asigurarea logistică a acţiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor

Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie inclusiv pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor care au avut de suferit, revine S.C. PROSPECTIUNI S.A. . Principalele materiale de intervenţie, decontaminatori, carburanţi-lubrifianţi, medicamente si sânge se asigură astfel: - carburanţi, lubrifianţi de la staţiile PECO:



VOLUM PRINCIPAL


99

- material pansamentar si medicamente de la spitalul orăşenesc Făgăraş; - sânge de la CENTRUL HEMATOLOGIC BRAŞOV;

Asistenţa medicală a salariaţilor, formaţiunilor participante la acţiunile de intervenţie se asigură de personalul de specialitate din cadrul S.C. PROSPECŢIUNI S.A., iar cazurile deosebite vor fi transportate la Spitalul Orăşenesc Făgăraş, cu mijloace de transport proprii.

Evacuarea

Evacuarea reprezintă măsura de protecţie civilă luată înainte, pe timpul sau după

producerea unei situaţii de urgenţă, la declararea stării de alertă, şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial afectate, în mod organizat a salariaţilor şi bunurilor materiale ale operatorului economic si dispunerea lor in zone care asigura condiţii optime de desfăşurare a activităţii.

Astfel, pe teritoriul S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV ŞINCA VECHE, se pot produce situaţii de urgenţă datorită următoarelor tipuri de risc:

- explozii, incendii; - cutremure de pământ; - fenomene meteorologice periculoase (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger).

Locul de relocare este S.C.SPAROMEX S.A.,strada Aleea Uzinei nr.8,oraş Victoria,cu care a fost încheiat protocol de colaborare si care asigura condiţii optime pentru continuarea activităţii.

1.Realizarea măsurilor preventive de scoatere a angajaţilor şi bunurilor materiale

aparţinând S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE în afara zonelor de risc prognozate.

2. Asigurarea protecţiei angajaţilor şi bunurilor materiale ale S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE în cazul producerii unor dezastre care pun în pericol sănătatea, viaţa şi integritatea acestora.

3. Asigurarea continuităţii funcţionării S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE, în situaţii de urgenţă, în condiţii de deplină siguranţă, în spaţii protejate.

Evacuarea angajaţilor şi bunurilor materiale aparţinând S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE se execută pe urgenţe stabilite în funcţie de gradul de afectare al construcţiei în care funcţionează permanent unitatea, precum şi a gradului de afectare a factorilor de mediu, din imediata apropiere al acesteia astfel:

- Urgenţa I – este determinată de producerea unui dezastru care afectează parţial sau nesemnificativ elementele de construcţie şi instalaţii ale locaţiei permanente ale S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL



VOLUM PRINCIPAL


100

EXPLOZIV SINCA VECHE , fiind posibilă revenirea angajaţilor la posturile de lucru în scurt timp;

- Urgenţa a II-a – este determinată de producerea unui dezastru cu afectarea construcţiei S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE iar pentru revenirea angajaţilor în spaţiile de lucru este necesară expertizarea acesteia de către personalul de specialitate, eventual efectuarea unor lucrări de consolidare care pot dura cel puţin 4-6 luni;

- Urgenţa a III-a – este determinată de producerea unui dezastru major, cu afectarea gravă sau distrugerea completă a construcţiei S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE , a cărei consolidare sau refacere poate dura mai mult de doi ani sau este practic imposibil.

Evacuarea se desfăşoară diferenţiat pe cele trei tipuri de urgenţă conform Planului de evacuare al angajaţilor si bunurilor materiale ale S.C”PROSPECTIUNI”S.A. – DEPOZITUL MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE în situaţii de urgenţă”

Căile de evacuare şi locurile de adunare din cadru Depozitului de materiale explozive Şinca sunt prezentate în VOLUMUL PRINCIPAL - Planuri - Anexa 6.

3. Comunicaţiile - Legătura cu planul extern pentru situaţii de urgenţă

Directorul General - este persoana desemnată in cadrul, PROSPECŢIUNI –

Depozitul de materiale explozive Şinca pentru stabilirea legăturilor cu autorităţile responsabile cu Planul extern pentru situaţii de urgenta. Dispune alarmarea din timp a autorităţilor responsabile cu combaterea pericolelor, in situaţii de urgenţă. Informaţiile ce trebuie comunicate la notificarea prealabilă sunt: locul, tipul urgentei, momentul producerii şi amploarea accidentului, eventual o prima estimare a existentei victimelor. Dispune transmiterea de informaţii detaliate, imediat ce acestea sunt disponibile.

Tipuri de informaţii ce se comunică la notificarea prealabilă Următoarele informaţii vor fi comunicate telefonic şi confirmate prin fax: • temperatura aerului; • direcţia vântului; • tipul substanţei implicate; • temperatura critică a produsului inflamabil; • locaţia amplasării; • mijloace materiale şi umane proprii de intervenţie; • posibile zone afectate;

Monitorizarea factorilor de mediu

Monitorizarea factorilor de mediu se face prin laboratoarele din instalaţiile de pe

platforma societăţii şi prin informaţii de la Laboratorul de toxicologie din cadrul institutelor de profil.



VOLUM PRINCIPAL


101

7.3. Descrierea resurselor mobilizabile, interne şi externe Resurse interne de intervenţie Resursele mobilizabile interne pentru stingerea unui eventual incendiu sunt

materiale din dotare: - hidranţi cu apă; - Stingătoare tip: P6-25 bucăţi; - Stingătoare SM 6 -6 bucăţi; - Stingătoare, P10 - 3 bucăţi; - Stingătoare P3 -3 bucăţi; - Stingătoare P125 -5 bucăţi; - Pichete PSI 5 bucăţi dotate cu nisip, lopeţi, cazmale, târnăcop, topoare,

rangă; - Motopompa de incendiu 2 buc – una la pichetul de pază şi una în

exteriorul incintei.

În scopul intervenţiei pentru stingerea incendiilor, a fost amenajată o sursă de apă, prin îndiguirea pârâului Puturosu. De asemenea, s-a amenajat şi un bazin de apă cu capacitate de 75 mc, dotat cu două pompe electrice submersibile, iar în apropierea fiecărui depozit sunt amplasaţi hidranţi.

Activitatea PSI este asigurată 24 ore din 24 de 4 pompieri (motopompişti) care lucrează în schimburi.

S.C. PROSPECŢIUNI S.A – Depozitul de material exploziv Şinca dispune de serviciu privat pentru situaţii de urgenţă

Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă are următoarea structură:

Şef de echipă intervenţie

- Asigura alarmarea personalului şi alertarea echipei de intervenţie constituite la nivelul clădirii în care îşi desfăşoară activitatea;

- Asigură anunţarea I.S.U. "Ţara Bârsei"; - Asigura anunţarea conducerii unitarii; - Asigura conducerea şi coordonarea acţiunilor de

intervenţie şi evacuare a persoanelor, până la sosirea I.S.U. "Ţara Bârsei"

Servanţi:

- asigura evacuarea utilizatorilor din clădire - acţionează cu stingătoarele din dotare - întrerup alimentarea cu energie electrica - acţionează cu ţevile de la hidranţi - mânuieşte robinetul pentru închiderea si deschiderea apei la

hidranţii interiori - asigura întâmpinarea şi direcţionarea I.S.U. "Ţara Bârsei"



VOLUM PRINCIPAL


102

După terminarea orelor de program, precum şi în zilele de sărbători legale, şeful de tură al Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, precum şi personalul de pază şi personalul aflat în serviciu asigură executarea următoarelor operaţiuni:

a) anunţarea I.S.U. "Ţara Bârsei" şi a celorlalte forte cu care se cooperează, respective Serviciul de ambulanta, Protecţia Civilă, Politia, Electrica, Distrigaz, Apa Nova precum şi Conducerea Societăţii;

b) asigură întreruperea alimentării cu energie electrică; c) acţionează cu mijloace tehnice de securitate din echiparea si dotarea construcţiei;

asigura accesul şi orientarea, către locul incendiului Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă al depozitului Şinca are atribuţii de

intervenţie în situaţii de urgenţă participând cu forţele si mijloacele din dotare. Situaţia mijloacelor auto si a utilajelor de intervenţie în situaţii de urgenţă din

cadrul depozitului de material exploziv Şinca.

Tabelul 26 Nr. crt. Denumire - specificaţie tehnica Cantitate Proprietar

1. autospecială Volvo-EX-III Euro 3 1 S.C. PROSPECŢIUNI S.A. 2. autospecială Nissan-EX-II Euro 3 1 S.C. PROSPECŢIUNI S.A. 3. autoturism Dacia Supernova 1 S.C. PROSPECŢIUNI S.A.

Maşinile sunt echipate special, cu eşapamente faţă, inscripţionate, capitonate,

dotate cu stingătoare speciale. De asemenea Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, acordă sprijinul şi participă

cu mijloacele necesare pentru limitarea sau eliminarea efectelor majore de poluare a factorilor de mediu, în cazul unor evenimente interne.

Resurse externe de intervenţie

În caz de incendiu sau explozie urmată de incendiu din partea I.S.U. "Ţara Bârsei" al Judeţului Braşov intervine - Garda de intervenţie a Detaşamentului de Pompieri Făgăraş .

Numărul de telefon pentru situaţii de urgentă este 112 . Pompierii vor fi anunţaţi şi alertaţi la orice incendiu izbucnit în cadrul societarii. Răspunde de alarmare – Conducerea Societăţii ( Directorul General sau înlocuitorul legal al acestuia ) şeful de depozit sau personalul de serviciu . Pompierilor li se vor comunica :

- denumirea societăţii - adresa societăţii : - numele si prenumele persoanei care anunţă incendiul; - numărul telefonului de la care se face anunţul de incendiu , pentru a se putea

confirma; - locul incendiului, natura lui, posibilităţile de propagare, pericolul care îl prezintă

incendiul pentru oameni si bunuri materiale. La cererea operatorului de la Dispeceratul I.S.U., se vor comunica toate datele solicitate.



VOLUM PRINCIPAL


103

Intervenţia pompierilor se asigură, de regulă, pe itinerariul Făgăraş - Şinca, pe o distanţă 11 Km .

7.4. Echipament instalat pe obiectiv în vederea limitării consecinţelor unui accident major

Riscul de EXPLOZIE/ INCENDIU al depozitului , deşi este foarte mare, acesta se situează în domeniul riscurilor acceptabile, deoarece încă din faza de proiectare şi construcţie a clădirilor de depozitare a materialului exploziv s-au luat măsuri de diminuarea a probabilităţii de iniţiere a exploziei/incendiului, a nivelului de gravitate a consecinţelor. Acestea s-au materializat prin măsuri de limitare, reducere a factorilor de risc, măsuri de localizare şi lichidare a incendiului, precum şi de limitare şi înlăturare a consecinţelor acestuia.

Prevenirea si stingerea incendiilor prezintă aspecte specifice: - riscul de incendiu; - măsuri specifice pentru evitarea exploziilor, incendiilor, etc.; - dotări generale si echipamente de protecţie în toate cazurile când există un risc

pentru explozii ale materialelor depozitate, pentru incendii.

Procedurile legate de prevenirea şi stingerea incendiilor cuprind o arie mărită de echipamente, pană la unitatea de luptă împotriva incendiilor.

În cadrul depozitului Şinca există Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă al S.C. PROSPECTIUNI S.A pe 4 pompieri (motopompişti) care lucrează în schimburi.

Depozitul de materiale explozive Şinca deţine, în cazul producerii unor situaţii

neprevăzute, următoarele dotări: - mijloace de alarmare de protecţie civilă; - mijloace de legătură; - instalaţii de semnalizare şi avertizare incendii; - reţea de hidranţi şi gospodărie de apă; - materiale de stins incendiu; - utilaje de transport şi materiale necesare intervenţiei în situaţii de urgenţă; - mijloace de protecţie individuale.

În vederea minimizării riscului de incendiu, depozitul este prevăzut cu dotări şi

mijloace de intervenţii în conformitate cu NPCICh 1977, Normativul de dotare MICh 1978, STAS 12260 şi STAS 11976. La fiecare schimb de pază se alătură un pompier de serviciu, motopompist.

Activitatea PSI este asigurată 24 ore din 24 de pe 4 pompieri (motopompişti) care lucrează în schimburi.

Sistemele de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în incinta depozitului, conform normativelor, sunt:

(instalaţia de detectare şi semnalizare a incendiilor - este realizată din detectori de fum adresabili de tip DO, care transmite informaţii la o centrală de avertizare situată în cabina de pază, permanent supravegheată:



VOLUM PRINCIPAL


104

- timpul de alarmare este 30 secunde; - timpul de alertare este de max. 2 minute; ( instalaţia de hidranţi interiori şi exteriori de incendiu: - clădirile nu sunt echipate cu instalaţie de hidranţi interiori ; - gospodăria de apă pentru incendiu: staţie pompe; bazin 72 mc; apa de incendiu este asigurată din lacul adiacent perimetrului (amenajarea hidrotehnică de pe pârâul Puturosu); - există reţea de hidranţi exteriori pentru fiecare spaţiu de depozitare; (dotarea cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu:

• Stingătoare tip: P6-25 bucăţi; • Stingătoare SM 6 -6 bucăţi; • Stingătoare, P10 - 3 bucăţi; • Stingătoare P3 -3 bucăţi; • Stingătoare P125 -5 bucăţi; • Pichete PSI 5 bucăţi, dotate cu nisip, lopeţi, cazmale, târnăcop, topoare, rangă; • Motopompa de incendiu 2 buc – una la pichetul de pază şi una în exteriorul

incintei.

7.5. Măsuri necesar a fi luate în cazul deteriorării stării de sănătate a angajaţilor:

Starea de sănătate a unui angajat al S.C.PROSPECTIUNI S.A.-DEPOZIT MATERIAL EXPLOZIV SINCA VECHE sau a altei persoane care se află la un moment dat pe amplasamentul obiectivului ( personal transport, delegat, personal inspecţie internă sau externă, personal firme care execută lucrări pe amplasament) poate fi deteriorată de către:

- accidente mecanice - căderi de obiecte; - alunecări; -vătămare datorită unor părţi ale

instalaţiilor; - accidente termice - arsuri termice; - accidente chimice - arsuri chimice;

- inspirarea de vapori toxici; În vederea limitării riscului de accident, toate persoanele aflate în incinta obiectivului au obligaţia de a cunoaşte caracteristicile fizice, chimice şi toxicologice ale substanţelor chimice cu care intră în contact, precum şi eventuale restricţii legate de modul de manipulare al acestora. În cazul unui accident care sa aibă ca şi consecinţă deteriorarea stării de sănătate a unei persoane se vor lua următoarele măsuri:

- se va îndepărta persoana de locul periculos (dacă este cazul); - se va anunţa Serviciul de Ambulantă la numărul de telefon 112; - se va acorda primul ajutor la faţă locului (în măsura in care acest

lucru este posibil şi necesar); - la venirea personalului medical, acestuia i se va comunica

circumstanţele în care a avut loc accidentul precum şi caracteristicile substanţelor chimice care au fost implicate în accident (dacă este cazul).



VOLUM PRINCIPAL


105

7.6. Planul de Urgenţă Internă (PUI):

Planul de urgenţă internă se pune în aplicare imediat de către societate în următoarele situaţii:

- când survine un accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; - când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un

accident major. Punerea în aplicare a Planului de urgenţă internă are drept scop:

- prevenirea, limitarea şi controlul incidentelor astfel încât să se reducă la minimum şi să se limiteze efectele asupra sănătăţii lucrătorilor, asupra mediului şi bunurilor materiale;

- aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a mediului împotriva efectelor accidentelor majore;

- comunicarea informaţiilor necesare către public şi către serviciile şi autorităţile implicate din zona respectivă;

- asigurarea refacerii ecologice şi zonei afectate în urma unui accident major.

Planul de Urgenta Internă identifică şi clasifică tipul accidentelor majore posibile, in care sunt implicate substanţe periculoase, în cadrul activităţii desfăşurate în cadrul depozitului. Acesta stabileşte posibilităţile de răspuns interne, în vederea desfăşurării intervenţiei de urgenta pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra salariaţilor, populaţiei, bunurilor materiale si mediului.

Informaţiile despre obiectiv cuprind date referitoare la profilul de activitate,

substanţele periculoase depozitate, amplasarea surselor de pericol în cadrul obiectivului şi date privind teritoriul din jurul obiectivului. Identificarea si clasificarea evenimentelor Locurile posibile de avarie pot fi: depozitele de depozitare material exploziv, magazia de capse detonante, bazinul de decantare a apelor . Probabilitatea de producere a unui accident posibil o reprezintă în ordine: exploziile,incendiile. La nivelul S.C. PROSPECŢIUNI S.A. –Depozitul de material exploziv au fost studiate 3 scenarii accidentale posibile, ce implică substanţe periculoase precum: material exploziv tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS PLUS, explozivi tip Hexogen HMX, fitil detonant tip RIOCORD şi capse detonante. Clasificarea urgenţelor în funcţie de gravitate cuprinde:

Urgenţa I (urgenta locală); Urgenţa II (urgenta pe amplasament); Urgenţa III (urgenta în afara amplasamentului).



VOLUM PRINCIPAL


106

Clasificarea scenariilor accidentale

Clasificarea in funcţie de substanţele periculoase Tabelul 27

Nr. crt. Tipologia substanţei Numărul total al

scenariilor Numărul scenariilor

care ies din stabiliment

1. Toxice 3 3 2. Explozive 3 3 3. Inflamabile 3 3 4. Lichide foarte inflamabile - - 5. Extrem de inflamabile - - 6. Periculoase pentru mediu 3 3

Clasificarea în funcţie de sursele de risc Tabelul 28

Nr. crt. Centrul de risc în stabiliment Numărul total

scenarii Numărul scenariilor

care ies din stabiliment

1. Depozitul de capse electrice 1 1 2. Depozitul de material exploziv 1 1

3. Toate cele 4 depozite de material exploziv şi depozitul de capse electrice 1 1

Planul stabileşte modalitatea de notificare, informare şi alarmare în situaţii de

urgenţă. Dispeceratul este punctul de primire al anunţurilor în situaţii de urgenţă şi

asigurarea legăturilor în S.C. PROSPECŢIUNI SA. Coordonarea acţiunilor de prevenire, protecţie, intervenţie şi conducere sunt realizate de câtre Celula pentru Situaţii de Urgenta, constituit la nivelul S.C. PROSPECŢIUNI S.A. – Depozitul de materiale explozive Şinca.. Sunt stabilite in plan modul de organizare şi conducere a acţiunilor de intervenţie în următoarele situaţii:

- incendii; - explozii,

precum şi forţele si mijloacele de intervenţie interne si externe. Planul stabileşte de asemenea modul de desfăşurare al evacuării, monitorizarea factorilor de mediu, comunicarea cu mass-media si informarea publica, încetarea stării de urgenţă, exersarea planului. Structura Planului de urgenţă internă acoperă: - Generalităţi - Informaţii despre obiectiv

o descriere generala a activităţii, profil de activitate, producţie, scurt istoric; o planul obiectivului; o planul de alimentare cu energie;



VOLUM PRINCIPAL


107

o planul de alimentare cu apa; o planul canalizării ape uzate (chimice si meteorice); o planul conductelor tehnologice; o resurse umane; o amplasarea surselor de pericol; o substanţe periculoase si procese o fisele toxicologice ale substanţelor periculoase; o informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului.

- Identificarea si clasificarea evenimentelor o locuri posibile de avarie; o cauze posibile de producere a avariei; o tipul avariei posibile; o perioada de recurenta a unui accident teoretic posibil; o descrierea evenimentelor; o definirea urgentei; o scenarii accidente posibile; o clasificarea scenariilor accidentale; o definirea zonelor implicate; o tipologia de urgenta.

- Clasificarea urgentelor

o clasificarea urgentelor in funcţie de gravitate; o clasificarea urgentelor in acord cu perioada din zi de producere.

- Notificarea, informarea si alarmarea o notificarea situaţiilor de urgenţă; o primirea notificării de urgenta; o semnale de urgenta si alarmare; o instrucţiuni in cazul alarmei generale.

- Declararea si introducerea stării de urgenţă - Organizarea si conducerea acţiunilor de intervenţie

o definirea acţiunilor pe tipuri de scenarii; o forţele de intervenţie; o acţiuni pe termen lung o evacuarea.

- Comunicaţiile - Logistica - Monitorizarea factorilor de mediu - Încetarea stării de urgenta - Comunicarea cu mass-media si informarea publică - Exersarea planului



VOLUM PRINCIPAL


108

CAPITOLUL 8 CONCLUZII

Implementare Directivei Seveso II are drept scop prevenirea accidentelor

majore, care implică substanţe periculoase şi limitarea consecinţelor lor asupra omului şi mediului. Conform definiţiei din art. 3 al Directivei, „accident major” însemnă „fenomen advers cum ar fi emisii majore, foc sau explozie, rezultând din evenimente necontrolate din cursul funcţionării unui obiectiv acoperit de prezenţa Directivei şi care duce la pericol sever asupra sănătăţii umane şi/sau mediului, imediat sau cu întârziere, în interiorul sau în exteriorul obiectivului, implicând una sau mai multe substanţe periculoase”.

Scopul Raportului de securitate este să demonstreze că: - a intrat în vigoare o politică majoră de prevenire a accidentelor şi un sistem de

management al siguranţei; - sunt identificate pericolele de accidente majore şi sunt luate măsurile necesare

de prevenire a acestor accidente şi de limitare a consecinţelor lor pentru om şi mediu;

- în proiectarea oricărei instalaţii a fost incorporată securitatea şi fiabilitatea adecvată pentru construcţie, operare şi întreţinere;

- au fost întocmite planurile de urgenţă internă, furnizând informaţii care să permită elaborarea planului de urgenţă externă;

- au fost furnizate informaţiile pentru deciziile de planificare a utilizării terenului. Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea riscurilor sunt principii care stau la

temelia planificării şi organizării acţiunilor preventive. În acest proces, de identificare, evaluare şi ierarhizare a riscurilor, întemeiat pe o profundă cunoaştere, trebuie să se ţină seama de nivelul maxim de manifestare al acestora, simultaneitatea şi desfăşurarea lor în lanţ, aspecte care determină ca planificarea să aibă în vedere atât fiecare risc în parte, cât şi situaţiile de manifestare combinată sau intercondiţionată, în vederea asigurării unui răspuns rapid de pregătire, protecţie şi reducere a efectelor.

Prevenirea are ca suport ansamblul principiilor, criteriilor de performanţă, cerinţelor

şi condiţiilor tehnice impuse şi reglementate pentru asigurarea unui nivel cuantificat de securitate în desfăşurarea normală a vieţii sociale şi economice, precum şi de pregătire pentru înlăturarea efectelor dezastrelor asupra vieţii, mediului şi bunurilor materiale.

Obligaţia identificării riscurilor, stabilirii măsurilor preventive graduale, elaborării cadrului normativ şi planurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, respectării normelor şi aplicării măsurilor de prevenire, asigurării condiţiilor necesare de intervenţie revine patronilor şi deţinătorilor de construcţii, terenuri şi amenajări, proiectanţilor, antreprenorilor, contractorilor, operatorilor economici şi autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale.

***



VOLUM PRINCIPAL


109

Rezultatele auditului Raportul de securitate elaborat pentru activităţile desfăşurate de PROSPECŢIUNI

în cadrul Depozitului de material exploziv Şinca prezintă amplasamentul acestuia, activităţile şi condiţiile de desfăşurare ale acestora.

În urma auditului asupra surselor de risc şi măsurilor avute în vedere pentru reducerea riscurilor şi asupra sistemului de management şi organizării obiectivului în vederea prevenirii accidentelor majore, a reieşit că societatea PROSPECŢIUNI având drept profil de activitate în cadrul Depozitului Şinca depozitarea, manipularea materialelor explozive, are o politică de prevenire a accidentelor majore adaptată specificului său de activitate. Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscurile industriale prezente pe în cadrul Depozitului de material exploziv , presupune următoarele:

− măsuri pasive – concretizate în proceduri, documente scrise şi planuri; − măsuri active – concretizate în dotări ale spaţiilor de depozitare pentru

prevenirea accidentelor majore, dotări, forţe şi mijloace pentru intervenţia în caz de accident, pregătirea salariaţilor implicaţi prin testarea periodică a planurilor întocmite prin exerciţii organizate în ipoteze diferite, pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru, etc.

I. Măsuri pasive

1. PROSPECŢIUNI a întocmit procedurile şi documentele scrise necesare asigurării cadrului organizatoric corespunzător şi a condiţiilor concrete de funcţionare a obiectivului, în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscurilor asupra sănătăţii salariaţilor şi populaţiei din zonele de influenţă, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase existente pe amplasamentul obiectivului aflat în administrarea societăţii (surse de risc chimic, incendiu, explozii, poluări, etc.), în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

2. La nivelul angajaţilor societăţii sunt stabilite atribuţiile pentru reducerea riscului de

producere a accidentelor majore care revin fiecărui angajat şi acestea sunt incluse în Fişa Postului.

3. Sunt elaborate Regulamente de fabricaţie pentru fiecare sector de lucru, etc. şi

Instrucţiuni de lucru pentru fiecare loc de muncă. 4. PROSPECŢIUNI are implementat un Sistem de Calitate – în conformitate cu

cerinţele specificate în standardele SR EN ISO 9001:2001. În cadrul acestuia sunt elaborate Procedurile de sistem şi Procedurile

operaţionale care reglementează cadrul tehnic şi operaţional pentru elaborarea tuturor Instrucţiunilor de lucru în care se precizează condiţiile de exploatare şi parametrii care trebuie menţinuţi pentru fiecare sector de lucru..

5. Toţi salariaţii / operatorii au la dispoziţie Fişele tehnice de securitate pentru substanţele şi produsele cu care se lucrează.



VOLUM PRINCIPAL


110

6. Responsabilităţile tuturor celor implicaţi în managementul siguranţei sunt cuprinse în proceduri scrise la care au acces toţi angajaţii companiei

7. În mod preventiv, pentru cazurile în care, cu toate măsurile luate, ar avea loc un accident major, personalul din fiecare instalaţie este instruit suplimentar, pregătit şi dotat cu material corespunzător, în vederea unei acţiuni cât mai rapide şi mai eficiente pentru:

reducerea proporţiilor accidentului major; înlăturarea rapidă a cauzelor accidentului major; salvarea personalului afectat; prevenirea populaţiei din vecinătate; reducerea la minim a pagubelor materiale. 8. În scopul reducerii la minim a efectelor unor posibile accidente, PROSPECŢIUNI

are elaborate pentru Depozitul de material exploziv Şinca următoarele planuri:

\ Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă; \ Planul de protecţie si intervenţie la dezastre ; \ Planul de intervenţie în caz de incendiu; \ Planul de prevenire si combatere a poluării accidentale la folosinţele de apă

potenţial poluatoare \ Planul de acoperire a riscurilor \ Planul de înştiinţare şi alarmare \ Planul de evacuare al angajaţilor si bunurilor materiale în situaţii de

urgenţă.

II. Măsuri active Analiza măsurilor active s-a făcut după ce s-au identificat principalele tipuri de

evenimente care pot genera riscul industrial în cadrul platformei, precum şi locurile unde este posibil ca acesta să se producă.

Stările de risc pot apărea în funcţie de: - profilul de activitate; - fiabilitatea echipamentelor; - sistemele de automatizare; - dotările existente; - disciplina tehnologică. Principalele tipuri de evenimente care pot iniţia riscul industrial sunt: - explozia materialelor cu caracter exploziv urmată de producerea de emisii

toxice; - alte tipuri de explozie, inclusiv în spaţiile limitate şi deteriorate. - incendii propriu – zise.

Evenimentele cu pondere principală care pot conduce la apariţia riscului pentru factorii de mediu şi factorul uman sunt:

- explozie; - incendiu;



VOLUM PRINCIPAL


111

- accident chimic în urma exploziei prin care se dezvoltă evacuări masive sub aspect calitativ şi cantitativ de substanţe chimice.

Analiza asupra frecvenţei de apariţie a tipurilor de evenimente relevă: instalaţiile unde se pot produce cele mai grave evenimente sunt:

- Depozit de material exploziv; - Depozitul de capse detonante.

cele mai frecvente tipuri de evenimente sunt: - accident mecanic; - accident tehnic; - incendiu

Obiectivele relevante pentru securitate (ORS) din cadrul Depozitului de material

exploziv Şinca sunt:

Tabelul 29 Nr. ORS Componenţă ORS

1 Depozitele de materiale explozive

2 Depozitul de capse detonante

Aceste obiective au fost prezentate succint în cadrul volumului principal şi analizate

detaliat în cadrul volumelor anexe. Auditul pentru fiecare ORS din punct de vedere a securităţii a acoperit următoarele:

− Descrierea activităţii desfăşurate; − Prezentarea substanţelor periculoase vehiculate; − Factori de risc de accident major. Măsuri de securitate. Condiţii care pot conduce

la accidente; − Identificare IRS. Descriere; − Analiză sistematică de identificare a riscurilor; − Dotări ale instalaţiei pentru prevenirea accidentelor majore; − Dotări şi măsuri pentru intervenţia în caz de accident; − Scenarii de accident pe ORS.; − Măsuri pentru prevenire şi asigurare a securităţii şi siguranţei .

Concluziile specifice, rezultate în urma analizei fiecărui obiectiv, sunt prezentate în

continuare. Acestea evidenţiază dotările şi măsurile preventive existente pentru diminuarea

riscului producerii unor accidente majore, dotările şi măsurile pentru intervenţia în caz de accident, consecinţele unui eventual accident major precum şi gradul de risc asociat fiecărui ORS.



VOLUM PRINCIPAL


112

1. Depozitul de capse electrice

Pentru depozitarea capselor electrice în cadrul Depozitului Şinca în mod curent se utilizează un spaţiu special pentru de depozitare capse, C 95.

Pentru depozitarea capselor în prezent se e utilizează unul din cele 4 depozite de materiale explozive cu condiţia ca acestea sa nu fie depozitate împreună cu materialele explozive. Clădirea de depozitare capse detonante este o construcţie de tip semiîngropat, cu patul depozitului din beton, fiind date în folosinţă în anul 1978.

Capsele electrice nu e depozitează niciodată împreună cu materialele explozive.

Depozitul de capse electrice C95 are o au suprafaţă de 23,25 mp. Depozitul de capse electrice are următoarele vecinătăţi:

la Nord - cameră generator electric şi post pază nr. 1 cca. 12 m la Est - Gard de incintă cca.27 m la Sud - depozit de materiale explozive cca. 50 m la Vest - Gard de incintă cca. 27 m

Principalele substanţe periculoase depozitate în cadrul acestui obiectiv sunt: $explozivi primari: - azida de plumb; - trinitroresorcinatul de plumb. $exploziv secundar PENT: - tetranitratul de pentaeritritoluen. $compoziţia pirotehnică:

- peroxid de plumb; - siliciu; - antimoniu; - permanganat de potasiu.

În mod preventiv, pentru cazurile în care, cu toate măsurile luate, are loc un accident major, depozitul de capse detonante este prevăzut cu mijloace pentru intervenţia în caz de accident.

Condiţiile care pot conduce la accidente sunt prezentate în continuare: Incendiu şi explozie datorită:

- nerespectării normelor care reglementează măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii incendiilor. - nerespectarea condiţiilor de protecţie antiex; - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor;

Explozie datorită: - nerespectării normelor privind manipularea şi depozitarea substanţelor potenţial explozive existente pe amplasament.



VOLUM PRINCIPAL


113

- executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii ; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor; - defectării instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice. - fenomenelor meteorologice extreme, cutremure, căderi de cosmice.

Afectarea stării de sănătate a lucrătorilor datorită: - accidentelor mecanice care să afecteze integritatea corporală a

lucrătorilor.

Măsurile de intervenţie în cazul producerii unei avarii sunt: • Respectarea prevederilor Procedurilor specifice de depozitare; • Se aplică măsurile de intervenţie conform şi Planului de Urgenţa Internă; • Se anunţă Serviciul Public de Ambulanţă în vederea acordării de îngrijiri medicale

persoanelor afectate şi transportului acestora la spital dacă este cazul.

Evaluarea riscului pentru Depozitul de capse electrice a analizat un scenariu de accident major, explozia depozitului de capse electrice.

Pentru scenariul analizat, rezultatele evaluărilor de risc sunt prezentate în tabelul ce urmează:



VOLUM PRINCIPAL


114

Tabel 30

Raza zonelor de planificare Obiective şi zonele implicare

Scenariu Substanţ

a implicată

Raza zonei cu risc de mortalitate

ridicată ( m )

Raza zonei cu risc leziuni

ireversibile ( m)

Raza zonei

de atenţi

e ( m )

(Raza undei

de şoc)

( m )

Urgenţă internă / Urgenţă externă

Zona risc de mortalitate ridicată

Zona cu risc leziuni ireversibile Zona de atenţie

Capsele electrice–

0,4 t 30 65 236 236

Scenariul iese din

amplasament

- amplasamentul depozitului;

- teren arabil, cca. 0,06 ha;


Explozie la

depozitul de capse electrice

Populaţia implicată

- - - - - cca. 17 de angajaţi ai unităţii - -



VOLUM PRINCIPAL


115

Afectarea vecinătăţilor, efectul domino Scenariul de explozie prezentat mai sus prezintă următoarele riscuri: - risc de mortalitate ridicat datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor), până

la distanţa de 30 m; - risc de iniţiere a noi accidente cu incendiu sau explozie, datorită efectului termic

al accidentului pe o rază de 14 m. Această reducere a efectelor sferei de foc se datorează prezenţei valurilor de pământ, care nu permit propagarea acesteia pe orizontală, în momentul iniţierii exploziei

Efectele exploziei sunt locale, distrugerile provocate de unda de şoc a exploziei

fiind posibile pe o arie restrânsă. Practic, datorită valurilor de pământ care protejează magazia de capse, precum şi celelalte depozite de explozivi existente pe amplasament, este puţin probabil ca explozia depozitului de capse să iniţieze noi accidente la nivelul obiectelor învecinate.

Măsuri pentru situaţii critice: ÊSe acţionează conform Planului de urgenţă internă.

În urma analizei de riscuri a procesului de depozitare, manipulare şi transport,

realizat, a rezultat că principalele efecte posibile sunt: - Pericol de explozie; - Pericol incendiu; - Pericol de intoxicare şi poluare. Acţiunile preventive necesare rezultate în urma analizei sunt prezentate în

continuare: - Utilizarea echipamentelor electrice conform normelor prevăzute pentru acest

depozit; - Respectarea parametrilor de lucru şi a regulamentelor de funcţionare; - Instruirea şi retestarea periodică a personalului de exploatare şi întreţinere; - Menţinerea în stare de funcţionare a dispozitivelor şi echipamentelor de

intervenţie în caz de urgenţă; - Verificarea anuală a stării de sănătate a personalului.

Evaluarea nivelului de risc/pericol pe depozitul de capse detonante s-a făcut

în două ipostaze: Funcţie de cantităţile maxime stocate la un moment dat în instalaţie şi cele relevante specificate de H.G. 804/2007 s-au evaluat pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea şi ecotoxicitatea astfel: I. Funcţie de cantităţile maxime stocate la un moment dat în instalaţie (zestrea instalaţiei) şi cele relevante specificate de H.G. 804/2007 s-au evaluat pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea şi ecotoxicitatea astfel:

Coeficientul de risc asociat cu toxicitatea, este : 0,04 Coeficientul de risc asociat cu inflamabilitatea, este: 0,04 Coeficientul de risc asociat cu eco-toxicitatea este: 0,04 II. În urma analizei de riscuri, luând în consideraţie: - activitatea desfăşurată; - sursele posibile de risc; - consecinţele / efectele evenimentelor;



VOLUM PRINCIPAL


116

- substanţele toxice şi periculoase vehiculate; - dotările pentru prevenirea accidentelor majore - dotările şi măsurile de intervenţie în caz de accident.

s-a identificat pentru DDeeppoozziittuull ddee ccaappssee ddeettoonnaannttee: ¾ nivelul de risc ca fiind MEDIU; ¾ consecinţele producerii unui eveniment ca fiind MODERAT; ¾ probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit – RAR.

2. Depozitele de material explozive

În cele patru buncăre sunt depozitate următoarele tipuri de materiale explozive:

- explozibili tip BOOSTER; - Dinamită de tip RIOSEIS PLUS; - Explozivi de tip Hexogen HMX; - Fitil detonant de tip RIOCORD.

Cele patru clădiri de depozitare materii explozive sunt construcţii de tip semiîngropat, cu patul depozitului din beton, fiind date în folosinţă în anul 1978. Fiecare tip de explozibil, indiferent de cantitate, dar care se încadrează în limita maximă de stocare, se depozitează în incinte separate pe baza compatibilităţii.

Cele patru depozite de materiale explozive au următoarele vecinătăţi:

la Nord - depozitul de capse detonante la cca. 50 m de depozitul C106 şi cca. 250 m de depozitul c150.

la Est - Gard de incintă cca. 27 m la Sud - Gard de incintă cca. 30 m la Vest - Gard de incintă cca. 27 m

Principalele substanţe periculoase depozitate în cadrul acestui obiectiv sunt:

Material exploziv tip BOOSTER: - Pentrită - 60 % - Trinitrotoluen - 40%

Dinamită de tip RIOSEIS PLUS: - dinitrat de etilen glicol – 20 – 40 %

- nitroglicerină – 20 – 41 % Material exploziv tip Hexogen HMX: - HMX – 98 – 100%

- RDX – 0 – 2% Fitil detonant de tip RIOCORD:

- Pentrită

În mod preventiv, pentru cazurile în care, cu toate măsurile luate, are loc un accident major, depozitele de materii explozive sunt prevăzute cu mijloace pentru intervenţia în caz de accident.

Condiţiile care pot conduce la accidente sunt prezentate în continuare:



VOLUM PRINCIPAL


117

Incendiu şi explozie datorită:

- nerespectării normelor care reglementează măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii incendiilor. - nerespectarea condiţiilor de protecţie antiex; - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominală a instalaţiilor;

Explozie datorită:

- nerespectării normelor privind manipularea şi depozitarea substanţelor potenţial explozive existente pe amplasament. - executării lucrărilor de sudură sau cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; - utilizării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii ; - suprasolicitării instalaţiilor electrice, prin introducerea de receptori peste puterea nominala a instalaţiilor; - defectării instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice. - fenomenelor meteorologice extreme, cutremure, căderi de cosmice.

Afectarea stării de sănătate a lucrătorilor datorită:

- accidentelor mecanice care să afecteze integritatea corporală a lucrătorilor.

Măsurile de intervenţie în cazul producerii unei avarii sunt:

• Respectarea prevederilor Procedurilor specifice de depozitare; • Se aplică planul de intervenţie conform şi Planului de Urgenţa Internă; • Se anunţă Serviciul Public de Ambulanţă în vederea acordării de îngrijiri medicale

persoanelor afectate şi transportului acestora la spital dacă este cazul.

Evaluarea riscului pentru Depozitul de materiale explozive a analizat un scenariu de accident major, explozia unui depozit de materii explozive.

Pentru scenariul analizat, rezultatele evaluărilor de risc sunt prezentate în tabelul ce

urmează:



VOLUM PRINCIPAL


118

Tabel 31

Raza zonelor de planificare Obiective şi zonele implicare

Scenariu Substanţ

a implicată

Raza zonei cu risc de mortalitate

ridicată ( m )

Raza zonei cu risc leziuni

ireversibile

( m)

Raza zonei

de atenţie

( m )

(Raza undei

de şoc)

( m )

Urgenţă internă / Urgenţă externă

Zona risc de mortalitate ridicată

Zona cu risc leziuni ireversibile Zona de atenţie

- material exploziv – 40 t echiv. TNT

139 305 1095 1095 Scenariul iese

din amplasament

- amplasamentul depozitului; - teren arabil, cca. 0,24 ha;


- satul Ohaba şi primele case ale satului Şinca Veche; - teren arabil, cca. 77,5 ha;

Explozie depozit materii

explozive


- - - - - cca. 17 de angajaţi ai unităţii

- 300 de locuitori



VOLUM PRINCIPAL


119

Afectarea vecinătăţilor, efectul domino Scenariul de explozie prezentat mai sus prezintă următoarele riscuri: - risc de mortalitate ridicat datorat suflului exploziei, până la distanţa de 139 m; - risc de iniţiere a noi accidente cu incendiu sau explozie, datorită efectului termic

al accidentului pe o rază de 65 m. Această reducere a efectelor sferei de foc se datorează prezenţei valurilor de pământ, care nu permit propagarea acesteia pe orizontală, în momentul iniţierii exploziei

Efectele exploziei sunt locale, distrugerile provocate de unda de şoc a exploziei

fiind posibile pe o arie restrânsă. Aceasta se datorează prezenţei valurilor de pământ, care acoperă trei laturi ale depozitului şi amortizează efectele exploziei. Latura neacoperită a depozitului este orientată perpendicular pe aliniamentul magaziilor, astfel încât atât suflul exploziei cât şi efectul termic ale acesteia sunt dirijate în această direcţie. În consecinţă, este puţin probabil ca o explozie la nivelul unui depozit de explozivi să se propage la nivelul obiectelor învecinate.

Un accident cu explozie la un depozit de explozivi cu o capacitate de 40 t TNT poate conduce la distrugerea structurilor până la o distanţă de 139 m faţă de acesta. Astfel, există posibilitatea ca o astfel de explozie să provoace noi explozii la nivelul depozitelor învecinate. În acest caz se declanşează o serie de explozii în lanţ, care conduc în final la distrugerea completă a amplasamentului.

Măsuri pentru situaţii critice: ÊSe acţionează conform Planului de urgenţă internă.

În urma analizei de riscuri a procesului de depozitare, manipulare şi transport,

realizat, a rezultat că principalele efecte posibile sunt: - Pericol de explozie; - Pericol incendiu; - Pericol de intoxicare şi poluare. Acţiunile preventive necesare rezultate în urma analizei sunt prezentate în

continuare: - Utilizarea echipamentelor electrice conform normelor prevăzute pentru acest

depozit; - Respectarea parametrilor de lucru şi a regulamentelor de funcţionare; - Instruirea şi retestarea periodică a personalului de exploatare şi întreţinere; - Menţinerea în stare de funcţionare a dispozitivelor şi echipamentelor de

intervenţie în caz de urgenţă; - Verificarea anuală a stării de sănătate a personalului.

Evaluarea nivelului de risc/pericol pe depozitul de materiale explozive s-a

făcut în două ipostaze: Funcţie de cantităţile maxime stocate la un moment dat în instalaţie şi cele relevante specificate de H.G. 804/2007 s-au evaluat pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea şi ecotoxicitatea astfel:

Coeficientul de risc asociat cu toxicitatea, este: 16 Coeficientul de risc asociat cu inflamabilitatea, este: 16 Coeficientul de risc asociat cu eco-toxicitatea este: 16



VOLUM PRINCIPAL


120

II. În urma analizei de riscuri, luând în consideraţie: - activitatea desfăşurată; - sursele posibile de risc; - consecinţele / efectele evenimentelor; - substanţele toxice şi periculoase vehiculate; - dotările pentru prevenirea accidentelor majore - dotările şi măsurile de intervenţie în caz de accident.

s-a identificat pentru DDeeppoozziitteellee ddee mmaatteerriiaallee eexxpplloozziivvee: ¾ nivelul de risc ca fiind ACCEPTABIL, CU REDUCEREA RISCURILOR; ¾ consecinţele producerii unui eveniment ca fiind FOARTE MARI (I5); ¾ probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit – IMPROBABIL (F2).

SCENARIU DE DEZASTRU – ATAC TERORIST

Pe teritoriul depozitului pentru materiale explozive Şinca – Braşov al S.C.

Prospecţiuni S.A. sunt prezente următoarele obiecte care conţin materiale explozive: - un depozit de capse pirotehnice, cu o capacitate de 400 kg echiv. TNT - patru depozite de materiale explozive, fiecare având o capacitate de 40 t echiv.

TNT. Pentru producerea unor explozii la nivelul tuturor obiectelor existente pe

amplasament, este necesar ca la nivelul fiecărui depozit să se producă un eveniment care să iniţieze explozii. Acest lucru este posibil în următoarele circumstanţe:

- atac militar asupra tuturor obiectelor existente pe amplasament - atac terorist asupra tuturor obiectelor de pe amplasament - prăbuşirea unui avion - căderea unui corp cosmic - un accident cu explozie la un depozit de explozivi de 40 t TNT. Atacul militar generalizat presupune stare de război. În timp de război, depozitul ar

fi militarizat la declanşarea conflictului armat, supunându-se regulamentelor militare şi a ordinelor date de comandanţii din armată.

Atacul terorist generalizat, un scenariu mai realist pentru situaţia internaţională din zilele noastre, poate fi realizat numai prin infiltrarea unui grup de combatanţi bine pregătiţi. În acest caz, personalul ce asigură securitatea amplasamentului nu ar putea să opună o rezistenţă serioasă pentru apărarea obiectivului, singura posibilitate fiind anunţarea organelor competente ale statului.

Prăbuşirea unui avion direct în depozit este un eveniment posibil, dar improbabil, dat fiind faptul că traficul aerian comercial din zonă este extrem de redus, depozitul nefiind amplasat sub culoarele de zbor ale liniilor aeriene comerciale. Căderea unui corp cosmic este de asemenea improbabilă, în condiţiile în care statisticile nu menţionează ca, în ultimul secol, să fi pătruns în atmosferă un meteorit suficient de mare încât să atingă suprafaţa terestră.

Dat fiind faptul că depozitele de explozivi au o construcţie specială, cu pereţi de înaltă rezistenţă şi tavane uşoare, astfel încât suflul exploziei este dirijat în plan vertical, suflul în imediata vecinătate a acestora este mult diminuat. De asemenea, depozitele sunt protejate pe trei laturi cu valuri de pământ, latura neprotejată fiind orientată perpendicular pe aliniamentul buncărelor, astfel încât unda de şoc este dirijată preferenţial în această direcţie. În consecinţă, iniţierea unei explozii la depozitul învecinat, ca urmare a exploziei unui stoc de 40 t TNT dintr-un depozit este aproape imposibilă.



VOLUM PRINCIPAL


121

În prezentul scenariu sunt analizate consecinţele unui accident care implică

explozia în lanţ a tuturor depozitelor existente pe amplasament. Pentru fiecare din clădirile care conţin explozibili s-au realizat scenarii pentru

cantităţile maxime de substanţe explozibile ce pot fi stocate. Aceste scenarii au fost prezentate anterior.

În tabelul de mai jos sunt prezentate, pentru explozii la nivelul fiecărui obiect,

clădirile care intră în cele trei zone de planificare, definite conform celor prezentate în subcapitolul 5.3.1.1.



VOLUM PRINCIPAL


122

Tabel

32 Raza zonelor de planificare Obiective şi zonele implicate

Scenariu Substanţa implicată

Zona de mortalitate ridicată (m)

Zona de leziuni ireversibile (m)

Zona de atenţie (m)

Zona de mortalitate ridicată

Zona de leziuni ireversibile

Zona de atenţie

1. Explozie la depozitul de capse electrice

Capse electrice 30 65 236

2. Explozie la depozitul de explozivi 1 3. Explozie la depozitul de explozivi 2 4. Explozie la depozitul de explozivi 3

5. Explozie la depozitul de explozivi 4

material exploziv tip BOOSTER, dinamită tip RIOSEIS, explozivi tip HEXOGEN grafinat HMX, fitil detonant tip RIOCORD

139 139 139 139

305 305 305 305

1095 1095 1095 1095

- corp pază - depozite explozivi

1,2,3,4 - depozit capse - rezervor apă

incendiu - depozit capse - corp pază - teren arabil, cca. 1

ha;

- teren arabil, cca. 5 ha;

- satul Ohaba şi primele case ale satului Şinca Veche; - teren arabil, cca. 84,5 ha;


- cca. 17 oameni,

personalul depozitului

-

- cca. 300 locuitori din Şinca Veche şi Ohaba



VOLUM PRINCIPAL


123

AFECTAREA VECINĂTILOR EFECTUL DOMINO Scenariile de explozie analizate mai sus prezintă o serie de riscuri, după cum

urmează: Explozia magaziei de capse pirotehnice se caracterizează prin:

- risc moderat datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor), până la distanţa de 30 m;

- risc de iniţiere de incendii sau explozii datorate fluxului termic, pe o rază de 14 m.

Explozia unei magazii de materiale explozive se caracterizează prin:

- risc de mortalitate ridicat datorat suflului exploziei (distrugerea structurilor) până la distanţa de 139 m; sunt create premisele exploziilor multiple, cu efect de domino;

- risc de iniţiere de incendii sau explozii datorate fluxului termic pe o rază de 65 m.

Scenariul descris este un scenariu improbabil şi în evaluarea consecinţelor nu s-a

luat în considerare şi efectul de atenuare a exploziei dat de construcţia specială a clădirilor depozitului. Dat fiind faptul că aceste clădiri în care sunt depozitate materialele explozive au o construcţie specială, cu pereţi de înaltă rezistenţă şi tavane uşoare, astfel încât suflul exploziei este dirijat în plan vertical, suflul în imediata vecinătate a acestora este mult diminuat. De asemenea, clădirile depozitelor sunt protejate pe trei laturi cu valuri de pământ, latura neprotejată fiind orientată perpendicular pe aliniamentul buncărelor, astfel încât unda de şoc este dirijată preferenţial în această direcţie.

Astfel, efectele suprapresiunii frontului undei de şoc au fost cuantificate prin suprapunerea zonelor de planificare în cazul exploziilor la nivelul fiecărui obiect. Această prezumţie se bazează pe faptul că este practic imposibil ca exploziile la nivelul tuturor obiectelor de pe platformă să fie iniţiate concomitent.

Ca urmare a suprapresiunii frontului undei de şoc a exploziilor, este distrus în totalitate amplasamentul depozitului cuprinzând cele patru clădiri unde sunt depozitate materiale explozive respectiv 1,2,4,5, clădire depozit capse, clădire corp pază, rezervor apă incendiu, baraca birouri, probabilitatea de supravieţuire a persoanelor aflate pe amplasamentul acestuia fiind minime;

De asemenea în zona de mortalitate intră şi o suprafaţa de cca. 1 ha teren arabil în afara amplasamentului depozitului.

Suflul exploziei poate provoca de asemenea distrugeri la nivelul pâlcului de arbori din partea de est a amplasamentului.

Ca urmare a efectului termic al exploziei, pot fi iniţiate incendii ale vegetaţiei din jurul amplasamentului.

Zona de leziuni ireversibile datorată suprapresiunii frontului unde de şoc acoperă terenurile arabile din jurul depozitului în suprafaţă de cca. 5 ha.

Suflul exploziei poate fi resimţit ca un zgomot puternic până, în localităţile Ohaba şi primele case ale satului Şinca Veche provocând panică şi disconfort precum şi daune uşoare cum ar fi spargerea geamurilor.



VOLUM PRINCIPAL


124

*

* *

* Societatea PROSPECŢIUNI în cadrul Depozitului de materiale explozive Şinca prestează activităţi posibil generatoare de accidente majore datorate substanţelor şi produselor periculoase pe care le vehiculează, depozitează. Societatea are acoperite principalele cerinţe privind prevenirea, intervenţia şi diminuarea efectelor unor accidente majore. În cadrul auditului de realizare a Raportului de securitate evidenţiază următoarele aspecte: 1. Politica firmei Prevenirea Accidentelor este un obiectiv prioritar în cadrul politicii firmei. Obiectivele firmei privind Politica de prevenire a accidentelor majore au fost făcute cunoscute angajaţilor. 2. Organizare şi personal Toţi angajaţii îşi cunosc bine atribuţiile fiecare având şi sarcinile în domeniul situaţiilor de urgenţă generate de evenimente şi a alte tipuri de risc major ce pot apărea pe platformă. Există documentele prin care Politica de prevenire a accidentelor majore se realizează. Angajaţii au fost instruiţi pentru a putea executa sarcinile în cazul unor eventuale incidente/accidente pe amplasament. 3. Definirea şi evaluare pericolelor în caz de accident

Obiectele din cadrul depozitului care pot prezenta riscuri semnificative au definite din proiect toate pericolele şi toate măsurile care se impun pentru reducerea acestor pericole.

Societatea are elaborate: \ Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă; \ Planul de protecţie si intervenţie la dezastre; \ Planul de intervenţie în caz de incendiu; \ Planul de prevenire si combatere a poluării accidentale la folosinţele de apă

potenţial poluatoare; \ Planul de acoperire a riscurilor; \ Planul de înştiinţare şi alarmare; \ Planul de evacuare al angajaţilor si bunurilor materiale în situaţii de

urgenţă. 4. Supravegherea activităţii de depozitare Există proceduri şi instrucţiuni de lucru pentru desfăşurarea conformă a activităţilor

existente pe amplasament. Există reguli clare privind intervenţiile la obiectivele care prezintă riscuri

semnificative.



VOLUM PRINCIPAL


125

- permis pentru lucrul cu foc - permis pentru lucrul fără foc Persoanele care dau aceste permise au stabilite atribuţiile în fişa postului. 5. Efectuarea în condiţii de siguranţă a modificărilor Managementul schimbărilor porneşte de la riscul tehnic, fiind luat în calcul şi

impactul asupra mediului şi omului. Se are în vedere ca cele 5 depozite să prezinte siguranţă, numai în aceste condiţii fiind posibilă asigurarea siguranţei persoanelor (angajaţi, personal extern, vizitatori) şi a mediului.

Analizele efectuate periodic cu privire la riscuri garantează depozitarea în siguranţă , o întreţinere în siguranţă, efectuarea în siguranţă a serviciilor de către firme terţe şi executarea în siguranţă a de îmbunătăţirilor activităţilor.

Toate modificările din obiectiv sunt efectuate pe baza unor proiecte realizate de instituţii de proiectare abilitate.

6. Planificarea pentru cazuri de urgenţă Există o structură organizatorică pentru situaţii de urgenţă. Există planuri în care sunt stipulate acţiunile de prevenire şi intervenţie în caz de

accidente care este adus la cunoştinţa angajaţilor periodic prin protocoale de instruire. 7. Supervizarea eficienţei Sistemului de Management a Securităţii (SMS) Este prevăzută înregistrarea eventualelor evenimente care ar putea avea loc pe

amplasament. 8. Verificare şi evaluare sistematică Verificare şi evaluarea sistemică a Sistemului de management se efectuează prin

audituri periodice. Rezultatele sunt reflectate în rapoartele de audit. Faţă de cele prezentate se consideră ca necesare dezvoltarea şi implementarea

următoarelor proiecte şi măsuri suplimentare: - elaborarea şi /sau reactualizarea planurilor de prevenire şi intervenţii pentru diversele

situaţii ce pot apărea, corelarea acestora; - adaptarea continuă a structurilor organizatorice pentru situaţii de urgenţă în raport de

activitatea desfăşurată; - implementarea sistemului de management al securităţii.



VOLUM PRINCIPAL


126

ANEXĂ Reprezentări grafice ale zonelor afectate de posibile

accidente majore

Raport de Securitate Sinca Veche rev1 2 2 - · PDF fileSECŢIE INGINERIA MEDIULUI Client: S.C....

Documents

Transcript of Raport de Securitate Sinca Veche rev1 2 2 - · PDF fileSECŢIE INGINERIA MEDIULUI Client: S.C....