RAPORT DE SECURITATE - Maxam Romaniamaxam-romania.ro/RS VICTORIA.pdf · H.G. nr. 804 / 2007 –...

RAPORT DE SECURITATE

S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. Punct de lucru VICTORIA, Jud. Brasov

Editia 2, Revizia 0 Iunie 2012

0


pentru

SC MAXAM ROMANIA SRL

Punct de lucru VICTORIA, Jud. Brasov

Versiunea pusa la dispozitia publicului1

1Din motive de confidentialitate industriala, comerciala, personala, de securitate publica sau de aparare

nationala, operatorul poate solicita autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean ca anumite date din raport sa nu fie facute publice (art. 14, alin. 7 din HG 804/2007)




1

FOAIE DE SEMNATURI ELABORATORUL LUCRARII:

.

APROBAT TITULAR:

Nume/Prenume Societate/Departament Functia Data Semnatura

Adrian VLAD SC MAXAM ROMANIA SRL

Punct de lucru VICTORIA Director Fabrica

Ioan BARSAN SC MAXAM ROMANIA SRL

Punct de lucru VICTORIA Director adjunct

Horia GROVU SC MAXAM ROMANIA SRL

Punct de lucru VICTORIA

Director de productie/ Sef SPSU

Ing. Rodica Letitia BACIU Persoana inregistrata in REGISTRUL NATIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI, pozitia 59, pentru tipurile de studii pentru protectia

mediului: BM, RA, RS.

Adresa: Str. 13 Decembrie, Bl.24, Sc. B, Ap. 17;tel: 0745537923, Fagaras

Ing. Daniela LEOPOLD

Persoana inregistrata in REGISTRUL NATIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI, pozitia 56, pentru tipurile de studii pentru protectia

mediului: RIM, RA, RS.

Adresa: Str. N. Iorga nr. 59, sc.A, ap. 4; tel. 0741 028531; Sibiu




2

INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezinta revizuirea Raportului de securitate depus de titular in anul 2008 pentru OBIECTIVUL SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria, judetul Brasov. Necesitatea de revizuire a rezultat ca urmare modificarilor aparute pe amplasament care constau in :procese noi de fabricatie, respectiv natura si cantitatile de substante periculoase utilizate. Lucrarea a fost intocmita conform cerintelor impuse prin:

HG nr. 804/2007, cu modificarile si completarile ulterioare – privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, principiile si informatiile prezentate conform Anexei 2;

Ordinul nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

Ghidul de evaluare a rapoartelor de securitate in contextul Directivelor Seveso; Pentru simplificarea lucrarii si pentru evitarea repetarii informatiilor Raportul de securitate in forma actuala cuprinde numai volumul principal in care sunt prezentate toate informatiile, inclusiv cele din Anexele variantei precedente. La baza prezentei lucrari au stat si urmatoarele documente puse la dispozitie de titularul de activitate:

Raportul de securitate elaborat de SC Iprochim SA Bucuresti in anul 2008; Notificarea depusa de titular la Agentia pentru Protectia Mediului Brasov, revizie mai

2012; Analiza riscurilor proceselor – Metoda HAZOP, realizate de Maxam Europe in perioada

2007-2011; Planuri: amplasament, cladiri, retele – utilitati, diagrame flux;

In conformitate cu prevederile Art. 10 din HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate in scopul:

a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului;

b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului




3

si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;

c) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major;

d) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati, sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente.

Definitii: Accident – situatie neprevazuta creata de actiunea unui fenomen sau eveniment, de provenienta naturala, tehnologica sau antropica, asupra unei colectivitati umane.

Accident major – orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii oricarui obiectiv si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.

Actiune – ansamblul activitatilor desfasurate pentru realizarea prevenirii, protectiei si interventiei.

Alarmare – activitatea prin care se avertizeaza personalul despre producerea unui pericol sau iminenta producerii unui pericol, in scopul trecerii de indata si in mod organizat, la aplicarea masurilor protectie si interventie.

Avarie – orice deteriorare sau modificare nefavorabila a starii fizice a unui utilaj, constructie instalatie etc., a unor parti sau componente ale acestora , din cauza unor dezastre sau accidente.

Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici ( conform ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indelineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta.

Centrul operativ cu activitate temporara – colectiv de analiza si decizie compus din seful obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu.




4

Depozitare – prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de stocare si/sau de pastrare in conditii de siguranta.

Evacuare – masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale si in dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire.

Evaluare – estimarea urmarilor probabile, ale unor dezastre asupra elementelor expuse, a volumului de actiuni si a necesarului de resurse.

Factori de risc – fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

Instalatie – o entitate tehnica din cadrul unui obiectiv unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase.

Interventie – ansamblul actiunilor care se desfasoara pentru prevenirea, localizarea-limitarea si inlaturarea pericolului si a urmarilor unui dezastru.

Interventie operativa – actiunile desfasurate, in timp oportun, de catre structurile specializate in scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenta, limitarii sau inlaturarii, dupa caz, a consecintelor acesteia.

Obiectiv – spatiul care se afla sub controlul titularului activitatii, unde sunt prezente substante periculoase in una sau mai multe instalatii, inclusiv infrastructurile ori activitatile comune sau conexe.

Pericol – proprietatea intrinseca a unei substante sau a unui preparat chimic ori a unei stari fizice, precum si a unei situatii concrete, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii personalului si asupra mediului.

Prezenta substantelor periculoase – prezenta efectiva sau anticipata a unor astfel de substante in cadrul obiectivului ori prezenta acestora in cazul cand se considera ca pot fi generate prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial.

Risc - pericolul/probabilitatea aparitiei unor distrugeri, pierderi generale si/sau pagube ca urmare a actiunii unui dezastru.

Situatie de urgenta – eveniment exceptional care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei/personalului, mediul inconjurator, valorile materiale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate.

Substanta periculoasa – orice substanta chimica pura, amestec de substante sau preparate care exista sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substante despre care exista presupunerea rezonabila ca pot fi generate in cazul producerii unui accident.




5

Urgenta interna – totalitatea masurilor necesar a fi luate in interiorul obiectivului in vederea limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii necontrolate, in cursul exploatarii obiectivelor ce pun in pericol sanatatea personalului si/sau calitatea mediului pe amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.

Zona de risc – zona in care exista pericolul/probabilitatea producerii sau a actiunii unui dezastru asupra elementelor expuse si/sau a unor distrugeri, pierderi, pagube ca urmare a acestei actiuni.

Legislatie in domeniu:

OUG 195/2005 - Ordonanta de urgenta privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

OUG 152/2005 – Ordonanta de urgenta privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare;

H.G. nr. 804 / 2007 – privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordinul nr. 1084 / 2004 – Ordin privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse;

Ordinul nr. 142 / 2004 – Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;

Regulament CE nr. 1907/2006 - al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH);

Regulament CE nr. 1272/2008 - al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

HG 1408/2008 - privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase;

HG 937/2010 - privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase;

HG 398/2010 - privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor;

Legea nr. 360 / 2003 – Lege privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata si completata cu Legea nr. 263 / 2005;




6

H.G. 1058 / 2006 – Hotarare privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;

H. G. 1091 / 2006 – Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca ;

HG Nr. 1092 /2006 – privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca ;

Ordinul nr. 647 / 2005 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase;

Legea nr. 481 / 2004 – Legea protectiei civile ;

Legea nr. 307 / 2006 – Lege privind apararea impotriva incendiilor;

Ordinul nr. 163/2007 - pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor

Ordinul 310 din 25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu;

Ordinul 210 din 21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu;

Ordin nr. 1039 din 01.08.2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a persoanelor fizice si juridice care desfasoara activitati de identificare, evaluare si control al riscului de incendiu;

Ordinul nr. 130 / 2007 – Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de securitate la incendiu;

Ordinul nr. 108 / 2001 – Ordin pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcarile electrostatice – DGPSI -004;

Ordin nr. 1184 / 2006 – Ordin pentru aplicarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;

ORDIN nr. 712/2005 - modificat si completat de ORDIN 786 din 02/09/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta ;

Ordin nr. 158/ 2007 - pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta;

Ordin nr. 1259/ 2006 – pentru aprobarea Normei privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila;

Ordin nr. 132 / 2007 – pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor;

Legea nr. 15/2005 – pentru aprobarea OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de urgenta.

Ordinul nr. 251 / 2005 – pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate subsatnte periculoase;




7

DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITATII

Denumirea societatii:

SC MAXAM ROMANIA SRL, inregistrata la Registrul comertului Bucuresti, cu nr. J40/6492/29.06.2010 , Cod unic de inregistrare RO J40/6492/29.06.201 .

Sediul social : Bucuresti, Sector 1, B-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 61-63, Tronson 2, Etaj 3. Punct de lucru : Victoria, Str. Aleea Uzinei nr. 8 bis, judetul Brasov.

Forma de proprietate:

SC MAXAM ROMANIA SRL, societate cu capital spaniol, este membra a grupului MAXAM, reprezentata legal prin Vasile CATANA, in calitate de Director General. Persoana responsabila cu desfasurarea activitatii in cadrul Fabricii de explozivi Victoria : Director Fabrica: ing. Vlad ADRIAN

Profilul de activitate:

SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria, Str. Aleea Uzinei, Nr. 1 8 bis, Jud. Brasov, conform Certificat Constatator nr. 303624 din 03.08.2011.

- desfasoara activitatea Cod CAEN 2051-Fabricarea explozivilor Amplasamentul SC MAXAM ROMANIA SRL- Punct de lucru VICTORIA, se afla in localitatea Victoria, str. Aleea Uzinei nr. 8 bis, jud.Brasov, in zona de S-SE a orasului Victoria, intr-o zona industriala, la cca. 3 km. de centru orasului si respectiv la 2 km. de cea mai apropiata zona locuita. Amplasamentul propus include proprietatile inregistrate conform Extrase CF nr. 2840 si 2844 din 03.05.2006 si ocupa o suprafata de 231 523,12 mp, din care construita aproximativ 19.000 mp, 4.264 mp fiind ocupati cu cladiri.




Pag.

13

CAPITOLUL I INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI

ASUPRA ORGANIZARII AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA ACCIDETELOR MAJORE

I.1. Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase.

S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. - Punct de lucru VICTORIA. jud. Brasov se

incadreaza in categoria amplasamentelor SEVESO si in conformitate cu HG 804/2007 a adoptat o politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, realizata in contextul unui sistem integrat al managementului organizational al societatii.

Scopul Politicii de prevenire a riscurilor majore si al Sistemului de management al securitatii este de a implementa in cadrul organizatiei cerintele legale pentru a preveni accidentele majore, iar in cazul producerii vreunui accident major, de a reusi, prin actiunile intreprinse, minimizarea impactului si a amplitudinii. Politica de prevenire a accidentelor majore este compatibila cu politica generala din domeniul activitatii organizatiei si cu politicile altor ramuri de management, ca de pilda managementul calitatii sau al mediului. Politica de prevenire a accidentelor majore este conceputa pe baza principiului actiunii preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel incat masurile tehnice de securitate, fezabile economic, sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului. S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L.- Punct de lucru VICTORIA, Brasov este constienta de faptul ca pe amplasamentul societatii, prin depozitarea, manipularea si utilizarea in procesele tehnologice a substantelor periculoase prevazute in H.G. 804/2007, este posibila declansarea unui accident major si isi asuma responsabilitatea luarii tuturor masurilor pentru controlul acestor pericole. ► Obiective globale ale titularului activitatii

SC MAXAM ROMANIA SRL-punct de lucru Victoria, Brasov, face parte din grupul de firme MAXAM CORP. SPANIA.




Pag.

14

POLITICA CORPORATIVA A GRUPULUI MAXAM

IN DOMENIUL SECURITATII

In cunostinta de cauza a caracteristicilor speciale ale sectorului nostru privind Securitatea\Siguranta, Comitetul de Securitate Corporat a fost creat cu 3 ani in urma si i s-au incredintat functii specifice in principal in Spania, avand in vedere ca la acea vreme aceasta era zona cea mai expusa riscului. Nu pun la indoiala aceasta decizie deoarece evenimentele care au urmat au depasit cu mult resursele acestei zone. Daca evenimentele din New York, 11 septembrie 2001, au pus lumea in alerta maxima asupra realitatii unui atac terrorist la scara larga, este posibil ca atentatele de la Madrid,11 martie 2004, sa fi consolidat si convingerea ca exista acest tip nou de amenintare globala pentru umanitate,de care nu este libera nicio tara.

Din nefericire pentru sectorul nostru, explozibilii si unele materii prime pot fi de folos teroristilor si sunt, pe scara larga, centrul problemei. Autoritatile, politicienii si societatea in general au dobandit o mare sensibilitate asupra sigurantei care “inconjoara” aceste produse si au creat legi si regulamente noi care sunt probabil doar varful icebergului a ceea ce va urma. Cred ca acum am inteles cu totii implicatiile enorme ale Grupului pe care le-ar putea avea un act illicit. Asadar, s-a considerat potrivit ca Politica de Securitate sa fie revizuita in special pentru a o aplica tuturor amplasamentelor si utilitatilor din lume, cu ideea ca viitorul nu e posibil fara ca aceasta disciplina sa fie pe deplin implementata si sa devina o parte esentiala a tuturor activitatilor noastre. Constientizez ca toate companiile din Grupul nostru fac un efort urias in domeniul Securitatii; cu toate acestea am considerat potrivit sa includ in Politica regulamentul managementului de firma in acest domeniu. Implementarea Politicii este obligatorie si in timp ce Managementul Firmei este responsabil cu diseminarea si controlul implementarii Politicii, ramane in sarcina diverselor linii de responsabilitate ca aceasta sa fie aplicata strict si eficient.

Aceasta politica va fi obligatorie pentru toate Companiile aflate sub conducerea directa a Grupului.

Pe baza faptului ca Securitatea este o disciplina vitala pentru competitivitatea si sustinerea Grupului, dezvoltarea trebuie privita ca functie de conducere si prin urmare, trebuie asumata, condusa si manageriata de catre intregul personal de conducere din domeniu.




Pag.

15

Transparenta deplina si cooperarea cu Autoritatile vor fi mentinute in permanenta in ceea ce priveste problemele de Securitate. Orice intamplare semnificativa va fi imediat adusa la cunostinta Autoritatilor si conducerii.

Se va adera la legislatia in vigoare pe toate santierele\locurile in care materiile explozive sunt produse, depozitate sau vandute. Cele mai sus mentionate se vor aplica si subcontractantilor de servicii, terenuri, etc.

In plus, toate locurile Grupului unde se fabrica sau se depoziteaza explozibili vor implementa si mentine un set de masuri minime de protectie, fizice si electronice, de supraveghere. Gradul acestora de robustete si de incredere va fi in acord cu riscul social si politic al mediului inconjurator.

Nici un produs explozibil nu va fi vandut clientilor care nu au autorizatiile necesare din tara din care fac parte. Fiecare Companie va detine registre de evidenta si documente ale celor mai sus mentionate.

Cand legea in vigoare dintr-o anumita tara nu cere nicio autorizatie speciala pentru depozitarea sau folosirea explozibililor,orice vanzare sau aprovizionare va fi verificata de catre Autoritatea tarii responsabila cu controlarea produselor mentionate. Acest aspect va fi luat in considerare in ceea ce priveste exportul.

Nici o Companie sau Grup nu va exporta produse explozibile in tarile interzise de catre Grup. In acest context, Managementul Securitatii de Firma va mentine baze de date pentru coordonarea acestei politici.

Orice cantitate fabricata, cumparata sau distribuita va fi strict controlata prin inventariere periodica. Orice produs lipsa va fi raportat Managementului Securitatii de Firma.

Personalul care are sau ar putea avea acces la produsele explozibile va avea un profil psiho-social corespunzator.

Tot personalul trebuie sa realizeze importanta Securitatii si este de datoria lor de a raporta orice aspect relevant asupra securitatii sau care afecteaza securitatea.

Managementul Securitatii de Firma va initia actiuni considerate necesare asupra imbunatatirii continue a securitatii, cu privire la protectia locurilor, transport pentru a servi intereselor generale ale grupului.

Managementul Securitatii de Firma va pune in aplicare indeplinirea termenilor si conditiilor din aceasta politica prin actiuni de pregatire, diseminare, cooperare cu orice Companie care solicita, audit si informare periodica.

Orice membru al organizatiei poate sugera initiative de securitate pentru a fi luate in considerare de catre Managementul de Firma. Propunerea va fi discutata prin Unitatea de Afaceri.




Pag.

16

Observatiile si recomandarile rezultate din aceste audituri vor fi luate in considerare prin implementarea mijloacelor si actiunilor exacte de remediere.

Fiecare companie va numi o persoana responsabila de securitate, care, indiferent de celelalte atributii pe care le mai are, are suficienta autoritate sa se asigure ca cerintele acestei politici sunt dezvoltate si implementate. Numirea va fi anuntata Managementului Securitatii de Firma.

Prin politica de prevenire a accidentelor majore, conducerea societatii SC MAXAM ROMANIA SRL - Punct de lucru VICTORIA a stabilit urmatoarele obiective ce concura la realizarea obiectivului global al politicii de prevenire a accidentelor majore - de a nu afecta oamenii sau mediul:

Imbunatatirea planificata a performantei este unul din obiectivele politicii de securitate si este gestionata de sistemul de management al securitatii;

Sprijinirea si imbunatatirea mecanismelor voluntare pentru identificarea, planificarea, implementarea si imbunatatirea sistematica a activitatilor vizand securitatea si sanatatea in munca la nivelul organizatiei in vederea garantarii unui inalt nivel de protectie a personalului propriu, a comunitatii locale si a mediului;

Asigurarea cadrului organizatoric corespunzator si a personalului necesar;

Implicarea personalului in toate actiunile care au drept scop imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca;

Atingerea obiectivelor se va realiza prin:

Cresterea securitatii tehnice a instalatiilor prin marirea fiabilitatii si asigurarea securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice;

Crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerintelor securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate;

Crearea conditiilor pentru functionarea stabila si dezvoltarea societatii prin asigurarea corespunzatoare impotriva riscurilor, prin eliminarea pierderilor neplanificate, cauzate de deficiente de productie si accidente industriale;

Protejarea sanatatii si asigurarea securitatii personalului societatii, precum si a populatiei care locuieste in zona de influenta a activitatii;

Infiintarea, dezvoltarea si consolidarea structurilor cu rol in implementarea prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;




Pag.

17

Asigurarea transparentei si informarii publice asupra politicii si actiunilor societatii in acest domeniu;

Stabilirea responsabilitatilor pe scara ierarhica;

Instruirea si implicarea corespunzatoare a personalului;

La nivelul obiectivului se va elabora un Program de securitate cu actiuni pentru atingerea obiectivelor privind politica de prevenire a accidentelor majore.

Programul de securitate stabileste modul de desfasurare a unui numar de proiecte si activitati, in vederea realizarii obiectivelor bine definite ale politicii si cuprinde :

- obiective clare, astfel incat la sfarsitul acestuia sa se poata verifica in ce masura au fost realizate;

- implicarea fortei de munca si a bugetelor pentru diferite proiecte si activitati; - repartizarea responsabilitatilor si atributiilor pentru diferite proiecte; - termen de realizare ;

Obiectivele Programului de securitate au in vedere: - imbunatatirea echipamentului si instrumentatiei; - imbunatatirea procedurilor, instructiunilor si a programelor de instruire; - masurile pentru cazurile de urgenta; - reducerea riscului; - imbunatatirea sistemului de management al securitatii .

► Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major Politica de prevenire a accidentelor majore este conceputa pe baza principiului actiunii preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel incat masurile tehnice de securitate, fezabile economic, sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului. Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este comunicata angajatilor cu scopul de a constientiza personalul asupra obligatiilor individuale care le revin in domeniul securitatii. Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este disponibila partilor interesate (grupuri sau indivizi interesati sau afectati de performanta de securitate a organizatiei). ► Ajustarea politicii de prevenire a accidentelor majore in functie de pericolele de accidente majore ale obiectivului, aplicarea, adoptarea si intretinerea sistemului de management al securitatii




Pag.

18

Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este analizata periodic pentru a se asigura ca ramane relevanta si adecvata organizatiei. Schimbarea este inevitabila, legislatia evolueaza, asteptarile societatii civile cresc. Prin urmare, politica de prevenire a accidentelor majore si sistemul de management al organizatiei trebuie sa fie analizate regulat pentru a se asigura ca raman in mod continuu adecvate si eficiente. S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. - Punct de lucru VICTORIA, este constienta de necesitatea imbunatatirii continue a politicii de prevenire a accidentelor majore tinand seama de presiunea societatii civile asupra organizatiei de a reduce riscul de accidente si de necesitatea indeplinirii responsabilitatilor legale. Imbunatatirea planificata a performantei este unul din obiectivele politicii de securitate si este gestionata de sistemul de management al securitatii. S.C MAXAM ROMANIA S.R.L. - Punct de lucru VICTORIA, este constienta de necesitatea implementarii sistemului de management al securitatii, sa se conformeze acestuia si altor cerinte la care organizatia subscrie (politicile de grup, propriile standarde sau specificatii ale organizatiei sau coduri de bune practici la care organizatia subscrie). In vederea realizarii obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase managementul S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. - Punct de lucru VICTORIA, are obligatia sa se asigure ca sunt disponibile resurse pentru intretinerea unui loc de munca sigur, inclusiv pentru asigurarea de echipamente, resurse umane, expertiza si instruire. ► Resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a accidentelor majore Resursele financiare sunt prevazute in urma analizelor periodice la cel mai inalt nivel de conducere a societatii a problemelor de securitate ale instalatiei.

I.2. Sistemul de management al securitatii

Sistemul de management al securitatii este parte din sistemul general de management al organizatiei care include structura organizatorica, responsabilitatile, documentele (practicile, procedurile, procesele) si resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a accidentelor majore; include urmatoarele aspecte: organizare si personal, identificarea si evaluarea pericolelor majore, controlul operational, managementul pentru modernizare, planificarea pentru situatii de urgenta, monitorizarea performantei, audit si revizuire.




Pag.

19

►structura organizatorica si responsabilitati Sistemul de management al securitatii are rolul de a implementa in practica conceptul de siguranta a amplasamentului, pentru preintampinarea producerii evenimentelor nedorite si accidentelor, inclusiv a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase. Structura Sistemului de management al Securitatii este prezentata in Figura I.2.1, iar aspectele principale si elementele componente sunt descrise in prezentul document.

Angajamentul conducerii

Poitica si obiective strategice

Analiza Management

Planificare si Proceduri

Procesul de Management de risc Hazard and Effects al riscurilor si efectelor

Audit

Organizare, Responsabilitati Resurse, Standarde si Doc.

Implementare

Actiuni Corective Imbunatatiri

Actiuni Corective

Actiuni Corective si imbunatatiri

Monitorizare

Figura I.2.1. – Modelul Sistemului de Management al securitatii

S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L.-Punct de lucru VICTORIA, Brasov, are implementat un sistem de management al securitatii care cuprinde structuri adecvate, responsabilitati, practici, proceduri, precum si resursele necesare implementarii acestui tip de management; implementarea si functionarea sistemului de management este legata indisolubil si de punerea in aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore. ► Documentele sistemului de management al securitatii Documentele specifice sistemului de management al securitatii detinute de SC MAXAM ROMANIA SRL –Punct de lucru VICTORIA, Brasov, sunt:

Planul de urgenta interna in cazul unor accidente majore; REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SERVICIULUI PRIVAT

PENTRU SITUATII DE URGENTA; Regulament de organizare si functionare a celulei de urgenta (CSU), a comitetului

operativ cu activitate temporara (COAT) si serviciului privat pentru situatii de urgenta (SPSU);




Pag.

20

Plan de interventie la incendiu; Plan de interventie in cazul unei poluari accidentale; Planuri de evacuare afisate la fiecare loc de munca; Proceduri specifice - Practici operative pentru fiecare instalatie:

- PO-RO-810 -Descarcarea camioanelor cisternelor cu acid - PO-RO-8801-Descarcarea camioanelor cisterna cu MMA - PO-RO-8813-Alimentarea cu materii prime la hidrogeluri - PO-EI-8802 -Descarcarea camioanelor cisterna cu AN solutie - PO-RO-8807-Incartusare hidrogel - PO-RO-8808-Ambalare si paletizare hidrogel - PO-RO-8803-Amestecul componentelor in proces continuu - PO-RO-8814-Pregatirea solutiei nitrit de sodiu/solutie de SPA - PO-RO-8804-Pregatirea tancurilor de solutie oxidanta/NMMA - PO-EI-8816 -Umplerea recipientilor cu NMMA - PO-RO-8809-Grup frigorific hidrogeluri - PO-RO-8811-Punere in functiune generator de nitrogen - PO-RO-8805-Preparare acid azotic 73% - PO-RO-8817-Recuperarea apelor si curatarea decantoarelor - PO-RO-8806-Fabricare nitrat de MMA - PO-RO-8810-Fabricare si incarcarea matricii oxidante - PO-RO-8812-Recircularea si curatarea circuitelor de solutie oxidanta,nitrat de

MMA si matrice oxidanta - PO–RO -01/07 – Instalatie de fabricare ANFO - PO-RO –011 – Actionare retea de hidranti - PO- 8803 – Instalatie Riomax - PO – Fabricare nitrat de hexamina

Programul de mentenanta - baza de date generata de un software numit “SINFOMAN 4” care se updateaza lunar cu inregistrarile noi introduse in functie de activitatile programate si realizate, inclusiv planificarea reviziilor/reparatiilor fiind automat generata pentru luna urmatoare in momentul introducerii datelor aferente lunii precedente;

Fisele posturilor care sa contina responsabilitatile specifice sistemului de management al securitatii;

I.2.1. Organizare si personal Sistemul de coordonare a managementului securitatii tehnice, securitatii si sanatatii in munca, pentru situatii de urgenta, mediu in cadrul societatii reprezinta totalitatea structurilor de conducere ale societatii. Pentru S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L.-Punct de lucru VICTORIA, Brasov , organigrama din care rezulta modul de subordonare se prezinta astfel:




Pag.

21

Director fabrica

Asistent Manager

Responsabil depozit Director productie Director mentenanta

Instalatie ANFO

Instalatie Nitrat de Hexamina (Solutie)

Instalatie Nitrat de Monometilamina

Instalatie Hidrogeluri

Intretinere-gestionare

Productie incartusata

Productie in vrac Preparare oxidanti

Masina de Incartusare

Ambalare

Director Adjunct (calitate-mediu-securitate)

Preparare oxidanti Ambalare in recipienti

Instalatie Riomax

Preparare amestec

Masina de Incartusare

Ambalare

Stivuire/Paletare

Sef atelier + mecanic

Paletare




Pag.

22

Datele referitoare la structurile organizatorice cu personalul care deserveste obiectivul sunt redate in tabelul urmator, numarul de personal la data de 31.05.2012:

Structuri organizatorice Numar personal

Director fabrica 1

Asistent manager 1

Director adjunct/mentenanta 1

Sef atelier intretinere + mecanic 2

Director productie/ responsabil depozit 1

Gestionar produse finite+gestionar materii prime 2

Instalatie NMMA si HNS - sef schimb - operatori

1 3

Instalatie Hidrogel si ANFO - sef schimb - operatori

1 7

Instalatie RIOMAX 0

TOTAL PERSONAL 22

Nota: la punerea in functiune a Instalatiei Riomax se va completa schema cu personalul necesar. Organizarea pentru lucru a personalului pe amplasament :

Personalul administrativ - intr-un singur schimb de 8 ore, 5 zile pe saptamana , de Luni-Vineri;

Personal productie: - instalatii fabricare HIDROGEL , ANFO, RIOMAX, depozit produs finit - un schimb de 8 ore, 5 zile pe saptamana , de Luni-Vineri ; In Instalatia de fabricare Nitrat de hexamina se poate lucra si in regim de 3 schimburi x 8 ore, 5 zile pe saptamana , de Luni-Vineri;

In regim permanent (paznicul, angajat al unei firme specializate );




Pag.

23

Activitati externalizate:

Inspectoratul de Jandarmi Judetean Brasov si Sibiu

Serviciul extern de paza si protectie a transporturilor speciale de materiale explozive

SC ULTRA SECURITY SRL Serviciul extern de paza si protectie obiectiv Contract de prestari servicii (intretinere tehnica a sistemelor electronice de efractie si supraveghere video)

Cabinet de Medicina Muncii Doctor Carstea Vasile

Contract de prestari servicii medicale

PFA – Dobre Silviu Inspector de protectie civila

Managementul de varf elaboreaza si face cunoscuta angajatilor sai politica proprie privind prevenirea accidentelor de munca, a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, a imbolnavirilor profesionale, apararea impotriva incendiilor. Pentru realizarea acestor cerinte, managementul de varf va avea in vedere imbunatatirea si implementarea sistemului de management integrat al societatii.

I.2.1.1. Rolul si responsabilitatile personalului implicat in managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizatiei Directorul de fabrica este gestionarul Sistemului de Management al Securitatii in cadrul SC MAXAM Romania SRL si :

stabileste si face cunoscuta angajatilor sai politica proprie privind prevenirea accidentelor de munca, a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, a imbolnavirilor profesionale, apararea impotriva incendiilor;

asigura resursele adecvate pentru sistemul de management al securitatii;

asigura resursele necesare privind respectarea politicii si atingerea obiectivelor de prevenire a producerii accidentelor majore;

asigura identificarea riscurilor de accidente majore si masurile de control;

asigura ca managementul, personalul, contractantii sa fie constienti de riscul unor accidente majore in care sunt implicate substantele periculoase utilizate;

asigura investigarea accidentelor; Directorul adjunct este responsabil pentru :

stabilirea obiectivelor privind prevenirea producerii accidentelor majore pe amplasament in concordanta cu obiectivele de securitate la nivel de companie;

monitorizarea performantelor inregistrate in cadrul amplasamentului in raport cu obiectivele de securitate ;




Pag.

24

are obligatia de a implementa in organizatie modificarile introduse in politica de securitate a companiei, ca urmare a informatiilor primite cu ocazia sedintelor pe teme de securitate periodice;

asigura informarea si instruirea personalului;

asigura monitorizarea si analiza performantei personalului ;

asigura conformarea cu cerintele legale si reglementarile aplicabile;

asigura verificarile si auditurile interne efectuate in organizatie;

asigura respectarea procedurilor si practicilor operative elaborate pentru fazele activitatii desfasurate pe amplasament ;

Responsabil SU – cadru tehnic raspunde pentru acordarea de sprijin si ajutor de specialitate echipei manageriale in indeplinirea responsabilitatilor privind prevenirea accidentelor majore. Responsabilitatile acestuia includ:

dezvoltarea si acordarea de asistenta privind implementarea si mentinerea politicilor si a liniilor directoare privind prevenirea producerii accidentelor majore;

acordarea de asistenta privind formularea planurilor si a obiectivelor pe termen lung si scurt a politicilor si obiectivelor de prevenire a producerii accidentelor majore;

intocmirea, certificarea si coordonarea programului de implementare a planurilor de prevenire a producerii accidentelor majore;

monitorizarea, evaluarea si raportarea performantelor privind planurile si obiectivele de prevenire a producerii accidentelor majore;

inaintarea de propuneri pentru sustinerea angajamentului personalului privind prevenirea producerii accidentelor majore si acordarea de asistenta in eforturile intreprinse de conducerea societatii privind constientizarea acestor aspecte ale activitatii operationale;

obtinerea si acordarea de suport tehnic de specialitate si consiliere pentru oricare din aspectele de prevenire a producerii accidentelor majore;

efectuarea expertizei de specialitate si asigurarea executarii programului anual de audit de securitate;

promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si angajamentul personalului din organizatie;

mentinerea legaturii cu partenerii externi privind prevenirea producerii accidentelor majore, inclusiv autoritatile guvernamentale, reprezentantii legali si grupurile industriale;




Pag.

25

Responsabilitatile personalului din structura serviciului privat pentru situatii de urgenta:

- a sefului serviciului privat - a specialistului de prevenire - a inspectorului de protectie civila - a echipelor specializate

sunt stabilite conform REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA al SC MAXAM ROMANIA SRL, infiintat prin decizia nr. 9 din 01.03.2009 si sunt descrise in Capitolul V. Responsabilitatile Serviciul extern de paza si protectie a obiectivului Firma specializata de paza si protectie care actioneaza in obiectiv este S.C. ULTRA SECURITY S.R.L , conform Plan de paza – Anexa 4. Pentru incadrarea dispozitivului de paza sunt necesari un numar de 16 agenti de paza, care sunt dotati cu uniforme de serviciu, echipament de protectie si insemne distinctive pe care le poarta pe timpul executarii serviciului. Obiectivul dispune de bariere actionate electric la intrarea principala, sistem antiefractie pe magazii, birouri, hale de productie, sistem de televiziune cu circuit inchis pe magazii, hale de productie, turnicheti cu cartele de acces la intrarea in societate. Magaziile sunt prevazute cu gratii la ferestre, usi metalice si gard imprejmuitor dublu. Safeul este prevazut cu senzor de soc. In zona obiectivului sunt prevazute 5 posturi de paza. Posturile de paza au in dotare materiale si echipamente dupa cum urmeaza :

- baston de cauciuc cu maner lateral, tomfa ; - spray iritant lacrimogen de capacitate mica ; - statie de emisie receptie ; - telefon mobil (seful de tura) ; - lanterna ; - pistol TT cal 7.62 mm, md. 1933 cu 12 cartuse ;

- documentele postului ; Responsabilitatile Serviciul extern de paza si protectie a transporturilor speciale de materiale exploziv pe cale rutiera In scopul asigurarii serviciului de paza si protectie a transporturilor speciale de materiale explozive pe cale rutiera, societatea S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L are incheiat contracte de prestari servicii cu Inspectoratul de Jandarmi Judetean Brasov si Sibiu. Contractul este incheiat in conditiile prevazute in planul de paza intocmit de inspectorul sef al I.J.J. Brasov si Sibiu si reprezentantul unitatii, si in conformitate cu Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor, protectia persoanelor si paza bunurilor si valorilor detinute, Legea 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, Legea 17/1996 privind regimul armelor si munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea 262/2005 privind regimul materiilor explozive si alte normative specifice in vigoare.




Pag.

26

Obiectul contractului il constitue: - asigurarea pazei si protectiei transporturilor speciale de materiale explozive

pe cale rutiera cu efective de jandarmi; - transporturile in traficul de import vor fi asigurate cu paza de la statia de

intrare in tara pana la statia de destinatie; - transporturile speciale de materiale explozive vor fi asigurate cu paza de la

statia de incarcare pana la statia de destinatie; - transporturile in traficul de export vor fi asigurate cu paza de la statia de

expediere pana la statia de iesire din tara;

► Identificarea nevoilor de pregatire a acestui personal si oferirea pregatirii

necesare

Atribuirea responsabilitatilor se face pe baza deciziilor conducerii societatii, in functie de pregatirea profesionala a personalului si de cerintele legale. Atributiile sunt trecute in fisa postului. Persoanelor cu responsabilitati in cadrul compartimentului de prevenire li se faciliteaza frecventarea cursurilor necesare. Departamentul Resurse Umane va acorda sprijin tuturor sectoarelor in activitatea de conducere si instruire a personalului. In cadrul S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L.-Punct de lucru VICTORIA, Brasov, instruirea personalului se realizeaza conform PLANUL DE PREGATIRE IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA - anual, avizat de catre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de urgenta Brasov, care cuprinde urmatoarele: Obiectivele pregatirii in domeniul Situatiilor de Urgenta Organizarea pregatirii in domeniul Situatiilor de Urgenta Planificarea pregatirii pe niveluri de competenta, structuri functionale si categorii de personal Evidenta participarii la activitati de pregatire Planificarea pregatirii in domeniul Situatiilor de Urgenta prin aplicatii, exercitii, concursuri de specialitate Temele obligatorii privind pregatirea Serviciilor Publice Voluntare si Serviciilor Private pentru Situatii de Urgenta Evidenta si evaluarea pregatirii Asigurarea logistica si financiara




Pag.

27

Obiectivele pregatirii in domeniul Situatiilor de Urgenta consta in : Obiective generale

cunoasterea legislatiei in domeniul situatiilor de urgenta;

cunoasterea tipurilor de dezastre potentiale pe teritoriul României;

cunoasterea si insusirea modului de actiune in vederea asigurarii protectiei cetatenilor, bunurilor materiale si a mediului precum si a prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;

urmarirea calitatii si evaluarea pregatirii pentru situatii de urgenta. Obiective specifice

cunoasterea tipurilor si caracteristicilor dezastrelor potentiale de pe teritoriul zonei de responsabilitate;

cunoasterea regulilor de comportare in diferite situatii de urgenta;

cunoasterea semnalelor de alarmare;

cunoasterea procedurilor de protectie prin adapostire si evacuare pe teritoriul zonei de responsabilitate;

antrenarea structurilor voluntare si private pentru Situatii de Urgenta de la localitati, institutii si operatori economici pentru interventie;

cunoasterea mijloacelor tehnice din organizatie si antrenarea personalului in utilizarea acestora la interventii;

cunoasterea procedurilor de prim-ajutor si salvare in situatii de urgenta;

folosirea mijloacelor de protectie individuala de protectie;

insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenta la locul de munca;

participarea la pregatirea pentru situatii de urgenta. Organizarea pregatirii in domeniul Situatiilor de Urgenta Pregatirea in domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza anual pe niveluri de competenta, structuri functionale si pe categorii de personal, fiind structurata astfel:

Pregatirea membrilor celulei pentru situatii de urgenta si centrelor operative , a inspectorilor si personalului de specialitate cu atributii in domeniilor apararii impotriva incendiilor si protectiei civile, precum si a personalului serviciului privat pentru situatii de urgenta al S.C.MAXAM ROMANIA S.R.L.;

Pregatirea salariatilor; Pregatirea personalului nominalizat se va executa prin instructaje, antrenamente de specialitate, aplicatii, organizate la nivelul S.C.MAXAM ROMANIA S.R.L. Planificarea, organizarea si evidenta activitatilor ce compun sistemul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta se prevad in Planul anual de pregatire, la fiecare nivel.




Pag.

28

Evidenta si evaluarea pregatirii Evidenta participarii si a rezultatelor obtinute cu ocazia desfasurarii pregatirii se tine de catre seful serviciului privat al S.C.MAXAM ROMANIA S.R.L.-Victoria, Brasov, care gestioneaza documentatia necesara. Evaluarea programelor de pregatire se realizeaza permanent prin analiza modului de organizare si desfasurare a activitatilor si a rezultatelor obtinute de catre esaloanele care organizeaza pregatirea sau pe timpul inspectiilor si controalelor. Evaluarea pregatirii in domeniul situatiilor de urgenta se analizeaza de catre fiecare esalon in parte, sub forma de bilant, in sedinta comitetelor pentru situatii de urgenta. Raportul de evaluare a pregatirii cuprinde: baza legala a desfasurarii activitatii de pregatire; obiectivele propuse si modul de indeplinire a acestora; gradul de indeplinire a planului de pregatire; organizarea si desfasurarea exercitiilor, aplicatiilor si interventiilor reale; calificativele obtinute si masura in care s-a asigurat dezvoltarea competentelor profesionale; organizarea si nivelul de inzestrare ale serviciilor de urgenta; gradul de asigurare a bazei materiale; neajunsuri constatate si greutati intampinate; concluzii si propuneri pentru imbunatatirea activitatii. Asigurarea logistica si financiara In primul trimestru al anului, la stabilirea bugetului alocat pregatirii se va avea in vedere finalizarea diagnozei necesarului personalului de instruit, intocmirea documentelor de planificare, evaluare si organizarea urmatorului an de pregatire in situatii de urgenta. Consiliul de administratie este responsabil sa asigure in bugetul anual, fondurile financiare necesare pentru instruire si dotare a serviciului pentru situatii de urgenta al societatii, in functie de tipurile de risc identificate la nivelul zonei de responsabilitate.

► Implicarea angajatilor si unde este cazul a subcontractantilor

Membrii personalului Tuturor angajatilor companiei le revine responsabilitatea de a coopera in vederea implementarii politicii si planurilor de prevenire a producerii de accidente majore. Acestia sunt solicitati in vederea participarii active in ceea ce priveste dezvoltarea si mentinerea securitatii in cadrul locatiilor in care isi desfasoara activitatea si in cadrul operatiunilor la care participa. Acestia vor fi incurajati in vederea participarii active privind controlul sigurantei si a activitatii de monitorizare si raportare privind incidentele potentiale.

Subcontractantii Tuturor subcontractantilor le revine responsabilitatea cooperarii depline in ceea ce priveste actiunile de prevenire a producerii accidentelor majore, in acelasi mod ca si angajatilor societatii. Termenul „subcontractant” defineste terti ce efectueaza diferite servicii societatii. In contractul de colaborare al acestora se va face referire la serviciile oferite si la obligatiile respectarii masurilor de securitate pe teritoriul societatii .




Pag.

29

Clientii, subcontractantii, care au acces pe amplasament sunt instruiti si trebuie sa se supuna regulilor generale instituite pe amplasament privind fumatul, traseele pe care se pot deplasa, lucrul cu foc deschis, etc.

I.2.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care rezulta din operarea normala si anormala precum si determinarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora Evaluarea pericolelor de producere a accidentelor majore reprezinta aplicarea documentata a Sistemului de Management al Securitatii pentru procesele sau activitatile considerate cu „nivel critic” privind producerea de accidente majore. Evaluarea riscurilor este un document in care informatia este structurata metodic pentru a descrie aspectele relevante ale proceselor/activitatilor cu nivel critic si are ca scop asigurarea tuturor celor implicati intr-un proces de acest tip ca:

toate riscurile au fost identificate si evaluate;

au fost luate toate masurile de prevenire si reducere a efectelor astfel incat nivelul riscului sa fie „cel mai redus posibil” ;

au fost identificate deficientele si s-a intocmit un plan de actiune pentru remedierea acestora;

Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE) PMRE este un instrument dedicat identificarii, evaluarii si gestionarii situatiilor de risc. Acesta a fost aplicat la nivelul societatii pentru activitatile cu nivel critic de securitate. Cele patru etape ale PMRE sunt ilustrate in Figura I.2.2.1. Figura I.2.2.1. Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE)

Identificare Exista riscul ca persoanele, mediul, sau bunurile sa fie expuse unui potential risc?

Evaluare Care sunt cauzele si consecintele? Cum apare lipsa controlului? Care este riscul si daca este la nivelul cel mai mic?

Control Pot fi eliminate cauzele? Ce masuri de control sunt necesare? Cat de eficiente sunt masurile de control?

Remediere Pot fi diminuate potentialele consecinte sau efecte? Ce masuri de remediere sunt necesare? Sunt potrivite si suficiente posibilitatile de remediere?

Dupa prima etapa a Identificarii situatiilor de risc si a consecintelor, etapa Evaluarii implica analiza si evaluarea riscurilor cauzelor si consecintelor conform unei matrici de evaluare.




Pag.

30

In etapele de Control si Remediere sunt evaluate masurile necesare privind minimizarea riscului si a consecintelor asociate acestora. In urma efectuarii acestei analize sunt identificate ariile de imbunatatire si sunt elaborate planuri de actiune de remediere in vederea reducerii riscurilor de nivel mediu si mare pana la Nivelul cel mai Redus Posibil (NCMRP). PMRE se aplica la toate nivelele de activitate la SC MAXAM ROMANIA SRL in vederea asigurarii unei gestionari eficiente a riscurilor pe care acestea le implica. Sunt astfel luate in consideratie:

Evaluarea riscului privind securitatea si accidentele majore;

Evaluarea impactului asupra mediului(aer, sol, apa freatica);

Personalul care manipuleaza substantele periculoase; In completarea Evaluarii de risc se urmareste Matricea Evaluarii Riscului pentru evaluarea nivelului relativ de risc pentru toate activitatile incluse.




Pag.

31

Figura I.2.2.2.Matricea Evaluarii Riscului in cadrul societatii

Consecinte Scara Probabilitatii ------------------

Gra

dul de r

isc

Niv

el

Pers

oan

e

Active

Med

iu

A

Nu s

e c

un

osc

cazuri

in ind

ustr

ie

B

Se c

un

osc c

azuri

in ind

ustr

ie

C

Cazuri r

are

in c

adru

l co

mpa

nie

i

D

De c

ate

va o

ri p

e a

n

in c

adru

l co

mpa

nie

i

E

De c

ate

va o

ri p

e a

n

intr

-o locatie

0 Fara raniri

Fara pagube

Fara impact

SC

AZ

UT

1 Raniri usoare

Pagube usoare

Impact nesem- nificativ

Coordo-nare pentru imbuna-tatire continua

2

Raniri minore

Pagube minore

Impact minor

Masuri pentru reducerea riscurilor

ME

DIU

3 Raniri majore

Pagube locale

Impact Locali-zat

RID

ICA

T

4 1 – 3 cazuri de deces

Pagube majore

Impact major

Actiuni corecti-ve imediate

5 Numar mare de cazuri de deces

Pagube extinse

Impact masiv

Tipurile de risc in cadrul obiectivului analizat au fost identificate si vor fi prezentate in Capitolul IV.

I.2.3. Controlul operational Prin controlul operational se urmareste stabilirea si implementarea unei tehnici pentru investigarea accidentelor probabile, pe baza unei analize sistematice si in vederea realizarii




Pag.

32

testarii si verificarii unor planuri de protectie impotriva pericolelor si de alarmare, pentru a avea o reactie corespunzatoare in caz de pericol. Se urmareste:

- controlul sistemelor automate, de protectie si de siguranta din dotarea instalatiilor - respectarea instructiunile de operare in situatii normale si in situatii anormale; - intretinerea, inspectia si operatiunile de mentenanta a echipamentelor; - supravegherea termenelor de realizare a lucrarilor de intretinere planificate;

Registre de control existente: - Baza de date electronice, conform sistemului automat software prin care sunt

controlate procesele tehnologice; - Programul de mentenanta - baza de date generata de software numit “SINFOMAN 4;

SC MAXAM Romania SRL – Punct de lucru VICTORIA, Brasov detine Instructiunile proprii de operare – Practici operative realizate in conformitate cu cerintele legale, in special a legislatiei privind sanatatea si securitatea muncii, substantele periculoase, siguranta utilajelor. Prin sistemul de management al securitatii se va asigura ca practicile operative:

- se refera la toate informatiile relevante obtinute in urma investigarii si evaluarii pericolelor de accidente tehnice;

- vor fi adaptate sau reinnoite la orice modificare a proceselor de operare si a activitatilor;

- vor fi verificate si actualizate periodic prin considerarea experientei din timpul operarii, chiar si fara existenta unei modificari a proceselor sau a activitatii;

- contin in forma clara pentru toti angajatii toate informatiile necesare pentru operarea in conditii de siguranta a instalatiilor;

- sunt accesibile tuturor salariatilor.

Identificarea nevoilor de pregatire a personalului In cadrul procesului tehnologic, personalul este angajat conform cerintelor fisei postului. Prin sistemul de management al securitatii se va asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajatilor cu privire la regulile de operare prevazute in practicile operative:

- inainte de preluarea posturilor de catre noii angajati; - inainte de modificarea proceselor de operare; - inainte de inceperea utilizarii de noi substante; - inainte de opriri majore ale activitatii sau de scoaterea din functiune a obiectivului; - in cazul unor activitati care prezinta pericole deosebite; - dupa accidente si evenimente soldate cu emisii; - inainte de intrarea in vigoare de noi prevederi legale; - in cazul modificarii instructiunilor de operare;




Pag.

33

Pentru prevenirea accidentelor majore si pentru comportamentul in timpul unui accident major personalul, echipele specializate vor fi supuse unui program anual de instruire - Planul anual de pregatire al situatiilor de urgenta. Lipsa procedurilor – practicilor operative, nepunerea lor in practica, aplicarea deficitara de catre operatori, precum si elaborarea necorespunzatoare a procedurilor va fi considerata ca o deficienta care trebuie inclusa in Planul de Actiuni Corective.

I.2.4. Managementul pentru modernizare si schimbare SMS are in vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea modificarilor in cazul instalatiilor existente sau in vederea realizarii de noi instalatii:

- planificarea si modificarea instalatiilor cu respectarea securitatii industriale; - analiza a securitatii (concepte, rapoarte); - obtinerea autorizatiilor instalatiei;

In cazul unor modernizari sau schimbari ale unor procese, sunt luate urmatoarele masuri:

- sunt alocate responsabilitati pentru autorizare ; - sunt notificate autoritatile competente pentru protectia mediului si autoritatile de

protectie civila, in conformitate cu prevederile legale prevazute si in H.G. 804/2007; - sunt identificate si documentate proiectele pentru noua instalatie sau noul proces; - sunt definite, documentate si implementate masurile de control pentru asigurarea

sigurantei si protectiei mediului; - sunt stabilite actiunile de verificare, revizuire si corectare post implementare;

I.2.5. Planurile pentru situatii de urgenta interna ► Identificarea situatiilor de urgenta previzibile Situatiile de urgenta pe amplasament identificate sunt: ● incendiile ● evacuari de substante periculoase

● exploziile ● accidente majore in care sunt implicate substante periculoase Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:

Planul de interventie in situatii de urgenta;

Planul de evacuare in situatii de urgenta;




Pag.

34

Planuri de interventie in situatii de urgenta:

Planul de urgenta interna in cazul unor accidente majore;

Planul de interventie in caz de incendiu

Planul de amplasare a hidrantilor exteriori

Plan de interventie in cazul unei poluari accidentale Planul de urgenta in cazul unor accidente majore are in vedere identificarea sistematica a consecintelor oricarui accident major care poate aparea si contine in general:

- numele si/sau functiile persoanelor autorizate sa declanseze proceduri de urgenta si persoana responsabila care coordoneaza actiunile de limitare a consecintelor unui accident pe amplasament;

- in cazul conditiilor sau evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la declansarea unui accident major, o descriere a actiunilor care trebuie intreprinse pentru a controla conditiile sau evenimentele si pentru a limita consecintele acestora, inclusiv o descriere a echipamentului de protectie si a resurselor disponibile;

- masuri in vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate pe amplasament, inclusiv informatii despre modul in care se realizeaza alarmarea acestora, precum si actiunile pe care aceste persoane trebuie sa le intreprinda cand sunt alarmate;

- masuri pentru asigurarea unei alarmari timpurii cu privire la incident a autoritatii responsabile pentru punerea in aplicare a planului de urgenta externa;

- masuri pentru pregatirea personalului in privinta sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca si, unde este necesar, pentru coordonarea cu serviciile de urgenta din exteriorul amplasamentului;

- masuri pentru asigurarea de asistenta la actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor in afara amplasamentului;

Planul de evacuare in situatii de urgenta pentru fiecare Obiect, cuprinde caile de evacuare, modul de coordonare a evacuarii si este afisat la loc vizibil. Pentru informare Instructiunile specifice si organizarea apararii impotriva incendiilor sunt afisate la fiecare loc de munca. Planurile vor fi testate periodic conform unor grafice stabilite cu autoritatile competente. Planurile vor fi completate sau revizuite in urma testarilor astfel incat sa raspunda tuturor situatiilor de urgenta si sa asigure pregatirea personalului implicat.




Pag.

35

I.2.6. Monitorizarea performantei ►Adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor pentru evaluarea continua a indeplinirii obiectivelor stabilite prin politica titularului activitatii de prevenire a accidentelor majore si prin sistemul acestuia de management al securitatii Parte a sistemului de management al securitatii, este constituita din monitorizarea permanenta a eficientei conceptului de securitate, a sistemului de management al securitatii si a masurilor de protectie. Rezultatele acestei monitorizari vor fi comparate cu obiectivele de securitate stabilite. Aceasta inseamna in special:

- monitorizare activa a atingerii planurilor si obiectivelor stabilite si a utilizarii preventive a masurilor de protectie si nu dupa producerea accidentelor tehnice, a evenimentelor periculoase sau a altor evenimente relevante pentru securitate;

- reglementari privind stabilirea defectiunilor in cadrul sectorului de operare care pot prezenta pericole pentru binele general si pentru vecinatate sau din investigarea carora pot rezulta informatii pentru cresterea securitatii la nivelul intreprinderii, precum si pentru modalitatile de comunicare cu operatorul si investigarea acestor incidente (monitorizare reactiva);

Monitorizarea eficientei sistemului de management al securitatii se va realiza prin audituri periodice.

I.2.7. Audit si revizuire ► Adoptarea si punerea in aplicare a procedurilor de evaluare periodica,

sistematica a politicii de prevenire a accidentelor majore si a eficientei sistemului adecvat de management al securitatii In afara de monitorizarea performantei operatorul va trebui sa intreprinda verificari periodice ale conceptului de securitate si ale sistemului de management al securitatii (audit). Rezultatele verificarii vor fi evaluate. Conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii vor fi imbunatatite pe baza acestei evaluari. Auditul = Auditul are ca scop sa stabileasca daca organizarea, procesele si procedurile sunt realizate in conformitate cu definitia stabilita de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice si cu SMS si daca in general respecta prevederile legale venite din exterior cat si prevederile interne ale organizatiei. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalitatilor de imbunatatire a componentelor SMS si implementarea acestor modificari. Operatorul va elabora si utiliza un plan de audit. Acest plan va fi verificat la anumite intervale de timp si trebuie sa cuprinda urmatoarele puncte:

- Zonele si activitatile care vor trebui supuse auditului;




Pag.

36

- Frecventa realizarii auditului pentru sectorul respectiv; - Persoanele responsabile pentru fiecare audit; - Resurse si personal necesare pentru realizarea fiecarui audit, prin considerarea

cunostiintelor de specialitate necesare, a independentei fata de intreprindere si a suportului tehnic;

- Metodele utilizate in procesele de auditare (ex. Formulare, liste, interviuri deschise cat si structurare, masuratori si observatii);

- Modalitatile de raportare ale rezultatelor auditului; - Modalitatile de utilizare ulterioara (utilizarea auditului pentru imbunatatirea SMS); - Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit;

Auditul va fi realizat de auditori interni sau externi dupa caz, societatea aloca toate resursele materiale si personalul necesar. Raportarea auditului se va face in scris si va contine procedurile, standardele si referintele utilizate, metodologia de lucru, investigatiile si masuratorile efectuate, concluzii si recomandari. Se recomanda ca anual sa se realizeze un audit pe o problema de securitate sesizata de compartimentul de prevenire.

► Revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de management al securitatii, precum si actualizarea acestuia de catre conducere Evaluare = Rezultatele monitorizarii performantei si ale auditului vor fi evaluate de catre conducerea organizatiei cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate si SMS sunt concludente si eficiente. Evaluarea rezultatelor verificarii trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a modifica sau nu conceptul de securitate si obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere evaluarea va determina repartitia resurselor pentru implementarea modificarilor atat la nivelul organizarii cat si la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor si a cadrului legislativ. Aceasta corespunde procesului continuu de imbunatatire. Conducerea societatii va stabili urmatoarele:

Persoanele responsabile in cadrul conducerii intreprinderii;

Termene limita;

Documentarea, inclusiv distribuirea raportului;

Urmarirea implementarii masurilor;

Consemnarea modificarilor; Adoptarea si implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii de prevenire a accidentelor majore, precum si a oportunitatii si eficientei sistemului de management al securitatii; revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de management al securitatii, precum si actualizarea acestuia se fac de catre conducerea societatii prin analiza la cel mai inalt nivel.




Pag. 38

CAPITOLUL II

PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT OBIECTIVUL

Principiul de baza pentru elementele de securitate este identificarea posibilelor pericole ce pot sa apara in cadrul activitatii desfasurate de S.C MAXAM ROMANIA S.R.L. – Punct de lucru VICTORIA, judetul Brasov. Evaluarea acestora tine seama de pozitia geografica a obiectivului, substantele periculoase implicate si tipul activitatii.

II.1.Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice II.1.1. Descrierea amplasamentului

Istoricul terenului: Amplasamentul analizat a fost utilizat si folosit de la infiintare pana in prezent, mentinand acelasi profil de activitate in urmatoarea ordine cronologica:

1937 - Uzina Cehoslovacia;

1939 - Uzina Germania;

1945 - Uzina chimica SOVROM CHIM (romano-rusa);

1948-1953 Combinat chimic-Combinatul I.V. Stalin;

1954 - Combinat chimic-Ucea;

1990 - Combinat chimic si Uzina de explozivi –SC Viromet SA Victoria si Uzina Chimica-Victoria;

1997 - Arsenalul Armatei RA-sucursala Victoria;

2001- CN Romarm SA -Filiala-SC PIROCHIM S.A.;

2005 –S.C.Sparomex S.R.L.(romano-spaniola) - Fabrica de explozivi;

2010 – S.C. Maxam S.R.L. (romano-spaniola ) - Fabrica de explozivi ;

Actionariat: Societatea SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria este o companie spaniola, ce s-a constituit initial ca SC SPAROMEX S.R.L din partea firmei S.C. PIROCHIM S.A., care a adus ca aport in natura terenul de amplasare si cladirile, iar firma spaniola UEE (in prezent MAXAM) tehnologia si utilajele principale. Societatea PIROCHIM S.A. a avut o cota de participare de cca. 21 %, prin aport in natura reprezentat prin teren si cladiri, iar U.E.E. Spania detine o cota de participare de cca. 79 %, prin aport de tehnologie si echipamente.




Pag. 39

MAXAM este al doilea grup mondial in ceea ce priveste fabricarea explozivilor si primul din punct de vedere al capacitatii de productie, in Europa. SC SPAROMEX S.R.L. a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului – Brasov, cu Certificat de inregistrare Seria B Nr. 1404293 Cod unic de inregistrare 17753330 nr. de ordine in registrul comertului nr. J08/1721/05.07.2005, eliberat la data de 10.04.2008. Incepand cu data de 02.07.2010 a devenit SC MAXAM ROMANIA SRL inregistrata la Oficiul Registrului Comertului – Bucuresti, Certificat de inregistrare Seria B Nr. 2419492 Cod unic de inregistrare 17753330 nr. de ordine in registrul comertului nr. J40/6492/29.06.2010. – Anexa nr. 5.

Constructia bunurilor din zona

Unitatea SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria face parte din platforma industriala a fostului Combinat Chimic Victoria. In prezent , ca urmare a reorganizarilor administrative pe aceasta platforma industriala, in imediata apropiere a unitatii, se afla constructii ale urmatoarelor unitati economice :

SC Pirochim SA

SC Viromet SA

SC Purolite SRL

Obiectivele detinute de SC MAXAM ROMANIA SRL care compun Fabrica de producere si depozitare a explozibililor sunt:

Tabel II.1.1.

Nr. obiectiv

Destinatie obiectiv Categoria PSI cf. P118/99

331 Birouri si vestiare Cladire parter existenta, reamenajata in interior. Dimensiuni: 6m x 24m=144 m2

„E”

332

Depozit piese de schimb si materiale de carton. CT pe gaz natural pentru abur tehnologic . Dimensiuni: 12m x 18m=216m2

-pericol de incendiu „C”cu masuri speciale Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

333 Instalatie fabricare explozibili industriali tip Hidrogel si stocare max.10 t explozibil. Cladire parter dimensiuni : 12m x 60m=720m2

-pericol de incendiu „A” categoria de importanta „C” Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

Intre obiectivele 332 si 333 precum si pe partea de nord a obiectivului 333 sunt valuri de pamant




Pag. 40

334 Instalatie de fabricare RIOMAX si depozit de materii prime . Cladire parter existenta dimensiuni: 35mx12m=420m2 recompartimentata in 2012 pentru Instalatie Riomax. Cladire parter noua din tabla 7,2x8,3 m = 60 m2 pentru depozitare materii prime.

-pericol de incendiu„C” cu masuri speciale categoria de importanta „C” Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

369/A Obiectivul este prevazut cu o centrala termica care functioneaza cu motorina.

Instalatie fabricare explozibil industrial tip ANFO si stocare max.10t explozibil si 100 t de azotat de amoniu si 20 t azotat de sodiu. Cladire parter + etaj – dimensiuni: 12mx40m=480m2. Unul din spatiile cladirii, cu dimensiunea de 6m x12,4m este construit cu un nivel la cota de 5,1m. In exteriorul cladirii este o incapere pentru amplasarea unui rezervor tampon cu motorina cu capacitatea de 20 mc.

-pericol de incendiu„C” cu masuri speciale categoria de importanta „C” Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

393/1 Depozit de materiale inerte. Cladire parter- dimensiuni 20mx5m=100m2

-pericol de incendiu„C”

500/1 Instalatie fabricare: - NMMA (azotat de monometilamina); - Nitrat de Hexaamina; Cladire parter-dimensiuni 10mx13m=130m2.

Pericol de incendiu „A” categoria de importanta „C” Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

Pe partea de sud si vest a obiectivului 500/1 sunt valuri de pamânt

500/2 Depozit MMA Cladire parter. Dimensiuni 15mx15m=225m2 Doua rezervoare x25 mc

Pericol incendiu „A” categoria de importanta „C” Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

500/3 Depozit acid azotic 50, 73, 96 %. Cladire parter Dimensiuni 15,5x13,5 Trei rezervoare 25, 35, 60 mc Cuva de retentie

Pericol incendiu „A” categoria de importanta „C” Clasa de importanta III -grad de rezistenta la foc II

Pe partea de sud a obiectivului 500 /2, 3 este ridicat un val de pamânt.

500/4 Camera compresor aer, cladire parter. „E”

5373/12,13,14,15 Depozitare explozibili . Cladiri parter 300m2 / cladire.

Pericol incendiu „A”




Pag. 41

Cladirile 5373 sunt despartite intre ele de valuri de pamant

Intre cladirile unde nu sunt valuri de pamant pentru protectie sunt distante de siguranta mai mari de 50m.

5367/2, 4, 6 - Obiective nefunctionale existente pe amplasamentul SC MAXAM ROMANIA SRL

II.1.2.Pozitia geografica a obiectivului

Geografia regiunii de amplasare a obiectivului – judetul Brasov Judetul Brasov se gaseste in zona centrala a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Orasele importante ale judetului sunt: Brasov (550 mii locuitori), Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,8 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). Din punct de vedere geografic, marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica, la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali. Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov. Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:

treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; in sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m.

treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.

regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.




Pag. 42

Orasul VICTORIA este unul din cele 9 orase ale judetului Brasov situat in partea cea mai de vest a acestuia, la poalele muntilor Fagaras si in partea de nord a acestora. La vest este marginit de paraul Ucea iar la est paraul Corbisor. Se afla la o altitudine de circa 650 m. Distantele fata de cele mai apropiate resedinte de judet sunt: 100 km fata de Brasov si 60 km fata de Sibiu. In vecinatate se mai afla municipiul Fagaras, la o distanta de 35 km. .Suprafata totala a orasului este de 930 ha. Populatia este de 10.082 loc. Solurile sunt brune acide, bruno, acido-podzolice si podzolice. Flora este cea care caracterizeaza zonele submontane si montane. Orasul se invecineaza la Nord Vest cu satul Ucea de Sus, la Nord cu satul Corbi si la Est cu satul Vistea de Sus. Clima este temperat continentala, fiind influentata de prezenta muntilor Fagaras pe directia Est- Vest, motiv pentru care aceasta zona este mai racoroasa si cu precipitatii mai bogate decat in restul tarii. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6 si 8,2 grade Celsius, iar media anuala a presiunilor este de 750 mm col Hg. Vanturile predominante sunt cele din Vest si Nord Vest. Elementele caracteristice ale reliefului zonei sunt reprezentate in cea mai mare parte de munti (Masivul Fagaras, in proximitatea varfului Moldoveanu), intalnindu-se urme ale glaciatiunii cuaternare, evidente in extremitatea vailor, circurilor si lacurilor glaciale. Geografia regiunii de amplasare a unitatii – judetul Brasov. Judetul Brasov se gaseste in zona centrala a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Orasele importante ale judetului sunt: Brasov , Fagaras , Sacele , Zarnesti , Codlea, Rasnov , Victoria, Predeal , Rupea .

Fig. II.1.1.1. Amplasarea obiectivului in zona




Pag. 43

Localizarea geografica a obiectivului

Obiectivul analizat SC MAXAM ROMANIA. SRL-Punct de lucru VICTORIA, jud. Brasov este amplasat la S-SE de Orasul Victoria, intr-o zona industriala, la cca. 3 km de centrul orasului si la cca. 2 km de cea mai apropiata zona locuita. Orasul Victoria este situat in extremitatea sud-vestica a judetului Brasov, in depresiunea de la poalele muntilor Fagaras, relativ izolat in teritoriu fata de celelalte orase ale judetului si de arterele de circulatie majore. Terenul, pe care este amplasat obiectivul ocupa o suprafata de 231523,12 mp (23,15 ha), din care construita aproximativ 19.000 mp (4 263,93 mp fiind ocupati de cladiri). Pe aceiasi platforma industriala se gaseste si societatea PIROCHIM S.A. Initial, faceau parte din aceiasi platforma chimica, care ulterior, s-a scindat, iar unele obiective -cladiri au fost preluate odata cu constituirea societatii SC SPAROMEX S.R.L. si in prezent detinute de SC MAXAM ROMANIA SRL, din data de 02.07.2010, odata cu schimbarea denumirii societatii. Incinta este delimitata de PIROCHIM prin gard de plasa si stalpi metalici.

II.1.3. Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului

Vecinatatile, pe o raza de 10 km. Tabel II.1.3.1

Localitati, drumuri,ape, paduri Pozitia fata de

obiectiv

Distanta aproximata fata de obiectiv

km Localitati

Oras Victoria Nord 1,0 – 3,0

Comunitatea Sumerna Vest 2,0

Localitatea Vistisoara Sud -SE 1,0 –3,0

Statiunea Sambata Sud -SE 5,8-6,5

Localitatea Vistea de Sus Nord -NE 3,5-4,0

Localitatea Ucea de Sus NV 4,7-6,0

Localitatea Corbi Nord 7,0-8,0

Localitatea Ucea de Jos NV 7,3-9,0

Localitatea Dragus NE 6,3-8,0

Localittatea Vistea de jos Nord 8,4-10,0

Localitatea Sambata de Sus Est 9,0-10,0

Localitatea Arpasul de Sus Vest 9,7-10,5

Drumuri E 64 (drumul national DN 1) – Bucuresti – Brasov - Fagaras – Sibiu

Nord 9,5-10,0

Dj 105 NV 1,0-1,5

Rauri

Paraul Corbul Ucii Vest 0,2-0,4

Paraul Ucea Vest 2,0-3,0




Pag. 44

Arii protejate

ROSPA0098 Piemontul FAGARAS Sud

In interiorul ariei protejate

ROSCI0122 Muntii Fagaras Sud 0,4

Distantele fata de zonele vulnerabile

Tabel II.1.3.2. Obiective vulnerabile in jurul amplasamentului

NR CRT

INSTITUTIA ADRESA NUMAR

PERSOANE

DISTANTA/ DIRECTIE

(Km)

Oras Victoria

Scoli, gradinite

1 Liceul teoretic I.C. Dragusanu

1 Decembrie 1918, nr.2 1100 2,5 –3,5 /N

2 Colegiul Tehnic Dr. Alexandru Barbat

Salcamilor, nr. 2 600

3 Scoala primara si gimnaziala

1 Decembrie 1918, nr.8 200

4 Gradinitele nr. 1 si 2 Libertatii, nr.1 200

Spitale, policlinici

5 Spitalul orasenesc si centru de permanenta

Policlinicii, nr. 14 100 2,5 / N

6 Centrul de protectie Policlinicii , nr. 12 100

Biserici

7 Biserica ortodoxa SF. Ilie

Str. Victoriei 200 2,5 – 3,0 /N

8 Biserica ortodoxa Sfintii Imparati Constantin si Elena

DJ 104 A 200

9 Biserica ortodoxa Sf. Cuvioasa Paraschiva

Str. Moldoveanu nr. 34 150

10 Biserica adventista Podragul, 2A 50

Alte zone vulnerabile

11 Piata agro-alimentara Str. P-ta Parcului 100 2,5-3,0/N

12 Baza sportiva Str. Stadionului 1000

13 Baza agrement – Strand

Str. Stadionului 2000

14 Hotel Str. Libertatii , nr. 20 50

Localitatea Vistea de Sus

15 Scoala Generala - 50 3,5 – 4,0 / N-NE 16 Gradinita - 10

17 Biserica ortodoxa - 50

Localitatea Ucea de Sus

18 Scoala generala - 100 4,7-6,0 / NV

19 Gradinita - 20

20 Biserica ortodoxa - 50

Statiunea Sambata de Sus

21 Hoteluri si pensiuni - 2000 5,8-6,5/NE




Pag. 45

22 Manastirea „Constantin Brancoveanu”

- 500

Localitatea Dragus

23 Scoala generala - 70 6,0-8,0/NE

24 Gradinita - 50

25 Biserici ortodoxe - 2 - 300

Tabel II.1.3.3.Unitati economice situate in jurul amplasamentului

Nr crt

Zona sau obiectivul ce poate fi afectat DISTANTA/

DIRECTIE (Km) Nr. persoane

1 SC VIROMET SA Aleea uzinei , nr. 8

0,8-1,5/V-SV 600

2 SC PUROLITE SRL Aleea uzinei , nr. 11

1,2 / NV 200

3 SC PIROCHIM SA Aleea Uzinei nr. 8 bis

0,1-1,0/V-SV 50

4 SC FLUOROPOLIMERI SRL Aleea uzinei ; nr. 2 E

1,5/NV 20

5 SC ARZ PROD SRL Aleea uzinei nr. 1A

2,0 / NV 20

6 SC ROMA STUCCHI SRL 2,0 NV 10

7 SC POLUX SRL 1,0 NV 10

II.1.4. Instalatii invecinate care pot provoca accidente In imediata vecinatate sunt alte obiective susceptibile de a provoca accidente majore sau de a agrava consecintele acestora:

SC VIROMET SA

SC PIROCHIM SA

SC PUROLITE SRL

II.1.5.Strazi principale si strazi importante pentru acces in caz de urgenta Cea mai importanta cale de acces din zona este drumul european E 64 (drumul national DN 1) – Bucuresti – Fagaras – Sibiu) . DN 1 este situat la cca 10 km nord de amplasament Paralel cu DN 1, la mica distanta se afla calea ferata Brasov – Sibiu de pe magistrala 200. Accesul pe amplasamentul SC MAXAM ROMANIA SRL –punct de lucru VICTORIA, jud. Brasov, se realizeaza din DJ 105 C Ucea de Jos – Victoria si in continuare prin DJ 102 G Victoria- Vistisoara- Manastirea Sambata, conform indicatoarelor de directionare.




Pag. 46

II.1.6.Date meteorologice

Clima: Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,60 C, temperatura maxima absoluta fiind de 370 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s . Datorita pozitiei sale geografice, depresiunea Fagaras prezinta o aerisire mai slaba, de aceea iarna aerul este rece, favorizand inversiunile termice:

Temperatura medie anuala a aerului este de 7,6°C; Temperaturile medii pentru lunile de iarna sunt de -4° C; Temperatura maxima absoluta a fost de 37°C in luna august; Temperatura minima absoluta atinsa a fost de -33,8° C;

Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizeaza printr-o clima temperat – continentala moderata, cu urmatoarele caracteristici:

Numarul anual de zile senine:< 60 zile; Durata de stralucire a soarelui:2.000 – 2.100 h / an; Numarul anual de zile acoperite:100 – 120 zile; Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an; Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an;

In zona obiectivului, valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 600-700 mm pe an. Din aceasta cantitate de apa, cca. 450 – 500 mm se evapora si numai 30% din apa care participa la scurgerea superficiala se infiltreaza in sol. Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor din zona, precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament. Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimile la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile/an .

II.1.7.Date geologice si hidrografice

Geologie Judetul Brasov, se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Podisul Tansilvaniei si Carpatii Meridionali, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice. Prezenta unitatilor montane si de podis are drept consecinta o diferentiere altitudinala a conditiilor climatice, o etajare a vegetatiei si, implicit, un invelis de sol destul de variat si complex. Zona de amplasare a platformei societatii SC MAXAM ROMANIA SRL –Punct de lucru VICTORIA , jud. Brasov se gaseste in Depresiunea Fagarasului. Depresiunea Fagaras este o depresiune de eroziune aluvio-proluviala etajata, formata dintr-o imbinare de glacisuri piemontane, dezvoltate la contactul cu muntele, din terasele si luncile extinse in lungul Vaii Oltului si afluentilor sai.




Pag. 47

Aceasta este o depresiune submontana de origine tectono- eroziva - acumulativa, suprapusa pe o rama de sisturi cristaline a Muntilor Fagaras, usor scufundata de-a lungul faliilor si colmatata cu materiale erodate din muntii apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi, dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului inferior, in mediu continental. Aria depresionara a fost adancita, desi este extinsa catre nord, prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al Muntilor Fagarasului, care au fortat albia Oltului, sa migreze spre nord, in dauna Podisului Tarnavelor. In prezent, relieful depresiunii este dispus in cateva trepte, care coboara de la sud la nord, dupa cum urmeaza:

- la contactul cu rama muntoasa, un sir de maguri impadurite, cu o inaltime de 600 – 700m, corespunzatoare unui vechi piemont, alcatuite din depozite burdigalieneelvetiene de molasa argilo-nisipoasa cu conglomerate;

- o campie piemontana inalta, coborand de la 600 metri pana la 400 - 450 metri, cladita din pietrisuri si luturi pleistogene;

- terasele largi ale Oltului, alcatuite din pietrisuri si nisipuri Perimetrul analizat se inscrie in zona terminala a Piemontului Fagaras, unitate morfostructurala cu aspect de amfiteatru, care intrepatrunde intre versantii nordici ai muntilor Fagaras si sesul aluvionar al depresiunii cu acelasi nume. In realitate o insiruire de culmi, delusoare separate de albiile paraielor care dreneaza versantul muntelui Fagaras are fundamentul geologic constituit din sisturi cristaline epi, meta si cotazone, micacee, claritos-sericitoase, aceleasi pe care le intalnim si in componenta muntelui. La suprafata se gasesc masive depozite coluvial-deluviale, constituite din prafuri argilos nisipoase, in care frecvent se intalnesc inglobate elemente de grohotis si bolovanis provenit din roca de baza, consecinta a fenomenelor de dezagregare fizica si alterare chimica a rocii de baza. In ansamblul sau, terenul se prezinta relativ plan, sensibil inclinat de la sud la nord, si se caracterizeaza ca fiind in perfect echilibru litostatic, stare de fapt care, cu siguranta se va mentine si in viitor, deci declansarea fenomenelor naturale din categoria alunecari de teren, prabusiri, curgeri, etc. sunt absolut excluse. Stratificatia terenului, in zona de amplasare a obiectivului, are urmatoarea compozitie: sub un strat de argila prafoasa, se ajunge la un orizont masiv de pietris, grohotis, din sisturi cristaline, avand interspatiile umplute cu argila prafoasa. Caracteristicile fizico-mecanice ale terenului:

Adancime de inghet: - 1 m;

Incadrarea terenului: - stratul natural de argila prafoasa - teren tare; - stratul de pietris cu nisip - teren foarte tare;

greutate volumica = 1,8 KN / m ;

indice de plasticitate, IP = 18,2 % ;

indicele porilor = 0,75 ;

indicele de consistenta, IC = 0,55 ;

porozitate 43 % ;

umiditate naturala, Wn = 21,9% ;

coeziune, C = 30 Kpa ;

unghiul de frecare interna = 26 ;




Pag. 48

modul de compresibilitate endometric, pentru treapta de incarcare 200-300 Kpa:M=8 Mp

Hidrologie

Amplasamentul analizat face parte din bazinul hidrografic al raului Olt, cod cadastral VIII-1, parau Corbu Ucei VIII.1.103. Bazinul hidrografic Olt este al patrulea dintre bazinele mari ale tarii si cu traseul cel mai neasteptat. Culegandu-si izvoarele din Carpatii Orientali, Oltul strabate in drumul sau spre varsare forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si masive muntoase dintre cele mai inalte din tara. Datorita variatiilor mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor in timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilitati de amenajari hidroenergetice. Raul se formeaza la contactul dintre masivul calcaros al Hasmasului Mare cu cristalinul masivului Siposului, de la altitudinea de 1450 m. Panta raului scade rapid de la circa 25 m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Afluentii din dreapta vin din Muntii Harghitei, care de fapt inchid depresiunea spre Podisul Transilvaniei. Afluentii din stanga traverseaza regiuni muntoase, cu pante mari, constituite din roci eruptive, sisturi cristaline si sisturi negre. Dupa primirea catorva afluenti mai mici, ca Pustnicul, Sumuleul si Fitodul , Oltul patrunde in zona de ingustare dintre Depresiunea Ciucului mijlociu si inferior de la Jigodin. Oltul paraseste Depresiunea Ciucului, patrunde in Depresiunea Barsei si face o cotitura ampla pe calapodul sudic al Muntilor Baraolt. Reteaua hidrografica are caracter convergent, dominand trei bazine aferente Oltului: Raul Negru, Ghimbaselul si Barsa. La randul sau Raul Negru primeste si el o serie de afluenti dintre care cei mai importanti sunt: Casinul si Tarlungul. Intre elementele hidrografice din bazinul Raului Negru, amintim si mlastinile de la Reci. Dupa confluenta cu Barsa si Hamaradia, mai in aval, Oltul patrunde in culoarul Maierus si Depresiunea Baraoltului, de unde primeste afluenti mici veniti din muntii Persani, dupa care primeste si afluenti mai mari, sositi dinspre eruptivul Haghitei: Baraoltul si Varghisul. In aval de confluenta cu Varghis, intra in cursul sau mijlociu, drenand zona interioara a cotului carpatic. Dupa Defileul de la Racos, patrunde in podisul Transilvaniei, de unde culege Homoroadele. In aval, Oltul patrunde in Depresiunea Fagarasului, depresiune submontana de contact intre Podisul Transilvaniei si muntii Persani. Pe sectorul depresionar, pana la primirea Cibinului, Oltul parcurge o distanta de 100 Km, cu cadere totala de 68 m, producand aluviuni puternice si are tendinta de abatere, mai ales spre dreapta, spre Podisul Hartibaciului. Oltul, in aval de Cibin, patrunde in valea sa transversala reprezentata de Defileul Turnu Rosu,unde are o cadere de 128 m pe o distanta de 80 km, intre gura Cibinului si Rm. Vâlcea. Lotrul este unul din afluentii principali ai Oltului, fiind unul din raurile carpatice longitudinale clasice. In aval de confluenta cu raul Govora incepe cursul inferior al Oltului, unde pantele scad pana la confluenta cu Oltetul




Pag. 49

Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Brasov este relativ bogata, densa, bine organizata si cu debite ridicate in toate anotimpurile anului. Majoritatea raurilor mai mici din arealul judetului Brasov sunt colectate de raul Olt, care strabate partea de nord – vest a judetului Brasov pe o distanta de circa 210 km, intre Lunca Calnicului (la limita cu judetul Covasna) si comuna Ucea (limita cu judetul Sibiu). Debitele raurilor din zona:

- Ucea Mare: 840 mc/h; - Corbul Ucii: 632 mc/h; - Vistea Mare: 1.530 mc/h;

Hidrogeologie Dispozitia retelei hidrografice este, in general, convergenta, toate raurile care izvorasc din munti curgand spre depresiuni unde sunt colectate de raul Olt. De-a lungul acestui rau, s-au conturat astfel cateva arii de convergenta, cum sunt cele de la Fagaras, Feldioara, etc. Densitatea retelei hidrografice este mai mare pe versantul nordic al Muntilor Fagaras si in depresiunea adiacenta, unde ajunge la 1,4 km/km2 (una dintre cele mai ridicate valori din tara). Pe masura ce altitudinea scade si dependent de aceasta si cantitatea de precipitatii, densitatea scade inregistrand 0,6 - 0,7 km/km2 in campia depresionara. Alimentarea retelei hidrografice este pluvio-nivala, cu predominarea celei nivale la apele care coboara de pe rama muntoasa inalta din sud, in timp ce apele care vin dinspre Podisul Transilvaniei sunt alimentate mai mult din ploi. In sesurile depresionare un aport insemnat in alimentarea raurilor il aduc apele subterane, mai ales in perioada debitelor mici. Cresterile cele mai mari ale scurgerii au loc in perioada aprilie-iunie, cand se suprapune maximul anual de precipitatii cu perioada de topire a zapezilor, producandu-se viituri puternice in timpul carora lunca Oltului si a cursului inferior al afluentilor sai este frecvent inundata. Apele provenite din precipitatii nu se infiltreaza si nu se acumuleaza in roci intrucat formatiunile existente din startificatia terenului permit o buna drenare a acestor ape catre adancime.

Din studiul geotehnic, realizat asupra zonei de amplasament a societatii, a reiesit ca, apa freatica se intalneste la peste 8 - 10 m, dar terenul fiind la baza pantei, apele de infiltratie sunt omniprezente, cu debite crescute dupa ploi indelungate.

II.1.8. Teritorii ecologice special ocrotite, pericolele pe care activitatea propusa o are asupra acestora

Scurta descriere a siturilor Natura 2000 posibil afectate de activitatile desfasurate in cadrul obiectivului

SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria , se afla localizat in exteriorul Ariei de protectie a siturilor de importanta comunitara ROSCI0122 Muntii Fagaras la o distanta de aproximativ 0,5 km si in interiorul Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0098 Piemontul Fagaras.




Pag. 50

ROSCI0122 Muntii Fagaras a fost desemnat prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România. Situl in suprafata de 198.495 ha, include cel mai inalt si mai salbatic sector al Carpatilor Romanesti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar si periglaciar, cu o vasta suita de unitati peisagistice unice si cu conditii ecologice specifice ca urmare a diversitatii geologice, pedologice si climatice reflectate in biodiversitatea foarte ridicata a acestei zone. Acest sit conserva fragmente reprezentative de paduri naturale virgine si cvasivirgine (astazi practic disparute din Europa) care polarizeaza o diversitate biologica terestra deosebita, constituind un patrimoniu natural inestimabil. Muntii Fagaras ofera habitate excelente pentru populatii viabile de urs, lup, ras si capra neagra. De pe teritoriul acestui sit a fost capturata o femela de capra neagra apreciata ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpasel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arpasel, jud. Sibiu). Cerbul, prezent atat in zona impadurita cat si in golul alpin, boncaneste in acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpatii Romaniei – Saua Netedu (2200 m).

Fig. II.1.8.1 – Amplasare obiectiv in raport cu ROSCI “Muntii Fagaras”




Pag. 51

Situl de importanta comunitara Muntii Fagaras a fost desemnat in vederea conservarii a nu mai putin de 27 de tipuri de habitate de interes comunitar (dintre care 5 tipuri de habitate sunt prioritare): 3220 – Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane ; 3230 – Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane ; 3240 – Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane ; 4060 – Tufarisuri alpine si boreale ; 4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium ; 4080 – Tufarisuri cu specii sub-arctice de Salix ; 6150 – Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios ; 6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase ; 6410 – Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) ; 6430 – Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin ; 6520 – Fanete montane ; 7240* - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae ; 8110 – Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani) ; 8120 – Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) ; 8220 – Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase ; 9110 – Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ; 9130 – Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum ; 9150 – Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion ; 9170 – Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum ; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene ; 91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) ; 91V0 – Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), 9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), 6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine, 8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase, 91Q0 - Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros si 8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis. Situl Muntii Fagaras isi propune sa mai conserve 4 specii de mamifere : Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup), Myotis myotis (liliac comun), Rhinolophus hipposideros (liliac mic cu potcoava), Lynx lynx (ras) si Lutra lutra (vidra), 3 specii de amfibieni : Triturus cristatus (triton cu creasta), Triturus montandoni (triton carpatin) si Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena), 4 specii de pesti : Gobio uranoscopus (petroc), Barbus meridionalis (mreana vanata), Cottus gobio (zglavoc) si Eudontomyzon mariae (chiscar de rau), 13 specii de nevertebrate : Carabus hampei (carab matasos), Phryganophilus ruficollis, Pholidoptera transsylvanica (cosas transilvan), Chilostoma banaticum (melc banatean cu carena), Stephanopachys substriatus, Morimus funereus (croitor de piatra), Rosalia alpina (croitor de fag), Osmoderma eremita (gandac pustnic), Lucanus cervus (radasca), Callimorpha quadripunctaria (fluture vargat), Euphydryas aurinia (fluture auriu), Lycaena dispar (fluturas purpuriu) si Ophiogomphus cecilia, precum si 8 specii de plante de interes comunitar : Liparis loeselii (mosisoare), Campanula serrata (clopotel), Tozzia carpathica (Iarba gatului), Poa granitica ssp. Disparilis (firuta de munte), Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus, Vertigo angustior si Eleocharis carniolica (pipirigut).




Pag. 52

Tabel nr.II.1.8.1. Tipuri de habitate prezente in perimetrul sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras (ROSCI0122) si evaluarea sitului in ceea ce le priveste, conform formularului standard

Nr. crt.

Cod Denumirea habitatului de

interes comunitar (%) Reprez.

Supr. Rel.

Conserv. Global

1. 3230 Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane

1 B C B B

2. 3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane

1 B C B B

3. 4080 Tufarisuri cu specii sub-arctice de Salix

0,01 B A B B

4. 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,001 B C B B

5. 7240* Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae

0,01 A A A A

6. 8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase

0,01 A A A A

7. 4060 Tufarisuri alpine si boreale 1 A B A A

8. 4070* Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium

1 A A A A

9. 6150 Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios

0,1 B B B B

10. 6230* Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase

0,01 A A A A

11. 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

1 B C B B

12. 6520 Fanete montane 10 B B B B

13. 8110 Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani)

1 B A B B

14. 3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane

3 A B B B

15. 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

0,1 B C B B

16. 9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene

0,2 B B A B

17. 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

10,9 A B B A

18. 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

0,9 B C A B

19. 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

0,1 B C B B




Pag. 53

20. 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,1 A B A A

21. 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

21,3 A B A A

22. 91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

36 A B B A

23. 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0,05 C B B B

24. 6170 Pajisti calcifile alpine si subalpine

1 B C B B

25. 8210

Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase

0,001 B C B B

26. 91Q0 Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

0,001 C C B B

27. 8310

Pesteri in care accesul publicului este interzis

0,1 D

Tabel nr.II.1.8.2 Specii de mamifere enumerate in anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE si listate in formularul standard al sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras (ROSCI0122)

Nr. crt.

Cod Specie Populatie Rezidenta

Populatie Reprodu-

cere

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1. 1303 Rhinolophus hiposideros

2. 1324 Myotis myotis

R C B C B 3. 135

2 Canis lupus C B B C B

4. 1354 Ursus arctos C B B C B 5. 135

5 Lutra lutra P C C C C

6. 1361

Lynx lynx P B B C B

Tabel nr.II.1.8.3 Specii de amfibieni enumerate in anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE si listate in formularul standard al sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras (ROSCI0122)

Nr. crt


Populatie Reproducer

e

Sit Pop.

Con-serv.

Izolare

Global

1. 1166 Triturus cristatus P - - - - - 2. 1193 Bombina variegata C - B B C - 3. 2001 Triturus

montandoni R - - B B -

Tabel nr.II.1.8.4 Specii de pesti enumerate in anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE si listate in formularul standard al sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras (ROSCI0122)




Pag. 54

Cod Specie

Populatie: Rezidenta

Populatie: Reprodu-

cere

Pop. Iernat

Populatie Pasaj

Sit Pop.

Con-serv.

Izola-re

Global

1122 Gobio uranoscopus

P - - - - - - -

1138 Barbus meridionalis

P - - - - - - -

1163 Cottus gobio C - - - B B C B

2484 Eudontomyzon mariae

P - - - - - - -

Tabel nr.II.1.8.5 Specii de nevertebrate enumerate in anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE si listate in formularul standard al sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras (ROSCI0122)

Cod Specie

Populatie: Rezidenta

Populatie: Repro-ducere

Pop. Iernat

Popula-tie:

Pasaj

Sit Pop.

Con-serv.

Izola-re

Global

1037 Ophiogomphus cecilia

P - - - A B C B

1078 Callimorpha quadripunctaria

R - - - B B C B

1084 Osmoderma eremita

R - - - - B C B

1087 Rosalia alpina R - - - B B C B

1089 Morimus funereus R - - - - B C B

1927 Stephanopachys substriatus

R - - - B B C B

4012 Carabus hampei V - - - - - - -

4021 Phryganophilus ruficollis

P? - - - A - A -

1083 Lucanus cervus C - - - C B C B

1060 Lycaena dispar R - - - B B C B

1065 Euphydryas aurinia

C - - - B B C B

4054 Pholidoptera transsylvanica

R - - - - B A B

4057 Chilostoma banaticum

R - - - B A A C

1014 Vertigo angustior R C B C B

Tabel nr.II.1.8.6 Specii de plante enumerate in anexa a II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE si listate in formularul standard al sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras (ROSCI0122)

Nr. crt Cod Cod Specie

Popula-tie

Reziden-ta

Popu-latie

Repro-ducere

Pop. Iernat

Popu-latie

Pasaj

Sit Pop.

Con-serv.

Izola-re

Global

1. 1898 Eleocharis carniolica

R - - - B B C B

2. 1903 Liparis loeselii R - - - B B C B

3. 4070 Campanula serrata

C - - - C B C B

4. 4116 Tozzia carpathica R - - - B B C B

5. 4122 Poa granitica ssp. disparilis

R - - - A B A B

6. 1389 Meesia longiseta R - - - A B C B

7. 1393 Drepanoladucs vernicosus

R - - - B B C B

Aria de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0098 Piemontul Fagaras a fost desemnata prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea HG nr. 1.284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a ariilor de protectie speciala avifaunistice, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Situl in suprafata de 71.256,3 ha, este considerat ca fiind prioritatea nr. 9 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus in baza urmatoarelor criterii: C1 – efective importante pe




Pag. 55

plan global – cristelul de camp (Crex crex); C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene - 11 specii – barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Ciconia nigra), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de camp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sura (Picus canus), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocarlie de padure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor ofera o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari. Padurile adapostesc efective semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua specii de muscari. Aici cuibaresc si speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe zonele deschise de la poalele muntilor, la fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa de ciocarlie de padure si de cristel de camp.

Fig. nr.II.1.8.2 – Amplasare obiectiv in raport cu ROSPA “Piemontul Fagaras” Obiectivele de conservare ale ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras vor viza, dupa elaborarea si aprobarea planului de management al ariei natural protejate, urmatoarele 25 de specii din avifauna specifica zonei: Ciconia ciconia (barza alba), Pernis apivorus (viespar), Circaetus gallicus (serpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vanat), Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Bonasa bonasia (ierunca),




Pag. 56

Tetrao urogallus (cocos de munte), Crex crex (cristel de camp), Strix uralensis (huhurez mare), Picus canus (ghionoaie sura), Dryocopus martius (ciocanitoare neagra), Dendrocopos medius (ciocanitoare de stejar), Dendrocopos leucotos (ciocanitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocarlie de padure), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic), Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini), Emberiza hortulana (presura), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Falco peregrinus (soimul calator), Sylvia nisoria (silvie porumbaca) si Ciconia nigra (barza neagra).

Tabel nr.II.1.8.7 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si listate in formularul standard al ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras (ROSPA0098)

Nr. Crt.


Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

1. A089 Aquila pomarina 40-50 p C B C B

2. A072 Pernis apivorus 60-90 p B B C B

3. A104 Bonasa bonasia 75-105 p C B C B

4. A122 Crex crex 200-350 p

C C C C

5. A220 Strix uralensis 50-60 p C B C B

6. A236 Dryocopus martius 70-90 p C B C B

7. A234 Picus canus 200-250 p

C B C B

8. A238 Dendrocopos medius

30-50 p D

9. A429 Dendrocopos syriacus

20-40 p D

10. A239 Dendrocopos leucotos

250-300 p C B C B

11. A246 Lullula arborea 3000-4000 p

B B C B

12. A321 Ficedula albicollis 13500-16900 p

B B C B

13. A320 Ficedula parva 2100-2500 p

C B C B

14. A031 Ciconia ciconia 45-55 p C B C B

15. A082 Circus cyaneus 40-60 i

D

16. A081 Circus aeruginosus 2-3 p D

17. A080 Circaetus gallicus 5-8 p B B C B

18. A338 Lanius collurio 5700-9400 p

C B C B

19. A339 Lanius minor 40-80 p D

20. A108 Tetrao urogallus 25-35 i C B C B

21. A379 Emberiza hortulana 2-5 p D

22. A091 Aquila chrysaetos 2-5 i C B C B

23. A103 Falco peregrinus 1-3 i D

24. A307 Sylvia nisoria 20-30 p C B C B

25. A030 Ciconia nigra 10-15 p B B C B

Analiza impactului obiectivului analizat asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara

Conform indrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”: Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un habitat. Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie sa ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apa, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Daca aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de




Pag. 57

conservare al speciilor/habitatelor intr-unul mai putin favorabil fata de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului. Disturbare: disturbarea nu afecteaza parametrii fizici ai unui sit, aceasta afecteaza in mod direct speciile si de cele mai multe ori este limitata in timp (zgomot, surse de lumina, etc.). Intensitatea, durata si frecventa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luati in calcul. Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de obiectivele de conservare ale ariei cat si in general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate. Integritatea ariei naturale protejate este asigurata atunci cand este mentinuta coerenta structurii ecologice si a functiilor acesteia, pe intreaga arie, sau a habitatelor, complexului de habitate si/sau a populatiilor de specii pentru care aria naturala protejata a fost constituita. O arie naturala protejata poate fi definita ca avand un nivel ridicat de integritate atunci cand respectarea obiectivelor de conservare este realizata si capacitatea de autoregenerare in contextul unor conditii dinamice este mentinuta, fiind necesare doar un minimum de interventii din exterior care vizeaza managementul conservarii. Avand in vedere activitatea desfasurata de S.C. Maxam Romania S.R.L. Punct de lucru Victoria – operand in domeniul „Fabricare , depozitare si manipulare materiale explozive”, proces ce implica folosirea unor substante cu risc destul de ridicat pentru mediu si tinand cont de definitiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enuntate anterior, posibilele impacte pe care activitatea societatii il are asupra integritatii siturilor analizate sunt urmatoarele:

1. Degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ; 2. Disturbarea speciilor de interes conservativ;

1. Degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ

In timpul perioadei de operare in parametrii normali a instalatiilor de pe amplasament, degradarea habitatelor de interes conservativ pentru care au fost declarate siturile Natura 2000 – „ROSCI0122 Muntii Fagaras” si „ROSPA0098 Piemontul Fagaras” nu se poate produce.

2. Disturbarea speciilor de interes conservativ

Factor disturbator: zgomotul.

In camp deschis zgomotul este influentat de mediul de propagare a acestuia, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi.




Pag. 58

Fig. nr.II.1.8.3 Relatia amplasamentului cu habitatele invecinate

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipeaza mult in mediu. Desi este foarte greu de masurat comparativ cu noxele si praful, acesta este considerat unul dintre factorii majori de poluare. Pasarile par a fi foarte sensibile la zgomot, deoarece acesta interfereaza in mod direct cu comunicarea intrespecifica prin intermediul sunetelor si in acest mod afecteaza indirect comportamentul de teritorialitate si rata imperecherii (Reijinen and Floppen, 1994). Numeroase studii au documentat densitatea redusa a populatiilor de pasari din zonele cu trafic intens. Pe pajistile din zona de trafic intens s-a observat declinul populational acolo unde zgomotul de fond depaseste 50 db, de asemenea pasarile din paduri manifesta efecte la un nivel de 40 db A. Cu toate acestea particularitatile terenului precum si tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenta propagarea zgomotului si implicit densitatea populatiilor de pasari. Daca pe marginea drumului se gasesc habitate rare care lipsesc din restul sitului, densitatile populationale ale speciilor pot ramane constante chiar daca poluarea si disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen, 1981, Warner, 1992, Meunier et al. 1999). In cazul de fata, calitatea habitatului pentru speciile de pasari nu va avea de suferit daca depozitul de munitie functioneaza in conditii normale.




Pag. 59

Masurile pentru protectia ecosistemelor, biodiversitatii si pentru ocrotirea naturii, in general

- Pentru a analiza riscurile asociate unor accidente potentiale in interiorul

amplasamentului s-au imaginat o serie de scenarii in care sunt implicate substante periculoase, cu o evaluare a cauzelor, efectelor si o evaluare calitativa a probabilitatii de producere precum si a gravitatii consecintelor.

- Ca masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident

si raspuns la posibile accidente exista sistemul de management al securitatii si planurile de interventie:Planul de urgenta interna, Planul de prevenire si interventie in cazul unor poluari accidentale, Planul de interventie in caz de incendiu , pentru prevenirea accidentelor si managementul urgentelor .

- Intr-o situatie de urgenta este foarte important sa se cunoasca imediat amploarea

incidentului, locatia accidentului, astfel incat sa se adopte nivelele potrivite de interventie.

- La momentul raportarii initiale sau identificarii unei urgente, clasificarea incidentului

se va face cat mai repede posibil de catre personalul care cunoaste cel mai bine informatiile legate de incident. De obicei aceste persoane includ:

primele persoane care intervin (cei care descopera incidentul); Coordonatorul urgentei de pe amplasament; Directorul General;

- Adesea, situatia din jurul unui incident de urgenta se poate modifica sau pot

interveni informatii noi care dicteaza schimbarea clasificarii incidentului. Aceasta schimbare poate fi o crestere sau o descrestere a nivelului incidentului. De obicei, decizia de schimbare a clasificarii incidentului va fi luata de persoanele enumerate mai sus, impreuna cu Celula pentru situatii de urgenta.

Recomandari

- Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta, in special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile;

- Luarea tuturor masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora;

- Sa informeze cu regularitate autoritatea pentru protectia mediului despre orice incident sau accident care pote afecta mediul;

- Sa se informeze publicul, prin mass-media si prin alte metode, despre activitatea desfasurata si alte masuri intreprinse pentru protectia mediului;




Pag. 60

II.2. Identificarea instalatiilor, zonelor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major. II.2.1. Componenta instalatiilor Definitia unui obiectiv relevant pentru securitate (ORS), sau amplasament relevant pentru securitate este: zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau mai multe instalatii, inclusiv in activitatile si infrastructurile comune, sunt prezente substante periculoase. In privinta obiectivelor relevante pentru securitate, cu toate ca nu exista prevederi legislative cu privire la acest aspect se pot lua in considerare urmatoarele criterii: ♦ Un amplasament este relevant din punct de vedere al sigurantei atunci cand cantitatile maxime, prezente sau posibil a fi prezente din substantele periculoase existente pe amplasament, ating respectiv depasesc 2% din cantitatea relevanta conform coloanei 2 si 3 a substantelor periculoase nominalizate in partea 2 din anexa 1 a H.G. 804/2007. ♦ Un criteriul de baza la selectarea ORS-urilor este evident si cel tehnologic, astfel incat pentru obiectivele functionale de pe amplasament s-au luat in considerare conexiunile, respectiv faptul daca sunt legate intre ele din punct de vedere tehnologic. Tinand seama de cele doua criterii se considera ca SC MAXAM Romania SRL, Punct de lucru Victoria se constituie in 4 obiective relevante pentru securitate (ORS) – Plan cladiri Anexa 3. Tabel II.2.1.1

Nr. ORS DENUMIRE ORS OBIECT

1 Instalatie fabricare exploziv RIOMAX 334

Depozit materii prime

2 Instalatie fabricare exploziv ANFO 369/A

Magazie azotat de amoniu si azotat de sodiu

Depozit motorina

3 Instalatie de fabricare NMMA 500/1

Instalatie de fabricare Nitrat de Hexamina

Depozit MMA 500/2

Depozit acid azotic 500/3,

Compresor aer 500/4

Instalatie fabricare exploziv HIDROGEL Depozit solutie azotat de amoniu

333

Centrala termica pentru abur tehnologic 332

4 Depozit produse finite – patru cladiri de depozitare explozivi

5373/12, 5373/13, 5373/14, 5373/15




Pag. 61

II.2.2. Descrierea Obiectivului Profilul de activitate al societatii SC MAXAM ROMANIA SRL –Punct de lucru Victoria, jud. Brasov, este producere, manipulare, depozitare explozibili. Conform profilului de activitate - Fabricarea explozibililor, Cod CAEN 2051, procesul de productie cuprinde urmatoarele operatii de baza:

receptia si depozitarea materiilor prime;

dozarea materiilor prime;

amestecarea materiilor prime;

ambalarea (incartusarea sau paletizarea ) produsului finit;

depozitarea si expedierea produselor finite ; Pe langa aceste activitati se desfasoara si activitati conexe:

pavilion administrativ ;

centrale termice pe motorina - 3bucati ;

centrale termice pe gaz natural – 2 bucati

instalatie apa de racire ;

instalatie pentru producerea frigului ;

instalatie aer comprimat ;

instalatie preepurare apa-instalatie de filtrare ape uzate provenite de la fabricarea hidrogelului .

Activitatea de productie, de depozitare si administrativa se desfasoara in

urmatoarele obiective: Tabel II.2.2.1

Obiect 331/1 Birouri si vestiare, CT pe gaz metan ; Constructie Parter, existenta ;

Obiect 332 Depozit cutii carton; Depozit piese de schimb ; CT pe gaz metan pentru producere energie termica tehnologica; Vestiar; Constructie P, existenta

Obiect 333 Instalatie fabricare explozibili industriali tip HIDROGEL; Instalatie frig ; Depozit amidon, solutie azotat de amoniu 90%, azotat de monometilamina,matrice oxidanta,tiouree, azotat de natriu, acid adipic, piroantimoniat de sodiu, etilenglicol Constructie P, existenta ; Depozit solutie azotat de amoniu 90 % , un rezervor, constructie noua ;

Obiect 334 Instalatie fabricare RIOMAX ; CT pe motorina ; Depozit materii prime




Pag. 62

Constructie P, existenta -reamenajata

Obiect 369/A Instalatie fabricare explozibil industrial tip ANFO si stocare max. 10 t explozibil ; Magazie : azotat de amoniu 100 t si 20 t azotat de sodiu ; Depozit motorina ; CT pe motorina; Constructie P+E, existenta

Obiect 393/1 Depozit materiale inerte Constructie P, existenta

Obiect 500/1 Instalatie fabricare NMMA (azotat de monometilamina) si stocare max. 10 t produs ; Instalatie de fabricare Nitrat de Hexamina ; CT pe motorina - constructie P, noua

Obiect 500/2 Depozit MMA - 2 rezervoare, constructie P noua

Obiect 500/3 Depozit Acid azotic - 3 rezervoare, constructie P noua

Obiect 500/4 Cabina compresor aer - constructie P, noua

Obiect 5373/ 12, 13, 14, 15 Depozit explozibili industriali , patru cladiri – capacitate 60 ETNT fiecare, constructii P existente

Descrierea cladirilor Tabel II.2.2.2.

Suprafete; elemente constructive; cai de acces; etc

Suprafata construita/desfasurata

Obiect 331/1: 144 mp

Obiect 332: 216 mp

Obiect 333: 720 mp

Obiect 334: 420 mp + 60 = 480 mp

Obiect 369/A

Obiect 393/1: 100 mp

Ob. 500/1: 99 mp

Ob. 500/2: 172 mp

Ob. 500/3: 221 mp

Obiect 500/4: 9 mp

Obiect 5373/12,13,14,15: 300 mp/cladire

Numar niveluri (regim de inaltime)

Obiect 332, 333, 334, 393/1, 500/1, 500/4, 5373/12,13,14,15 –parter Obiect 369/A-parter+etaj Obiect 500/2, 500/3-cladire tip sopron

Structura de rezistenta a constructiei (structura metalica, beton armat, zidarie, lemn, mixta etc.)

Obiect 331/1-constructie din caramida beton armat. Peretii interiori despartitori sunt din panouri prefabricate si caramida.




Pag. 63

Obiectele 332 –constructie din caramida, beton armat. Peretii interiori despartitori sunt din panouri prefabricate si caramida ceramica;

Ob. 333 Constructia Ob. 333 este de tip Parter, existenta, fiind destinata inca de la inceput pentru fabricarea de materii explozive. Cladirea are dimensiuni in plan de 12 m x 60 m. Structura de rezistenta este realizata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat pe fundatii izolate de tip pahar si fundatii continue sub zidaria cu grosime de 37,5 cm. Inchiderile exterioare si peretii interiori despartitori sunt realizati din zidarie de caramida cu grosimea de 25 cm, respectiv de 37,5 cm si au fost reconditionati prin tencuire si zugravire. Prin actuala destinatie pe care o are cladirea (instalatie de fabricare HIDROGEL) nu au fost afectate elementele structurii de rezistenta ale constructiei. Constructia are gradul de rezistenta la foc II, categoria NPSI “A” si un volum construit de 5746 mc. Depozitul de solutie azotat de amoniu 90 % este o constructie de tip cuva de retentie din beton armat monolit, pentru un rezervor cu capacitatea de 50 mc, acoperita cu o copertina pe stalpi si structura metalica.

Ob. 334 Ob. 334 este o constructie tip parter, existenta si cladire parter noua din tabla 7,2x8,3 m = 60 mp pentru depozitare materii prime. Cladirea este amplasata izolat, departe de alte obiective, in zona impadurita. Cladire parter existenta dimensiuni:35mx12m=420m2

recompartimentata in 2012 pentru Instalatie Riomax astfel: - Instalatie Riomax = 279,6 mp din care Camera de incartusare de 143 mp este protejata pe trei laturi cu perete din beton armat de 60 cm si perete zburator spre nord; - Magazie inerte = 105,3 mp; - Magazie aluminiu = 35,1 mp; Constructie din caramida, beton armat. Peretii interiori despartitori sunt din panouri prefabricate si caramida ceramica. Structura de rezistenta a constructiei este realizata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat. Datorita schimbarii destinatiei cladirii, prin proiect s-au prevazut usi noi. Structura de rezistenta a constructiei se prezinta in stare foarte buna, fara nici un fel de neplaneitati, fisuri, denivelari sau alte forme defecte caracteristice starii de siguranta ale acesteia.Pardoseala este din ciment antiscântei. Prin noua destinatie a cladirii nu sunt afectate elementele structurii de rezistenta ale constructiei. Ob. 334 are gr. II rezistenta la foc, categoria NPSI “C”.




Pag. 64

Obiect 393/1-constructie din caramida, beton armat, pardoseli antiscantei;

Ob. 369/A Constructia este de tip parter + etaj, existenta, cu destinatia de fabricare a materiilor explozive. Partea de parter a constructiei este destinata fabricatiei de produse explozive tip ANFO, cea de la etaj reprezentând depozitul de azotat de amoniu poros. Structura de rezistenta a cladirii este realizata din stalpi si grinzi din beton armat cu fundatii izolate de tip pahar si continue sub zidarie. Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida cu grosimea de 25-37,5 cm, rezistente la incendiu in conformitate cu proiectul, usile de acces in hala de fabricatie si in depozitul de azotat de amoniu fiind in constructie antiscantei si rezistente la incendiu. Pentru actuala destinatie, cladirea a fost expertizata tehnic si se prezinta intr-o stare foarte buna, avand gradul de rezistenta la incendiu II, categoria NPSI “C”. Volumul construit este de 3185 mc. Depozitul de motorina, este compus dintr-o cuva de retentie supraterana din beton armat pentru retinerea eventualelor scurgeri de motorina si o inchidere exterioara executata din panouri metalice cu izolatie tip sandwich montate pe un schelet metalic din profile de tip H si I asezate pe fundatii din beton armat. Depozitul are o suprafata construita de 90 mp si un volum construit de 540 mc. In toate cele trei parti ale obiectivului, adica depozitul de motorina, depozitul de azotat de amoniu poros si hala fabricatie ANFO, pardoseala este de tip sapa antiscantei cu plasa din sarma incorporata legata la prizele de pamant. Toate materialele de constructie folosite la piesele in miscare ale utilajelor din linia de fabricatie sunt antiscantei (inox, aluminiu, cupru, polietilena sau cauciuc antistatizate etc.). De asemenea, echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive .

Obiect 500/1 Cladirea este compartimentata pentru urmatoarele destinatii :

- Compartiment de fabricatie NMMA ; - Compartiment de fabricatie Nitrat de Hexamina ; - Compartiment utilitati ;

Este o constructie de tip parter, avand dimensiunile in plan de 7,10m x 9,00 m. Acest spatiu poate contine pana la 10 t de NMMA. Structura de rezistenta este formata din stalpi, pereti si plansee din beton armat monolit.




Pag. 65

Fundatiile sunt izolate sub stalpi si continue sub pereti. Intregul ansamblu structural formeaza un spatiu rezistent si un perete calculat ca spatiu de detenta , realizat dintr-o rama de lemn cu inchidere din placi de policarbonat.

Ob. 500/2- Cladire tip sopron Depozitul de monometilamina (MMA) este o constructie de tip cuva de retentie din beton armat monolit, pentru doua rezervoare cu capacitatea de 40 mc, acoperita cu o copertina pe stalpi si structura metalica. Dimensiunile in plan sunt de 15,90m x 13,90 m. Pentru sustinerea rezervoarelor s-au executat fundatii izolate. In interiorul cuvei au fost prevazute pante de 2% spre o basa prevazuta cu sistem de inchidere. Stingerea incendiului sau racirea rezervoarelor in caz de urgenta se realizeaza cu un sistem de sprinklere suspendate la inaltime, pe un schelet metalic si suporti montati pe mantaua rezervoarelor. Atat interiorul cuvei cat si structura metalica sunt vopsite in trei straturi cu vopsea rezistenta la foc.

Ob. 500/3- Cladire tip sopron Depozitul de acizi este o constructie de tip cuva de retentie din beton armat monolit, pentru trei rezervoare de acid azotic cu capacitatile de 25, 35 respectiv 60 mc. Primul este pentru acid azotic de 50%, al doilea de 96% si al treilea de 73%. Dimensiunile in plan sunt de 15,90m x 13,90 m. Pentru sustinerea rezervoarelor s-au executat fundatii izolate. In interiorul cuvei s-a realizat o basa de adancime pentru eventualele scapari. Constructia este acoperita cu o copertina pe stalpi si structura metalica. Atat interiorul cuvei cat si structura metalica au fost vopsite in trei straturi cu vopsea antiacida. Toate materialele de constructie folosite la piesele in miscare ale utilajelor din linia de fabricatie sunt antiscantei (inox, aluminiu, cupru, polietilena sau cauciuc antistatizat etc.) si de asemenea, echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive.

Obiect 500/4 –Camera compresor aer, constructie din caramida , beton armat, usa metalica;

Obiect 5373/12,13,14,15- Constructii din beton armat si cu usi antiscantei. Cladirile sunt despartite intre ele de diguri de pamant. Obiectul 5373 este format din 4 cladiri pentru depozitare materii explozive, depozitarea se face in functie de clasa de pericol de care apartin materiile explozive, conform cerintelor legale aplicabile in vigoare. Cele patru cladiri ale depozitului de materii explozive sunt constructii de tip Parter, existente, acestea avand destinatia inca de la inceput pentru depozitarea de materii explozive.




Pag. 66

Cladirile au dimensiunile in plan de 12,70 m x 24,70 m. Structura de rezistenta este realizata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat pe fundatii izolate de tip pahar si fundatii continue sub zidarie cu grosimea de 37,5 cm. Conform constatarilor facute de catre specialisti, structura de rezistenta a fiecarei cladiri din depozit se prezinta in stare foarte buna, fara nici un fel de neplaneitati, fisuri, denivelari sau alte defecte. Cladirile depozitului sunt construite din materiale incombustibile, cu acoperisuri de tip usor, conform prevederilor legale, reconditionate prin tencuire si zugravire. Usile si ferestrele cladirilor se deschid spre exterior, ferestrele sunt asigurate cu zabrele si, totodata sunt vopsite in alb pe partea interioara, iar usile de intrare sunt confectionate din tabla de otel cu grosimea de 3 mm, conform prevederilor Legii nr. 126/1995. Cladirea 5373/13 din depozit este prevazuta cu un perete despartitor, construit din materiale incombustibile deoarece, in aceasta cladire se depoziteaza materii explozive din clase diferite. Pardoselile celor patru cladiri din depozit sunt pardoseli din ciment antiscantei, in suprafata de 302,50 mp fiecare.

Cai de acces, interventie, si evacuare - numar, gabarit, marcare/semnalizare

- la toate constructiile s-au prevazut drumuri si platforme pentru accesul utilajelor si autospecialelor pentru stins incendii ; - incaperile sunt asigurate cu cai de evacuare prin care se poate ajunge in cel mai scurt timp in exterior ; Obiect 331 – 2 din care 1x0,9 m si 1 x1,1 m; Obiect 332 – 6 x 2,3 m; Obiect 333 – 12 din care 10x4,9 m si 2x2,4 m; Obiect 334 – 11 din care 8x2,5m; 2x1,0 m; 1x5, m; Obiect 369/A – 8 din care 7x5,0 m si 1x 3,1 m; Obiect 500/1 – 5 din care 3x2,6 m si 2x6m; Obiect 500/4- 1x2,0 m; Obiect 393/1 – 4; Obiect 5373/12,13,14,15 – 3 x3,0 m la fiecare cladire;

Case de scari (inchise/deschise) - numar, gabarit, alcatuire constructiva

Nu exista deschideri in tavane, cu exceptia cladirii 369/A, care are scara de comunicare interioara si exterioara de la cota + 0 la cota + 5.1 m. Deschiderile in pereti sunt formate numai din geamuri si usi. Nu exista lifturi. Exista scari de acces metalice :

- 1 la obiect 500/1 ; - 1 la obiect 500/2 ;

Sisteme de ventilatie; incalzire; alimentare cu utilitati

Sisteme de incalzire

Prin 5 microcentrale proprii : 3 pe motorina si 2 pe gaz. Ob.331/1-CT gaz, incalzire spatii administrative Ob.332-CT gaz -produce agent termic tehnologic Obiect 334 – CT motorina incalzire hala de productie si apa calda




Pag. 67

Ob.369/A –CT motorina incalzire hale productie si apa calda Ob.500/1 –CT motorina incalzire hale de productie si apa calda

Instalatii electrice Toate cladirile se alimenteaza cu energie electrica de la reteaua de distributie la 220 sau 380 v dupa caz pentru fiecare Obiect.

Instalatie de alimentare cu gaze naturale

Alimentare cu gaz natural din reteaua existenta in zona amplasamentului prin traseele de conducte (conform plan retea de alimentare cu gaz natural)

Iluminat de siguranta Toate cladirile Instalatiilor de productie au iluminat de siguranta : Obiect 333 ;334 ; 369 A ; 500/1 ;

Sisteme de siguranta si protectie

Sistem/dispozitiv de evacuare a fumului si gazelor fierbinti

obiect 333 si 334

Sisteme de alarmare/avertizare

Obiect 5373/12,13,14,15-depozit explozivi- este prevazut cu instalatii electronice de alarmare si senzori pe cladire.

Sisteme de limitare a propagarii incendiilor : (usi rezistente la foc, clapete antifoc, sisteme de obturare, oprirea automata a sistemului de ventilare, protectii ale structurilor metalice/de beton/lemn etc.)

Cladirile au usi rezistente la foc, ferestre cu grilaje fixe pentru ventilatie naturala si pardoseli antiscanteie.

Instalatii speciale de stingere cu apa - tip ( apa pulverizata)

Obiect 500/2 – Depozit MMA

Alte instalatii de stingere (pulbere, spuma etc.)

Obiect 369/A

Instalatie de protectie impotriva trasnetului

Obiect 331, 332, 333, 334, 369/A, 500/1, 500/2, 500/3, 500/4, 393/1, 5373/12,13,14,15 sunt dotate cu instalatie paratrasnet. Pentru cladirile existente sunt prevazute paratrasnete verificate si reconditionate.

Stingatoare -pe tipo-dimensiuni

Obiect 331/1: 2 tip P6 Obiect 332: 2 tip SM6 si 2 tip P9 Obiect 393: 2 tip P6 Obiect 333: 3 tip SM6 si 3 tip P6 Obiect 334: 2 tip P9; 2 tip SM6; 2 tip P6 Obiect 369/A: 6 tip SM 6; 2 tip SM 9; 1 tip SM 30; Obiect 500/1: 1 tip SM 50; 2 tip P9; 1 tip 50; 2 tip P6; Obiect 500/2: 2 tip SM 50; 2 tip SM 60; Obiect 500/3: 2 tip P9




Pag. 68

Obiect 500/4: 1 tip P50 Obiect 5373/12,13,14,15: 2 tip SM 6 si 2 tip P9/cladire

Hidranti interiori Obiect 369/A are prevazut in spatiul de productie un hidrant interior cu spuma automecanica; Obiect 500/1 este prevazut un hidrant interior cu spuma antialcool;

Hidranti exteriori Obiect 331 – 1 hidrant exterior; Obiect 332 – 2 hidranti exteriori; Obiect 333 – 6 hidranti exteriori; Obiect 500 – 3 hidranti exteriori; Obiect 393/1 – 2 hidranti exteriori; Obiect 334- 5 hidranti exteriori; Obiect 369/A - 8 hidranti exteriori; Obiect 5373/12,13,14,15 - 4 hidranti exteriori (1 la fiecare cladire);

II.2.3. Informatii privind productia realizata si resursele folosite

Capacitate de productie: Tabel II.2.3.1

Exploziv tip ANFO 10 t/h, 15000 t/an

Exploziv tip Hidrogel 4-6 t/h, 8000t/an

Exploziv tip RIOMAX 250 kg/sarja

Azotat de monometilamina (NMMA) 300 kg/sarja

Nitrat de hexamina 3800kg/zi

Utilitati necesare asigurarii productiei Tabel II.2.3.2

Sursa de energie / combustibil

Cantitate Sursa /mod de depozitare

Energie electrica Puterea totala de 340 kw: - pentru fabricare ANFO 15 kw; - pentru fabricare NMMA 75 kw; - pentru fabricare HIDROGEL 250 kw;

Distributie din reteaua SC Pirochim SA

Gaz metan 185 Nmc/h De la reteaua localitatii prin trasee de conducte

Energie termica 3 to / h Distributie de la microcentralele proprii

Apa tehnologica si potabila

Q zi med = 15 mc/zi Distributie din reteaua SC VIROMET SA

Motorina pentru Consum necesar pentru putere Depozitata in rezervor




Pag. 69

microcentrale microcentrale cca . 200 kw cu pereti dubli in spatiu amenajat, in cladire acoperita, cu platforma betonata si cuva de retentie

Alte utilitati:

Tabel II.2.3.3

Aer comprimat

Instalatia de producere aer comprimat este amplasata in cladirea fabricatiei HIDROGEL – Obiect 333. In functionarea instalatiilor de fabricatie este necesar aerul comprimat pentru manevrarea si controlul elementelor si echipamentelor pneumatice. Aerul comprimat este furnizat de un compresor cu surub cu 20 CP, care este amplasat, care furnizeaza aer la 7 kg/cm², presiune constanta. Reteaua de conducte este din otel carbon, fara sudura.

Instalatie de frig Instalatia de frig, situata in cadrul Obiect 333, asigura racirea solutiilor intermediare si este compusa din trei compresoare de frig. Agentul de realizare a frigului este solutia de etilenglicol.

Apa calda In Obiect 369/A – Fabricare ANFO functioneaza o unitate de producere a apei calde prin interschimb abur/apa. Centrala termica foloseste drept combustibil motorina. In Obiect 500/1 – Fabricare NMMA functioneaza o unitate de producere a apei calde folosindu-se drept combustibil motorina. In Obiect 334 – fabricare RIOMAX functioneaza o unitate de producere a apei calde folosindu-se drept combustibil motorina. In OB 331/1 – Birouri si vestiare functioneaza o unitate de producere a apei calde folosindu-se drept combustibil gazul metan.

Apa de racire Instalatia de producere apa de racire are o capacitate de 400 000 kcal/h, debit maxim 100m3/h. Instalatia se gaseste in cadrul Obiect 500 si include un turn de racire, cu pompe de transfer si bazin pentru apa recirculata.




Pag. 70

II.2.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice Tabel II.2.4.1.

Nr. crt.

Denumirea substantei

periculoase

Capacitatea totala de stocare

to

Mod de stocare Localizare

0 1 2 3 4

Materii prime/ auxiliare

1 Azotat de amoniu granulat

100 Depozitat in big-bags-uri de 1000 kg

Ob. 369/A

2 Solutie azotat de amoniu 90 %

70 In rezervor de inox de 50 mc, spatiu amenajat acoperit , cuva de retentie betonata

Ob. 333

3 Motorina tip EURO 3 22

Doua rezervoare metalice cu pereti dubli a 20 mc, respectiv 3 mc. Parc rezervoare produse petroliere, in spatiu amenajat in cladire acoperita , cu platforma betonata si cuva de retentie

Ob. 369/A

4 Acid azotic concentratie 50,73,96 %

110

Parc rezervoare acid azotic - Trei rezervoare metalice a 25, 35, 60 mc, pe platforma betonata si cuva de retentie

Ob. 500/3

5 Monometilamina 70

Depozitat in doua rezervoare de 40 mc , sub presiune, pe platforma betonata si cuva de retentie

Ob. 500/2

6 Azotat de monometilamina

22

Depozitat in rezervor sub presiune pe platforma betonata si cuva de retentie , In incinta instalatiei de obtinere NMMA

Ob. 500/1

Depozitat in rezervor sub presiune pe platforma betonata si cuva de retentie, in incinta instalatie de Hidrogel

Ob. 333

Depozitat in doua rezervoare portabile de 1000l fiecare pe platforma betonata si cuva de retentie, in incinta instalatie de Riomax

Ob.334

7 Hexamina 150 Depozitata in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 334

8 Matrice oxidanta 50 Rezervor metalic, izolat , cu serpentina de incalzire de 25 mc in instalatia Hidrogel

Ob. 333

9 Tiouree sau tiocianat 3 Depozitata in saci , in spatiu Ob. 333




Pag. 71

de amoniu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

10 Aluminiu 6 Butoaie tabla Ob. 334

11 Etilenglycol 20 Butoaie tabla Ob. 333

12 Azotat de sodiu 20 Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 369 A

13 Azotit de sodiu 1 Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 333

14 Perclorat de sodiu sau potasiu

1 Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 334

15 Acid adipic 1 Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 333

16 Cauciuc (guma guar) 6 Saci Ob. 334

17 Amidon 12 Saci Ob. 333

18 Piroantimoniat de sodiu

0,3 Butoaie Ob. 333

PRODUSE FINITE

1 Nitrat de hexamina 10 Depozitat in recipienti de 1 mc , in spatiu special amenajat

Platforma betonata -

Obiect 501/1

2 ANFO 30 ETNT

Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 369/A

Depozit produse finite, in saci Ob. 5373/

12, 13, 14, 15

3 Hidrogel 80 ETNT

Depozitat in cutii de carton , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura

Ob. 333

Depozit produse finite, in cutii de carton pe paleti

Ob. 5373/12, 13, 14, 15

4 Riomax 60 ETNT


Ob. 334


Ob. 5373/ 12, 13, 14, 15

5

Explozivi importati: - dinamita - amonita - Boostere - Fitil detonant - Fitil cu ardere

lenta (Bikford) - Capse electrice - Capse

nonelectrice

60 35 20 10 1

2 1


Ob. 5373/12, 13, 14, 15




Pag. 72

Deseuri tehnologice si alte materiale

1 Explozibil defect tip ANFO In saci de polietilena, apoi in cutii de carton avand greutate de 25 kg, in magazia 5373/15

2 Explozibil defect , tip Hidrogel In saci de polietilena, apoi in cutii de carton avand greutate de 25 kg, in magazia 5373/15

3 Explozibil defect , tip Hidrogel In saci de polietilena, apoi in cutii de carton avand greutate de 25 kg, in magazia 5373/15

4 Hidrogel-Matrice-de pe platforma

de incarcare cisterne In amestec cu rumegus in cutii de carton avand greutate de 25 kg, in magazia 5373/15

5 Deseuri de ambalaje

hartie/carton Colectate separat in containere in magazie special amenajata

6 Deseuri de ambalaje materiale

plastice In magazie special amenajata

7 Deseuri metalice Colectate si depozitate pe platforma betonata

8 Ulei uzat

Butoaie metalice/ In spatiu amenajat. Colectarea se face in recipiente inchise etans rezistente la soc mecanic si termic, iar stocarea se va efectua in spatii imprejmuite si securizate ptr. Evitarea scurgerilor necontrolate.

9 Acumulatori uzati In magazie inchisa betonata

10 Anvelope uzate In magazie inchisa betonata

11 Deseuri menajere Colectare selectiva in containere diferite pe platforma betonata

In prezentul tabel sunt prezentate principalele materii prime si auxiliare folosite.




Pag. 74

II.2.5. Procese tehnologice Productia de baza a societatii este fabricarea de explozibili civili si industriali. II.2.5.1.Descrierea Procesului tehnologic pentru fabricarea explozibilului RIOMAX. Obiect 334

SCHEMA fluxului tehnologic de fabricare a explozivului tip RIOMAX

Produs finit

Materii prime Aditivi

Dozare materii prime

Dozare aditivi

Amestecare

Descarcare

Ambalare

Impachetare - paletizare

Deseuri ambalaje

Sistem de colectare praf +filtru




Pag. 75

II.2.5.2. Depozitare materii prime - Obiect 334 In cadrul depozitului de materii prime se desfasoara urmatoarele operatii:

Descarcare materii prime; Depozitare materii prime; Transfer materii prime spre instalatiile de productie;

Operatii si reguli privind Descarcarea materiilor prime receptionate sub forma de paleti si transportarea incarcaturilor sunt prezentate in Capitolul III. II.2.5.3.Descrierea Procesului tehnologic pentru fabricarea explozibilului tip ANFO Obiect 369/A Procesul tehnologic este un proces fizic de amestecare al celor doua materii prime: azotatul de amoniu si motorina. Procesul de fabricare a explozivilor de tip ANFO este partial automatizat Fazele procesului tehnologic de obtinere a explozivilor de tip ANFO sunt:

Depozitarea azotatului de amoniu;

Depozitarea motorinei;

Amestecarea azotatului de amoniu cu motorina;

Paletizarea produsului finit;

SCHEMA fluxului tehnologic de fabricare a explozivului tip ANFO

Motorina

NH4NO3

Dozare NH4NO3

Dozare Motorina

AMESTECARE

AMBALARE PALETIZARE PRODUS FINIT

DEPOZITARE PRODUS FINIT

Deseuri ambalaje




Pag. 76

II.2.5.4.Descrierea Procesului tehnologic pentru fabricare azotat de monometilamina (NMMA) -OBIECT 500/1 Operatiile pe fluxul de fabricatie sunt: - alimentare reactor cu acid azotic pana la o cantitate prestabilita. - din vasul de alimentare solutia este descarcata gravimetric in reactor. - injectare MMA, in timpul injectarii vaporilor de MMA, reactorul se raceste cu apa,

pentru a prelua caldura de reactie, de la neutralizare. Temperatura reactorului se controleaza prin actionare asupra debitului de alimentare MMA.

II.2.5.5.Descrierea Procesului tehnologic pentru fabricare azotat de hexamina -OBIECT 500/1 Prepararea azotatului de hexamina se realizeaza prin neutralizarea Acidului Azotic cu hexamina, procesul fiind discontinuu, in sarje. II.2.5.6.Descrierea Procesului tehnologic pentru fabricarea explozibilului Hidrogel. Obiect 333 Fabricarea produsului se realizeaza in proces continuu prin amestecarea unei solutii oxidante aditivate cu solutie de azotat de monometilamina, procesul fiind automatizat si condus prin calculator. Fazele procesului tehnologic de obtinere a hidrogelurilor de tip RIOGEL sunt:

Prepararea solutiei de oxidanti ;

Amestec (proces continuu) ;

Realizarea cartuselor ;

Ambalare –paletizare produs finit ;

II.2.5.7. Depozitul de produse finite – Obiect 5373/12,13,14,15 In cadrul Ob. 5373 se desfasoara urmatoarele operatii:

Transfer produse finite din cadrul instalatiilor de fabricare; Descarcare materiale explozive importate; Depozitare materiale explozive; Incarcare in mijloace de transport auto a materialelor explozive in vederea

transportului acestora catre beneficiari. Depozitul de produse finite este format din 4 cladiri pentru depozitare materii explozive, depozitarea facandu-se in functie de clasa de care apartin materiile explozive, conform cerintelor legale si reglementate aplicabile in vigoare. Activitatea de depozitare se executa numai de persoane autorizate conform legii, in spatii special amenajate. Transportul materiilor explozive se realizeaza cu mijloace auto autorizate, proprii. In timpul activitatii de descarcare, transport si depozitare se respecta cu strictete prevederile Legii nr. nr. 126 /1995 si dispozitiile interne.




Pag. 77

Zonele cu restrictii de acces sunt marcate cu semne avertizoare vizibile de la distanta. Depozitul este autorizat de ITM Brasov si DGP Bucuresti prin Autorizatiile nr. 186/17.08.2010 si 64 D /17.08.2010. Paza si securitatea depozitului sunt asigurate de catre agentii de paza din cadrul S.C. ULTRA SECURITY S.R.L , in baza contractului de prestari servicii. Accesul personalului in obiectiv se face numai pe poarta principala, in baza legitimatiei de serviciu. Materialele explozibile sunt depozitate in patru cladiri , conform Autorizatiei nr. 63 D din 12.07.2010, depozitul are caracter permanent si are urmatoarele capacitati de depozitare:

Nr. cladire Materii explozive depozitate U/M ETNT

5373/12

Produse fabricate pe amplasament: - ANFO - Hidrogel - Riomax Produse importate: - Dinamita - Amonita - Boostere - Fitil detonant - Fitil cu ardere lenta (Bikford) - Capse electric - Capse nonelectrice

to 60

5373/13

to 60

5373/14

to 60

5373/15 to 60

TOTAL 240 to ETNT

In cladirea 5373/15 se depoziteaza si exploziv defect de Hidrogel, Riomax, Anfo. Descrierea depozitului Camerele de depozitare sunt inconjurate cu valuri de pamant . Depozitarea materiilor explozive se face in conditii controlate, se masoara temperatura si umiditatea in fiecare magazie. Iluminatul este natural prin ferestre protejate de patrunderea razelor solare, amplasate la partea superioara a incaperilor. Camerele de depozitare 1-4 au instalate senzori de miscare. Depozitul este dotat cu camere de luat vederi amplasate in zona cabinei de paza. Cabina paznicului este dotata cu monitoare pe care se poate urmari activitatea din depozit. Corpurile de iluminat sunt montate in exteriorul incaperilor de depozitare. In incaperi se asigura temperaturi intre +50C si 250C. Cladirile sunt protejate contra descarcarilor electrice din atmosfera prin paratrasnete. Cladirile depozitului sunt construite din materiale incombustibile, cu acoperisuri de tip usor, conform prevederilor legale. Acestea au fost reconditionate prin tencuire si zugravire. Usile si ferestrele cladirilor se deschid spre exterior, ferestrele sunt asigurate cu zabrele si, totodata sunt vopsite in alb pe partea interioara, iar usile de intrare sunt confectionate din tabla de otel cu grosimea de 3 mm, conform prevederilor Legii nr. 126/1995.




Pag. 78

Cladirea 5373/13 din depozit este prevazuta cu un perete despartitor, construit din materiale incombustibile deoarece, in aceasta cladire se depoziteaza materii explozive din clase diferite. Pardoselile celor patru cladiri din depozit sunt pardoseli din ciment antiscantei. Terenul este imprejmuit cu garduri de sarma ghimpata. Terenul este iluminat pe timp de noapte cu corpuri de iluminat montate pe stalpi, amplasati pe conturul gardului imprejmuitor exterior. La intrarea in depozit este cabina pentru paznic. Fiecare cladire are inscrisa capacitatea maxima care nu trebuie depasita in nici o situatie. Materialele sunt asezate pe rafturi sau pe paleti. Cutiile sunt asezate pe rafturi intr-un singur rand. La asezarea materialelor se vor respecta prevederile Legii 126/1995 privind regimul materiilor explozive cu modificarile si completarile ulterioare. Ambalajele rezultate vor fi depozitate in magazie in afara perimetrului depozitului. Uneltele destinate deschiderii ambalajelor sau curateniei in depozit trebuie sa fie pastrate in anticamere. Uneltele vor fi confectionate din materiale care nu se incarca electrostatic si nu produc scantei. Personalul va purta imbracaminte adecvata care nu se incarca electrostatic.Fiecare cladire este dotata cu mijloace de stingere incendii.

II.2.6. Informatii despre modalitatile de conectare la infrastructura existenta

Energia electrica Energia electrica necesara functionarii S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L., - Punct de lucru VICTORIA este preluata de la S.C.Pirochim Victoria S.A., cu care societatea MAXAM a incheiat un contract de prestari servicii in acest sens. Puterea totala de 340 kw este furnizata prin instalatia electrica existenta pe platforma. Echipamentele electrice de pe amplasament insumeaza urmatoarele puteri:

pentru fabricare ANFO = 15 kw; pentru fabricare NMMA = 75 kw; pentru fabricare HIDROGEL = 250 kw;

Toate cladirile existente dispun de retea de pamant statica perimetrala la care sunt conectate masele metalice ale cladirilor, iar pardoselile sunt realizate de tipul antiscantei. Cladirile existente sunt prevazute cu paratrasnete verificate si reconditionate. Instalatia electrica de iluminat este asigurata cu corpuri de iluminat fluorescente. Iluminatul artificial indeplineste conditiile speciale stabilite si asigura conditiile de confort vizual asupra utilajelor si a dispozitivelor. Cablurile de alimentare cu energie electrica a corpurilor de iluminat au conductoare din cupru cu izolatie si manta PVC. Iluminat de siguranta asigura marcarea hidrantilor de incendiu si iluminarea cailor de evacuare. Pentru instalatia electrica de forta sunt prevazute distributii prefabricate din bare.




Pag. 79

Toate carcasele metalice ale echipamentelor sunt racordate la instalatia de legare la pamant prin intermediul unui conductor din cablul de alimentare si suplimentar prin intermediul unor conductoare din otel zincat la centura interioara de legare la pamant. Centura interioara de legare la pamant este racordata la priza exterioara.

Gaz metan Gazul metan este necesar alimentarii a doua centrale termice de pe amplasament. Debitul necesar de gaz metan este de 185 Nmc/h si p= max 0,7 bari. Centralele termice alimentate cu gaz metan sunt amplasate in cadrul obiectivelor 332 si 331 /1. Cantitatea de gaz metan existenta la un moment dat in amplasament este de 0,7 kg. Centrale termice alimentate cu gaz metan sunt prevazute cu arzatoare automatizate, probabilitatea producerii unui potential accident cu incendiu sau explozie fiind redusa. Planul de situatie cu schemele izometrice de gaz metan de pe amplasament sunt prezentate in – Anexe - Planuri cu utilitati.

Energie termica/ apa calda Instalatie de producere abur In Obiectul 332 este instalata o Centrala termica ce utilizeaza ca si combustibil gazul metan pentru a produce abur tehnologic (3t/h). Aburul generat, avand o temperatura de 160ºC si o presiune de 8 kg/cm² este necesar in procesul de fabricare HIDROGEL - Obiect 333. Instalatie de producere apa calda In Obiect 369/A – Fabricare ANFO functioneaza o unitate de producere a apei calde prin interschimb abur/apa. Centrala termica foloseste drept combustibil motorina. In Obiect 500/1 – Fabricare NMMA functioneaza o unitate de producere a apei calde folosindu-se drept combustibil motorina. In Obiect 334 – Fabricare Riomax functioneaza o unitate de producere a apei calde prin interschimb abur/apa. Centrala termica foloseste drept combustibil motorina. In Obiect 331/1 – Birouri si vestiare functioneaza o unitate de producere a apei calde folosindu-se drept combustibil gazul metan. Amplasarea centralelor termice in cadrul SC MAXAM ROMANIA SRL, Punct de lucru VICTORIA este prezentata in Plan amplasare Centrale termice - Anexa 3.

Instalatia de frig Instalatia de frig, situata in cadrul Obiect 333, asigura racirea solutiilor intermediare si este compusa din trei compresoare de frig. Agentul de realizare a frigului este solutie de etilenglicol.

Apa de racire




Pag. 80

Instalatia de producere apa de racire are o capacitate: 400 000 kcal/h, debit maxim 100 m3/h.Instalatia se gaseste in cadrul Obiect 500 si include un turn de racire, cu pompe de transfer si bazin pentru apa recirculata.

Alimentarea cu apa potabila si tehnologica Alimentarea cu apa a instalatiilor existente pe platforma SC MAXAM ROMANIA SRL, Punct de lucru Victoria este asigurata de catre SC VIROMET SA, conform conditii contractuale. Distributia apei se realizeaza prin intermediul unei retele de tip radial, din otel cu lungimea de 105 m. Instalatie de captare : bransament din conducta PEHD , Dn 200 mm, amplasat intr-un camin echipat cu vana de linie si apometru. Instalatie de tratare/demineralizare – compusa din doua coloane cu rasin anionit de 1mv fiecare. Regenerarea rasinii se face cu NaCl 10 %. Instalatie de aductiune si inmagazinare a apei – de la bransament pleaca conducta de aductiune de PEHD , Dn 200 mm si L= 144m. Rezervorul de apa demineralizata utilizata la centralele termice.

Alimentarea cu apa pentru stins incendii Pe reteaua de distributie a apei sunt montati hidranti exteriori de incendiu. Debitul de apa necesar in retea pentru alimentarea hidrantilor este de 10 l/s. Necesarul de apa si gradul de recirculare , conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor : Tabel II.2.6.1.

Folosinta de apa Qzi max (mc/zi)

Qzi med (mc/zi)

Qanual (mc)

Recirculare (mc/zi)

Apa tehnologica

28 14 1,56 Instalatii de recirculare - tunelul de racire in

contracurent tiraj fortat, cu Q=13 mc/h care deserveste intalatia de neutralizare MMA.Gradul de recirculare al apelor este de 56 %.

- abur tehnologic cu Q=2 mc/h care deserveste instalatia de fabricare Hidrogel

Apa potabila in scopuri igienico-

sanitare 1,2

1,0

365

-

Total 29,2

15

5475

-




Pag. 81

Evacuarea apelor uzate Din activitatile desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele categorii de ape uzate: -Ape conventional curate sunt apele de racire, neimpurificate de la centralele termice care nu intra in circuitul apei recirculate si care vor fi evacuate la oprirea instalatiei direct in Paraul Corbul Ucei. -Ape uzate tehnologice – provenite din procesele tehnologice de fabricare a explozibililor. Acestea sunt : a) de la instalatia de neutralizare monometilamina-captarea vaporilor de monometilamina intr-un scruber de spalare apa. Apa este stocata in recipient de inox si utilizata in procesul tehnologic la prepararea solutiei de azotat de amoniu. b) de la fabricarea explozibililor tip Hidrogel, apele contin azotati, amoniu, aluminiu, monometilamina si alte substante organice –sunt trecute printr-o instalatie de filtrare si reintroduse in procesul tehnologic prin pompare. c) ape uzate de la instalatiile de demineralizare-apele uzate de la regenerarea, spalarea si afanarea coloanelor de schimb ionic. Sunt trimise printr-un canal cu descarcare intr-un bazin vidanjabil cu radier si pereti betonati, cu capacitatea de 10 mc, impreuna cu apele uzate menajere de la grupurile sanitare aferente vestiarelor. -ape uzate menajere provenite de la pavilionul administrativ sunt colectate printr-o retea de canalizare cu descarcare in bazin vidanjabil cu capacitate de 10 mc. -Ape pluviale sunt:

a) provenite din colectarea apelor din precipitatiile cazute si scurse pe suprafata incintei fabricii si care se infiltreaza direct in sol.

b) impurificate cu produs petrolier de la rampa de descarcare motorina sunt colectate prin rigole din beton si trecute prin separator de hidrocarburi petroliere cu filtru si camera de desnisipare dupa care sunt evacuate direct in paraul Corbul Ucei.

Retele de apa industriala, canalizare si stins incendiu Tabel II.2.6.2.

OBIECT 331/1

Debitul de apa pentru stins incendiu interior necesar este asigurat printr-un racord de apa industriala din teava de otel zincata cu Dn 2 toli si un camin de vane. Pe reteaua de apa industriala si stins incendiu exista un hidrant suprateran tip A x 2B, cot de racord cu flansa. Obiectul 331/1 este racordat la reteaua inelara de apa industriala si stins incendiu cu Dn 200 mm existenta in zona. Apele uzate menajere sunt evacuate gravitational, cu nivel liber, la reteaua exterioara de canalizare menajera si prin aceasta, la un bazinul vidanjabil dupa care se goleste cu vidanja si sunt transportate la Statia de epurare a orasului Victoria. Apele pluviale sunt evacuate prin rigole deschise in paraul Corbu Ucei.

OBIECT 332 Debitul de apa industriala necesar pentru stins incendiu si pentru consum




Pag. 82

tehnologic, este asigurat din reteaua de apa industriala si de stins incendiu printr-un tronson ramificat din teava neagra de otel laminata la cald pozata subteran cu Dn 100 mm. Pe aceasta retea exista hidranti supraterani tip A x 2B, cot de racord cu flansa. Din compartimentul cazanului de abur existent in cadrul obiectului se evacueaza periodic un debit de ape uzate rezultate din purjarea discontinua. Volumul de ape uzate evacuat este de: V ape uzate = 1,2 mc. Inainte de evacuare are loc racirea locala si stocarea lor intr-un camin de racire V util = 3 mc. Evacuarea gravitationala a apelor conventional curate in paraul Corbul Ucei.

OBIECT 333

Debitul total necesar de apa , este asigurat printr-un un racord la reteaua de apa industriala cu Dn 100 mm si un camin de vane. Pe aceasta retea sunt prevazuti hidranti supraterani tip A x 2B, cot de racord cu flansa. Pe retea este prevazut un camin de sectorizare si racord la Obiect 500. Presiunea necesara in retea este de: H necesar ~ 34,05 mCA. Volumul de apa si presiunea necesara pentru buna functionare a hidrantilor exteriori este asigurata de Gospodaria de apa industriala si stins incendiu existenta pe platforma S.C. VIROMET S.A., prin reteaua de distributie existenta in zona. Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate, apele utilizate in proces se recircula. De la Obiect 333 se evacueaza ape uzate menajere, care sunt evacuate gravitational, cu nivel liber, la reteaua exterioara de canalizare menajera si prin aceasta la bazinul vidanjabil si apoi transportate la Statia de epurare a orasului Victoria. Apele pluviale sunt evacuate prin rigole deschise in paraul Corbu Ucei.

OBIECT 334 Debitul de apa industriala necesar pentru stins incendiu interior si exterior este asigurat printr-un un tronson din teava neagra de otel laminata la cald, pozata subteran cu Dn 100 mm racordat la reteaua de apa industriala si stins incendiu din zona. Pe aceasta retea exista hidranti supraterani tip A x 2B, cot racord cu flansa. Presiunea necesara in retea este de: H necesar ~ 43,44 mCA. Volumul de apa si presiunea necesara pentru buna functionare a hidrantilor exteriori este asigurata de Gospodaria de apa industriala si stins incendiu existenta pe platforma S.C. VIROMET S.A., prin reteaua de distributie existenta in zona de presiune in care este amplasat Obiect 334. Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate. De la OBIECT 334 se evacueaza ape uzate menajere, care sunt evacuate gravitational, cu nivel liber, la reteaua exterioara de canalizare menajera si prin aceasta la bazinul vidanjabil si apoi transportate la Statia de epurare a orasului Victoria.




Pag. 83

Apele pluviale sunt evacuate prin rigole deschise in paraul Corbul Ucei.

OBIECT 369/A

Debitul de apa industriala si stins incendiu este asigurat din reteaua de apa industriala existenta in zona. Pentru racord exista un camin de vane cu Di = 1,25 m, cu rama si capac din fonta tip carosabil. Exista o retea din teava neagra de otel laminata la cald, pozata subteran. Pentru stins incendiu exista hidranti exteriori supraterani FOCUS tip A x 2B cu flansa de racord la reteaua de apa. Instalatia este dotata pentru stins incendiu cu spumogen, role de furtun, tevi de refulare si accesorii de preparare a spumei mecanice, fiind prevazute inclusiv materialele de rezerva necesare. Volumul de apa si presiunea necesara pentru buna functionare a hidrantilor exteriori este asigurata de Gospodaria de apa industriala si stins incendiu existenta pe platforma S.C. VIROMET S.A., prin reteaua de distributie existenta in zona de presiune in care este amplasat Obiect 369/A. Apele impurificate cu produse petroliere ce rezulta din racirea rezervorului de motorina, spalarea cuvei, etc. sunt preluate de un camin cu garda hidraulica CH si conduse gravitational la un separator de produse petroliere SPP. Conducta de golire a cuvei rezervorului este prevazuta cu robinet de inchidere avand pozitia normal inchisa. S-a prevazut un separator de produse petroliere avand urmatoarele caracteristici: - Debit nominal Q = 6-10 l/s - Corp prefabricat din beton impemeabilizat: De = 1800 mm; H = 2700

mm + 1500 mm - D intrare = 150 mm - D iesire = 150 mm - G max : 6,571 t - Gura de vizitare: 1 buc cu capac si rama carosabila - Concentratia de produs petrolier la evacuare: Cpp = < 1 mg/l, fara

irizatii accesorii: - obturator cu plutitor, cu autoblocare ce inchide evacuarea la atingerea unui nivel maxim admisibil de SP. Evacuarea apelor conventional curate din separatorul SPP se face gravitational, in paraul din zona.

OBIECT 393/1

Pentru stins incendiu interior exista 2 hidranti tip C (coloana uscata). Alimentarea cu apa a instalatiei se asigura prin manevrarea manuala a vanei de admisie a apei in reteaua de alimentare a hidrantilor interiori. Debitul de apa necesar este de qiint = 2,5 l/s in fiecare punct combustibil. Pentru stins incendiu exterior este necesar un debit de qiext = 10 l/s in fiecare loc combustibil si T stingere = 3 ore. V rezerva inc = 110 mc. Presiunea necesara in retea este de H necesar ~ 35 mCA. Volumul de apa si presiunea necesara pentru buna functionare a hidrantilor exteriori este asigurata de Gospodaria de apa industriala si stins incendiu existenta pe platforma S.C. VIROMET S.A., prin reteaua




Pag. 84

de distributie existenta in zona de presiune in care este amplasat Obiect 333 – Fabricare HIDROGEL. Obiect 393/1 este amplasat in vecinatatea Obiect 333 – Fabricare HIDROGEL. Apele pluviale sunt evacuate prin rigole deschise in paraul Corbu Ucei.

OBIECT 500/1,2,3

Debitul de apa industriala si stins incendiu este asigurat printr-o o retea de tip ramificat, cu L = 85 m, racordata la reteaua inelara de apa industriala (Dn 200 mm) existenta in zona la Obiect 333. Caminul de vane in care se monteaza vana de actionare manuala este prevazut cu urmatoarele: - robinet de actionare manuala cu Dn 150 mm; - manometru pentru masurarea presiunii; - racord fix pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu la sursa de

alimentare cu apa (s-au prevazut 3 racorduri tip B, fiecare cu robinet de inchidere si clapeta de retinere);

- robinet de golire a instalatiei fixe de racire. Caminul de vane pentru alimentarea cu apa a instalatiei fixe de racire este amplasat la o distanta protectoare (6m) fata de cuva rezervoarelor. Pentru stins incendiu exista hidranti exteriori supraterani FOCUS tip A x 2B cu flansa de racord la reteaua de apa. Instalatia de stins incendiu este dotata cu spumogen, role de furtun, tevi de refulare si accesorii de preparare a spumei mecanice, fiind prevazute inclusiv materialele de rezerva necesare. Presiunea necesara in retea este H necesar ~ 35 mCA. Volumul de apa si presiunea necesara pentru buna functionare a hidrantilor exteriori este asigurata de Gospodaria de apa industriala si stins incendiu existenta pe platforma prin reteaua de distributie existenta in zona de presiune in care este amplasat Obiect 500. Din procesul de nitrare al MMA sunt emisi vapori de MMA, acid azotic si NMMA, care sunt captati intr-un scruber de spalare cu apa, η = 99 %. Cantitatea de apa uzata tehnologica, continand substante organice si anorganice, de la scruberul de spalare este redusa si se colecteaza intr-un bazin adiacent instalatiei de unde dupa decantare si trecerea printr-un filtru mecanic, apele tehnologice se recircula / se refolosesc in procesul de fabricare NMMA. Cuva la rezervoarelor de acid azotic (OB 500/3), este prevazuta cu robinet de golire a basei care se inchide manual . Cuva la rezervoarelor de MMA, este prevazuta cu robinet de golire a basei care se inchide manual . Volumul util al cuvei in care sunt montate rezervoarele are capacitate de stocare, in caz de avarie, a volumului de acid din cel mai mare rezervor. In caz de avarie la rezervoarele de acid azotic (OBIECT 500/3), se inchide manual robinetul de golire a basei, pentru recuperarea acidului. Apele pluviale sunt evacuate prin rigole deschise in paraul Corbu Ucei.

Planurile cu retele si utilitati sunt anexate in Planul de urgenta interna.




Pag. 85

Sisteme de comunicare Obiectivul are asigurat sistemul de comunicare interna si externa, prin telefonie mobila. Retele de intrare/iesire pe internet asigura accesul electronic la diferite informatii si transmiterea urgenta a unor informatii catre diversi. Retea de telefonie fixa exista pe amplasament – la birouri, cu cablajele efectuate pana la obiectele 332, 333, 369 si depozite, insa in prezent nu este pusa in functiune. Obiectivul este de asemenea in legatura directa cu reteaua interna PIROCHIM si cu centrala interna Viromet.

Ajutor medical SC MAXAM ROMANIA SRL-Punct de lucru Victoria , jud. Brasov are incheiat contract de prestari servicii cu Cabinet de medicina muncii - Dr. Carstea Vasile, care efectueaza controlul periodic anual pentru personalului din obiectiv.

Monitorizarea mediului

Monitorizarea mediului se face pe baza actelor de reglementare in vigoare, a legislatiei de mediu si a instructiunilor de lucru. Se urmaresc atat variabilele de proces, cat si indicatorii specifici activitatii. Frecventa de monitorizare si numarul minim de probe prelevate la intervale regulate de timp sunt stabilite prin Autorizatia integrata de mediu si Autorizatia de Gospodarire a apelor.

Service si intretinere Activitatea de Service si Intretinere se realizeaza prin Departamentul de mentenanta al societatii si prin contractele de prestari servicii in functie de natura acestor activitati. Societatea detine Programul de mentenanta - baza de date generata de un software numit “SINFOMAN 4” care se updateaza lunar cu inregistrarile noi introduse in functie de activitatile programate si realizate, inclusiv planificarea reviziilor/reparatiilor fiind automat generata pentru luna urmatoare in momentul introducerii datelor aferente lunii precedente;

Gestiunea deseurilor

Deseurile rezultate din procesul de productie se colecteaza separat si se elimina prin ardere sau prin firme autorizate in colectare/valorificare. Depozitarea temporara a acestora se va face in conditii de siguranta, in depozitele special amenajate in cadrul instalatiei.

In vederea eliminarii deseurilor sunt incheiate contracte de valorificare/eliminare pentru anumite tipuri de deseuri existente pe amplasament.




Pag. 86

Nr. crt.

Denumirea deseului

Codul deseului dupa Codul European al

Deseurilor-O.M. nr. 856/2002

Periculozitate cf.OUG.78/2000

AnexaIE

Gestiunea deseurilor

Valorifi-

care

Stocare

Eliminare

1. Explozibil defect, tip ANFO

16 04 03*

H1-explozive

in saci de polietilena, apoi in cutii de carton avand o

greutate de 25 kg, in magazie special

amenajata

SC Uzina Mecanica Babeni

SA sau alte societati autorizate

2 Explozibil defect, tip Hidrogel si Riomax

16 04 03*

H1-explozive

in saci de polietilena, apoi in cutii de carton avand o

greutate de 25 kg, in magazie special

amenajata



3 Hidrogel matrice – de pe platforma de incarcare cisterne

16 04 03* In amestec cu rumegus, in cutii de carton avand o

greutate de25 kg, in magazie special

amenajata



4 Deseuri de ambalaje hartie/carton

15 01 01 Valorificare partiala

Colectate separat in containere, in magazie

special amenajata



5 Deseuri de ambalaje materiale plastice

15 01 02 Se returneaza la furnizor

in magazie special amenajata

6 Deseuri metalice

17 04 01

17 04 05

Valorificate la firme autorizate

Colectate si depozitate pe platforma

7 Ulei uzat 13 02 07*

H5-nocive

H14-ecotoxice


Colectare in butoaie metalice/ spatiu amenajat

-

8 Acumulatori uzati

16 01 01*

H6 -toxice

H14-ecotoxice


In magazie inchisa, betonata

9 Anvelope uzate

16 01 03 Valorificate la firme autorizate

In magazie inchisa, betonata

-




Pag. 87

10 Deseuri menajere

20 01 Colectare selectiva Contract firme specializate

II.3. Descrierea zonelor unde ar putea avea loc un accident major Ca zone/operatii sensibile din punct de vedere al aparitiei unui accident, ca urmare a unor deversari accidentale de substante periculoase sau ca urmare a producerii unui incendiu sau explozii s-au identificat PATRU ZONE DE RISC PE AMPLASAMENT – Plan amplasare zone de risc Anexa 3:

ZONA I

Obiect 334 Instalatie fabricare RIOMAX ; Depozit materii prime; CT pe motorina ;

ZONA II

Obiect 369/A Instalatie fabricare explozibil industrial tip ANFO si stocare max. 10 t explozibil ; Magazie : azotat de amoniu 100 t si 20 to azotat de sodiu; Depozit motorina ; CT pe motorina;

ZONA III

Obiect 332 CT pe gaz metan pentru producere energie termica tehnologica;

Obiect 333 Instalatie fabricare explozibili industriali tip HIDROGEL : azotat de monometilamina, matrice oxidanta, tiouree, azotat de natriu, acid adipic, piroantimoniat de sodiu, etilenglicol Depozit solutie azotat de amoniu 90 %

Obiect 500/1 Instalatie fabricare NMMA (azotat de monometilamina) ; Instalatie de fabricare Nitrat de Hexamina ; CT pe motorina

Obiect 500/2 Depozit MMA - 2 rezervoare

Obiect 500/3 Depozit Acid azotic - 3 rezervoare

Obiect 500/4 Cabina compresor aer

ZONA IV

Obiect 5373/ 12, 13, 14, 15

Depozit explozibili industriali , patru cladiri – capacitate 60 ETNT fiecare




Pag. 88

II.4. Descrierea populatiei zonei (numar, structura, vulnerabilitate, aglomerari prezente, de tipul celor din scoli, spitale) susceptibile a fi afectate A fost prezentata in tabelele: Tabel II.1.3.2.. si Tabel II.1.3.3.




Pag. 100

CAPITOLUL III DESCRIEREA INSTALATIEI

III.1. Descrierea activitatilor principale si a produselor apartinand acelor parti ale obiectivului care au importanta din punct de vedere al securitatii, a surselor de risc de accident major si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce, precum si descrierea masurilor preventive propuse III.1.1. Identificarea partilor instalatiei relevante pentru securitate (IRS)

Elemente pentru identificarea partilor instalatiei relevante pentru securitate

►cantitatile existente (Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1);

►caracteristicile substantelor, modul de utilizare si depozitare;

Partile relevante pentru securitate sunt: ● Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase; ● Partile instalatiei cu functie speciala de securitate tehnica;

Partile instalatiei cu continut special de substante periculoase (Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1):

Tabel III.1.1.1.

Categoria substantei periculoase Coloana 2 a HG 804/2007

(t)

Valori directoare

pentru IRS (2% din coloana 2)

(t)

Valori directoare pentru IRS (0,5% din coloana 2)

(t)

ORS 1 Oxidant -azotat de amoniu granulat

350 1,75

Inflamabile: -hexamina;aluminiu;

5000 25,0

Oxidant -perclorat de sodiu sau potasiu

50 1,0

Explozive -RIOMAX; NMMA

10 0,05

ORS 2 Oxidant -azotat de amoniu granulat

350 1,75

Oxidant -azotat de sodiu

50 1,0




Pag. 101

Periculoase pentru mediu: -motorina

2500 25

Explozive -ANFO

10 0,05

ORS 3 Oxidant: -azotat de amoniu solutie 90% -azotat de amoniu granulat

350 1,75

Oxidant: -matrice oxidanta; acid azotic; azotat de sodiu; azotit de sodiu

50 1,0

Periculoase pentru mediu: -tiouree

200 4,0

Inflamabile: -monometilamina

10 0,2

Inflamabile: -hexamina; aluminiu

5000 25,0

Extrem de inflamabil: -gaz metan

50 1,0

Explozive: -nitrat de monometilamina; Hidrogel

10 0,05

ORS 4 Explozive produse finite: -ANFO; Hidrogel; RIOMAX

10 0,05

Explozive importate: -dinamita; amonita; fitil detonant; fitil Bickford; capse electrice; capse nonelectrice; boostere

10 0,05

III.1.1.1. ORS 1- Obiect 334 Instalatie de fabricare RIOMAX si Depozit de materii prime

Instalatie de fabricare Riomax Amplasare Cladirea de productie este amplasata izolat, departe de alte obiective, in zona impadurita. Cladire parter existenta dimensiuni:35mx12m=420m2 recompartimentata in 2012 pentru Instalatie Riomax. astfel: - Instalatie Riomax = 279,6 mp din care Camera de incartusare de 143 mp este

protejata pe trei laturi cu perete din beton armat de 60 cm si perete zburator spre nord; - Magazie ambalaje si materiale inerte = 105,3 mp;




Pag. 102

Tabel III.1.1.1. 3 Substantele periculoase prezente in ORS 1 Azotat de MMA

Lichid sau cristale in functie de punctul de cristalizare si culoare usor galbuie. Nu are nici un miros special. Punct de cristalizare:14,5 ºC (Continut 76%);24,5 ºC (Continut 80%) Sensibilitate la soc> 147 J; Sensibilitate la atingere> 352 N; Densitate1,21 – 1,25 g / cm3 ; Rezistenta la apa. Miscibil in apa ; pH 4,3 –5,3. Stabil in conditii normale de depozitare. Consideratii toxicologice: Produs intermediar lichid, cu toxicitate crescuta. La contactul cu pielea: Acesta poate provoca arsuri, in special daca acest contact este mai indelungat. La contactul cu ochii: Pot sa apara leziuni ale corneei, in special la concentratie mare si la o expunere mai indelungata. In caz de ingerare: Pot sa apara iritatii ale mucoaselor tubului digestiv datorita caracterului foarte oxidant al NMMA. In caz de inhalare a vaporilor de NMMA sau a fumului rezultat in urma arderii sau exploziei de NMMA poate sa apara afectiuni ale mucoaselor aparatului respirator, iar in cazuri mai grave edem pulmonar. Riscul de incendiu si explozie: Este foarte inflamabil si prezinta pericol de explozie. In vederea prevenirii accidentelor se va evita contactul cu o sursa de foc sau caldura, precum si supunerea la socuri a produsului in timpul transportului acestuia.




Pag. 103

Azotat de amoniu

Substanta solida, de culoare alba, cu aspect granular, granule cu diametrul mediu de 3,2 mm,fara miros, densitatea de 0,8 g/cm3, ,densitate relativa la 200 C 1,72, temperatura de descompunere: >1700C, 2100C

Azotatul de amoniu cu mai putin de 0,2% substante combustibile (UN 1942) nu este clasificat ca un exploziv. Azotatul de amoniu lichid (UN 2426) nu este clasificat ca substanta exploziva. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare Posibilitatea de reactii periculoase - In contact cu materiale combustibile si surse de aprindere Conditii de evitat - fumatul si focul deschis, expunerea la radiatii solare. Materiale incompatibile- substante organice, combustibile, lubrefianti, agenti reducatori, acizi, baze, sulfuri, clorati, nitrati, permanganati, pulberi metalice. Produsi de decompunere periculosi - la incalziri puternice azotatul de amoniu se descompune cu degajare de gaze toxice (oxizi de azot), in spatii inchise, putand conduce la reactii violente sau la explozie, daca acesta este contaminat cu substante incompatibile. In contact cu substante alcaline poate degaja amoniac gazos. Consideratii toxicologice: La contactul cu pielea: pot aparea iritatii sub forma de pete rosii. La contactul cu ochii: iritare a acestora datorita contactului cu praful aflat in suspensie in aer in cadrul operatiunilor de incarcare, descarcare, manipulare vrac. In caz de ingerare acesta poate cauza iritatii ale mucoaselor tubului digestiv si cresterea ritmului cardiac. In caz de inspirare a prafului apar iritatii ale sistemului respirator, se poate forma metahemoglobina, pot aparea convulsii si chiar moartea. In cazurile cronice se formeaza metahemoglobina, care are ca si efecte imediate dureri de cap, puls accelerat, stare de lesin. Riscul de incendiu si expozie : Azotatul de amoniu este un oxidant foarte puternic. In contact cu materialele combustibile (hidrocarburi) se poate autoaprinde. Temperatura de descompunere : peste 1700C.Pericolul de explozie este favorizat de contactul cu substante organice.

Aluminiu pulbere

Solid, punct de topire 60°C, punct de fierbere >999°C. Densitate 2,7 g/cm3. Insolubil in apa. Stabil in conditii normale de depozitare. Consideratii toxicologice: Toxicitate acuta: Efect iritant primar: - pe piele: Nu are efect iritant. - pe ochi: Nu are efect iritant. Pudra de aluminiu nu este toxica si daca se manipuleaza adecvat nu apar efecte negative, lucru constatat in urma experientei pe perioada indelungata. Sensibilizare: Nu se cunoaste vreun efect de sensibilizare. Stabilitate si reactivitate: Descompunere termica/ conditii de evitat: Nu apare descompunere daca este utilizat si depozitat conform specificatiilor. Reactii periculoase:In contact cu apa poate degaja gaze inflamabile. Risc de explozie a pulberii daca este imbogatit cu praf fin in prezenta aerului. Produse de descompunere periculoase: Nu se cunosc produse de descompunere periculoase Riscul de incendiu si explozie: Pulberea uscata de aluminiu din aer se poate aprinde si poate exploda.




Pag. 104

Perclorat de sodiu si potasiu

Solid, punct de fierbere 4820C , punct de topire 1300 C, densitate 2,7 g/cm3, solubilitate in apa : 209g la 150C si 284 g la 500C. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare Posibilitatea de reactii periculoase - In contact cu materiale combustibile si surse de aprindere Conditii de evitat - fumatul si focul deschis, expunerea la radiatii solare. Materiale incompatibile - substante organice, combustibile, acid sulfuric concentrat, benzen, carbon, etanol, olefine, iodati si bromati. Produsi de decompunere: gaze iritante, ClO2 si sau HCl. Consideratii toxicologice: Poate cauza iritarea pielii, ochilor si prin inhalare. Riscul de explozie: In contact cu materiale combustibile

Hexamina Solida Punct de autoaprindere: 236 0C Solubilitate: 874 g/l l a 200C Densitate relativa: 1,33 g/cm3la 200C Stabilitate chimica: stabil la temperaturi si presiune normale. Conditii care trebuie evitate: caldura in exces Incompatibilitati cu alte materiale: agenti puternic oxidanti Produse de descompunere periculoase: monoxidul si dioxid de azot In caz de incendiu, descompunerea periculoasa a produsului poate fi generata. Riscul de incendiu Produsul este foarte inflamabil.

Riomax Pasta solida Punct de descompunere: >1700C. Temperatura de detonatie:>2000C. Sensibilitate la impact: >34J. Sensibilitate la frecare: >294 N Densitate: 1,15-1,30 g/cm3. Stabilitate chimica - stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare Conditii de evitat - surse de caldura, risc de explozie in masa la foc si frecare. Materiale incompatibile – contactul cu acizi sau baze. Produsi de decompunere: NO,NO2, CO,CO2. Consideratii toxicologice: Poate cauza iritarea pielii, ochilor. Riscul de incendiu si explozie: Acest produs este un material exploziv. In contact cu focul sau surse de caldura explodeaza violent. Produsii de descompunere (gazosi) sunt toxici.

Descrierea procesului in Hala de productie Riomax Fazele procesului tehnologic de obtinere a produsului Riomax sunt :

Pregatirea materiilor prime ;


Descarcare, ambalare, impachetare, paletizare Materiile prime utilizate in proces sunt: solutie NMMA; Azotat de amoniu granulat; Microbile de sticla ;Aditivi solizi ;




Pag. 105

Dispozitivele de protectie: - Cuva secundara de retentie a constructiei in care sunt amplasate rezervoarele portabile de NMMA, acestea fiind conectate la liniile de solutie MMAN pentru a alimenta procesul prin pompa pneumatica GB-01. -Control automat a procesului, toate abaterile de la valorile setate ale parametrilor de proces apar sub forma de mesaj, in mod automat, pe ecranul monitorului aferent calculatorului care deserveste procesul. De asemenea aceste mesaje sunt insotite de alarme vizuale si acustice in cazul in care are loc o depasire a parametrilor. - Diverse tipuri de sisteme de control si aparate de securitate sunt puse la dispozitie pe fiecare linie de ambalare : ejector de ambalaj defect, lipsa ambalaj, numarare ambalaje, etc. Exista si monitorizare TV, cu camere de luat vederi plasate pentru a urmari procesul de ambalare in care sunt instalate monitoare de control. Controlul electric de ambalare se bazeaza pe ecrane cu cristale lichide, situate in sectiunile de siguranta C/D (IMPACHETARE/ MANUIRE CUTII). - Punctele generatoare de praf sunt dotate cu turnuri de aspirare si aerul plin de praf este condus in filtru de catre aspiratorul GD-01. -Toate materialele de constructie folosite la piesele in miscare ale utilajelor din linia de fabricatie sunt antiscantei (inox, aluminiu, cupru, polietilena sau cauciuc antistatizate etc.). De asemenea, echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive . - Cladirea este dotata cu instalatie paratrasnet.- Distantele intre cladiri sunt determinate de cantitatile maxime de explozibil autorizate pentru fiecare dintre ele . - Toate mecanismele din interiorul malaxorului de amestec sunt din otel inoxidabil, iar starea acestora se inspecteaza periodic. - Cabina electrica a masinii automate de ambalat cartuse este presurizata. O cadere a presiunii de alimentare face ca masina sa se opreasca imediat. Masina este dotata cu protectie fara de care capul de capsare nu functioneaza. - Masinile dispun de impamantare pentru a elimina riscurile derivate din electricitatea statica. Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Exista Practici operative care includ modul de lucru si operare pe toate fazele procesului tehnologic , inclusiv cu anexe referitoare la :

- normele de manipulare; - lista substantelor manipulate; - precautii generale;

Personalul care deserveste instalatia RIOMAX, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta instalatiei este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie.




Pag. 106

Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate, ochelari de protectie, manusi de protectie.

Depozit de materii prime – Obiect 334

Amplasare Spre partea de vest a cladirii 334, langa instalatia de Riomax. Ocupa o suprafata de 95 mp si este compartimentata astfel: magazie aluminiu, magazie hexamina si perclorat de sodiu sau potasiu: - Magazie aluminiu = 35,1 mp; - Magazie noua din tabla ondulata dimensiuni 7,2mx8,3 m= 60 mp ; Descrierea procesului si masuri de securitate In cadrul Depozitului de materii prime se desfasoara urmatoarele operatii: - Descarcare materii prime; - Depozitare materii prime; - Transfer materii prime spre instalatia de productie; Operatiunile de descarcare, depozitare si transport materii prime constau in: Operatii preliminare - folosirea echipamentului de protectie individual ori de cate ori este necesar. - asigurarea ca verificarea zilnica a fost efectuata. - informarea imediata a supervizorului cu privire la orice anomalie. - doar personalul autorizat poate manevra caruciorul. - este interzis transportul persoanelor cu caruciorul sau depasirea greutatii maxime

admise. - efectuarea manevrei de incarcare astfel incat sa nu obstructioneze campul vizual. - purtarea incarcaturii la aproximativ 15 cm fata de nivelul solului. - motostivuitorul trebuie condus cu viteza moderata, fara demaraje, intoarceri, opriri

bruste sau manevre care ar putea afecta incarcatura transportata. - incarcarea paletilor trebuie sa se faca incet si cu precautie pentru a nu lovi incarcatura

cu lamele motostivuitorului si pentru evitarea varsarii produselor. - incarcatura transportata trebuie sa se situeze cel mai aproape posibil de axul

motostivuitorului. - se incearca sa se asigure si sa se echilibreze cat mai bine incarcatura.

- se evita depozitarea necorespunzatoare a ambalajelor si paletilor. - trebuie sa se respecte intotdeauna normele de circulatie in fabrica si recomandarile de

siguranta in legatura cu manevrarea caruciorului. Verificarea caruciorului - verificarea rotilor: banda de rulare, presiunea, rupturi, umflaturi, orice neregularitate. - verificarea benzilor rulante. - verificarea nivelului uleiului, scurgerilor de ulei si apa. Daca nivelurile sunt scazute,

trebuie umplute pana la normal. - verificarea scurgerilor de ulei din sistemul hidraulic. Daca se observa o scurgere, se

anunta imediat supervizorul.




Pag. 107

- verificarea barei de directie si a franelor. - daca ceva nu functioneaza normal, se anunta supervizorul, iar daca afecteaza si

siguranta, atunci nu trebuie utilizat caruciorul. Receptia si descarcarea materiilor prime sub forma de paleti - incarcarea paletului din camion si ducerea acestuia in locul corespunzator de

depozitare. - stivuirea corecta a paletilor pentru evitarea caderilor. - lasarea unui culoar liber in mijlocul zonei de depozitare, suficient de lat pentru

manevrarea corecta a motostivuitorului. In timpul fabricarii produselor - Transportul materiilor prime necesare operatiei de la locul de depozitare corespunzator

pana la locul de fabricatie unde urmeaza a fi utilizate. La finalul procesului de fabricatie - Scoaterea paletilor fara continut, a bidoanelor goale, recipienti si a altor deseuri din

fabrica si depozitarea acestora in locurile corespunzatoare. - Curatarea zonei de productie prin maturare (fara spalare cu apa) si strangerea

reziduurilor, pungilor, bidoanelor, paletilor stricati si a altor reziduuri si depozitarea acestora in locurile corespunzatoare.

Dispozitivele de protectie: Depozitul de materii prime solide este dotat cu instalatie antiex pentru a preveni orice scurt circuit electric care de asemenea ar duce la incendii, explozii. Cladirea este dotata cu instalatie paratrasnet. Depozitul este in permanenta inchis. Accesul in depozit este permis numai persoanelor desemnate sa manipuleze si sa transporte substantele – gestionar depozit. Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea Procedurii de prevenire pentru motostivuitoare. In depozitul de materii prime solide este interzis categoric lucrul cu foc deschis (sudura electrica si autogena). Nu este admis sa se fumeze in depozit, cea mai mica neatentie duce la un incendiu de proportii sau explozia depozitului de materii prime solide care ar fi catastrofa pentru societate si personalul uman. In depozitul de materii prime solide este interzis sa se foloseasca ulei, combustibil, carpe murdare de combustibil. In depozitul de materii prime solide, se vor respecta regulile generale de stivuire si depozitare a substantelor deosebit de periculoase. Nu se depoziteaza reziduuri sau deseuri de ambalaje. Personalul care deserveste depozitul, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta depozitului este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident.




Pag. 108

Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate, ochelari de protectie, manusi de protectie daca este necesar.

III.1.1.2 ORS 2- Obiect 369 A, Instalatie de fabricare ANFO IRS-urile identificate in cadrul ORS 2 sunt prezentate in tabelele de mai jos Tabel III.1.1.2.1 - Utilaje, echipamente, trasee

2 OBIECT 369A

Instalatie fabricare ANFO (date conform diagramei de proces 110-XA-507-1)

- Depozit azotat de amoniu; 1

- Rezervor de depozitare a motorinei. Capacitate: 20 m3. 1

- Rezervor de depozitare a motorinei. Capacitate: 3 m3 1

- Rezervor de expansiune pentru motorina:200 litri. 1

- Pompa de motorina. 1

- Pompa dozatoare de motorina. 1

- traseu de motorina +ventile 1

- 1 bascula-melc pentru nitratul de amoniu. 1

- 1 ax de omogenizare dotat cu doua injectoare pentru motorina.

1

- 1 palnie de alimentare. 1

- 1 ax de transfer al produsului in camion sau big-bag. 1

- 1 echipament de cantarire si ambalare in saci. 1

- 1 echipament de cantarire si ambalare in saci. 1

- 1 masina de cusut saci. 1

- Masina de ambalat. 1

- Cantar pentru big-bag-uri. 1

- 1 manipulator de saci. 1

- camere de supraveghere video 2

Sisteme de incalzire

- Centrala termica pentru apa calda alimentata cu motorina

1

Extinctoare 6 tip SM 6; 2 tip SM 9; 1 tip SM 30;

8

Hidranti interiori 1

Hidranti exteriori 5

TOTAL 34

Tabel III.1.1.2. 2. Sisteme cu functie de securitate tehnica – depozit azotat de amoniu si azotat de sodiu




Pag. 109

Aparat masura Parametrul

masurat Valori normale Bucati

Termometru Temperatura -20.....+25 0

C 1

Umidometru Umiditatea < 60% 1

Instalatie paratrasnet nivel II - - 1

TOTAL 3

Tabel III.1.1.2. 3. Sisteme cu functie de securitate tehnica – Instalatie ANFO

Aparat masura Cod Actiuni de control Bucati

Indicator de nivel Rezervorul de 2mc

LI Masurare nivel motorina 1

Traductor electronic Rezervorul de 20 mc

LT Masurare nivel motorina 1

Supapa regulatoare de debit - Traseu alimentare cu motorina instalatie ANFO

SV 01 Masurare debit motorina 2

Indicator de presiune PI 01 Indicator de presiune 1

Filtru decantor pentru motorina

FC 01 Impiedica introducerea de corpuri straine in amestecator

1

Contor electronic cu regulator Traseu alimentare cu motorina instalatie ANFO

FIHSL 01 Controleaza si masoara debitul final de motorina

1

Detector de nivel minim Cuva de azotat de amoniu

LSL 01 Controleaza nivelul din cuva de azotat de amoniu

1

Detector de nivel maxim Cuva de azotat de amoniu

LSH 01 Controleaza nivelul din cuva de azotat de amoniu

1

Celule fotoelectrice Sistemul ambalarepaletizare

ZN 01 Determina diferite pozitii ale unor obiecte in procesul de ambalarepaletizare

1

Indicare debit FI 01 Indicare debit 1

Indicare debit masic FQ 01 Indicare si contorizare debit masic

1

Manometru M Indicare presiune 13

Sonda gravimetrica WE Masoara compozitia amestecului

1

TOTAL 26

TOTAL IRS- uri in ORS 2 63




Pag. 110

Amplasare Cladirea de productie si depozitele aferente de materii prime este amplasata izolat, departe de alte obiective, in zona impadurita. Tabel III.1.1.2. 4 Substantele periculoase prezente in Obiectiv 369 A Azotat de amoniu

Caracteristici si proprietati descrise in Tabel III.1.1.1. 3

Motorina Motorina se prezinta sub forma unui lichid brun si putin vascos, insolubil in apa. Descompunerea termica oxidativa a motorinei poate genera diferite hidrocarburi si derivati ai acestora, precum si alti produsi de oxidare partiala cum sunt dioxidul de carbon, monoxidul de carbon si dioxid de sulf. Consideratii toxicologice: Din punct de vedere toxicologic, efectele motorinei sunt mai pronuntate decat ale altor combustibili datorita aditivilor ca esterii sulfurati. Inhalarea excesiva a aerosolilor sau cetii poate provoca iritarea aparatului respirator, cefalee, ameteli, greata, varsaturi si pierderea coordonarii, in functie de concentratie si de durata expunerii. De asemenea, aspirarea motorinei poate duce la depresiune nervoasa temporara sau excitatie a sistemului nervos. Efectele secundare pot include hipoxie, infectie si disfunctie pulmonara cronica. Inhalarea poate provoca euforie, aritmie cardiaca, stop respirator si efecte toxice asupra sistemului nervos central. Contactul cutanat prelungit sau repetat poate irita foliculii parului si bloca glandele sebacee, producand o eruptie de pustule de acnee, de obicei pe brate si picioare. Organele afectate sunt sistemul nervos central, pielea si mucoasele, caile primare de patrundere fiind inhalatorie si digestiva. Intoxicatie acuta Efectele sistematice ale ingestie include iritatie gastrointenstinala, varsaturi, diaree si, in cazuri grave, depresiune nervoasa, pana la coma si moarte. Inhalarea aerosolilor sau cetii poate produce cresterea ritmului respirator, tahicardie si cianoza, coloratia albastra – vinetie a pielii si mucoaselor din cauza oxigenarii insuficiente a sangelui. Intoxicatie cronica Contactul repetat cu pielea provoaca dermatita. Riscul de incendiu Motorina este un lichid combustibil. Volatilitatea acesteia face ca vaporii sai, daca ajung la o sursa de aprindere, flacara rezultata se propaga in sens invers.

ANFO Produs exploziv obtinut prin amestecarea azotatului de amoniu cu motorina. Consideratii toxicologice: In cazul contactului prelungit cu pielea: Pot sa aparea iritatii ale acesteia. In cazul contactului cu ochii: Apar iritatii ale acestora, In caz de ingerare: Pot sa apara afectari ale mucoaselor tubului digestiv, urmate de greturi si stare de ameteala. Inhalarea: Nu este posibila. Riscul de incendiu si explozie: Acest produs este un material exploziv. In contact cu focul sau surse de caldura explodeaza violent. Produsii de descompunere (gazosi) sunt toxici.




Pag. 111

Azotat de sodiu Substanta solida cristalina de culoare alba, cu caracter oxidant. Punct de topire: > 306 0C. Solubilitate: 874 g/l la 200C. Densitate: 2,25 g/cm3. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare. Posibilitatea de reactii periculoase - In contact cu materiale combustibile si surse de aprindere. Conditii de evitat - fumatul si focul deschis, expunerea la radiatii solare. Materiale incompatibile- agenti de reducere si substante oxidante. Produsi de decompunere periculosi Descompunere termica >600 0C in oxigen, azot , oxid de sodiu. Riscul de incendiu : In contact cu materialele combustibile se poate aprinde.

Depozit de motorina

Descrierea procesului si masuri de securitate: Motorina este depozitata in doua rezervoare astfel:

- Un rezervor de 20 mc pentru procesul tehnologic de obtinere ANFO - Un rezervor de 3 mc pentru instalatia de incalzire

Depozitul, constructie inchisa executata din panouri metalice cu izolatie tip sandwich montate pe un schelet metalic din profile de tip H si I asezate pe fundatii din beton armat are o suprafata construita de 90 mp si un volum construit de 540 mc si este amplasat langa hala de productie ANFO, in partea de nord. Pentru a prevenii acumularea de energie statica, pe intreaga durata a operatiei de descarcare cisterna auto va fi legata la centura de impamantare a cladirii depozitului. Cisterna auto care aprovizioneaza depozitul de produs petrolier va fi parcata, pe perioada descarcarii, in zona de stationare unde sunt gurile de descarcare. In zona de siguranta a cisternei nu se va circula. Se masoara nivelul rezervorului in care se introduce produsul, stabilindu-se volumul gol si se verifica daca este suficient pentru preluarea noii cantitati din cisterna auto. Dupa racordarea cisternei la rezervor se porneste descarcarea, care se realizeaza cu ajutorul pompelor cu care este dotata autoutilitara. Dupa terminarea operatiunii de descarcare, desfacerea legaturilor la cisterna si incheierea actelor, rezervorul devine operational. Dispozitivele de protectie: - cuva de retentie supraterana din beton armat pentru retinerea eventualelor scurgeri de motorina si o inchidere exterioara. - pardoseala este de tip sapa antiscantei cu plasa din sarma incorporata legata la prizele de pamant. - Depozitul este in permanenta inchis. Accesul in depozit este permis numai persoanelor autorizate.




Pag. 112

- rampa de descarcare a motorinei : apele impurificate cu produse petroliere sunt preluate de un camin si conduse la un separator de produse petroliere . Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative care includ modul de lucru si operare, cu anexe referitoare la :normele de manipulare; lista substantelor manipulate; precautii generale; Personalul care deserveste depozitul, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta depozitului este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie daca este necesar.

Depozit de azotat de amoniu si azotat de sodiu

Descrierea procesului si masuri de securitate Depozitarea azotatului de amoniu se face la etajul constructiei, in depozitul special amenajat in acest scop. Azotatul de amoniu este depozitat in saci de 25 kg sau big-bag de 1000 pe paleti din lemn. Azotatul de sodiu este depozitat in saci de 25 kg pe paleti din lemn. Cantitatea maxima care va fi depozitata aici este de 100 tone azotat de amoniu si 20 to azotat de sodiu. Transferul azotatului de amoniu in instalatia de fabricare a ANFO se face printr-un gol de montaj special destinat acestui scop, cu ajutorul unui electropalan. Operatiuni preliminare Folosirea echipamentului de protectie individual ori de cate ori este necesar. Asigurarea ca verificarea zilnica a motostivuitorului a fost efectuata. Informarea imediata a supervizorului cu privire la orice anomalie. Doar personalul autorizat poate manevra motostivuitorul. Personalul autorizat trebuie sa aiba un permis special si formare corespunzatoare. Este interzis transportul persoanelor cu motostivuitorul sau depasirea greutatii maxime admise. Efectuarea manevrei de incarcare astfel incat sa nu obstructioneze campul vizual. Purtarea incarcaturii la aproximativ 15 cm fata de nivelul solului. Motostivuitorul trebuie condus cu viteza moderata, fara demaraje, intoarceri, opriri bruste sau manevre care ar putea afecta incarcatura transportata. Incarcarea paletilor trebuie sa se faca incet si cu precautie pentru a nu lovi incarcatura cu lamele motostivuitorului si pentru evitarea varsarii produselor. Incarcatura transportata trebuie sa se situeze cat mai aproape posibil de axul motostivuitorului.




Pag. 113

Se vor respecta intotdeauna normele de circulatie in fabrica si recomandarile de siguranta in legatura cu manevrarea motostivuitorului. Verificarea motostivuitorului Verificarea rotilor: banda de rulare, presiunea, rupturi, umflaturi, orice neregularitate. Verificarea nivelului uleiului, scurgerilor de ulei si apa. Daca nivelurile sunt scazute, trebuie umplute pana la normal. Verificarea scurgerilor de ulei din sistemul hidraulic. Daca se observa o scurgere, se anunta imediat supervizorul. Verificarea barei de directie si a franelor. Daca ceva nu functioneaza normal, se anunta supervizorul, iar daca afecteaza si siguranta, atunci nu trebuie utilizat motostivuitorul. Receptia si descarcarea materiilor prime sub forma de paleti Lasarea unui culoar liber in mijlocul zonei de depozitare, suficient de lat pentru manevrarea corecta a motostivuitorului. Dispozitivele de protectie: Depozitul este prevazut cu ferestre, in asa fel incat sa se realizeze o ventilatie naturala cat mai buna in vederea reducerii riscului de accidente. Depozitul de materii prime solide este dotat cu instalatie antiex pentru a preveni orice scurt circuit electric care de asemenea ar duce la incendii, explozii. Depozitul este in permanenta inchis. Accesul in depozit este permis numai persoanelor desemnate sa manipuleze si sa transporte substantele – gestionar depozit. Alarma cu senzori de miscare la usi. Cladirea este dotata cu instalatie paratrasnet protejata cu valuri de pamant. Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative care includ modul de lucru si operare, cu anexe referitoare la :normele de manipulare; lista substantelor manipulate; precautii generale. Respectarea Proceduri de prevenire pentru motostivuitoare. In depozitul de materii prime solide este interzis sa se foloseasca ulei, combustibil, carpe murdare de combustibil. In depozitul de materii prime solide, se vor respecta regulile generale de stivuire si depozitare a substantelor deosebit de periculoase. Nu se depoziteaza reziduuri sau deseuri de ambalaje. Personalul care deserveste depozitul, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta depozitului este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie daca este necesar.




Pag. 114

Instalatie ANFO – Hala de productie

Descrierea procesului si masuri de securitate Procesul de fabricatie consta in amestecarea fizica a azotatului de amoniu cu motorina si ambalarea produsului. Se utilizeaza un colorant (Sudan Rosu M) care se adauga in rezervorul de depozitare a motorinei. Amestecare azotat de amoniu cu motorina Se va verifica ca in cuva de alimentare cu azotat de amoniu sa nu fie cazute obiecte sau materiale care ar putea influenta buna functionare a instalatiei. In timpul procesului de alimentare cu azotat de amoniu a instalatiei se va acorda o atentie sporita manevrarii electropalanului pentru a se evita accidentele. Se va urmarii in continuu alimentarea cu motorina a instalatiei. Se vor lua toate masurile pentru ca azotatul de amoniu sau ANFO sa nu cada pe pardoseala, iar daca acest lucru se va intampla se va curata imediat si va fi depozitat impreuna cu celelalte deseuri periculoase. Dispozitivele de protectie: - Control semiautomat a procesului, sisteme de control si aparate de securitate pe linia de ambalare. - In hala fabricatie ANFO, pardoseala este de tip sapa antiscantei cu plasa din sarma incorporata legata la prizele de pamant. - Toate materialele de constructie folosite la piesele in miscare ale utilajelor din linia de fabricatie sunt antiscantei (inox, aluminiu, cupru, polietilena sau cauciuc antistatizate etc.). - De asemenea, echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive. - Cladirea este dotata cu : camere de supraveghere video, instalatie paratrasnet si protejata cu valuri de pamant. Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori si un hidrant interior. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative care includ modul de lucru si operare, cu anexe referitoare la :normele de manipulare; lista substantelor manipulate; precautii generale; Nu se depoziteaza reziduuri sau deseuri de ambalaje. Personalul care deserveste depozitul, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta Halei de productie este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie daca este necesar.




Pag. 115

III.1.1.3 ORS 3- Obiect 332, 333 si 500

Instalatie de fabricare NMMA 500/1

Instalatie de fabricare Nitrat de Hexamina

Depozit MMA 500/2

Depozit acid azotic 500/3

Compresor aer 500/4

Instalatie fabricare exploziv HIDROGEL Depozit solutie azotat de amoniu

333

Centrala termica pentru abur tehnologic 332

TOTAL IRS- uri in ORS 1 115+330= 445

Tabel III.1.1.3. 3 Substantele periculoase prezente in ORS 3 Monometilamina Gaz inflamabil fara culoare cu miros de amoniac la concentratii mari si miros

la concentratii scazute. Punct de fierbere: -7 ºC; Punct de topire: -93,5 ºC; Este solubil in apa. Consideratii toxicologice: LD50 Inhalare, Soarece =100 mg/kg corp La contactul cu pielea: Cauzeaza arsuri ale pielii. Are capacitatea de a penetra epiderma. In cazul in care nu este aplicat un tratament de specialitate se poate ajunge si la deces. La contactul cu ochii: Poate afecta integritatea corneei. In caz de ingerare: Cauzeaza arsuri ale tubului digestiv In caz de inhalare: Cauzeaza arsuri ale aparatului respirator. In mod exceptional pot sa apara si edemuri pulmonare Cronic: Se observa modificari ale chimismului tesutului muscular si al sangelui. Riscul de incendiu si explozie: In amestec cu aerul formeaza amestec exploziv. Este usor inflamabila, iar in caz de incendiu arde cu degajarea de fum toxic.




Pag. 116

Acid azotic conc. >70 %

Lichid incolor, patrunzator, provoaca sufocare Punct de fierbere: 86ºC; Punct de topire- 42ºC ; Densitate relativa (apa=11,503 Kg/l; Densitatea relativa a vaporilor (aer=1) 2.2; Presiunea vaporilor in mbar 20ºC 9.4; Consideratii toxicologice: LD50 Ingerare: 450mg/kg corp Contact cu ochii: Cauzeaza arsuri severe ale ochilor. Por sa apara vatamari ireversibile ale corneei. Contact cu pielea: Cauzeaza arsuri chimice ale pielii. Poate cauza ulceratii adanci ale pielii in functie de cantitatea de acid cu care pielea vine in contact si de concentratia acestuia. Ingestie: Poate cauza vatamari grave si permanente ale tubului digestiv. In cazul unei cantitati mai mari ingerate sau daca concentratia este crescuta se poate ajunge pana la perforarea tubului digestiv. Inhalare: Arderea sistemului respirator. In cazul in care cantitatea de acid inhalat este mare, sau expunerea este indelungata, poate surveni decesul persoanei afectate, datorita afectarii ireversibile a structurilor functionale de la nivelul plamanilor. Concentratia maxima admisa: 5.2 mg/mc, limita pentru o expunere de 8 ore; 10 mg/mc, limita pentru o expunere de 15 minute. Riscul de incendiu: Risc de incendiu crescut datorita caracterului sau puternic oxidant. In caz de incendiu, in urma arderii, se degaja gaze toxice

Azotat de sodiu Proprietati si caracteristici descrise in Tabel III.1.1.2. 4

Azotat de MMA Proprietati si caracteristici descrise in Tabel III.1.1.1. 3

Hexamina

Aluminiu




Pag. 117

Azotat de amoniu solutie 90 %

Lichid cald translucid la 130°C, solid la 20°C; Inodor; Concentratie: 90%; pH: de la 4,5 la 6; Temperatura de descompunere: spre 170°C; Descompunere de la 170°C, in caz de contact cu materii organice sau in caz de reducere a pH-ului. Descompunerea poate fi exploziva in cazuri extreme. Masa volumului: 1,420 kg/m3 (la 95%) Densitate relativa fata de apa: 1,42; Solubilitate in apa: la 20°C: 846 g/l la 105°C: 1306 g/l Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare Posibilitatea de reactii periculoase – In contact cu materiale combustibile si surse de aprindere Conditii de evitat - fumatul si focul deschis, expunerea la radiatii solare. Materiale incompatibile- substante organice, combustibile, lubrefianti, agenti reducatori, acizi, baze, sulfuri, clorati, nitrati, permanganati, pulberi metalice. Produsi de decompunere periculosi – la incalziri puternice azotatul de amoniu se descompune cu degajare de gaze toxice (oxizi de azot), in spatii inchise, putand conduce la reactii violente sau la explozie, daca acesta este contaminat cu substante incompatibile. In contact cu substante alcaline poate degaja amoniac gazos. Azotatul de amoniu este o substanta solida, granulara ( aprox 3,2 mm), de culoare alba. Se obtine prin reactia de neutralizare a acidului azotic cu amoniac. Este un compus biodegradabil, care nu prezinta caracter de bioacumulare. Consideratii toxicologice : La contactul cu pielea : pot aparea iritatii sub forma de pete rosii La contactul cu ochii : iritare a acestora datorita contactului cu praful aflat in suspensie in aer in cadrul operatiunilor de incarcare, descarcare, manipulare vrac. In caz de ingerare acesta poate cauza iritatii ale mucoaselor tubului digestiv si cresterea ritmului cardiac. In caz de inspirare a prafului apar iritatii ale sistemului respirator, se poate forma metahemoglobina, pot aparea convulsii si chiar moartea. In cazurile cronice se formeaza metahemoglobina, care are ca si efecte imediate dureri de cap, puls accelerat, stare de lesin. Riscul de incendiu si expozie : Azotatul de amoniu este un oxidant foarte puternic. In contact cu materialele combustibile (hidrocarburi) se poate autoaprinde. Temperatura de descompunere : peste 1700C.Pericolul de explozie este favorizat de contactul cu substante organice.




Pag. 118

Matrice oxidanta Produs oxidant, Lichid alb, vascos. Vascozitate 300-500; Densitate 1,4-1,55 g/cm3; pH 4,5-7,0 unitati. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare. Materiale incompatibile- acizi si baze Produsi de decompunere periculosi -NO,NOx, CO si CO2 Consideratii toxicologice : La contactul cu pielea : pot aparea iritatii si alergii La contactul cu ochii : iritare a acestora Inhalarea:Nu este posibila In caz de ingerare: gazele rezultate din combustie sunt toxice. Riscul de incendiu si expozie : In contact cu materiale combustibile poate cauza foc. Exploziv in amestec cu materiale combustibile.

Azotit de sodiu Substanta solida cristalina de culoare alba, cu caracter oxidant. Punct de topire: > 320 0C. Densitate:2,17 g/cm3. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare. Posibilitatea de reactii periculoase - In contact cu materiale combustibile si surse de aprindere. Conditii de evitat - fumatul si focul deschis, expunerea la radiatii solare. Materiale incompatibile- substante oxidante, cianuri,amoniac, tiosulfat de sodiu. Produsi de decompunere periculosi Descompunere termica >540 0C in NOx. Riscul de incendiu : In contact cu materialele combustibile se poate aprinde.

Tiouree Substanta solida cristalina de culoare alba. Punct de topire: 177 0C. Punct de inflamabilitate: 4200C Densitate: 1,405 g/cm3. Consideratii toxicologice: Tioureea este nociva in caz de inhalare, ingerare sau contact prelungit cu pielea. Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca pe termen lung efecte negative in mediul acvatic. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare. Posibilitatea de reactii periculoase – reactioneaza violent cu apa Conditii de evitat - temperaturi inalte, flacari libere, scantei. Produsi de decompunere periculosi Acid sulfhidric si cianamida Risc de incendiu In timpul arderii se descompune ducand la formarea de gaze toxice (SOx)




Pag. 119

Hidrogel Material exploziv pe baza de NMMA. Poate exploda in masa prin: soc, frictiune, foc, scanteie sau prin simpatie in cazul unei explozii in vecinatate. Temperatura de descompunere:>1700C. Temperatura de explozie:>2000C. Sensibilitate la soc: >30 J. Sensibilitate la atingere: >29N. Densitate intre 1,15-1,27 g/cm3. Consideratii toxicologice: In cazul contactului prelungit cu pielea: Pot sa apara iritatii ale acesteia. In cazul contactului cu ochii: Apar iritatii ale acestora, In caz de ingerare: Pot sa apara afectari ale mucoaselor tubului digestiv, urmate de greturi si stare de ameteala. Inhalarea: Nu este posibila. Stabilitate chimica- stabil in conditii normale de depozitare, manipulare si utilizare. Posibilitatea de reactii periculoase - In contact cu materiale combustibile si surse de aprindere. Conditii de evitat - a se evita sursele de caldura. Materiale incompatibile- contactul cu acizi si baze Produsi de decompunere: NO, NO2, CO, CO2 Riscul de incendiu si explozie: Acest produs este un material exploziv. In contact cu focul sau surse de caldura explodeaza violent. Produsii de descompunere (gazosi) sunt toxici.

Gaz natural Foarte inflamabil. Pericol de incedndiu si explozie.

Centrala termica pentru abur tehnologic - Obiect 332

Amplasare si descriere proces Este ampasata in Obiect 332 si are urmatoarele vecinatati, conform Plan cladiri si distanta intre obiecte anexat:

- Est : 331 – 60 m - Sud: 334 - 100m - Vest: 333 - 90 m; - Nord: 500 – 80 m;

Centrala termica ce utilizeaza ca si combustibil gazul metan produce abur tehnologic (3t/h). Aburul generat, cu o temperatura de 160ºC si o presiune de 8 kg/cm² este necesar in procesul de fabricare HIDROGEL - Obiect 333.




Pag. 120

Dispozitivele de protectie:

- Control automat al procesului, toate abaterile de la valorile setate ale parametrilor de proces apar sub forma de mesaj, in mod automat. De asemenea aceste mesaje sunt insotite de alarme vizuale si acustice in cazul in care are loc o depasire a parametrilor.

- Sisteme de control si interblocare pe traseele de alimentare gaz. Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative care includ modul de lucru si operare,cu anexe referitoare la :normele de manipulare; lista substantelor manipulate; precautii generale; Personalul care deserveste centrala termica, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie daca este necesar.

Depozit acid azotic – Obiect 500/3

Amplasare si descriere proces Depozitul de acizi este o constructie de tip cuva de retentie din beton armat monolit, pentru trei rezervoare de acid azotic cu capacitatile de 25, 35 respectiv 60 mc. In primul rezervor se depoziteaza acid azotic de 50%, in al doilea acid azotic de 96% si in al treilea, acid azotic de 73%. Dispozitivele de protectie:

- Control automat al procesului - calculator de proces, toate abaterile de la valorile setate ale parametrilor de proces apar sub forma de mesaj, in mod automat. De asemenea aceste mesaje sunt insotite de alarme vizuale si acustice in cazul in care are loc o depasire a parametrilor.

- Sisteme de control si interblocare pe trasee. - Cuva de protectie placata cu gresie antiacida.

Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative in care sunt descrise actiunile ce urmeaza a fi executate, riscurile fiecareia, masurile de securitate specifice, imbracamintea de protectie a




Pag. 121

personalului, activitati specifice in fata unor posibile evenimente, sculele autorizate si controlul procesului ce urmeaza a fi realizat. Personalul care deserveste depozitul de acid, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie.

Depozit MMA – Obiect 500/2

Amplasare si descriere proces MMA se depoziteaza in doua rezervoare de 40 mc prevazute cu serpentina de incalzire pentru prevenirea cristalizarii. Depozitul este o constructie de tip Cuva de retentie din beton armat monolit, acoperita cu o copertina pe stalpi, in structura metalica. Pentru sustinerea rezervoarelor sunt executate fundatii izolate. In interiorul cuvei sunt prevazute pante de 2% spre o basa prevazuta cu sistem de inchidere . Dispozitivele de protectie:

- Control automat al procesului – calculator de proces, toate abaterile de la valorile setate ale parametrilor de proces apar sub forma de mesaj, in mod automat. De asemenea aceste mesaje sunt insotite de alarme vizuale si acustice in cazul in care are loc o depasire a parametrilor.

- Sisteme de control si interblocare pe trasee. - Cuva de protectie placata cu gresie antiacida. - Scruber spalator cu apa .

Protectia impotriva incendiilor Sistem de sprinklere suspendate la inaltime, pe un schelet metalic si suporti montati pe mantaua rezervoarelor . Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori.

Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative in care sunt descrise actiunile ce urmeaza a fi executate, riscurile fiecareia, masurile de securitate specifice, imbracamintea de protectie a personalului, activitati specifice in fata unor posibile evenimente, sculele autorizate si controlul procesului ce urmeaza a fi realizat. Personalul care deserveste depozitul de MMA, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU.




Pag. 122

Marcarea Zona aferenta este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie.

Hala de productie NMMA si Nitrat de hexamina – Obiect 500/1

Amplasare Hala de fabricatie 500/1 este impartita in trei compartimente: un compartiment pentru fabricare NMMA, unul pentru Nitrat de hexamina si unul pentru utilitati. Este o constructie de tip parter, structura de rezistenta este formata din stalpi, pereti si plansee din beton armat monolit. Fundatiile sunt izolate sub stalpi si continue sub pereti.

Dispozitivele de protectie: - Control automat al procesului – calculator de proces, toate abaterile de la valorile

setate ale parametrilor de proces apar sub forma de mesaj, in mod automat. De asemenea aceste mesaje sunt insotite de alarme vizuale si acustice in cazul in care are loc o depasire a parametrilor.

- Sisteme de control si interblocare pe trasee. - Cuva de retentie a posibilelor scurgeri de NMMA. - Echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente

individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive.

- Cladirea este dotata cu instalatie paratrasnet si protejata cu valuri de pamant. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative in care sunt descrise actiunile ce urmeaza a fi executate, riscurile fiecareia, masurile de securitate specifice, imbracamintea de protectie a personalului, activitati specifice in fata unor posibile evenimente, sculele autorizate si controlul procesului ce urmeaza a fi realizat. Pentru fiecare cladire in care se manipuleaza sau se depoziteaza explozibili exista o norma in care se specifica numarul cladirii, numarul maxim de muncitori care lucreaza acolo si cantitatea maxima de explozibili permisa. Personalul care deserveste hala de productie, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie.




Pag. 123

Hala de productie Hidrogel – Obiect 333

Amplasare Este amplasat in Obiect 333. Descrierea procesului in Hala de productie Hidrogel Fazele procesului tehnologic de obtinere a hidrogelurilor de tip RIOGEL sunt:




Ambalare –paletizare produs finit ;

Solutia de azotat de amoniu de 90 % utilizata in proces se depoziteaza in rezervorul de inox de 50 mc, cu sistem de incalzire si mentinere a temperaturii la 1100 C, spatiu amenajat acoperit , cuva de retentie betonata. Dispozitivele de protectie:

- Control automat al procesului, toate abaterile de la valorile setate ale parametrilor de proces apar sub forma de mesaj, in mod automat. De asemenea aceste mesaje sunt insotite de alarme vizuale si acustice in cazul in care are loc o depasire a parametrilor.

- Sisteme de control si interblocare pe trasee. - Cuva de retentie a posibilelor scurgeri de solutie oxidanta.

- Cuva de retentie la rezervorul de stocare solutie de azotat de amoniu 90 %. - Distantele intre cladiri sunt determinate de cantitatile maxime de explozibil

autorizate pentru fiecare dintre ele si protejate cu paratrasnet. - Toate mecanismele din interiorul malaxorului de amestec sunt din otel inoxidabil,

iar starea acestora se inspecteaza periodic. - Cabina electrica a masinii automate de ambalat cartuse este presurizata. O cadere

a presiunii de alimentare face ca masina sa se opreasca imediat. Masina este dotata cu protectie fara de care capul de capsare nu functioneaza.

- Masinile dispun de impamantare pentru a elimina riscurile derivate din electricitatea statica.

Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea practicilor operative in care sunt descrise actiunile ce urmeaza a fi executate, riscurile fiecareia, masurile de securitate specifice, imbracamintea de protectie a personalului, activitati specifice in fata unor posibile evenimente, sculele autorizate si controlul procesului ce urmeaza a fi realizat. Pentru fiecare cladire in care se manipuleaza sau se depoziteaza explozibili exista o norma in care se specifica numarul cladirii, numarul maxim de muncitori care lucreaza acolo si cantitatea maxima de explozibili permisa. Personalul care deserveste hala de productie, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU.




Pag. 124

Marcarea Zona aferenta este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate omologate, ochelari de protectie, manusi de protectie.

III.1.1.4 ORS 4- Depozit de materiale explozive IRS-urile identificate in cadrul ORS 4 sunt prezentate in tabelele de mai jos

Tabel III.1.1.4.1

4 5373/12,13,14,15 4 cladiri de capacitate 60 ETNT fiecare 4

Sisteme de siguranta

Termometru 4

Umidometru 4

Dispozitive de alarma cu senzori de miscare 16

Camere de luat vederi 4

Extinctoare Obiect 5373/12,13,14,15: 2 tip SM 6 si 2 tip P9/cladire

16

Hidranti exteriori 4 hidranti exteriori (unul la fiecare cladire)

4

TOTAL IRS – uri in ORS 4 52

Tabel III.1.1.4. 2 Substantele periculoase prezente in ORS 4

Explozivi produsi RIOMAX Caracteristici si proprietati descrise in Tabel III.1.1.1. 3

ANFO Caracteristici si proprietati descrise in Tabel III.1.1.2. 4

HIDROGEL Caracteristici si proprietati descrise in Tabel III.1.1.3. 3

Explozivi importati




Pag. 125

Dinamita Produs stabil in conditii normale de temperatura. Produsul este sensibil la stimuli mecanici, termici si electrici. Este interzis contactul acestuia cu flacarile deschise, temperaturile ridicate si electricitatea statica. Sunt interzise socurile mecanice, frictiunea si alte medii cu energie. Produsul arde incet daca se afla in cantitati mici in aer liber, daca arde in cantitati mari sau in spatii inchise, poate detona, focul poate aparea si ca efect secundar al detonarii. Descompunerea termica are loc la temperaturi de peste 1650C. Cand este incalzit sau ars , poate elibera oxizi nitrici cu efecte toxice severe. Este foarte toxic in cazul exploziei, pentru tractul respirator, la contactul cu pielea sau daca este inghitit. Efectele nocive asupra mediului sunt scazute. Pastrarea produsului doar in depozitele care corespund integral cerintelor legale privitoare la explozivi. Temperaturile de depozitare intre –100C si + 300C. Risc de explozie prin soc, frecare, foc si alte surse de energie. Este foarte toxic in cazul exploziei.

Amonita

Produsul este stabil in conditii normale de depozitare. Conditii de evitat : sursele de caldura, contactul cu acizi sau baze . Prezinta riscuri prin inhalare , prin contactul cu pielea si prin ingerare. Sunt interzise socurile mecanice, frictiunea si alte medii cu energie. Pastrarea produsului doar in depozitele care corespund integral cerintelor legale privitoare la explozivi. Temperaturile de depozitare intre –350C si + 350C. Risc de explozie prin soc, frecare, foc si alte surse de energie.

Fitil detonant Exploziv sub forma de snur cu miez continuu de pulbere neagra. Temperatura de manipulare de la –15 la + 25 oC, in incaperi special amenajate, aerisite lipsite de infiltratii de apa; Se pastreaza departe de lumina directa a razelor solare si de alte surse de caldura sau scanteie. Depozitarea de la –5 la +25 oC, paletat sau nepaletat, transportat cu mijloace de transport adecvate astfel sa se evite producerea de incendii pe timpul deplasarii, prevazute cu suspensii elastice si echipate cu mijloace de stingere a incendiilor. Risc de explozie,la socuri , frictiune si expunere la foc.

Fitil Bickford Exploziv pe baza de pulbere neagra, cu impletitura textila si cu invelis de plastic. Produs stabil in conditii normale de temperatura si umiditate. Trebuie evitata expunerea la temperaturi mai mari de 750C si contactul cu produse corozive. Temperatura de depozitare de la –25 la + 45 oC, in incaperi special amenajate, aerisite lipsite de infiltratii de apa. Se pastreaza departe de lumina directa a razelor solare si de alte surse de caldura sau scanteie. Se depoziteaza separat de explozivi, fitile detonante sau boostere. Risc de explozie prin soc, frecare, foc si alte surse de aprindere. Risc de explozie daca este incalzit in spatii inchise




Pag. 126

Capse electrice Produs stabil in conditii normale de temperatura si umiditate, posibilitatea de declansare a unei explozii este redusa; trebuie evitata incalzirea peste 300C si racirea sub -200C. Temperatura de depozitare de la 00C la + 40 0C. Se depoziteaza in incaperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltratii de apa pe tavan, pereti si pardoseala. Se pastreaza departe de lumina soarelui sau surse de caldura si aprindere. Trebuie evitata incalzirea peste limitele admise, frecarea, lovirea sau alta actiune mecanica, contactul cu flacara, prezenta scanteilor electrice sau mecanice, unde de soc a unei alte explozii. Daca produsul este in foc deschis exista riscul iminent de explozie si nu se incearca stingerea. Se va evacua personalul imediat . In cazul scaparilor accidentale se vor evita posibilele surse de incendiu. Risc de explozie, cand sunt expuse la flacara, scanteie, caldura, impact frictiune, curent electric sau electrostatic

Capse nonelectrice

Produs stabil in conditii normale de temperatura si umiditate, posibilitatea de declansare a unei explozii este redusa; Trebuie evitate trantirea si manipularile bruste. Depozitarea: -se face in incaperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltratii de apa pe tavan, pereti sau pardoseala. -se pastreaza departe de lumina directa a razelor solare si de alte surse de caldura sau aprindere. -depozitarea se face separat de explozivi, fitile detonante sau bustere. Risc de explozie:prezinta risc de explozie la socuri, foc sau alte surse de aprindere;

Boostere Produs stabil in conditii normale de temperatura si umiditate. Se depoziteaza in incaperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltratii de apa pe tavan, pereti si pardoseala. Trebuie evitat contactul cu orice surse de foc, frecarea, lovirea sau alta actiune mecanica, contactul cu flacara deschisa, prezenta scanteilor electrice sau mecanice. Daca produsul este in foc deschis exista riscul iminent de explozie si nu se incearca stingerea. Se va evacua personalul imediat, se va cauta adapost la minim 300m. In cazul scaparilor accidentale se vor evita posibilele surse de incendiu. Se va preveni contaminarea solului si a apei.In caz de ploaie se va acoperi materialul varsat. Risc de explozie in masa in cazul lovirii, frecarii sau altei actiuni mecanice si la foc.

Descrierea procesului si masuri de securitate in depozitul de produse explozive : In cadrul Obiectivului se desfasoara urmatoarele operatii:

- Transfer produse finite din cadrul instalatiilor de fabricare; - Descarcare materiale explozive importate; - Depozitare materiale explozive; - Incarcare in mijloace de transport auto a materialelor explozive in vederea

transportului acestora catre beneficiari ; In camerele depozitului se vor depozita doar materii explozive care figureaza in autorizatia depozitului, in limitele cantitatilor stabilite in autorizatie si tinand seama de compatibilitatea acestora conform fiselor cu date de securitate.




Pag. 127

Operatii preliminare - folosirea echipamentului de protectie individual ori de cate ori este necesar. - asigurarea ca verificarea zilnica a motostivuitorului a fost efectuata. - informarea imediata a supervizorului cu privire la orice anomalie. - doar personalul autorizat poate manevra motostivuitorul. - motostivuitorul trebuie condus cu viteza moderata, fara demaraje, intoarceri, opriri

bruste sau manevre care ar putea afecta incarcatura transportata. - incarcarea paletilor trebuie sa se faca incet si cu precautie pentru a nu lovi

incarcatura cu lamele motostivuitorului si pentru a evita varsarea produselor. - incarcatura transportata trebuie sa se situeze cat mai aproape posibil de axul

motostivuitorului. - se incearca sa se asigure si sa se echilibreze cat mai bine incarcatura. - se evita depozitarea necorespunzatoare a paletilor. - trebuie sa se respecte intotdeauna normele de circulatie in fabrica si

recomandarile de siguranta in legatura cu manevrarea motostivuitorului. Verificarea motostivuitorului

- verificarea rotilor: banda de rulare, presiunea, rupturi, umflaturi, orice neregularitate.

- verificarea benzilor rulante. - verificarea nivelului uleiului, scurgerilor de ulei si apa. - verificarea scurgerilor de ulei din sistemul hidraulic. - verificarea barei de directie si a franelor. - daca ceva nu functioneaza normal, se anunta imediat , iar daca afecteaza si

siguranta, atunci nu trebuie utilizat motostivuitorul. Receptia si descarcarea produselor explozive sub forma de paleti:

- presupune descarcarea paletilor pe care se afla materiale explozive din camion si transferul acestora in locul corespunzator de depozitare.

- se vor evita manevrele bruste. - se va realiza stivuirea corecta a paletilor pentru evitarea caderilor. - se va lasa un culoar liber in mijlocul zonei de depozitare, suficient de lat pentru

manevrarea corecta a motostivuitorului. Transportul de produse finite din instalatiile de productie:

- presupune transportul produselor finite fabricate in instalatiile Hidrogel , Riomax si ANFO in depozitul de produse finite.

- se va realiza stivuirea corecta a paletilor pentru evitarea caderilor. - se va lasa un culoar liber in mijlocul zonei de depozitare, suficient de lat pentru

manevrarea corecta a motostivuitorului. Dispozitivele de protectie: Monitorizare temperatura si umiditate in fiecare cladire a depozitului. Depozitul este dotat cu instalatie antiex pentru a preveni orice scurt circuit electric care de asemenea ar duce la incendii, explozii. Cladirile sunt dotate cu instalatie paratrasnet si 4 camere de supraveghere video conectate la monitoarele cabinei de paza din zona depozitului. Cladirea 5373/13 din depozit este prevazuta cu un perete despartitor, construit din materiale incombustibile deoarece, in aceasta cladire se depoziteaza materii explozive din clase diferite.




Pag. 128

Toate cele patru cladiri sunt protejate prin valuri de pamant. Depozitul este in permanenta inchis. Accesul in depozit este permis numai persoanelor desemnate sa manipuleze si sa transporte substantele – gestionar depozit. Protectia impotriva incendiilor Stingatoare portabile cu spuma si pulbere. Hidranti exteriori. Elemente de organizare Instructiuni/ instruiri Respectarea Proceduri de prevenire pentru motostivuitoare. In depozitul de produse finite este interzis categoric lucrul cu foc deschis (sudura electrica si autogena). Nu este admis sa se fumeze in depozit. In depozitul de materiale explozive, se vor respecta regulile generale de stivuire si depozitare a substantelor deosebit de periculoase. Nu se depoziteaza reziduuri sau deseuri de ambalaje. Personalul care deserveste depozitul, este instruit periodic: profesional, norme de SSM si SU. Marcarea Zona aferenta depozitului este marcata cu indicatoare de avertizare si interdictie. Planul de alarma Se respecta planul de alarmare, la locul de munca, in cazul producerii unui accident. Echipament de protectie personala :Incaltaminte si imbracaminte de securitate, ochelari de protectie, manusi de protectie daca este necesar.

Zone unde se pot produce incendii, cuprinse in Planul de interventie in caz de incendiu.

Obiectivele care prezinta un risc major de incendiu si pentru care s-a studiat probabilitatea de izbucnire a incendiului in Planul de interventie existent la nivel de obiectiv, sunt urmatoarele:

Obiect 333 Constructie pentru fabricare Hidrogel

Obiect 369/A Constructie pentru fabricare ANFO

Obiect 500/2 Constructie tip sopron – depozit doua rezervoare de MMA

Obiect 5373 Constructie destinata pentru depozit produse finite

Odata cu modificarile aparute pe amplasament – instalatiile noi de fabricare Nitrat de hexamina si RIOMAX, se adauga inca doua obiective care pot prezenta risc de incendiu datorat specificului tehnologic si a substantelor prezente in proces si care urmeaza sa fie incluse in Planul de interventie la incendiu:

Obiect 500/1 Instalatie de fabricare Nitrat de hexamina – zona de dozare hexamina

Obiect 334 Instalatie de fabricare Riomax si depozitul de materii prime




Pag. 129

II.2. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce si a masurilor de prevenire II.2.1.Controlul riscurilor

Riscul este probabilitatea producerii unui efect specific, intr-o perioada sau in circumstante precizate. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona data, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor produse. Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces, cunoscut sub numele de controlul riscului este un proces holistic, care implica:

Evaluarea riscului; Reducerea riscului; Planificarea raspunsului in caz de urgenta.

Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel: Se efectueaza o evaluare a riscului; Riscul se considera acceptabil sau inacceptabil; Daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de

reducere a riscului si de reactie in caz de urgenta; Dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze

riscul.

II.2.2 Evaluarea riscului Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). Clasificarea pericolelor este un element fundamental in evaluarea riscului de a produce accidente majore, pentru ca in acest mod sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential de accident major a) Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei situatii fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau mediului.




Pag. 130

b) Catastrofe, stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva catastrofelor Un cutremur de mare amplitudine, corespunzator zonarii seismice (potrivit Normativului P 100/92 si STAS 11100/93 in calculele antiseismice s-au luat in consideratie ca amplasamentul se incadreaza in macro-zona “D” avand intensitatea seismica I = 7, coeficientul Ks = 0,16 si perioada de colt Tc = 1 cm/s), nu ar aduce prejudicii majore instalatiilor ce contin substante periculoase, conform H.G. 804/2007. Constructiile sunt dimensionate corespunzator, conform proiectelor. Vibratiile ar putea cauza pierderea etanseitatii la unele imbinari cu flanse. Aceste riscuri sunt tratate in scenariile prezentate mai sus. Mai grave sunt cazurile in care se distrug fundatiile, lucru care ar conduce la distrugerea sudurilor rezervoarelor. Cu o probabilitate de manifestare foarte redusa este caderea de obiecte din atmosfera, risc particularizat printr-un accident aviatic. Riscul unei catastrofe care nu tine de masurile de siguranta luate in obiectiv. Acesta ar putea fi luat in considerare la stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva catastrofelor. II.2.3. Identificarea pericolelor, clasificare generala Pericolele pot fi:

- naturale; - tehnologice; - biologice.

Pericole naturale Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi, ninsori abundente, variatii de temperatura (inghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene distructive de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional, central.




Pag. 131

Pericole tehnologice Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiunilor componentelor sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus, necesitand un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie in parte. Dintre evenimentele generatoare de situatii de urgenta pot fi mentionate:

a) accidente in industrie; b) accidente de transport; c) accidente nucleare; d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari; e) esecul utilitatilor publice – avarii; f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; g) periclitare intentionata.

Pericole biologice Riscurile biologice se refera la urmarile negative asupra colectivitatilor de oameni, animale si asupra plantelor, cauzate de imbolnaviri sau de alte evenimente in relatie cu sanatatea si care afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi. Evenimentele generatoare de situatii de urgenta sunt:

a) epidemii; b) epizootii; c) zoonoze.

Pericolul de incendiu Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care afecteaza constructii, instalatii, amenajari, paduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc. Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea tehnica a securitatii la incendiu consta in aplicarea unor principii tehnice si metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si calcula masurile de siguranta necesare. Incendiul este socotit un risc de gravitate mica, dar frecventa manifestarii ii confera un efect cumulat. (Referinte bibliografice: Strategia Nationala de Prevenire a Situatiilor de Urgenta) II.2.3. Identificarea pericolelor pe amplasamentul SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria Pericole naturale:

amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii;

elementele constructive au fost proiectate tinand seama de cerintele legislative privind gradul de seismicitate al zonei;

obiectivul este amplasat conform hartii de zonare seismica a Romaniei in zona de risc seismic 7, acceleratia terenului 0,20 g. Un seism de amplitudine mare, foarte putin probabil, s-ar putea produce:

- deterioarea structurii si fundatiei constructiei; - intreruperea alimentarii cu energie electrica;

terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari;




Pag. 132

Pericolul de incendiu Incendiul poate apare in interiorul constructiei prin surse potentiale de aprindere: cu flacara, de natura chimica, de natura electrica, mecanica, naturale , autoaprindere. Pentru pericolul de incendiu exista un plan de interventie in caz de incendiu . Punctele vital-vulnerabile ale obiectivului unde probabilitatea izbucnirii unor incendii este mai mare sunt:

Obiect 333 – fabricare Hidrogel;

Obiect 334 – fabricare Riomax;

Obiect 500/2 – Depozit MMA;

Obiect 500/1 – fabricare Nitrat de hexamina, dozare hexamina;

Obiect 5373 – depozit produse finite; Pentru fiecare dintre aceste puncte vulnerabile este intocmita varianta de interventie conform Plan de interventie in caz de incendiu . Acolo unde nu sunt intocmite planurile de interventie se vor completa functie de riscurile identificate cu restul obiectivelor. Pericole tehnologice

Explozivitatea substantelor prezente pe amplasament Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:

NMMA;

Explozivi produsi - ANFO, RIOMAX, HIDROGEL;

Explozivi importati – Dinamita, amonita, Capse electrice si nonelectrice, Fitil detonant, Fitil Bickford, Boostere;

Explozivii produsi si importati sunt depozitati in Obiect 5373 si toate substantele explozive produse sunt prezente in instalatiile de productie (500/1,333,334,369/A). Accidentele care se pot produce: explozia datorita unui incendiu sau datorita autodescompunerii. Masurile de prevenire se refera la:

- respectarea masurilor de operare specifice depozitului de produse finite; - dispozitivele de securitate si siguranta cladirilor de depozitare; - respectarea practicilor operative elaborate pentru fiecare instalatie de productie; - Instruirea personsalului;

Inflamabilitatea substantelor prezente pe amplasament

Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt: MMA, Hexamina, Aluminiu, gaz natural.

Accidentele ce se pot produce : incendii si explozii in spatiile de depozitare si utilizare a materialelor inflamabile, in cazul in care este depasita temperatura de inflamabilitate.




Pag. 133

Masurile de prevenire se refera la: - siguranta si securitatea cladirilor, a retelei electrice, sistemul de ventilatie,

depozitarea, manipularea si utilizarea corespunzatoare a substantelor inflamabile ;

- siguranta si etanseitatea recipientilor verificata prin probele de rezistenta la presiune si de etanseitate la instalare si pe parcursul exploatarii;

- siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari periodice;

- amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor, conform normelor privind distantele de siguranta si conform indicatiilor din Fisele cu date de securitate.

- respectarea practicilor de operare elaborate pentru fiecare instalatie de productie;

- instruirea personsalului; Oxidante prezente pe amplasament

Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt: azotat de amoniu, azotat de sodiu, matrice oxidanta, acid azotic conc. > 70 %, perclorat de sodiu sau potasiu. Accidentele care se pot produce: in contact cu materialele combustibile se pot autoaprinde. Pericolul de explozie este favorizat de contactul cu substante organice. Risc de incendiu crescut datorita caracterului puternic oxidant. In caz de incendiu, in urma arderii, se degaja gaze toxice. Masurile de prevenire se refera la:

- depozitarea corespunzatoare, asigurata inca din faza de proiectare (materiale corespunzatoare, capacitati);

- siguranta si securitatea cladirilor, a retelei electrice, sistemul de ventilatie, depozitarea, manipularea si utilizarea corespunzatoare a substantelor oxidante ;

- echipamente de siguranta pe rezervoare si conducte; - respectarea practicilor de operare elaborate pentru fiecare instalatie de

productie; - instruirea personsalului;

Periculozitatea pentru mediu

Se refera la toxicitatea (si nocivitatea substantelor cu frazele de risc R51/53 ) pentru mediul acvatic a substantelor folosite dar si la toxicitatea gazelor eliberate in cazul exploziilor sau incendiilor: motorina, tiouree. Accidentele care se pot produce: scurgeri accidentale, in special la incarcarea sau descarcarea substantelor periculoase. Punerea in libertate poate genera: patrunderea accidentala in retelele de canalizare si patrunderea in panza freatica. Masurile de prevenire se refera la:

- precautia in gestionarea substantelor/ preparatelor chimice periculoase; - securitatea operatiilor de gestionare a substantelor/preparatelor chimice

periculoase prin utilizarea acestora de catre persoane instruite care vor cunoaste masurile ce trebuie luate pentru evitarea scurgerilor accidentale conform fiselor cu date de securitate;




Pag. 134

- evaluarea riscului pe care acestea il reprezinta , respectarea cerintelor legale; - instruirea personsalului;

Manipularea substantelor periculoase utilizate in cadrul obiectivului este reglementata prin Practici operative privind modul de lucru , responsabilitatea si tinerea sub control. Alte pericole - In acesta categorie se inscriu urmatoarele tipuri de evenimente:

- accidente de transport; - esecul utilitatilor publice / avarii; - caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; - periclitare intentionata;

Accidentele de transport se produc in special in afara amplasamentului, dar

se pot produce si pe teritoriul acestuia. Consecinta este patrunderea materialelor periculoase in sol, in reteaua de canalizare ape conventional curate. Masurile de prevenire se refera in special la manevrarea cu grija a materialelor periculoase si la siguranta transportului, respectiv un mijloc de transport sigur din punct de vedere tehnic si la conducerea preventiva a mijlocului de transport.

Esecul utilitatilor publice / avarii Se pot produce intreruperi de curent electric, intreruperi ale alimentarii cu apa si gaz natural. In cazul intreruperii curentului electric procesul tehnologic se opreste automat. In cazul intreruperii alimentarii cu apa, se vor intrerupe procesele consumatoare de apa. Apa de incendiu este asigurata din hidranti. Cele dou CT pe gaz natural se opresc automat in cazul intreruperii alimentarii cu gaz natural. Masurile de prevenire

- Exista 2 linii de alimentare cu energie electrica a transformatorului de 6000/380V; - De la transformator la fiecare instalatie (cladire) sunt de asemenea cate 2 linii de

380 V de alimentare (in cazul in care pica una se alimenteaza cealalta automat); - In cazul intreruperii totale a alimentarii cu energie electrica procesele se opresc

automat si se trece la curatarea manuala a instalatiilor (cu apa si/sau abur), cu alte cuvinte se efectueaza manual procedura specifica de curatare la oprirea instalatiei la terminarea schimburilor de productie;

- In cazul alimentarii cu apa exista posibilitatea alimentarii retelei dintr-o alta linie de alimentare apartinand SC Viromet SA si de asemenea exista un put forat cu pompa submersibila de 6mc/h care asigura atat functionarea CT abur, precum si completarea cu apa necesara racirii (din evaporari la turnul de racire) sau apa necesara spalarii instalatiei la oprire;

- In cazul intreruperii alimentarii cu gaz metan exista suficient abur sub presiune necesar spalarii si punerii in siguranta a instalatiei, toate vasele de stocare a substantelor ce trebuiesc mentinute calde fiind izolate corespunzator, mentinind temperatura necesara pana la rezolvarea avariei.

Caderile de obiecte din atmosfera sau din cosmos, desi sunt pericole cu probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi incadrate in categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate si pericolele




Pag. 135

privind prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal deoarece poate declansa accidente majore de tipul scurgeri de substante periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusa pana la improbabil.

Masuri de prevenire nu exista in acest caz, doar raspunsul in caz de urgenta, care poate reduce efectele unui astfel de accident.

Periclitarea intentionata (Twining Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim UTH). Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata:

a) Premisa conditionata Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu isi da seama de ea. Motive: razbunare, frustrare, „dovedirea” deficientelor, obtinerea efectelor socio-politice. b) Premisa directa Cauze: Cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declansata, manevre de sustragere a atentiei. Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale. c) Atacuri teroriste masive Cauze: procedura periculoasa, brutala, deseori fara a tine cont de viata omeneasca; procedura armata. Motive: actiuni fanatice, anarhie, provocarea modificarilor sociale prin forta, „pedepsirea” intreprinderilor, motive de credinta. Evitarea pericolelor / Masuri de siguranta: controlul accesului pe amplasament, masuri organizatorice, organizarea sigurantei, sisteme de alarma, supraveghere si comunicare.




Pag. 149

III.3. Descrierea substantelor periculoase

III.3.1. Inventarul substantelor periculoase ce intra sub incidenta Directivei SEVESO Tabel III.3.1.1

Nr. crt.

Denumirea substantei periculoase

Cantitatea maxima

posibil a fi detinuta (tone)

Starea fizica

Localizare Mod de stocare Conditii de stocare

0 1 2 3 4 5 6

1 Azotat de amoniu 100 Solid OBIECTIV 369/A

Saci de 25 kg sau big bags de 1000 kg de PE + PTFE pe paleti

Magazie, spatiu bine ventilat, ferit de lumina si caldura, conditii normale de stocare , temperatura max. 30 0C

2 Azotat de amoniu solutie 90 %

70 Lichid OBIECTIV 333

Rezervor In rezervor de inox de 50 mc , cu serpentina de incalzire, temperatura de stocare de min. 100ºC, spatiu amenajat acoperit , cuva de retentie betonata

3 Motorina 22 Lichid OBIECTIV 369/A

Rezervor Doua rezervoare metalice cu pereti dubli a 20 mc, respectiv 3 mc Parc rezervoare produse petroliere, in spatiu amenajat in cladire acoperita , cu platforma betonata si cuva de retentie

4 ANFO 30 ETNT

Solid OBIECTIV 369/A OBIECTIV 5373/ 12, 13, 14, 15

Saci de polietilena de 25 kg pe paleti

Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura, conditii normale de stocare, temperatura max. 30 0C

5 Acid azotic, concentratie > 70%

80 Lichid OBIECTIV 500/3

Rezervor Parc rezervoare acid azotic – Doua rezervoare metalice a 25, 35, pe platforma betonata si cuva de retentie. In rezervoarele de 25, 35 mc se depoziteaza acid azotic de




Pag. 150

73 si 96 %. Conditii normale de stocare

6 Monometilamina 70 Gaz OBIECTIV 500/2

Rezervor sub presiune cu perna de azot

Doua rezervoare de 40 mc , sub presiune, pe platforma betonata si cuva de retentie Presiune generator azot 3-4 bar

7 Nitrat de monometilamina

22 Lichid OBIECTIV 500/1 OBIECTIV 333 OBIECTIV 334

Rezervor Un rezervor sub presiune pe platforma betonata si cuva de retentie , In incinta instalatiei de obtinere NMMA ; Un rezervor sub presiune pe platforma betonata si cuva de retentie, in incinta instalatie de Hidrogel; Doua rezervoare portabile de 1000 l in instalatia de Riomax

8 Hexamina 150 Solid OBIECTIV 334 OBIECTIV 500/1

Saci polietilena de 25-50 kg pe paleti

Depozitata in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura Conditii normale de stocare

9 Matrice oxidanta 50 Lichid vascos

OBIECTIV 333

Rezervoare metalice izolate, cu serpentina de incalzire - 25 mc

Doua rezervoare metalice , izolate , cu serpentina de incalzire , in instalatie Hidrogel

10 Tiouree 3 Solid OBIECTIV 333

Saci polietilena de 25 kg

Depozitata in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura Conditii normale de stocare

11 Aluminiu 6 Solid OBIECTIV 334

Recipienti metalici de 100 kg

Depozitat in recipienti metalici , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura Conditii normale de stocare

12 Azotat de sodiu 20 Solid OBIECTIV 369/A


Depozitat in saci , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura Conditii normale de stocare

13 Perclorat de sodiu si potasiu

1 Solid OBIECTIV 334






Pag. 151

14 Azotit de sodiu 1 Solid OBIECTIV 333



15 Hidrogel 80 ETNT

Solid OBIECTIV 333 OBIECTIV 5373/ 12,13,14,15

Cutii carton de 23-25 kg pe paleti

Depozitat in cutii de carton , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura Conditii normale de stocare

16 Riomax 60 ETNT

Solid OBIECTIV 334 OBIECTIV 5373/12, 13, 14, 15



17 Dinamite** (import)

60 ETNT

Solid OBIECTIV 5373/ 12,13,14,15



18 Amonite (import)

35 ETNT


Cutii carton de 24 kg pe paleti


19 Fitiluri detonante (import)

10 ETNT




20 Fitiluri cu ardere lenta (Bikford) (import)

1 ETNT



Depozitat in cutii de carton , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura Temperatura –25/ +45 0C

21 Capse electrice (import)

2 ETNT

Solid OBIECTIV 5373/ 12, 13, 14,15

Cutii carton de 20 kg pe paleti


22 Capse nonelectrice (import)

1 ETNT


Cutii carton 16-18 kg pe paleti


23 Boostere 20 Solid OBIECTIV Cutii carton 20-22 kg Depozitat in cutii de carton , in spatiu special amenajat ,




Pag. 152

(import) ETNT 5373/ 12,13,14,15

pe paleti bine ventilat, ferit de lumina si caldura Conditii normale de stocare

24 Gaz metan 0,00071 gaz Conducta de alimentare CT

Conducta de alimentare centrale termice

Alimentarea cu gaze naturale a CT se asigura prin intermediul conductelor Dn 63 mm de la SRM. Pe amplasament conductele sunt prevazute cu: regulator de presiune, robineti de inchidere, senzori de detectare a scurgerilor de gaz ,valve automate de inchidere a alimentarii de gaz la centralele termice.

NOTA: ** Obtinerea si depozitarea produsului RIOMAX, va elimina importul si depozitarea DINAMITEI. Calcul pentru limita inferioara (Coloana 2 din anexa 1 la HG 804/2007, partea 1 si partea a 2-a) si limita superioara (coloana 3 din anexa 1 la HG 804/2007 partea 1 si partea a 2-a a cantitatilor relevante specifice s-a facut in trei etape astfel:

Substante periculoase, incadrare in categoria relevanta, conform Anexei nr.1 din HG 804/2007, partea 1 si partea 2. Tabel III.3.1.2

Nr. crt.

Substanta chimica sau preparatul

utilizat

Capa-citatea max. de stocare

to

Incadrare conform partea I si partea a II – a,

HG 804/2007

Categorii de substante ,

partea a 2-a, gr. 1,2, toxice si foarte toxice

Categorii de substante , partea a

2-a, gr. 3-8, oxidante,

explozibile, inflamabile

Categorii de substante , partea

a II-a, gr. 9-10, periculoase

pentru mediu, orice clasificare

Substante nominalizate Partea 1

Art. 7,8

Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10

1 Azotat de amoniu

100 R8 Oxidant (O) 100/350 100/2500

Substanta nominalizata, anexa 1 partea 1, Nota 3

2 Azotat de amoniu solutie 90%

70 R8 Oxidant (O) 70/350 70/2500

Substanta nominalizata, anexa 1 partea 1, Nota 3

3 Motorina 22 R51/53 (N) 22/2500 22/25000




Pag. 153

Substanta nominalizata anexa 1, partea 1

4 ANFO 30 ETNT

R2 Exploziv(E) 1.1 D

30/10 30/50

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea a 2-a, punctul 5, Nota 2

5 Acid azotic, concentratie > 70 %

80 R8 Oxidant (O) 80/50 80/200


6 Monometil-amina MMA

70 R 12 (F+) 70/10 70/50

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea 2, punctul 8 , Nota 3 c

7 Nitrat de monometil-amina NMMA

22 R2 Exploziv(E) 1.1 D

22/10 22/50


8 Hexamina 150 R11 (F); 150/ 5000

150/ 50000

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea 2, punctul 7b,Nota 3 b 2

9 Matrice oxidanta

50 R8, R9 Oxidant (O) 50/50 50/200


10 Tiouree 3 R51/53 (N); 3/200 3/500




Pag. 154

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea a 2-a, punctul 9 ii

11 Aluminiu 6 R 10 inflamabil 6/5000 6/50000

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea 2, punctul 6,Nota 3a

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea 2, punctul 6,Nota 3 a

12 Azotat de sodiu

20 R8 Oxidant (O) 20/50 20/200

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea a 2-a, punctul 3

13 Perclorat de sodiu si potasiu

1 R9 (O) 1/50 1/200

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea a 2-a, punctul 3

14 Azotit de sodiu

1 R9 (O) R 25 (T)

1/50 1/200 1/50 1/200

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea a 2-a, punctul 2 si 3

15 Hidrogel 80 ETNT

R2 Exploziv(E) R8 Oxidant (O) R 10 inflamabil 1.1 D

80/10 80/50

Substanta nenominalizata, anexa 1 punctul 5, Nota 2




Pag. 155

16 Riomax 60 ETNT

R2 Exploziv(E) R8 Oxidant (O) R 10 inflamabil 1.1 D

60/10 60/50

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea 2 punctul 5, Nota 2

17 Dinamita (import)

60 ETNT

R2-6-44 exploziv (E); 1.1. D

60/10 60/50

Substanta nenominalizata , anexa 1 partea 2, punctul 5, Nota 2

18 Amonite (import)

35 ETNT

R2 exploziv (E); 1.1. D

35/10 35/60

Substanta nenominalizata, anexa 1 partea 2, punctul 5, Nota 2

19 Fitiluri detonante (import)

10 ETNT

R2 –6-R44 exploziv (E) 1.1. D

10/10 10/50


20 Fitiluri cu ardere lenta (Bikford) (import)

1 ETNT

R2 - R44 exploziv (E) 1.4.S

1/50 1/200


21 Capse electrice (import)

2 ETNT

R2- 6-44 exploziv (E) 1.1. B

2/10 2/50




Pag. 156


22 Capse nonelec-trice (import)

1 ETNT R2- 6-44 exploziv (E) 1.1. B

1/10 1/50


23 Boostere (import)

20 ETNT

R2- 6-44 exploziv (E) 1.1 D

20/10 20/50


24 Gaz metan 0,00071 R 12 (F+) 0,00071/ 50

0,00071/ 200 Substanta nominalizata,

anexa 1, partea 1

∑qx/Q(Lx) ∑qx/Q(Ux)

= 0,02 =0,005 =3+1,6+7+2,2+0,03+1,0+ 0,0012+ 0,4+0,02+

=0,6+0,4+ 1,4+0,44+ 0,003+0,25+0,00012+ 0,1+0,005+

=0,015 =0,006 =0,28+0,14+0,000014= 0,420014

=0,04+0,02+ 0,000003= 0,060003




Pag. 157

0,02+8,0+6,0+6,0+ 3,5+1,0+ 0,02+0,2+0,1+2,0= = 42.09

0,005+1,6+ 1,2+1,2+ 0,58+0,2+ 0,005+0,04+0,02+0,4= 8,448

=0,009 =0,0009

Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare , conform HG 804/2007, Partea a 2- a , Nota 4 - a, b si c

Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept toxice si foarte toxice cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 1,2.

∑qx/Q(Lx) 0,02<1 ∑qx/Q(Ux) 0,005<1

Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept oxidante, explozibile, inflamabile , foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 3-8.

∑qx/Q(Lx) 42,09+ 0,420015= 42,51 >1 ∑qx/Q(Ux) 8,448 + 0,060003 = 8,503 >1

Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept periculoase pentru mediu cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 9i si 9ii.

∑qx/Q(Lx) 0,015+0,009=0,024 <1 ∑qx/Q(Ux) 0,006+0,0009=0,0069<1

Tinind cont de faptul ca in urma calculelor, coeficientul rezultat este > 1 pentru suma proportiilor raportate la limita superioara (coloana 3) pentru categoriile de substante oxidante, explozibile si inflamabile , obiectivul intra sub incidenta HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase cu risc major (Art.10) .

II.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru om si mediu. Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare si/sau in conditii previzibile de accident. Au fost descrise in cadrul fiecarui ORS, Tabele: III.1.1.1. 3; III.1.1.2. 4; III.1.1.3. 3; III.1.1.4. 2.




158

CAPITOLUL IV IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE

SI METODELE DE PREVENIRE

IV.1. Definitia riscului si cuantificarea acestuia In scopul identificarii potentialelor accidente majore care pot surveni pe amplasamentul obiectivului s-a efectuat o evaluare calitativa a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior. Analiza calitativa are ca obiect stabilirea listei de accidente posibile, facand posibila ierarhizarea evenimentelor in ordinea riscurilor. Risc = Probabilitate x Consecinte. Masura probabilitatii de a se produce se poate realiza prin incadrarea in urmatoarele 5 nivele: Improbabil – se poate produce doar in conditii exceptionale; este atat de putin probabil incat se poate presupune ca nu se intampla niciodata; Izolat – s-ar putea intampla candva; este putin probabil ca se poate produce pe perioada de operare a obiectivului; Ocazional – se poate intampla candva; este posibil sa se produca la un anumit moment dat in perioada de operare; Probabil – se poate intampla in anumite situatii; se poate produce de cateva ori in intreaga durata de operare; Frecvent – se intampla in multe situatii; este probabila producerea lor in mod frecvent; Masura calitativa a consecintelor este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele de gravitate care au urmatoarele semnificatii:




159

Tabel IV.1.1 Cuantificarea riscurilor

Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul obiectivului s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecarui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele doua valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate si de gravitate se tine cont de impactul potential si de masurile de prevenire prevazute. Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate in principal pentru clasificarea riscurilor in functie de importanta lor. Acest lucru permite stabilirea prioritatilor in implementarea masurilor de control. Cele doua variabile probabilitatea si consecintele sunt clasificate dupa termeni calitativi astfel:

Consecintele

Factorul antropic din

zona (personalul, populatia)

Emisii Ecosisteme Social-economic

Nesemnificative

Vatamari nesemnificative, fara decese sau raniri.

Fara emisii

Efecte pe termen scurt si reversibile doar la anumite specii.

Efecte sociale nesesizabile, fara motive de ingrijorare.

Minore Este necesara acordarea primului ajutor.

Emisii in incinta obiectivului care sunt retinute si captate.

Daune neinsemnate, rapid remediabile si reversibile, pentru un numar foarte limitat de plante si / sau animale.

Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

Moderate Sunt necesare tratamente medicale.

Emisii in incinta obiectivului care sunt retinute si captate cu ajutor strain.

Daune temporare si reversibile create de migrarea populatiilor de animale si daune asupra habitatelor.

Intreruperea activitatii de productie chiar si pe termen scurt. Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare.

Majore Vatamari deosebite pentru oameni.

Emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare.

Moartea unor animale, daune asupra speciilor, distrugeri de habitate etc.

Intreruperea activitatii de productie si motive serioase de ingrijorare.

Catastrofice Produc o rata a mortalitatii ridicata.

Emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare.

Moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de plante.

Oprirea activitatii de productie; motive de ingrijorare foarte mari.




160

Tabel IV.1.2.Analiza riscului

Nivele de risc Definitie Actiuni ce trebuie indeplinite

1-3 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina. 4-6 Risc scazut

7-14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca.

15-19 Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de varf.

20-25 Risc extrem Fiind o situatie de urgenta sunt necesare actiuni imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile.

Pentru evaluarea riscului asociat accidentelor majore si stabilirea scenariilor de accidente majore a fost utilizata metodologia „bazata pe consecinte”, numita si abo rdare determinista, care se bazeaza pe evaluarea consecintelor unor posibile accidente. Astfel se vor lua in considerare scenariile cu consecinte majore sau catastrofale. Aceasta metoda are la baza „cel mai grav scenariu imaginat”. Se considera ca daca, pentru cel mai grav scenariu de accident major imaginat sunt luate suficiente masuri pentru protejarea populatiei si a mediului, atunci pentru fiecare accident posibil, mai putin grav vor fi suficiente masurile pentru protectia populatiei si a mediului. Pentru identificarea scenariului cel mai grav posibil sunt definite mai multe scenarii (ipoteze) de referinta, se evalueaza consecintele ce deriva din producerea acestora si se identifica „scenariul cel mai grav” care se ia in considerare in continuare pentru evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate. Tabel IV.1.3.Matricea generala a riscului

Consecinte Nesemni-ficative

Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

ba

bil

ita

te

e

Improbabil <10-12 1 1 2 3 4 5

Izolat 10-8 - 10-12 2 2 4 6 8 10

Ocazional 10-6 - 10-8 3 3 6 9 12 15

Probabil 10-4 - 10-6 4 4 8 12 16 20

frecvent >10-4 5 5 10 15 20 25

Cuantificarea riscului se va face pentru fiecare scenariu descris in capitolul IV.2.




161

IV.2. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea producerii acestora sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol in declansarea oricaruia dintre aceste scenarii, fie ca aceste caze sunt interne sau externe pentru instalatie.

IV.2.1. Scenarii de referinta Modelarea accidentelor este prezentata in Anexa 1.

Analiza HAZOP pentru instalatiile de productie , intocmite si furnizate de titularul de activitate sunt prezentate in Anexa 6. Accidentele se clasifica in general astfel: Accidentele care trebuie prevenite - se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar putea extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire. Sunt accidentele care se produc in mod frecvent si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera in accidente majore. Sistemul de management al securitatii trebuie sa tina seama de aceste accidente. Accidentele care totusi se pot produce - constau in extinderea defectiunilor operationale, care cauzeaza un pericol major, in ciuda masurilor de prevenire a accidentelor. Sunt in general accidentele majore care au fost analizate prin scenariile stabilite. Accidentele exceptionale (catastrofale) - rezulta din surse de pericol, care nu se regasesc in nici una din experientele acumulate sau metodele de calcul. Aici sunt mentionate de ex. accidentele care pot apare in situatii si evenimente de razboi sau un atac terorist, o catastrofa aviatica. Aceste accidente sunt tratate si fac de regula obiectul planului de urgenta externa.




162

I. OBIECT 334 - Instalatie fabricare exploziv RIOMAX

I.1. Obiect 334. Procesului tehnologic pentru fabricarea explozibilului RIOMAX

a. Locuri posibile de avarii:procesul tehnologic de fabricare RIOMAX, depozitul de materii prime. b. Pericole posibile:

Cladirea instalatiei si a depozitului Cladirea este amplasata izolat, departe de alte obiective, in zona impadurita. Ob. 334 este o constructie tip parter existenta dimensiuni:35mx12m=420m2 si cladire parter noua din tabla 7,2x8,3 m = 60 mp pentru depozitare materii prime. Cladire parter existenta a fost recompartimentata in 2012 pentru Instalatie Riomax astfel: - Instalatie Riomax = 279,6 mp din care Camera de incartusare de 143 mp este protejata pe trei laturi cu perete din beton armat de 60 cm si perete zburator spre nord; - Magazie inerte si ambalaje = 105,3 mp; - Magazie aluminiu = 35,1 mp; Constructie din caramida, beton armat. Peretii interiori despartitori sunt din panou prefabricate si caramida ceramica. Structura de rezistenta a constructiei este realizata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat. Fundatiile sunt de tipul izolat, pahar, sub stalpi si grinzi de fundatii din beton armat prefabricat pentru panourile prefabricate tipizate din fatade. Datorita schimbarii destinatiei cladirii, prin proiect s-au prevazut usi noi. Materiile prime utilizate in proces sunt: Solutie MMAN Este un produs extrem de inflamabil. Vaporii sai formeaza amestecuri explozive cu aerul si oxigenul. Azotat de amoniu granulat Este oxidant, contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu. Perclorat de sodiu sau potasiu Exploziv in contact cu materialele combustibile. Se va feri de sursele de caldura si scurgerile vor fi colectate. Se va evita contactul, cu produsele organice. Pulberile fine aluminiu, carbune, guma guar pot forma amestecuri explozive in aer. Aluminiu pudra Inflamabil. In contact cu apa elibereaza gaze extrem de inflamabile. Agenti de stingere adecvati Pudre speciale pentru incendii de metal. Nu utilizati apa. Praful se poate combina cu aerul si forma un amestec exploziv.




163

Orice depunere de praf trebuie indepartata in mod regulat, daca nu poate fi evitata Pastrati containerele inchise perfect etans. Feriti de surse de aprindere Produsul nu prezinta pericol de explozie, dar poate forma mixturi explozive praf/aer. Pulberea de aluminiu in amestec cu apa poate exploda cu detonatie. Pericole identificate in analiza HAZOP ` ● pericol de explozie La temperatura mai mica decat punctul de cristalizare MMAN poate cristaliza. Cristalele MMAN sunt foarte sensibile la frictiune si la impact, deci pot exploda usor. Guma guar si pudra de aluminiu pot crea atmosfera exploziva, in prezenta unei scantei poate exploda. Particulele metalice straine in azotatul de amoniu pot produce o explozie . Praful adunat in filtrul JD01 poate crea o atmosfera exploziva ce poate exploda in prezenta unei scantei. Instrument/unealta pt golirea mixerului prinsa in lame in timpul golirii poate duce la explozie. Alte pericole identificate, care pot conduce la explozia explozibilului depozitat temporar in instalatie :

- greseala de manevra ; - avarie la reteaua electrica ;

c.Cauze posibile de producere a unui accident: Cele mentionate mai sus. Exista de asemenea posibilitatea exploziei cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit, datorita unei greseli de manevrare sau avarie la retaua electrica. d.Tipul de accident posibil: explozia recipientului mobil de MMAN si o explozie in recipientul de amestecare; explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit. Explozia prafului in filtru poate fi prevenita prin masuri corespunzatoare de intretinere. Acest tip de eveniment se incadreaza in categoria celor care trebuie prevenite si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera accidente majore.

Accidentele care totusi se pot produce I.1.1.. Ob. 334. O avarie la sistemul de incalzire a rezervorului portabil de 1000 l de MMAN, formarea cristalelor, explozia continutului recipientului Se considera densitatea solutiei 1,2 t/mc si echivalenta MMAN fata de TNT 0,5. In acest caz cantitatea care participa la explozie va fi de 1,0 x1,2 x0,5 = 0,6 t ETNT . I.1.2. Ob. 334. Prezenta unui corp metalic in continutul amestecului din mixerul KK- 01 explozia continutului. Se considera o cantitate de 250 kg/sarja in mixerul KK – si echivalenta amestecului fata de




164

TNT - 0,5. In acest caz cantitatea care participa la explozie va fi de 250 x0,5 = 125 kg ETNT. I.1.3. Ob. 334. Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit

Se considera explozia unei cantitati de 1 t ETNT. Evaluarea riscului Numar

scenariu Descriere scenariu Pericolul

modelat Probabilitate

de producere

Consecinte Cuantificarea

riscului

Accidentele care totusi se pot produce Ob. 334. Instalatia de fabricare exploziv RIOMAX Scenariul

I.1.1

O avarie la sistemul de incalzire a rezervorului portabil de 1000 l de MMAN, formarea cristalelor, explozia continutului recipientului

Suprapre-siunea

ocazional majore Risc moderat-12

Scenariul

I.1.2. Prezenta unui corp metalic in continutul amestecului din mixerul KK- 01, explozia continutului

Suprapre-siunea


Scenariul I.1.3

Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit

Suprapre-siunea


f) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate

Scenariul Pericolul modelat

Zona periculoasa Observatii, scenarii

posibil de a produce

accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 334. Instalatia de fabricare exploziv RIOMAX O avarie la sistemul de incalzire a rezervorului portabil de

Suprapre-siunea

38 95 149 540 Scenariul I.1.1.




165

1000 l de MMAN, formarea cristalelor, explozia continutului recipientului

Valorea suprapresiunii

1 bar 0,2 bar 0,1bar 0,02 bar

Obiective aflate in zona

Pe amplasament : Zona obiect 334; drum de acces interior poarta spre Obiect 332 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 333, 332, 331, 500/4 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: Pirochim si drumuri de acces Pirochim;

Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393;5373/12,13,14; 5367 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces Pirochim; S: Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;

Personalul, populatia afectata

5 15 50

Prezenta unui corp metalic in continutul amestecului din mixerul KK- 01, explozia continutului

Suprapre-siunea

23 56 89 320 Scenariul I.1.2.




Pe amplasament : Zona obiect 334; drum de acces interior

Pe amplasament : Zona Obiect 334 si drumuri de acces interioare;

Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393; si




166

poarta spre Obiect 332 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces Pirochim;

drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim si drumuri SA de acces si poarta Pirochim; S: Piemontul Fagaras;paraul Corbul Ucii


3 5 40

Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit (m)

Suprapre-siunea

45 113 177 640 Scenariul I.1.3.





Pe amplasament : Zona Obiect 333, 332, 331, 500/2, 500/4 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces Pirochim;

Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393;5373/ 12,13,14, 15; 5367 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces si poarta Pirochim; S - SV: SC Viromet SA,




167

Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;paraul Corbul Ucii;


5 15 50

f1. Efecte asupra mediului

- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere - Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere

f2. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor

Se folosesc echipamente antiex. Instalatie paratraznet. Sistem de limitare a propagarii incendiilor. Rezervoarele portabile de MMAN DF 01A sau DF 01B sunt special proiectate pentru a

fi transportate cu ajutorul unui stivuitor si sunt dotate cu manta de incalzire, izolate, agitator, ventile de incarcare/descarcare, conectori rapizi pentru incalzirea apei, si conectori electrici pentru motorul agitatorului si legatura la impamantare. Rezervoarele sunt plasate in cuva secundara de retentie a constructiei anexe 334, acestea fiind conectate la liniile de solutie MMAN pentru a alimenta procesul prin pompa pneumatica GB-01.

Detectarea de metale JK-01.In timpul adaugarii ingredientelor, daca este detectat vreun metal, se activeaza o alarma si procesul de amestecare este oprit, actionand un dispozitiv de divagare, pana cand situatia este sub control si se obtine autorizatia de a se continua.

Practici operative. Instruirea personalului.

f3. Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore Echipamente pentru limitarea efectelor:

Hidranti exteriori, stingatoare Cai de acces, intervetie, evacuare Cladirile sunt despartite de valuri de pamant. Intre cladirile unde nu sunt valuri de

pamant pentru protectie sunt distante de siguranta mai mari de 50m. Echipamente pentru comunicare:

- sistem de alarmare si avertizare - telefoane fixe - telefoane mobile




168

f4. Masuri de protectie si interventie pentru limitarea consecintelor unui accident Masuri imediate

Se urmeaza, procedura de actiune in situatii de urgenta. Se iau masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii. Se interzice accesul in zona a persoanelor neautorizate. Se urmeaza instructiunile Celulei pentru situatii de urgenta. Intra in actiune formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor. Se evacueaza, pe caile de acces si de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat in

interventii. Masuri pe termen lung

Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai repete. Se va instrui personalul.

f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna. f6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1. si V.3 si conform Planului de urgenta interna.

I.2 Obiect 334. Depozitare materii prime

a.Locuri posibile de avarii: depozitul de materii prime

b. Pericole posibile

Azotat de amoniu granulat Este oxidant, contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu Perclorat de sodiu sau potasiu Exploziv in contact cu materialele combustibile. Se va feri de sursele de caldura si scurgerile vor fi colectate. Se va evita contactul, cu produsele organice Pulberile fine aluminiu, carbune, guma guar pot forma amestecuri explozive in aer. Hexamina Foarte inflamabila, poate provoca sensibilizare in contact cu pielea Mijloace de stingere: pulberi si CO2. Nu se va utilize direct jetul de apa la stingere In caz de imprastiere accidentala se vor inlatura sursele de apindere




169

Pericole identificate ● pericol de explozie : perclorat de natriu sau potasiu ● pericol de incendiu: hexamina depozitata ● pericol de explozie amestec aer – praf(aluminiu, cauciuc, carbune) in cazul unor imprastieri accidentale c.Cauze posibile de producere a unui accident Instalatia de iluminat - suprasarcina retea distributie energie electrica, un incendiu in depozit induce pericolul exploziei percloratului de potasiu depozitat. Incendiul care poate urma exploziei poate produce incendierea hexaminei, a carbunelui si gumei guar depozitate. Imprastierea accidentala a pulberilor poate forma un amestec exploziv cu aerul, explozia prousa poate determina explozia percloratului de potasiu, incendiul hexaminei. d. Tipul de accident posibil: explozia percloratului de potasiu depozitat. e. Descrierea evenimentelor: Materiile prime sunt depozitate ambalate in saci de 25 kg, paletizate intre paleti sunt mentinute spatii pentru aerisire si pentru transport. Un scurtcircuit poate determina aparitia unui incendiu, care poate declansa explozia materialelor depozitate. Incendiul ce urmeaza exploziei poate determina un incendiu de mari proprtii a celorlalte maeriale depozitate, efect care trebuie obligatoriu prevenit cu mijloace de stingere adecvate.

Accidentele care totusi se pot produce I.2.1. Ob. 334. Explozia cantitatii de perclorat de sodiu sau potasiu depozitata. Se considera echivalenta fata de TNT 0,5. In acest caz cantitatea care participa la explozie va fi de 1,0 x 0,5 = 0,5 t ETNT. Evaluarea riscului Numar scenariu

Descriere scenariu Pericolul modelat

Probabilitate de producere

Consecinte Cuantificarea riscului

Accidentele care totusi se pot produce Obiect 334. Depozit materii prime instalatia RIOMAX Scenariul

I.2.1. Explozia cantitatii de perclorat de sodiu sau potasiu depozitata.

Suprapre-siunea






170

Scenariul Pericolul

modelat Zona periculoasa Observatii,

scenarii posibil de a

produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Obiect 334. Depozit materii prime instalatia RIOMAX Explozia cantitatii de perclorat de sodiu sau potasiu depozitata

45 113 177 640 Scenariul I.2.1.

Valoarea suprapre-siunii

1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar




Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393;5373/ 12,13,14, 15; 5367 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces si poarta Pirochim; S - SV: SC Viromet SA, Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; Paraul Corbul Ucii;


5 15 50





171

- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere(oxizi de carbon, gaze iritante ClO2, HCl)

- Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere


Se folosesc echipamente antiex Instalatie paratraznet Evitarea formarii scanteilor Fumatul interzis Reguli de depozitare si manipulare substante Instruirea personalului


Stingatoare Hidranti exteriori Cai de acces, interventie, evacuare Sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbinti Cladirile unde nu sunt valuri de pamant pentru protectie sunt distante de siguranta mai

mari de 50m. Echipamente pentru comunicare:




interventii. Masuri pentru protectia personalului: deplasare numai in directia vantului; masuratori

pentru determinarea zonelor periculoase si delimitatile pentru izolare Masuri pe termen lung





172


II.Obiect 369/A Instalatie fabricare exploziv ANFO

II.1. Rezervoare de motorina

a.Locuri posibile de avarii: Incaperea rezervorului de motorina de 20 t pentru instalatia ANFO si a rezervorului tampon de 3 mc pentru alimentarea centralei termice. b. Pericole posibile

Depozitul de motorina, este compus dintr-o cuva de retentie supraterana din beton armat pentru retinerea eventualelor scurgeri de motorina si o inchidere exterioara executata din panouri metalice cu izolatie tip sandwich montate pe un schelet metalic din profile de tip H si I asezate pe fundatii din beton armat. Depozitul are o suprafata construita de 90 mp si un volum construit de 540 mc. Motorina (produs din distilarea petrolului, hidrocarburi C9 – C20) - carburant pentru motoarele Diesel ale autovehiculelor de transport intern , pentru centrala termica, pentru prepararea explozivului ANFO. Produsul este nociv poate provoca afectiuni pulmonare in caz de inghitire, posibil efect carcinogen, expunerea repetata produce uscarea si craparea pielii. Nociv pentru mediu : toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. Vaporii in amestec cu aerul pot forma amestecuri explozive. Produsele de evaporare sunt mai grele decat aerul si raman in apropierea solului. Pericole identificate: ` ● pericol de incendiul ● pericolul scurgerilor accidentale, care prezinta riscul de intoxicatie si incendiu in prezenta unei flacari ● efect de domino de la instalatiile invecinate,atac terorist,situatii catastrofale(cutremur, cadere de corpuri din atmosfera) c. Cauze posibile de producere a unei avarii ● diversiune / sabotaj , cutremur de pamant, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de

verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare .




173

● situatii exceptionale: efect de domino de la instalatiile invecinate,atac terorist, situatii catastrofale(cutremur, cadere de corpuri din atmosfera

d. Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor, fisuri ale conductelor, avarierea

elementelor constructive ale rezervorului, scurgeri masive de motorina e. Descrierea evenimentelor: II.1. . Scurgerea accidentala de motorina Neetanseitate produsa la garnitura unui racord la partea inferioara a rezervorului de motorina. Se aproximeaza neetanseitatea cu un orificiu de 7 mm. Scurgerea nu este observata, fiind produsa in perioada unui interval de zile libere. Scurgerea necontrolata se produce timp de 10 ore, timp in care se scurge un volum de 2,7 mc. Se formeaza o balta care se evapora producand o zona de toxicitate si una de inflamabilitate. In prezenta unei surse de foc se poate produce incendiul baltii, incendiul/explozia norului de vapori. Accidente catastrofale: datorita unui cutremul, caderea unor corpuri din atmosfera, efectul de domino de la nstalatiile invecinate se scurge intreaga cantitate de motorina din rezervor, ajungand si in afara cuvei de retentie.

Accidentele care totusi se pot produce II.1.1. Ob. 369/A. Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica. II.1.2. Ob. 369/A. Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii (Pool fire). II.1.3. Ob. 369/A. Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului de vapori, aria de inflamabilitate (Flammable area). II.1.4. Ob. 369/A Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, evaporarea baltii, explozia . norului de vapori (UVCE).

Accidentele exceptionale (catastrofale)

II.1.5. Ob. 369/A. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de motorina si a cuvi de retentie. Scurgerea masiva de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii. Evaluarea riscului




174

Numar scenariu

Descriere scenariu

Pericolul modelat



Accidentele care totusi se pot produce Ob. 369/A Scurgere accidentala de motorina. Formarea unei balti

Scenariul

II.1.1. Evaporarea baltii, dispersia toxica

Dispersie model gaussian

probabil minore Moderat - 8

Scenariul II.1.2.

Incendiul baltii (Pool fire)

Radiatia termica a baltii care arde


Scenariul II.1.3.

Zona de inflamabilitate (Flamable aria)

Aria de inflamabilitate

probabil nesemnificative Scazut- 4

Scenariul II.1.4. -

Explozia norului de vapori (UVCE)

Suprapresiunea Nu se produce in conditiile date -

Accidentele exceptionale (catastrofale) Ob. 369/A. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de motorina si a cuvei de retentie. Scurgerea masiva de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii.

Scenariul

II.1.5. Incendiul baltii (Pool fire)


izolat majore Moderat - 8

f) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate Se va face numai pentru cele cu risc moderat




accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 369/A Scurgere accidentala de motorina. Formarea unei balti

Evaporarea baltii, dispersia toxica


< 10 50 171 Scenariul II.1.1.




175


Pe amplasament : Zona obiect 369A; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Obiect 5367, 393,500/1,500/2,500/3; drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;


2 5 15

Incendiul baltii (Pool fire)


23 34 55 Scenariul II.1.2.



Pe amplasament : Zona Obiect 369A; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul



2 2 4

Ob. 369/A. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de motorina si a cuvei de retentie. Scurgerea masiva de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii. Incendiul baltii (Pool fire)


88 124 192 Scenariul II.1.5.




176


Pe amplasament : Zona obiect 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Obiect 5367, 393,500/1,500/2,500/3;5373/12, 13,14 , 5367, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;


4 4 20


Pericolul este dat de dispersia toxica si incendiul baltii formate: - Impurificarea temporara aerului atmosferic, afectarea personalului propriu. - Impurificarea temporara aerului atmosferic cu produse de ardere si de

evaporare. - Apa de stins incendiu in cazul incendiului baltii poate fi colectata in rigola si basa

de colectare a scurgerilor accidentale si apoi evacuate la canal prin separatorul de produse petroliere existent.


Se folosesc echipamente antiex si rezistente la produse petroliere Instalatie paratraznet Spatiile inchise si incaperile trebuie ventilate cu grija Evitarea formarii scanteilor Fumatul interzis Precautii pentru mediul inconjurator: legatura basei colectoare cu un rezervor de

avarie Evacuarea in sistemele de canalizare, apele de suprafata prin intermediul unui separator de produse petroliere

Practici operative Instruirea personalului




177


- stingatoare portabile, echipamente de interventie; - substante de colectare a scurgerilor accidentale mici : rumegus nisip ;

Echipamente pentru comunicare: - sistem automat de alarmare - telefoane fixe - telefoane mobile


Se urmeaza, procedura de actiune in situatii de urgenta. Se iau masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii. In cazul deversarilor accidentale de motorina se respecta prevederele din Planul de

interventie in cazul poluarilor accidentale, anexa la documentatia de solicitare a autorizatiei de gospodarire a apelor

Se interzice accesul in zona a persoanelor neautorizate. Se urmeaza instructiunile Celulei pentru situatii de urgenta. Intra in actiune formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor. Se evacueaza, pe caile de acces si de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat in


explozimetrice pentru determinarea zonelor periculoase si delimitatile pentru izolare . Masuri pe termen lung

Se monitorizeaza apa ce intra in canalizarea pluviala Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai repete. Se va instrui personalul.

f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale f6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1. si V.3 si conform Planului de urgenta interna si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale

II.2. Depozitul de azotat de amoniu si azotat de sodiu

a. Locuri posibile de avarii: depozitul de azotat de amoniu si azotat de potasiu situat la etajul cladirii de fabricatie ANFO




178

Azotatul de amoniu este o substanta foarte stabila. El incepe sa se descompuna prin incalzire la cca. 1700C, dupa urmatoarea ecuatie: NH4NO3 → N2O + 2 H2O Prin incalzre la temperatura de cca 3000C se disociaza termic astfel: NH4NO3 → NH3 + HNO3

Iar la temperaturi peste 400 0C se descompune in N2, NO, H2O, reactia luand un curs diferit sub forma unei deflagratii cu flacara galbena 2NH4NO3 → N2 + 2NO + 4H2O +140 kcal/kg Arderea unei substante explozive este initiata printr-un impuls termic, are loc in spatiu deschis – in aer liber – la presiunea atmosferica, rezultand produsi gazosi si degajare de caldura. Descompunerea prin ardere este incompleta si cu degajare de gaze nocive. In anumite conditii procesul de descompunere prin ardere poate sa se transforme in deflagratie sau detonatie. Este vorba de arderea unor cantitati mari de substante explozibile, care ar putea sa ridice temperatura mediului exploziv pana la valoarea temperaturii de deflagratie si respectiv de detonatie. Din punct de vedere teoretic fenomenul nu este bine elucidat, dar experimentarile practice au demonstrat acest lucru .(T. Trusca, Pirotehnie si explozivi) Date din fisa de securitate

substanta comburanta; in contact cu materiale combustibile poate provoca incendii si este exploziv cu materiale combustibile ; produsul este solubil in apa avand capacitate de infiltare in sol ; cresterea concentratiei de nutrienti cu continut de azot in apa produce fenomenul de eutrofizare degaja gaze toxice cand este incalzit peste 170 0C sau cand arde (oxizi de azot, amoniac).

Identificarea pericolelor: - este nepericulos daca este manipulat corect; - produce iritatii in contact prelungit cu pielea; - poate produce iritarea ochilor la contactul prelungit sau repetat; - in cantitati mici nu are efecte toxice, dar in cantitati mari poate genera deranjamente

gastrointestinale si in cazuri extreme (in mod special la copii) formeaza metahemoglobinemie si poate cauza aparitia cianozei (albastrirea buzelor);

- concentratii mari de acest produs poate cauza iritatii ale nasului si ale cailor repiratorii avand ca simptome dureri de gat si de tuse;

- explodeaza prin incalzire intr-un spatiu limitat. Masuri de combatere incediilor:

- apa sub forma de jet compact, hidrant exterior; ; - nu se folosesc extinctoare cu substante chimice sau spuma pentru stins incendiul; - sa se utilizeze echipament adecvat pentru stingerea incendiilor – tip NOMEX si

aparat de respirat autonom;




179

- sa se evite inhalarea gazelor toxice; stationare in directie opusa vantului. Masuri impotriva pierderilor accidentale:

- se va evita contactul cu pielea, in cazul in care pe maini exista zgarieturi sau crapaturi acestea se vor proteja; - se va preveni contaminarea solului; - in caz de imprastieri accidentale se curata rapid si integral si se va depozita in spatii curate in saci; interzis amestecul cu rumegus sau cu alte substante combustibile sau organice; - in functie de gradul si natura contaminarii se dispune utilizarea produsului ca ingrasamant sau eliminare prin firma autorizata.

Manipulare si depozitare: - depozitarea se va face in magazii din materiale necombustibile echipata cu sprinklere, bine ventilate; - sacii de plastic vor fi depozitati pe platforme curate de beton acoperite cu un strat de polietilena, sau pe paleti de lemn; - nu se vor depozita la o temperatura mai mare de 500C; - depozitarea se face in stive de max. 10 randuri pentru sacii de 50 kg ; intre stive sa se pastreze distanta de minim 1m pentru aerisire si asigurarea circulatiei (stive de 250 t cu continut de 34,5 % N)< paletii de lemn vor fi ignifugati. Este interzis fumatul si focul deschis in interiorul depozitului, lucrarile de sudura efectuandu/se numai dupa ce s-a emis „permisul de lucru cu foc”;

Conditii de evitat – fumatul si focul deschis, expunerea la radiatii solare Temperatura -se va evita temperatura inalta, peste 170 0 C Se va evita contactul cu substantele organice. Daca este contaminat cu aceste materiale incombustibile, poate fi considerat un explozibil capabil de detonatie prin combustie sau prin socuri ale explozivilor adiacenti. La incalziri puternice azotatul de amoniu se descompune cu degajare de gaze toxice (oxizi de azot), in spatii inchise, putand conduce la reactii violente sau la explozie, daca este contaminat cu substante incompatibile. In contact cu substante alcaline poate degaja amoniac gazos. Este stabil la temperatura camerei, in conditii normale de depozitare si manipulare. Conform Directivei UE 67/548/EEC- azotatul de amoniu nu este clasificat ca exploziv. Azotatul de sodiu T. Trusca. Pirotehnie si explozivi: De regula procesul de descompunere a oxidantilor se produce in majoritatea cazurilor la o temperatura egala sau ceva mai mare decat temperatura de topire. Reactia de descompunere a azotatilor alcalini este exoterma , decurge in mai multe faze si se formeaza oxidul metalic, O2, N2.

Reactia de descompunere prin ardere este initiata printr-un impuls termic. Arderea are loc in spatiu deschis, in aer liber, la presiunea atmosferica. In anumite conditii procesul de descompunere prin adere se poate transforma intr-o forma exploziva. Este vorba de arderea




180

unor cantitati mari de substante explosive (masa atinge o anumita valoare critica) care ar putea sa ridice temperatura mediului exploziv pana la valoarea temperaturii de explozie. De regula reactia descompunerii explozive se poate realiza numai atunci cand temperatura dezvoltata este de minimum 500 – 600 0C. Date din fisa de securitate :

- poate agrava un incendiu (oxidant) Descompunere termica/ conditii de evitat: Pentru a se evita descompunerea termica, nu se va incalzi, soc si frecare. Posibilitatea de reactii periculoase

- Reactii cu substantele inflamabile. - Reactii cu agentii reducatori. - Reactii cu impuritati.

Pericole pentru azotat de amoniu identificate in analiza HAZOP ● pericol de incendiul - instalatia de iluminat -suprasarcina retea distributie energie electrica, un incendiu in deposit induce pericolul exploziei azotatului de aminiu depozitat ● pericol de explozie

- cresterea temperaturii ambientale, eroare de masurare temperatura in depozit; cresterea umiditatii ambientale;

- pete de ulei, motorina, scurgere motorina de la motostivuitor - contactul cu azotatul de amoniu - pericol de incendiu, explozie

● atac terorist, situatii catastrofale(cutremur, cadere de corpuri din atmosfera) – explozia intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata c. Cauze posibile de producere a unei avarii

● cresterea temperaturii ambientale, eroare de masurare temperatura in depozit; cresterea umiditatii ambientale; pete de ulei, motorina, scurgere motorina de la motostivuitor - contactul cu azotatul de amoniu - pericol de incendiu, explozie

● situatii exceptionale: diversiune / sabotaj , cutremur de pamant, cadere de corpuri din atmosfera, care poate conduce la explozia intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata

Azotat de potasiu d. Tipul avariei posibile: explozia azotatului de amoniu depozitat in mai multe explozii

succesive; explozia intregii cantitati de azotat de amoniu. Pentru azotatul de potasiu se iau in considerare valorile de la scenariul de explozie a

azotatului de amoniu prin mai multe explozii succesive. e.Descrierea evenimentelor:

cresterea temperaturii ambientale, eroare de masurare temperatura in depozit; cresterea umiditatii ambientale; pete de ulei, motorina, scurgere motorina de la




181

motostivuitor - contactul cu azotatul de amoniu - pericol de incendiu, explozie a unei cantitati de azotat de amoniu depozitata

situatii exceptionale: diversiune / sabotaj , cutremur de pamant, cadere de corpuri din atmosfera, care poate conduce la explozia intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata

De regula explozia este urmata de incendii, tratate in documentatia specifica.

Accidentele care totusi se pot produce II.2.1.. Ob. 369/A. Explozia azotatului de amoniu depozitat, prin mai multe explozii

succesive II.2.2.. Ob. 369/A. Explozia azotatului de sodiu depozitat, prin mai multe explozii

succesive

Accidentele exceptionale (catastrofale)

II.2.3. Ob. 369/A. Explozi intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata.

Evaluarea riscului

Numar scenariu

Descriere scenariu

Pericolul modelat



Accidentele care totusi se pot produce Ob. 369/A. Explozia azotatului de amoniu depozitat, prin mai multe explozii succesive Ob. 369/A. Explozia azotatului de sodiu depozitat, prin mai multe explozii succesive Scenariul

II.2.1 II.2.2

Explozia azotatului de amoniu si a azotatului de sodiu,depozitate prin mai multe explozii succesive

suprapresiunea ocazional majore Risc moderat-8

Accidentele exceptionale (catastrofale) Ob. 369/A. Explozi intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata . Scenariul

II.2.3. Explozia intregii cantitati de azotat de

suprapresiunea izolat majore Moderat - 8




182

amoniu depozitata





accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Obiect 369/A. Explozia azotatului de amoniu depozitat, prin mai multe explozii succesive Obiect 369/A.Explozia azotatului de sodiu depozitat, prin mai multe explozii succesive Explozia azotatului de amoniu depozitata prin mai multe explozii succesive

Suprapre-siunea

77 193 303 1094 Scenariul II.2.1.

Explozia azotatului de sodiu depozitata prin mai multe explozii succesive

77 193 303 1094 Scenariul II.2.2.

Valorea suprapre-siunii

1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar



Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 333, 332, 331,drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-

Pe amplasament :Obiect 334, gard perimetru, padure. In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC




183

tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;

Viromet SA – Inst.Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice; DJ 105 C, Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria


4 30 500

Accidentele exceptionale (catastrofale) Ob. 369/A. Explozi intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata Explozia intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata

Suprapre-siunea

210 524 824 2970 Scenariul II.2.3.


1 bar 0,2 bar 0,1 bar 0,02bar


Pe amplasament : Obiect 369A, 500, 5373 /12,13,14, 55367, 393 drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-

Pe amplasament : Obiect 5373, 334, 333,332,331, poarta si drumuri de acces interioar, padure; In afara amplasamen-tului:

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-




184

tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;

V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA –inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;

hidice, CET; Comunitatea Sumerna, Paraul Ucea ;Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si localitatea Vistisoara, DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea, SC Viromet SA – Statie de Epurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC POLLUX SRL; SCFluoropolimeri SRL; SC ROMA Stuchi SRL; SC Arzprod SRL; Orasul Victoria; DJ 104 A;teren Victoria;


15 500 5000


- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere - Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere





185

Se folosesc echipamente antiex Instalatie paratraznet Evitarea formarii scanteilor Fumatul interzis Depozitul este dotat cu aparate de masura a temperaturii si umiditatii Camere de supraveghere video Iluminat de siguranta Practici operative Instruirea personalului


Hidranti interiori in spatiul de productie Cai de acces, intervetie, evacuare Cladirile sunt despartite de valuri de pamant. Intre cladirile unde nu sunt valuri de


- telefoane fixe - telefoane mobile




explozimetrice pentru determinarea zonelor periculoase si delimitatile pentru izolare Masuri pe termen lung






186

II.3. Instalatie de fabricare ANFO

a. Locuri posibile de avarii: instalaia de faricare ANFO b. Pericole posibile

Constructia este de tip parter + etaj, existenta, cu destinatia de fabricare a materiilor explozive. Partea de parter a constructiei este destinata fabricatiei de produse explozive tip ANFO, cea de la etaj reprezentand depozitul de azotat de amoniu poros. Structura de rezistenta a cladirii este realizata din stalpi si grinzi din beton armat cu fundatii izolate de tip pahar si continue sub zidarie. Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida cu grosimea de 25-37.5 cm, rezistente la incendiu in conformitate cu proiectul, usile de acces in hala de fabricatie si in depozitul de azotat de amoniu fiind in constructie antiscantei si rezistente la incendiu. Fabricarea explozibilului Procesul tehnologic este un proces fizic de amestecare al celor doua materii prime: azotatul de amoniu si motorina. Procesul de fabricare a explozivilor de tip ANFO este partial automatizat Ambalarea, incarcarea explozibilului ANFO Atunci cand ANFO este incalzit si arde prezinta pericolul de explozie in masa, afectand aproape intreaga incarcatura instantaneu. Pericol de proiectare fragmente cu viteza mare sau sfaramaturi care ard si pot determina incendii secundare. Posibilitatea unui incendiu este redusa si de cele mai multe ori este consecinta unei explozii. Nu se va lupta cu focul, se va lasa sa arda, se izoleaza zona se mentine personalul publicul si personalul de interventie in afara zonei de risc de minim 500m. Gazele de ardere sunt oxizii de azot si oxizii de carbon. Se vor elimina toate sursele de incendiu din apropierea incarcaturii. Se va preveni contaminarea solului si a apei. Este interzisa trantirea, aruncarea sau tararea sacilor de exploziv. Depozitarea se face in incaperi aerisite, lipsite de infiltratii de apa pe tavan, pereti sau pardoseala. Se pastreaza departe de lumina directa a razelor solare si de alte surse de caldura sau aprindere. Risc de explozie in masa. Prezinta risc de explozie la socuri, frictiuni, foc sau alte surse de aprindere. Ambalare produs finit Ambalare ANFO in saci

Pentru ANFO in saci, produsul cade din pilnie intr-o masina de ambalat saci, cu ajutorul careia se umplu sacii la greutatea prestabilita. Sacul plin si deschis in partea superioara cade pe o banda transportoare si pe traseul acesteia trece pe la o masina de cusut automata si o imprimanta cu injectie de cerneala care imprima codul de identificare al sacului. La sfirsitul benzii, muncitorul, cu ajutorul unui manipulator de saci aseaza sacii pe paleti intr-o forma




187

prestabilita iar in final paletul complet se ambaleaza in masina de ambalat cu folie elastica, conferindu-i rigiditate si protectie. Pentru ANFO in cartuse, produsul cade din pilnie in pungi de polietilena de diferite marimi prin intermediul unui dispozitiv dozator. Muncitorul realizeaza cu o mina dozarea in timp ce cu cealalta sustine punga. Cind aceasta s-a umplut, muncitorul capseaza partea deschisa, formind astfel cartusul si il introduce in cutie. Cutia plina se inchide manual cu banda adeziva si se aranjeaza pe paleti intr-o maniera prestabilita. Paletul complet se ambaleaza in masina de ambalat cu folie elastica, conferindu-i rigiditate si protectie. Ambalare ANFO in big bag

In cazul big-bag-ului, acesta se afla pozitionat pe un cintar care, in momentul in care big-bag-ul are cantitatea corecta, opreste automat axul de omogenizare. Se urmareste ca procesul sa se realizeze fara incidente: rotametrul de motorina constant, alimentare corecta cu nitrat si aspect bun al ANFO. Instalatia se opreste automat cind ajunge la greutatea stabilita (999.5 kg). Se scoate paletul cu big-bag-ul si se duce in depozit. Incarcare ANFO vrac Pentru ANFO in vrac, produsul se transporta prin intermediul unui melc si cu ajutorul unui furtun pina in camion sau big-bag-uri. Se deschide usita laterala a basculei. Se conecteaza malaxorul si snecul de incarcare a camioanelor si se incepe cronometrarea timpului de incarcare. Se urmareste ca procesul sa se realizeze fara incidente: rotametrul de motorina constant, alimentare corecta cu azotat si aspect bun al ANFO. Se controleaza periodic incarcarea camionului, iar la jumatatea incarcarii va fi necesar ca soferul camionului sa lase frina de mana si sa lase camionul sa se deplaseze 2 m pentru a permite si umplerea celui de-al doilea compartiment. Dupa ce a trecut timpul de incarcare stabilit, se opreste malaxorul. Paletizarea produsului finit Se imprima pe fiecare sac datele de identificare: greutate neta, greutate bruta, cheia de identificare, numarul lotului, data fabricatiei. In continuare se pun sacii pe palet si dupa ce aceste este complet se ambaleaza cu folie elastica si se transporta la depozitul fabricii.

Se paleteaza 10 randuri de cate 4 saci/rand in forma alternativa. Analiza Hazop Analiza nu indica pericole de incendiu, explozie in conditiile respectarii Practicilor Operative. Analiza HAZOP s-a realizat pentru ambalare paletizare si impachetare ANFO in saci. Nu s-a realizat pentru ambalarea vrac a explozivului Se va completa Practica Operativa si cu incarcarea vrac, daca se va mentine aceasta practica in viitor. Acest tip de evenimente se incadreaza in categoria celor care trebuie prevenite si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera in accidente majore.




188

c. Cauze posibile de producere a unei avarii Cele mentionate mai sus. In plus se mai poate adauga posibilitatea exploziei cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit. d. Tipul de accidente posibile Explozia cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit e. Descrierea evenimentelor: Nerespectarea normelor privind manipularea si depozitarea substantelor potential explozive existente pe amplasament. Explozia cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit

Accidentele care totusi se pot produce II.3.1.. Ob. 369/A. Explozia cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie Inainte de transportul in depozit Se considera explozia unei cantitati de 7 t ETNT Evaluarea riscului

Numar scenariu

Descriere scenariu

Pericolul modelat

Probabilitate de

producere


Accidentele care totusi se pot produce Ob. 369/A. Instalatia de fabricare ANFO

Scenariul II.3.1

Explozia cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit

suprapresiunea ocazional majore Risc moderat-8





accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 369/A. Instalatia de fabricare ANFO Explozia Suprapre- 86 216 339 1224 Scenariul




189

cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit

siunea II.3.1.


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar



Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 331,drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare;

Personalul, populatia

4 30 600




190

afectata


- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere - Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu apa de stingere a

incendiului


Se folosesc echipamente antiex Instalatie paratraznet Evitarea formarii scanteilor Fumatul interzis Instalatie de fabricare este dotata cu camere de supraveghere video Iluminat de siguranta Practici operative Instruirea personalului


Hidranti interiori in spatiul de productie Cai de acces, intervetie, evacuare Cladirile sunt despartite de valuri de pamant.

Echipamente pentru comunicare: - telefoane fixe - telefoane mobile




explozimetrice pentru determinarea zonelor periculoase si delimitatile pentru izolare Masuri pe termen lung





191

f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna, Planulului de urgenta externa si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale d6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1 si V.3. si conform Planului de urgenta interna

III. Ob. 500 - Instalatie de fabricare nitrat de momometilamina (NMMA) III.1.Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA a. Locuri posibile de avarii:procesul tehnologic de fabricare nitrat de monometilamina b. Pericole posibile

Cladirea instalatiei Este o constructie de tip parter, avand dimensiunile in plan de 7,10 x 9,00 m. Acest spatiu poate contine pana la 10 t de NMMA. Structura de rezistenta este formata din stalpi, pereti si plansee din beton armat monolit. Fundatiile sunt izolate sub stalpi si continue sub pereti. Intregul ansamblu structural formeaza un spatiu rezistent si un perete calculat ca spatiu de detenta , realizat dintr-o rama de lemn cu inchidere din placi de policarbonat.. Materiile prime utilizate in proces sunt:

- acid azotic > 70 %; - monometilamina;

Acid azotic > 70 % este adus prn pompare de la rezervorul de depozitare pana la vasul de alimentare cu nivel constant Solutie MMAN rezultata Solutia de NMMA este trimisa prin cadere libera in rezervorul de depozitare. Rezervoarele de depozitare sunt prevazute cu serpentina de incalzire pentru prevenirea cristalizarii. Este un produs extrem de inflamabil. Vaporii sai formeaza amestecuri explozive cu aerul si oxigenul. Monometil amina Gaz lichefiat. Este un produs extrem de inflamabil. Temperatura de aprindere este -300 C. Gaz extrem de inflamabil, nociv in caz de inhalare, iritant. Materiale incompatibile Acizii tari, oxidantii puternici (ex: hipoclorit de sodiu, clorura de var s.a.), bronz, mercur. Evitati utilizarea aparaturii AMC (manometre, termometre s.a) care contin mercur, deoarece se pot forma produsi explozivi in contact cu metilaminele. Corodeaza metalele: cupru, zinc, magneziu, aluminiu si aliajele lor.




192

Produsi de descompunere periculosi Prin descompunere termica se formeaza gaze toxice: amoniac, oxizi de azot, oxizi de carbon Acidul azotic 70% Pericole identificate Coroziv, reactioneaza cu compusii organici(ex. acetone, cid acetic) si substantele inflamabile (ex. carbune, alcool) cu pericol de foc, exployie si producerea gazelor toxice. Vaporii sunt toxici. In animate conditii, acidul azotic nitrifica materialele celulozice, si favorizeaza inflamabilitatea lemnului. Se incalzeste spontan cand la diluare este amestecat cu materiale organice. Acidul concentrate nitrifica materialele organice. Acidul diluat le oxideaza producand oxizi de azot. Acidul azotic poate detona cand este turnat peste petrol care arde. Stabilitate si reactivitate Acidul azotic este un oxidant puternic si reactioneaza violent in contact cu bazele sau materialele inflamabile. Poate cauza inflamarea spontana a lemnului, paielor, hartiei, si poate in acelasi timp cauza explozii Ataca tote metalele cu exceptia metalelor nobile. Pasiveaza suprafata unor metale. Reactioneaza violent cu sodiul si sulfura de carbon. Pericole identificate in analiza HAZOP

Emisie de gaze azotoase si posibila deversare de acizi in cazul in care se pompeza o cantitate mai mare de acid in reactor.

Intoxicare si arsuri provocate de acizi. Poluarea mediului. Emisie de vapori de MMA. Intoxicatie. Risc de incendiere a vaporilor. Descompunerea acidului si explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii.

Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA. Incalzire si explozie a pompelor din cauza nivelului scazut din rezervorul de NMMA.

c. Cauze posibile de producere a unui accident Cele mentionate mai sus. d. Tipul de accidente posibile:

Emisie de gaze azotoase si posibila deversare de acizi in cazul in care se pompeaza o cantitate mai mare de acid in reactor. Intoxicare si arsuri provocate de acizi. Poluarea mediului. Exista o alarma independenta de indicatorul de nivel care anunta cand se ajunge la nivelul "extrem de sus". Exista un mic butoi in care ajunge acidul daca se revarsa. Actiuni: 1.1.-Intretinerea indicatorului de nivel.




193

1.2.- Se indica in IT (Instructiuni de lucru) / PO (Practica operativa) cum sa se actioneze in cazul revarsarii acidului.

Emisie de vapori de MMA. Intoxicatie. Risc de incendiere a vaporilor. Eroarea contorului si/sau eroare de nivel. Functionare necorespunzatoare a pompei 500/1-GA-22. Aceste tipuri de evenimente se incadreaza in categoria celor care trebuie prevenite si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera accidente majore

Descompunerea acidului si explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii. Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA.

- Eroare la valva regulatoare a aportului de MMA si exces de MMA. - Eroare la controlul temperaturii. - Turn de racire insuficient. - Eroare la pompa de recirculare a apei.

Posibila descompunere a acidului si explozie. Actiuni: 17a.- Includerea in PO (sau in protocoalele de testare de inceput) sa se porneasca neutralizarea la 70ºC.

Incalzire si explozie a pompelor din cauza nivelului scazut din rezervorul de NMMA. - Eroare de nivel. - Eroare la valvele VC9 si VC10 in pozitie inchisa. - Scurgeri la valvele de trimitere. - Eroare la pompa 32-GB-01 care nu se mai opreste.

Posibila functionare in gol a pompei 32-GB-01, incalzire si explozie. Actiuni: - Indicatia nivelului pe panou si local. Acest tip de eveniment se incadreaza in categoria celor care trebuie prevenite si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera accidente majore e. Descrierea evenimentelor:

● Descompunerea acidului si explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii. Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA




194

Accidentele care totusi se pot produce III.1.1.Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA. Explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii. Se considera o sarja de 300 kg si echivalenta MMAN fata de TNT 1,0. In acest caz cantitatea care participa la explozie va fi de 300 kg ETNT . III.1.2.Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA. Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA . Se considera o cantitate in rezervor de 10 t ETNT. Evaluarea riscului

Numar scenariu




Accidentele care totusi se pot produce Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA Scenariul

III.1.1. Explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii.

Suprapre-siunea


Scenariul

III.1.2. Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA .

Suprapre-siunea

ocazional majore Risc moderat 12

f) Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate Scenariul Pericolul



produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA




195

Explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii.

Suprapre-siunea

30 76 119 428 Scenariul III.1.1.


1 bar 0,2bar 0,1bar 0,02 bar


Pe amplasament : Zona obiect 500/1, 500/2, 500/3 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 500/4, 500/2, 500/3, 333, 332, 393, 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Obiect 369 A, 393;5373/12, 13,14 , 5367, 334, drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V-SV-NV-E: SC Pirochim SA – poarta de acces si drumuri de acces, , gard perimetru si padure;


6 15 30

Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA

Suprapre-siunea

97 243 382 1378 Scenariul III.1.2




Pe amplasament : Zona obiect 500; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare si padure;

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC




196

In afara amplasamen-tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Parul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare;


4 30 600

f1. Efecte asupra mediului - Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere - Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere si

apa de la stingerea incendiilor f2. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor

Se folosesc echipamente antiex Instalatie paratraznet Sistem de limitare a propagarii incendiilor. Rezervoarele MMAN amplasate in cuva de retentie

Echipamente pentru limitarea efectelor: Hidranti nteriori si exteriori, stingatoare Cai de acces, intervetie, evacuare




197

Cladirile sunt despartite de valuri de pamant. Intre cladirile unde nu sunt valuri de pamant pentru protectie sunt distante de siguranta mai mari de 50m

Practici operative Instruirea personalului.

Echipamente pentru comunicare: - telefoane fixe - telefoane mobile





f4. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna,. f5. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1 si V.3. si conform Planului de urgenta interna .

III.2.Ob. 500/2. Depozit monometilamina

a.Locuri posibile de avarii: depozitul de materii prime


Ob. 500/2- Cladire tip sopron Depozitul de monometilamina (MMA) este o constructie de tip cuva de retentie din beton armat monolit, pentru doua rezervoare cu capacitatea de 40 mc, acoperita cu o copertina pe stalpi si structura metalica. Dimensiunile in plan sunt de 15,90 x 13,90 m. Pentru sustinerea rezervoarelor s-au executat fundatii izolate. In interiorul cuvei au fost prevazute pante de 2% spre o basa prevazuta cu sistem de inchidere.




198

Stingerea incendiului sau racirea rezervoarelor in caz de urgenta se realizeaza cu un sistem de sprinklere suspendate la inaltime, pe un schelet metalic si suporti montati pe mantaua rezervoarelor. Atat interiorul cuvei cat si structura metalica sunt vopsite in trei straturi cu vopsea rezistenta la foc. Monometil amina Gaz lichefiat. Este un produs extrem de inflamabil. Temperatura de aprindere este -300 C. Gaz extrem de inflamabil, nociv in caz de inhalare, iritant. Conditii de depozitare MMA conform fisei de securitate Produsul se depoziteaza in rezervoare rezistente la presiune, situate in aer liber, ferite de actiunea directa a caldurii, asezate pe fundatii, prevazute cu legaturi de impamantare si instalatii fixe de racire cu apa. Recipientii vor fi verificati obligatoriu cu o periodicitate stabilita, conform normelor de lucru pentru recipienti sub presiune (norme ISCIR). Rezervoarele vor fi amplasate in interiorul unui dig, care sa poata prelua (in caz de accident), intreaga cantitate de produs si sa evite deversarea produsului. Cuva de retentie va fi prevazuta cu pardosela antiscantei si drenaj corespunzator pentru evitarea acumularii precipitatiilor atmosferice. Depozitati produsul ferit de caldura, surse directe de foc, scantei, separat de substante incompatibile (vezi cap. 10). Se recomanda utilizarea echipamentelor electrice si de lucru pentru mediu antiex Pericole identificate conform analizei HAZOP

Greseala umana la deschiderea sau inchiderea valvelor. Valvele de siguranta nu functioneaza corespunzator si au scurgeri. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Pompe de curatare deschise.

Urmari: Vaporizarea MMA. MMA in atmosfera. Risc de intoxicatii si incendiu Actiuni propuse: 13.- Proiectarea si calcularea costului unei comenzi la distanta (sau automate) pentru valve, cu semnalarea locala a pozitiei lor. c. Cauze posibile de producere a unui accident Greseala umana la deschiderea sau inchiderea valvelor. Valvele de siguranta nu functioneaza corespunzator si au scurgeri. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Pompe de curatare deschise. d. Tipul de accident posibil: scurgere accidentala de monometil amina. e. Descrierea evenimentelor: Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA, dispersie toxica, aria de toxicitate, aria de inflamabilitate, explozia norului de vapori (in cazul prezentei unei flacari).




199

Accidentele care totusi se pot produce III.2.1.. Obiect 500/2. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA, dispersie toxica III.2.2.. Obiect 500/2. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA, aria de inflamabilitate (Flammable area). III.2.3.. Obiect 500/2. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA,explozia norului de vapori (UVCE). Se considera o neetanseitate la partea inferioara echivalenta cu un diametru de 15 mm prin care se produce o emisie continua timp de o ora. Produsul se disperseaza si formeaza zona de toxicitate si aria de inflamabilitate. In prezenta unei flacari norul se aprinde exploziv.

Situatie exceptionala (catastrofala) Un cutremur de mare amplitudine distruge racordurile inferioare ale rezervoarelor. Rezervoarele sunt pline 80%. Se produce emisia continua a intregii cantitati depozitate – 56 t. III.2.4.. Obiect 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Dispersia toxica. III.2.5.. Obiect 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Aria de inflamabilitate (Flammable area). III.2.6.. Obiect 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Explozia norului de vapori (UVCE). III.2.7.. Obiect 500/2. Situatie catastrofala. Distrugerea racordurilor la partea inferioara a recipientului de depozitare, incendiul jetului de gaz (Jet Fire).

III. 2.8. Incalzirea produsa de incendiul jetului de gaz produce explozia containerului de MMA (BLEVE).




200

Evaluarea riscului Numar scenariu

Descriere scenariu

Pericolul modelat



Accidentele care totusi se pot produce Obiect 500/2. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA

Scenariul III.2.1.

Dispersia toxica


probabil major Ridicat - 16

Scenariul III.2.2.



probabil major Ridicat - 16

Scenariul III.2.3. -


Suprapresiunea probabil major Ridicat - 16

Accidentele exceptionale (catastrofale) Obiect 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata.

Scenariul

III.2.4. Dispersia toxica



Scenariul

III.2.5. Zona de inflamabilitate (Flamable aria)



Scenariul

III.2.6. Explozia norului de vapori (UVCE)

Suprapresiunea izolat majore Moderat - 8

Scenariul III.2.7.

Distrugerea racordurilor la partea inferioara a recipientului de depozitare, incendiul jetului de gaz (Jet Fire).

Jet Fire izolat majore Moderat - 8

Scenariul III.2.8.

Incalzirea produsa de incendiul jetului de gaz determina explozia containerului

BLEVE izolat majore Moderat - 8




201

de MMA (BLEVE).





accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 500/2. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA Dispersia toxica


115 359 1600 Scenariul III.2.1.


Pe amplasament : Zona obiect 500, 332, 393; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – SV- E- NE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Parul Ucea, Comunitatea Sumerna; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara




202

si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare;Sc Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC Pollux SRL;


4 30 1000


Flammable area

11 27 Scenariul III.2.2.


Suprapre-siunea

Limita nu se atinge



Pe amplasament : Zona obiect 500 In afara amplasamentului: Nu este cazul


10

III.2.4.. Ob. 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Dispersia toxica. Dispersie


817 2100 7300 Scenariul III.2.4.


Pe amplasament : Toate obiectivele, drumuri de acces interioare, poarta

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: Piemontul Fagaras, Muntii




203

de acees si padure; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA –inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;

Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET; Comunitatea Sumerna, Paraul Ucea ;Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si localitatea Vistisoara, DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea, SC Viromet SA – Statie de Epurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC POLLUX SRL; SCFluoropolimeri SRL; SC ROMA Stuchi SRL; SC Arzprod SRL; Zona locuita Orasul Victoria; teren Victoria;

Fagaras ; NV-N-NE: Orasul Victoria; Localitatile Ucea de Sus, Vistea de Sus si Dragus; terenuri din comuna Ucea, Vistea si Victoria; E-SE: Vistisoara si Statiunea Sambata de Sus, padure si teren;


500 5000 17000

III.2.5.. Ob.500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Aria de inflamabilitate (Flammable area).




204

Aria de inflamabilitate (Flammable area).

Flammable area

49 - 169 Scenariul III.2.5.


Pe amplasament : Zona obiect 500 In afara amplasamentu-lui: Nu este cazul

- Pe amplasament : Zona obiect 333,332,331, 393, 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: SV: SC Pirochim SA , padure


10 20

III.2.6.. Ob. 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Explozia norului de vapori (UVCE). Explozia norului de vapori (UVCE).

UVCE Nu se atinge concentratia necesara





10

Ob.500/2. Situatie catastrofala. Distrugerea racordurilor la partea inferioara a recipientului de depozitare, incendiul jetului de gaz (Jet Fire).

Incendiul jetului de gaz (Jet Fire)

Radiatia termica

10 10 10 Scenariul III.2.7.




205


Pe amplasament : Zona obiect 500/2 In afara amplasamentului: Nu este cazul


2

Incalzirea produsa de incendiul jetului de gaz produce explozia containerului de MMA Explozia containerului de MMA (BLEVE).

Radiatia termica



Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 331, drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – S - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 5367, 5373/12,13,14, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V – SV- E- NE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Pe amplasament : Obiect 5373/15, In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;


30 40 50


- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere




206

- Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere si apa de la stingerea incendiilor


Se folosesc echipamente antiex Cuva de retentie cu basa in care sunt montate rezervoarele Instalatie paratraznet Sistem de limitare a propagarii incendiilor Stingerea incendiului sau racirea rezervoarelor in caz de urgenta se realizeaza cu un

sistem de sprinklere suspendate la inaltime, pe un schelet metalic si suporti montati pe mantaua rezervoarelor

Practici operative Instruirea personalului



pamant pentru protectie sunt distante de siguranta mai mari de 50m. Echipamente pentru comunicare: - telefoane fixe - telefoane mobile f5. Masuri de protectie si interventie pentru limitarea consecintelor unui accident Masuri imediate




f6. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale.




207

f7. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1. si V.3 si conform Planului de urgenta interna si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale.

III.3.Ob. 500/3. Depozit acid azotic

a. Locuri posibile de avarii: cuva rezervorului de acid azotic b. Pericole posibile

Depozitul de acizi este o constructie de tip cuva de retentie din beton armat monolit, pentru trei rezervoare de acid azotic cu capacitatile de 25, 35 respectiv 60 mc. Pentru sustinerea rezervoarelor s-au executat fundatii izolate. In interiorul cuvei s-a realizat o basa de adancime pentru eventualele scapari. Constructia este acoperita cu o copertina pe stalpi si structura metalica. Atat interiorul cuvei cat si structura metalica au fost vopsite in trei straturi cu vopsea antiacida. Toate materialele de constructie folosite la piesele in miscare ale utilajelor din linia de fabricatie sunt antiscantei (inox, aluminiu, cupru, polietilena sau cauciuc antistatizat etc.) si de asemenea, echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive. Acidul azotic Pericole identificate Coroziv, reactioneaza cu compusii organici(ex. acetone, cid acetic) si substantele inflamabile (ex. carbune, alcool) cu pericol de foc, explozie si producerea gazelor toxice. Vaporii sunt toxici In animate conditii, acidul azotic nitrifica materialele celulozice, si favorizeaza inflamabilitatea lemnului. Se incalzeste spontan cand la diluare este amestecat cu materiale organice. Acidul concentrate nitrifica materialele organice. Acidul diluat le oxideaza producand oxizi de azot. Acidul azotic poate detona cand este turnat peste petrol care arde. Stabilitate si reactivitate Acidul azotic este un oxidant puternic si reactioneaza violent in contact cu bazele sau materialele inflamabile. Poate cauza inflamarea spontana a lemnului, paielor, hartiei, si poate in acelasi timp cauza explozii Ataca tote metalele cu exceptia metalelor nobile. Pasiveaza suprafata unor metale. Reactioneaza violent cu sodiul si sulfura de carbon. Stocare Acidul cu concentatii mai mari de 80% poate fi depozitat in recipiente din otel sau aluminiu 99,99%.




208

Masuri in caz de emisii accidentale. Scurgerile se vor colecta in vase si se vor neutraliza cu carbonat de sodiu.Scurgerile mici se vor colecta cu nisip calcinat. Suprafata se va spala cu apa din abundenta. Apa contaminata nu se va evacua in apa de suprafata. Pericole identificate in analiza HAZOP Cisterna aduce acid contaminat (Acidul din Bulgaria poate sa contina nitroglicerina). Consecinte Imprevizibile. Nu avem experienta cu acest tip de acid. Daca este prezenta nitroglicerina, trebuie sa se ia in considerare solubilitatea Ngl in acid. Dar, cand se formeaza sarea de Nitrat de Hexamina, Ngl este eliberata si, datorita densitatii sale (1,7), s-ar strange in partea inferioara a rezervorului si cand este transvazata cu pompa centrifuga se poate produce o explozie. La temperaturi de peste 60°C are loc descompunerea Ngl. Actiuni necesare Se instaleaza un filtru pe instalatia de aspiratie a pompei de descarcare a cisternei. Alte pericole posibile ● pericolul scurgerilor accidentale, care prezinta riscul de intoxicatie si incendiu/explozie in prezenta materialelor combustibile si substantelor organice c. Cauze posibile de producere a unei avarii ● intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare ● situatii exceptionale: efect de domino de la instalatiile invecinate, atac terorist, situatii catastrofale(cutremur, cadere de corpuri din atmosfera ), cand se distrug elementele constructive ale rezervoarelor . d. Tipul avariei posibile - neetanseitati ale imbinarilor, fisuri ale conductelorscurgeri accidentale de acid azotic, - avarierea elementelor constructive ale rezervorului, scurgeri masive de acid azotic e. Descrierea evenimentelor: Pericolul acidului impurificat cu nitroglicerina nu se ia in considerare, acesta trebuie inlaturat prin masurile luate. Scurgerea accidentala de acid azotic Se ia in considerare acidul de 96%. Cuva de retentie are suprafata interioara de 200 mp si un rebord de 60cm. Neetanseitate produsa la garnitura unui racord la partea inferioara a rezervorului. Se aproximeaza neetanseitatea cu un orificiu de 7 mm. Scurgerea nu este observata, fiind produsa in perioada unui interval de zile libere. Scurgerea necontrolata se produce timp de o ora. Se formeaza o balta care se evapora producand o zona de toxicitate .




209

Situatie catastrofala. Se varsa in cuva intreaga cantitate de acid azotic depozitata, se produce evaporarea si zona de toxicitate

Accidentele care totusi se pot produce III.3.1. Ob. 500/3. Scurgerea accidentala de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica.

Accidentele exceptionale (catastrofale) III.3.2. Ob. 500/3. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de acid Scurgerea masiva de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica. Evaluarea riscului

Numar scenariu

Descriere scenariu

Pericolul modelat



Accidentele care totusi se pot produce Ob. 500/3. Scurgerea accidentala de acid azotic, formarea unei balti

Scenariul III.3.1.




Accidentele exceptionale (catastrofale) Ob. 500/3. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de acid Scurgerea masiva de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica.

Scenariul III.3.2.

Formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica.






210





accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

III.3.1.Ob. 500/3. Scurgerea accidentala de acid azotic, formarea unei balti Evaporarea baltii, dispersia toxica




Pe amplasament : Zona obiect 500/3 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 500/4, 500/2, 500/3, 333, 332, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Obiect 369 A, 393;5373/14 , 5367, 334, 332, 331, drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V-SV-NV-E: SC Pirochim SA – poarta de acces si drumuri de acces, , gard perimetru si padure;


6 15 30

III.3.2. Ob. 500/3. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de acid Scurgerea masiva de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica. Evaporarea baltii, dispersia toxica




Pe amplasament :

Pe amplasament :

Pe amplasament :




211

Zona obiect 500; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare , poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – S-N-E: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;drumuri si poarta de acces Pirochim;

Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si primele case din Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea;


4 30 600


Pericolul este dat de dispersia toxica : - Impurificarea temporara aerului atmosferic, afectarea personalului propriu . - Apa de spalare a resturilor scurgerii vor fi colectate si neutralizate inainte de

evacuare la canalizare.





212

Cuva de retentie cu basa colectoare in care sunt amplasate rezervoarele Prevenirea scurgerilor la canalizare sau pe sol Practici operative Instruirea personalului


- substante de colectare a scurgerilor accidentale mici : rumegus nisip ; Echipamente pentru comunicare:

- sistem automat de alarmare - telefoane fixe - telefoane mobile


Se urmeaza, procedura de actiune in situatii de urgenta. Se iau masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii. In cazul deversarilor accidentale de acid azotic se respecta prevederele din Planul de

interventie in cazul poluarilor accidentale, anexa la documentatia de solicitare a autorizatiei de gospodarire a apelor

Se interzice accesul in zona a persoanelor neautorizate. Se urmeaza instructiunile Celulei pentru situatii de urgenta. Intra in actiune formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor. Se evacueaza, pe caile de acces si de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat in

interventii. Masuri pentru protectia personalului: deplasare numai in directia vantului;

determinarea zonelor periculoase si delimitatile pentru izolare . Masuri pe termen lung Se monitorizeaza apa ce intra in canalizarea pluviala Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai repete. Se va instrui personalul.

f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale f6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1. si V.3 si conform Planului de urgenta interna si Planului de interventie in cazul poluarilor accidentale




213

III.4.Ob. 500/1. Instalatie de fabricare nitrat de hexamina a. Locuri posibile de avarii:procesul tehnologic de fabricare Nitrat de Haxamina b. Pericole posibile

Cladirea instalatiei Nitrarea hexaminei se face in aceeasi cladire cu nitrarea MMA, compartimentata astfel:

- Compartiment de fabricatie NMMA ; - Compartiment de fabricatie Nitrat de Hexamina ; - Compartiment utilitati ;

Structura de rezistenta este formata din stalpi, pereti si plansee din beton armat monolit. Fundatiile sunt izolate sub stalpi si continue sub pereti. Intregul ansamblu structural formeaza un spatiu rezistent si un perete calculat ca spatiu de detenta , realizat dintr-o rama de lemn cu inchidere din placi de policarbonat.. Materiile prime utilizate in proces sunt:

- acid azotic de 50 % - hexamina

Hexamina este depozitata in saci pe paleti , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura, in depozitul instalatiei de fabricare RIOMAX. Este o substanta foarte inflamabila si poate produce sensibilizarea pielii la contact. Nu prezinta pericole in conditii normale. Se va feri de incalzire. In caz de foc produsele de descompunere sunt: oxid de carbon, dioxid de azot, fum . Solutia de nitrat de hexamina rezultata Solutia de NMMA este trimisa prin cadere libera in rezervorul de depozitare. Nitratul de hexamina este depozitat in recipienti de 1 mc , in spatiu special amenajat , bine ventilat, ferit de lumina si caldura si in rezervor pe platforma betonata si cuva de retentie. Pericole identificate in analiza HAZOP

Emisie de gaze azotoase si posibila deversare de acizi in cazul in care se pompeza o cantitate mai mare de acid in reactor. Intoxicare si arsuri provocate de acizi. Poluarea mediului. Temperatura mai mare in reactor.

- Aport mai mare de acid - Aport mai mic de Hexamina - Eroare a sondei - Turnul de refrigerare nu mai are apa.

- Valvele de refrigerare sunt inchise sau circuitul de incalzire este deschis. Consecinte Posibila descompunere a produsului Actiuni necesare 5.10. Intretinerea instrumentarului.




214

5.11. Respectarea PO. 5.12. Se leaga refrigerarea de functionarea instalatiei c. Cauze posibile de producere a unei avarii Eroare umana, functionarea necorespunzatoare a aparaturii de reglare si control. d. Tipul de accident posibil:

Emisie de gaze azotoase si posibila deversare de acizi in cazul in care se pompeaza o cantitate mai mare de acid in reactor. Intoxicare si arsuri provocate de acizi. Poluarea mediului.

Exista o alarma independenta de indicatorul de nivel care anunta cand se ajunge la nivelul "extrem de sus". Exista un mic butoi in care ajunge acidul daca se revarsa. Actiuni: 1.1.- Intretinerea indicatorului de nivel. 1.2.- Se indica in IT (Instructiuni de lucru) / PO (Practica operativa) cum sa se actioneze in cazul revarsarii acidului.

Aceste tipuri de evenimente se incadreaza in categoria celor care trebuie prevenite si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera accidente majore.

III.5.Ob. 333. Instalatie fabricare exploziv HIDROGEL a. Locuri posibile de avarii:procesul tehnologic de fabricare HIDROGEL, depozitele de materii prime b. Pericole posibile

Cladirea instalatiei Constructia Ob. 333 este de tip Parter, existenta, fiind destinata inca de la inceput pentru fabricarea de materii explozive. Cladirea are dimensiuni in plan de 12 m x 60 m. Structura de rezistenta este realizata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat pe fundatii izolate de tip pahar si fundatii continue sub zidaria cu grosime de 37.5 cm. Inchiderile exterioare si peretii interiori despartitori sunt realizati din zidarie de caramida cu grosimea de 25 cm, respectiv de 37.5 cm si au fost reconditionati prin tencuire si zugravire. Prin actuala destinatie pe care o are cladirea (instalatie de fabricare HIDROGEL) nu au fost afectate elementele structurii de rezistenta ale constructiei. Constructia are gradul de rezistenta la foc II, categoria NPSI “A” si un volum construit de 5746 mc.




215

Depozitare materii prime amidon (ambalat in saci, paletizati, 12 t), tiouree sau tiocainat de amoniu ambalata in saci paletizati, 3t), azotit de natriu (ambalat in saci, paletizati, 1t), acid adipic (ambalat in saci, paletizati, 1t), piroantimoniat de sodiu (butoaie tabla, 0,3t), etilenglicol (butoaie de material plastic 250 kg, 20 t). Constructie P, existenta ; Matrice oxidanta

Rezervor metalic de 25 mc, izolat , cu serpentina de incalzire Depozitul de solutie azotat de amoniu 90 % este o constructie de tip cuva de retentie din betonarmat monolit, pentru un rezervor cu capacitatea de 50 mc, acoperita cu o copertina pe stalpi si structura metalica. Solutie MMAN este transportata prin conducta in instalatia de Hydrogel, obiect 333, in care se utilizeaza ca ingredient. Depozitata in rezervor sub presiune (10t) pe platforma betonata si cuva de retentie, in incinta instalatie de Hidrogel Proprietati periculoase Solutie MMAN Este un produs extrem de inflamabil. Vaporii sai formeaza amestecuri explozive cu aerul si oxigenul. Matrice oxidanta Contactul cu materialele combustibile provoaca incendiu, Exploziv in amestec cu materialele combustibile, , nociv, pericol de efecte grave asupra sanatatii la expunere prelungita in contact cu pielea si prin inghitire. Cu acizii elibereaza gye toxice. In caz de foc exista pericolul detonatiei in masa , in conditii inchise. Fumul toxic contine oxizi de azot si de carbon. Expunerea prelungita produce dureri de cap, voma, lesin si in extremis edem pulmonar si moarte. Scurgerile accidentale se vor colecta manual, in saci, depozitati in spatii ventilate si distrusi ca materiale explozive. Azotat de amoniu 90% - solutie calda

substanta oxidanta, este o substanta comburanta; poate genera reactii violente ; incalzirea la temperaturi inalte sau socul mecanic poate determina descompunerea care

poate duce la expolozie sau la o reactie violenta ; degaja gaze toxice cand este incalzit peste 170 0C sau cand arde (oxizi de azot, amoniac). produsul este solubil in apa avand capacitate de infiltare in sol.

Identificarea pericolelor: - produce iritatii dureroase si arsuri, din cauza temperaturilor inalte; - poate produce iritarea ochilor si arsuri, din cauza temperaturilor inalte ; - poate genera deranjamente gastrointestinale , iritatii sau arsuri din cauza

temperaturilor inalte; - poate cauza iritatii ale cailor repiratorii avand ca simptome dureri de gat si de tuse;




216

- incalzire la temperaturi inalte sau socul mecanic poate determina descompunerea care poate conduce la explozie sau la o reactie violenta;

- degaja gaze toxice si iritante cand este incalzit peste 170 0C Masuri de combatere incediilor:

- apa sub forma de jet compact, hidranti interiori si exteriori; sprinklere in hala de fabricatie;

- nu se folosesc extinctoare cu substante chimice sau spuma pentru stins incendiul; - echipament de interventie de tip NOMEX(casca de protectie cu viziera, combinezon,

haina,cizme tip pompier si brau), aparat de respirat autonom; - sa se evite inhalarea gazelor toxice; stationare in directie opusa vantului, se va pune

echipamentul de protectie inainte de a se intra in zona periculoasa. Masuri impotriva pierderilor accidentale:

- se va evita contactul cu pielea, in cazul in care pe maini exista zgarieturi sau crapaturi acestea se vor proteja; - se va preveni contaminarea solului; - interzis amestecul cu rumegus sau cu alte substante combustibile sau organice; - in functie de gradul si natura contaminarii se dispune utilizarea produsului ca ingrasamant sau eliminare prin firma autorizata; - inainte de schimbarea destinatiei containrele vor fi curatate atent de orice reziduu.

Manipulare si depozitare: - cisternele nu trebuie incarcate decat pana la 97% din capacitate si temperatura maxima dupa umplere nu trebuie sa depaseasca 140 0C; - nu se folosesc la depozitare materiale care contin zinc sau cupru.; - nu se depoziteaza impreuna cu materiale combustibile si pesticide, ferit de surse de foc;

Tiouree Toxic pentru mediul acvatic, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic Nociv in caz de ingerare. A se evita inhalarea prafului si contactul produsului cu pielea. Expunerea (intensa) la tiouree poate produce depresie, anemie si o scadere a leucocitelor si trombocitelor. Expunerea continua fara protectia pielii poate produce eruptii cu reactie alergica. In cazul in care incendiul afecteaza produsul, se pot produce prin descompunere fum si gaze toxice de SOx A se proteja canalizarea, rigolele, santurile de scurgere si cursurile de suprafata si subterane de apa de produsul varsat. Azotit de sodiu Oxidant, toxic in caz de inghitire, toxic pentru mediul acvatic. Explodeaza la 5400C. Se va evita contactul cu substantele organice., potential exploziv Produse de descompunere - oxizi de azot. Hidrogel




217

Poate exploda in masa prin: soc, frictiune, foc, scanteie sau prin simpatie in cazul unei explozii in vecinatate. Explozia produce o puternica suprapresiune si caldura si poate cauza leziuni fizice grave, chiar si moartea. Fumul ce rezulta din detonare sau combustie este toxic, contine oxizi de azot (NOx) si oxizi de carbon inodori si incolori (CO si CO2). Simptomele produse prin expunerea la fumuri toxice ale detonarii sunt: durere de cap, greata, oboseala, confuzie si ameteala. Pot cauza de asemenea iritatii in sistemul respirator, bronsite, bronhopneumonii si chiar, in cazuri grave, edem pulmonar acut si moartea. In explozii de suprafata si interior aceste fumuri reziduale pot migra prin subsol pana la spatii inchise (inclusiv in tuneluri, puturi, pivnite, etc.) unde se acumuleaza si pot ramane timp indelungat. Pentru a intra in acestea dupa o explozie, trebuie urmate intotdeauna regulile de intrare in spatii inchise si trebuie verificat intotdeauna inainte de a intra sa nu existe sa nu existe fumuri toxice. Daca focul este foarte aproape, sau daca arde chiar produsul, a nu se incerca stingerea focului, a se retrage la o distanta sigura, a se izola locul si a se anunta autoritatile. A NU SE INCERCA NICIODATA STINGEREA. In caz de incendiu in vecinatatea produsului, a se folosi agentul extinctor adecvat focului, daca nu exista riscul de explozie. A se folosi echipament standard de protectie anti-incendiu. Masuri ce trebuie luate in caz de varsare accidentala: - A se evita orice sursa de flacara, caldura sau care poate produce scantei. - Fumatul interzis. - A se evita orice tip de socuri si frictiuni. A nu se calca pe produsul varsat. - A se izola zona in care s-a produs varsarea. - A se evita ca produsul varsat sa ajunga la mediul natural (drenaje, ape de suprafata si subterane). - A se anunta autoritatile. - A se aduna cu mana produsul varsat, folosind scule care nu produc scantei. - In cazul ruperii ambalajului a se folosi banda adeziva. - A se depozita resturile in pungi de plastic iar pe acestea in cutii de carton care

se inchid cu banda adeziva. - A se depozita resturile intr-un loc ventilat si departe de produse inflamabile, oxidante etc., pana in momentul distrugerii. Manipulare: - Trebuie sa se foloseasca pardoseli, imbracaminte si incaltaminte antistatice. - A se evita loviturile si miscarile bruste. - A nu se deschide ambalajele in timpul transportului. - Sculele folosite pentru manipulare trebuie sa fie din material neferos, precum cuprul,

alama sau lemn. - Fumatul interzis. Depozitare: - A se depozita in locuri autorizate in acest scop, uscate si bine aerisite, protejate de

soare.




218

- Trebuie depozitata doar cu materiale din grupe de compatibilitate permise conform reglementarilor de transport.

- A nu se depozita cu produse inflamabile, oxidante si explozivi primari. - In cazul in care produsul este ambalat in cutii, a se evita stivuirea exagerata. - A se da prioritate de iesire din depozit produsului cu data de fabricatie cea mai veche. - Cantitatile depozitate trebuie sa respecte reglementarile in vigoare. - Este interzis fumatul si producerea focului in spatiile de depozitare. Fabricarea produsului se realizeaza in proces continuu prin amestecarea unei solutii oxidante aditivate cu solutie de azotat de monometilamina (NMMA), procesul fiind automatizat si condus prin calculator. Fazele procesului tehnologic de obtinere a hidrogelurilor de tip RIOGEL sunt:




Ambalare –paletizare produs finit ; Preparare solutie oxidanta Prepararea solutiei oxidante consta in prepararea unei solutii apoase concentrate de nitrat de amoniu si nitrat de sodiu. Apa se adauga prin pompare , contorizata. Solutia de nitrat de amoniu se adauga prin pompare din rezervoarele de depozitare pana la rezervorul de preparare a solutiei de oxidanti si se face contorizat. Adaugarea de nitrat de sodiu se face manual adaugandu-se saci prin gura a rezervorului de preparare a solutiei. Se pot adauga, de asemenea si Big-Bags cu ajutorul unui palan; se atarna big-bag-ul de nitrat de sodiu deasupra palniei si se goleste. Masura se face adaugand saci sau big-bags intregi. Amestecul se realizeaza cu aport de caldura pe serpentina cu vapori, cu agitator mecanic vertical si optional cu agitare pneumatica. Rezervoarele au termostat pentru controlul temperaturii. Dupa ce s-a amestecat solutia de oxidanti, se verifica temperatura, pH-ul si punctual de cristalizare. Daca e nevoie de ajustarea pH-ului, se va adauga, fie soda caustica, fie acid nitric. Rezervorul se afla intr-o cuva de retinere a posibilelor scurgeri cu deversor controlat. Amestec (proces continuu) Intreg procesul de dozare a diferitelor componente este dirijat de un automat programabil. Solutia de NMMA si solutia de oxidanti se dozeaza prin pompare continua si cu dispozitiv de masurare a debitului la instalatia de racire, care alimenteaza primul malaxor, in care se amesteca cu guma Guar. Guma Guar se dozeaza cu ajutorul unui dozator volumetric cu ax de omogenizare calibrat care la randul lui este alimentat prin bascula melc. Produsul care iese din primul malaxor, se varsa intr-o palnie adosata de o pompa cu cavitate progresiva (tip mono) care alimenteaza continuu cel de-al doilea malaxor. Debitul de pompare se controleaza pastrand nivelul din palnie constant.




219

In cel de-al doilea malaxor se dozeaza restul ingredientelor solide si solutia de gazificare. Solidele se dozeaza prin intermediul unui dozator gravimetric, iar solutia de gazificare cu o pompa peristaltica. In plus, un rotametru cu alarma controleaza intrarea in malaxor a solutiei de gazificare. Produsul ce iese din al doilea malaxor, se varsa intr-o palnie adosata unei pompe cu cavitate progresiva (tip mono) care alimenteaza in continuu masina de ambalat cartuse. Realizarea cartuselor Produsul este ambalat in cartuse in mod automat cu ajutorul unei masini de tip KP Chub in folie de polietilena continua, producand-se cartuse care sunt capsate cu sarma de aluminiu. Cartusele sunt introduse in cutii de carton. Produsul se dozeaza in masina de ambalat cartuse printr-o pompa cu cavitatea progresiva (tip mono) unde se formeaza cartusele cu folie de polietilena cu densitate mare si capsate la ambele capete cu sarma de aluminiu. Cartusele cad pe o banda rulanta care la conduce pe o tava de unde se aduna pentru a fi introduse in cutii. Ambalare Dupa ce cartusele au fost puse in cutii, se introduce in acestea foaia cu recomandari de utilizare iar apoi se inchide cu banda adeziva. Paletizare Se pune o eticheta pe cutie cu datele de identificare: greutate neta, greutate bruta, cheia de identificare, numarul cutiei, data fabricatiei, si numarul de cartuse pe cutie. In continuare se pun cutiile pe palet si dupa ce aceste este complet se ambaleaza cu folie elastica si se transporta la depozitul fabricii. Pericole identificate in analiza HAZOP Prepararea si depozitarea solutiei oxidante. - Pompa GB-01-A nu se opreste. Supraincalzirea pompei, posibila explozie. Debitmetrul da

alarma. Actiuni necesare: 9a.- Blocarea pompei de solutie oxidanta GB-01-A la atingerea nivelului minim in depozitul de oxidanti. - Scurgeri pe linia de refulare sau in partea inferioara. Scurgeri, posibile incalziri ale pompei, lipsa oxidantului in proces, probleme de calitate. Debitmetrul da alarma Actiuni necesare: Includerea in PO a modului de tratare a substantelor scurse. - Mai mult acid adipicsau tiourr decat se specifica (se adauga manual). Presiune ridicata in pompa mono. Risc de explozie Actiuni necesare:




220

Instalarea unui sistem mecanizat de adaugare a acidului adipic si tiouree sau a unor elevatoare pneumatice si a unei palnii. - Temperatura in vasul de preparare mai mare de 105ºC Eroare la circuitul de incalzire. Scurgeri la serpentina de abur. Evaporarea apei si cresterea densitatii.Cristalizare. Emisie de vapori de amoniac. Risc de intoxicatie. Descompunerea amestecului si risc de explozie. Reactia sistemului Termostat care la temperatura maxima opreste intrarea vaporilor. Alarma de temperatura maxima. Actiuni necesare: Executarea la timp a lucrarilor de mentenanta. Includerea in PO a masurilor ce trebuie luate in caz de emisii de vapori. - Temperatura in vasul de preparare mai mica decat cea necesara. Eroare la circuitu de

incalzire Cristalizare in pompa. Posibila supraincalzire si explozie. Actiuni necesare: Sa se prevada in PO modul de functionare la sfarsit de saptamana (exista riscul scaderii temperaturii) - Nivel mai mic decat cel minim in rezervorul de NMMA la fabricatie Rezervor de NMMA. - Eroare de nivel. Eroare la pompa de trimitere dinspre 333-DF-03 sau eroare la valve (in cazul transportului folosind forta gravitationala). Solidificarea NMMA in tevi sau in 333-DF-03. 333-DF-03 gol. Incalzirea pompei cu rotor flexibil, avarie si posibila explozie. Actiuni necesare: Blocarea pompei cu rotor flexibil la nivelul minim. - Temperatura mai mare de 45ºC. Eroare la controlul temperaturii. Eroare la bomba de

recirculare a apei. Incalzirea pompei cu rotor flexibil, avarie si posibila explozie. Actiuni necesare: Blocarea pompei cu rotor flexibil la nivelul minim. Corelarea pompei 333-GB-02ª cu indicatorul de nivel maxim. - Temperatura mai mica de 25ºC. Eroare la controlul temperaturii. Risc de cristalizare si explozie.




221

Actiuni necesare: Sa se prevada incalzirea electrica (incalzirea cu apa calda cu schimbator de caldura are riscuri mari de inghet). - Blocarea pompei cu rotor flexibil si a agitatorului la atingerea temperaturii minime - Debit mai mic de solutie oxidanta la cristalizor. Infundare sau blocare din cauza

cristalizarii. Posibila explozie Actiuni necesare: 24.- Fixarea unor vizite periodice in PO sau verificarea de la distanta - Sigiliul mecanic nu isi exercita functia Eroare din cauza problemelor la pompa de comanda sau a rupturii sigiliului propriu-zis Frecari intre laturile sigiliului mecanic. Posibila explozie. Scurgerea produsului. Obtinerea unei suspensii omogene la temperatura adecvata, malaxare - Corpuri straine in malaxor Posibila lovire cu scanteie in partea superioara a malaxorului, unde exista o atmosfera exploziva. Risc de explozie. Actiuni necesare: Instalarea unor detectoare de metale pe liniile de alimentare a malaxorului. - Rotatia malaxorului mai mica. Eroare la variatorul de viteza. Caderea elicei sau ruperea ei.Eroare la tahometru. Nu se produce emulsionarea (omogenizarea).Modificarea densitatii oxidantului. Calitate necorespunzatoare. Risc de incalzire+explozie Actiuni necesare: Montarea unui detector permanent de densitate si/sau detector de variatie a intensitatii electrice la motorul agitatorului. - Presiune mai mare de 10 bar. Blocarea (obturarea) liniei inspre mixerul 333-GF-05. Risc de explozie (datorita cresterii excesive a presiunii ) Actiuni necesare: Respectarea programului de mentenanta. Includerea in PO a modalitatii de rezolvare a situatiei. Iesirea din malaxor pana la intrarea in pompa mono - Debit mai mare la iesire decat este specificat. Pompa mono merge la viteza mai mare decat cea specificata (productie momentana a mai multor cartuse decat ar trebui, fortand pompa mono). Pompa mono lucreaza in gol. Incalzire si posibilitate de explozie.




222

Actiuni necesare: 34.- Blocarea pompei la un nivel minim in palnie - Debit mai mic la iesire decat este specificat (trebuie stabilita limita) Nu exista produs in palnia de intrare. Obstructia intrarii in pompa mono. Pompa mono lucreaza in gol. Incalzire si posibila explozie De la intrarea in pompa mono pana la iesirea spre utilajul de incartusare - Debit de intrare mai mare decat cel specificat Eroare umana (productie momentana a mai multor cartuse decat trebuie, fortand pompa mono. Pompa mono lucreaza in gol. Incalzire si posibila explozie. Actiuni necesare: 34.- Blocarea pompei la un nivel minim in palnie - Presiunea de varsare mai mare decat cea specificata Cresterea presiunii de transport. Posibila explozie in pompa. Exista un disc de ruptura de siguranta in pompa - Mai multa solutie reticulanta decat este necesar Cresterea presiunii de transport. Posibila explozie a pompei. Oprire din cauza presiunii ridicate in pompa Incartusarea gelului - Debit mai mare decat cel specificat Cresterea presiunii de varsare. Posibila explozie in pompa. Pompa mono lucreaza in gol (se termina materialul din palnie). Incalzire si posibila explozie Reactia sistemului Discul de ruptura de siguranta in pompa. Oprire din cauza presiunii ridicate din pompa. Oprire din cauza nivelului scazut in palnie.

c. Cauze posibile de producere a unui accident Cele mentionate mai sus. In plus o manipulare gresita poate determina explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit. Se considera de asemenea o avarie la depozitul de materii prime solide (un scurtcircuit, un incendiu) si explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata (1t), respectiv a celei de azotat de sodiu, in mai multe explozii succesive.




223

d . Tipul de accident posibil: Explozie in urma frecarilor si/sau loviturilor in cazul cristalizarilor in rezervoarele de

NMMA si de solutie oxidanta. Idem in pompele de transport ale acestor produse. Descompunere, emisie de gaze azotoase si posibila explozie din cauza temperaturii

excesive in tancurile de LNA, in rezervorul de NMMA si de solutie oxidanta. Efect de domino la rezervorul de solutie calda de azotat de amoniu, explozia solutiei. Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in

depozit. Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata

e.Descrierea evenimentelor: Explozie in urma frecarilor si/sau loviturilor in cazul cristalizarilor in rezervoarele de NMMA si de matrice oxidanta. Solutia calda de azotat de amoniu 90% prezenta urmatoarele riscuri:

incalzirea la temperaturi inalte sau socul mecanic poate determina descompunerea care poate duce la expolozie sau la o reactie violenta ;

degaja gaze toxice cand este incalzit peste 170 0C ; Prin urmare se poate produce un efect de domino in urma exploziilor rezervoarelor de NMMA si matrice oxidanta. Rezervorul de matrice are 25 mc, respectiv t, cel de NMMA 10 t, iar cel de solutie calda de azotat de amoniu 50 mc, respectiv, Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit, in urma unei greseli de manevra. Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata.

Accidentele care totusi se pot produce III.5.1.Ob. 333. Explozia matricei oxidante din rezervorul de 25 mc. Se considera rezervorul umplut 80% si densitatea solutiei 1,5 g/cmc. Cantitatea continuta intr-un rezervor va fi de 30 t. La un echivalent de 0,5 fata de TNT rezulta cantitatea explodata de 15 t ETNT. III.5.2.Ob. 333. Explozia NMMA din rezervorul de 10 t. La un echivalent de 1,0 fata de TNT rezulta cantitatea explodata de 10 t ETNT. III.5.3.Ob. 333. Explozia azotatului de amoniu din rezervorul de 50 mc. Se considera rezervorul umplut 80% si densitatea solutiei 1,4 g/cmc. Cantitatea continuta intr-un rezervor va fi de 56 t. La un echivalent de 0,5 fata de TNT rezulta cantitatea explodata de 28 t ETNT. III.5.4.Ob. 333. Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit.




224

Se considera cantitatea depozitata temporat de 10 ETNT. III.5.5. Ob. 333. Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata Se considera explozia unei cantitati de 1 t ETNT. Evaluarea riscului

Numar scenariu




Accidentele care totusi se pot produce Obiect 333. Instalatia de fabricare exploziv HIDROGEL Scenariul

III.5.1 Explozia matricei oxidante din rezervorul de 25 mc

Suprapre-siunea

izolat majore Risc moderat-8

Scenariul

III.5.2. Explozia NMMA din rezervorul de 10 t.

Suprapre-siunea


Scenariul

III.5.3. Explozia azotatului de amoniu din rezervorul de 50 mc.

Suprapre-siunea


Scenariul

III.5.4 Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit.

Suprapre-siunea


Scenariul III.5.5

Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata

Suprapre-siunea






accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Obiect 333. Instalatia de fabricare exploziv HIDROGEL Explozia Matricei oxidante din

Suprapre-siunea

111 278 437 1578 Scenariul III.5.1




225

rezervorul de 25 mc


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar


Pe amplasament : Zona obiect 333, 500, 332, 393, 331; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – S-N-E: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;drumuri si poarta de acces Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, DJ 105 C; Comunitatea Sumerna; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA , padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare SC Purolite SRL; SC Pollux SRL;




226


4 30 600

Explozia NMMA din rezervorul de 10 t.

Suprapre-siunea

97 243 382 1378 Scenariul III.5.2.

Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit

Suprapre-siunea

97 243 382 1378 Scenariul III.5.4.






Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, DJ 105 C; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de




227

acces Pirochim, teren si primele case din Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA , padure si teren Victoria si comuna Vistea;


4 30 500

Explozia azotatului de amoniu din rezervorul de 50 mc.

137 343 538 1943 Scenariul III.5.3


1 bar 0,2 bar 0,1 bar 0,2 bar


Pe amplasament : Zona obiect 333,500 332, 393;334, 331 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 15,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – SV- E- NE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea, Comunitatea Sumerna; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim,




228

si poarta de acces Pirochim;

teren si case din Vistisoara,DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare; SCPurolite SRL; SC Transchim SRL; SC Pollux SRL;


4 30 1000

Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata, respectiv a celei de azotat de sodiu, in mai multe explozii succesive

45 113 177 640 Scenariul III.5.5





Pe amplasament : Zona Obiect 333, 332, 331, 500/2, 500/4 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: Pirochim si drumuri de acces Pirochim;

Pe amplasament : Obiect 5373/15, In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE:




229

SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;


5 15 50


- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere - Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu apa de stingere


Se folosesc echipamente antiex Toate materialele de constructie folosite la piesele in miscare ale utilajelor din linia d fabricatie sunt antiscantei (inox, aluminiu, cupru, polietilena sau cauciuc antistatizate etc.). De asemenea, echipamentele de lucru (scule si dispozitive) si de protectie (echipamente individuale de securitatea muncii) sunt cele omologate pentru lucrul in atmosfere potential explozive . Instalatie paratraznet Sistem de limitare a propagarii incendiilor Sistem de alarmare si avertizare Practici operative Instruirea personalului








230





f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2. si conform Planului de urgenta interna, si Planului de urgenta externa f6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1. si V.3 si conform Planului de urgenta interna si Planului de urgenta externa

IV. Ob.5373/12,13,14,15 Depozitarea explozivi

a. Locuri posibile de avarii: magaziile de explozivi


Constructiile depozitului

Constructii din beton armat si cu usi antiscantei. Cladirile sunt despartite intre ele de diguri de pamant. Cladirile depozitului sunt construite din materiale incombustibile, cu acoperisuri de tip usor,conform prevederilor legale, reconditionate prin tencuire si zugravire. Usile si ferestrele cladirilor se deschid spre exterior, ferestrele sunt asigurate cu zabrele si,totodata sunt vopsite in alb pe partea interioara, iar usile de intrare sunt confectionate din tabla de otel cu grosimea de 3 mm, conform prevederilor Legii nr. 126/1995. Pardoselile celor patru cladiri din depozit sunt pardoseli din ciment antiscantei.




231

Cantitatile maxime depozitate :

Hidrogel 80 ETNT

ANFO 30 ETNT

Riomax 60 ETNT

Dinamite** (import)

60 ETNT

Amonite (import)

35 ETNT

Fitiluri detonante (import)

10 ETNT

Fitiluri cu ardere lenta (Bikford) (import)

1 ETNT

Capse electrice (import)

2 ETNT

** Depozitarea produsului Riomax , va inlocui depozitarea Dinamitei din import. In cladirea 5373/15 se depoziteaza si Explozibil defect, tip Hidrogel Riomax, Anfo care se elimina prin predare conform contract incheiat cu SC Uzina Mecanica Babeni SA – cantitate maxima depozitata 10 to. Periculozitatea materialelor conform fiselor de securitate

Nr. crt.

Denumire substanta

periculoasa

Caracteristici de pericol Tipul accidentului posibil a se produce in

instalatie

1 CAPSE ELECTRICE

Riscuri privind sanatatea Fumul rezultat in urma exploziei sau a combustiei este toxic, . A se evita contactul cu acest fum. In caz de infalare, persoana respectiva va fi scoasa din zona si dusa intr-un loc bine aerisit si se va chema de urgenta medicul Riscuri privind siguranta in cazul unei manipulari neadecvate produsul poate exploda,situatie ce poate duce la ranire prin proiectarea de particole Riscuri privind mediul Deriva din componenti de plumb ai produsului

Risc de explozie, in cazul unei manipulari neadecvate

2 CAPSE NONELECTRI-

CE

Riscuri privind sanatatea Fumul rezultat in urma exploziei sau a combustiei este toxic, . A se evita contactul cu acest fum. In caz de infalare, persoana respectiva va fi scoasa din zona si

Risc de explozie, in cazul unei manipulari neadecvate




232

dusa intr-un loc bine aerisit si se va chema de urgenta medicul. Riscuri privind siguranta in cazul unei manipulari neadecvate produsul poate exploda,situatie ce poate duce la radire prin proiectarea de particole. Riscuri privind mediul Deriva din componenti de plumb ai produsului

3 AMONITA Exploziv stabil in conditii normale de temperatura si uniditate. Incalzirea sau racirea peste sau sub limitele admise, frecarea, lovirea sau o alta actiune mecanica, contactul cu o flacara sau scantei electrice si mecanice poate conduce la explozie. Se depoziteaza in incaperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltratii de apa pe tavan, pereti si pardoseala. Se pastreaza departe de lumina soarelui sau surse de caldura si aprindere.

Risc de explozie in masa in cazul lovirii, frecarii sau altei actiuni mecanice si la foc.

4 DINAMITA Riscuri privind sanatatea Goma 2 ECO fiind un amestec mecanic a mai multor componente prezinta efectele fiziologice ale acestora. Aceste efecte constau in dilatarea vaselor sanguine si prin urmare a scaderii presiunii arteriale Poate cauza iritarea membranelor mucoasei, atractului respirator superior si a pielii. Fumul rezultat in urma exploziei sau a combustiei este toxic, contine oxid de azot (NO) si oxizi de carbon inodori si incolori (CO si CO2). A se evita contactul cu acest fum. In caz de infalare, persoana respectiva va fi scoasa din zona si dusda intr-un loc bine aerisit si se va chema de urgenta medicul. Riscuri privind siguranta Posibilitatea declansarii unui incendiu este redusa si de cele mai multe ori este o consecinta a unei explozii. Se va evita incalzirea sau racirea peste sau sub limitele admisibile (+25C respectiv -15C), frecarea, lovirea sau alte actiuni mecanice, contactul cu o flacara deschisa sau scanteie electrica sau mecanica , unda de soc a altei explozii sau fenomenele oranjoase. Riscuri privind mediul Undele seismice si sonore, proiectiile de material la distante mari, gazele toxice de explozie si praful generat de impuscatura.

Risc de explozie in urma trantirii cutiilor lovirii, frecarii sau alte actiuni mecanice, unda de soc a altei explozii.

5 FITIL DETONANT

Riscuri privind sanatatea Fumul rezultat in urma exploziei sau a combustiei este toxic, contine oxid de azot (NO) si oxizi de carbon inodori

Risc de explozie in urma trantirii cutiilor lovirii, frecarii sau alte actiuni




233

si incolori (CO si CO2). A se evita contactul cu acest fum. In caz de infalare, persoana respectiva va fi scoasa din zona si dusa intr-un loc bine aerisit si se va chema de urgenta medicul. Riscuri privind siguranta Posibilitatea declansarii unui incendiu este redusa si de cele mai multe ori este o consecinta a unei explozii. Se va evita incalzirea sau racirea peste sau sub limitele admisibile (+25C respectiv -15C), frecarea, lovirea sau alte actiuni mecanice, contactul cu o flacara deschisa sau scanteie electrica sau mecanica , unda de soc a altei explozii sau fenomenele oranjoase. Riscuri privind mediul Undele seismice si sonore, proiectiile de material la distante mari, gazele toxice de explozie si praful generat de impuscatura.

mecanice, unda de soc a altei explozii, contactul cu o flacara deschisa sau scanteie electrica sau mecanica sau fenomene oranjoase.

6 FITIL CU ARDERE LENTA

(BIKFORD)

Riscuri privind sanatatea Fumul rezultat in urma combustiei este toxic, . A se evita contactul cu acest fum. In caz de inhalare, persoana respectiva va fi scoasa din zona si dusa intr-un loc bine aerisit si se va chema de urgenta medicul. Riscuri privind siguranta in cazul unei manipulari neadecvate produsul poate arde, situatie ce poate duce la arsuri si leziuni. Riscuri privind mediul In cazul distrugerii prin ardere, se recomanda combustia unei cantitati mici de fitil

Risc de incendiu

7 BOOSTERE Riscuri privind sanatatea Fumul rezultat in urma exploziei sau a combustiei este toxic, contine oxid de azot (NO) si oxizi de carbon inodori si incolori (CO si CO2). A se evita contactul cu acest fum. In caz de inhalare, persoana respectiva va fi scoasa din zona si dusa intr-un loc bine aerisit si se va chema de urgenta medicul. IMPORTANT – In cazul puscarilor subterane ( tuneluri, galerii, abataje etc) gazele rezultate in urma exploziei, se pot acumula si mentine pe o perioada lunga de timp. Dupa fiecare explozie se va face aerajul corespunzator al locului de munca si nu se va permite accesul numai dupa o verificare prealabila a locului de munca. Riscuri privind siguranta Posibilitatea declansarii unui incendiu este redusa si de cele mai multe ori este o consecinta a unei explozii. Se va evita incalzirea sau racirea peste sau sub limitele admisibile (+25C respectiv -15C), frecarea, lovirea sau

Risc de explozie in masa in cazul lovirii, frecarii sau a altei actiuni mecanice.




234

alte actiuni mecanice, contactul cu o flacara deschisa sau scanteie electrica sau mecanica , unda de soc a altei explozii sau fenomenele oranjoase Riscuri privind mediul Undele seismice si sonore, proiectiile de material la distante mari, gazele toxice de explozie si praful generat de impuscatura

8 ANFO Atunci cand nitramonul este incalzit si arde prezinta pericolul de explozie in masa, afectand aproape intreaga incarcatura instantaneu. Pericol de proiectare fragmente cu viteza mare sau sfaramaturi care ard si pot determina incendii secundare. Posibilitatea unui incendiu este redusa si de cele mai multe ori este consecinta unei explozii.Nu se va lupta cu focul, se va lasa sa arda, se izoleaza zona se mentine personalul publicul si personalul de interventie in afara zonei de risc de minim 500m. Gazele de ardere sunt oxizii de azot si oxizii de carbon. Se vor elimina toate sursele de incendiu din apropierea incarcaturii. Se va preveni contaminarea solului si a apei. Este interzisa trantirea, aruncarea sau tararea sacilor de nitramon. Depozitarea se face in incaperi aerisite, lipsite de infiltratii de apa pe tavan, pereti sau pardoseala. Se pastreaza departe de lumina directa a razelor solare si de alte surse de caldura sau aprindere.

Risc de explozie in masa. Prezinta risc de explozie la socuri, frictiuni, foc sau alte surse de aprindere.

9 HIDROGEL Clasificarea produsului: Acest produs exploziv este considerat a fi un preparat „periculos” conform alineatului 2 al articolului 2 din Regulamentul de clasificare, ambalare si etichetare a preparatelor periculoase (RD 255/2003, din 28 februarie). Pericole pentru persoane. Poate exploda in masa prin: soc, frictiune, foc, scanteie sau prin simpatie in cazul unei explozii in vecinatate. Explozia produce o puternica suprapresiune si caldura si poate cauza leziuni fizice grave, chiar si moartea. IMPORTANT: A nu se folosi acest exploziv la lucrari care ar putea contine sau contin gaze si/sau prafuri inflamabile. Fumul ce rezulta din detonare sau combustie este toxic, contine oxizi de azot (NOx) si oxizi de carbon inodori si incolori (CO si CO2). Simptomele produse prin expunerea la fumuri toxice ale detonarii sunt:

Poate exploda in masa prin: soc, frictiune, foc, scanteie sau prin simpatie in cazul unei explozii in vecinatate.




235

durere de cap, greata, oboseala, confuzie si ameteala. Pot cauza de asemenea iritatii in sistemul respirator, bronsite, bronhopneumonii si chiar, in cazuri grave, edem pulmonar acut si moartea. IMPORTANT: In explozii de suprafata si interior aceste fumuri reziduale pot migra prin subsol pana la spatii inchise (inclusiv in tuneluri, puturi, pivnite, etc.) unde se acumuleaza si pot ramane timp indelungat. Pentru a intra in acestea dupa o explozie, trebuie urmate intotdeauna regulile de intrare in spatii inchise si trebuie verificat intotdeauna inainte de a intra sa nu existe sa nu existe fumuri toxice. Pericole pentru mediul inconjurator. Pericolele sunt cele corespunzatoare pentru componentele individuale. A se vedea, de asemenea, punctele VI, XII si XIII din fisa de date de securitate.

10 RIOMAX Clasificarea produsului: Acest produs exploziv este considerat a fi un preparat „periculos” conform alineatului 2 al articolului 2 din Regulamentul de clasificare, ambalare si etichetare a preparatelor periculoase (RD 255/2003, din 28 februarie). Pericole pentru persoane. Poate exploda in masa prin: soc, frictiune, foc, scanteie sau prin simpatie in cazul unei explozii in vecinatate. Explozia produce o puternica suprapresiune si caldura si poate cauza leziuni fizice grave, chiar si moartea. IMPORTANT: A nu se folosi acest exploziv la lucrari care ar putea contine sau contin gaze si/sau prafuri inflamabile. Fumul ce rezulta din detonare sau combustie este toxic, contine oxizi de azot (NOx) si oxizi de carbon inodori si incolori (CO si CO2). Simptomele produse prin expunerea la fumuri toxice ale detonarii sunt: durere de cap, greata, oboseala, confuzie si ameteala. Pot cauza de asemenea iritatii in sistemul respirator, bronsite, bronhopneumonii si chiar, in cazuri grave, edem pulmonar acut si moartea. IMPORTANT: In explozii de suprafata si interior aceste fumuri reziduale pot migra prin subsol pana la spatii inchise (inclusiv in tuneluri, puturi, pivnite, etc.) unde se acumuleaza si pot ramane timp indelungat. Pentru a intra in acestea dupa o explozie, trebuie urmate intotdeauna regulile de intrare in spatii inchise si trebuie verificat intotdeauna inainte de a intra sa nu

Poate exploda in masa prin: soc, frictiune, foc, scanteie sau prin simpatie in cazul unei explozii in vecinatate.




236

existe sa nu existe fumuri toxice. Pericole pentru mediul inconjurator. Pericolele sunt cele corespunzatoare pentru componentele individuale. A se vedea, de asemenea, punctele VI, XII si XIII din fisa de date de securitate.

Pericole identificate ` ● pericol de explozie

c. Cauze posibile de producere a unui accident Nerespectarea normelor privind manipularea si depozitarea substantelor potential explozive existente pe amplasament. Defectiuni ale instalatiilor de protectie impotriva descarcarilor electrice. Fenomene meteorologice extreme,cutremure, caderi de obiecte din atmosfera, atac terorist. d.Tipul de accident posibil: explozia materialului dintr-o magazie; explozia intregii cantitati depozitate. e. Descrierea evenimentelor:

Accidentele care totusi se pot produce IV. Ob.5373/12,13,14,15. Explozia cantitatii de material explozibil depozitat intr-o magazie Cantitatea care participa la explozie va fi de 60 t ETNT.




237

IV. Ob.5373/12,13,14,15. Explozia intregii cantitatii de material explozibil depozitata prin mai multe explozii succesive Cantitatea care participa la o explozie va fi de 60 t ETNT Evaluarea riscului Numar scenariu




Accidentele care totusi se pot produce IV. Ob.5373/12,13,14,15 Depozitarea explozivi Scenariul

IV.1 Explozia cantitatii de material explozibil depozitat intr-o magazie – 60 t ETNT

Suprapre-siunea

ocazional majore Risc moderat-

12

Accidentele exceptionale (catastrofale) Scenariul

IV.2. Explozia intregii cantitatii de material explozibil depozitata prin mai multe explozii succesive

Suprapre-siunea


f.Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate Scenariul Pericolul



produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

IV. Ob.5373/12,13,14,15 Depozitarea explozivi Explozia cantitatii de material explozibil depozitat intr-o magazie – 60 t ETNT

Suprapre-siunea

177 442 694 2504 Scenariul IV.1.

Explozia intregii cantitatii de material explozibil

Suprapre-siunea

177 442 694 2504 Scenariul IV.2.




238

depozitata prin mai multe explozii succesive


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar


Pe amplasament : Zona Obiect 5373/12,13,14,15, 369 A, drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S: Padure si teren Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 15,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET; Comunitatea Sumerna, Paraul Ucea ;Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si localitatea Vistisoara, DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea, SC Viromet SA – Statie de Epurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC POLLUX SRL; SCFluoropolimeri




239

SRL; SC ROMA Stuchi SRL; SC Arzprod SRL; Orasul Victoria; DJ 104 A;teren Victoria;


5 15 10000


- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere(oxizi de azot, fum);

- Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere si apa de la stingerea incendiilor;


Se folosesc echipamente antiex Instalatie paratraznet Evitarea formarii scanteilor. Fumatul interzis


Hidranti exteriori Stingatoare Cai de acces, interventie, evacuare Camere de supraveghere video, monitor in cabina de paza Cladirile sunt despartite de valuri de pamant.

Echipamente pentru comunicare: - Instalatie electronica de alarmare si senzori pe cladire - telefoane fixe - telefoane mobile


Se urmeaza, procedura de actiune in situatii de urgenta. Se iau masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii. Se interzice accesul in zona a persoanelor neautorizate. Se urmeaza instructiunile Celulei pentru situatii de urgenta. Intra in actiune formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor.




240

Se evacueaza, pe caile de acces si de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat in interventii.

Masuri pentru protectia personalului: deplasare numai in directia vantului; masuratori pentru determinarea zonelor periculoase si delimitatile pentru izolare

Masuri pe termen lung. Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai repete. Se va instrui personalul.

f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2si conform Planului de urgenta interna si Planului de urgenta externa f6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1 si V.3 conform Planului de urgenta interna si planului de urgenta externa

V. Avarie la conducta de gaz metan a. Locuri posibile de avarii: conducta supraterana de gaz metan. Planul retelei de gaz

metan este anexat. b. Pericole posibile

Un por datorat coroziunii aparut pe conducta aeriana ce dupe la centrala termica. Emisie de gaz metan, incendiul jetului de gaz Pericole: ● Incendiul jetului de gaz c. Cauze posibile de producere a unei avarii Verificarea conductelor nu este facuta la timp.

d. Tipul avariei posibile: Coroziunea conductei. e. Descrierea evenimentelor:

Accidentele care totusi se pot produce V.1. Obiect 332 O fisura la conducta de gaz. Incendiul jetului de gaz. Se considera o fisura la o conducta aeriana de gaz metan Dn 63 mm. Evaluarea riscului




241

Numar scenariu

Descriere scenariu

Pericolul modelat



Accidentele care totusi se pot produce Conducta aeriana de gaz metan

Scenariul V.1.

Incendiul jetului de gaz Jet Fire

Radiatia termica


f.Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate




accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)



10 10 10 Scenariul V.1.




2


- Impurificarea temporara aerului atmosferic, afectarea personalului propriu - Impurificarea temporara aerului atmosferic cu produse de ardere si de

evaporare f2. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor - Evitarea formarii scanteilor. - Fumatul interzis f3. Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore Echipamente pentru limitarea efectelor:




242

- stingatoare portabile, echipamente de interventie; - telefoane fixe - telefoane mobile


Se urmeaza, procedura de actiune in situatii de urgenta. Se iau masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii. Intra in actiune formatiunile de interventie, salvare si prim ajutor. Se evacueaza, pe caile de acces si de evacuare stabilite, tot personalul neimplicat in

interventii. Masuri pe termen lung Se vor analiza cauzele accidentului si se vor lua masuri ca acesta sa nu se mai repete. Se va instrui personalul.

f5. Organizarea alertei si a interventiei – conform subcapitolului V.2 si conform Planului de urgenta interna. f6. Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe – conform subcapitolului V.1 si V.3.si conform Planului de urgenta interna.

IV.3 Evaluarea riscurilor identificate Matricea riscului

Consecinte Nesem-nificative

Minore Moderate Majore Catas-trofice

1 2 3 4 5

Pro

ba

bil

ita

te Improbabil <10-12 1

Izolat 10-8 - 10-12 2

II.1.5; II.2.3; III.2.4;III.2.5; III.2.6;III.2.7; III.2.8;III.3.2;IIII.5.1;III.5.2; III.5.3;III.5.4




243

Ocazional 10-6 - 10-8 3

I.1.1;I.1.2; I.1.3;I.2.1; II.2.1;II.2.2; II.3.1;III.1.1; III.1.2; IV.1; IV.2;

Probabil 10-4 – 10-6 4 II.1.3

II.1.1 II.1.2 III.3.1 V.1

III.2.1 III.2.2 III.2.3

Frecvent >10-4 5

IV.4 EFECTE DE DOMINO (referinte bibliografice: Faisal I. Khan, S.A. Abbasi – o evaluare a probabilitatiii imprejurarilor si pericolul potential al efectului domino intr-o zona aglomerata tipica industriei. „Jurnal of Loss Prevention„) Accidentele proceselor specifice industriei chimice, care presupun explozii si /sau incendii pot aduce prejudicii reactoarelor din vecinatate, conductelor sau vaselor de stocare. Daca instalatiile afectate de accidentul primar contin substante periculoase avaria poate determina noi explozii/incendii/ emisii toxice. Acest tip de lant al accidentelor poate continua sa se propage afectand alte instalatii aflate la distanta mica si poate cauza noi accidente, perpetuand lantul. In domeniul proceselor industriei chimice acest lant poarta denumirea de “efect domino”. Efectul domino poate fi initiat de una sau mai multe evenimente:

pool fire, flash fire, fire ball si jet fire; explozii: explozia norului de vapori in spatiu limitat (CVCE), explozia vaporilor din

expansiunea unui lichid in fierbere (BLEVE), explozia norului de vapori si explozia prafului;

emisia toxica: instantanee sau continua, emisia de gaze toxice mai usoare decat aerul sau mai grele ca aerul.

Procedura de analiza a efectului de domino (DEA) porneste de la evenimentul de initiere a efectului – evenimentul primar, la locatia efectului secundar. DEA este realizata pe doua nivele. Primul nivel consta in trecerea in revista a tuturor proceselor industriale si identificarea unitatii care poate initia efectul domino. Pentru aceasta se tine seama de de diferite prejudicii raportate in literatura: de exemplu supresiunea de 0,7 atm poate distruge o unitate prin unda




244

exploziei, incarcatura termica de 37 kW/m2 este suficienta pentru avarierea recipientelor, si fragmentele proiectate avand o viteza mai mare de 75 m/s are suficient potential pentru a penetra unitatea, cu conditia sa loveasca unitatea tinta. In cazul in care exista valori mai mari decat cele mentionate putem fi indreptatiti sa trecem la urmatorul pas. Nivelul al doilea detaliaza mai mult analiza, fiind condus catre verificarea existentei efectului domino, utilizand avariile potentiale ale evenimentului primar si caracteristicile unitatii secundare:

- configuratia si constituientii materiali ai unitatii;

- utilizarea substantelor chimice si conditiil e de operare;

- proprietatile fizice si chimice ale substantelor;

- locatia unitatii, distanta fata de alte unitati;

- datele meteorologice, in special directia vantului;

Pornind de la aceste premize am luat in considerare ca efecte domino posibile:

Efectul domino poate fi initiat de una sau mai multe evenimente. S-au luat in considerare ca efecte domino posibile:

► posibilele pericole de dispersie toxica/incendiu/explozie care depasesc limita amplasamentului societatii.

►efecte de domino in interiorul amplasamentului dat de posibile incendii si explozii. O referire asupra efectului de domino in interiorul amplasamentului a fost facuta in subcapitolul IV.2.

Suprapunerea scenariilor peste planul zonei arata ca majoritatea scenariilor analizate depasesc limita amplasamentului, zonele de afectare fiind descrise pentru fiecare scenariu in parte in subcapitolul IV.2.

Accidente care depasesc limitele amplasamentului

Tabel IV.4.1

Nr. Crt.

Scenariu Descriere ORS

1 I.1.1 O avarie la sistemul de incalzire a rezervorului portabil de 1000 l de MMAN, formarea cristalelor, explozia continutului recipientului

ORS 1 – Obiect 334

2 I.1.2. Prezenta unui corp metalic in continutul amestecului din mixerul KK- 01, explozia continutului




245

3 I.1.3 Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit

4 I.2.1. Explozia cantitatii de perclorat de sodiu sau potasiu depozitata.

5 II.1.1. Scurgere accidentala de motorina. Formarea unei balti . Evaporarea baltii, dispersia toxica .

ORS 2 – Obiect 369A Depozit motorina

6 II.1.5. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de motorina si a cuvei de retentie. Scurgerea masiva de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii. Incendiul baltii(Pool fire).

7 II.2.1

Explozia azotatului de amoniu ,depozitat prin mai multe explozii succesive

ORS 2 – Obiect 369A Depozit azotat de amoniu si azotat de sodiu

8 II.2.2 Explozia azotatului de sodiu,depozitat prin mai multe explozii succesive

9 II.2.3. Explozia intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata

10 II.3.1

Explozia cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit

ORS 2 – Obiect 369A Instalatie de fabricare ANFO

11 III.1.1. Explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii

ORS 3 – Obiect 500/1 Instalatie de fabricare NMMA 12 III.1.2. Transmiterea exploziei la rezervorul de

NMMA

13 III.2.1. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA. Dispersie toxica

ORS 3 – Obiect 500/2 Depozit de MMA

14 III.2.4. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Dispersia toxica

15 III.2.5. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata Zona de inflamabilitate (Flamable aria)

16 III.2.8. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata Incalzirea produsa de incendiul jetului de gaz determina explozia containerului de MMA (BLEVE).




246

17 III.3.1. Scurgerea accidentala de acid azotic, formarea unei bal Evaporarea baltii, dispersia toxica

ORS 3 – Obiect 500/3 Depozit de acid azotic

18 III.3.2. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de acid Scurgerea masiva de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica Formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica.

19 III.5.1 Explozia matricei oxidante din rezervorul de 25 mc

ORS 3 – Obiect 333 Instalatie de fabricare Hidrogel

20 III.5.2. Explozia NMMA din rezervorul de 10 t.

21 III.5.3. Explozia azotatului de amoniu din rezervorul de 50 mc.

22 III.5.4 Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit.

23 III.5.5 Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata

24 IV.1 Explozia cantitatii de material explozibil depozitat intr-o magazie – 60 t ETNT

ORS 4 – Obiect 5373/12,13,14,15, Depozit produse finite

25 IV.2. Explozia intregii cantitatii de material explozibil depozitata prin mai multe explozii succesive

Tabel IV.4.2 – ORS 1




accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 334. Instalatia de fabricare exploziv RIOMAX O avarie la sistemul de incalzire a rezervorului

Suprapre-siunea

38 95 149 540 Scenariul I.1.1.




247

portabil de 1000 l de MMAN, formarea cristalelor, explozia continutului recipientului





Pe amplasament : Zona Obiect 333, 332, 331, 500/4 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: Pirochim si drumuri de acces Pirochim;

Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393;5373/12,13,14; 5367 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces Pirochim; S: Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;


5 15 50

Prezenta unui corp metalic in continutul amestecului din mixerul KK- 01, explozia continutului

Suprapre-siunea

23 56 89 320 Scenariul I.1.2.




Pe amplasament : Zona obiect 334; drum de

Pe amplasament : Zona Obiect 334 si drumuri de

Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3;




248

acces interior poarta spre Obiect 332 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces Pirochim;

369A;393; si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim si drumuri SA de acces si poarta Pirochim; S: Piemontul Fagaras;paraul Corbul Ucii


3 5 40

Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit (m)

Suprapre-siunea

45 113 177 640 Scenariul I.1.3.






Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393;5373/ 12,13,14, 15; 5367 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces si poarta Pirochim; S - SV:




249

SC Viromet SA, Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;paraul Corbul Ucii;


5 15 50

Obiect 334. Depozit materii prime instalatia RIOMAX Explozia cantitatii de perclorat de sodiu sau potasiu depozitata

45 113 177 640 Scenariul I.2.1.

Valoarea suprapre-siunii

1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar




Pe amplasament : Obiect 500/1; 500/2;500/3; 369A;393;5373/ 12,13,14, 15; 5367 si drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S-E: SC Pirochim SA si drumuri de acces si poarta Pirochim; S - SV: SC Viromet SA, Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; Paraul Corbul Ucii;


5 15 50




250


Ob. 369/A Scurgere accidentala de motorina. Formarea unei balti



< 10 50 171 Scenariul II.1.1.




Pe amplasament : Obiect 5367, 393,500/1,500/2,500/3; drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;


2 5 15

Ob. 369/A. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de motorina si a cuvei de retentie. Scurgerea masiva de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii. Incendiul baltii (Pool fire)


88 124 192 Scenariul II.1.5.


Pe amplasament : Zona obiect 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, drumuri de acces interioare si padure; In afara

Pe amplasament : Obiect 5367, 393,500/1,500/2,500/3;5373/12, 13,14 , 5367, drumuri de acces interioare si




251

amplasamen-tului: Nu este cazul

amplasamen-tului: Nu este cazul

padure; In afara amplasamen-tului: V: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;


4 4 20

Tabel IV.4.3 – ORS 2 Scenariul Pericolul



produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Obiect 369/A. Explozia azotatului de amoniu depozitat, prin mai multe explozii succesive Obiect 369/A.Explozia azotatului de sodiu depozitat, prin mai multe explozii succesive Explozia azotatului de amoniu depozitata prin mai multe explozii succesive

Suprapre-siunea

77 193 303 1094 Scenariul II.2.1.

Explozia azotatului de sodiu depozitata prin mai multe explozii succesive

77 193 303 1094 Scenariul II.2.2.


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar

Obiective Pe Pe Pe




252

aflate in zona amplasament : Zona obiect 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 333, 332, 331,drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;

amplasament :Obiect 334, gard perimetru, padure. In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst.Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice; DJ 105 C, Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria


4 30 500

Accidentele exceptionale (catastrofale) Ob. 369/A. Explozi intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata Explozia intregii cantitati de azotat de amoniu depozitata

Suprapre-siunea

210 524 824 2970 Scenariul II.2.3.



Obiective Pe Pe In afara




253

aflate in zona amplasament : Obiect 369A, 500, 5373 /12,13,14, 55367, 393 drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;

amplasament : Obiect 5373, 334, 333,332,331, poarta si drumuri de acces interioar, padure; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA –inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;

amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET; Comunitatea Sumerna, Paraul Ucea ;Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si localitatea Vistisoara, DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea, SC Viromet SA – Statie de Epurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC POLLUX SRL; SCFluoropolimeri SRL; SC ROMA Stuchi SRL; SC Arzprod SRL; Orasul Victoria; DJ 104 A;teren Victoria;

Personalul, 15 500 5000




254

populatia afectata




produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 369/A. Instalatia de fabricare ANFO Explozia cantitatii de ANFO depozitata temporar in instalatie inainte de transportul in depozit

Suprapre-siunea

86 216 339 1224 Scenariul II.3.1.


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar



Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 331,drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de




255

acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare;


4 30 600




produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA Explozia in reactor din cauza cresterii temperaturii.

Suprapre-siunea

30 76 119 428 Scenariul III.1.1.


1 bar 0,2bar 0,1bar 0,02 bar


Pe amplasament : Zona obiect 500/1, 500/2, 500/3 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 500/4, 500/2, 500/3, 333, 332, 393, 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Obiect 369 A, 393;5373/12, 13,14 , 5367, 334, drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V-SV-NV-E: SC Pirochim SA




256

– poarta de acces si drumuri de acces, , gard perimetru si padure;


6 15 30

Ob. 500/1. Instalatie de fabricare NMMA Transmiterea exploziei la rezervorul de NMMA

Suprapre-siunea

97 243 382 1378 Scenariul III.1.2





Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Parul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara




257

si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare;


4 30 600




produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

Ob. 500/2. Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA Dispersia toxica


115 359 1600 Scenariul III.2.1.


Pe amplasament : Zona obiect 500, 332, 393; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – SV- E- NE: SC Pirochim SA, gard perimetru si

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii




258

padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Fagaras;Parul Ucea, Comunitatea Sumerna; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie deepurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC Pollux SRL;


4 30 1000

Tabel IV.7. – ORS 3

III.2.4.. Ob. 500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Dispersia toxica. Dispersie


817 2100 7300 Scenariul III.2.4.


Pe amplasament : Toate obiectivele, drumuri de acces interioare, poarta de acees si padure; In afara amplasamen-tului:

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: Piemontul Fagaras, Muntii Fagaras ; NV-N-NE: Orasul Victoria; Localitatile Ucea de Sus, Vistea




259

V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA –inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;

hidice, CET; Comunitatea Sumerna, Paraul Ucea ;Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si localitatea Vistisoara, DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea, SC Viromet SA – Statie de Epurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC POLLUX SRL; SCFluoropolimeri SRL; SC ROMA Stuchi SRL; SC Arzprod SRL; Zona locuita Orasul Victoria; teren Victoria;

de Sus si Dragus; terenuri din comuna Ucea, Vistea si Victoria; E-SE: Vistisoara si Statiunea Sambata de Sus, padure si teren;


500 5000 17000

III.2.5.. Ob.500/2. Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata. Aria de inflamabilitate (Flammable area).

Aria de inflamabilitate (Flammable area).

Flammable area

49 - 169 Scenariul III.2.5.




260


Pe amplasament : Zona obiect 500 In afara amplasamentu-lui: Nu este cazul

- Pe amplasament : Zona obiect 333,332,331, 393, 369A, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: SV: SC Pirochim SA , padure


10 20

Incalzirea produsa de incendiul jetului de gaz produce explozia containerului de MMA Explozia containerului de MMA (BLEVE).

Radiatia termica



Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 331, drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – S - SV: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si

Pe amplasament : Zona Obiect 5367, 5373/12,13,14, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: V – SV- E- NE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de

Pe amplasament : Obiect 5373/15, In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren




261

padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

acces Pirochim;

Victoria;


30 40 50




produce accidente

majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

III.3.1.Ob. 500/3. Scurgerea accidentala de acid azotic, formarea unei balti Evaporarea baltii, dispersia toxica




Pe amplasament : Zona obiect 500/3 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 500/4, 500/2, 500/3, 333, 332, drumuri de acces interioare si padure; In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Obiect 369 A, 393;5373/14 , 5367, 334, 332, 331, drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V-SV-NV-E: SC Pirochim SA – poarta de acces si drumuri de acces, , gard perimetru si padure;


6 15 30

III.3.2. Ob. 500/3. Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de acid Scurgerea masiva de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica.




262






Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare , poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – S-N-E: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure; Paraul Corbul Ucii;drumuri si poarta de acces Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea;


4 30 600

Tabel IV.4.9 – ORS 3 Scenariul Pericolul Zona periculoasa Observatii,




263

modelat Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)


produce accidente

majore

Obiect 333. Instalatia de fabricare exploziv HIDROGEL Explozia Matricei oxidante din rezervorul de 25 mc

Suprapre-siunea

111 278 437 1578 Scenariul III.5.1


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar




Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, DJ 105 C; Comunitatea Sumerna; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara si DJ 81;




264

N-NV-NE: SC Pirochim SA , padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare SC Purolite SRL; SC Pollux SRL;


4 30 600

Explozia NMMA din rezervorul de 10 t.

Suprapre-siunea

97 243 382 1378 Scenariul III.5.2.

Explozia cantitatii de HIDROGEL depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit

Suprapre-siunea

97 243 382 1378 Scenariul III.5.4.





Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 5373/12,13,14, 331,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – S-N-E: SC Pirochim SA, gard perimetru si

Pe amplasament : Zona Obiect 5373/15; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice,




265

padure; Paraul Corbul Ucii;drumuri si poarta de acces Pirochim;

DJ 105 C; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA , padure si teren Victoria si comuna Vistea;


4 30 500

Explozia azotatului de amoniu din rezervorul de 50 mc.

137 343 538 1943 Scenariul III.5.3


1 bar 0,2 bar 0,1 bar 0,2 bar


Pe amplasament : Zona obiect 333,500 332, 393;334, 331 In afara amplasamen-tului: Nu este cazul

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 15,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V – SV- E- NE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure;

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET, DJ 105 C Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras;Paraul Ucea, Comunitatea




266

Paraul Corbul Ucii; E- NE- SE: SC Pirochim SA, gard perimetru si padure, drumuri si poarta de acces Pirochim;

Sumerna; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si case din Vistisoara,DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea; SC Viromet SA – statie de epurare; SCPurolite SRL; SC Transchim SRL; SC Pollux SRL;


4 30 1000

Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata, respectiv a celei de azotat de sodiu, in mai multe explozii succesive

45 113 177 640 Scenariul III.5.5




Pe amplasament : Zona obiect 334; drum de acces interior poarta spre Obiect 332 In afara amplasamen-

Pe amplasament : Zona Obiect 333, 332, 331, 500/2, 500/4 si drumuri de acces interioare; In afara

Pe amplasament : Obiect 5373/15, In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA




267

tului: Nu este cazul

amplasamen-tului: V-S-E: Pirochim si drumuri de acces Pirochim;

si padure; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;


5 15 50





accidente majore

Zona 1 Rosie

(m)

Zona 2 Portocalie

(m)

Zona 3 Galbena

(m)

IV. Ob.5373/12,13,14,15 Depozitarea explozivi Explozia cantitatii de material explozibil depozitat intr-o magazie – 60 t ETNT

Suprapre-siunea

177 442 694 2504 Scenariul IV.1.

Explozia Intregii cantitatii de

Suprapre-siunea

177 442 694 2504 Scenariul IV.2.




268

material explozibil depozitata prin mai multe explozii succesive


1 bar 0,2 bar

0,1bar 0,02 bar


Pe amplasament : Zona Obiect 5373/12,13,14,15, 369 A, drumuri de acces interioare; In afara amplasamen-tului: V-S: Padure si teren Pirochim;

Pe amplasament : Zona Obiect 369A, 5367 , 393, 500, 334, 333, 332, 5373/12,13,14, 15,drumuri de acces interioare, poarta de acces si padure; In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure; Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras, paraul Corbul Ucii; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren Vistisoara; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria;

In afara amplasamen-tului: V-S-SV: SC Pirochim SA si padure;SC Viromet SA – Inst. Metanol, Formaldehida, Rasini ureeoformalde-hidice, CET; Comunitatea Sumerna, Paraul Ucea ;Piemontul Fagaras si Muntii Fagaras; E-SE: SC Pirochim SA, drumuri de acces si poarta de acces Pirochim, teren si localitatea Vistisoara, DJ 81; N-NV-NE: SC Pirochim SA padure si teren Victoria si comuna Vistea, SC Viromet SA – Statie de Epurare; SC Purolite SRL; SC Transchim SRL; SC




269

POLLUX SRL; SCFluoropolimeri SRL; SC ROMA Stuchi SRL; SC Arzprod SRL; Orasul Victoria; DJ 104 A;teren Victoria;


5 15 10000

Efecte domino in interiorul amplasamentului

Se presupune ca evenimentul de initiere a efectului, respectiv evenimentul primar este scenariul III.5.4. Explozia cantitatii de Hidrogel depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit. Zona portocalie – zona de efecte grave asupra sanatatii si de distrugeri medii a constructiilor (suprapresiunea 0,2 bar) atinge atat instalatia RIOMAX, instalatia ANFO, cat si instalatia de fabricare NMMA, depozitul MMA si depozitul de acizi. Instalatile sunt protejate astfel:

- instalatia ANFO este protejata cu ziduri de protectie pe 3 laturi ; - pentru instalatia de Hidrogel – Ob. 333 in partea de nord sunt valuri de pamant; - in partea de sud si de vest a obiectivului 500/1 – instalatia de fabricare NMMA in

partea de sud a obiectivelor 500/2 (depozit MMA) si 500/3 (depozit de acizi) sunt valuri de pamant; Prezenta valurilor de pamant protejeaza obiectivele de actiunea directa a undei de soc. Nivelul al doilea Mai expus este obiectivul 334, din partea de sud. Astfel se poate produce scenariul nr. I.1.3. Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit. Undele seismice care insotesc exploziile pot declansa avarii la sistemele de conducte ale rezevoarelor de MMA si acid azotic, cu scurgeri accidentale de substante periculoase si dispersia toxica (scenariile III.2.1, III.3.1). In aceste conditii la exersarea scenariilor:

- III.5.4. Explozia cantitatii de Hidrogel depozitata temporar in incinta, pana la transportul in depozit

- I.1.3. Explozia cantitatii de RIOMAX depozitata temporar in instalatie, pana la transportul in depozit trebuie sa se faca tinand seama si de efectele de domino reciproce si asupra rezervoarelor adiacente, respectiv grupul de scenarii:

I.2.1. Ob. 334 - Explozia cantitatii de perclorat de sodiu sau potasiu depozitata ;




270

I.1.1.. Ob. 334 - O avarie la sistemul de incalzire a rezervorului portabil de 1000 l de MMAN, formarea cristalelor, explozia continutului recipientului ;

III.5.1.Ob. 333 - Explozia matricei oxidante din rezervorul de 25 mc ;

III.5.2.Ob. 333 - Explozia NMMA din rezervorul de 10 t ;

III.5.3.Ob. 333 - Explozia azotatului de amoniu din rezervorul de 50 mc;

III.5.5. Ob. 333 -Explozia cantitatii de azotit de sodiu depozitata, in mai multe explozii succesive;



Editia 2, Revizie 0 Iunie 2012

Pag. 273

CAPITOLUL V MASURI DE PROTECTIE SI INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA

CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT

V.1.Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

Tabel V.1.1. Mijloace de protectie si interventie

Mijloace de protectie si interventie

Parametrii U/M Activ Localizare

Stingatoare

P6,P9, P50; SM 6, SM 9, SM 30, SM 50, SM 60

buc.

11 P6 16 P9 2 P50 21SM 6 2 SM 9 1 SM 30 3 SM 50 2 SM 60

Obiect 331/1: 2 tip P6 Obiect 332: 2 tip SM6 si 2 tip P9 Obiect 393: 2 tip P6 Obiect 333: 3 tip SM6 si 3 tip P6 Obiect 334: 2 tip P9; 2 tip SM6; 2 tip P6 Obiect 369/A: 6 tip SM 6; 2 tip SM 9; 1 tip SM 30; Obiect 500/1: 1 tip SM 50; 2 tip P9; 1 tip P50; 2 tip P6; Obiect 500/2: 2 tip SM 50; 2 tip SM 60; Obiect 500/3: 2 tip P9 Obiect 500/4: 1 tip P50 Obiect 5373/12,13,14,15: 2 tip SM 6 si 2 tip P9/cladire

Hidranti interiori - cu spuma automecanica; - cu spuma antialcool;

buc. 2

Obiect 369/A are prevazut in spatiul de productie un hidrant interior cu spuma automecanica; Obiect 500/1 este prevazut un hidrant interior cu spuma antialcool;




Pag. 274

Hidranti exteriori

buc. 31

Obiect 331 – 1 hidrant exterior; Obiect 332 – 2 hidranti exteriori; Obiect 333 – 6 hidranti exteriori; Obiect 500 – 3 hidranti exteriori; Obiect 393/1 – 2 hidranti exteriori; Obiect 334- 5 hidranti exteriori; Obiect 369/A - 8 hidranti exteriori; Obiect 5373/12,13,14,15 - 4 hidranti exteriori (1 la fiecare cladire);

Instalatii speciale de stingere cu apa - tip ( apa pulverizata)

buc. 1 Depozit MMA – Obiect 500/2

Sisteme de protectie – senzori de miscare

buc. 4/cladire=16

Obiect 5373/12,13,14,15-depozit explozivi- este prevazut cu instalatii electronice si senzori pe cladire.

Instalatie de protectie impotriva trasnetului

buc. 14

Obiect 331, 332, 333, 334, 369/A, 500/1, 500/2, 500/3, 500/4, 393/1, 5373/12,13,14,15 sunt dotate cu instalatie paratrasnet. Pentru cladirile existente sunt prevazute paratrasnete verificate si reconditionate.

Camere de supraveghere video

buc. 4 Obiect 5373/12,13,14,15 1 buc/cladire

Sisteme de alarmare

Dispozitive – sonerii polarizante

buc. 3

Amplasate astfel: - pe cladirea obiect 333- centrul de comanda (care poate fi accesat din locul amplasarii sau din cladirile obiect 500/1,2,3); - de la cladirile 5373/12,13,14,15 pe ghereta paza depozite (care poate fi actionat din ghereta ); -pe cladire 369/A – fabricatie ANFO;

Pichete de incendiu

buc. 3 ANFO, Hidrogel si Depozite produse finite

Chei hidranti buc. 13 Magazia de materiale inerte

Furtun buc. 20 Magazia de materiale inerte




Pag. 275

Altele: maturi, perii, galeti,lopeti, lavete, butoaie, saci PE.

Dotare in functie de necesitati Magazia de materiale inerte

V.2. Organizarea alertei si a interventiei

V.2.1. Identificarea si clasificarea evenimentelor

In functie de tipul de eveniment incidentele se clasifica astfel:

Avarii Dispersii toxice Incendii Explozii

CLASIFICAREA URGENTELOR – pentru cazul unui accident (incident) se va utiliza sistemul de clasificare cu trei clase de urgenta:

Alerta;

Urgenta pe amplasament;

Urgenta generala; 1. Alerta – semnifica un eveniment ce conduce la o descrestere semnificativa sau necontrolata a nivelului de protectie a salariatilor sau a personalului strain aflat in instalatie, in momentul respectiv. La acest nivel serviciului intern de interventie i se recomanda sa-si ridice nivelul de operativitate sau sa ia masuri suplimentare de reducere a gradului de pericol. 2. Urgenta pe amplasament – semnifica o descrestere majora a nivelului de protectie la incarcare, descarcare substante periculoase in si din mijloacele de transport , rasturnare, lovire, recipiente cu materiale periculoase ; un incendiu de mici proportii in afara cladirii instalatiei. La acest nivel se impune:

- oprirea scurgerilor, colectarea scurgerilor, neutralizarea lor , dupa caz; - indepartarea urgenta a personalului si a mijloacelor auto ; - interventia cu mijloacele de stingere locale a unui inceput de incendiu;

3. Urgenta generala – semnifica un risc substantial marit de explozie a materialelor din instalatiile de productie si depozite, eliberarea substantelor periculoase dintr-o instalatie.




Pag. 276

La acest nivel se iau masuri de remediere de prima urgenta, masuri de minimizare asupra altor activitati neafectate (dar care au legatura cu activitatea perturbatoare), se intervine si se remediaza prin actiuni cu efect pe termen lung, se iau masuri de prevenire a unor accidente similare, se intocmeste o planificare cu perioada de implementare a masurilor intreprinse. La clasificarea unei astfel de urgente se are in vedere toata suita de actiuni intreprinse: notificare – instiintare – informare – alarmare – cercetarea zonei – limitarea avariei – salvarea (deblocarea) persoanelor – acordarea primului ajutor – prevenirea/stingerea incendiului – dezafectarea si refacerea capacitatii de productie.

V.2.2. Notificarea, instiintarea si alarmarea

NOTIFICAREA In cazul producerii unui accident major in care sunt implicate substante periculoase, se vor informa imediat autoritatile publice teritoriale cu responsabilitati in domeniul protectiei civile, protectiei mediului, protectiei muncii, administratiei publice si sanatatii conform prevederilor legale (Ordin nr. 1084/2003 si HG 804/2007). Informarea se face imediat, atat telefonic, cat si prin elaborarea imediata sau cel tarziu in timpul saptamanii ce urmeaza accidentului a unui document numit notificare. Evaluarea accidentului se face pe baza urmatoarelor criterii: ●prezenta substantelor periculoase – orice incendiu, explozie sau eliberare accidentala a unei substante periculoase in care aceasta este intr-o cantitate de cel putin 5% din cantitatea relevanta stabilita in coloana 3, partea 1 si 2 din anexa nr. 1/ HG 804/2007. ● vatamarea persoanelor:

- un deces; - ranirea a sase persoane din interiorul instalatiei si spitalizarea acestora cel putin

pentru 24 de ore; - ranirea unei persoane din afara instalatiei si spitalizarea acesteia cel putin pentru 24

de ore; ● producerea de daune asupra bunurilor imobiliare:

- producerea de daune asupra unei/unor locuinte din afara instalatiei si distrugerea acestora creand imposibilitatea de a mai fi locuita ca rezultat a accidentului;

- evacuarea sau sinistrarea unor persoane pentru mai mult de 2 ore ; (persoane x ore): valoarea calculata trebuie sa fie de cel putin 500;

- intreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricitatii, gazului sau telecomunicatiilor pentru mai mult de 2 ore (persoane x ore) in cazul in care valoarea rezultata prin multiplicarea numarului de persoane afectate cu numarul de ore de intrerupere a serviciilor mentionate este de cel putin 1000;




Pag. 277

● producerea de efecte nocive imediate asupra mediului: a/. Daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:

- 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologica, ori in conservare protejat de lege;

- 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzand teren agricol; b/. Daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apa curgatoare:

- 10 km sau mai mult dintr-un rau sau canal; - 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;

c/. Daune semnificative aduse unui acvifer : - 1 ha sau mai mult;

● producerea de daune asupra bunurilor: a/. Daune aduse bunurilor din cadrul instalatiei a caror valoare in lei reprezinta echivalentul a cel putin 0,5 milioane Euro. b/ daune aduse unor bunuri din afara instalatiei a caror valoare in lei reprezinta echivalentul a cel putin 0,2 milioane Euro. Tipuri de notificari: Notificarea activitatilor care prezinta un potential pericol de producere a unor accidente majore in care sunt implicate substante periculoase se face, prin document, catre:

- Agentia pentru Protectia Mediului Brasov; - Comisariatul judetean al Garzii de Mediu Brasov; - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Tara Barsei ” a judetului Brasov;

Notificarea unui accident major, telefonic si prin document Se informeaza autoritatile, conform procedurii de notificare: Tabel V.2.2.1

Inspectoratul judetean pentru Situatii de Urgenta „Tara Barsei ”Brasov

112 0268 128888 0268241120

ISUJ Brasov- Sectia de pompieri Victoria 112

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu 0269232806

Agentia pentru Protectia Mediului Brasov 0268419013, 0368409124

Comisariatul judetean al Garzii de Mediu Brasov 0268417028 0268418047

Sistemul de gospodarire a apelor Brasov 0368414567

Inspectoratul Teritorial de Munca Brasov 0268475592, 413224, 472200

Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov 0268407500

Politia orasului Victoria 0268241 831

Directia de Sanatate Publica a Judetului Brasov 0268547972

Serviciul de ambulanta Victoria 0268241234




Pag. 278

Primaria Victoria 0268241525 0268241008

Primaria Vistea 0268247303

Primaria Ucea 0268241830

ALARMAREA in cazul unui accident major se face conform planului de interventie in caz de urgenta de catre Dispecerat (Secretariat). Comunicarea inceputului evenimentului catre sefii ierarhici, apelarea de urgenta si solicitarea unitatilor speciale de interventie se face cu ajutorul telefonului mobil. Secretariatul este punctul de primire a anunturilor in situatii de urgenta si de asigurare a legaturilor telefonice in cadrul societatii SC MAXAM ROMANIA SRL-punct de lucru Victoria. Aici se gasesc “Planul de urgenta interna,” “Schema fluxului informational”, specifice MAXAM centrala de instiintare, alarmare.




Pag. 279

SCHEMA DE INSTIINTARE - ALARMARE IN SITUATIE DE URGENTA SC MAXAM ROMANIA SRL - Punct de lucru Victoria

Persoana care observa incidentul

DISPECERAT (SECRETARIAT)

PRESEDINTE – DIRECTOR FABRICA

CELULA PENTRU SITUATII DE URGENTA

Tel:

CELULA

PENTRU SITUATII DE URGENTA

CENTRU OPERATIONAL

CU ACTIVITATE TEMPORARA

SEF SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA

Compartiment de prevenire

Echipe specializate

112 INPECTORATUL PENTRU

SITUATII DE URGENTA BRASOV

0268 / 428888, 412227 SERVICIUL DE AMBULANTA

0268 /241234 GARDA DE MEDIU

BRASOV 0268 / 417028

AGENTIA REGIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI SIBIU

0269232806 AGENTIA DE PROTECTIA

MEDIULUI BRASOV 0268 / 419013

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA

BRASOV 0268 / 472200, 413224

SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR

BRASOV 0268 / 414567

Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov

0268/407500 POLITIA VICTORIA

0268 / 241831 Directia de Sanatate Publica a

Judetului Brasov 0268547972

SC VIROMET SA 0268 241120

SC PUROLITE SRL 0268 243010

SC TRANSCHIM SRL 0746873113

SC PIROCHIM SA 0268 242994

SC POLLUX SRL 0268 241138

SC FLUOROPOLIMERI SRL

0268 242700 SC ARZ PROD SRL

0268 243078 SC ROMA STUCCHI

0721058568

PRIMARIA VICTORIA

0268 241525 PRIMARIA UCEA

0268 247176 PRIMARIA VISTEA

0268 247303

MIX MEDIA GRUP FAGARAS

0268 / 215914

Sectia Pompieri

Victoria




Pag. 280

In vederea optimizarii timpului si a modalitatii de raspuns, informatiile transmise trebuie sa fie relevante si precise:

Cine ? – Identitatea celui care raporteaza

Nume Compania (daca este subcontractor)

Ce ? – Identificarea evenimentului Explozie Incendiu Scurgeri de lichid inflamabil Scurgeri de lichid toxic

Unde ? Localizarea evenimentului Unitatea Zona Instalatia Echipamentul

Cati ? Personal afectat Raniti/ intoxicati/arsi/morti

Sisteme de comunicare Obiectivul are un sistem de comunicatii ce cuprinde:

- comunicare prin telefoane mobile, avertizare, comunicare-informare (interna si externa) prin telefonie mobila si alarmare acustica locala a salariatilor din instalatii prin utilizarea a trei dispozitive - sonerii polarizante;

- reteaua interna de telefonie fixa cu Pirochim si centrala Viromet; - pe amplasament exista si retaea de telefonie fixa la birouri, cu cablajele efectuate

pana la obiectele 332, 333, 369 si depozite, insa nu s-a pus in functiune deocamdata;

Obiectivul este dotat pentru alarmare acustica locala a salariatilor din instalatii cu trei dispozitive (sonerii polarizante) amplasate astfel: - pe cladirea obiect 333- centrul de comanda (care poate fi accesat din locul amplasarii

sau din cladirile obiect 500/1,2,3); - de la cladirile 5373/12,13,14,15 cabina paza depozite (care poate fi actionat din cabina

de paza); - pe cladirea 369/A – instalatie ANFO;




Pag. 281

Persoanele care se anunta in cazul unui accident major: Tabel V.2.2.2

Nr.

crt. Numele si prenumele

Functia administrativa

Telefon

1. VLAD ADRIAN Director Fabrica Presedinte CSU

0722******

2. BARSAN IOAN Director adjunct Loctiitor presedinte CSU

0731******

3. MURESAN LILIANA Secretariat – Dispecerat Membru COAT

0731******

4. GROVU HORIA Director Productie – Sef SPSU Membru COAT

0731******

5. OGNER OVIDIU Cadru tehnic PSI Membru COAT

0731******

6. DOBRE SILVIU Inspector protectie civila – serviciu externalizat

7. RACOTEA DAN SC ULTRA SECURITY SRL Director General

0721******

INSTITUTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE IMPLICATE IN RASPUNSUL

IN CAZ DE ACCIDENT MAJOR IN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE

Tabel V.2.2.3

Numele institutiei Adresa Telefon

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al Judetului Brasov

Str. Mihai Viteazu;nr. 11 ; Brasov

112; 0268 128888 0268241120

ISUJ Brasov-sectia Pompieri Victoria Aleea Uzinei, Nr. 4, Victoria 112

Primaria Victoria Strada Stadionului, nr.14, Victoria

0268241525 0268241008

Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov

Str. N. Titulescu, nr. 28, Brasov

0268407500 0268328631

Politia orasului Victoria 0268241831

Inspectoratul Judetean de Jandarmi Brasov

Str. Vasile Goldis, nr.1-3 Brasov

0268426592

Serviciul de ambulanta Victoria Str. Policlinicii, nr. 14,Victoria 0268241234

Sistemul de gospodarire a apelor Brasov Str. Maior Cranta, nr. 32, Brasov

0368414567




Pag. 282

Agentia pentru protectia mediului Brasov Str. Politehnicii, nr. 3, Brasov

0268419013, 0368409124

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu

Str. Hipodromului Nr. 2A, Sibiu

0269232806

Garda Nationala de mediu -Comisariatul Judetean Brasov

B-dul Bucuresti, nr.10D, Brasov

0268417028 0268418047

Directia de Sanatate Publica a Judetului Brasov

B-dul Mihail Kogalniceanu, nr.11 Brasov

0268547972

Inspectoratul Teritorial de Munca Brasov Str. Ion Ratiu, nr.17 Brasov

0268475592, 413224,472200

V.3. DESCRIEREA RESURSELOR MOBILIZABILE INTERNE SAU EXTERNE V.3.1. Structurile pentru situatii de urgenta

Celula pentru situatii de urgenta – reprezinta un colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta, conform REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA, ATRIBUTIILE SI FUNCTIONAREA CELULEI DE URGENTA – Anexa 5 Celula pentru situatii de urgenta din cadrul SC MAXAM ROMANIA SRL –Punct de lucru Victoria, are urmatoarea componenta:

CELULA PENTRU SITUATII DE URGENTA

Nr. crt.

Numele si prenumele

Functia in cadrul

societatii

Functia in structura celulei

Telefon

1. Adrian Vlad Director fabrica Presedinte CSU 0722******

2. Ioan Barsan Director adjunct Loctiitor presedinte CSU

0731******




Pag. 283

Componenta Centrului operativ cu activitate temporara este prezentata in tabelul de mai jos:

CENTRULUI OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARA

Nr.

crt.

Numele si prenumele

Functia in cadrul

societatii

Functia in structura

COAT Telefon

1. Horia Grovu Sef SPSU Membru 0731******

2. Liliana Muresan Secretariat , logistica

Membru 0731******

3. Ogner Ovidiu Cadru tehnic PSI Membru 0731******

Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta in cadrul obiectivului SC MAXAM Romania SRL-punct de lucru Victoria, este organizat conform REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA al SC MAXAM ROMANIA SRL.

Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta are in componenta urmatoarele structuri:

compartimentul pentru prevenire care cuprinde specialist de prevenire- cadru tehnic PSI si inspector de protectie civila ;

echipele specializate - echipa de instiintare-alarmare; - echipa de cercetare-observare (chimica); - echipa de deblocare-salvare; - echipa de evacuare; - echipa de interventie la stingere incendiu; - echipa interventie tehnologica; - echipa pirotehnica.

Conducerea serviciului privat pentru situatii de urgenta se asigura prin decizii si dispozitii de catre directorul de fabrica si seful serviciului privat pentru situatii de urgenta.

Conducerea serviciului privat este asigurata de catre Seful SPSU sub coordonarea directa a Celulei pentru Situatii de Urgenta si Centrului Operativ cu Activitate Temporara ce se activeaza in cazul unor situatii de urgenta sau a unor simulari.




Pag. 284

Seful serviciului privat pentru situatii de urgenta se subordoneaza direct fata de directorul de fabrica.

Specialistul de prevenire si inspectorul de protectie civila se subordoneaza direct sefului serviciului privat pentru situatii de urgenta.

Membrii echipelor specializate de instiintare-alarmare, de cercetare-observare (chimica), de deblocare-salvare, de evacuare, de interventie la stingere incendiu, de interventie tehnologica ,echipa pirotehnica se subordoneaza pe linia interventiei in cazul situatiilor de urgenta direct si nemijlocit sefului serviciului privat pentru situatii de urgenta

Coordonarea si controlul personalului serviciului privat pentru situatii de urgenta se face astfel:

- pentru toti membrii serviciului privat pentru situatii de urgenta (inclusiv seful de serviciu), de catre director de fabrica al SC MAXAM ROMANIA SRL – Punct de lucru Victoria; - pentru compartimentul de prevenire direct de catre seful serviciului privat pentru situatii de urgenta; - pentru personalul echipelor specializate de catre seful serviciului privat pentru situatii de urgenta;

Compartimentul pentru prevenire are ca atributii prevenirea producerii unor situatii de urgenta, indrumare si control in cadrul operatorilor economici. Planificarea, organizarea, pregatirea si desfasurarea activitatii de prevenire se fac pe baza regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1474/2006. Structura de interventie pentru situatii de urgenta va fi integrata in organigrama societatii, atributiile personalului fiind stipulate in fisele posturilor.




Pag. 285

STRUCTURA PENTRU SITUATII DE URGENTA

COMPARTIMENT PREVENIRE

Echipa de

Cercetare –

Observare

chimica

CELULA PENTRU SITUATII DE

URGENTA

C.O.A.T.

ECHIPE SPECIALIZATE

Echipa de

Instiintare -

Alarmare

Echipa de

Stingere

Incendiu

Echipa de

Evacuare

Echipa de

Interventie

Tehnologica

Echipa de

Deblocare -

Salvare

Echipa

Pirotehnica

SPSU




Pag. 286

Serviciul privat pentru situatii de urgenta are urmatoarele atributii principale:

activitati de prevenire, informare si instruire privind cunoasterea si respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor si situatiilor de urgenta;

executa actiuni de interventie pentru stingerea incendiilor, salvare si deblocare, evacuare sau alte masuri de protectie a persoanelor si a bunurilor, dispuse de catre Seful serviciului privat sau de catre inlocuitorul legal al acestuia, desfasoara alte actiuni de limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de urgenta, la toate tipurile de riscuri, in colaborare cu alte servicii de urgenta sau cu servicii profesioniste;

colaboreaza cu toate structurile locale, zonale sau nationale din domeniul situatiilor de urgenta pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut, si a unei interventii eficiente;

Centrul operativ cu activitate temporara – colectiv de analiza si decizie compus din seful obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu. Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului . Este condusa de un comandant desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este temporara si se ocupa numai pe timpul situatiilor de urgenta. Regulamentul de organizare si functionare a celulei de urgenta (CU) ,comitetului operativ cu activitate temporara (COAT) si serviciului privat pentru situatii de urgenta (SPSU) stabileste modul de constituire, organizare, functionare, componenta, atributiile specifice si dotarea Celulei de Urgenta si Comitetului Operativ cu Activitate Temporara, in continuare “CU” si “COAT” . Compartimentul de Prevenire are urmatoarele atributii principale :

- Indrumare si control a conducatorilor locurilor de munca, vizand: verificarea cunoasterii prevederilor legale in vigore, a normelor, normativelor, prescriptiilor tehnice si instructiunilor privind prevenirea si inlaturarea situatiilor de urgenta, organizarea in conditii de siguranta a lucrarilor cu grad ridicat de risc, instruirea personalului, stabilirea factorilor de risc si a masurilor de prevenire a situatiilor de urgenta, pe fiecare faza a procesului tehnologic; verificarea stadiului de realizare a masurilor stabilite in controalele anterioare; verificarea si completarea (daca este cazul) sarcinilor specifice de prevenire a situatiilor de urgenta, pentru fiecare categorie de personal;verifica daca sunt asigurate si sunt intretinute corespunzator dotarile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor situatii de urgenta (evidenta dotarilor si a verificarilor periodice, propuneri de completare-daca este cazul, starea tehnica, etc).

- Verificarea realizarii masurilor stabilite pentru asigurarea prevenirii situatiilor de urgenta pe timpul executarii lucrarilor de intretinere, reparatii, revizii, precum si pe timpul executarii de interventii la instalatii si utilaje (respectarea graficelor, masuri de




Pag. 287

prevenire specifice pentru astfel de lucrari, instruirea specifica a personalului, controlul respectarii normelor si instructiunilor, organizarea interventiei);

- Urmarirea lucrarilor de investitii, modernizari si retehnologizari, vizand: realizarea masurilor de prevenire a situatiilor de urgenta, achizitionarea echipamentelor necesare pentru prevenirea si inlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta, intocmirea de catre proiectant a instructiunilor de functionare, instruirea personalului, respectarea protocoalelor si conventiilor pe timpul executarii lucrarilor.

- Pe timpul efectuarii controalelor de catre autoritatile locale sau centrale, asigura informatiile si documentele solicitate, participa la control, analizeaza constatarile si masurile stabilite, intocmeste programele de masuri pentru inlaturarea neregulilor, urmareste si controleaza indeplinirea la termen a masurilor stabilite.

- In scopul asigurarii unei instruiri eficiente a tuturor categoriilor de personal, privind prevenirea unor situatii de urgenta, stabileste tematicile de instruire, propune temele de prevenire a unor situatii de urgenta pentru programele de invatamant ale cursurilor de calificare sau perfectionare, verifica continutul si calitatea instructajelor, asigura pregatirea teoretica de specialitate a formatiei de interventie, salvare si prim ajutor, organizeaza exercitii si aplicatii practice de interventie pentru cazul producerii unor situatii de urgenta.

- Urmarirea respectarii masurilor de securitate, a practicilor operative ale SC MAXAM ROMANIA; Victoria.

- Urmareste si asigura efectuarea controlului medical periodic al tuturor categoriilor de personal.

- Asigura si verifica respectarea legislatiei si procedurilor in domeniul protectiei mediului si a reglementarilor SEVESO.

- Asigura echipamentul de protectie, materialele igienico- sanitare, necesare personalului.

Echipe specializate Echipa de instiintare – alarmare are urmatoarele atributii principale:

- realizeaza alarmarea intregului personal, in cazul producerii situatiilor de urgenta (sirena, statii radio,telefon);

- face propuneri de imbunatatire a organizarii si inzestrarii pe linie de intretinere, transmisiuni, alarmare;

- asigura legaturile fir si radio pentru sefii formatiunilor/grupelor/echipelor de interventie si pentru comandamentul local pentru situatii de urgenta;

- asigura functionarea permanenta a sistemelor de transmisiuni, instiintare si alarmare, urmarind exploatarea, intretinerea si conservarea corecta a acestora;

- asigura primirea si transmiterea semnalelor de alarmare si a comunicarilor privind situatia de urgenta creata (accident chimic, explozii, atacuri , calamitati naturale);

- asigura prioritatea legaturilor telefonice pentru realizarea activitatilor impuse de situatia de urgenta creata;




Pag. 288

- realizeaza actiunile de specialitate pentru repunerea in stare de functionare a mijloacelor de transmisiuni- alarmare deteriorate;

- face interventii la conducatorii locurilor de munca pentru instruirea salariatilor din subordine, astfel incat acestia sa cunoasca semnalele de alarmare stabilite pentru cazurile producerii unor situatii de urgenta;

- face propuneri comandamentului interventiei privind dispunerea si modul de utilizare a rezervei mijloacelor de transmisiuni, instiintare si alarmare;

- propune si realizeaza masuri de protectie a sistemelor de instiintare, transmisiuni si alarmare impotriva bruiajului , actiunilor de cercetare si diversiune, cooperand in acest scop cu specialistul din cadrul IJSU;

- trasmite la toate locurile de munca semnalele stabilite pentru alarmare; - urmareste functionarea sistemului de alimentare cu energie electrica si stabileste

masurile necesare in urma atacului din aer, efectelor incendiilor, exploziilor sau calamitatilor asupra acestuia;

- urmareste lucrarile de refacere a retelei de alimentare cu energie electrica, in cazul atacului din aer ,incendiilor,exploziilor sau calamitatilor;

- achizitioneaza si utilizeaza dispozitivele de iluminat pe timp de noapte,in cazul in care reteaua de alimentare cu energie electrica este scoasa din functiune;

- asigura cooperarea cu celelalte grupe de interventie/echipe specializate; - verifica respectarea masurilor privind executarea mascarii si camuflarii luminilor la

cladiri, instalatii etc. Echipa cercetare –observare ( chimica) are urmatoarele atributii principale:

- cercetarea zonelor care au fost afectate de producerea unor situatii de urgenta; - depistarea persoanelor aflate in pericol si instiintarea echipelor specializate, functie

de situatia aparuta; - depistarea surselor de riscuri aparute in urma producerii situatiilor de urgenta

(scurgeri de substante toxice sau explozive) si colaborarea cu personalul tehnolog pentru realizarea masurilor de inlaturare a efectelor acestora;

- asigura cercetarea aeriana, in cazul existentei informatiilor despre producerea unor atacuri din aer asupra operatorului economic sau zonelor invecinate;

- urmareste efectele produse aspra constructiilor si instalatiilor din sectorul de observare, in urma incendiilor, exploziilor, atacurilor chimice, biologice,etc;

- stabileste directia probabila de deplasare a norilor toxici si informeaza, cu ajutorul mijloacelor de transmisiuni, salariatii sau populatia din zona care pot fi afectate.

- determina locul si efectele produse de atacul chimic, biologic, cu arme obisnuite si mijloace incendiare, mijloacele folosite, natura substantelor toxice de lupta, locul si numarul mijloacelor incendiare ramase neexplodate, etc;

- actioneaza, in functie de zonele de risc din cadrul operatorului economic, gradul de pericol pentru salariati si mediu, adoptand masurile de protectie si modalitatile specifice de interventie, pentru situatia creata – gaze toxice sau explozive, substante periculoase, temperaturi si presiuni ridicate, etc- prin utilizarea mijloacelor si echipamentelor adecvate;




Pag. 289

- analizarea impactului aspra sanatatii oamenilor din cladirile sau instalatiile avariate, din cladirile , instalatiile sau comunele invecinate si solicitarea punerii in aplicare a planului de urgenta interna (externa), atunci cand este cazul;

- solicita camuflarea luminilor, pe timp de noapte, in cazul unor atacuri terestre sau aeriene.

Echipa deblocare –salvare are urmatoarele atributii principale:

- salvarea persoanelor aflate in pericol, in urma producerii unui accident chimic (nori de gaze toxici), incendiu sau explozie,utilizand materialele si mijloacele de salvare din dotare (targi, aparate de respiratie, masti de gaze, truse de prim ajutor);

- salvarea persoalelor surprinse la inaltime, in cazul producerii unor incendii,explozii sau accidente;

- salvarea persoanelor in cazul producerii unor inundatii sau emisii radioactive; - salvarea persoanelor surprinse in subsoluri sau canalizari, in cazul producerii unor

situatii de urgenta; - repartizarea fortelor in functie de consecintele pe care le pot avea distrugerile de

cladiri, constructii, instalatii asupra vietii oamenilor, bunurilor materiale si securitatii echipamentelor si instalatiilor tehnologice;

- inlaturarea daramaturilor, sub care au fost surprinsi oameni, rezultate in urma prabusirii cladirilor si constructiilor, ca urmare a unor explozii, incendii sau atacuri din aer;

- inlaturarea daramaturilor care blocheaza caile de acces sau care creeaza probleme in supravegherea utilajelor, echipamentelor tehnologice si in operarea instalatiilor;

- in cazul actiunilor de lunga durata, se vor organiza schimburi de lucru,concentrandu-se efortul principal in zonele cele mai afectate, in care au fost surprinse persoane sub daramaturi, iar in caz de necessitate se vor solicita forte in sprijin;

- in caz de necesitate, solicita imediat interventia medicala de specialitate pentru persoanele salvate, utilizand mijloacele de transmisiuni din dotare;

- asigura imprejmuirea zonelor afectate si interzice accesul persoanelor in ariile in care exista pericolul producerii unor accidente;

- solicita sprijinul specialistului pe probleme de securitate pentru limitarea accesului persoanelor si mijloacelor de transport (in afara celor utilizate in actiunile de deblocare -salvare) in zonele afectate;

Echipa de evacuare are urmatoarele atributii principale:

- asigura evacuarea persoanelor si a bunurilor materiale de valoare deosebita, din zonale afectate, cu ajutorul mijloacelor de transport auto din dotare precum si transportul acestora la punctele de adunare;

- asigura evacuarea persoanelor din zonale afectate, in afara “MAXAM”, atunci cand situatia impune acest lucru, cu ajutorul mijloacelor de transport proprii si ale companiilor care acorda sprijin (Pirochim SA, Viromet SA etc) ;

- in cazul avariilor cu degajari masive de substante toxice sau explozive, se interzice evacuarea din zona contaminata cu ajutorul mijloacelor auto; evacuarea persoanelor




Pag. 290

surprinse fara masca de gaze se va face la pas normal, cu respiratia oprita, perpendicular pe directia vantului;

- stabileste din timp masurile de securitate a personalului evacuat, in raioanele de evacuare, impotriva pericolului atacului din aer, efectelor accidentelor chimice sau radiologice;

- organizeaza si asigura functionarea punctelor de adunare, imbarcare,debarcare si aprovizionarea personalului evacuat cu produse alimentare si de stricta necesitate;

- tine evidenta persoanelor si bunurilor materiale evacuate; - asigura legaturile fir-radio, necesare conducerii si desfasurarii actiunii de evacuare; - solicita, daca este cazul, interventia pentru asigurarea ajutorului medical necesar in

cazul ranitilor sau contaminatilor; - actiunea de evacuare implica, de asemenea, documentatia tehnica si documentele

de arhiva deosebit de importante, dispozitivele, echipamentele si aparatura cu caracter de unicat;

- asigura masurile de paza si ordine in punctele de adunare,imbarcare si debarcare, precum si circulatia in siguranta pe timpul evacuarii.

Echipa de interventie la stingere incendiu – sunt constituite din personal angajat pe functii operative si actioneaza cu mijloacele de interventie din dotare avand urmatoarele atributiuni principale in functie de tipul instalatiilor de stins incendiu:

- pentru instalatiile de stingere cu apa (hidranti) - pentru instalatiile de stingere cu pulberi stingatoare (stingatoare) - pentru instalatiile de stingere cu apa si spuma (spumogen, stingatoare)

Echipa de interventie, la semnalul acustic sau la ordin , se echipeaza pentru interventie si aplicatii astfel :

- costum de protectie contra apei ; - centura cu cirlig de siguranta ; - casca ; - masca de protectie contra fumului si gazelor si/sau aparat izolant; - cizme de cauciuc ;

Atributile specifice membrilor echipelor de interventie din cadrul serviciului privat si modul de actionare a lor in cazul interventiilor si aplicatiilor sunt stipulate in fisa postului pentru fiecare membru al serviciului . Echipa Interventie Tehnologica are urmatoarele atributii principale:

- analizeaza datele referitoare la limitarea si lichidarea efectelor produse asupra instalatiilor, utilajelor, conductelor tehnologice etc, propune masuri pentru refacerea celor distruse sau avariate.

- asigura organizarea interventiei in vederea anihilarii efectelor dezastrului (situatiei de urgenta) din punct de vedere tehnologic, cum ar fi: neutralizarea zonelor infestate, asigurarea imprejmuirii zonelor afectate si interzicerea accesului persoanelor in ariile in care exista pericolul producerii unor noi accidente tehnologice, depistarea surselor de riscuri aparute in urma producerii situatiilor de urgenta (scurgeri de substante




Pag. 291

toxice sau explozive) si colaborarea cu echipa de cercetare-observare pentru realizarea masurilor de inlaturare a efectelor acestora, adoptarea masurilor de protectie si modalitatilor specifice de interventie, pentru situatia creata – gaze toxice sau explozive, lichide infamabile, temperaturi si presiuni ridicate, etc- prin utilizarea mijloacelor si echipamentelor adecvate;

- participa, in calitate de consultanti, la sedintele CSU si COAT ori de cate ori acest lucru este solicitat de catre presedinte sau inlocuitorul acestuia;

- asigura interventia cu substante neutralizante,absorbante sau izolante, in vederea decontaminarii; in cazul poluarilor accidentale, care afecteaza solul, va lua masuri pentru decontaminare sau neutralizarea substantelor poluante, decopertarea stratului superficial , respectiv inlocuirea lui cu strat vegetal proaspat;

- analizeaza accidentele produse si propune masurile de prevenire a unor accidente similare, zonele de risc si gradul de pericol pentru salariati,populatie si mediu, masurile de protectie si interventie tehnologica specifice.

- in functie de factorii tehnologici de risc, colaboreaza cu celelalte echipe specializate pentru inlaturarea/limitarea efectelor situatiilor de urgenta existente si prevenirea aparitiei altora noi.

Echipa Pirotehnica Este compusa din min. 2 persoane, specializate, (artificieri autorizati), si are urmatoarele atributii principale:

- actioneaza in sprijinul echipei de interventie tehnologica si a celorlalte echipe specializate, in vederea acordarii de consultanta de specialitate;

- asigura evacuarea, manipularea si transportul substantelor explozive in afara zonelor ce pot fi afectate de situatia de urgenta;

- limiteaza accesul persoanelor neautorizate in zonele afectate cu risc potential de explozie;

- impreuna cu agentii de paza, asigura protectia depozitelor de produs finit pe parcursul derularii operatiunilor specifice situatiilor de urgenta;

- participa, in calitate de consultanti, la sedintele CSU si COAT ori de cate ori acest lucru este solicitat de catre presedinte sau inlocuitorul acestuia;

- analizeaza accidentele produse datorita sau in urma exploziilor si propune masuri specifice de prevenire a unor accidente similare;

Structura nominala a Serviciului privat pentru situatii de urgenta este prezentata in Planul de urgenta interna.




Pag. 292

V.3.2. Logistica

Instalatia dispune de o logistica structurata pe doua ramuri:

mijloace de protectie si interventie;

mijloace tehnice si utilaje ce pot fi folosite in situatii de urgenta;

► mijloace de protectie si interventie A. Dotarea cu instalatii de stingere, utilaje si sisteme de avertizare si alarmare: Mijloace de protectie si interventie A. Dotarea cu instalatii de stingere, utilaje si sisteme de avertizare si alarmare.

- retea hidranti exteriori; - hidranti interiori; - stingatoare cu spuma si pulbere; - Instalatii speciale de stingere cu apa tip ( apa pulverizata)- Obiect 500/2; - pichete de incendiu pentru actionare in caz de incendiu – galeata, lopata,

tarnacop, cange; pentru marirea capacitatii de actiune in caz de incendiu – furtun de pompieri, racord tip C si teava de refulare;

B. Dotarea cu mijloace tehnice de protectie

- instalatie stropire cu apa la depozitul de MMA; - rezervoare cu pereti dublii pentru reducerea riscului fisurarii; - aparatura de masura si control a debitelor si presiunilor; - instrumente de detectare si compensare a vibratiilor; - cuve de retentie la toate rezervoarele de materii prime ; - sisteme de captare si scurgere la pamant a descarcarilor electrice atmosferice la

constructii, conform reglementarilor tehnice specifice; - sisteme de captare si scurgere la pamant a electricitatii statice conform instructiunilor

specifice si reglementarilor tehnice obligatorii; - in spatiile cu risc de incendiu sau explozie folosirea dispozitivelor, aparatelor,

uneltelor, sculelor, neprotejate corespunzator sau care pot produce scantei prin functionare, lovire sau frecare este interzisa;

- toate recipientele si rezervoarele de zi pentru stocare sunt etichetate si inscriptionate; - se respecta instructiunile cuprinse in practicile operative pentru fiecare instalatie ; - pe timpul transportului, depozitarii si manipularii produselor sau substantelor

combustibile se tine seama de proprietatile fizico – chimice ale acestora, astfel incat la contactul dintre ele sa nu se produca ori sa nu se propage incendiul;

- dispunerea materialelor periculoase in depozit se va face conform planului de depozitare;




Pag. 293

- este interzisa blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc libera circulatie sau care prezinta pericol de incendiu sau explozie;

- asigurarea si verificarea zilnica a rezervelor de apa de incendiu, protejarea contra inghetului a instalatiilor de stingere cu apa;

- controlul periodic a instalatiilor de incalzire cu gaz, conform reglementarilor in vigoare;

- executarea lucrarilor cu foc deschis in zonele cu pericol de explozie se va face numai in baza permisului de lucru cu foc;

- locurile permise pentru fumat vor fi marcate cu indicativul”LOC PENTRU FUMAT”; - este interzisa blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale

care reduc libera circulatie sau care prezinta pericol de incendiu sau explozie; - pentru protectia personalului se utilizeaza echipament de protectie adecvat :

imbracaminte de protectie specifica, mijloace de protectie a cailor respiratorii, accesorii de siguranta, accesorii de protectie la electrocutare, mijloace de iluminat.

Mijloace de protectie si interventie - descrise in Tabel V.1.1 Tabel V.3.2.1

Mijloace de protectie si interventie pentru personal

U/M Activ

Costum in caz de interventie la incendii buc 15

Masti de protectie buc 10

Casti protectie buc 20

Ochelari de protectie buc 10

Incaltaminte de protectie perechi 40

Imbracaminte de protectie buc 40

Manusi antiacid perechi 10

Centuri siguranta buc 3

Trusa prim-ajutor set 4




Pag. 294

V.3.3 Evidenta mijloacelor tehnice si utilajelor ce pot fi folosite in situatii de urgenta Tabel V.3.3.1.

Nr. crt

CATEGORII MIJLOACE / UTILAJE

MODEL CAPA- CITATE

CANT.

LOCUL UNDE SE GASESTE

SE ASIGURA DE CATRE

TELEFON

0 1 2 3 4 5 6 7

A.

MIJLOACE DE TRANSPORT (AUTO)

1

transport intern

din dotarea proprie

Tractor cu remorca 1

Motostivuitor 1

Transpaleta hidraulica 1

B. MATERIALE SI DOTARI PENTRU PRIM-AJUTOR

- TRUSE DE PRIM-AJUTOR / 4 buc.

C. MATERIALE SI UTILAJE PENTRU STINS INCENDIUL

- A SE VEDEA PUNCTUL A, B

D. UTILAJE PENTRU DEBLOCARE-SALVARE

- A SE VEDEA PUNCTUL A, B

E. POSIBILITATI DE DECONTAMINARE

1. Dusuri 1 buc. la dep. Acizi- dus pentru corp si pentru ochi 1 buc. la rampa descarcare MMA- dus pentru corp si pentru ochi 1 buc. Vestiare- dus pentru corp

Echipamente pentru limitarea degajarilor, neutralizare, repunerea in functiune, prim-ajutor, comunicare:

- materiale absorbante pentru recuperarea scaparilor accidentale(argila, pietris, zgura) si saci de nisip pentru izolare arie;

- material absorbant – rumegus pentru recuperarea produselor petroliere(motorina); - carbonat de sodiu pentru neutralizare scapari accidentale de acid azotic; - cuve de retentie la rezervoarele de depozitare: acid azotic, solutie AN de 90 %,

MMA, NMMA, matrice oxidanta, motorina; - sistem de colectare vapori MMA – scruber cu apa; - furtun de spalare; - truse de prim ajutor; - sisteme de comunicatii (telefoane);

Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea scaparilor accidentale este prezentata in Planul de poluari accidentale Anexa 4.




Pag. 295

V.4. Rezumatul elementelor cuprinse in prezentul raport de securitate si cele necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa V.4.1. Indeplinirea scopului pentru care a fost elaborat Raportul de securitate In conformitate cu prevederile Art. 10 din HG 804/2007, Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate in scopul:

de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si ca au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului.

S.C.MAXAM ROMANIA S.R.L. – Punct de lucru Victoria, are implementat un sistem de management al securitatii care cuprinde structuri adecvate, responsabilitati, practici, proceduri, precum si resursele necesare implementarii acestui tip de management. Documentele specifice sistemului de management al securitatii detinute de S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. – Punct de lucru Victoria ajuta personalul implicat, pentru a intelege:

- pericolele in situatii normale si anormale; - cum sa fie evitate pericolele; - cu sa fie minimizate consecintele unui incident produs; - hazardul asociat cu substantele periculoase prezente pe amplasament;

PMRE se aplica de catre S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. – Punct de lucru Victoria, in vederea asigurarii unei gestionari eficiente a riscurilor pe care acestea le implica. Sunt astfel luate in consideratie:

Evaluarea riscului privind securitatea si accidentele majore;

Evaluarea impactului asupra mediului(aer, sol, apa freatica);

Personalul care manipuleaza substantele periculoase; Pe baza ANALIZEI DE RISCURI HAZOP- Anexa 6 elaborate de catre SC MAXAM ROMANIA SRL pe fiecare instalatie, au fost alese riscurile cu consecinte majore si au fost analizate in cadrul Capitolului IV – Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire. Scenariile cele mai grave imaginate au fost supuse evaluarii amplitudinii si consecintelor accidentelor majore identificate analizandu-se:

- Consecintele; - Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta

operatiunilor; - Descrierea echipamentului instalat in obiectiv pentru limitarea consecintelor

accidentelor majore;




Pag. 296

- Organizarea alertei si a interventiei ; - Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe; - Actiuni pe termen lung;

de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea,

constructia exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore.

Aceste aspecte au fost tratate in Capitolul III:

- Descrierea activitatilor si a dotarilor principale care au importanta din punct de vedere al securitatii;

- Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a conditiilor in care un astfel de acccident se poate produce si a masurilor de prevenire;

de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile

necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major.

Planul de urgenta interna existent va fi revizuit in conformitate cu cele prezentate in prezentul raport de securitate . Planul de urgenta interna se elaboreaza in scopul planificarii masurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sanatatii angajatilor, calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale, in caz de evenimente in care sunt implicate substante periculoase. Planul de urgenta interna are la baza identificarea riscurilor potentiale specifice, precum si procedurile de raspuns in vederea asigurarii:

- informarii oportune a titularilor de activitati, angajatilor, populatiei si autoritatilor publice locale;

- pregatirii personalului cu functii de decizie, a angajatilor si a fortelor de interventie;

- interventiei de urgenta, in mod organizat si intr-o conceptie unitara, pentru prevenirea, limitarea si inlaturarea consecintelor;

- refacerea si reabilitarea factorilor de mediu; - reluarii in conditii normale a activitatilor de productie;

Informatiile necesare elaborarii planului de urgenta interna care trebuie sa se regaseasca in Raportul de securitate sunt: ► Informatiile despre obiectiv Se regasesc in capitolele II si III din Raportul de securitate. ► Identificarea si clasificarea evenimentelor Se regaseste in capitolul V din Raportul de securitate.




Pag. 297

► Clasificarea urgentelor Clasificarea urgentelor se regaseste in capitolul V din Raportul de securitate. ► Notificarea, informarea si alarmarea Aceste aspecte se regasesc in capitolul V din Raportul de securitate. ► Organizarea si conducerea actiunilor de interventie Organizarea alertei si a interventiei este cuprinsa in capitolul V Descrierea resurselor mobilizabile interne si externe in caz de accident major este prezentata in capitolul V. ► Comunicatiile, logistica Schema de informare si alarmare, logistica, utilajele de interventie sunt cuprinse in Capitolul V. ► Monitorizarea factorilor de mediu In capitolul IV, la descrierea scenariilor sunt prezentate efectele asupra mediului a fiecarui tip de accident. La incetarea starii de alerta, in functie de cerintele autoritatilor competente se vor efectua analize de aer, de sol si a apei de suprafata pentru stabilirea gradului de afectare a mediului.

de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente.

Aceste informatii au fost furnizate in Capitolul V - Informatii necesare, care sa permita autoritatilor competente luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor activitati in zona obiectivului existent.

V.4.2. Existenta informatiilor necesare elaborarii planului de urgenta externa Planul de urgenta externa se elaboreaza in scopul planificarii intr-o conceptie unitara a masurilor necesare pentru protectia vietii, proprietatii si a calitatii factorilor de mediu in caz de accidente majore, in care sunt implicate substante periculoase, produse pe amplasamentul S.C. MAXAM ROMANIA S.R.L. – Punct de lucru Victoria. Planul de urgenta externa urmareste:

- realizarea in timp scurt, in mod organizat si intr-o conceptie unitara a masurilor si actiunilor de protectie si interventie in caz de accident major;




Pag. 298

- reducerea impactului asupra sanatatii populatiei din jurul amplasamentului, calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale;

- informarea, alarmarea si evacuarea oportuna a populatiei; - stabilirea procedurilor de actiune a fortelor de interventie din afara

amplasamentului; Informatiile necesare elaborarii planului de urgenta externa care trebuie sa se regaseasca in Raportul de securitate sunt: ► Informatiile despre obiectiv Se regasesc in capitolele II si III din Raportul de securitate. ► Identificarea si clasificarea evenimentelor Se regaseste in capitolul V din Raportul de securitate si in capitolul 3 din Planul de urgenta interna. ► Clasificarea urgentelor Clasificarea urgentelor se regaseste in capitolul V din Raportul de securitate si in capitolul 4 din Planul de urgenta interna. ► Notificarea, informarea si alarmarea Aceste aspecte se regasesc in capitolul V.2.2. din Raportul de securitate si capitolul 8 din Planul de urgenta interna.




Pag. 299

VI.CONCLUZII SI RECOMANDARI

VI.1 Concluzii Accidentele se pot clasifica in: Accidentele care trebuie prevenite - se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar putea extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire. Sunt accidentele care se produc in mod frecvent si care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a genera in accidente majore. Sistemul de management al securitatii trebuie sa tina seama de aceste accidente. Accidentele care totusi se pot produce - constau in extinderea defectiunilor operationale, care cauzeaza un pericol major, in ciuda masurilor de prevenire a accidentelor. Sunt in general accidentele majore care au fost analizate prin scenariile stabilite. Accidentele exceptionale (catastrofale) - rezulta din surse de pericol, care nu se regasesc in nici una din experientele acumulate sau metodele de calcul. Aici sunt mentionate de ex. accidentele care pot apare in situatii si evenimente de razboi sau un atac terorist, o catastrofa aviatica. Aceste accidente sunt tratate si fac de regula obiectul planului de urgenta externa. Accidentele majore propuse sunt imaginate pentru verificarea masurilor de prevenire existente precum si raspunsul de urgenta in cazul in care acestea totusi s-ar produce. Scopul este de a intari siguranta in unitate. Pentru accidentele discutate probabilitatea de producere este scazuta , respectiv izolat –ocazional - probabil . Riscul de producere a accidentelor majore este in general moderat, un singur scenariu a fost incadrat cu risc scazut si trei scenarii cu risc ridicat. Este importanta pregatirea oamenilor si asigurarea dotarii necesare pentru interventie astfel incat sa fie prevenite efectele de panica, care pot crea mai multe victime decat accidentul insusi.




Pag. 300

Dispersiile toxice posibil a se produce

Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica, zona letala este <10m afectand numai populatia din interiorul amplasamentului, zona depozit motorina. Scenariul II.1.1 – Obiect 369A.

Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord. Emisie accidentala de MMA, dispersie toxica, zona letala este 117m afectand populatia din interiorul amplasamentului si Pirochim. Scenariul III.2.1. - Obiect 500/2.

Situatie catastrofala. Scurgerea continua a intregii cantitati de MMA depozitata, dispersia toxica, zona letala este 817m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariul III.2.4.- Obiect 500/2.

Scurgerea accidentala de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica, zona letala este 22m afectand numai populatia din interiorul amplasamentului, zona obiect 500. Scenariul III.3.1.- Ob. 500/3.

Efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur. Avarierea rezervorului de acid Scurgerea masiva de acid azotic, formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia toxica, zona letala este 83m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariul III.3.2. - Ob. 500/3.

Incendiile posibil a se produce

Efectele se manifesta atat in interiorul cat si in exteriorul cladirilor de productie, prin efectul radiatiei termice, de aceea in astfel de cazuri trebuie sa se intervina prin dotarile existente: retea de hidranti, stingatoare;

Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii , aria de inflamabilitate si efect de domino de la instalatiile invecinate, cutremur -avarierea rezervorului de motorina si a cuvei de retentie. Scurgerea masiva de motorina, formarea unei balti, incendiul baltii. Zona letala este intre 23-88 m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariile II.1.2, II.1.3, II.1.5 - Ob.369A.

Scurgeri la garnituri, valve sau mansoane de racord, emisie accidentala de MMA , incendiul jetului de gaz si aria de inflamabilitate si situatia catastrofala. Zona letala este intre 10-49 m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariile III.2.2, III.2.5, III.2.7 – Ob.500/3.

O fisura la conducta de gaz. Incendiul jetului de gaz. Zona letala <10 m, afectand numai zona din interiorul amplasamentului Ob.332. Scenariul V.1.

Punctele obiectivului unde exista probabilitatea izbucnirii unor incendii sunt descrise in Planul de interventie in caz de incendiu.




Pag. 301

Exploziile posibil a se produce

Explozii pentru substantele existente in Ob. 334 si 369 /A, inclusiv situatii catastrofale. Zona letala este cuprinsa intre 23-88 m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariile I.1.1, I.1.2,I.1.3, I.2.1, II.2.1, II.2.2, II.2.3, II.3.1.

Explozii pentru substantele existente in Ob. 333. Zona letala este cuprinsa intre 30-137 m afectand vecinatatile descrise in cap. IV.Scenariile III.1.1, III.1.2, III.5.1, III.5.2, III.5.3, III.5.4, III.5.5.

Explozie, situatie catastrofala. Incalzirea produsa de incendiul jetului de gaz produce explozia containerului de MMA (BLEVE). Zona letala este de 271 m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariul III.2.8.

Explozii pentru substantele existente in Ob.5373 – Depozit de materiale explozive. Zona letala este 177 m afectand vecinatatile descrise in cap. IV. Scenariile IV.1 si IV.2.

Pentru un scenariu - Scurgerea accidentala de motorina, formarea unei balti, evaporarea baltii, explozia norului de vapori, limita de explozie nu se atinge, conform Anexa 1- Modelarea, Scenariul II.1.4.

Efecte asupra mediului

Emisiile in aerul atmosferic sunt importante atat in cazul dispersiilor toxice, dar si in cazul exploziilor, incendiilor prin gazele de ardere si prin praf. Efectul este trecator si difera de viteza vantului care transporta norul toxic.

- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere(oxizi de carbon, gaze iritante ClO2, HCl);

- Impurificarea temporara a aerului atmosferic cu produse de ardere (oxizi de azot, fum);

Poluarea apei de canalizare, prin scurgerile de produs periculos si apele de incendiu care pot patrunde in canalizarea pluviala si pot afecta solul si apa subterana.

- Impurificarea temporara a solului si apei de suprafata cu produse de ardere; - Apa de stins incendiu in cazul incendiului baltii scurgerilor de produse petroliere

poate fi colectata in rigola si basa de colectare a scurgerilor accidentale si apoi evacuate la canal prin separatorul de produse petroliere existent;

- Apa de spalare a resturilor scurgerilor impurificate cu acid azotic vor fi colectate si neutralizate inainte de evacuare la canalizare;

Personalul, populatia posibil afectata Exploziile de mare amplitudine care afecteaza constructiile si personalul, au potentialul maxim de afectare (distrugeri puternice, zona de afectiuni grave) asupra instalatiilor si a personalului din instalatiile de pe amplasament. Instalatiile cu pericol de explozie sunt de regula protejate cu valuri de pamant, ziduri de beton, care fac ca efectele puternice din zona imediat invecinata, in cazul unei explozii, sa fie reduse, sau distanta minima intre




Pag. 302

cladiri este de minim 50 m. Exploziile afecteaza in special personalul surprins neadapostit, de pe amplasament. Dispersiile/ incendiile/exploziile afecteaza in special personalul surprins neadapostit, pe amplasament. In exteriorul amplasamentului, in special in obiectivele invecinate si zonele locuite se intind zonele de distrugeri usoare, de afectiuni usoare si zona de atentie iar polulatia din vecinatate afectata este cea prezentata in Cap.IV. In cazul unei avarii trebuiesc respectate instructiunile de lucru – practicile operative, iar in cazul unui accident major trebuiesc luate masurile de alarmare si interventie prevazute in planul de urgenta interna. Pentru zonele din afara amplasamentului ISU Brasov intocmeste Planul de urgenta externa. Unitatile economice din zona, primariile posibil a fi afectate de accidentele majore sunt prezentate in planul de alarmare.

VI.2. Informatii necesare, care sa permita autoritatilor competente luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor activitati in zona obiectivului existent Conform Ghidului pentru planificarea amenajarii teritoriale, in contextul Directivelor Seveso pentru evaluarea distantelor adecvate in zona industriala pe de o parte si zona de protejat pe de alta, sunt necesare recomandari de distanta pe tipuri de situatii, pentru a se asigura ca suprafetele cu destinatii incompatibile sunt amplasate la o distanta corespunzatoare. In urbanism la stabilirea distantelor sunt luate in analiza valorile orientative astfel:

In cazul efectului dispersiilor toxice, ca valoare orientativa pentru concentratiile destinate planificarii se alege valoarea, care corespunde cel mai bine definitiei date conform Emergency Response Planning Guidelines(ERPGs) ERPG – 02 „concentratia maxima in aer, la care persoanele ar putea fi expuse timp de pana la o ora, fara a suferi sau respectiv prezenta afectiuni ireversibile sau astfel de afectiuni grave ale sanatatii sau simptome, care ar putea afecta capacitatea unei persoane de a lua masuri de protectie”.

Lucrarea “Ghid pentru planificarea amenajarii teritoriale”, Twining project RO/2002/IB/EN/02, mai 2004, Mr. Dr. Joachim Uth prezinta o clasificare a distantelor fata de instalatiile cuprinse in Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, pentru explozivi, punctul 4.6 din Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, distanta recomandata de amplasare a altor obiective este de 500m.




Pag. 303

In cazul planificarii constructiilor ghidul recomanda: Pentru radiatia termica valoarea limita de 1,6 kW/mp, reprezinta limita de la

care incepe actiunea daunatoare pentru om ; In cazul efectului exploziilor, limita pentru afectarea ireversibila a sanatatii este

atinsa la o suprapresiune de varf de 0,175 bar pentru ruptura de timpan. Afectarea sanatatii datorita cioburilor de sticla este de asteptat de la 0,05 bar(pentru spargerea 100%). Ca valoare mediu s-a stabilit pentru planificarea constructiilor valoarea 0,1 bar;

Pentru punerea in libertate de substante periculoase, ca valoare orientativa s-a ales valoarea ERPG-2 ;

Ghidul pentru amenajarea teritoriala in contextul Directivelor SEVESO, Suport

specific pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL. Ghidul pentru amenajarea teritoriala in contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02T, stabileste distantele de siguranta in functie de valorile prag.

Presiunea ondulatorie (VCE)

Valoarea prag considerata punct de referinta pentru efectele letale posibile se refera in mod special la letalitatea indirecta cauzata de caderi, proiectia corpului peste bariere, impactul fragmentelor si mai ales la prabusirea cladirilor (0.3 bar), pe cand in spatiile deschise, in lipsa cladirilor si a altor elemente vulnerabile, ar fi mai potrivit sa fie luata in considerare doar letalitatea directa provocata de unda de soc (0.6 bar). Limitele pentru rani reversibile si ireversibile erau raportate la inceput la distantele la care se estimeaza ca se va sparge sticla cu o proiectie semnificativa de fragmente, chiar si lumina, generata de unda de soc, respectiv 0,07 bar. In ceea ce priveste efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta distanta de proiectie a fragmentelor sau obiectelor care pot provoca prejudicii rezervoarelor, echipamentelor, conductelor etc.

Emisii toxice - IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viata si

Sanatate”: Sursa NIOSH/OSHA): Concentratia de substante toxice care dupa o expunere de 30 de minute la inhalatii a unei persoane sanatoase, nu provoaca daune ireversibile pentru sanatate sau simptome care previn punerea in aplicare a masurilor de protectie adecvate;

- LC50 (30 min, HMN): Concentratia de substanta in aer care provoaca moartea a 50% din persoanele expuse timp de 30 de minute ;

Daca sunt disponibile valori de LC50 pentru alte ființe decat cele umane si/sau alt timp de expunere decat cel de 30 de minute, se va face o transpozitie a acelor termeni prin metode recunoscute in literatura tehnica. S-a constatat ca timpul de expunere de 30 de minute este stabilit pe baza duratei maxime estimate de emanare, de la evaporarea din bazin si sau/ disiparea norului. In conditiile specifice din uzina (e.g. metoda de detectare a fluidelor periculoase operate manual, avertizare si butoane de urgenta pentru inchiderea valvelor, etc) si dupa adoptarea




Pag. 304

sistemelor potrivite de management de siguranta, conform legislatiei existente, operatorul uzinei poate lua in considerare in mod responsabil diferite perioade de expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite fata de cele din Tabelul 2 al ghidului. Tabelul VI.2.1 - Valori prag

Emisie toxica (ppm) Incendiu Explozie

Radiatie termica

stationara(kW/m2)

Radiatie termica

variabila(kJ/m2)

Suprapresiune(bar)

Punct final efecte Punct

final

efecte Punct

final

Efecte Punct

final

efecte

Efect

Domino

37,5

12,5

Efect domino -

daune aduse

structurilor si/

echipamentului

metalic (otel)

0,6 Efect domino - daune

aduse rezervoarelor sub

presiune ; Letalitate

sporita pentru persoanele

din spatiile deschise

Letalitate

sporita

LC50 Letalitate

sporita 50%

letalitate

pentru

expunere

prelungita fata

de cea stabilita

12,5 Daune aduse

echipamentelor si

partilor din

plastic, letalitate

sporita

LFL

radius

Incendiu

instantaneu

Letalitate

crescuta

Minge de foc

Letalitate sporita

0,3

0,6

spatiu

deschis

Daune grave rezervoare

supraterane si conducte;

Letalitate sporita cu efecte

indirecte precum geamuri

sparte, prabusiri, obiecte

proiectate

Inceput

letalitate

7 Inceput letalitate 350

½LFL

Minge de foc

Inceput

Letalitate

Arsuri gradul III

Incendiu

instantaneu

Inceput

Letalitate

0,14 Prabusire pereti

neranforsati si constructii

civile

Daune conducte

Inceput Letalitate

Rani

ireversibile

IDLH Rani

ireversibile

pentru

expuneri mai

lungi decat

timpul stabilit

5 Rani ireversibile 200 Minge de foc

Rani ireversibile

Arsuri gradul II

0,07 Deformarea conductelor si

stricaciuni la pereti;

rani ireversibile

Rani

reversibile

LOC 3 Rani reversibile 125 Minge de foc 0,03 Rani reversibile,

Ferestre sparte




Pag. 305

In legislatia nationala nu s-au stabilit inca valorile prag din care sa rezulte distantele de siguranta fata de obiectivele SEVESO.

La determinarea distantei recomandate, din multitudinea de scenarii prezentate s-a ales ca fiind relevant scenariul care conduce la distanta cea mai mare, respectiv scenariul III.2.1 – dispersii toxice si Scenariile IV. 1 si IV. 2 – explozii . Pentru stabilirea unei distante de siguranta nu se iau in considerare situatiile catastrofale, dar se tine seama de existenta sistemelor de reducere a efectelor accidentelor majore si a riscului. Luand in considerare cele prezentate mai sus si scenariile relevante:

- III.2.1 in care zona de afectiuni usoare(0,1 bar) este de 359 m; - IV. 1 si IV. 2 in care zona de afectiuni usoare (0,1 bar) este cuprinsa intre 442-

694 m; si conform lucrarii amintite pentru explozivi, punctul 4.6 din Anexa 1 a Directivei IPPC, distanta recomandata de amplasare fata de limitele amplasamentului este de minim 500m pentru planificarea amenajarii teritoriale.

Aceasta distanta va fi marcata in planurile de urbanism pentru ca certificatele de urbanism, de informare emise pentru aceasta zona sa informeze asupra pericolului in cazul unui accident major.

VI.3.Recomandari

Operatorul va elabora anual un Program de securitate cu actiuni pentru atingerea obiectivelor privind politica de prevenire a accidentelor majore.

Operatorul va elabora si utiliza un plan de audit pentru verificari periodice ale

conceptului de securitate si ale sistemului de management al securitatii. Rezultatele verificarii vor fi evaluate, conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii vor fi imbunatatite pe baza acestei evaluari.

Se vor completa si reactualiza permanent structurile de interventie pentru situatii de urgenta, conform schemelor aprobate de autoritatea competenta.

Operatorul va realiza o analiza de riscuri – Metoda Hazop privind modul de depozitare materiilor prime in depozitele existente de pe amplasament - Obiect 333, 334 si 369/A .




Pag. 306

Prin sistemul de management al securitatii se va asigura ca instructiunile de operare – practicile operative: - se refera la toate informatiile relevante obtinute in urma investigarii si

evaluarii pericolelor de accidente tehnice; - vor fi adaptate sau reinnoite la orice modificare a proceselor de operare si a

activitatilor; - vor fi verificate si actualizate periodic prin considerarea experientei din

timpul operarii, chiar si fara existenta unei modificari a proceselor sau a activitatii;

- contin in forma clara pentru toti angajatii toate informatiile necesare pentru operarea in conditii de siguranta a instalatiilor;

- sunt accesibile tuturor salariatilor;

Se vor revizui ori de cate ori apar modificari si este necesar: - Planul de interventie in caz de incendiu si planul de poluari accidentale; - Regulamentul de functionare SPSU si CSU; - Analiza de riscuri Hazop pentru activitatile desfasurate pe amplasament; - Procedurile specifice de actiune in cazul producerii unor situatii de urgenta; - Instructiunile proprii – practicile operative pentru activitatile desfasurate; - Fisele de post cu atributii si responsabilitati privind sistemul de

management al securitatii;

RAPORT DE SECURITATE - Maxam Romaniamaxam-romania.ro/RS VICTORIA.pdf · H.G. nr. 804 / 2007 –...

Documents

Transcript of RAPORT DE SECURITATE - Maxam Romaniamaxam-romania.ro/RS VICTORIA.pdf · H.G. nr. 804 / 2007 –...