Investete n oameni

Investete n oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa munciiDomeniul major de intervenie: 2.1. Tranziie de la coal la viaa activTitlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbuntirea procesului de inserie pe piaa muncii a studenilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS)Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928RAPORT DE PRACTICA

Student practicant

Silisteanu Georgeta2014Investete n oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa munciiDomeniul major de intervenie: 2.1. Tranziie de la coal la viaa activTitlul proiectului: Student azi! Profesionist maine! - Imbuntirea procesului de inserie pe piaa muncii a studenilor din domeniile tehnic / economic / medical veterinar (IMPULS)Codul proiectului: POSDRU/160/2.1./S/139928RAPORT DE PRACTICA

Student practicant: Silisteanu GeorgetaSemnatura

Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea:Ingineria Sistemelor BiotehniceSpecializarea: Mecanica2014CUPRINS Sectiunea A Informaii privind unitatea partener de practic:

Date de identificare ale unitii (denumire, adres, date de contact);

Poziionarea geografic;

Scurt descriere a companiei, numr de angajai;

Domeniul de activitate (se vor meniona serviciile/produsele oferite/realizate de ctre unitate);

Poziionare n pia; principali clieni i furnizori;(in cazul in care acestea nu fac obiectul unor date confidentiale ale operatorului economic/institutiei/organizatiei)) Structura organizatoric (departamente, secii se prezint pe scurt rolul fiecaruia i interaciunea dintre acestea);

Perspective de angajare (departamente n care exist poziii disponibile).

Sectiunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre student

Durata perioadei de practic;

Descrierea detaliat a departamentelor n care i-a desfurat activitatea (servicii/produse, ncadrarea n schema funcional a unitii);

Descrierea activitatilor efectuate de ctre student in domeniul programului de studii.

Sectiunea C Informatii privind abilitatile personale

Gradul de integrare/acceptare n echipa de lucru;

Competenele i abilitile dobndite n perioada de practic;

Colaborarea cu tutorele reprezentant al societatii.

Sectiunea A Informaii privind unitatea partener de practic:

Denumirea unitii: Regia Nationala a Padurilor Romsilva. Directia Silvica Giurgiu. Ocolul Silvic Ghimpati Adresa: comuna Ghimpati, strada soseaua Bucuresti-Alexandria, nr.159,judetul Giurgiu,telefon: 0246.276.010,

fax: 0246.276.493, email: ghimpati@giurgiu.romsilva.ro

Din punct de vedere geografic, comuna Ghimpati este situata in partea de sud a Romaniei, intr-o regiune de campie, si anume in partea de S-E a Campiei Gavanu-Burdea . Asezata la intersectia soselei Giurgiu - Targoviste cu soseaua nationala Bucuresti Alexandria, la 36 Km fata de Bucuresti.

Ocolul Silvic Ghimpati reprezinta o unitate silvica administrativa, apartinand de Regia Autonoma a Padurilor, impartita pe brigazi si cantoane,prin care se organizeaza si se executa lucrarile de cultura , de refacere, de protectie si de paza a padurilor. A fost infiintat in anul 1902 , avand in prezent 64 de angajati. Activitatile specifice ale societatii sunt:

Lucrari de cultura si refacerea fondului forestier ; Exploatarea masei lemnoase ; Asigura paza si protectia padurilor precum si a fondurilor de vanatoare;

Asigura metodele i procedeele tehnice de sporire a produciei forestiere, tehnica plantrii i regenerrii pdurilor; Realizeaza recoltarea de produse accesorii ale pdurilor (fructe de pdure, plante medicinale etc.). Desfasoara o serie de activitati in vederea exploatarii masei lemnoase. Ocolul Silvic Ghimpati,Unitate a Regiei Nationale a Padurilor, desfasoara o activitate complexa, iar gama produselor si serviciile oferite este diversa si atractiva:

administreaza fondul forestier in scopul conservarii si dezvoltarii biodiversitatii ecosistemelor forestiere si mediului ambiant; administreaza rezervatiile naturale si stiintifice din fondul forestier; asigura continuitatea productiei de masa lemnoasa prin recolte anuale corelate cu posibilitatea padurii; executa lucrari de regenerare si intretinerea arboretelor tinere; produce o gama larga de puieti forestieri si ornamentalisi pomi de iarna; efectueaza gospodarirea fondurilor de vanatoare; organizeaza la cerere partied de vanatoare si programe turistice ; recolteaza, prelucreaza si valorifica pe piata interna si externa fructe si plante medicinale de padure (porumbe ,macese,sunatoare, etc), ecologiccurate si avand o valoare nutritiva rifdicata; ofera sortimentele de material lemnos de rasinoase si foiase avand diverse utilizari industriale (cherestea,constructii, rezonanta si claviatura, furnire, celuloza); produce diverse sortimente de lemn prelucrat (cherestele); intretine si dezvolta reteaua de drumuri forestiere; acorda asistenta tehnica, material saditor ( puieti ) si servicii de specialitate pentru fondul forestier privat sau al altor detinatori; desfasoara activitati de educatie ecologica si de cunoastere a importantei padurii pentru societate.Structura organizatorica a societatii:

Sef de Ocol - are in subordine directa urmatorii responsabili: Responsabil fond forestier;

Responsabil paza si protectie;

Responsabil cultura si refacere;

Contabilitate si Secretariat;

Dupa acesti responsabili, in structura organizatorica , urmeaza sefi de district si padurari.

eful ocolului silvic rspunde de organizarea i desfurarea activitii de paz a fondului forestier pe care l are n administrare sau pentru care ocolul silvic presteaz servicii silvice, avnd urmtoarele atribuii:

a) ia msuri pentru asigurarea integritii fondului forestier administrat de ocolul silvic i a celui pentru care acesta asigur servicii silvice;

b) ia msuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier administrat de ocolul silvic i a celui pentru care acesta asigur servicii silvice;

c) organizeaz arondarea cantoanelor i stabilete pentru titularii acestora, prin fiele posturilor, atribuiile specifice activitii de paz;

d) ia msuri pentru ntocmirea planului aciunilor de paz i al controalelor de fond i pariale i urmrete ndeplinirea acestora, potrivit prevederilor prezentului regulament;

e) coordoneaz i controleaz activitatea personalului cu atribuii de paz din subordine;

f) organizeaz, n colaborare cu organele de poliie, instruirea personalului silvic dotat, potrivit legii, cu arm de serviciu i ia msuri de pstrare a armamentului i muniiei n condiiile legale;

g) acioneaz n colaborare cu structurile locale de poliie, jandarmerie i Garda de Mediu, n baza planurilor comune, pentru prevenirea, constatarea i sancionarea infraciunilor i contraveniilor silvice;

h) solicit sprijinul structurilor teritoriale de poliie, jandarmerie i pompieri, n situaii deosebite, pentru desfurarea aciunilor de prevenire i stingere a incendiilor n fondul forestier;

i) rspunde de completarea evidenelor din Registrul contraveniilor i infraciunilor;

j) analizeaz lunar activitatea de paz, precum i modul de soluionare a actelor ncheiate n cazul constatrii svririi de contravenii i infraciuni silvice, stabilind msurile care se impun;

k) execut controale de fond i pariale;

l) rspunde de finalizarea controalelor de fond sau pariale, inclusiv a aciunilor de predare-primire a cantoanelor silvice;

m) aprob actele de control de fond sau pariale, rezultatele aciunilor de control al circulaiei materialului lemnos, precum i alte note de control i stabilete sarcinile de serviciu pentru realizarea msurilor specificate n aceste acte;

n) asigur transmiterea direct sau prin structurile ierarhic superioare, dup caz, a situaiilor statistice privind activitatea de paz solicitate de ctre structurile teritoriale ale autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur.

Unitatea de baz pentru asigurarea pazei este cantonul silvic. La nivelul ocolului silvic sunt constituite districte silvice avnd n componen 15cantoane silvice.

Sectiunea B Informaii privind activitatile prestate de ctre student

Perioada stagiului de practica: 16.06.2014 - 29.08.2014.Activitatea s-a desfasurat in cadrul Departamentului de Mecanica apartinand de Ocolul Silvic Ghimpati si a cuprins urmatoarele: Lucrari de pregatire a utilajelor, echipamentelor si instalatiilor inainte de inceperea lucrarilor:

analizarea starii utilajelor inainte de inceperea unor activitati;

stabilirea necesarului de combustibil, seminte,puieti, butasi, substante fertilizatoare, substante de combatere, in functie de fiecare situatie in parte. Lucrari de reglare a utilajelor, echipamentelor si instalatiilor:

selectarea materialelor si instrumentelor necesare reglarii utilajelor si echipamentelor de lucru

corelarea utilajelor si echipamentelor cu lucrarea care urmeaza a fi efectuata. Executarea mecanizata a unor lucrari silvice:

punerea in functiune utilajele si echipamentele selectate pentru diferite lucrari silvice; aplicarea lucrarilor mecanizate specifice sectorului silvic.

Analizarea modalitatilor de pastrare a utilajelor si echipamentelor folosite la lucrarile silvice si de exploatare a padurilor.

Analizarea defectiunilor aparute in functionarea utilajelor si echipamentelor folosite in cultura si exploatarea padurilor.

Analiza cauzei aparitiei defectelor la diferite utilaje si echipamente folosite . Remedierea defectelor aparute.

Raport 16.06.2014-18.06.2014 A avut loc instruirea privind securitatea si sanatatea in munca, precum si prima vizita in spatiul unde se regaseau utilajele si echipamentele tehnice folosite in cultura si exploatarea padurilor. Dintre acestea enumeram: 4 tractoare U650, 1 tractor U683 DT, 1 Belarus 92P, 1 grapa cu discuri, 2 pluguri, 5 remorci, 1 instalatie de fertilizat, 3 motoferastraie Husqvarna, 1 motoferestrau STIHL, 1 motocoasa STIHL de mare putere,1 masina de imprastiat ingrasamant prin centrifugare purtata, 1 excavator pe senile ES95 TR.Raport 19.06.2014-20.06.2014 Deplasarea catre parchetul de exploatare forestiera in vederea intelegerii procesului tehnic .Procesul tehnologic reprezint transformarea direct (cantitativ

i calitativ) a obiectului muncii n urma aciunii mijloacelor de munc

(schimbarea dimensiunilor, a proprietilor, modificarea aspectului etc.)

completat de eventuala depozitare i de transportul tehnologic. Procesul

de producie forestier se caracterizeaz prin efectuarea, pe ntreg

teritoriul fondului forestier, a unor operaii specializate grupate .

Operatii tehnologice:

operaii de transformare i de prelucrare primar specifice:

doborrea, curirea de crci, secionarea, despicarea, cojirea,

tocarea etc;

operaii de deplasare sau transport tehnologic: colectarea,

ncrcarea, transportul propriu-zis (cu ajutorul tractoarelor echipate cu remorci), descrcarea, deplasarea pe distane scurte

(transportul interior) etc;

operaii de depozitare, control i livrare: stivuirea sau pachetizarea,

sortarea, msurarea etc.S-a folosit pentru doborarea arborilor, dar si pentru fasonarea acestora motoferastraul Husqvarna 365.Pentru proiectarea si realizare acestui model s-a luat in cosiderare parerea profesionistilor in domeniu si s-a urmarit imbunatatirea performantelor, a eficientei si a manevrabilitatii motoferastraului, in conditii de siguranta si precizie, chiar si atunci cand este necesara efectuarea unor sarcini dificile, pe perioade mari de timp. Motorul robust, face din acest echipament o unealta multifunctionala, cu multiple aplicatii practice in domeniul forestier.

Emisia scazuta de noxe in mediul inconjurator, se datoreaza in special motorului X-Torq, cu care acest motoferastrau este echipat.

Caracteristici: Motor X-Torq cu consum redus de carburant si implicit cu emisii scazute de gaze arse in mediul inconjurator.

sistem centrifugal de curatare a aerului, prelungeste fiabilitatea filtrului de aer, aduce cu sine o curatare suplimentara a aerului necesar arderii si ca atare, prelungeste viata motorului.

amortizare eficienta a vibratiilor care ajung in manerul motoferastraului si drept urmare, face mult mai confortabila utilizarea acestuia pe perioade mari de timp.

Pompa de ulei cu debit reglabil, permite dozarea uleiului in functie de conditiile specifice operatiunii pe care v-ati propus-o si a conditiilor de mediu.

Carter rezistent, confectionat din magneziu cu fiabilitate mare, asigura cresterea perioadei de functionare intre doua reparatii consecutive.

Tensionare rapida si usoara a lantului, prin dispozitivul lateral.

Maner frontal montat in unghi pentru o priza mai buna.

Filtru de aer cu sistem de fixare rapid, permite reducerea timpului alocat operatiunii de verificare , respectiv inlocuire a acestuia.

Usor de intretinut datorita capacului fitrului de aer cu deschidere rapida.

Sistem Smart Start pentru o pornire usoara, in conditii optime a motorului, reducerea tensiunii in snurul demaror fiind de 40%.

Siguranta sporita datorita franei lant activata inertial, care reuseste oprirea lantului in cel mai scurt timp.

Ambielaj realizat din 3 piese forjate, deosebit de rezistent si de efficient. Specificatii motor:

puterea motorului- 4,6 CP;

diametrul cilindrului- 48 mm;

cursa pistonului- 36 mm;

turatia maxima- 9000 rpm;

Turatia relanti- 2700 rpm;

Carburanti si lubrifianti:

volum rezervor combustibil- 0,77 litri;

volum rezervor ulei- 0,4 litri;

timpul pompei de ulei- debit ajustabil;

debitul pompei de ulei- intre 4 si 20 ml/min.Raport 23.06.2014-25.06.2014 Asistarea la lucrarile de pregatire a utilajelor in vederea folosirii lor la curatirea parchetului de resturile lemnoase rezultate in urma exploatarii.ntreinerea tehnic prentmpin uzarea i deteriorarea pieselor i prelungete perioada de funcionare a mainii. ntreinerea tehnic a agregatului (tractorului i plugului) se efectueaz n concordanta cu cerinele expuse n paaportul tractorului, cu care se agregateaz plugul i descrierea tehnic i instruciunii privitor la exploatarea plugului. Coninutul lucrrilor i metodologia de efectuare a lor:

Controlul vizual a totalitii plugului Nu se admite exploatarea plugului necompletat. Controlul, i n caz de necesitate strngerea imbinarilor filetateAsamblrile filetate trebuie strnse la maxim.

La necesitate efectuarea reglajul necesar pentru asigurarea cerinelor agrotehnice de prelucrare a solului Nu se admite exploatarea plugului nereglat. Controlul i n caz de necesitate, lubrifierea suportului, urubului roii de sprijin i tijei dispozitivului de cuplare mbinrile articulare trebuie mplute cu lubrifiant. Cavitatea rulmentului butucului roii trebuie umplute cu lubrifiat 2/3 din volumul liber.

Se interzice categoric: exploatarea plugului defectat;

aflarea lng agregat n timpul virajului;

virarea agregatului dac lanurile limitative ale dispozitivului de cuplare a tractorului sunt slbite;

a sta pe cadrul plugului n timpul aratului sau transportrii;

reglarea plugului n timpul lucrului sau exploatrii;

curirea plugului n timpul lucrului sau exploatrii;

repararea plugului, dac este ridicat n poziie de transport sau este agregatat cu tractorul, motorul cruia lucreaz;

deplasarea plugului cu dispozitivul de remorcare a grapelor;

lucrul cu mbinrile nestrnse. DEFECTELE POSIBILE I METODELE DE ELIMINARE A LOR :a) Cand trupia din fa ar mai adnc sau mai n fa de cat celelalte se scurteaz sau se lungete diagonala din dreapta a dispozitivului de cuplare. b) Cand trupia din urm ar mai adnc sau mai n fa dect celelalte se scurteaz sau se lungete traciunea de sus a dispozitivului de cuplare a tractorului .c) Cand plugul are devieri laterale se ntoarce fa de axa dispozitivului de suspensie spre partea de virare .d) Cand cuitul circular nu este montat corect i provoac distrugerea brazdei se ndeprteaz cuitul de la muchia ascuit a trupiei i se monteaz corect dup nlime .e) Cand cuitul s-a lsat sau s-a tocit i naintea lui se grmdesc rmie vegetale se ridica cuitul circular i se ascute.f) Cand nu este corect reglat lungimea lanurilor limitative a dispozitivului de cuplare i n poziie de transport balanseaz se regleaz lungimea lanurilor limitative a dispozitivului de cuplare, n aa mod ca la deplasarea pe drumuri de cmp (cu hopuri) balansarea lateral a capetelor din urm a traciunilor longitudinale nu trebuie s depeasc 20 mm. Raport 26.06.2014-27.06.2014Participarea lucrarilor de pregatire a tractorului U650 si a instalatiei de erbicidat. Dup asamblare se verific intregul echipament pentru a se constata eventualele

avarii intervenite n timpul transportului.

Cuplarea la tractor se face prin intermediul transmisiei cardanice.

Transmisia cardanic poate lura cu un unghi de de maxim 350 .

Se interzice acionarea cardanului atunci cnd echipamentul este aezat pe

sol. Acionarea cardanului se va face numai dup ce echipamentul a fost

ridicat la minim 100 mm de la sol. Inainte de a cobor echipamentul la sol

trebuie oprit acionarea cardanului.

Rodajul echipamentului.Operatiuni preliminare.

Se efectueaz un control minuios al ansamblurilor i subansamblurilor

componente pentru a verifica integritatea lor.

Se va controla existena elementelor de sigurant, strngerea colierelor, razele

de curbura ale furtunelor, asigurarea pompei impotriva rotirii pe axul prizei de putere (pentru pompe montate direct pe priz).

Rodajul propriu-zis al echipamentului

Rodajul se va face la inceput stationar i va consta din alimentarea cu ap a

rezervorului apoi pulverizarea acesteia prin duze.

Se recomand ca aceast prob s dureze cca. 60 minute, interval n care se vor

verifica inclzirea i etaneitatea pompei, etaneitatea instalaiei hidraulice n

totalitate, funcionarea manometrului.

Se admite o usoar nclzire a lagrelor pompei, temperatura maxim admisfiind de 60 0 C.

Dup fiecare or de lucru se va face o oprire pentru a se vedea dac nu au

intervenit deranjamente.

Deranjamentele survenite pe timpul probelor se remediaz pe loc in cazul cnd

nu s-au produs deteriorari ale reperelor.

REGLAJE:

-Reglajul inalimii de stropit;

-Reglajul debitului de lichid;

Reglajul inalimii de stropit

Pentru tratamentele de erbicidare total inlimea optim de lucru

corespunztoare distanei de 500 mm dintre capetele de pulverizare, este de 560 mm

cu abateri de +/- 25mm.

Acest reglaj se executa cu ajutorul ridictorului hidraulic al tractorului sau prin

pozitionarea rampei pe cei doi montanti ai suportului bazin.Aceasta pozitionare se

efectueaza in urmatorul mod :

- se slabesc cele 4 piulite cu care este fixat cadrul de orizontalizare pe cei 2

montanti ai suportului bazin.

- cu ajutorul mecanismului cu clichet se ridica rampa in pozitia dorita si se

strang la loc cele 4 piulite. Pentru coborarea rampei se ridica clichetul de

blocare, se lasa rampa in pozitia dorita si se strang la loc cele 4 piulite.Reglajul debitului de lichid

Se realizeaz cu ajutorul riglei.

Pentru a determina parametrii de lucru ai echipamentului se porneste de la tipul

duzei, norma de lichid la hectar i funcie de viteza de inaintare a tractorului rezult:

-debitul de lichid prin duz (l/min);

-presiunea de lucru;

Este necesar s se acorde o mare atenie inalimii de lucru a rampelor de stropit

asa nct s se asigure efectuarea unui tratament uniform.

Intoarcerea agregatului la capete trebuie s se fac dupa ce rampele de stropit

au iesit in afara parcelei, reintrarea in parcela fcndu-se cu viteza i presiunea de

lucru stabilite iniial.

Agregatul trebuie s fie condus cu toat atenia pentru ca s nu rmana fii

netratate sau s se obin zone de suprapunere mai mari de 10 cm intre dou treceri alturate.

In cazul cnd terenul este denivelat i extremitaile rampelor coboar sub 40 cm

fa de vrful plantelor sau fat de sol (cand tratamentele se fac inainte de semnat sau rsarit) este necesar s se ridice rampele pn cand acest aspect nu mai apare.

Viteza de mers in gol de la unitate la parcela i napoi se alege in funcie de

starea drumului dar indiferent de acesta nu trebuie s depaseasc 10 km/h cu

rezervoarele goale i 8 km/h cu rezervoarele pline.

Meninerea echipamentului n stare tehnica bun, respectiv realizarea unor

indici calitativi de lucru, de exploatare i economici corespunztori depinde pe lang modul n care este exploatat, de felul n care este ingrijit i din punct de vedere tehnic.

In acest sens trebuie retinut c pentru toate utilajele de administrat erbicide

prezint o importan deosebit operatiunile de ingrijire tehnic legate de curaenia general, dar mai ales a interiorului rezervorului, a circuitelor de refulare i a filtrelor,deoarece aa cum s-a artat ajungerea impuritilor la filtrele duzelor provoac infundarea lor partial sau total, respectiv diminuarea debitului sau scoaterea duzei din funciune.

Inlturarea filtrelor din capul de pulverizare nu rezolv problema pentru ca

duzele far filtru, se infund foarte usor.

Pentru a evita acest neajuns este necesar ca zilnic, la sfritul lucrului s fie

foarte bine curat i spalat instalaia hidraulic.

Aceasta comport urmatoarele operatiuni:

-evacuarea din rezervor a resturilor de pesticide, prin busoanele de golire;

-desfacerea de la rampa de stropit a unuia din cele trei furtune ale circuitelor de

lucru;

-introducerea in rezervoare a cca 100 l ap;

-punerea in funciune a pompei;

-splarea cu jet de ap sub presiune a pereilor interiori ai rezervorului, cu

ajutorul furtunului detaat cu un capt de la rampa de stropit, pn ce acesta rmne curat;

-desfacerea buoanelor de golire i continuarea splarii interiorului pn la

evacuarea complet a apei cu impuritai;

-decuplarea prizei de putere a tractorului, montarea busoanelor de golire i

introducerea in rezervor a cca 100 l ap;

-demontarea sitei filtrului principal i al filtrelor de la capetele de pulverizare i

splarea lor cu ap curat;

-montarea filtrelor pe echipament i punerea n funciune a pompei cu circuitele

de acces a lichidului la duze deschise, timp de 2-3 minute pentru ca apa s poatantrena toate resturile de substan din circuitele de refulare;

-la 2-3 zile, operaia aceasta se face mai intai fr capete de pulverizare, timp

de 20-30 secunde, pentru a se asigura eliminarea din circuite a impurittilor mari i a depunerilor mari de pesticid, urmnd s fie continuat cu capetele de pulverizare

montate pn cnd toate acestea funcioneaza corect, iar apa I ese perfect curat;

-se decupleaz priza de putere a tractorului, se scot busoanele de golire ale

rezervorului i se evacueaz restul de ap din interiorul acestora.

In cazul in care in ziua urmatoare echipamentul va trebui s lucreze cu alt

erbicid sau alt produs pesticid din grupa insectofungicidelor, este necesar ca

splarea interiorului echipamentului s se repete cel putin o dat, i cu toat atentia pentru a se asigura curairea complet a echipamentului de vechiul produs. Se evit astfel consecine care uneori pot fi deosebit de grave.

Vasele de preparare si manipulare a pesticidelor trebuie s fie splate zilnic i

pastrate in perfect stare de curenie.

Inainte de inceperea lucrului trebuie verificate starea tuturor imbinrilor

demontabile, strangerea uruburilor i a colierelor, starea tehnic a furtunelor,

manometrelor i a supapei de pe rampa de distribuie i modul de cuplare a

echipamentului la tractor.

In timpul lucrului trebuie urmarit atent funcionarea echipamentului i n

special a capetelor de pulverizare, manometrului i supapei pentru reglarea presiunii oprindu-se agregatul imediat ce se constat o defeciune tehnologic sau tehnic.

Dac se constat infundarea filtrelor n a doua jumatate a zilei este necesar sse introduc a doua splare a acestora, la jumatatea zilei de lucru.

Gresarea echipamentului se va face la camele i articulaiile rampei de stropit

cu unsoare consistenta la un interval de 200 ore.

Dupa cca 100 ore de lucru duzele trebuie s fie supuse unor probe de debit

deoarece se decalibreaz uor datorit eroziunii lichidelor cu care se lucreaz.

Creterea dimensiunilor orificiului duzei are ca urmare cresterea debitului i ca

urmare cresterea normelor de lichid pentru aceeasi presiune de lucru.

Raport 30.06.2014-02.07.2014 Procedeele de lucru la colectarea lemnului cu tractoarele.Modalitile de lucru aplicate la colectarea lemnului cu

tractoarele sunt determinate de configuraia terenului, de gradul de

dispersie a materialului lemnos, de metoda de exploatare i de caracteristicile

tehnice ale acestor utilaje.

Un ciclu de lucru este compus din patru faze:

formarea i legarea sarcinii,

cursa n plin,

dezlegarea sarcinii,

cursa n gol.

Este necesar detalierea primei faze, care presupune poziionarea

tractorului, desfurarea cablului de sarcin, trasul lemnului i legarea sarcinii.Poziionarea tractorului se face astfel nct numrul de piese ce

urmeaz a fi trase s fie ct mai mare. Condiia de stabilitate a

tractorului i de funcionare normal a troliului este cea a unui unghi

maxim de 15 format ntre direcia de tras i axa longitudinal a

tractorului. Dac poziia anumitor piese din lemn nu permite respectarea

acestei condiii, trebuie s se foloseasc dispozitive speciale de preluare

a sarcinilor transversale (role de direcie) fixate pe arborii n picioare.Desfurarea cablului de sarcin se recomand s se fac manual numai pe distane de pn la 40 m, datorit efortului considerabil necesar din partea muncitorului. Pentru distane mai mari i atunci cnd volumul mare al pieselor ce urmeaz s fie trase justific acest lucru, pot fi utilizate tractoare cu trolii bitambure ale cror cabluri pot fi astfel montate nct s se fac desfurarea mecanizat a cablului de sarcin.

n unele situaii, cablul de traciune poate fi deplasat la sarcin cu ajutorul atelajelor sau al unor trolii uoare acionate de motorul ferstrului mecanic.Legarea sarcinii la tractor se face dup ce au fost trase un numr

suficient de piese din lemn lng acesta (circa 3 m3 pentru tractoarele

universale i 56 m3 pentru tractoarele forestiere).

n funcie de volumul pieselor i de numrul acestora, sarcina se

leag astfel nct s se asigure o strngere bun i s nu se desfac pe

traseu. Dac este cazul, se leag separat, n dou pri, pentru asigurarea

unor condiii mai bune de transport .

Nu este permis legarea sarcinii direct cu cablul troliului sau prin

baterea unor pene, ci se vor folosi ciochinare de lungimi i diametre

adecvate.

Dezlegarea pieselor din lemn, la marginea drumurilor de tractor sau n platforma primar, se face numai dup ce sarcina a fost lsat pe sol i a fost slbit cablul de traciune.

Raport 03.07.2014-04.07.2014 S-a realizat transportul masei lemnoase.Dup colectare, masa lemnoas trebuie pregtit n vederea

transportului tehnologic prin difereniere calitativ i pe specii sau grupe

de specii, prin transformare n piese cu forme i dimensiuni

corespunztoare capacitii mijloacelor de transport, etap a procesului

de exploatare a lemnului denumit fasonare primar.Mare parte dintre aceste activiti se desfoar, de regul, ntrun

depozit forestier care reprezint o suprafa de teren destinat stocrii

temporare a materialului lemnos rezultat n urma recoltrii.Depozitele primare se caracterizeaz prin trafic redus i durat

scurt de funcionare, corespunztoare, n general, cantitii de material

lemnos ce se colecteaz dintr-un parchet. Uneori, ns, datorit configuraiei

terenului, se impune constituirea a 2-3 depozite primare pentru

acelai parchet.

Aceste depozite sunt situate n interiorul parchetelor sau n afara

lor, dar obligatoriu la captul cilor de colectare i n imediata apropiere

a cilor permanente de transport (drumuri auto, ci ferate forestiere,

funiculare etc.).n funcie de metoda folosit la recoltare, n depozitele primare

se execut:

- numai operaii de transbordare (descrcare, voltare, ncrcare), n

cazul colectrii sub form de sortimente definitive;

-operaii de fasonare primar i de transbordare, n cazul colectrii

lemnului sub form de trunchiuri, catarge sau arbori cu coroan.

n aceast ultim situaie, cea mai frecvent, depozitele sunt denumite

platforme primare pentru c pe suprafaa lor sunt executate operaii de fasonare primar i de preindustrializare parial: curire de crci, secionare, despicare, cojire, tocare, mangalizare a lemnului mrunt,etc.Raport 07.07.2014-09.07.2014 Are loc fasonarea lemnului.

Secionarea se execut cu ferstrul mecanic la lungimi de 1 m

(cu toleran de 5 cm), pies cu pies, pentru diametre mai mari de 15

cm, sau n grmad, pentru diametre mai mici de 15 cm n scopul

mririi productivitii acestei operaii. Despicarea lemnului n platforma primar se face preponderent

manual prin utilizarea topoarelor i a penelor ale cror caracteristici au

fost prezentate anterior. Exist i posibilitatea utilizrii despictoarelor

mecanice mobile cu sistem hidraulic de acionare independent sau cuplat

la instalaia tractoarelor.Stocarea se face n funcie de calitatea lemnului, difereniat pe

grupe de specii.

Raport 14.07.2014-16.07.2014 Se efectueaza procesul de tocare a materialului lemnos.

Tocarea reprezint transformarea lemnului prin tiere nedestructibil

n achii tehnologice cu dimensiuni cuprinse ntre 10 mm i 35

mm. Rezult toctura care constituie materie prim pentru obinerea

unor produse industriale (plci, celuloz) sau care poate fi folosit drept

combustibil. Avantajul realizrii acestei operaii n platforma primar const

n faptul c se creeaz condiii optime pentru manipularea i transportul

lemnului de mici dimensiuni reducnd astfel pierderile de exploatare. n acest scop s-au conceput i realizat toctoare mobile purtate sau tractate i agregate de tocare, precum i autotrenuri speciale cu lad pentru transportul tocturii.Organele active (care realizeaz tocarea) sunt constituite din

cuite fixate pe un suport rotitor (disc, tambur sau capete de frez).Alimentarea toctoarelor se face manual sau, pentru alte tipuri

constructive, cu brae hidraulice.Raport 21.07.2014-24.07.2014Tehnologia de ingrijire si de conducere a arboretelor.Ingrijirea si conducerea arboretelor este complexul de masuri silvotehnice aplicate unui arboret de la intemeierea acestuia pana la initierea taierilor de regenerare. Acest complex de masuri a fost denumit si operatiuni culturale, dar termenul este prea general, putand cuprinde si taierile de regenerare, care reprezinta si ele o operatiune culturala.Ingrijirea si conducerea arboretelor reprezinta interventia activa a silvicultorului pentru dirijarea unor procese ecologice naturale din arboret avand ca scop realizarea celei mai convenabile structuri pentru optimizarea, chiar maximalizarea, indeplinirii functiilor productive si ecoprotective de catre padure.Scopul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor este:- de a crea structura arboretelor cea mai potrivita pentru asigurarea stabilitatii si pentru indeplinirea functiilor atribuite padurii,- de a selecta cei mai buni arbori din punct de vedere fenotipic si genetic si de a le asigura spatiul si resursele de viata necesare pentru o dezvoltare optima, prin eliminarea arborilor concurenti,- de a regla convenabil proportia speciilor de arbori in arboretele amestecate,- de a elimina arborii bolnavi, vatamati, uscati,- de a recolta masa lemnoasa care altfel s-ar pierde prin eleminarea naturala a arborilor,- de a reduce concurenta ierburilor si a arbustilor mai ales in prima faza de dezvoltare a arboretului. Tehnologia lucrarilor de curatire

Curatirea mecanica. Dupa cercetarea unitatilor amenajistice prevazute pentru curatiri si stabilirea urgentei de interventie, in respectivele unitati se amplaseaza suprafete de proba de 500 mp in care se taie din exemplarele supuse selectiei negative atat incat sa nu se scada consistenta sub limita de 0,75.Exemplarele taiate se scot la drum si se stivuiesc in gramezi-tip cu dimensiunile 2 m latime/1,5 m inaltime/lungimea exemplarelor extrase.Operatiunea se face de personalul tehnic de specialitate.Curatirea de proba ca si cea pe intreaga suprafata poate fi precedata de grifarea exemplarelor de extras. Pentru grifare se foloseste o unealta speciala, grifa, un cutit circular cu maner, cu care se face o incizie verticala, scurta, in coaja arborilor de extras sau cu o motocoasa de mare putere.

Raport 04.08.2014-06.08.2014 Tehnologia de producere a puietilor intr-o pepiniera silvica.

Pregatirea terenului1. Culturile forestiere de salcm se fac numai prin plantri pe terenuri pregtite pe toat suprafaa, fie c sunt terenuri goale (agricole), fie c sunt terenuri rezultate n urma altor arborete sau culturi forestiere.

2. Dup lucrrile obinuite de curire a terenului (terenul sa rmn ct mai curat posibil, fr bolovani, buturi, etc), se procedeaz la mobilizarea solului.

3. Pe terenurile care au fost cultivate agricol n bune condiii precum i soluri uoare cu coninut mare n nisip, este suficient o mobilizare superficial a solului la o adncime de 8-15 cm (un disc).

4. Pe terenurile din zona forestiera de cmpie dup defriare, sau cu solul puternic nierbat pn la nelenit, se recomand mobilizarea solului la o adncime mijlocie, de 20-40 cm.

n situaia n care se dorete obinerea unei cantiti maxime de mas lemnoas, pentru salcm aceasta se realizeaz n arborete pure, n care se folosesc 5000 7000 puiei la hectar n staiuni de bonitate superioar, iar n staiuni de bonitate inferioar cca.8000 10000 puiei la hectar, asigurndu-se pe ct posibil distane egale ntre puiei.

Se admit distane de plantare i n dispozitivul 1,5 x 1 m sau 2 x 1 m.Raport 11.08.2014-13.08.2014 Procesul tehnologic de taiere prin frezare.

Aparate de tiere prin frezare Aparatele de acest tip sunt utilizate pentru tierea vegetaiei lemnoase n lucrrile de degajri, receptri, curiri, elagaje i secionri de trunchiuri. Organele de lucru ale aparatelor de tiere prin frezare sunt de tipul pnzelor circulare sau a frezelor lan.

Pnzele circulare prezentate n figura de mai jos sunt formate din dou pri principale:

-corpul pnzei;

-zona activ.

Corpul pnzei este partea prin care pnza se fixeaz pe arborele de antrenare, iar zona activ este partea ce susine dinii tietori, dispui n coroan circular.

Pnzele circulare se caracterizeaz prin diametrul exterior (D), diametrul interior al locaului (d) i prin grosimea (s) care este constant pe toat suprafaa pnzei.

Partea activ, respectiv coroana pnzei, face corp comun cu restul pnzei. Dinii pnzei sunt executai din acelai material ca i pnza sau sunt armai cu plcue din oeluri aliate sau din carburi metalice. Fiecare dinte are un ti principal i dou tiuri secundare. Tiul principal rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare. Tiurile secundare sunt date de muchiile rezultate din intersecia feei de degajare cu feele de aezare secundare, respectiv feele laterale ale corpului discului (flancuri).

Unghiurile caracteristice ale pnzelor de circular sunt: unghiul de aezare (), unghiul de ascuire (i), unghiul de degajare ( ) i unghiui de tiere ( = + i). Unghiul de degajare () este unghiul dintre faa de degajare i un plan perpendicular pe cel de tiere principal; unghiul de ascuire (i) este format de faa de degajare i faa de aezare; unghiul de aezare a este unghiul delimitat de faa de aezare i planul de tiere, respectiv planul ce trece prin ti i este tangent la suprafaa de tiere.

Pnzele circulare utilizate frecvent n echipamentul mainilor de ngrijire a culturilor sunt cele cu dini: triunghiulari aplecai, triunghiulari isosceli. Primul tip de pnz se caracterizeaz prin unghiuri de degajare pozitive, iar cel de al doilea tip acelai unghi are valori negative. Pnzele circulare se confecioneaz din oel aliat tratat termic pentru realizarea unei duriti n zona coroanei de 39-44 HRC. Tierea cu ajutorul frezelor lan sub form de lan tietor de ferstru mecanic se folosete la elagarea arborilor, doborrea arborilor n tierile de igien i secionare a trunchiurilor. n acest caz achierea se execut cu un aparat de tiere, la care dinii tietori sunt reunii ntr-un lan far sfrit, ntins pe dou role, dintre care una este motoare i antreneaz lanul. ntre cele dou role se interpune o in de susinere i ghidare, pe care se nfoar lanul. Valorile unghiurilor caracteristice sunt n funcie de specia care se taie i anotimpul n care se lucreaz .Raport 18.08.2014-22.08.2014 Pregatirea solului in vederea semanarii cu ghinda .Pregatirea solului in pepiniere se realizeaza prin lucrari de desfundare , araturi , discuiri , cultivatii , tavalugiri etc . Aceste lucrari asigura conditiile pentru incoltirea semintetor si cresterea puietilor prin mobilizarea si afanarea solului pe toata adancimea de dezvoltare a sistemului radicelar , inmagazinarea si pastrarea apei , ameliorarea structurii solului , distrugerea buruienilor si a insectelor . Desfundarea consta in desprinderea in bucati , rasturnarea , maruntirea si afanarea solului . Se executa dupa valorificarea fiecarei culturi , imediat dupa eliberarea terenului sau toamna .Adancimea desfundarii este conditionata de profunzimea si textura solului , regimul de umiditate al solului , imburuienirea si zona de vegetatie , ca si de grosimea orizontului A cu humus .Solurile grele cu textura fina si mai compacte , ca si cele din zonele secetoase se desfunda la adancimea de 35 40 cm , in timp ce solurile usoare , superficiale sau cu un procent mai mare de schelet se desfunda la 25 30 cm . Nu este indicata aducerea la suprafata a orizontului B care este sarac in humus si fara structura .Aratura consta din taierea si rasturnarea brazdelor cu plugul . Dupa sensul rasturnarii brazdelor ea poate fi : in laturi ( la margini ) , la mijloc ( la cormana ) si intr - o singura parte ( executata cu plugul reversibil ) . Dupa adancimea la care se executa , araturile sunt : superficiale ( 10 15cm), normale ( 18 20 cm ) , adanci ( 21 30 cm ) foarte adanci ( 31 40 cm ) si profunde sau de desfundare ( peste 40 cm ) .

Adancimea araturii este conditionata de scopul urmarit prin aceasta lucrare : pregatirea patului de germinatie pentru culturi silvice , ingroparea sub brazda a plantelor amelioratoare . In raport cu anotimpul aratura se efectuiaza primavera ( cele superficiale si normale , daca solul a fost desfundat in toamna precedenta ) , vara ( cele superficiale ) si toamna ( araturile adanci si de desfundare ) .

Sub raportul cerintelor tehnice , brazdele realizate prin araturi trebuie sa fie trase drept , suprafata sa nu prezinte santuri si creste , adancimea araturii sa fie uniforma , brazdele sa fie afanate si intoarse complet , pentru o ingropare corespunzatoare a buruienilor , ingrasamintelor minerale , verzi si organice .

Destelenirea si dezmiristirea sunt operatii de distrugere paturii erbaceeinstalate si de pregatire a suprafetelor cultivate anterior agricol , prin araturi superficiale cu plugul . Discuirea urmareste maruntirea bulgarilor mari si nivelarea araturilor . La nevoie se executa doua discuiri , din care una perpendicular pe lungimea araturii , pentru pregatirea zonelor de intoarcere .

Graparea consta in lucrarea stratului superior al solului , in scopul unei mai bune maruntiri a bulgarilor ramasi ( dupa desfundat , aratura sau discuire) si a spargerii crustei solului , formata dupa ploi sau irigatii , pentru micsorarea evaporarii apei si nivelarea solului . Grapatul se poate face odata cu aratul sau independent , ori de cate ori este nevoie , indeosebi pentru spargerea crustei care favorizeaza pierderea unei mari cantitati de apa din sol . Se considera ca o astfel de lucrare echivaleaza cu o udare sau ploaie .

In zonele secetoase araturile de toamna sunt urmate imediat de lucrari de maruntire a brazdelor , sfaramarea bulgarilor mari si nivelarea solului pentru reducerea suprafetei de evaporare , prin discuiri si grapari care asigura o buna pregatire a solului .

Cultivatiile urmaresc spargerea crustei , afanarea solului ,precum si incorporarea ingrasamintelor chimice si organice .Cultivatoarele cu care se executa afanarea solului pe toata suprafata se echipeaza cu organe active de tip dalta .

Tavalugirea araturilor se practica in vederea sfaramarii bulgarilor si tasarea solului , pentru prevenirea pierderii apei prin evaporare .In perioadele mai secetoase se tavalugesc si semanaturile imediat dupa executare , pentru o mai buna acoperire a semintelor si contactul lor cu solul . Nu se executa tavalugiri in soluri umede .

Pentru cultura stejarului in pepiniera se vor alege terenuri fertile , lutoase sau luto - nisipoase , profunde , reavene . Raport 25.08.2014-26.08.2014 Scosul , depozitarea si transportul puietilor .Scosul puietilor se executa de regula mecanizat .In pepinierele mici unde nu este posibila mecanizarea , scosul puietilor se poate face manual .

In cazul puietilor ce se scot manual cu cazmaua , se sapa un sant in fata primului rand de puieti , care trebuie sa aiba neaparat o adancime mai mare decat lungimea radacinilor , conditie care se realizeaza sapandu se la adancimea de 2 cazmale. Apoise infinge complet in sol , in spatele randului , la o distanta de 8 10cm de puieti si se impinge inspre sant , astfel ca pamantul sa fie rasturnat impreuna cu puietii . Daca radacinile puietilor nu se desprind usor din pamant se vor reteza cu cazmaua radacinile netaiate si apoi se va proceda la smulgerea puietilor si scuturarea radacinilor de pamant . Lucrarea trebuie executata astfel incat puietii sa iasa usor din pamant , cu radacinile intregi , fara a fi necesar a fi smulsi cu forta .

In cazul spuietilor mecanizat , adancimea de lucru a plugului trebuie sa fie reglata la cel putin 25 40 cm , iar brazdarul plugului trebuie bine ascutit pentru a nuzdreli radacinile puietilor . Brazdarul plugului trebuie sa cuprinda bine randurile de puieti , pentru ca sa taie normal radacinile laterale si sa nu le zdreleasca . Dupa ce sunt dislocati ,se procedeaza la smulgerea lor , scuturarea radacinilor de pamant , adunarea puietilor in gramezi , toaletarea radacinilor si depozitarea lor provizorie la sant .

Depozitarea puietilor . Dupa sortare pe calitati , numarare si legare in snopi , puietii se depoziteaza provizoriu in pepiniera , pana la data cand sunt expediati la santierele de plantare . Depozitarea se face in santuri cu adancimea de 30 40 cm si cu lungimea si latimea determinate de necesitati .

Snopii de puieti se aseaza in sant inclinati la 45 de grade , iar radacinile puietilor se acopera cu un strat de pamant bine maruntit , care trebuie sa acopere si 4 5 cm din tulpina , deasupra coletului . Pamantul pus pe radacini se taseaza bine , pentru a impedica patrunderea aerului si uscarea acestora .

Raport 27.08.2014-28.08.2014 Asistarea la dezmembrarea unui tractor U650 in vederea remedierii unor probleme de ordin tehnic.Tractorul U 650 M, construit de fosta uzina Tractorul din Bucuresti este un tractor universal, pe roi pentru lucrrile agricole,silvice i pentru transport. Este un tractor de putere mijlocie, echipat cu motor Diesel de 47,8 kW (65 CP) la 1800 rot/min., cu injecie direct i pornire electric. Domeniul larg de utilizare a tractorului este asigurat de priza de putere independent sau sincron i de gama mare de viteze realizate prin cutia de viteze cu 5+1 trepte, dublate prin intermediul unui reductor.

Efortul depus de tractorist este minim, datorit servomecanismului hidraulic al direciei. Pentru acionarea mainilor agricole tractorul este echipat cu instalaie hidraulic cu mecanism monobloc, cu reglaj automat de for i poziie.

Construcia osiilor din fa i spate permite variaia ecartamentului. Tractorul poate fi dotat cu punte fa motoare (variantele U 651 i U 650 DT Super).

Caracteristici tehnice ale tractorului U650:

Masa de exploatare (cu cabin) : 3620 kg;

Raza minim de viraj (cu roata interioar virat): 3,40 m;

Tractorul poate lucra pe terenuri cu panta maxim de 12o (transversal direciei de mers);

Cotele de gabarit la tractorul U650:

ecartamentul roilor din fa: 1320 ... 1970 mm;

ecartamentul roilor din spate: 1400 ... 2050 mm;

distana ntre puntea faa i puntea spate(ampatamentul): 2430 mm;

nalimea tractorului fr cabin: 1900 mm; nalimea tractorului cu cabin: 2630 mm;

lungimea tractorului: 4070 mm;Blocul motor este sistemul de rezisten a motorului i are rolul de schelet pe care se susin celelalte componente.

El este fixat rigid pe cadrul mainii.

Acesta are dou pri:

Blocul cilindrilor, partea superioar

Carter, partea inferioar

Blocul motor poate fi pies monobloc sau component demontabil a motorului fiind turnat din font cenuie, font aliat sau aliaj de aluminiu. Din turnare sunt lsate locauri pentru diferite piese care se asambleaz ulterior. De la ieirea din turnare blocul motor este prelucrat interior i exterior conform pieselor ce i se ataeaz. Astfel sunt practicate locaurile ce susin arborele cotit, dup felul construciei motorului i arborele cu came n strns exactitate, fa de locaurile prevzute pentru acelai scop n carter pentru a fi coaxiale. n aceste locauri sunt lagrele care au rolul de susinere fie pentru arborele cotit sau cu came, fie pentru susinerea bielei. De asemenea blocul cilindrilor are locauri pentru cilindri i pentru piese de fixare rigid pe cadrul automobilului. La unele motoare blocul motor este turnat n corp comun cu partea superioar a carterului i se numete bloc-carter.

La partea superioar a blocului se monteaz chiulasa, iar la partea inferioar se asambleaz carterul. Blocul motor, n anumite cazuri, poate conine din turnare i lagrele.

Din turnare se realizeaz i camerele de rcire cu ap n corpul superior al blocului motor. n cazul rcirii cu aer a motorului, blocul motor este executat din turnare cu aripioare de rcire care mresc suprafaa de radiere a cldurii n mediul nconjurtor.

La blocul motor se pot depista urmatoarele defectiuni: Verificarea deformarea sau corodarea suprafeei de asamblare a blocului cu chiulasa cu o rigl de control si cu ceasul comparator sau cu placa de control;

Verificarea fisurilor, crpturilor sau sparturilor prin proba hidraulic pe stand special, la presiunea de 4 bari; Deformaiile si coroziunile accentuate se rectific pe maini de rectificat plan; se poate indeparta un strat de maximum 0.25 mm:

Fisurilor si sparturi a caror reparatie se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depaesc lungimea de 15-20 cm.Functionare :dispozitia cilindrilor in bloc poate fi in linie pe unul sau doua randuri de cilindri sunt inclinate intre ele cu un unghi mai mic de 1800 pe doua randuri cu cilindre opuse cand unghiul V-ului este egal cu 1800 etc. toate solutiile de depunere a cilindrilor au ca scop final reducerea dimensiunilor gabaritice si a greutatii motorului.- Dupa modelul de constructie a motoarelor cilindrii pot fi din acelasi corp cu blocul motor sau separati de aceasta executati sub forma unor bucse;- Camasile cilindrilor se monteaza in blocul cilindrilor facand contact cu acesta pe toata lungimea lui, numele, camasi uscate, sau facand contact numai in capete numite camasi umede;- Racirea motoarelor se face in general cu lichid. Datorita acestui fapt intre camasa cilindrilor si blocului motor trebuie creat un spatiu prin care sa circule apa sau lichidul de racire. Acest spatiu comunica cu chiulasa prin artificiile de la partea superioara care corespund cu orificiile din chiulasa astfel incat sa se asigure circulatia lichidului;- In scopul asigurarii etanseitatii si a fixarii cat mai sigure a camasi pe blocul cilindrilor, gulerul este mai inalt decat scaunul, asigurandu-se prin strangerea chiulasei o presiune suficienta pe guler.- Camasile demonstrabile pe langa avantajul ca pot fi usor inlocuite in procesul de reparatie ele fiind racite direct cu apa de racire.- Ca dezavantaj se mentioneaza faptul ca blocul motor, in acest caz se toarna cu pereti mai grosi.- Motoarele racite cu aer au cilindri prevazuti cu aripioare pentru marirea suprafetei de schimbare caldura;- Suprafata interioara a cilindrului pe care aluneca pistonul si segmentii se numeste oglinda cilindrului;- Camasile de cilindru sunt executate din fonta directa, cu elemente de diere ce-i confera o mare rezistenta.- Numerotarea cilindrilor se face in general incepand de la volant; Chiulasa: Destinatie: Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitate dinspre PMI alaturi de cilindru si piston, formeaza spatiu inchis, in care evolueaza fluidul motor. Functionare: ea poate fi executata prin turnare din fonta aliata sau aliaje de aluminiu fie ca o piesa unica pentru intregul motor, fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte din cilindri;- forma chiulasei depinde de tipul motorului(m.a.s sau m.a.c.) pozitia supapelor (lateral sau in cap) si felul racirii (lichid sau cu aer)- datorita solicitarilor termice si mecanice foarte mari la care este supusa chiulasa are o constructie robusta, cu pereti dubli pentru realizarea spatiului pentru apa de racire.- Chiulasa contine camera de ardere locasul bujiei sau injectorului, candele de admisiune si evocare si locasurile supapelor la motoare cu supape in cap.- Pentru a preveni concetrarile termice local e, locasurile supapelor de admisiune alterneaza, uneori cu cele de evacuare. In chiulasa se mai prevad locasuri prin care trec tijele de actionare a supapelor si locasuri pentru logarele axului culbuturilor;- In timpul functionarii, chiulasa suporta solicitarile mecanice importante determinate de forta de presiune a gazelor. Incalzirea inegala a diferitelor zone ale chiulasei produce tensiuni termice de valori ridicate care deformeaza sau fisureaza chiulasa.Repararea blocului motor: - Blocul cilindrilo motorului se rebuteaza cand prezinta: crapaturi sau sparturi in dreptul locasurilor lagarelor poliere sau ale camasilor cilindrilor in locuri sau crapaturi mai mari de 100mm lungime, rupturi mai mari de 80mm lungime pe perete, fisuri intre camasile cilindrilor. a) Controlul blocului cilindrilor. Suprafete prelucrate se curata de garniturile de etansare si apoi blocul cilindrilor se spala intr-un solvent.- Canalele de ulei se curata se spala si se sufla cu aer comprimat pentru a indeparta depunerile de ulei.- Gaurile filetate se spala si se sufla cu aer comprimat- Dupa curatire si spalare blocul cilindrilor este supus unui control atent pentru descoperirea eventualelor fisuri- Fisurile care nu se pot depista prin examen vizual se pot descoperi printr-o proba hidraulica la presiunea de 4 daN/cm2 executata la standul pentru verificarea etanseitatii.- Suprafetele de etansare ale blocului cilindrilor cu chiulasa si cu celelalte suprafete prelucrate se verifica daca nu au bavuri sau zgarieturi, crestaturi si coroziuni;- Plancitatea suprafetelor de etansare ale blocului- cilindrilor se verifica la fel cu cea a chiulaseib) Defecte si tehnologia de reparare: -blocurile cilindrilor fisurate se repara prin sudura oxiacililenica la cald sau prin lipire sau cu rasini epoxidice;c) Repararea diferitelor lacasuri din blocurile cilindrilor. Deformarea sau uzarea locasurilor. Deformarea sau uzarea locasurilor cuzinetilor polierei. Aceste defecte se stabilesc prin examinarea uzuala sau prin masurarea diametrului locasurilor cu un comparator cu cadran. Ele se repara prin alezare locata de reparatie impreuna cu toate capacele poliere stransele cu suruburile respective la momentul prescris.d) Uzura locasurilor bucselor arborelui cu came.- acesta se stabileste prin masurarea diametrului locasurilor cu un comparator cu cadran sau cu un comparator cu cadran sau cu un cilindru-tampon;- se repara prin inlocuirea bucselor cu altele noi. Pentru aceasta este necesar un dispozitiv cu depresare;e) Uzura suprafetei interioare a bucselor arborelui cu came: aceste defecte se constata prin controlul vizual sau prin masurarea diametrului bucselor cu un comparator cu cadran interior.- repararea se face prin degresarea bucselor vechi si presarea unor bucse noi cu dispozitivul de presare- depresare;- dupa presare bucsele se alezeaza la marimea de elevat., la una din treptele de reparatii;f) Uzura locasurilor tachetilor:- se constata prin masurarea diametrului locasurilor cu un calibru-tampon- se repara prin alezare la o treapta de reparatie si se preseaza bucse noi cu diametrul exterior majorat.- Pentru aceasta operatie sunt necesare un dispozitiv de presare- depresare, o masina de alezat si un calibru-tampon, la treapta de reparatie.g) Uzura suprafetei interioare a bucselor tochetilor;- acesta uzura se consata prin masurarea diametrului bucselor cu un calibru tampon sau cu un micrometru de interior. Se repara prin inlocuirea bucselor cu altele sub forma de semifabricat care dupa presare se alezeaza la o treapta de reparatie la o maxima de alezat sau cu un obrezor fix.h) deteriorarea filetului gaurilor filetate:- Starea filetului gaurilor filetate ne constata prin control vizual sau prin verificare cu un calibru filetat; - Repararea filetelor deteriorate se face prin filetarea taratul la o treapta de reparatie prin introducere de bucse filetate exterior care se fileteaza interior la cota nominala sau prin incarcare cu sudare cu bare din fonta Fe 20 cu diametrul de 6mm dupa care se gaureste si se fileteaza la cota nominala.i) Uzura locasurilor pentru ghidarea camasilor cilindrilor: aceasta uzura se constata prin masurarea cu un comparator, cu cadran. Repararea consta in inlocuirea camasilor cu alte gata prelucrate la o treapta de reparatie, la gulerul de centrare.Sectiunea C Informatii privind abilitatile personale

Date privind integrarea:-Manifestarea i dezvoltarea unei atitudini proactive fa de

domeniul de cercetare;- Valorificarea optim i creativ a propriului potenial n

activitile desfasurate;- Integrarea n echipele de lucru i asumarea de responsabiliti specifice domeniului mecanic, in limita acordarii de catre superiorul institutiei, prin abiliti de comunicare si cunostinte acumulate pe timpul facultatii ;-Autoevaluarea nevoii de continuare a formrii profesionale,

prin valorificarea oportunitilor de identificare i asimilare de noi cunotine n domeniu;

Competentele si abilitatile dobandite in perioada de practica:

-Oportunitatea de a asista la operatii de exploatare,de inretinere mecanizata a utilajelor si instalatiilor folosite in silvicultura; -Ocazia de a pune in aplicare cunostintele dobandite in timpul facultatii;

-Sansa de a observa utilitatea echipamentelor;

-Dobandirea aptidudinii de a lucra in echipa;

- Completarea dobandirii competentelor profesionale invatate in scoala.

Colaborarea cu tutorele a fost una bazata pe incredere,motivare, recunoastere, motivare.

Acesta a asigurat un suport considerabil in supravegherea intregului stagiu de practica punand la dispozitie in scris, telefonic sau verbal toate informatiile necesare bunei desfasurari a activitatilor convenite.

37