RAPORT DE PRACTICA

10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE TEOLOGIE RAPORT DE PRACTICA MANAGEMENTUL DE CAZ IN CADRUL DIRECTIEI DE MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA OLT RADU ALEXANDRU ANUL II ASISTENTA SOCIALA 1/13/2010

Transcript of RAPORT DE PRACTICA

Page 1: RAPORT DE PRACTICA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE TEOLOGIE

RAPORT DE PRACTICA

MANAGEMENTUL DE CAZ IN CADRUL DIRECTIEI DE MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA OLT

RADU ALEXANDRU ANUL II

ASISTENTA SOCIALA1/13/2010

Page 2: RAPORT DE PRACTICA

RAPORT DE PRACTICA

Nume practicant: Radu AlexandruAnul : IISpecializarea: Asistenta sociala Instituția de practică: Directia de Munca si Protectie Sociala Olt

Echipa în care s-a lucrat:

o Radu Alexandru

o Rosoga Petruta Simona

Perioada de practica: 01.11.2009 – 15.01.2010Persoanele cu care s-au purtat discuții:

o Radovan Velemir– cosilier ;

o Ghenea Catalin – inspector de specialitate in cadrul DMPS Olt;

o Avram Florentina – asistent social.

In majoritatea cazurilor, violenta in familie include forme asociate ale violentei fizice sexuale, psihologice, economice si ale izolarii sociale. Consumul de alcool, droguri reprezinta un factor important in generarea si mentinerea ciclului violentei. Dezorganizarea sociala afecteaza masiv dinamica interna a familiei prin mecanisme de dizolvare a sistemului normativ, folosirea fortei in reglementarea relatiilor, accentuarea sentimentelor de neputinta si vulnerabilitate. Cel mai paradoxal si mai dureros lucru este acela ca suferinta victimelor violentei in famlie este generata de un agresor cunoscut: parinte, sot(ie), concubin(a), prieten(a). Victimele violentei in familie sunt traumatizate atat fizic, cat si emotional, nu numai in timpul actului de violenta, dar si in perioada ce urmeaza. Se inregistreaza: dereglarea somnului; insomnii; cosmaruri; dereglari ale instinctului alimentar; lipsa apetitului sau cresterea exagerata a acestuia;dureri de burta;stari de voma; pirederea sau diminuarea simtului gustativ.

Reglementarea violentei in familie in Romania:

• Constitutia Romaniei

• Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familie

• Codul penal

• Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor

infractiunilor

• Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati

• Ordinul nr. 384/306/993 din 2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare in

prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenta în familie

• Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Page 3: RAPORT DE PRACTICA

Principalul tip de interventie utilizat de catre asistentul social:

Managementul de caz- metoda generala in domeniul serviciilor sociale.

Managementul de caz este o metoda de coordonare a tuturor serviciilor de asistenta medicala, psihologica si sociala si consta in activitatea de identificare a necesitatilor victimelor violentei in familie/agresorul familial, planificarea, coordonarea si monitorizarea implementarii masurilor din planul individualizat de asistenta a acesteia/acestuia, in functie de resursele disponibile. Toate acestea au ca scop:

- prevenirea fenomenului de violenta in familie- asistarea si protejarea victimei violentei in familie aflata in situatii de criza sau

ante/post criza (din punct de vedere medical, psihologic, juridic, social)- asistarea si protejarea altor membrii ai familiei, indirect afectati de fenomenul

violentei in familie- reinsertia socio-profesionala a victimei violentei in familie/membrilor indirect

afectati, activitati desfasurate de profesionisti in domeniul violentei in familie din diferite servicii sau institutii publice sau private.

Managementul de caz este metoda de lucru utilizata de serviciile sociale in domeniul violentei in familie cu respectarea standardelor prevazute de legislatia in vigoare.

Principiul fundamental al practicii managementului de caz este ca resursele sa fie alocate in raport cu nevoile individului intr-un mod care sa fie eficient pentru ambele parti: rezultate pozitive pentru persoanele asistate si cost scazut pentru servicii.

Eficienta managementului de caz este analizata in raport cu:

- alocarea resurselor in functie de cerintele fiecarui caz;- gradul de coordonare al serviciilor astfel incat sa fie acoperite toate cerintele unui caz

fara ca resursele sa fie irosite;- cresterea eficientei raportului: cost scazut pentru serviciu-beneficii pentru persoana

asistata.

Managementul de caz ca practica de lucru propune evaluarea nevoilor individului, a mediului social in care acesta traieste si a retelei de servicii disponibile, in acord cu care managementul de caz construieste o strategie individuala de interventie pe baza nevoilor prioritare si a resurselor disponibile. Aceasta orientare de lucru arata ca asistentul social manager de caz nu se mai focalizeaza pe selectarea beneficiarilor eligibili ci se focalizeaza pe identificarea problemelor persoanei asistate si a serviciilor din retea care sunt eficiente pentru acoperirea acestor nevoi. Se pune accentul pe stabilirea gradului de urgenta in functie de gravitatea actelor de violenta. Victimele identificate sau semnalate au prioritate in acordarea de servicii, avnd drept criteriu gravitatea actului suferit.

In practica managementului de caz, acordarea si coordonarea serviciilor necesare victimei violentei in familie se face de catre managerul de caz, in general, sau de responsabilul de caz.

Page 4: RAPORT DE PRACTICA

Managerul de caz este, in general, profesonistul care asigura coordonarrea activitatilor de asistenta si protective sociala speciala a victimei violentei in familie, desfasurate prin intermediul unei echipe multidisciplinare si a unui responsabil de caz.

Originea managementului poate fi sustinuta de sase factori care au dus la aparitia acestei metode: dezinstitutionalizarea, descentralizarea serviciilor, retele de sprijin social, fonduri limitate si resurse insuficiente.

Obiectivele vizate de managementul de caz sunt impartite in doua categorii: cele orientate spre beneficiar , precum si obiective indreptate catre sistem ( sa faciliteze dezvoltarea serviciilor in afara institutiilor, sa promoveze furnizarea serviciilor de calitate in ingrijirea de lunga durata, sa limiteze costurile).

Managementul de caz poate fi axat pe mai multe activitati astfel:

management centrat pe resurse management centrat pe rezultate management centrat pe problema managementul de caz apreciativ.

In cadrul DMPS Olt etapele si instrumentele utilizate pentru managementul de caz in serviciile oferite sunt urmatoarele:

I. Preluarea cazului si evaluarea initiala.

Preluarea cazului se poate face prin doua metode:

prin referire de la Serviciul de evaluare initiala (SEI) si in acest caz evaluarea cazurilor de violenta in familie se face de catre acest departament din cadrul DMPS.

prin orientare de catre managerul de caz sau responsabilul de caz din cadrul DMPS. In aceasta situatie un profesionist din echipa DMPS realizeaza in maximum trei zile evaluare initiala realizata in urma unui interviu in urma careia se identifica nevoile. Fisa de evaluare initiala se va aviza de catre asistentul social al departamentului.

Pentru fiecare caz este desemnat de catre coordonator un responsabil de caz in vederea realizarii urmatorului pas in cadrul managementului de caz. Daca in cazul evaluarii initiale se constata ca nevoile solicitantului nu se incadreaza in serviciile oferite de DMPS, atunci cazul este orientat spre o alta institutie sau este inaintat

SPAS-ului din localitatea de domiciliu a beneficiarului.

Page 5: RAPORT DE PRACTICA

II. Evaluarea detalialta a situatiei beneficiarului:

Aceasta se realizeaza in maxim doua saptamani de la luarea cazului in evidenta DMPS. Aceasta etapa se realizeaza de catre responsabilul de caz impreuna cu echipa pluridisciplinara .Data inceperii evaluarii detaliate este hotarata de catre asistentul social impreuna cu beneficiarul. Inainte de evaluarea detaliata se intocmeste de catre asistentul social al DMPS ancheta sociala care vizeaza veniturile, mediul de viata precum si istoricul social al beneficiarului. Evaluarea detaliata si istoricul social al beneficiarului dureaza cateva zile, in tot acest timp specialistii echipei urmaresc fiecare evolutia si situatia beneficiarului din punct de vedere al fiecaruia. Aceasta vizeaza: aspecte legate de mediul de viata, dificultati psiho-sociale, nevoile si resursele clientului, identificarea problemelor, carentelor si deficientelor situatei familiale a beneficiarului, punctele tari ale acestuia; de asemenea vizeaza starea de sanatate a familie, conditiie de viata, educatia, nivelul veniturilor, modalitati de gestionare a resurselor financiare si materiale, precum si un suport al familiei sau vecinilor.

Raportul de evaluare detaliata se intocmeste in maxim trei zile de la terminarea evaluarii si se semneaza de catre toti membrii echipei care au contribuit a elaborarea sa. Apoi acesta este avizat de catre coordonatorul DMPS. Dupa elaborarea raportului, responsabilul de caz comunica in maxim trei zile beneficiarilor concluziile si recomandarile raportului de evaluare.

III. Planul pesonalizat de consiliere

Acest plan este intocmit in termen de cinci zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliata pe baza concluziilor si recomandarilor mentionate in acest raport. Responsabilul de caz stabileste o intalnire cu echipa care urmeaza sa elaboreze planul de consiliere. Acest plan va contine activitatile necesare atingerii obiectivelor pornind de la nevoile si resursele clientului. Pentru finalizarea acestui plan responsabilul de caz analizeaza impreuna cu beneficiarul continutul PPC si ia in considerare sugestiile acesteia, fiind obligat sa consulte si sa se implice activ beneficiarul in procesul de elaborare, luarea deciziilor si implementarea planului. Forma finala a PPC este semnata de toti membrii echipei si este avizat de coordonatorul centrului.

PPC contine obiective pe termen scurt, mediu si lung, activitati corespunzatoare atingerii obiectivelor, durata aferenta activitatilor, personalul de specialitate al DMPS si alte persoane implicate in derularea activitatilor.

IV. Implementarea planului.

Aceasta se face in urma unui contract incheiat cu beneficiarul in termen de trei zile de la redactarea formei finale a PPC. Contractul se incheie in doua exemplare, unul pentru beneficiar si unul pentru DMPS. In cazul in care planul este realizat de SPAS atunci se incheie in trei exemplare. Contractul prevede: obiectivele, activitatile, responsabilii, calendarul activitatilor, si obligatiile ambelor parti. El va cuprinde clauze comune, conditii de modificare sau reziliere si semnaturile partilor implicate.

Page 6: RAPORT DE PRACTICA

PPC va fi reevaluat periodic si va fi revizuit in functie de progresele obtinute de beneficiar, de exemplu: aparitia unor informatii noi despre beneficiar, schimbarea mediului de viata al beneficiarului, necesitatea unor servicii noi. PPC va fi revizuit cel putin o data la trei luni sau atunci cand obiectivele lui nu mai corespund nevoilor beneficiarului.

Serviciile propuse in PPC sunt initiate in maxim trei zile de la finalizarea acestuia, luand in considerare gravitatea situatiei si numarului de cazuri active de consiliere.

V. Monitorizarea pe parcursul interventiei:

In cadrul acestei etape fiecare profesionist urmareste respectarea calendarului activitatilor propuse si informeaza responsabilul de caz despre progresele si dificultatile intampinate in cadrul implementarii PPC.

Pe baza imnformatiilor obtinute responsabilul de caz monitorizeaza implementarea PPC si completeaza fisa de monitorizare pe parcursul interventiei, reevalueaza PPC si dupa caz il revizuieste. In cazul in care acesta este revizuit, schimbarile sunt aduse la cunostiinta tuturor profesionistilor implicati si este avizat de coordonatorul DMPS. De asemenea este informat si beneficiarul despre acest lucru si i se cere opinia despre acest lucru.

VI. Incetarea oferirii de servicii de consiliere, inchiderea cazului, monitorizarea post-servicii:

Cand obiectivele PPC au fost atinse si asistenta beneficiarului nu mai este necesara, pe baza recomandarilor concretizate intr-un referat, coordonatorul CCS decide incetarea furnizarii serviciilor de consiliere acordate beneficiarului. In urma acestei decizii responsabilul de caz elaboreaza planul de monitorizare post-servicii avizat de coordonatorul DMPS. Acest plan contine: planificarea vizitelor la domiciliu, intalniri cu alte persoane care pot contribui la monitorizarea cazului, precum si obiectivele fiecarei vizite. Responsabilul de caz aduce la cunostiinta beneficiarului planul de monitorizare si va cere opinia asupra acestuia.

Monitorizarea post-consiliere se desfasoara cu scopul discutarii si analizarii aspectelor ce tin de adaptarea eficienta a clientului: progresele obtinute in continuare, modalitatile de rezolvare a problemelor cu care se confrunta in prezent si resursele pe care le utilizeaza pentru imbunatatirea rezultatelor obtinute ca urmare a interventiilor primite din partea DMPS.

Dupa finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza fiselor de monitorizare post-servicii, se inchide cazul din punctul de vedere al interventiilor DMPS. Referatul intocmit de responsabilul de caz prin care propune inchiderea cazului este avizat de coordonatorul DMPS.

Pe langa aceste activitati DMPS, colaboreaza si cu Centrul de primire al victimelor violentei in familie in care situatie managementul de caz este adaptat acestei situatii. Se intocmeste un plan de consiliere al familiei pentru imbunatatirea acelor fenomene care au condus la separarea temporara a victimei violentei in families au a agresorului de familia sa. In cazul in care familia si-a rezolvat problemele responsabilul de caz propune managerului de

Page 7: RAPORT DE PRACTICA

caz inchiderea cazului. In asemenea cazuri este foarte importanta colaborarea cu echipa care se ocupa de caz, existand intalniri in acest scop.