Raport de Practica 2014

60
ACADEMIA DE STUDII ECONOMOCE DIN MOLDOVA FACULTATEA ’’BUSINESS SI ADMINISTRAREA AFACERILOR’’ CATEDRA’’MANAGEMENT’’ RAPORT DE PRACTICA LA S.A. „ARTIMA”

description

Raport de Practica 2014

Transcript of Raport de Practica 2014

Page 1: Raport de Practica 2014

ACADEMIA DE STUDII ECONOMOCE DIN MOLDOVA

FACULTATEA ’’BUSINESS SI ADMINISTRAREA AFACERILOR’’

CATEDRA’’MANAGEMENT’’

RAPORT DE PRACTICA

LA S.A. „ARTIMA”

Introducere

Page 2: Raport de Practica 2014

Practica de producţie şi licenţa am efectuat-o la întreprinderea S.A. „Artima”, fabrica de articole de marochinărie din Chişinău care a fost fondată in octombrie anul 1945. Este o fabrică care a lucrat şi în condiţiile de economie planificată şi a continuat să lucreze în condiţiile economiei de piaţă. Primele articole produse au fost portmoneuri, apoi genţi pentru dame şi gheozdane pentru elevi.

Mulţi ani la rînd S.A.”Artima” a fost unicul producător de articole de marochinărie din Moldova. S.A. „Artima” era printre cele mai bune fabrici din uniunea sovietică.

Odată cu schimbările intervenite în viaţa politică, s-a schimbat şi viaţa economică din Republica Moldova. S-au întrerupt brusc relaţiile creative cu celelalte întreprinderi, s-au destrămat pieţele tradiţionale, în Modova au început să apară mici întreprinderi cu orientare în producerea articolelor de marochinărie, şi a crescut simţitor importul articolelor de această natură. S.A. „Artima” nu a fost în stare să se adapteze noilor condiţii ale pieţii din cauza greutăţilor financiare şi a părăsit piaţa internă, orientîndu-se spre clientela străină folosind materia prima a acesteia.

În anul 1990 fabrica a fost reorganizată în întreprindere de arendă.

În iunie 1995 întreprinderea a fost privatizată ca sociatate pe acţiuni.

Spre sfîrşitul anului 1996 în comun cu agenţia „ARIA” a fost elaborat planul de restructurare a întreprinderii.

În aprilie 1997 S.A. „Artima” a încheiat Acordul - Memorandum cu Consiliul Creditorilor. În perioada acţiunii Acordului – Memorandum, conform planului de restructurare a întreprinderii S.A. „Artima” a reuşit relansarea producţie şi au obţinut rezultate pozitive.

În anul 1999 la întreprindere a început implementarea sistemului 20 chei.

S.A. „Artima” exportă 100% din volumul total al producţiei. Venitul din vînzări în 2004 a atins 21259 mii lei. Salariul mediu lunar al unui lucrător în anul 2006 a atins 1843 lei.

Deviza întreprinderii: „Artă şi Stil”

Misiunea este de a transforma procesul de transportul bunurilor personale în

unul comod, modern şi sigur.

I.1 Tipul de intreprindere dupa forma organizatorico-juridica

Page 3: Raport de Practica 2014

“Artima” S.A. este cea mai mare intreprindere din Moldova care activeaza in domeniul marochinariei. Produsele de baza sunt articolele de marochinarie (valize, genti, ghiozdane, mape).

Angajatii “Artima” S.A. sunt cel mai valoros activ al acesteia. Angajamentul primordial al managementului de virf este asigurarea increderii depline a tuturor angajatilor in viitorul prosper al “Artima” S.A..

Fabrica de articole de marochinarie din Chisinau a fost fondata in octombrie 1945. La acel moment fabrica ocupa 22 m2, avea 35 de angajati si un volum de productie anual egal cu 76,4 mii ruble. Primele articole produse au fost portmoneuri , apoi genti pentru dame si ghiozdane pentru elevi. Aproape toate operatiile se efectuau manual, in afara celor de confectionare efectuate la masinile de cusut.

In anul 1971 intreprinderea a primit in exploatare spatii noi inzestrate cu echipament si tehnologii progresive, avind o capacitate de productie de 8840 mii ruble anual in 2 schimburi. Intreprinderea isi are sediul la momentul actual in aceleasi spatii.

Fabrica de articole de marochinarie “Artima” are forma juridica Societate pe Actiuni. Adresa: or. Chisinau, str. Calea Iesilor 6. Ramura industriala: industrie usoara, in subordonarea Ministerului Industriei.

Intreprinderea “Artima” S.A. a fost inregistrata ca Societate pe Actiuni la 22 iunie 1995 de catre Camera Inregistrarii de Stat a Ministerului Justitiei in Baza Procesului-verbal N1 al Adunarii de Constituire a Societatii pe Actiuni Fabrica de articole de marochinarie din 16 iunie 1995, numarul de inregistrare 10504360. Ulterior, intreprinderii “Artima” S.A. i s-au atribuit si celelalte coduri legale necesare:

Codul fiscal: 173563-05

Codul statistic: 0031681

La momentul inregistrarii capitalul statutar al intreprinderii era de 9850332 lei,

impartit in 2462583 actiuni a cite 4 lei fiecare. Distribuirea actiunilor la momentul efectuarii privatizarii este prezentata in tabelul ce urmeaza:

Tabelul 1: Distribuirea actiunilor la momentul efectuarii privatizarii:

Page 4: Raport de Practica 2014

Detinatorul Numarul de actiuni Suma, lei %

Statul (Ministerul privatizarii) 895562 3582248 36.4

Colectivul intreprinderii,inclusiv 1567021 6268084 63.6

contra bonuri 223891 895564 9.1

Proprietatea arendasilor 1343130 5372520 54.5

Total 2462583 9850332 100.0

Conform rezultatelor licitatiei, la care au fost propuse actiunile “Artima”, 179017 actiuni in suma de 716068 lei au fost procurate contra bonuri de un numar de fonduri investitionale (7,3 % din total capital)

Contractul de constituire a Societatii pe Actiuni “Artima” si Statutul intreprinderii corespund cerintelor legale si activitatii intreprinderii.

Dreptul de proprietate

Dreptul de proprietate asupra cladirilor administrate de intreprindere au aparut in baza Hotaririi Guvernului N 287 “Cu privire la modul de reorganizare a intreprinderilor de stat si de arenda in Societati pe Actiuni” din 13 mai 1994.In baza acestei hotariri edificiile si cladirile se aflau la balanta intreprinderii si sunt incluse in fondul statutar.

Dreptul comercial

Intreprinderea a depus cerere de inregistrare a denumirii si a marcii de firma, a fost deasemenea obtinut certificatul de prioritate (document ce certifica nerepetarea denumirii in limitele Europei), dar oformarea a fost stopata din cauza lipsei de mijloace banesti.

Intreprinderea nu detine brevete si licente, deasemenea nici nu utilizeaza

brevetele sau licentele tertilor. Activitatea de cercetare si dezvoltare la intreprindere a fost exprimata in anii precedenti de propunerile de rationalizare a muncii, insa nu exista o sistema de colectare a lor.

Situatia juridica a inchirierilor, locatiilor de gestiune si a concesiunilor

Page 5: Raport de Practica 2014

Intreprinderea nu are in administrare inchirieri, locatii de gestiune sau concesiuni. Spatiile date in arenda de catre intreprindere sunt reflectate in urmatorul tabel:

Tabelul 2: Informatie din contractele de arenda a spatiilor intreprinderii

Nr. d/o

Arendasul Suprafata, m2

De la Pina la Plata pt 1 m2

(lei lunar)

1. Astra-Robu 65 1997 31.03.1999 147.692. S.A. Orasul alb 18 1997 2002 280.003. S.A. Orasul alb 35 1997 1999 120.004. S.A. Orasul alb 40 1997 2002 216.005. S.A. Orasul alb 23 1997 2002 144.006. S.A. Orasul alb 44.5 1996 1999 65.87 ($)7. Vita-Vit 236 1.12.1997 1.06.2002 144.008. CRASMED 338 2.06.1997 2.06.2007 40.00 ($)9. Silvis SRL 266 13.10.1997 1.10.2002 120.0010. „La Mariana” 10 30.05.1997 31.12.2002 84.0011. Zeta-Bic SRL 18 1.05.1998 1.06.1999 240.0012. „Taur”TBI SRL 18 1.05.1998 31.03.1999 180.0013. ARIA 378 11.09.1997 11.09.2007 72.0014. FP”Ghermes Agro Service 178 1996 2001 160.0015. IM Nectar T 177 1996 2001 160.0016. „Veco-L” SRL 50 15.02.1999 31.12.1999 30.00 ($)

Politica de acordare in arenda este individuala, luind in consideratie particularitatile spatiilor acordate precum si atributiile personale fata de client.

1.2 Istoria companiei

Page 6: Raport de Practica 2014

Fabrica de articole de marochinarie din Chisinau a fost fondata in anul 1945 pe baza unui atelier de manufactura parasit. Catre acel timp fabrica ocupa 22 m2, avea 35 de angajati si un volum de productie anual egal cu 76,4 mii ruble. Primele articole produse au fost portmoneuri , apoi genti pentru dame si ghiozdane pentru elevi. Aproape toate operatiile se efectuau manual, in afara celor de confectionare (efectuate la masinile de cusut).

In anul 1971 intreprinderea a primit in exploatare spatii noi, inzestrate cu echipament si tehnologii progresive, avind o capacitate de productie de 8840 mii ruble anual cu 1137 de angajati.

Multi ani la rind, „Artima” S.A. a fost unicul producator de articole de marochinarie din Moldova. „Artima” S.A. era printre cele mai bune fabrici din fosta Uniune Sovietica si – alaturi de producatorul din Minsk – o intreprindere prelucratoare de colectii fundamentale de modele care urmau a fi prezentate la seminarele internationale (cu o periodicitate de doua ori pe an) si erau propuse intreprinderilor spre implementare in productia de masa.

Odata cu schimbarile intervenite in viata politica, s-a schimbat si situatia economica din Republica Moldova. S-au intrerupt brusc relatiile creative cu celelalte intreprinderi, s-au destramat pietele traditionale, in Moldova au inceput sa apara mici intreprinderi private cu orientare in producerea articolelor de marochinarie si a crescut simtitor importul articolelor de aceaste natura. „Artima” S.A. nu a fost in stare sa se adapteze noilor conditii ale pietii din cauza greutatilor financiare si a parasit piata interna, orientindu-se spre clientela straina folosind materia prima a acesteia.

In anul 1981 intreprinderea a inceput o strinsa colaborare cu companiile straine din Bulgaria si Italia. Circa 50 de specialisti ai companiei (modelieri, specialisti pe furnitura, croitori, tehnologi, etc.) au fost antrenati in schimbul de experienta cu firmele din strainatate.

In 1989 a fost inceputa reutilarea tehnica a liniei pentru furnitura cu ajutorul companiei Italiene HAWAI. Catre 1991 specialistii de la Artima si-au facut studiile in Italia, invatind sa lucreze cu setul nou de echipamente. Linia instalata permite confectionarea unui spectru larg de elemente de furnitura destinat intreprinderilorproducatoare de incaltaminte, mobila, tricotaje, confectii. Capacitatile de productie pot satisface atit necesitatile pietii locale, cit si a celei straine. Dar pina la moment nu este finisata instalarea intregului set de

Page 7: Raport de Practica 2014

echipamente: lipsesc instalatiile de purificare, ceea ce nu permite utilizarea tuturor posibilitatilor de producere a accesoriilor metalice (unele operatii galvanice necesita purificarea apei de reagentii chimici toxicogeni).

In 1993 compania a fost reorganizata in intreprindere de arenda avind 766 angajati. In iunie 1995 intreprinderea a fost privatizata, capitalul statutar fiind de 9,85 mln lei din care 63,4% apartin angajatilor , numarul carora catre acel moment a fost de 715.

Spre sfirsitul anului 1996 in comun cu Agentia „ARIA” a fost elaborat planul de restructurare a intreprinderii.

In aprilie 1997, „Artima” S.A. a incheiat Acordul-Memorandum cu Consiliul Creditorilor. In perioada actiunii Acordului-Memorandum, conform planului de restructurare a intreprinderii, „Artima”S.A. a reusit relansarea productiei si a obtinut rezultate pozitive.

In anul 1997 a fost incheiat un contract ce prevedea lucrul in lohn cu o intreprindere germana – „Stratic”. Acest contract continua si in prezent.

In anul 1999 la intreprindere a inceput implementarea sistemului „20 keys”. Politica calitatii la intreprindere este orientata spre satisfacerea la maximum a cerintelor clientilor si colaborarea profitabila cu acestia.

In anul 2000 „Artimei” S.A. ii este decernat premiul de stat pentru realizari in domeniul calitatii si competitivitatii. In anii 2002-2003 are loc finalizarea achitarii datoriilor istorice a intreprinderii.

In prezent intreprinderea isi desfasoara activitatea in baza relatiilor contractuale pe termen lung, fapt ce asigura stabilitatea financiara si protectia sociala a angajatilor. Anul 2006 este anul imbunatatirii procesului de producere, cresterii productivitatii muncii si a salariilor muncitorilor.

„Artima”S.A. actualmente este unul din putinii agenti economici care exporta 98,1% din volumul total al productiei. Cota parte oferita pietei locale este de 1,9%.

Venitul din vinzari in anul 2004 a atins 21529 mii lei si in comparatie cu anul 1997 (inceputul restructurarii) s-a marit de 10,3 ori. Salariul mediu lunar la 1 lucrator in anul 2006 a atins 1443 lei si in comparatie cu anul 1997 s-a marit de 5

Page 8: Raport de Practica 2014

ori. In perioada anilor 2000-2005 „Artima”S.A. a efectuat investitii in Mijloace Fixe in valoare de – 7,5 mln lei.

„Artima” S.A. este o intreprindere strategic orientata. Deviza intreprinderii : ”Arta si stil” . Misiunea „Artima”S.A. este de a transforma procesul de transport al bunurilor personale in unul comod, modern si sigur.

1.3 Particularitatile activitatii si problemele dezvoltarii

Page 9: Raport de Practica 2014

Principalul gen de activitate al intreprinderii, este producerea articolelor de marochinarie (valize, genti, ghiozdane, mape).

Produsele cu marca „Artima” S.A. apartin celei mai inalte clase a articolelor de marochinarie confectionate atit mecanic cit si manual, avind asa caracteristici ca:

Articole de diferite dimensiuni, culori, marimi tip;

Sunt confectionate in serii mari – de uz cotidian;

Articole la moda, confectionate la comanda;

Folosirea materiei prime ca: pielea furnizata de comandatar de lohn – artificiala sau combinatii de diferite tipuri.

La momentul actual intreprinderea lucreaza numai in lohn (conform contractului cu „Stratic”, care implica fabricarea articolelor cu o tehnologie noua de producere):

Articole de marochinarie (100% din vinzari);

Accesorii metalice (furnitura) si decorative cu acoperire speciala.

Ciclul tehnologic de producere a articolelor de marochinarie reprezinta un proces finit, care include in sine: pregatirea doselei, asamblarea peretelui din fata, operatii de cleire, asamblarea botanului, coaserea chederului, imbracarea valizelor pe carcas, montarea furniturii, finisarea valizelor, marcare, control, depozitarea produsului finit.

Desi succesele atinse de „Artima” S.A. in anumite domenii ale activitatii sale sunt evidente, managementul strategic in intreprinderea examinata trebuie sa asigure si depasirea unor probleme existente, fiind determinata de faptul ca industria usoara se caracterizeaza printr-o concurenta acerba.

In respectiva activitate, este necesar sa se porneasca de la principala dificultate existenta la moment – instabilitatea si incertitudinea fluxurilor banesti la „Artima” S.A. In acest scop ar trebui sa se ia o politica consegventa, fundamentata cu privire la mijloacele banesti. In aceasta privinta urmeaza sa se aplice instituirea unui control financiar centralizat si eficient din momentul depistarii declinului in performantele financiare ale „Artima”S.A.

Page 10: Raport de Practica 2014

O astfel de actiune ar viza, in principal, realizarea de estimari realiste ale fluxurilor de numerar viitoare, fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli totale ale „Artima” S.A. in totalitate, si pe departamente (directii de activitate) ca parte componenta a strategiei corporative.

Un alt inconvient il prezinta conducerea complicata, care consta din mai multe elemente subordonate ( adunarea generala, consiliu de observatori, organul executiv, comisia de cenzori, alte departamente, sectii) ce vizeaza activitatea de baza a societatii. Conducerea apare ca un element complicat, de cele mai multe ori, din cauza divergentelor aparute intre nivelele de conducere. Aceste neintelegeri se manifesta deseori la nivel de opinii diferite, de informatii false sau incorecte percepute, de distorsionare a continutului mesajelor ce reflecta activitatea societatii. Uneori, in cazul transmiterii mesajelor cu continut de informare, atit in mod ascendent, cit si descendent, apare riscul filtrarii informatiei, ceea ce poate duce la luarea de decizii eronate si la aparitia neintelegerilor la nivel de personal. Pentru a rezolva aceasta problema, organele de control, instituie la nivel de S.A., ar fi obligate sa recurga la o supraveghere stricta a modului de transmitere a informatiei, si nu in ultimul rind sa tina cont si de sursa de informare (informatorul sau emitatorul de informatie). O alta masura ar fi asigurarea feed-back-ului informational, care ar conduce la eficientizarea procesului de comunicare in cadrul societatii.

In aceasta ordine de idei, exista posibilitati mai mari de neintelegeri si dezacorduri in actul decizional. Aceasta devine destul de evidente in cazul cind o parte din actionari isi sustin opiniile ca juste si valabile, iar cealalta parte nu doreste sa renunte la propriile puncte de vedere. Pentru a rezolva aceasta dilema, devine necesara „educarea” in constiinta a spiritului de echipa, care va activa si va tinde spre realizarea unui scop comun si in interes social.

Un alt aspect negativ in calea dezvoltarii „Artima”S.A. il reprezinta faptul ca aceasta este supusa impozitarilor impovaritoare. O alta nuanta ce tine de impozitare, se refera la actionarii persoane straine, pentru care are loc impozitarea dubla. Aceasta situatie ar putea fi ameliorata prin adoptarea unor proiecte de legi ce ar viza activitatea de durata a intreprinderii si dezvoltarea cit mai eficienta si mai competitiva a acesteia. Ar fi necesar de a acorda careva facilitati fiscale, de a incheia cu anumite institutii bancare contracte, prin care acestea s-ar oferi sa ocorde credite cu o dobinda bancara redusa pentru o anumita perioada de timp.

Page 11: Raport de Practica 2014

Reducerea stocurilor de prisos este o alta activitate de o importanta deosebita in cadrul procesului de eficientizare activitatii companiei, mai ales in cazul in care la „Artima”S.A. exista stocuri de materii prime care nu-si gasesc utilizare in procesul de producere a societatii respective. In ceea ce priveste reducerea stocului de productie in curs de executie, aceasta se poate realiza la ”Artima” S.A. prin imbunatatirea metodelor si tehnicilor de programare si optimizare a procesului de productie propriu-zis.

Lipsa finantarii se rasfringe negativ asupra relatiilor cu clientii straini, intreprinderea folosind ca conditie de plata – plata in avans. Aici se poate afirma ca in industria usoara, mai ales cind se negociaza cantitati mari este foarte riscant sa incepi producerea articolelor fara a avea certitudinea comenzii, pentru ca la o comanda mare intreprinderea poate intrerupe anumite comenzi sau sa le amine, pentru a indeplini o comanda mai mare.

Intreprinderea are un singur finantator, aceasta situatie ii pune in pericol existenta, din cauza dependentei depline de ei, de aceea compania cauta noi cooperatori.

O mare problema pentru „Artima”S.A. este uzura mijloacelor fixe, multe din utilaje depasesc virsta 20 de ani, acestea nu functioneaza si ocupa spatiul de utilizare productiva, aceste utilaje ar putea fi vindute respectiv spatiul sa fie dat in exploatare sectiilor productive.

O alta problema cu care se confrunta „Artima” S.A. este insuficienta de cadre (circa 260 muncitori). Pe piata exista multe companii care au nevoie de croitoresre (lucreaza in lohn) respectiv disponibilii isi aleg locurile mai atractive din punct de vedere al conditiilor mai bune de munca, salariilor mai mari.

Ca rezultat intreprinderea trebuie sa mareasca salariile si conditiile de munca sau sa mareasca productivitatea muncitorilor fara atragerea altor muncitori (prin procurarea de utilaje performante).

Cu toate acestea, prin aplicarea solutiilor moderne de management si acordarii in continuare a unei atentii deosebite calitatii, ”Artima”S.A. va depasi greutatile si isi va extinde activitatea demonstrind ca este un agent economic important in republica.

Page 12: Raport de Practica 2014

2.1 Organizarea activitatii intreprinderii. Motivarea personalului

Performantele economice ale oricarei societati comerciale sunt indisolubil legate de propria structura organizatorica. Aceasta afirmatie isi gaseste justificarea in faptul ca atingerea obiectivelor reclama concentrarea rationala a tuturor resurselor disponibile si canalizarea eficienta, coordonata, a eforturilor depuse de catre firma. Sansele de succes in afaceri, ale unei societati comerciale, sunt considerabil sporite si – in acelasi timp – controlate, daca firma dispune de o structura organizatorica adecvata scopurilor fixate, concordata cu natura si cu amploarea activitatii desfasurate si adaptabila conditiilor de mediu.

Structura organizatorica a firmei reprezinta modul de alocare a personalului angajat, in ansamblul compartimentelor de munca – constituite in functie de natura activitatilor ce le sunt atribuite si grupate pe baza legaturilor ce se stabilesc intre ele – in doua planuri: in plan vertical, pe diferite nivele ierarhice, in raport cu gradul de subordonare in plan orizontal, pe acelasi nivel ierarhic, in raport cu functiunea deservita.

Aria a efectuata o profunda cercetare in domeniul strategiei si necesitatilor intreprinderii „Artima”S.A. si a fost propusa urmatoarea structura organizatorica (schema 1). Ea este o structura functionala formata din trei nivele de management:

Managementul de virf (directorul general si directorul executiv);

Managementul de mijloc (directorii pe directiile de activitate);

Managementul de jos (sefii de sectii si servicii).

Directii de baza:

1. Producere2. Tehnica3. Finante

Directii de sustinere:

1. Juridic2. Personal3. Asigurarea calitatii

Page 13: Raport de Practica 2014

4. Protectia civila 5. Administrativ-gospodareasca 6. Comert 7. Implementare „20 keys”

Spre deosebire de structura precedenta au fost formate servicii noi si independente: serviciul administrativ-gospodaresc ce a fost in supunerea directorului comercial, serviciul comert format din precedenta „Directia comerciala”, serviciul asigurarea calitatii si standartizare a fost scos din supunerea directiei producere si a fost formata o pozitie noua ”Manager implementare 20 keys” ce este necesara pentru sustinerea implementarii continuie a sistemului 20 keys.

La intreprindere functioneaza un punct medical, unde salariatii pot primi gratis asistenta medicala necesara. In afara de aceasta, la intreprindere functioneaza cantina: angajatii au posibilitatea de a procura bonuri pentru alimentare (din contul salariilor) la un pret redus. Diferenta de pret e suportata din contul marjei comerciale a intreprinderii. O forma de asistenta sociala la intreprindere este intretinerea caminului, unde locuiesc o parte din angajati.

Motivarea personalului are loc prin diferite instrumente si anume:

La indeplinirea normei de 100% (120 valize/zi, 100 genti/zi) brigada primeste un adaos la salariu de 30%;

La indeplinirea ritmica a planului de productie, sectia primeste premiu in valoare de 10% din salariu.

Page 14: Raport de Practica 2014

2.2 Sistemul de calitate

Politica de calitate a fabricii de articole de marochinarie „Artima” S.A.:

Sarcina principala de a produca si a furniza clientilor productie cu un nivel de calitate,care ar satisface la maximum cerintele lor.

Intreprinderea depune eforturi de a conlucra cu furnizorii in domeniul precizarii cerintelor privind calitatea solicitata.

Perfectionarea sistemului de instruire profesionala a personalului este printre sarcinile principale in domeniul calitatii.

Executarea acestei politici se asigura dezvoltand procesul permanent de imbunatatire a activitatii fiecarii subdiviziuni, constientizarea de catre fiecare lucrator a cerintelor consumatorilor, satisfacerea acestor cerinte si executarea corecta a tuturor sarcinilor si a proceselor de documentare de la bun inceput.

Managementul de varf al „Artima” S.A. ia asupra sa toata responsabilitatea in ce priveste realizarea politicii in domeniul calitatii.

Toata gama de produse trebuie sa corespunda cerintelor GOST 28631 “Genti, valize, mape, produse de marochinarie s.a. Conditii Generale”. Procedurile de control corespund organizarii procesului de producere la intreprinderile din aceasta ramura: se efectuiaza controlul la intrarea materiei prime,controlul intermediar la fiecare etapa de producere si controlul produselor finite. Controlul intermediar cuprinde diferite forme: selectiv, curent si super-control (control minutios la fiecare operatie tehnologica). Responsabilii de calitate sunt lucratorii, conducatorii de brigazi si controlorii. Petrecerea controlului are loc prin intermediul controlorilor la finele procesului, iar cel intermediar - tehnologii sau fiecare operator care observa defectul. Problama rezida din faptul ca nu toti operatorii cunosc metodele de apreciere a calitatii in proces, pentru operatia precedenta. De aceea se preconizeaza introducerea in sectiile de cusut a unui control pentru supravegherea calitatii in proces.

Situatia serviciului calitate in intreprindere poate fi considerabil imbunatatita. In majoritatea sa sunt necesare cadre aditionale in fiecare sectie productiva (in total 3) pentru a asigura controlul operational in proces si un control sortor in

Page 15: Raport de Practica 2014

depozitul materiale, pentru a asigura sortarea si aprecierea veridicaba 10% din materiale conform standartelor calitatii.

In rezultatul calitatii materialelor cele mai des intilnite defecte sunt urmatoarele:

1. Defecte ale materialelor, ce au un caracter neconcentrat, fiind împrăştiate pe toată suprafaţa materialului;

2. La recepţia materialelor pe eticheta rulonului se indica suprafaţa totala a defectelor, dar în majoritetea sa, ea nu este reala, pentru că în dependenţa de amplasarea detaliilor la croire, ele se pot include în suprafaţa utila a materialului, sau poate afecta suuprafeţele alaturate mult mai mari;

3. Suprafeţele ce nu sunt incluse în croire sunt stocate în secţia de croire pînă la soluţionarea problemei cu reprezentantul partenerului german. De obicei de ele ulterior se croiesc detalii pentru partile interioare ale geamantanelor si gentilor. Astfel, rezulta ca defectele evidente in productie nu sunt;

4. In cazurile cind pentru o anumita marca de produs finit la stadia de croire se evidentiaza un % mare de material defectat, are loc compensarea din partea partenerului german si expedierea inapoi a ruloanelor majoritar defecte;

5. Materialele defecte sunt la acelasi pret ca si materialele defecte;

6. Deoarece materialele nu sunt incluse in cele 20% importate de intreprindere costul intoarcerii materialelor nu influienteaza asupra costului finit. Cheltuielile aditionale pot aparea la croirea suplimentara a detaliilor ce au fost croite in material defect si nu pot fi utilizate;

7. La aparitia si constatarea defectelor se alcatuieste un act de catre inginerul superior pentru calitate. Insa aceste acte poarta un caracter spontan si pe baza lor nu este posibil de apreciat real situatia defectelor materialelor si produselor finite;

8. Periodic are loc inspectarea productiei finite in sectii. In rezultatul inspectarii se stabilesc defectele productiei finite. Defectele corigibile sunt corectate de catre operatorul vinovat, fara o plata suplimentara.Se propune de a introduce registrul pentru evidenta regulata a calitatii.

Page 16: Raport de Practica 2014

Schema 2: Controlul calitatii

Receptia de materii prime si materiale, Controlul conform marcarii

Depozitul materii prime si materiale, echipament, stocarea conform marcarii

Control la intrare, 10% - metoda de esantion aleatoriu

Hala de croire, croirea materiei prime in seturi:inginer tehnolog penru asigurarea procesului de croire, pentru calcularea normelor de utilizare a materiei primesi materialelor, % de utilizare a suprafetelor si evidenta utilizarii materialelor

Hala accesorii, Depozit accesorii: (verificarea cantitativa) si verificarea conform etichetelor

Producerea: control la finele procesului tehnologic de catre controlor, autocontrolul, controlul reciproc, controlul periodic (de maistrul tehnolog, laborator, inginerul pentru calitate

Consumatori - acceptarea

Page 17: Raport de Practica 2014

Capitolul III. „Analiza functiunilor intreprinderii”

3.1 Functiunea de personal Cel mai mare numar de disponibilizati s-a inregistrat in anul 1995. Din anul 1996 se observa o descrestere a numarului angajatilor „Artima” S.A. Incepind cu anul 1998 numarul angajatilor a inceput sa creasca, astfel in anul 2001 numarul scriptic al lucratorilor a fost de 688. Din anul 2002 din nou se observa o descrestere a numarului personalului (tabelul 1) ceea ce este o problema pentru intreprindere. Fluxul de cadre are o influienta mare asupra situatiei financiare la intreprindere, pentru ca atrage surse suplimentare la pregatirea cadrelor.In anul 2005 au fost primiti la lucru 93 de persoane, in total s-au concediat in total 114 persoane.

Diagrama 1. Numarul scriptic mediu persoane:

La angajarea personalului se petrec cursuri de specializare a cadrelor aducandui-se la cunostinta atributiile si functiile pe care trebuie sa le indeplineasca,li se aduce la cunostinta sistemul 20 de chei.

Categoria managementului include: directorul, loctiitorii lui, sefii departamentului, sefii halelor de producere, sectiilor s.a

Page 18: Raport de Practica 2014

Categoria specialistilor include: contabili, economisti, tehnicieni, tehnologi.

Categoria personalului auxiliar include lucratori din domeniul serviciilor si sfera sociala.

Tabelul 2

Structura personalului dupa varsta (ani)

<18 18-25 26-40 41-55 >55Manageri 0 0 7 22 3Specialisti 0 8 10 18 2Muncitori 6 162 241 150 12

Structura personalului dupa virsta arata ca cea mai mare parte din angajati se includa in categoria 20-40 ani, ceea ce inseamna un raport normal in generatia noua. Personalul in virsta de pana la 40 de ani (peste 50%) reprezinta un semnal important pentru potentialul e dezvoltare a intreprinderii.

Pe parcursul anilor se observa o crestere a salariului mediu lunar la un lucrator ceea ce este reprezentat in tabelul 2:

Diagrama 2.

Salariul mediu lunar la un lucrator (lei):

Page 19: Raport de Practica 2014

3.2 Functia de productie

Conform structurii organizationale a intreprinderii in present functioneaza 4 sectii de producer in procesul de coasere si un bloc integru pentru procesele de accesorii. Fiecare sectie de producere este specializata in conformitate cu criteriile tehnologice existente la intreprindere.

Fluxurile tehnologice – pentru articolele de marochinarie fluxul tehnologic incepe de la sectia numarul 1, unde se croiesc si se prepara toate componentele necesare din materialele artificiale si materialele auxiliare. Mai departe aceste componente sunt cusute in sectiile 2, 3 si 4. In cadrul sectiilor mai exista si fluxuri de producere (2 brigazi in sectia 2, 3 brigazi in sectia 3, si 4 brigazi in sectia 4). In trecut sectiile de cusut erau strict specializate in producerea anumitor articole. Acum aceste 2 sectii sunt absolut universale (utilajul poate fi folosit fara schimbari esentiale pentru producerea articolelor noi, iar personalul acestor sectii a fost pregatit de a coase orice tip de articole. Sectia 1 – sectie de croire, sectia 2,3,4 – sectii de cusutorie. In sectia 2 si 3 lucreaza cite 3 brigazi, 2 de cusutorie si una de pregatire, in sectia 3 se afla si sectorul pentru pregatirea carcaselor de carton, iar in sectia 4 in afara de cele 3 brigazi pentru cusutul geamantanelor este situata si cea de a 4 brigada pentru coaserea gentilor.

Diagrama 3

Structura angajatilor in sectii

Page 20: Raport de Practica 2014

Diagrama 4

Stuctura capacitatilor de productie

In cadrul intreprinderii functioneaza laboratorul de modelare. Insa obligatiunile si functiile acestui laborator s-au modificat considerabil odata cu inceperea productiei in lohn. Deja nu se mai elaboreaza modele noi, insa procesul de adaptare a modelelor propuse de catre partenerul german este mult mai complicat. Acesta situatie este datorata faptului ca modelele sunt foarte complicate, nu se primesc tiparele exacte din partea partenerului si ele trebuiesc substantial modificate. Tot managementul intreprinderii incearca sa amelioreze situatia. In cadrul cheii nr. 2, au fost petrecute in laborator pentru a clarifica problemele si posibelele solutii. La moment are loc asamblarea modelelor in laborator. Au fost procurate noi calculatoare unde sunt introduse modelele si respectiv transmise in sectii printr-o retea compiuteriza

Page 21: Raport de Practica 2014

Diagrama 5

Volumul de productie si servicii (mii lei)

Diagram 6

Volumul de productie in anul 2006 la “Artima” S.A. (mii lei):

Diagrama 7

Page 22: Raport de Practica 2014

Indeplinirea programului de productie pe brigazi in anul 2006

Diagrama 8

Indeplinirea programului de productie pe brigazi in anul 2007 (ianuarie, februarie, martie)

Diagrama 9

Page 23: Raport de Practica 2014

Volumul de productie-genti (mii bucati)

Diagrama 10

Volumul de productie valize (mii bucati)

Page 24: Raport de Practica 2014

Diagrama 11

Volumul productiei in anul 2007 la “Artima” S.A. (mii lei)

Page 25: Raport de Practica 2014

3.3 Diagnosticul comercial si marketing

Serviciul comercial, conform structurii organizationale anexate, este subordonat Directorului executiv si este format din 5 angajati (manageri aprovizionare, realizare si marketing), din carte unul indeplineste functiile sefului de sectie. Serviciul marketing la momentul de fata practic nu exista si nu este introdus in structura organizatorica. Aceasta de fapt nu afecteaza starea intreprinderii din cauza ca “Artima “ S.A. lucreaza in lohn, dar la momentul cand va dori sa produca din numele sau va fi nevoie neaparat de serviciul Marketing pentru a fi posibila iesirea pe piata Moldovei. Functiile respective unui serviciu marketing (analiza si prognozare) revin sectiei comerciale impreuna cu functiile desfacere si aprovizionare. O alta functie a sectiei comerciale este pregatirea si organizarea participarii intreprinderii la expozitii si targuri.

In compartimentul vanzari-livrari s-a recurs la simplificarea evidentei vinzarilor din cauza lucrului in lohn si faptului ca aceasta este 99% din volumul total al vanzarilor.

In linii generale repartitia vinzarilor pe principalele tipuri de produse corespunde cu repartitia geografica (Germania - articole de marochinarie – geamantane si genti pentru dame , iar pe piata locala totalul vinzarilor constituie doar un mic lot pentru testarea pietii.

Intreprinderea practica plata prin transfer, celelalte modalitati de plata constituind mai putin de un procent.

Produsul.

Dupa cum a fost mentionat anterior, principalele produse ale intreprinderii sunt produsele de marochinarie – 100%. Pot fi evidentiate articolele produse pentru Stratic (Germania) si la comanda pentru Moldova:

In lohn 99%

Pentru Moldova 1%

Pentru confectionarea articolelor de marochinarie este utilizata pielea furnizata de comandatar de lohn – artificiala sau combinate de diferite tipuri.

Pretul mediu al unei valize estimat dupa piata internationala este de 6,74 euro, pretul mediu la genti – 4,65 euro.

Page 26: Raport de Practica 2014

Piata. Este practic imposibil de determinat cota detinuta de intreprindere pe piata locala din cauza lipsei vinzarilor active si relevante in decursul ultimilor ani ele fiind reprezentate de produsele indeplinite conform comenzilor speciale – cca 99% din volumul total de productie pentru comenzile din Germania, de comenzile neansemnate din partea agentilor comerciali, produsele finite fara miscarea din stocuri.

Concurentii: pe piata locala, concurentii intreprinderii sunt reprezentati de intreprinderile Pielard, Leana, Tosita, Prima, Piele.

Factorii principali ce afecteaza cererea pe piata pentru produsele de marochinarie sunt pretul, calitatea si functionalitatea produsului. In cazul gentilor pentru dame pe primul loc apar tendintele modei, urmate de pret, calitatea deseori fiind ultimul factor ce influienteza consumatorul (in mod normal, o geanta pentru dame este “la moda” o perioada scurta de timp respectiva deseori anotimpului

Un alt factor important este factorul demografic (in combinare cu cel economic – veniturile populatiei). Pentru pozitionarea corecta a produselor pe piata este necesar de efectuat segmentarea cumparatorilor dupa virste, sex si ocupatii (scolari, studenti ,businessmani) si venituri pentru fiecare grupa.

Canalele de distributie.

Crearea unei retele proprii de distributie necesita investitii considerabile , in special peste hotarele republicii, si care nu vor putea fi recuperate usor intr-un orizont de timp scurt. Solutia optima pentru intreprindere este de a utiliza corect intermediarii si retelele comerciale pentru articolele de marochinarie.

Articolele de marochinarie, fiind destinate consumului final, necesita utilizarea unei retele de distributie puternic dezvoltate, atit in Moldova cit si in strainatate, reprezentata de magazine specializate , centre de moda sau centre de comert in care produsele companiei ar aparea ca marfuri auxiliare sau substituibile (de ex: magazine de imbracaminte, incaltaminte, birotica, echipament sportiv si altele). Diferite canale de distributie vor fi utilizate in dependenta de tipul produselor.

Pretul. Calculul preturilor si a costurilor se efectuiaza de catre Departamentul Analiza Economica si Planificare. In aceasta sectie se efectueaza calculul costurilor de productie pe fiecare articol prin mentionarea elementelor de cost (materiale,

Page 27: Raport de Practica 2014

energie, salarii, amortizare etc.). In baza calculatiei costurilor de productie se stabileste pretul de livrare. Pentru produsele confectionate in lohn pretul face subiectul negocierilor pentru fiecare lot separat, fiind stabilit in limitele de 15-17 euro pentru un geamantan.

Promovarea. Eforturile intreprinderii nu sunt considerabile in promovarea produselor pe piata, activitatile publicitare in ultimii ani sau restrins numai pe piata locala si sunt reprezentate de anunturi publicitare prin intermediul mass-media, de organizarea tirgului propriu la finele anului si de participarea la tirguri si expozitii din Moldova si de peste hotare(numarul carora si numarul participantilor din partea intreprinderii au fost in descrestere in ultimii ani).

O explicatie a scaderii eforturilor de promocare este accentuarea orientarii companiei in ultimii ai catre producerea la comanda si in lohn – genuri de activitate ce nu necesita promovarea produselor ci a serviciilor companiei, dar care de asemenea lipseste.

Page 28: Raport de Practica 2014

3.4 Functiunea financiar contabila

Analiza activitatii economico-financiare a S.A. “Artima”

Toate eforturile managementului S.A “Artima” de perfectionare a ciclului de productie, de ridicare a calitatii produselor finite si-au gasit reflectarea in cadrul rezultatelor financiare ale activitatii.

Analiza politicii financiare a întreprinderii „Artima” S.A. este inceputa cu analiza rentabilitatii economice a intreprinderii , in calitatea sa de indicator general al eficientii activitatii, si indicator de comparare cu rata dobinzii. De asemenea se analizeaza si rentabilitatea financiara pentru a determina eficienta utilizarii capitalului propriu si efectul de levier financiar.

Indicatorii eficientei utilizarii potentialului economico-financiar (rentabilitatea) a S.A. „Artima” se prezinta in tabelul de mai jos.

Tabelul nr.1

Analiza dinamicii rentabilitatii financiare a S.A. „Artima” (lei)

Nr. Indicatorii Anul Abaterea2005 2006 +/- %

1. Active pe termen lung 13877440 14813765 +936315 106,75%2. Active curente 8952642 10099413 +1146771 112,81%3. Active totale 22830082 24913178 +2083096 109,12%4. Capital propriu 21589857 22588402 +998545 104,63%5. Vinzari nete 21529122 20935998 -593124 97,23%6. Profit brut 5174401 7007566 +1833165 135,43%7. Profit pana la impozitare 573993 1446870 +872877 252,07%8. Profit net 496510 1102202 +605692 221,99%9. Viteza de rotatie a activelor=5/3 0,943 0,840 -0,103 89,08%10. Coeficientul de multiplicare=3/4 1,057 1,103 +0,046 104,35%11. Rata rentabilitatii vinzarilor=8/5 0,02% 0,05% +0,03 250,00%12. Rata rentabilitatii economice pina la

impozitare= 6/30,23% 0,28% +0,05 121,74%

13. Rata rentabilitatii economice dupa impozitare=8/3

0,02% 0,04% +0,02 200,00%

14. Rata rentabilitatii financiare =8/4 0,02% 0,05% +0,03 250,00%Sursa: calculat de autor in baza datelor din Rapoartele financiare ale S.A. „Artima”

In baza datelor analizate, observam ca in anul 2006 fata de anul 2005 la intreprinderea analizata se constata o crestere a ratelor de rentabilitate a vinzarilor

Page 29: Raport de Practica 2014

si financiara, aceasta constituind o dovada a eficientei eforturilor echipei manageriale in domeniul cresterii productivitatii economice a activitatii operationale.

Diagrama 1

Evolutia indicatorilor rentabilitatii

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

20042005

2006

viteza de rotatie a activelor

coeficientul de multiplicare

rata rentabilitatii vinzarilor

rata rentabilitatii economice pina la impozitare

rata rentabilitatii economice dupa impozitare

rata rentabilitatii financiare

O evolutie pozitiva a fost atestata de rentabilitatea economica, astfel inregistrarea unui ritm de crestere a profitului perioadei de gestiune pina la impozitare de 152,07% , a activelor curente si activelor pe termn lung in mediu cu 9,12%, au determinat un nivel mai mare al rentabilitatii economice in anul 2006, 0,06% sau cu 0,03 puncte procentuale mai mult ca in anul precedent.

Evolutia pozitiva a rentabilitatii financiare se datoreaza cresterii profitului net de la 496510 lei in anul 2005 la 1102202 lei in anul 2006 sau 121,99% mai mult ca-n anul precedent. Mai mult ca atit, in aceeasi perioada a crescut capitalul propriu al S.A. „Artima” – in valoare de 998545 lei sau 4,63%, ca rezultat rentabilitatea financiara a crescut de la 0,02 % in 2005 la 0,05 in 2006.

Daca este sa analizam rentabilitatea financiara atestata de „Artima” S.A. pe elementele sale componente, putem conclude ca:

Primul factor (viteza de rotatie a activelor). Acest indicator ne arata ca la 1 leu investit in active totale firma va obtine 0,943 lei ceea ce vorbeste de ineficienta utilizarii activelor societatii analizate. In 2006 s-a redus cu 10,92% fata de anul 2005. Respectiva evolutie este una cu implicatii nefaste si s-a datorat faptului ca

Page 30: Raport de Practica 2014

vanzarile nete au saczut cu 2,77% in timp ce activele S.A „Artima” s-au majorat cu 9,12%.

Cel de-al doilea factor (coeficientul de multiplicare), in perioada analizata s-a majorat, inregistrind in 2006 un indice dinamic in valoare de 104,3%. Acest lucru este unul pozitiv, caci atesta o crestere a finantarilor atrase ale S.A.”Artima” in favoarea resurselor proprii, lucrul care determina o crestere a diversitatii surselor de finantare, si implicit a flexibilitatii companii analizate. Pe de alta parte este explicabila limitarea accesulu intreprinderii la sursele de creditare – rentabilitate foarte redusa cre nu acopera costul resurselor creditare.

Al treilea factor al rentabilitatii financiare (rentabilitatea vinzarilor): Firma obtine 0,02 lei profit net la 1 leu rezultate vinzari, si comparind cu anul trecut vedem o imbunatatire a indicatorului, dar totusi este inca foarte scazut.

Al patrulea factor (rata rentabilitatii economice). Valoarea determinata a rentabilitatii dupa impozitare precizeaza ca din fiecare leu investit in active totale se va recupera 0,02 lei prin intermediul profitului net obtinut de firma, sau de 0,23 lei pana la impozitare. Facind aceasta comparatie observam influienta majora a efectul de impozitare asupra profitului inregistrat a firmei. Comparind indicatorul rentabilitatii pana si dupa impozitare observam ca rentabilitatea dupa impozitare a crescut cu 78,26%, ceea ce denota ca s-a ridicat eficienta economica.

Page 31: Raport de Practica 2014

Tabelul nr. 2

Structura si evolutia profitului la S.A. „Artima”

Nr.Indicatorii Anul Abateri

2005 2006 +/- %1 Vinzari nete 21529122 20935998 -593124 97,252 Costul vanzarilor 16354721 13928432 -2426289 85,163 Rezultatul din activitatea

operationala-205777 1701236 1907013 -

4 Rezultatul din activitatea de investitii

61212 11006 -50206 17,98

5 Rezultatul din activitatea financiara

718558 -265372 -983930 -36,93

6 Rezultatul din activitatea economico-financiara

573993 1446870 872877 252,07

7 Rezultat exceptional 0 0 0 -8 Profitul perioadei de gestiune

pina la impozitare573993 1446870 872877 252,07

9 Cheltuieli privind impozitul pe profit

77483 344668 267185 444,83

10 Profit net 496510 1102202 605692 221,98Sursa: calculat de autor in baza datelor din rapoartele financiare ale S.A. „Artima”.

Diagrama nr.2.1

Structura si evolutia profitului la S.A. „Artima”

Page 32: Raport de Practica 2014

Diagrama nr. 2.2

Evolutia vanzarilor nete si a costului vanzarilor

Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare, la societatea analizata, pe parcursul anilor 2005 – 2006, a cunoscut o evolutie pozitiva, majorindu-se de la 573993 lei in 2005 pina la 1 446870 lei in 2006 inregistrind astfel un indice dinamic in valoare de 252,07%. In sensul atenuarii evolutiei ascendente a profitului perioadei de gestiune pina la impozitare, a intervenit reducerea in anul 2005 a vinzarilor nete cu 2,75% (100%-97,25%), in timp ce costul vanzarilor in aceeasi perioada s-a redus cu 14,84% (100%-85,16%).

Coeficientul ratei de recuperare a investitiilor firmei

C =

(Indicatorul trebuie sa fie in mediu de la 100%). Activitatea firmei nu este administrata eficient ori este vorba despre o afacere care nu are sanse de succes neoferind profituri satisfacatoare.

Coeficient de recuperare a investitiei totale

C=

Valoarea acestui coeficient trebuie sa fie mai mare ca 1. Valoarea determinata precizeaza ca din fiecare leu investit din active totale se vor recupera 0,021 lei prin intermediul profitului net.

Page 33: Raport de Practica 2014

Analiza intreprinderii luate ca obiect de studiu are in vedere si evolutia indicatorilor lichiditatii:

Tabelul nr.3

Analiza indicatorilor de lichiditate la S.A. „Artima”

Nr. Indicatori Anul Abaterea (+/-)2005 2006

1. Active curente – total din care: 8952642 10099413 11467712. Stocuri de marfuri si materiale 1375883 2073435 6975523. Creante pe termen scurt 5382736 5795567 4128314. Mijloace banesti 1703741 1465187 -2385545. Active totale 22830082 24913178 20830966. Capital propriu 21589857 22588402 9985457. Datorii pe termen scurt 1024597 2077944 10533478. Datorii pe termen lung 215628 246832 312049. Datorii totale 1240225 2324776 108455110. Vanzari nete 21529122 20935998 -59312411. Coeficient de lichiditate

generala=1/78,74 4,86 -3,88

12. Rata rapida a lichiditatii (test acid)=(1-2)/7

7,39 3,86 -3,53

13. Coeficient de solvabilitate generala(coeficient de siguranta)=9/5

0,05 0,09 0,04

14. Coeficient de autonomie financiara=9/6

0,06 0,10 0,04

15. Coeficient de revenire a capitalului circulant= 10/(1-7)

2,72 2,61 -0,11

16. Lichiditatea absoluta=4/7 1,66 0,71 -0,95Sursa: calculat de autor in baza datelor din rapoartele financiare la S.A. „Artima”

1. Coeficientul de lichiditate generala. El ar trebui sa fie intre 1 si 2, dar daca el este prea mare atunci semnifica ca disponibilitatile firmei nu sint utilizate eficient – o mare parte raminind nefolosite – fie exista un capital considerabil, blocat in stocuri

2. Rata rapida a lichiditatii. Rezulta ca firma dispune de 7,39 lei active la 1 leu datorii curente. Coeficientul mai mare de 2 indica o administrare necorespunzatoare a resurselor , prin lipsa unui plasament rentabil a fondurilor financiare disponibile.

Page 34: Raport de Practica 2014

3. Coeficient de solvabilitate generala. Rezulta ca firma are datorii totale de 0,05 lei pentru fiecare leu investit in active. Intreprinderea pentru a-si asigura fondurile financiare necesare afacerii ar trebui fie sa dispuna de un capital propriu crescut fie sa atraga noi parteneri in afaceri.

4. Coeficientul de autonomie financiara. La fiecare leu investit de proprietari creditorii au contribuit cu 0,05 lei. O valoare subunitara plaseaza afacerea in domeniul sigurantei financiare, cu cit valoarea coeficientilui de autonomie financiara va fi mai scazut cu atit mai crescut va fi posibilitatea firmei dea apela la alte credite si de a efectua noi imprumuturi.

5. Coeficientul de revenire a capitalului circulant. Pentru un leu investit in capitalul circulant, firma obtine 2,71 lei vinzari (in mediu ar trebui sa fie 6 lei), coeficientul scazut indica utilizarea neadecvata a capitalului circulant de care dispune firma.

Analiza surselor de finantare a S.A. „Artima” este realizata in cel mai elocvent mod prin anliza gradului de indatorare, care are ca scop reflectarea nu numai a gradului de lichiditate a acestuia, determinat de exigibilitatea datoriilor, dar si a gradului de autonomie a intreprinderii de creditori, reflectind impactul important al indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii. In anii 2005-2006 S.A. „Artima” a atestat urmatoarele rezultate privind gradul de indatorare si stabilitate financiara.

Tabelul nr. 4

Structura indatorarii la S.A. „Artima”

Nr. Indicatori Anul Abaterea

Page 35: Raport de Practica 2014

2005 2006 +/- %1. Capital propriu 21589857 22588402 998545 104,622. Datorii pe termen lung 215628 246832 31204 114,473. Datorii pe termen scurt 1024597 2077944 1053347 202,814. Datorii financiare 1240225 2324776 1084551 187,455. Active pe termen lung 13877440 14813765 936325 106,756. Active curente 8952642 10099413 1146771 112,817. Total active 22830082 24913178 2083096 109,128. Coeficient de indatorare

globala=(2+3)/10,06 0,10 0,04 166,66

9. Coeficient de indatorare la termen=2/1

0,01 0,01 0 -

10. Rata datoriilor financiare=4/(1+2)

0,06 0,10 0,04 166,66

Sursa: calculat de autor in baza datelor din rapoartele financiare a .S.A. „Artima”

Analizand datele din tabel se observă că în anul 2006 au avut loc un şir de schimbări favorabile în structura financiară a întreprinderii. Astfel, a avut loc o creştere a capitalului propriu cu 998545 lei. Deci, se conturează o evoluţie satisfăcătoare a volumului şi structurii surselor financiare ale întreprinderii, determinată de micşorarea gradului de îndatorare, creşterea gradului de autofinanţare. Este de remarcat însă, că în cazul respective politici în cazul în care se va menţine o dinamică asemănătoare se riscă să se exagereze cu finanţările din sursele proprii, în defavoarea celor împrumutate.

Coeficientul îndatorării globale măsoară raportul capitalurilor împrumutate şi atrase faţă de capitalul propriu, valoarea maximă este de <1. Peste acest nivel firma se află în pericol de insolvabilitate. Din datele analizate observăm ca valoarea indicatorului este mult mai mică 0,06, ceea ce ne arată ca întreprinderea nu apelează la împrumuturi.

Diagrama 4.1

Evoluţia coeficientului de îndatorare globală

Page 36: Raport de Practica 2014

Coeficientul îndatorării la termen. Reflectă raportul în care se află datoriile pe termen lung faţă de capitalul propriu, valoarea maximă este 0,5. Posibilităţile de îndatorare sunt cu atît mai mari cu cît acestă rată este mai scăzută ceea ce vedem şi în tabelul nostru.

Rata datoriilor financiare. Măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei şi arată în ce măsură sursele împrumutate şi atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea maximă admisibilă a acestui indicator poate fi de 66% deşi se consideră că valoarea de 50% este mai sigură. Îndepărtarea de valoarea de siguranţă semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere a autonomiei financiare.

În dinamică indicatorul ar trebui să se reducă permanent,pe seama modificărilor datoriilor într-un ritm mai lent decît modificarea pasivului; cea mai favorabilă situaţie fiind datorată rambursării de datorii pe termen lung, respectiv reducerii creditelor de trezorărie, cedînd locul capitalurilor proprii.

Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală numai cînd se contractează credite pe termen lung (cu condiţia că firma beneficiază de efectul de levier), şi cresc datoriile din exploatare (ca urmare a relaxării termenilor de plată).

Diagrama 4.2

Evolutia ratei datoriilor financiare

Page 37: Raport de Practica 2014

Realizarea analizei fondului de rulment în cazul a S.A. „Artima”, element cu numeroase implicaţii asupra „sănătăţii financiare” a oricărei întreprinderi s-a efectuat prin calcularea ratelor de finanţare a imobilizărilor prin fond de rulment net şi propriu, înregistrate de S.A. „Artima”.

Tabelul nr.5

Evaluarea situaţiei asigurării cu fond de rulment la S.A. „Artima” (lei)

Page 38: Raport de Practica 2014

Nr. Indicatori

Anul Abaterea

2005 2006 +/-

1. Capital propriu 21589857 22588402 998545

2. Datorii pe termen lung 215628 246832 31204

3. Active pe termen lung 13877440 14813765 936325

4. Fond de rulment net=(1+2)-3 7928045 8021469 +93424

5. Fond de rulment propriu = 1-3 7712417 7774637 +62220

6. Rata fondului de rulment = (1+2)/3*100 157,13% 154,15% -2,98%

7. Rata fondului de rulment propriu = 1/3 155,57% 152,48% -3,09%

Sursa: calculat de autor în baza datelor din rapoartele financiare ale S.A.”Artima”

În baza datelor calculate se observă o tendinţă de creştere în dinamică a fondului de rulment, situaţie ce poate fi caracterizată ca fiind pozitivă. Astfel, pe parcursul anului 2006, fondul de rulment net a crescut cu +93424 lei, ceea ce a permis diminuarea ratei de finanţare a imobilizărilor (rata fondului de rulment) cu -2,98%.

Fondul de rulment net s-a majorat datorită faptului, că în 2006, creşterea capitalului propriu (998545) a depăşit creşterea activelor pe termen lung (936325).

Respectiva tendinţă reflectă o majorare a stabilităţii financiare a societăţii S.A. „Artima”. Dat fiind faptul că în societatea analizată cresc datoriile pe termen lung în structura sa financiară, fondul de rulment propriu se majorează cu +62220 lei, fiind cauzată de aceiaşi factori de influienţă: creşterea activelor pe termen lung şi creşterea capitalului propriu.

Tabelul nr.6

Analiza costului marginal

Page 39: Raport de Practica 2014

Nr. Indicatori Anul

2005 2006

1. Productia totală (buc.) 19347 21675

2. Cheltuieli totale de producţie (mii lei)

3. Costul mediu (mii lei/buc)

4. Preţul de vînzare (lei/buc)

5. Profit unitar ( lei/buc)

6. Profit total (mii lei)

Tabelul nr.7

Îndeplinirea programului de producţie după sortimente

Felul de produse

Preţ unitar,lei

Volumul producţiei, mii

buc

Volumul producţiei fabricate, mii lei

În limitele sortimentului

programat2005 2006 2005 2006

1 2 3 4=2*1 5=3*1 6=min 5,4

Genţi 247,50 57,4 54,8 14206,50 13563,00 13563,00

Valize 280,50 167,5 154,1 46983,75 43225,05 43225,05

Total x x x 61190,25 56788,05 56788,05

1) Calculăm % mediu de îndeplinire a planului pe sortimente

2) Calculăm valoarea producţiei care n-a fost obţinută din nerespectarea sortimentului programat

Total 6 - Total 4 = 56788,05-61190,25= -4402,2 mii lei

Diagrama 7

Page 40: Raport de Practica 2014

Îndeplinirea planului pe sortimente

În baza calculelor efectuate se constată că planul după sortimente nu a fost îndeplinit cu 7,194%. Din această cauză întreprinderea n-a obţinut producţie în valoare de 4402,2 mii lei, ceea ce se consideră ca rezervă internă.

Concluzie

Page 41: Raport de Practica 2014

Întreprinderea S.A. „Artima” este o întreprindere mare cu capacitaţi mari. Întreprinderea a fost în situaţie de criză şi s-a confruntat cu multe deficultăţi, cu datorii lăsate de către conducătorii anteriori de peste 2 mln. lei. Aceasta a însemnat conturi blocate, lipsă de comenzi, de materie primă. De aceea prima preocupare a întreprinderii a fost găsirea unei pieţe de desfacere, a nişei pe piaţă. S-au reprofilat complet, au început cu accesorii metalice pentru a ţine forţa de muncă pe loc pînă a identifica piaţele de desfacere pentru produsele lor tradiţionale.

A fost greu fiindcă profilul de marochinărie al întreprinderii nu ţine de necesităţile vitale ca îmbrăcăminte sau produse alimentare. Dar totuşi, sunt incă multe probleme de caracter intern şi extern. Problemele externe influienţează într-o mare măsură întreprinderea care nu pot fi rezolvate de întreprindere de sinestătător cum ar fi:

Emigrarea populaţiei peste hotare;

Statul nu încurajează businessul în Republica Moldova;

Impozitarea împovărătoare;

Concurenţă pe piaţa internă;

Dependenţă mare de partenerul străin, ş.a.

Probleme de caracter intern:

Uzura morală şi fizică a utilajelor;

Fluxul de cadre în cadrul întreprinderii;

Utilizarea neeficientă a spaţiilor productive;

Insuficienţa de cadre;

Inexistenţa compartimentului de marketing şi financiar;

Conducere complicată;

Stocuri mari, ş.a.

Propuneri :

Să formeze un compartiment de marketing şi financiar;

Să se extindă pe piaţa internă;

Să-şi deschidă un compartiment de design;

Page 42: Raport de Practica 2014

Să-şi caute noi clienţi;

Să ofere condiţii de lucru mai bune;

Să utilizeze toate spaţiile productive;

Să procure utilaj nou, ş.a.

Cu toate acestea, prin aplicarea soluţiilor moderne de management şi acordării în continuare a unei atenţii deosebite calităţii „Artima" S.A. va depăşi greutăţile şi îşi va extinde activitatea demonstrînd ca este un agent economic important in republică.

Schema 1:

Page 43: Raport de Practica 2014

Structura organizatorica S.A. „Artima”

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul societatii

Director General Auditul Intern

Secretar Secretar-referent

Director tehnic

Serviciul organizarii si conducerii productiei

laborator

Sectia 1

Sectia 2

Sectia 3

Sectia 4

Brigada nr 12

Serviciul tehnic

Sectia 5

(furnitura)

Contabil sef

Serviciul contabil

Serviciul analiza si planificare economica

Sectia de normare si remunerare a muncii

Director comercial

Sectia comerciala

Depozit de materii prime si materiale

Depozit de semifabricate

Depozit de produse finite

Sectia de transport

Serviciul de asigurare a calitatii si standartizarii

Sectia juridica si lucrul cu personalul, comitetul sindical

Serviciul administrativ-gospodaresc