RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII …apmtl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content... ·...

RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII

Beneficiar : SC LIGHT ENERGY SRL Nalbant

decembrie-2013

PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

BADEA GABRIELA PFA Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis F36/226/2008 CUI 24179974

Tel/fax :0340-104.067 , e-mail : [email protected]

Raport de monitorizare Light Energy - Nalbant 2

Echipa de monitorizare a fost alcatuita din :

BADEA GABRIELA – evaluator/auditor de mediu

BADEA GHEORGHE – evaluator/auditor de mediu

SC ECO GREEN CONSULTING SRL – societate inregistrata in Registrul National al

Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediu la pozitia 34 , pentru RM,RIM,EA,BM,RS,RA.

STAVARACHE FLORIN – biology

mailto:[email protected]




CUPRINS :

1. Generalitati ………………………………………………………..4 1.1. Introducere ……………………………..…………....4 1.2. Beneficiar………………………………………….....5

2. Amplasament …………………………………………..…………5

3. Detalii tehnice ……………………………………………………..6

4. Vegetatia si flora din zona Colina Neagra Mare-Nalbant …....7

5. Avifauna din zona analizata ………….………………………..12

6. Alte specii identificate in zona monitorizata……………..…… 32

7. Anexe………………………………………………………………34





1.GENERALITATI

1.1. Introducere :

Creşterea ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile pe piaţa internă

reprezintă prima acţiune concretă a Uniunii Europene de atingerea obligaţiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate în urma ratificării Protocolului de la Kyoto. Directiva 2001/77/CE stabileşte pentru statele membre UE ţinte care trebuie atinse la nivelul anului 2010, respectiv ponderi ale energiei electrice produse din surse regenerabile din consumul intern brut de energie electrică. Atingerea acestor ţinte este posibilă numai în condiţiile dezvoltării unor sisteme de promovare a producerii de energiei electrice produse din surse regenerabile , ştiut fiind că această energie este mai scumpă decât cea obţinută utilizând combustibili convenţionali.

Statele membre au avut posibilitatea dezvoltării propriilor sisteme de sprijin, acestea

nefiind încă armonizate la nivel european. Mecanismele de promovare a surselor regenerabile de energie sunt următoarele: • sprijin direct prin preţurile practicate la fiecare tip de energie regenerabilă; • ajutor acordat pentru investiţii; • adoptarea de măsuri fiscale de promovare; • sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; • ajutor indirect pentru dezvoltarea diferenţiată pe fiecare tip de sursă de energie.

Dintre acestea, cele mai eficiente s-au dovedit mecanismele de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin preţuri, care se împart în două categorii: Sistemul preturilor fixe şi sistemul cotelor obligatorii .

Este evident că fiecare dintre acestea prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Integrarea României în UE a însemnat în domeniul strategiei energetice şi acceptul României de a face eforturi pentru creşterea capacităţii instalate care utilizează energia electrica produsa din surse regenerabile în următorii ani. Utilizarea turbinelor eoliene în România se înscrie în tendinţele europene curente şi respectă recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte ţara noastră. Obiectivul urmărit la nivel european este ca în anul 2020, din totalul energiei electrice produse, 12% să fie acoperit din surse eoliene. Se urmăreşte înlocuirea surselor energetice actuale care presupun folosirea hidrocarburilor sau a combustibililor nucleari, în ideea reducerii emisiilor toxice în atmosferă şi reducerea riscurilor de catastrofe ecologice.

Monitorizarea mediului conform OUG nr. 195/2005 actualizata si completata

inseamna supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluãrii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stãrii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbãrilor produse, urmate de mãsurile care se impun.





1.2. Beneficiar :

SC LIGHT ENERGY SRL –Nalbant

2. AMPLASAMENT

Turbinele au fost amplasate in extravilanul comunei Nalbant , identificat prin T6 , A 54 si T6, A51 pe un teren proprietate a titularului .

fig . 1 localizarea parcului pe harta judetului

Fig.2 - Imagine de ansamblu





3.DETALII TEHNICE TURBINE

Turbinele amplasate de SC LIGHT ENERGY SRL Nalbant sunt o turbina tip Micon

de 600 kW si o turbina Powerwind cu puterea de 900 kW .

Centralele eoliane s-au montat pe fundatie de beton armat de 64,00 mp ( 8m x 8 m) si are o platforma de 400 mp , care reprezinta terasamentul din jurul fundatiei . Acest terasament s-a realizat din pamantul excavat pentru realizarea fundatiei si din piatra adusa .

Fig.3- terasament realizat in jurul turbinei nr 1

Fig.4 - Turbina nr: 2

Surplusul de pamant din stratul vegetal decopertat a fost utilizat la sistematizarea terenului in zona pilonului si a fost inerbat cu seminte de plante din covorul vegetal local.





8. VEGETAŢIA ŞI FLORA din zona Colina Neagră Mare – Nalbant

Observaţiile privind compoziţia floristică au fost efectuate în perimetrul de amplasare a centralelor eoliene şi în vecinătăţi. Zona studiată este situată între coordonatele: 450 04’ 44” lat. N, 280 36’ 58” long. E şi 450 04’ 38” lat. N, 280 37’ 02” long. E, pe versantul sud-estic al formaţiunii calcaroase Colina Neagră Mare, la o altitudine cuprinsă între 125 şi 140 metri, respectiv la aproximativ 3 km nord de localitatea Nalbant.

Amplasamentul este reprezentat de un teren agricol care a fost cultivat în fiecare an cu cereale . Din punct de vedere pedologic terenul este acoperit de un strat de sol din grupa cernoziomurilor danubiano-pontice, respectiv cernoziom castaniu carbonatic cu conţinut redus de carbonaţi.

Fig.5 - Culturi agricole din zona locatiei in anul 2013

În anul 2013 terenul pe care se afla amplasate cele 2 turbine si din vecinatatea

imediata a fost cultivat cu grau ,porumb si floarea soarelui , în care sau instalat plante segetale: Cornuţi (Xanthium strumarium L.), Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.), Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.), Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes), Mohor agăţător (Setaria verticillata (L.) Beauv.), Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.), Ciurlan (Salsola kali L.), Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia L.), Scaiul dracului (Eryngium campestre L.), Mături (Centaurea diffusa Lam.), Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.), Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.), Lumânărică (Verbascum phlomoides L).

În partea de nord amplasamentul se învecinează cu fond forestier reprezentat de o fostă păşune pe care în 1995 s-au plantat: stejar pufos (Quercus virgiliana, Q. pubescens), păr pădureţ (Pyrus pyraster), sălcioară (Eleagnus angustifolia), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mass), măceş (Rosa canina), scumpie (Cotinus coggygria) în prezent fiind un habitat de tranziţie de la stepă la silvostepă cu aspect de tufărişuri şi pajişte stepică.





Fig. 6 - vecinatatea cu ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrigean

Prin Ordinul 1964/13.12.2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania ,cu modificarile aduse de Ordinul nr.2387/2011,aceasta pasune a fost inclusa in ROSCI 0201 Podisul Nord-Dobrogean .

ROSCI 0201Podişul Nord Dobrogean a fost desemnat sit de importanta comunitara pentru urmatoarele :

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

rel. Conserv. Global

8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion

sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe

stâncării silicioase

1 B A B B

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B

91X0 Păduri dobrogene de fag 0,01 B A B B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar

pufos 17,1 A A B A

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu

Quercus spp. 2,25 A B A A

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 24,7 A B B A

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 23,6 A B B A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,02 C C B C





Fig.7 – imagine turbine SC Light Energy SRL

Şi următoarele specii: Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Sit.

Pop. Conserv. Izolare Global

1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B

1335 Spermophilus citellus RC A A C A

2021 Sicista subtilis P B B A B

2609 Mesocricetus newtoni R A B A B

2633 Mustela eversmannii V A B B B

2635 Vormela peregusna V A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Sit.


1188 Bombina bombina P D

1219 Testudo graeca RC A B B A

1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Sit.


1088 Cerambyx cerdo P B B C B

1089 Morimus funereus P A B C B

1060 Lycaena dispar RC B B C B

4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B





Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Sit.


2125 Potentilla emilii-popii P?

2253 Centaurea jankae P?

2079 Moehringia jankae V A A A A

2236 Campanula romanica R A A A A

2327 Himantoglossum caprinum R A B C B

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specie Populaţie Motiv

P Achillea clypeolata R A

P Agropyron cristatum ssp. brandzae P C

P Asparagus verticillatus C A

P Astragalus ponticus R A

P Celtis glabrata V A

P Corydalis solida ssp. slivenensis C A

P Crocus flavus R A

P Fritillaria orientalis V A

P Gagea szovitsii R A

P Globularia bisnagarica V A

P Gymnospermium altaicum R A

P Lactuca viminea R A

P Limodorum abortivum V A

P Mercurialis ovata C A

P Myrrhoides nodosa C A

P Neottia nidus-avis V A

P Orchis morio R A

P Paeonia peregrina C A

P Paliurus spina-christi V A

P Pimpinella tragium ssp. lithophila C A

P Platanthera chlorantha R A

P Salvia aethiopis R A

P Scorzonera mollis R A

P Silene compacta R A

P Stachys angustifolia R A

P Thymus zygioides C A

P Achillea ochroleuca R A

P Anacamptis pyramidalis R A

P Asphodeline lutea V A

P P Asyneuma anthericoides V A

P Cephalanthera rubra R A

P Crocus chrysanthus R A

P Dianthus nardiformis R C

P Gagea bulbifera V A

P Galanthus plicatus R A

P Goniolimon collinum R A





P Himantoglossum hircinum V A

P Lathyrus pannonicus R A

P Lunaria annua ssp. pachyrhiza V A

P Muscari neglectum C A

P Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum C A

P Ononis pusilla R A

P Ornithogalum amphibolum R A

P Paeonia tenuifolia V A

P Paronychia cephalotes R A

P Piptatherum virescens C A

P Rumex tuberosus C A

P Satureja coerulea R A

P Scutellaria orientalis R A

P Spiraea hypericifolia R A

P Tanacetum millefolium C A

P Veratrum nigrum R A

Din punct de vedere fitocenologic în zona colinei se dezvoltă comunităţi vegetale

xerofile şi termofile ce pot fi încadrate în asociaţia Medicagini – Festucetum valesiacae Wagner 1941 alcătuită dintr-un amestec de specii eurasiatice, continentale, balcanice şi ponto-balcanice.

Speciile identificate: Festuca valesiaca, Medicago minima, Botriochloa ischaemum,

Stachys angustifolia, Agropyron cristatum subsp. pectinatum, Stipa capillata, Sanguisorba minor, Chrysopogon gryllus, Bromus tectorum, Senecio vernalis, Alyssum hirsutum, Rumex acetosella, Ajuga chamaepytis, Alium rotundum, Galium aparine, Eryngium campestre, Eryngium planum, Teucrium chamaedrys, Marubium peregrinum, Xeranthemum anuum, Seseli campestre, Achillea clypeolata, Nigella arvensis, Centaurea arenaria, Helichrysum arenarium, Plantago lanceolata, Euphorbia niceensis, Euphorbia seguieriana, Euphorbia helioscopia, Artemisia austriaca, Cichorium intybus, Echinops ruthenicus, Alyssum desertorum, Scleranthus anuus, Salvia nemorosa, Helianthemum salicifolium, Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Phleum phleoides, Cynodon dactylon, Carduus thoermeri, Paeonia peregrina, Asparagus verticilatus, Filipendula hexapetala, Delphinium fissum.

Numărul mare de specii identificate pe o suprafaţă restrânsă şi care sunt caracteristice pentru diferite tipuri de habitate sunt argumentul că zona studiată a suferit datorită activităţilor antropice transformări majore fiind într-o tranziţie continuă de la silvostepă la pajişte ponto-sarmatică şi invers.

Având în vedere că amplasamentul turbinelor eoliene nu se suprapune cu habitatul natural, iar drumul de exploatare nu este în vecinătatea acestuia, amplasarea acestora nu a afectat în nici un fel comunităţile fitocenotice importante din punct de vedere conservativ.





5.AVIFAUNA DIN ZONA ANALIZATA

5.1. MONITORIZAREA AVIFAUNEI Programul de monitorizare s-a desfăşurat astfel încât să poată releva date referitore

la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în amplasamentul parcului eolian, şi anume: reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zonă, mamifere. Ţinând cont de aceste considerente, s-au utilizat două metode distince de colectare a datelor şi evaluare a tabloului avifaunistic, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care s-au efectuat monitorizările avifaunei au ţinut cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul următor ( nr.1 ):

Ian. Feb. Mart. aprilie mai iunie iulie Aug. Sept. Oct Nov Dec

Pasari cuibaritoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj

Pasari care ierneaza

Lilieci

amfibieni

reptile

Mamifere(altele decat liliecii )

TABELUL nr. 1: Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Legenda :

Perioada favorabila

Perioada optima

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;





3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

În vederea descrierii cât mai precise a datelor colectate în cadrul programului de

monitorizare si pentru a cuprinde integral datele referitoare la categoriile individuale de păsări (oaspeti de vară, oaspeti de iarnă, păsări migratoare), rapoartele de monitorizare cuprind doar acele categorii de păsări pentru care s-au colectat seturi complete de date.

Astfel , datele colectate vor fi introduse in rapoarte dupa cum urmeaza : 1. Raport pentru speciile de păsări oaspeti de vară, ce va cuprinde perioada 01 mai – 31

August; 2. Raport pentru migratia de toamnă, ce va cuprinde perioada 20 August – 15

Octombrie; 3. Raport pentru păsările oaspeti de iarnă, ce va cuprinde perioada 15 Octombrie – 15

Martie; 4. Raport pentru migratia de primăvară, ce va cuprinde perioada 15 Martie – 15 Mai.

Avand in vedere ca in actele de reglementare este impusa conditia de transmitere

anuala a unui raport de monitorizare ( pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator), facem precizarea ca datele vor fi prelucrate si transmise catre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea in rapoarte anuale care vor cuprinde date asa cum s-a descris mai sus .

Zona de studiu cuprinde suprafața totală de implementare a proiectului (turbine

eoliene, stații de transformare, drumuri de acces, platforme etc.) și vecinătatea acestuia. Vecinătatea proiectului este necesară să fie inclusă în zona de studiu, deoarece

potențialul impact asupra speciilor de păsări se poate extinde în afara limitelor acestuia. Spre exemplu, efectul de îndepărtare/eliminare a păsărilor prin deranjarea acestora la cuib (perioada de cuibărit) în timpul activității de construcție se poate extinde pe o distanță de la câteva sute de metri până la câțiva kilometri, în afara limitelor proiectului, în funcție atât de ecologia, cât şi de vulnerabilitatea speciei.

La stabilirea definitivă a zonei de studiu s-a ţinut cont și de faptul că pierderea habitatelor poate reduce teritoriile de hrănire pentru acele specii care cuibăresc și se odihnesc în afara parcului eolian propus, dar se hrănesc în interiorul acestora. Habitatele de hrănire pot avea suprafețe de câțiva kilometri pentru speciile răpitoare de zi și de noapte și, de obicei, cu cât specia prezintă o vulnerabilitate mai mare la cuib, acestea sunt situate la o distanța mai mare de acesta.

Din motive de bună practică, s-au efectuat observații și într-o zonă martor (zonă de referință) selectată în baza următoarelor criterii:

- cu habitate asemănătoare cu zona de studiu;

- cu o compoziție specifică, distribuție și abundență a păsărilor asemănătoare cu cea din zona de studiu;

- să nu fie afectată de dezvoltarea unui parc eolian în viitor;

- să nu fie prea aproape de zona de studiu, în așa fel încât populațiile de păsări din zona martor să nu fie afectate de către parcul eolian propus;





Zona martor este un element cheie pentru activitatea de post-monitorizare. Datele de teren colectate din zona martor vor putea fi folosite pentru a compara evoluția populațiilor de păsări după implementarea proiectului atât în zona de studiu cât și în zona martor, pentru a depista daca vor apărea sau nu schimbari cu efect semnificativ în viitor (metoda BACI – Before-After/Control - Impact). Metode de lucru Metoda transectelor în puncte fixe

Metodele folosite pentru monitorizarea speciilor cuibăritoare și a celor care iernează în zonă de studiu sunt metoda transectelor combinată cu metoda punctului fix.

Numărul transectelor şi a punctelor fixe s-au stabilit în functie de:

- numărul turbinelor și suprafața totală ocupată de acestea,

- particularitățile zonei (topografia, vegetație, etc.), în așa fel încât transectele din toată zona de studiu să surprindă toate habitatele specifice zonei pentru a putea analiza relația habitat - specie.

Transectele s-au stabilit la începutul monitorizării și sunt folosite pe tot parcursul

studiului. Distanţa dintre punctele fixe este de 1 km.

În timpul parcurgerii unui transect se noteaza:

- speciile de păsări observate;

- numărul acestora;

- activitatea desfășurată de specie;

- habitatul unde a fost observată specia. În fiecare punct fix se sta cel mult 10 minute și se noteaza:

- punctul fix din care se face observaţia

- speciile de păsări observate,

- numărul indivizilor din fiecare specie

- tipul de activitate desfășurat de către pasăre

- habitatul unde a fost observată specia.

Metoda punctului fix

În vederea monitorizării speciilor de păsări pe perioada migratiei s-a folosit metoda punctului fix, ce reprezintă o metodă cantitativă care ne permite estimarea abundentei relative a păsărilor. Astfel, trebuie alese puncte fixe în zona de studiu,suficiente pentru o bună esantionare, în asa fel încât datele colectate să fie relevante pentru studiul realizat.

Ca urmare a monitorizării îm puncte fixe se urmăreste obtinerea următoarelor informatii:

- date privind diversitatea speciilor de păsări pe perioada migratiei (compozitia specifică / evaluarea calitativă)

- estimarea populatiilor de păsări migratoare (evaluarea cantitativă).





Metoda punctului favorabil (Vantage Point)

În vederea evaluării riscului de coliziune atât pentru speciile de păsări de interes comunitar cât si pentru speciile de păsări de interes secundar, trebuie analizată si cuantificată activitatea de zbor. Monitorizările efectuate din aceste puncte favorabile implică realizarea observatiilor dintr-un punct fix aflat într-o pozitie favorabilă pentru observarea dinamicii de zbor a păsărilor, si care să permită acest lucru fără afectarea comportamentul lor prin prezenta în punctul fix. Cu cât perioada de monitorizare din aceste puncte favorabile este mai lungă cu atât tiparul comportamentului de zbor a speciilor va fi mai bine cunoscut, iar evaluarea impactului se va face cu o precizie sporită.

5.2.DATE REZULTATE IN URMA MONITORIZARII AVIFAUNEI In zona monitorizata au fost identificate speciile mentionate in tabelul nr. 2 .

TABEL NR. 2 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

SPECIA POPULAŢIA (i=indivizi)

Populaţia Conservare Izolare Global Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj

Ciconia ciconia - 0-5i - - D A C C

Pernis apivorus - - - 0-5i D A B C

Milvus migrans - - - 0-5i D A B C

Circus aeruginosus - - - 0-5i D A B C

Circus macrourus - - 0-5i - D A B C

Circus pygargus - - 0-5i - D A C C

Accipiter nisus 0-5i - - - D A C C

Accipiter brevipes - 0-5i - 0-5i D A B C

Buteo buteo - 0-5i - 0-5i D A C C

Buteo vulpinus - - - 0-5i D A C C

Buteo rufinus 0-5i 0-5i - 0-5i D A C C

Aquila pomarina - 0-5i - - D A B C

Falco tinnunculus 0-5i 0-5i - - D A C C

Falco vespertinus - - - 0-5i D A C C

Perdix perdix - 10-20i - - D A C C

Coturnix coturnix - 0-5i - - D A C C

Phasianus colchicus 0-5i 0-5i - - D A C C

Streptopelia decaocto 0-5i - - - D A C C

Merops apiaster - 0-5i - - D A C C

Upupa epops - 0-5i - - D A C C

Melanocorypha calandra - 10-20i - - D B C C

Calandrella brachydactyla - 0 – 2i - - D B C C

Galerida cristata 0-5i - - - D A C C

Alauda arvensis - 10-25i - - D B C C

Hirundo rustica - 10-25i - - D A C C

Delichon urbica - 10-15i - - D A C C





Motacilla alba - 0-5i - - D A C C

Anthus campestris - 0-5i - - D B C C

Saxicola rubetra - 0-5i - - D A C C

Oenanthe oenanthe - 0-5i - - D A C C

Oenanthe isabellina - 0-5i - - D A C C Lanius collurio - 0-5i - - D A C C Pica pica - 0-5i - - D A C C

Corvus monedula - 0-10i - - D A C C

Corvus frugilegus - 5-10i - - D A C C

Corvus cornix 0-5i - - - D A C C

Sturnus vulgaris 0-5i - - - D A C C

Emberiza hortulana - 0-5i - - D A C C

Miliaria calandra - 0-5i - - D A C C

Carduelis chloris - 0-10i - - D A C C

Carduelis carduelis - 0-10i - - D A C C

Carduelis cannabina - 0-5i - - D A C C

Passer domesticus 10-20i - - - D A C C

Passer montanus 10-20i - - - D A C C





5.3. EVALUAREA STATISTICA A DATELOR

5.3.1. Abundenţa (A)

Reprezintă numărul total al indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. Acest indicator

se exprimă în valoare absolută, servind la calcularea altor tipuri de indici. In funcţie de abundenţă, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente. Abundenţa se poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscisă se trece numărul de exemplare iar pe ordonată speciile. In general, în orice biocenoză există mult mai putine specii abundente decât specii foarte rare. 5.3.1.1. Abundenta speciilor migratoare Migratia de toamnă

Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele reprezentate de ciocârla de câmp, ciocârlia de Bărăgan şi şorecarul comun, urmate de rândunică şi prigorie, toate fiind specii comune, des întâlnite în peisajul dobrogean. Migraţia de primăvară





Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele reprezentate de barza albă, ciocârla de câmp, pelicanul comun, ciocârlia de Bărăgan şi şorecarul comun, toate fiind specii comune, des întâlnite în peisajul dobrogean, cu excepţia pelicanului comun, care însă nu utilizează foarte frecvent această zonă ca rută de migraţie, şi atunci când o tranzitează o face în număr relativ mic comparativ cu stolurile obişnuite. Abundenta speciilor oaspeti de vara

Abundenta speciilor oaspeti de iarnă





Cele mai abundente specii de păsări pe perioada iernii sunt reprezentate de populatiile de grauri si specii ale Fam. Corvidae, urmate de gâsca de vară şi gârliţa mare, toate acestea fiind specii comune, indicatori ai zonelor antropizate, cu excepţia gâştelor, care indică prezenţa unor habitate de odihnă şi/sau hrănire în apropiere, dar datorită frecvenţei reduse de prezenţă în zona de studiu demonstrează că zona de studiu nu este zonă preferată de hrănire /odihnă sau de tranziţie între acestea două.

5.3.2. Dominanţa (D)

Acest indicator este folosit în cazul când probele prelevate sunt calitative (caz în care se

foloseşte estimarea vizuală) sau se calculează pornind de la abundenţă. In fapt, dominanţa exprimă aşa-numita abundenţă relativă a unei specii, reprezentând raportul dintre efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria studiată. Formula de calcul a abundenţei este următoarea:

Noţiunea de dominanţă este relativ independentă de mijloacele de prelevare a probelor şi reprezintă un indicator a productivitătii, arătînd care este procentul fiecărei specii din totalul celor prezente într-o anumită biocenoză.

In funcţie de valoarea procentului, speciile se împart în funcţie de dominaţă în: D1 - specii subrecedente, când procentul este de sub 1,1 %; D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2 %; D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5 %; D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10 %; D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1 %.

5.3.2.1.Dominanta speciilor de păsări migratoare

Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 30 de specii migratoare identificate pe parcursul migraţiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:





D1 - specii subrecedente: 14 specii; D2 - specii recedente: 6 specii; D3 - specii subdominante: 2 specii; D4 - specii dominante: 4 specii; D5 - specii eudominante: 4 specii.

Migraţia de primăvară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 32 de specii migratoare identificate pe parcursul migraţiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

D1 - specii subrecedente: 18 specii; D2 - specii recedente: 5 specii; D3 - specii subdominante: 2 specii; D4 - specii dominante: 5 specii; D5 - specii eudominante: 2 specii.

5.3.2.2.Dominanta speciilor de păsări oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 33 de specii oaspeti de iarnă, în

cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie: D1 - specii subrecedente: 18 specii; D2 - specii recedente: 8 specii; D3 - specii subdominante: 3 specii;





D4 - specii dominante: 1 specii; D5 - specii eudominante: 3 specii.

5.3.2.3.Dominanta speciilor de păsări oaspeti de vară

Referitor la abundenţa relativă (dominanţa) speciilor de păsări identificate în zona de studiu aceasta este reprezentată grafic mai jos:

Dominanţa speciilor oaspeţi de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 65 de specii oaspeţi de vară

identificate în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie: D1 - specii subrecedente: 39 specii; D2 - specii recedente: 11 specii; D3 - specii subdominante: 11 specii; D4 - specii dominante: 6 specii; D5 - specii eudominante: 0 specii.

5.4. Constanţa sau Frecvenţa (C, F)

Acest indicator exprimă continuitatea unei specii într-un anumit teritoriu. Este vorba de

data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate.

Formula de calcul este următoarea:

In funcţie de valoarea constanţei în probe, speciile se pot împărţi în următoarele categorii:

C1 - specii accidentale - prezente în 1 - 25 % din probe; C2 - specii accesorii- prezente în 25,1 - 50 % din probe; C3 - specii constante - prezente în 50,1 - 75 % din probe; C4 - specii euconstante - prezente în 75,1 - 100 % din probe.





Pe lîngă aceste categorii, se pot întâlni şi alte variante de clasificare a speciilor în funcţie de constanţă. Astfel este cazul când speciile sunt împărţite în caracteristice de ordinul I, II sau III, ori în specii abundente (subîmpărţite la rândul lor în specii expansive, localizate şi foarte localizate) şi specii puţin abundente (care la rândul lor pot fi difuze, dispersate şi puţin comune). 5.4.1. Frecventa speciilor migratoare Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 30 de specii migratoare, identificate pe parcursul migratiei de primăvară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

C1 - specii accidentale – 13 specii; C2 - specii accesorii – 9 specii; C3- specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 1 specie.


Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 32 de specii migratoare, identificate

pe parcursul migratiei de primăvară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie: C1 - specii accidentale – 9 specii;





C2 - specii accesorii – 13 specii; C3 - specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 3 specii.

5.4.2. Frecventa speciilor oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 33 de specii oaspeti de iarnă, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

C1 - specii accidentale – 6 specii; C2 - specii accesorii – 7 specii; C3 - specii constante – 7 specii; C4 - specii euconstante – 13 specii.

5.4.3. Frecventa speciilor oaspeti de vară

Constanţa speciilor oaspeţi de vară





Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 65 de specii oaspeţi de vară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

C1 - specii accidentale – 1 specie; C2 - specii accesorii – 9 specii; C3 - specii constante – 17 specii; C4 - specii euconstante – 40 specii.

5.5. Indicele de semnificaţie ecologică (W, indicele Dzuba)

Reflectă relaţia dintre indicatorul structural (constanţa) şi cel productiv (dominanţa),

arătând poziţia unei specii într-o biocenoză. In funcţie de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor dintr-o anumită arie cercetată.

Formula de calcul a indicelui de semnificaţie ecologică este următoarea:

După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: W1 - când indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente; W2 - când indicele are valori cuprinse între 0.1 şi 1 % - specii recedente; W3 - când indicele are valori cuprinse între 1.1 şi 5 % - specii subdominante; W4 - când indicele are valori cuprinse între 5.1 şi 10 % - specii dominante; W5 - când indicele are valori > 10 % - specii eudominante.

In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 şi W3 cuprind specii accesorii, iar

W4 şi W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate probele. 5.5.1. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor migratoare Migraţia de toamnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 30 de specii migratoare, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:





W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 15 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 4 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 2 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 2 specii.


Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 32 de specii migratoare, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 17 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 3 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 4 specii;

W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specie. 5.5.2. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor oaspeti de iarnă

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 33 de specii oaspeti de iarnă, în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:





W1 - specii subrecedente (accidentale) – 7 specii; W2 - specii recedente (accesorii) – 14 specii; W3 - specii subdominante (accesorii) – 9 specii; W4 - specii dominante (caracteristice) – 0 specii; W5 - specii eudominante (caracteristice) – 3 specii.

3.6.4. Indicele de semnificatie ecologică a speciilor oaspeti de vară

Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 65 de specii oaspeţi de vară în cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuţie:

W1 - specii subrecedente – 11 specii; W2 - specii recedente – 30 specii; W3 - specii subdominante – 20 specii; W4 - specii dominante – 6 specii;

W5 - specii eudominante – 0 specii.

5.6. Indicele de afinitate cenotică (Q, coeficientul Jaccard)

Indicele reflectă legăturile existente între speciile unei biocenoze date. In funcţie de valorile acestui indice, pot fi identificate cu precizie speciile caracteristice, acestea având afinităţile cele mai mari. Metoda poate fi aplicată şi la perechi de specii, urmărindu-se valoarea indicelui pentru aceeaşi pereche de specii dar în cazul unor biocenoze diferite.

Formula de calcul a indicelui de afinitate cenotică este următoarea:

În tabelele de mai jos este reprezentat indicele de afinitate cenotică (indicele Jaccard) pentru toate categoriile de păsări și anume, păsări oaspeți de vară, migratoare și oaspeți de iarnă:





5.6.1. Afinitatea cenotică a speciilor de păsări migratoare (migratia de toamnă)





5.6.2. Afinitatea cenotică a speciilor de păsări migratoare (migratia de primăvară)





5.6.3. Afinitatea cenotică a speciilor oaspeti de iarnă





5.6.4. Afinitatea cenotică a speciilor oaspeti de vară


Concluzii privind avifauna in zona monitorizata

Corelând toţi indicii calculaţi pentru speciile de păsări putem conluziona că în

principal zona de studiu nu reprezintă o zonă preferată pentru specii de păsări sensibile precum cele de interes comunitar, dominante fiind specii de păsări foarte comune cu o largă răspândire pe teritoriul întregii ţări, şi anume, graurul (Sturnus vulgaris), specii ale familiei Corvidae (Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Pica pica), specii ale familiei Alaudidae (Alauda arvensis, Galerida cristata, Melanocorhypha calandra) sau speciile de vrăbii.

Referitor la prima categorie de păsări, speciile migratoare, s-a observat că ruta de migraţie nu a suferit nici o modificare, un motiv suplimentar fiind şi faptul că traseul de zbor pentru speciile de păsări de mari dimensiuni este situat la altitudini de minim 200 – 250 de metri, înălţime faţă de culmea dealurilor sau lateral faţă de profilul acestora, iar păsările de mici dimensiuni migrează de-a lungul terenurilor agricole, la altitudini mici, aproape de sol, cuprinse între 0 şi 10 de metri faţă de sol .De asemenea, se poate observa prezenţa diminuată sau absenţa speciilor de păsări adaptate ecosistemelor acvatice, deoarece culoarul de migraţie al acestora este situat către vecinătatea cu zonele acvatice, astfel că pe această porţiune numărul acestora este foarte mic. Astfel, ca urmare a monitorizărilor, nu au fost observate modificări ale dinamicii migraţiei, mici diferenţe în tabloul avifaunistic fiind date de fenomenul migraţiei în sine, care nu este identic de la an la an, putând fi observate variaţii atât numerice cât şi specifice, de până la 10% din componenţă.

În ceea ce privesc populaţiile de păsări care iernează, acestea au fost reprezentate în mod constant de specii cu o răspândire relativ uniformă pe întreg teritoriul Dobrogei, reprezentate de specii precum graurul sau cele aparţinând Fam. Corvidae. Pe lângă acestea, au fost identificate inclusiv specii răpitoare care iernează, efectivele acestora fiind totuşi relativ reduse de fiecare dată fiind observate doar câteva exemplare de-a lungul terenurilor agricole, utilizate ca terenuri de vânătoare . În ceea ce priveşte populaţia de gâşte, acestea continuă să tranziteze zona de studiu către locuri de hrănire, nefiind însă observate hrănindu-se în zona de studiu .

Zona de studiu este utilizată cu precădere de specii foarte comune cu o largă răspândire pe teritoriul întregii ţări și al Dobrogei, şi anume, graurul (Sturnus vulgaris), specii ale familiei Corvidae (Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Pica pica) sau specii ale familiei Alaudidae (Alauda arvensis, Galerida cristata, Melanocorhypha calandra).

Prezenţa terenurilor agricole în vecinatatea zonei de studiu contribuie mult la limitarea distribuţiei multor specii de păsări de interes comunitar, care nu au condiţii optime de cuibărit şi/sau hrănire în astfel de habitate artificiale, motiv pentru care au o distribuţie restrânsă sau chiar lipsesc cu desăvârşire din astfel de zone. Acest lucru este susţinut şi de valorile şi reprezentările indicelui de afinitate cenotică (Indicele Jaccard), unde se poate observa că majoritatea speciilor de păsări de interes comunitar, nu sunt caracteristice habitatelor din zona de studiu, singura excepţie fiind ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra) care preferă habitatele de terenuri agricole, astfel că se află printre speciile indicator ale acestor habitate.



- 32 -

6. Alte specii identificate in zona monitorizata

Soarecele de camp ( Microtus arvalis ) - este una dintre speciile cele mai

dăunătoare pentru culturile agricole din țara noastră. De obicei, șoarecii de câmp trăiesc în familii numeroase, făcând sub pământ o

rețea foarte încurcată de galerii, situate la aproximativ 30 cm adâncime. Galeriile comunică cu exteriorul prin numeroase deschideri. Între acestea, se pot observa cu ușurință cărări înguste și bătătorite, fiindcă șoarecii merg întotdeauna, și toți, pe aceeași urmă. Șoarecii de câmp nu fac în mod obișnuit mușuroi. Numai în perioada recoltării cerealelor și a altor produse, când nu au timp să care boabele în galerii, adună la un loc boabe și spice întregi, le fac grămadă și le învelesc cu pământ, formând așa-numitele „mișune”. În general, ele sunt mai mari decât cele de cârtiță, iar desimea lor depinde de recoltă și de mulțimea șoarecilor.

Vulpea ( Vulpes vulpes ) - prefera locurile salbatice (padurile, tundra, preria) in

care omul ajunge cu dificultate, bogate in vegetatie. In ultima vreme, s-a constatat o crestere a populatiilor de vulpi in zonele suburbane. Vulpea isi alege cu multa iscusinta locul in care isi va cladi vizuina. Vizuina este prevazuta cu mai multe iesiri, fiind amplasata pe versantii insoriti, diguri sau in ridicaturile de pamant. Vizuinile de vulpe sunt inguste si pornesc orizontal, spre deosebire de cele de viezure, mai largi si care pornesc in jos, in profunzimea terenului.

Fig. 8 – exemplar de vulpe

Lepus europaeus ( Iepurele de camp ) –specie neprotejata , dintre cele mai

raspandite in Dobrogea . Densitatea lui este de cca 5-10 indivizi /ha . S-a identificat in zonele cu tufarisuri din vecinatatea canalului de irigatii.




- 33 -

Fig. 9 – exemplar de iepure




- 34 -

ANEXE




- 35 -




- 36 -




- 37 -




- 38 -

Curriculum Vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Stavarache Ionuț Florentin

Adresa(e) Balizei, Nr. 27, 820230 Tulcea (România)

Mobil +40749785153

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Român

Data naşterii 06/11/1985

Sex masculin

Locul de muncă vizat/ Domeniul ocupaţional

Biolog

Experienţa profesională

Perioada Septembrie 2012 – prezent

Funcţia sau postul ocupat Biolog – Persoană Fizică Autorizată

Activităţi si responsabilităţi principale Monitorizare ornitofaună, chiropterofaună; colectare de date, analiză și prelucrare, elaborarea rapoartelor specifice domeniilor de activitate.

Numele şi adresa angajatorului SC Wildlife Management Consulting SRL

Perioada Aprilie 2012 - August 2012

Funcţia sau postul ocupat Tehnician Biolog

Activităţi si responsabilităţi principale Monitorizarea păsărilor în situl ROSPA 0082 Munții Bodoc – Baraolt, respectiv în situl ROSPA 0075 Măgura Odobesti

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 București (România)

Perioada Aprilie 2011 - Noiembrie 2011

Funcţia sau postul ocupat Tehnician Biolog

Activităţi si responsabilităţi principale Monitorizarea migrației păsărilor răpitoare de zi din zona Orșova


Perioada Martie 2010 – prezent




- 39 -

Funcţia sau postul ocupat Ghid turistic

Activităţi si responsabilităţi principale Organizarea tururilor în Delta Dunării și Dobrogea, transferuri de la și la aeroport, traducător

Numele şi adresa angajatorului IBIS TOURS Str. Dimitrie Sturza nr. 6, 820123 Tulcea (România)

Perioada Martie 2010 – prezent

Funcţia sau postul ocupat Ghid turistic

Activităţi si responsabilităţi principale Organizarea tururilor în Delta Dunării și Dobrogea, transferuri de la și la aeroport, traducător

Numele şi adresa angajatorului Atu Travel Petre Ispirecu nr. 38, bl. p72b, ap. 2, 051025 București (România)

Perioada Martie 2008

Funcţia sau postul ocupat Voluntariat

Activităţi si responsabilităţi principale Participare la cursurile teoretice și practice oferite la întâlnirea pentru pregătirea voluntarilor participanți la programul „Monitorizarea Păsărilor Comune”


Perioada Octombrie 2005 – prezent


Activităţi si responsabilităţi principale Participare la „International World Birdwatching Day”


Perioada Ianuarie 2002 – prezent


Activităţi si responsabilităţi principale Recensământul anual al păsărilor de apă, IWC (International Waterbird Census)


Educaţie şi formare

Perioada 2010 – prezent

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Facultatea de Biologie (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza") Iași

Perioada 2005 - 2008

Calificarea/diploma obţinută Certificat de agent în turism

Disciplinele principale studiate/competenţele profesionale

dobândite

Limba română Matematică Limba engleză Marketing Contabilitate




- 40 -

Înființarea unei agenții de turism

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Colegiul Economic "Delta Dunării" Tulcea

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral

Engleză B2 Utilizator

independent B2

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent

Italiană C2

Utilizator experimentat

C2 Utilizator

experimentat C2


C2 Utilizator

experimentat C1


(*) Cadrului european comun de referinţă pentru limbi

Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de lucru în echipă

Capacitate bună de comunicare

Competenţe şi aptitudini organizatorice

- experiență în managementul de proiect, ca urmare a activităților de colaborare în proiectele expuse anterior;

- bun organizator de concursuri datorită unei participări active la Grupul de Ornitologie – Dendrologie

- Silvicultură din cadrul Palatului Copiilor Tulcea;

- câștigarea a numeroase concursuri pe teme legate de natură;

- susținerea de lucrări științifice și participarea la sesiuni de lucrări științifice;

- participarea la programe de monitorizare a Gâștei cu gât roșu (Branta ruficollis) din 2002 până în prezent.

*ambele proiecte fiind coordonate de Societatea Ornitologică Română

Competenţe şi aptitudini tehnice - experiență în lucrul cu GPS-ul, dobândită în urma colaborărilor în proiectele expuse anterior

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

- o bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office™ (Word™, Excel™ şi PowerPoint™);

- cunoștințe de instalare a sistemelor de operare ( Windows Xp, Windows Vista și Windows 7);

- cunoștințe elementare ale aplicațiilor de grafică pe calculator (Adobe Illustrator, Photoshop, Digital Photo Professional, ACDSee).

Alte competenţe şi aptitudini - birdwatching;

- fotografia;


http://europass.cedefop.europa.eu/LanguageSelfAssessmentGrid/ro



- 41 -

- plimbări în natură;

- hiking;

- ciclism;

- înotul.

Permis de conducere B

Informaţii suplimentare Persoană Fizică Autorizată în domeniul Consultanței de Mediu 12 ani de experiență în monitorizarea ornitofaunei

2012 - Membru fondator al Organizației Nonguvernamentale Sistemis

2002 - Membru activ la Societatea Ornitologică Română


RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII …apmtl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content... ·...

Documents

Transcript of RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII …apmtl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content... ·...