Raport de mediu PUZ – Sta Ńiunea Lacu S ărat Br ăilaapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport de mediu PUZ – Sta Ńiunea Lacu S ărat Br ăila

UAT Br ăila

1

RAPORT DE MEDIU

PUZ – STAłIUNEA LACU SĂRAT BRĂILA

Beneficiar : UAT BRĂILA

Autori: SC DANIAS SRL Auditor principal: BM 07- 93/22.10.2008 Evaluator principal: EIM 07- 102/22.10.2008

Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecŃia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), BilanŃ de mediu (BM), poziŃia 31 în Registrul NaŃional al Elaboratorilor

Iunie 2010


UAT Br ăila

2

CUPRINS

Introducere _____________________________________________________________________5

1. InformaŃii generale _____________________________________________________________6

1.1. Titularul proiectului ___________________________________________________________6

1.2. Autorii atestaŃi al Raportului de mediu ____________________________________________6

1.3. Denumirea planului ___________________________________________________________6

1.4. Proiectant __________________________________________________________________6

1.5. Aşezare geografică ___________________________________________________________6

2. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi programe relevante _________________________________________________9

2.1. Aspecte generale ____________________________________________________________9

2.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal StaŃiunea Lacu Sărat Brăila ______________________10

2.3. RelaŃia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe __________________________15

2.3.1. Planuri şi programe la nivel local ______________________________________________15

2.3.2. Planuri şi programe la nivel regional _____________________________________________

2.4. Istoricul cercetării şi valorificării nămolurilor terapeutice din arealul studiat _______________21

2.4.1. Istoricul cercetării nămolurilor terapeutice _______________________________________21

2.4.2. Studii privind turismul balnear ________________________________________________21

2.4.3. Fondul turistic ____________________________________________________________24

2.5. ConŃinutul şi obiectivele principale ale planului _____________________________________24

2.5.1. Dotări ___________________________________________________________________25

Dotări existente ________________________________________________________________25

Zonificare funcŃională - BilanŃul teritorial al situaŃiei existente_____________________________35

Dotări propuse _________________________________________________________________38

Zonificare funcŃională - BilanŃul teritorial al situaŃiei propuse _____________________________40

2.5.2. UtilităŃi___________________________________________________________________46

2.5.2.1. Alimentarea cu apă _______________________________________________________46

2.5.2.2. Canalizare ______________________________________________________________46

2.5.2.3. Alimentarea cu energie electrică_____________________________________________47

2.5.2.4. Alimentare cu căldură _____________________________________________________48

2.5.2.5. Alimentarea cu gaze naturale _______________________________________________48

2.5.2.6. Căi de comunicaŃie _______________________________________________________49

2.5.2.7. Deşeuri ________________________________________________________________49

2.6. Infrastructura turistică, ProtecŃia şi conservarea mediului natural şi construit______________50


UAT Br ăila

3

3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în cazul neimplementării PUZ propus ______________________________________________________53

3.1. Relieful ___________________________________________________________________54

3.2. Aerul ____________________________________________________________________54

3.3. Biodiversitatea, flora şi fauna __________________________________________________56

3.4. Solul şi subsolul_____________________________________________________________59

3.5. Apa ______________________________________________________________________62

3.6. Aspecte relevante ale evoluŃiei probabile a factorilor de mediu în cazul neimplementării planului propus _______________________________________________________________________75

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ ______________________81

4.1. Calitatea aerului ____________________________________________________________81

4.2. Calitatea apei de suprafaŃă ____________________________________________________83

4.3. Calitatea solului _____________________________________________________________86

4.4. Nivelul de zgomot şi vibraŃii____________________________________________________86

4.5. Căi de comunicaŃii ___________________________________________________________86

4.6. PopulaŃia şi sănătatea umană__________________________________________________87

4.7. Peisajul ___________________________________________________________________87

4.8. Turismul___________________________________________________________________88

5. Probleme de mediu existente relevante pentru PUZ cum ar fi ariile naturale protejate ________89

6. Obiectivele de protecŃie a mediului relevante pentru PUZ – StaŃiunea Lacu Sărat Brăila ______89

6.1. Introducere ________________________________________________________________89

6.2. Obiective de mediu, Ńinte şi indicatori ____________________________________________89

7. Evaluarea efectelor potenŃiale semnificative asupra mediului şi măsuri de prevenire şi reducerea efectelor negative asupra mediului__________________________________________________95

7.1. Metodologia de evaluare ______________________________________________________95

7.2. Categorii de impact, criterii, efecte cumulative, interacŃiuni____________________________96

7.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal ____________97

7.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevante ___________________________________________________105

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii în context transfrontieră111

9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului ______________________________111

9.1. ConsideraŃii generale _______________________________________________________111


UAT Br ăila

4

9.2. Fenomene de risc natural şi antropic ___________________________________________112

9.3. Analiza soluŃiilor de amenajare cuprinse în PUZ şi măsuri complementare propuse de elaboratorii Raportului, pentru prevenirea, reducerea,compensarea efectelor adverse asupra mediului _________________________________________________________________113

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea ______________________________________________________121

11. Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului ________123

12. Rezumat fără caracter tehnic _________________________________________________ 126

13. Concluzii__________________________________________________________________136

Glosar de termeni______________________________________________________________139

Bibliografie ___________________________________________________________________140

Anexe

Anexa nr. 1 - Plan de încadrare în zonă _________________________________________141

Anexa nr. 2 – Plan de situaŃie – situaŃia existentă___________________________________142

Anexa nr. 3 – Plan de situaŃie – reglementări propuse _______________________________143

Anexa nr. 4 – Fişa perimetrului de protecŃie hidrogeologică Lacu Sărat stabilită prin Ordinul Ministerului Minelor , Petrolului şi Geologiei nr. 376 din 27 martie 1972 ____________________144

Anexa nr. 5 – Aviz de gospodărire a Apelor nr. 3 din 19.04.2010 emis de AN Apele Române, DirecŃia Apelor Buzău – IalomiŃa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila _______________________145

Anexa nr. 6 – Aviz nr. 14-I/11. 05.2010 emis de ANRM_________________________________146


UAT Br ăila

5

RAPORT DE MEDIU PUZ – StaŃiunea Lacu Sărat Brăila

Introducere Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raŃional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităŃii mediului şi a consecinŃelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinŃă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaŃi oportunitatea de a participa şi de a fi informaŃi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaŃia naŃională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenŃa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j), intră sub incidenŃa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinŃele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu AgenŃia NaŃională de ProtecŃia Mediului. Pentru evidenŃierea zonelor critice din punct de vedere al protecŃiei mediului şi transpunerea în termeni concreŃi ai disfuncŃionalităŃilor rurale şi vulnerabilităŃii elementelor de risc din amplasamentul analizat s-au utilizat, în principal:

� metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

� metode calitative pentru evidenŃierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepŃiei populaŃiei faŃă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

� mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obŃinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuŃiei în spaŃiu a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenŃierea factorilor de stres în funcŃie de mărimea, importanŃa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepŃia comunităŃii locale asupra principalelor categorii de disfuncŃionalităŃi ale mediului care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obŃinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.


UAT Br ăila

6

1. InformaŃii generale 1.1. Titularul proiectului Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila 1.2. Autorii atesta Ńi ai Raportului de mediu � SC DANIAS SRL – Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în GalaŃi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, JudeŃul GalaŃi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; � Bojoi Silvia PFA – Elaborator studii pentru protecŃia mediului : Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), BilanŃ de mediu (BM), poziŃie nr. 31 în Registrul NaŃional al elaboratorilor; Sediul social în GalaŃi, B-dul GalaŃi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeŃul GalaŃi; telefon 0751 024 651; 1.3. Denumirea planului Plan Urbanistic Zonal – StaŃiunea Lacu Sărat Brăila, amplasament: StaŃiunea Lacu Sărat, judeŃul Brăila 1.4. Proiectant Proiectant general: S.C. OPPIDUM STUDIO S.R.L. – Proiect nr. 15/48426/2009 Şef proiect : Dr. Arh. Liliana Buhociu, atestat RUR C, D, E; telefon/fax: 0236 411820, e-mail: [email protected], [email protected]; mobil: 0742 141820, fax 0374 00132; 1.5. Aşezare geografic ă StaŃiunea balneoclimatică Lacu Sărat este situată la 5,5 km de municipiul Brăila şi la 1,5 km de Dunăre (BraŃul Arapu); staŃiunea se află pe malul Lacului Sărat; accesul în staŃiune se face direct din DN 21 Brăila - Slobozia şi prin drumul comunal DC 8, cu traseul DN2B (gara Lacu Sărat) – DN21, zona studiată fiind cuprinsă între cele două drumuri.

Aşezare geografic ă StaŃiunea Lacu S ărat


UAT Br ăila

7

1.5.1. Incadrarea în localitate • Pozi Ńia zonei fa Ńă de intravilanul localit ăŃii Zona studiată este în intravilanul Municipiului Brăila, ca trup separat – trupul nr. 2. • RelaŃionarea zonei cu localitatea, sub aspectul pozi Ńiei, accesibilit ăŃii, cooper ării în domeniul edilitar, deservirea cu institu Ńii de interes general Accesul în StaŃiunea Lacu Sărat se realizează astfel: � din Municipiul Brăila printr-o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din Ńară), care face legătura între Municipiul Brăila şi Platforma chimică de la Chiscani), construită în anul 1901; � rutier din DN2 de la Buzău sau de la GalaŃi, DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat; � cale ferată: - acces direct din StaŃia CFR Lacu Sărat (numai trenuri personale) ; - acces indirect din StaŃia CFR Brăila (pentru toate tipurile de trenuri), iar de aici cu cu mijloace de transport locale (autobuze) din gară sau cu tramvaiul din imediata apropiere a gării. DistanŃa pe calea ferată, faŃă de capitala Ńării, Municipiul Bucureşti, este de 198 km până la StaŃia Brăila şi de 179 km până la staŃia Lacu Sărat. StaŃiunea este în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. In ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieŃei turistice internaŃionale spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane ale prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinŃele vitale ale omului modern, determinate de evoluŃia condiŃiilor de viaŃă şi a stării de sănătate a populaŃei. Prin proiectul studiat s-a urmărit ca dezvoltarea turismului să respecte principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiŃiile practicării turismului pe scară largă. Se poate afirma că staŃiunea Lacu Sărat face parte dintr-o reŃea turistică cu potenŃial de dezvoltare; prioritară este dorinŃa locuitorilor şi administraŃiei locale de a aduce staŃiunea Lacu Sărat de la standardul de nivel local, la cel de nivel naŃional. Turismul balnear este singura formă de turism din Ńara noastră care se bazează pe un potenŃial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre Ńările europene cu un fond balnear remarcabil; 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în Ńara noastră. Valoarea terapeutică este accentuată în cazul StaŃiunii Lacu Sărat de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanŃe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice. Resursele balneare sunt reprezentate în primul rând de substanŃele minerale terapeutice, care prin proprietăŃile fizico-chimice răspund necesităŃilor profilactice şi medicale de menŃinere, consolidare, refacere a stării de sănătate, a capacităŃii de muncă şi de reconfortare fizică şi psihică individuală. SubstanŃele minerale terapeutice se regăsesc în apa lacului şi a nămolului terapeutic. In al doilea rând, factorii climatici existenŃi, datorită poziŃiei geografice (radiaŃia solară, circulaŃia atmosferică, temperatura, umiditatea, aeroionizarea) fac din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie în staŃiune la completarea ofertei de tratament. Situată la o altitudine de 16m faŃă de nivelul mării, staŃiunea Lacu Sărat a apărut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potenŃialului balnear şi turistic datorat calităŃilor terapeutice ale nămolului şi apei sărate din lac, precum şi a cadrului natural din zona oferit de pădure.


UAT Br ăila

8

StaŃiunea este înconjurată de 70 ha de pădure, care atenuează climatul de stepă şi constituie un loc plăcut de refacere şi recreere. Lacul cu salinitate crescută este format pe un vechi curs al Dunării, acum complet izolat. Fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafaŃă de un nămol cu un aport ridicat de mineralizare. CalităŃile terapeutice ale apei şi nămolului din Lacu Sărat sunt cunoscute de multă vreme locuitorilor din împrejurimi şi nu numai, anual înregistrându-se un mare număr de turişti, sosiŃi pentru tratament. Lacu Sărat prezintă importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală hipertonică, conŃinând compuşi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70 - 84 g/ litru), folosite pentru următoarele tratamente: - boli reumatismale degenerative; - inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale); - boli ginecologice (insuficienŃă ovariană, cervicită cronică); - dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotică, neurodermatite, etc.); - endocrine (benigne, hipotiroidism, hipoovarianism pubertal); - afecŃiuni ale sistemului nervos periferic (pareze uşoare, neurite, sciatică şi sechele după poliomelita); - stărilor post-traumatice (după operaŃii pe muşchi, tendoane şi articulaŃii, după luxaŃii şi fracturi); - respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) şi alte boli. StaŃiunea oferă şi facilităŃi pentru băi calde în ape minerale în căzi, aplicări de nămol cald, aerohelioterapie şi aplicări de nămol rece, urmate de băi în lac, instalaŃii pentru electro- şi hidroterapie, gimnastică, piscina pentru kinetoterapie. În toate aceste procedee de tratament se folosesc toŃi compuşii chimici aflaŃi în nămolurile Lacului Sărat: sulf, clor, sodiu, brom, magneziu.

Planul de Amenajare a Teritoriului Na Ńional (PATN) – Jude Ńul Br ăila Zone turistice – Infrastructura specific turistic ă


UAT Br ăila

9

2. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi programe relevante 2.1. Aspecte generale Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcŃiunile: locuire, servicii, producŃie, circulaŃie, spaŃii verzi, instituŃii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG – ului localităŃii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acŃiunile, priorităŃile, reglementările de urbanism (permisiuni şi resticŃii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcŃiilor din zona studiată (PUZ – ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiŃiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcŃie de fondurile disponibile). Prevederi ale programului de dezvoltare a localit ăŃii, pentru zona studiat ă Din datele extrase din Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila nr. 2 din 31.01.2001(Memoriu general), teritoriul intravilan existent este format din trei trupuri: - trupul 1 - municipiul propriu-zis; - trupul 2 - staŃiunea Lacu Sărat; - trupul 3 - platforma industrială Chiscani. Cele trei trupuri totalizeaz ă 3.442,96 ha în intravilan. In intravilanul trupului 2 se regăsesc ca zone funcŃionale zona cea mai importantă a unităŃilor de tratament, a sporturilor de vară, agrement şi sport, o zonă mai mică de activitate de tip agro-industrial şi o minizonă de locuinŃă şi funcŃiuni complementare, care totalizează o suprafaŃă de 151, 67 ha. Aşa cum se poate vedea din Planşa nr. 2 "SituaŃie existentă - disfunctionalităŃi" limita intravilanului administrativ se suprapune cu cea a intravilanului pe o lungime importantă în cazul trupului principal - municipiul propriu-zis - pe toata lungimea terestră a trupului 3 - platforma industrială Chiscani şi aproape pe toată lungimea trupului 2 - staŃiunea Lacu Sărat. DiferenŃa între intravilan şi administrativ este dată de suprafaŃa ocupată de luciu de apă al Dunării în estul municipiului şi de terenurile din partea de vest, la care se adaugă suprafeŃele ocupate de drumuri, de terenurile neproductive şi de suprafeŃele digurilor încadrate la “curŃi construcŃii". FaŃă de cele de mai sus, se pot face următoarele observaŃii: ObservaŃia nr. 1 - SuprafaŃa de 151,67 ha, conform planului preluat în anul 2009 de la OCPI Brăila, cu intravilanul dat în coordonate stereo, nu cuprinde triunghiul din partea de sud, delimitat de DC8, DN21 şi partea de sud a suprafeŃei ocupate de sere. ObservaŃia nr. 2 - Limita intravilanului administrativ al StaŃiunii Lacu Sărat este diferită în cele două variante de prezentare a PUG Municipiul Brăila; de asemenea, este diferită faŃă de limita înregistrată la OCPI. Conform Planului Urbanistic General, amplasamentul StaŃiunii Lacu Sărat se află în intravilanul Municipiului Brăila, zona cuprinsă în UTR 54 şi UTR 55, astfel: - UTR 54, cuprinzând lacul propriu-zis (lacul I şi lacul II) şi o zonă de pădure de jur-împrejurul acesteia, ajungând în partea de NV până la Şoseaua Buzăului (ISt, Pa, PaP, Cr); - UTR 55, cuprinzând staŃiunea propriu-zisă, între lac, Şoseaua spre Slobozia (DN21), DC8, până la intersecŃia acestuia cu DN21 (ISct, ISs, LMu, Cr, P, A - POT max.= 55 %; POTmin.= 20 %; CUT max.= 0,40; CUT min.= 0,30).


UAT Br ăila

10

FaŃă de ObservaŃia nr. 1 şi ObservaŃia nr. 2, care se menŃin, apare şi ObservaŃia nr. 3: în UTR 54 este cuprins şi lacul II, cu suprafeŃele aferente, care nu face obiectul PUG Municipiul Brăila. Luând în considerare ObservaŃiile 1, 2 şi 3, proiectantul general a considerat suprafaŃa de intravilan a StaŃiunii Lacu Sărat conformă cu planul OCPI Brăila, care corespunde ca suprafaŃă cu cea prevazută în PUG; deşi s-a studiat în ansamblu o zonă mai mare decât UTR54 + UTR55, reglementările se prevăd strict pe suprafaŃa de intravilan cuprins în Planul OCPI. 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Sta Ńiunea Lacu S ărat Br ăila Prin PUZ - StaŃiunea Lacu Sărat Brăila se stabilesc următoarele zone funcŃionale: - zona rezidenŃială şi funcŃiuni complementare; - zona pentru funcŃiuni complexe de interes public (construcŃii administrative, financiar-bancare/ construcŃii turism/construcŃii cultură şi spaŃii aferente amenajate/construcŃii comerciale, alimentaŃie publică, servicii/construcŃii sănătate/construcŃii cult); - zona spaŃii verzi, agrement, amenajări sportive; - zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaŃii gospodărie comunală) - zona cu destinaŃie specială şi de echipare teritorială (căi de comunicaŃie rutieră/alei pietonale/ căi de comunicaŃie feroviară, tramvai/construcŃii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruite, apa lacului). Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea următoarelor obiective: - Obiectivul nr. 1 – Infrastructura turistică: spaŃii de cazare (hoteluri, vile, motel, camping, plajă balneaŃie liberă, plajă nudişti) şi baza de alimentaŃie publică (restaurante, terase, magazine, chioşcuri, bazar, grădină de vară); - Obiectivul nr. 2 – Baza de tratament (SC FLORA SRL) şi construcŃii sănătate (cămin îngrijire bătrâni); - Obiectivul nr. 3 – Dotări pentru cultură şi spaŃii aferente amenajate (tabăra şcolară, pavilion muzică, sala polivalentă, cazinou, amfiteatru), construcŃii de cult (biserica, magazin, chilii, extindere construcŃii mănăstire) şi agrement (teren de fotbal+pistă atletism, terenuri de sport, bazin olimpic + piscină, skyboard, loc de joacă pentru copii, spaŃii verzi (scuar, fântâni, pădure); - Obiectivul nr. 4 – Dotări sector social – gospodăresc (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaŃii gospodărie comunală); - Obiectivul nr. 5 – Căi de comunicaŃie: rutiere (străzi intravilan+ trotuar aferent, alei pietonale), feroviare (linii de tramvai) ; - Obiectivul nr. 6 – UtilităŃi (hidrofor, punct de transformare electric, centrală termică, zona de construcŃii edilitare); - Obiectivul nr. 7 – Parcări, arii de staŃionare (1360 de parcări + 6 parcări mari pentru autocare); - Obiectivul nr. 8 – Managementul deşeurilor ; - Obiectivul nr. 9 – Alte amenajări: terenuri neconstruite (zona de protecŃie sanitară cu regim sever 5m, alte terenuri), ape, canale de irigaŃii, lacul (suprafaŃă apă lac/perimetru 3.800 ml). Încadrarea în teritoriul jude Ńului Br ăila StaŃiunea balneoclimatică Lacu Sărat se află la numai 5,5 km de Brăila. Terenul se află în intravilanul Municipiului Brăila. Zonificare func Ńional ă Din analiza zonificării funcŃiunilor existente, se desprind următoarele aspecte: � FuncŃiunile existente predominante sunt cele de turism (cuprinse în cadrul "Zonei pentru funcŃiuni complexe de interes public") şi cele de spaŃii verzi, agrement, amenajări sportive. � CapacităŃile de primire turistică, sunt poziŃionate în partea de nord a staŃiunii, spre lac, în apropierea accesului carosabil. Această zonă s-a dezvoltat în timp, datorită valorificării efectelor benefice ale nămolului terapeutic din Lacu Sărat şi a condiŃiilor climatice şi de ambient oferite de pădure.


UAT Br ăila

11

Fondul construit s-a amplificat în decursul ultimilor 30 de ani, realizându-se spaŃii adecvate pentru turism şi balneaŃie. Aşa cum se prezintă zonificarea actuală a funcŃiunilor, staŃiunea nu este valorificată decât cca 50 % din punct de vedere spaŃial, adică partea sa de nord-est. În rest, sunt spaŃii care nu-şi îndeplinesc rolul de agrement sau spaŃii verzi. Identificarea elementelor care necesit ă protec Ńie şi natura acestora Având în vedere particularitatea aparte a Lacului Sărat - resursă minerală constituită din nămolul terapeutic şi apa sărată – problematica protecŃiei şi conservării lui este complexă, implicând instituirea unor perimetre şi zone de protecŃie distincte, astfel: a. Perimetrul de protec Ńie hidrogeologic ă – are în vedere zona în care apele freatice se deplasează având ca centru depresiunea Lacu Sărat. Acest perimetru se propune a fi conform Studiului SocietăŃii InternaŃionale de Tehnică Hidrotermală elaborat în anul 1995, astfel: - la nord – vest cca. 700 mm de mal (traseu relativ DN 2B); - la sud – est cca 750 m de mal (traseu relativ DN 21); - la nord – est cca. 110 m de mal; - la sud – vest cca 3.000 m de mal. Conform Adresei ANRM nr. 3623/21.09.2009, perimetrele Lacu Sărat I şi II sunt: � perimetrul Lacul Sărat 1 – sector vestic şi central; S.C. Unita Turism Holding S.A. deŃine LicenŃa de concesiune nr. 658/1999 pentru exploatarea nămolurilor terapeutice, aprobată prin HG nr. 52/2000 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 27/2000). Perioada de derulare a licenŃei este de 20 de ani. � perimetrul Lacul Sărat I – sector estic; Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale – UTB deŃine LicenŃa de concesiune nr. 1075/1999 pentru exploatarea nămolurilor terapeutice, aprobată prin HG nr. 810/2000 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 469/2000). Perioada de derulare a licenŃei este de 20 de ani. Pentru ambele perimetre este instituit perimetrul de protecŃie hidrogeologică asupra zăcământului de nămoluri terapeutice din zona Lacul Sărat I, judeŃul Brăila prin Ordinul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei nr. 376 din 27 martie 1972, în urma unor studii hidrogeologice elaborate în conformitate cu instrucŃiunile privind delimitarea zonelor de protecŃie sanitară şi a perimetrului de protecŃie hidrogeologică, aprobate prin ordin al conducătorului autorităŃii publice centrale din domeniul apelor. Fişa perimetrului de protecŃie hidrogeologică a lacului terapeutic Lacu Sărat Brăila este prezentată în Anexa nr. 4; b. Perimetrul de protec Ńie sanitar ă Zona de protecŃie sanitară cu regim sever şi zona de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie aferente zăcămintelor de nămoluri terapeutice din zona Lacului Sărat, judeŃul Brăila se instituie prin Ordin al Ministrului SănătăŃii, conform art. 3, alin. 3) din HG nr. 930/2005. �� Zona de protec Ńie cu regim de restric Ńie propusă la cca. 250 m de mal pentru ambele lacuri, 500 m în zona staŃiunii. In acesta zonă este permisă executarea de construcŃii cu respectarea următoarelor condiŃii: asigurarea cu sisteme complete de canalizare a zonelor de locuit sau obiectivelor social -culturale; captarea apelor de şiroire prin canale adecvate şi dirijarea lor în afara zonei de protecŃie sanitară de restricŃie; desfiinŃarea haznalelor şi a latrinelor. �� Zona de protec Ńie sanitar ă cu regim sever – Conform art. 17, alin. 4) din HG nr. 930/2005, pentru lacurile şi nămolurile terapeutice, zona de protec Ńie sanitar ă cu regim sever cuprinde toat ă suprafa Ńa apei lacului, iar pe mal are 5 m l ăŃime în jurul lacului , unde este interzisă orice folosinŃă sau activitate care, punând apa în contact cu factorii externi ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia. Anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 prevede pentru lacurile naturale, cum este şi Lacu Sărat o zonă de protecŃie sanitară de 5m de la malul lacului. In această zonă sunt permise amplasări de construcŃii şi amenajări legate direct de exploatarea sursei. d. Zona de protec Ńie ecologic ă (ecosistem acvatic al Lacului Sărat).


UAT Br ăila

12

Referitor la procentul de ocupare a terenului (POT) rezultat din noua funcŃiune, precizăm că autorizarea executării construcŃiilor se face cu condiŃia ca procentul de ocupare a terenului să nu depăşească limita superioară stabilită conform proiectului (procentul normat conform HG nr. 525/1996). CondiŃiile de amplasare a construcŃiilor în funcŃie de destinaŃia acestora în cadrul localităŃii sunt prevăzute în Anexa 1 la Regulamentului local de urbanism, cu respectarea şi a Normelor tehnice privind sistematizarea şi organizarea staŃiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice din HG nr. 1154/23.07.2004, cuprinse în Anexa 8 la Regulamentul local de urbanism. Amplasarea obiectivelor se va realiza numai în locaŃiile strict determinate, prevăzute în PUZ. PUZ are caracter de reglementare specifică detaliată pentru o zonă şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General al localităŃii sau completează prevederile acestuia. Planul Urbanistic Zonal stabileşte reglementări specifice pentru o anumită zonă dintr-o localitate urbană sau rurală, compusă din mai multe parcele, acoperind, toate sau o mare parte din funcŃiunile: locuire, instituŃii şi servicii, unităŃi de producŃie şi depozitare, căi de comunicaŃie, spaŃii plantate, pentru agrement şi sport, destinaŃie specială, gospodărie comunală, echipare edilitară. Este şi cazul staŃiunii balneoclimatice Lacu Sărat, pentru care UAT a Municipiului Brăila solicită realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, pentru stabilirea disfuncŃionalităŃilor şi a propunerilor de dezvoltare, astfel încât staŃiunea să atingă acei parametri care să-i permită trecerea de la categoria de staŃiune balneoclimatică de nivel local, la cea de nivel naŃional. Procentul de ocupare al terenului (POT) rezultat din noua funcŃiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul public. Amenajarea spaŃială a staŃiunii Lacu Sărat Brăila este rezultatul mai multor factori: relief, dezvoltarea localităŃilor din împrejurimi (apropierea de marile centre urbane Brăila şi GalaŃi), dezvoltarea demografică a localităŃilor şi a arealului din împrejurimi, căi de acces, peisaje, lipsa factorilor poluanŃi, toate determinând extinderea şi forma vetrei acesteia. Dar cel mai important factor în evoluŃia teritorială a staŃiunii îl reprezintă calităŃile factorilor terapeutici naturali, nămolurile terapeutice, care au impulsionat extinderea şi dezvoltarea infrastructurii acesteia. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit Zonele functionale cuprind, fiecare în parte, totalitatea activităŃilor specifice chiar dacă intervin necontinuităŃi teritoriale. Subzonele funcŃionale, conforme cu Anexa 9 la RLU, cuprind spaŃial părŃi din zonele funcŃionale, astfel alcătuite, încât să fie coerente şi continue atât d.p.d.v al funcŃiunilor cât şi al ocupării teritoriale, motiv pentru care indicatorii teritoriali s-au eviden Ńiat nu la nivelul zonelor func Ńionale, ci la nivelul subzonelor func Ńionale (Sz 54/1; Sz 54/2; Sz 55/1-6). Subzonele funcŃionale propuse sunt: Sz 54/1 - subzona cuprinzând lacul şi zona protecŃie cu regim sever; Sz 54/2 - subzona balneaŃie liberă şi pădure; Sz 55/1 - subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2 - subzona spaŃii verzi, agrement; Sz 55/3 - subzona spaŃii comerciale şi turistice de acces în staŃiune; Considerând suprafaŃa propriu-zisă a staŃiunii (delimitată între lac, la nord; DC8 şi limita staŃiunii cf. OCPI, la sud, DN 21 la est) de 491.730 m2, gradul de ocupare a zonei cu fond construit prezintă următorii indicatori: - S staŃiune = 491.730 m2; - S construită = 36.781 m2; - S desfăşurată construită = 62.087 m2;


UAT Br ăila

13

POT = 36.781/491.730 x 100% = 7,50%; CUT = 62.087/491.730 = 0,13

StaŃiunea Lacu S ărat – Subzone UTR 54 şi UTR 55


UAT Br ăila

14

UTR 55 şi Indicatorii subzonei


UAT Br ăila

15

2.3. RelaŃia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe 2.3.1. Planuri şi programe la nivel local Turismul balnear este singura formă de turism din Ńara noastră care se bazează pe un potenŃial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre Ńările europene cu un fond balnear remarcabil; 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în Ńara noastră. Această valoare este accentuată în cazul StaŃiunii Lacu Sărat Brăila de complexitatea factorilor naturali, factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanŃe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice. StaŃiunea Lacu Sărat, cu o suprafaŃă de 33,85 ha este situată la 16 m deasupra nivelului mării, fiind înconjurată de pădure pe o arie de 70 ha, atenuând climatul specific zonei de stepă, prin atmosfera plăcută şi aerul respirabil. In Strategia de Dezvoltare a Municipiului Br ăila 2008 – 2013 , StaŃiunea Lacu Sărat este nominalizată în privinŃa caracterului terapeutic al apei şi nămolului sapropelic (valori ridicate ale indicatorilor de mineralizare şi a conŃinutului ridicat de cloruri şi magneziu). Calitatea lacului este monitorizată şi în raport cu gradul de troficitate evidenŃiază faptul că din punct de vedere al nutrienŃilor acesta corespunde categoriei eutrofe, datorită biomasei fitoplanctonice corespunde categoriei ultraoligotrofe, şi raportandu-ne la saturaŃia în oxigen, Lacu Sărat se situează în categoria mezotrofă. În ultima perioadă se constată o scădere excesivă a nivelului apei lacului; a mai rămas doar 30% din ceea ce era cândva Lacul Sărat. Este necesară întocmirea unui studiu de specialitate care să stabilească cauzele reale ale scăderii nivelului apei lacului, găsirea şi aplicarea soluŃiilor pentru asigurarea calităŃilor balneoclimaterice ale lacului, a valorilor terapeutice a apei şi nămolului sapropelic, prin evitarea oscilaŃiilor de nivel al acestuia, ca urmare a fenomenului de evaporare în lunile de vară, necompensate de precipitaŃii şi afluxul periferic al freaticului. Concomitent cu PUZ, s-au realizat următoarele studii de fundamentare: - Strategia de valorificare a potenŃialului turistic al StaŃiunii Lacu Sărat; - Studiu analitic privind documentaŃiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate anterior, în context supralocal. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila cuprinde următoarele măsuri necesare pentru dinamizarea vieŃii culturale a oraşului pe timp de vară, care vizează şi Lacu Sărat : - necesitatea extinderii şi modernizării structurilor turistice din staŃiunea Lacu Sărat Brăila, în scopul atragerii unui număr sporit de turişti, atât din Ńară, cât şi din străinătate; - dezvoltarea de programe culturale şi educaŃionale pentru copii şi tineri pe perioada vacanŃei (preluarea în administrarea publică locală a taberei de copii de la Lacu Sărat şi organizarea în perioada vacanŃei a atelierelor de ceramică, teatru, poezie, muzică, etc.); - încurajarea realizării de evenimente culturale în spaŃiul public (pe stradă, în parcuri, în pieŃe), concerte, jocuri populare, spectacole de dans, divertisment, teatru, recitaluri de poezie; - promovarea spectacolelor realizate de către absolvenŃii Liceului de Artă Hariclea Darclee. Planul de Urbanism General al Municipiului Br ăila In prezent este în vigoare Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila care a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila nr. 2 din 31.01.2001. PriorităŃile urmărite privind asigurarea dezvoltării durabile vizează realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru StaŃiunea Lacu Sărat, Ńinând cont de noile cerinŃe pentru dezvoltarea şi regenerarea urbană determinate de intrarea în comunitatea europeană.


UAT Br ăila

16

Folosin Ńa terenului propus pentru reconversie prin PUZ Plecând de la principiul că nu întotdeauna calitatea serviciilor de cazare şi nici posibilităŃile de agrement determină afluxul turiştilor, ci valoarea resurselor balneare, soluŃia propusă prin PUZ are 2 raŃiuni principale : � Rezolvarea disfuncŃionalităŃilor din punct de vedere al circulaŃiei: � Rezolvarea disfuncŃionalităŃilor din punct de vedere al zonificării funcŃiunilor: Planul Urbanistic Zonal are drept scop principal crearea cadrului legal, din punct de vedere urbanistic pentru realizarea zone funcŃionale propuse în conformitate cu tendinŃele de dezvoltare economică a Municipiului Brăila şi încadrarea soluŃiei de ansamblu a perimetrului, intravilan. (PUG Municipiul Brăila, HCL Municipal Brăila nr. 2 din 31.01.2001). StaŃiunea va cuprinde următoarele zone funcŃionale: - zona rezidenŃială şi funcŃiuni complementare; - zona pentru funcŃiuni complexe de interes public (construcŃii administrative, financiar bancare/construcŃii turism construcŃii cultură şi spaŃii verzi amenajate/construcŃii comerciale, alimentaŃie publică, servicii/construcŃii/sănătate/construcŃii cult); - zona spaŃii verzi, agrement, amenajări sportive; - zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaŃii gospodărie comunală); - zona cu destinaŃie specială şi de echipare teritorială (căi de comunicaŃie rutieră/alei pietonale/căi de comunicaŃie feroviară, tramvai/construcŃii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruite, apa lacului); Subzonele funcŃionale propuse sunt: Sz 54/1- subzona cuprinzând lacul şi zona de protecŃie cu regim sever; Sz 54/2- subzona balneaŃie liberă şi pădure; Sz 55/1- subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2- subzona spaŃii verzi, agrement; Sz 55/3- subzona spaŃii comerciale şi turistice de acces în staŃiune; Pentru zona L (reziden Ńială şi func Ńiuni complementare) permisiunile se referă la amplasarea construcŃiilor în zone centrale (POT – 80%), în zone comerciale (POT – 85%, ), în zone mixte (POT– 70%), în zone rurale (POT– 30%). Pentru zonele rezidenŃiale, condiŃionările şi restricŃiile se referă la fapul că în zonele cu funcŃiuni de locuire (locuinŃe, case de vacanŃă şi alte construcŃii cu caracter turistic, spaŃii de cazare pemanentă sau temporară), regimul de înălŃime al construcŃiilor va fi astfel: - zona exclusiv rezidenŃială cu locuinŃe P, P+1, P+2 (POT– 35%); - zona rezidenŃială cu clădiri cu mai mult de 3 niveluri (POT – 20%); - zona predominant rezidenŃială (locuinŃe cu dotări aferente) (POT – 40%). Pentru zona IS (pentru institu Ńii şi servicii, func Ńiuni complexe de interes public), permisiunile se referă la construirea serviciilor de interes general pe terenuri libere, iar condiŃionările şi restricŃiile se referă la faptul că nu se acceptă alte folosinŃe decât instituŃii publice şi servicii în clădiri independente, şi că pentru construcŃiile noi se vor respecta P.O.T. - ul rezultat din noua funcŃiune şi interesul public. Pentru zona SP (spa Ńii plantate, agrement şi sport), permisiunile se referă la lucrări de protejare şi întreŃinere, cu scopul îmbunătăŃirii aspectului calitativ şi funcŃional al subzonei, iar condiŃionările şi restricŃiile se referă la faptul că în această subzonă nu se autorizează construirea de clădiri, nu se permite traversarea cu circulaŃii carosabile, se interzice amplasarea de construcŃii provizorii, etc. Pentru zona C (c ăi de comunica Ńii), permisiunile se referă la menŃinerea traseelor existente şi autorizarea lucrărilor de întreŃinere existente, iar condiŃionările şi restricŃiile se referă la faptul că intervenŃiile sunt permise doar pe baza documentaŃiilor de specialitate.


UAT Br ăila

17

Pentru subzona Sz 54/1 – subzona cuprinzând lacul şi zona de protec Ńie cu regim sever , condiŃionările şi restricŃiile se referă la faptul că este instituită interdicŃia definitivă de construire, regim sever, de restricŃie, de protecŃie hidrologică; de asemenea, este instituită zona de protecŃie ecologică pentru ecosistemul lacului. Pentru subzona Sz 54/2 - subzona balnea Ńie liber ă şi pădure , permisiunile se referă la extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru balneaŃie, turism, sport, diversificarea reŃelelor de servicii, perdele de protecŃie sau alte delimitări la marginea zonei sanitare de protecŃie cu regim sever; condiŃionările şi restricŃiile se referă la faptul că este instituită interdicŃia definitivă de construire, regim sever, de restricŃie, de protecŃie hidrologică). De asemenea, este instituită zona de protecŃie ecologică pentru ecosistemul lacului. Pentru subzona Sz 55/1- subzona turism balnear propriu-zis , permisiunile se referă la realizarea de construcŃii în limitele de ocupare a terenului şi având funcŃiuni specifice conform cu PUZ propus (construcŃii de hoteluri, vile, locuinŃe, camping, spaŃii comerciale, de alimentaŃie publică, piscine), diversificarea reŃelelor de servicii, extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru pentru balneaŃie, turism, sport, renovarea fondului construit, restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral. CondiŃionările şi restricŃiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăŃirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. Pentru subzona Sz 55/2 - Subzona spa Ńii verzi, agrement, permisiunile se referă la diversificarea reŃelelor de servicii (realizare de stadion, terenuri de sport, verzi amenajate), extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru sport; condiŃionările şi restricŃiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăŃirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului natural şi construit. Pentru subzona Sz 55/3 – Subzona spa Ńii comerciale şi turistice de acces în sta Ńiune , permisiunile se referă la realizarea de construcŃii în limitele de ocupare a terenului şi având funcŃiuni specifice conform cu PUZ propus (construcŃii de hoteluri, bazar comercial, spaŃii comerciale, de alimentaŃie publică), diversificarea reŃelelor de servicii, extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru balneaŃie, turism, sport, renovarea fondului construit, restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral. CondiŃionările şi restricŃiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăŃirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. Pentru subzona Sz 55/4 - Subzona activit ăŃi culturale, agrement , permisiunile se referă la realizarea de construcŃii în limitele de ocupare a terenului şi având funcŃiuni specifice conform cu PUZ propus (sală polivalentă, amfiteatru, tabăra copii, alimentaŃie publică), diversificarea reŃelelor de servicii, extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru turism, sport, cultură, spaŃii verzi. CondiŃionările şi restricŃiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăŃirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. Pentru subzona Sz 55/5 - Subzona activit ăŃi de cult , permisiunile se referă la realizarea de construcŃii în limitele de ocupare a terenului şi având funcŃiuni specifice conform cu PUZ propus (biserică, centru monahal, spaŃii verzi), extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru culte şi spaŃii verzi. CondiŃionările şi restricŃiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăŃirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural.


UAT Br ăila

18

Pentru subzona Sz 55/6 - Subzona construc Ńii edilitare , permisiunile se referă la construcŃii aferente reŃelelor tehnico – edilitare; condiŃionările şi restricŃiile se referă la interzicerea amplasării de staŃii de epurare şi infiltrarea de ape reziduale în perimetrul de protecŃie hidrogeologică; în zona de protecŃie sanitară cu regim sever se interzice traversarea de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, deversarea de ape uzate în lac. 2.3.2. Planuri şi programe la nivel regional Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013 Programul NaŃional de Dezvoltare Urbană cuprinde Axa prioritară nr. 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul de intervenŃie major 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităŃii serviciilor turistice”. Strategia NaŃională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă 2007 – 2013 au identificat dezvoltarea turismului ca prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potenŃialul turistic existent în toate regiunile. Dezvoltarea turismului este în deplină concordanŃă cu Orientările Strategice Comunitare, întrucât implementarea acestei axe prioritare contribuie la îmbunătăŃirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă. Turismul crează oportunităŃi de creştere economică regională şi locală şi contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural, specific fiecărei regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic şi social. De asemenea, o parte importană din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forŃei de muncă feminine. Valorificarea atracŃiilor turistice din diferite zone ale Ńării poate contribui la creşterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariŃiei şi dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori. Dezvoltarea turismului va Ńine cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiŃiile practicării turismului pe scară largă. Creşterea numărului de turişti, aşteptată în condiŃiile dezvoltării turismului, va suprasolicita mediul înconjurător, afectând echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi Ńinută sub control în regiunile cu patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia într-o manieră durabilă şi printr-o repartizare spaŃială uniformă a activităŃilor turistice. Obiectivul Strategiei de Dezvoltare Regională este creşterea Produsului Intern Brut (PIB) regional, până în anul 2013, cu o rată de creştere superioară celei naŃionale, prin creşterea competitivităŃii pe termen lung şi a atractivităŃii pentru investiŃii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale populaŃiei. Obiectivul general poate fi atins prin :

- creşterea atractivităŃii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăŃirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenŃialului turistic;

- dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de noi locuri de muncă; - creşterea competitivităŃii regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea

infrastructurii şi calificarea resurselor umane;


UAT Br ăila

19

Incadrarea strategiei în cadrul POR şi a Axei nr. 5 la nivel regional şi naŃionale este prezentată în tabelul de mai jos:

Program nivel

naŃional Domeniu major de interven Ńie Ac Ńiuni (opera Ńiuni)

Axa nr. 5 – Dezvoltarea durabil ă şi promovarea turismului

POR

5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

- Restaurarea, protecŃia şi conservarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul universal, precum şi modernizarea infrastructurilor conexe; - Restaurarea, protecŃia şi conservarea patrimoniului cultural naŃional cu important potenŃial turistic şi modernizarea infrastructurii conexe, în vederea introducerii în circuitul turistic; - Restaurarea, protecŃia şi conservarea patrimoniului cultural din mediul urban, în vederea introducerii în circuitul turistic;

POR

5.2.Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităŃii serviciilor

- Dezvoltarea turismului bazat pe resurse turistice naturale; - dezvoltarea turismului balnear; - modernizarea/extinderea structurilor de cazare şi a unităŃilor conexe; - crearea/modernizarea/extinderea infrastructurii turistice de agrement şi a unităŃilor conexe;

POR

5.3. Promovarea potenŃialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităŃii României ca destinaŃie turistică

- Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaŃie turistică, prin definirea şi promovarea brandului turistic naŃional; - Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice; - Crearea Centrelor NaŃionale de Informare şi Promovare turistică (CNIPT) şi dotarea acestora;

Obiectivele menŃionate sunt corelate cu documentele programatice naŃionale şi europene, vizând asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor şi susŃinerea economiilor locale, păstrarea valorii mediului înconjurător şi asigurarea oportunităŃilor egale. Resursele pentru implementarea măsurilor constau în granturi, credite, cu sau fără dobânzi subvenŃionate. Programul OperaŃional Regional (POR) va finanŃa obiectivele cu potenŃial turistic care sunt incluse în localităŃile din mediul urban şi rural, staŃiuni turistice balneare, climaterice şi balneo-climaterice. Alocarea finaciară pentru POR 2007 – 2013 este de 4.568.341.147 euro, din care 3.726.021.762 euro din FEDR, restul reprezentând fonduri publice, naŃionale şi private. Alocarea financiară pentru Regiunea Sud-Est este de 30.610.000 euro. In cadrul acestui domeniu major de intervenŃie, Primăria Municipiului Brăila va interveni în infrastructura rutieră în staŃiunea Lacu Sărat. Proiectul constă în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere (accesul în staŃiune) de la DE 577 (DN21 Brăila-Slobozia), care va traversa calea de rulare a tramvaielor, va merge până la rondou şi în continuare până la capătul aleilor.


UAT Br ăila

20

PATN – Zone turistice – Resurse turistice naturale – Jude Ńul Br ăila

Planul Regional de Ac Ńiune pentru Mediu – Regiunea 2 SUD – EST Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud – Est (PRAM) cuprinde problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud – Est şi prevede obiectivele şi acŃiunile propuse pentru soluŃionarea acestor probleme. Obiectivele specifice ale PRAM se referă la: - stimularea dezvoltării echilibrate a zonei; - diminuarea dezechilibrelor intra-regionale, care vizează în special calitatea factorilor de mediu; - revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităŃii mediului; - preîntâmpinarea producerii de dezechilibre ecologice; - stimularea cooperării în domeniul protecŃiei mediului; - schimbarea modului de abordare în problemele de mediu; - conservarea spaŃiului natural în regiune în concordanŃă cu normele şi valorile UE; Pentru obiectivele regionale de mediu menŃionate au fost identificate şi planificate pe termen mediu şi scurt măsuri specifice pentru soluŃionarea problemelor prioritare. Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu indică măsuri specifice pentru Lacu Sărat; acestea se referă la schimbările climatice care afectează nivelul freatic al lacului. Prin propunerile sale: - studiu de specialitate care să stabilească cauzele reale ale scăderii nivelului apei lacului; - găsirea şi aplicarea soluŃiilor pentru asigurarea calităŃilor balneoclimaterice ale lacului, a valorilor terapeutice a apei şi nămolului sapropelic; - evitarea oscilaŃiilor de nivel al acestuia, ca urmare a fenomenului de evaporare în lunile de vară, necompensate de precipitaŃii şi afluxul periferic al freaticului, PUZ va contribui la sprijinirea implementării PRAM.


UAT Br ăila

21

2.4. Istoricul cercet ării şi valorific ării n ămolurilor terapeutice din arealul studiat 2.4.1. Istoricul cercet ării n ămolurilor terapeutice Valorificarea proprietăŃilor terapeutice ale factorilor naturali de cură sunt destul de vechi. Hipocrat este considerat iniŃiatorul terapiei naturale, precizând în renumitul său tratat de medicină, rolul pe care-l au soarele, apa şi nămolurile asupra organismului uman, modul cum acŃionează acestea şi efectul pe care-l produc atunci când omul vine în contact cu ele. Lacu Sărat are o vechime mai mare decât Lacul Techirghiol, efectele sale terapeutice fiind cunoscute din antichitate. Primele date despre această zonă datează din timpul lui Vlad Tepeş. 2.4.2. Studii privind turismul balnear În apropierea zonelor cu nămol terapeutic, a fost dezvoltată aşezarea orientată în special spre însănătoşire, aşezarea devenită între timp staŃiune balneară modernă a zilelor noastre, care asigură valorificarea ştiinŃifică, sub supraveghere medicală, a factorilor naturali. Interesul terapeutic şi social pentru cure în staŃiunea balneoclimaterică au determinat efectuarea diferitelor genuri de cercetări de specialitate. Astfel, pentru promovarea staŃiunii în circuitul turistic naŃional, în anul 1829, autorităŃile locale au luat o serie de măsuri, astfel încât în anul 1850 calităŃile terapeutice ale apei şi ale nămolului erau cunoscute în întreaga Ńară. In anul 1861, din iniŃiativa Ministerului de FinanŃe al României, inginerul George Rudeanu a efectuat primele studii asupra apei lacului, iar în anul 1870 s-au efectuat primele băi după recomandări medicale, medicii oraşului Brăila asigurând serviciile de asistenŃă. Cunoaşterea calităŃilor terapeutice ale apelor şi nămolului lacului, precum şi punerea în folosinŃă, în anul 1872, a liniei ferate Buzău – GalaŃi, a influenŃat în mod pozitiv înfiinŃarea primelor aşezări de locuinŃe în zonă. Interesul pentru nămolul terapeutic s-a materializat în timp prin realizarea unor construcŃii, dotări, amenajări pentru turism şi balneaŃie. StaŃiunea cunoaşte o dezvoltare intensă. Se fac analize de ape, se construiesc băi şi spaŃii de cazare cu o arhitectură deosebită. Primele clădiri special amenajate pentru băi au fost construite în anul 1873 de către cetăŃenii brăileni Oprea Iliescu şi I. Toma, care au amenajat barăci pentru băi calde, având drept sursă calorică bolovanii încinşi în foc. Până în anul 1879, vizitatorii locuiau în corturi, colibe sau gherete rudimentare, motiv pentru care conducerea judeŃului Brăila, a luat o serie de măsuri pentru sistematizarea zonei. Astfel, din anul 1879, lacul trece sub administraŃia Ministerului Domeniilor, care a alocat o suprafaŃă de 50 pogoane de pe malul lacului pentru construirea unor clădiri moderne (la vremea respectivă) şi a unor băi special amenajate. In anul 1882 se începe plantarea unor zone despădurite din jurul lacului de nord, deoarece acesta fusese planificat de autorităŃile locale pentru amenajare turistică, datorită apropierii sale mai mare de oraşul Brăila, decât lacul de sud. Prima analiză a apei lacului şi a nămolului a fost efectuată de medicul oraşului, Bernard Lenway în anul 1879, iar în anul 1883 Ministerul Domeniilor a numit o comisie de specialişti compusă din inginerul Sergiu şi medicii Felix şi Lenway, pentru efectuarea de analize şi pentru avizarea organizării noii staŃiuni balneare. In anul 1885, Lenway publică în Buletinul Ministerului Domeniilor rezultatele studiilor efectuate asupra nămolului şi apei. Concomitent, în anul 1884-1885 geograful Grigore Stefănescu şi inginerul Ibochet au început efectuarea studiilor geologice asupra lacului şi a regiunii înconjurătoare. Tot în anul 1885 s-a efectuat şi prima statistică a numărului de vizitatori ai staŃiunii, a căror număr a fost de circa 688.


UAT Br ăila

22

In anul 1886 se construieşte primul stabiliment pentru băi calde şi reci (cu 32 de camere) şi un cazinou. In acelaşi an, Râmniceanu a publicat un studiu istoric şi chimic asupra lacului care a făcut vâlvă în lumea ştiinŃifică. Primele lucrări cu referire la efectele miraculoase ale zăcămantului terapeutic al lacului, au fost publicate de Ion Apostolescu, în anul 1884 şi în anul 1889. Lucrările au fost prezentate în cadrul Congresului de hidrologie şi climatologie de la Paris (1889). Lucrarea a demonstrat că Lacu Sărat întrecea în calităŃi o serie de lacuri asemănătoare din Europa, confirmând notorietatea europeană. După o scădere a numărului de turişti în anul 1886 la 627, în anii următori se observă o creştere evidentă.

Numărul de turi şti înregistra Ńi în perioada 1886 - 1890

Perioada 1886 1887 1888 1889 1890 Nr. turişti sosiŃi 627 855 1277 1312 1538

Sursa: Analele Brăilei, Cap. III, pag.47 In 1887, numărul de turişti creşte cu 36,3% faŃă de 1886, după care în anul următor se observă o intensificare a sosirilor la 1277. În anul 1889 numărul de turişti continuă să crească la 1312 persoane, atingând în anul 1890 un maximum de 1538 turişti reprezentand 27,42 % în structura sosirilor pe total interval 1886-1890. Ministerul tutelar va organiza pe langă analizele efectuate în Ńară, efectuarea altor analize la laboratorul de chimie al Scolii de Mine din Paris. În anul 1888, Dr. Carnot publică rezultatele analizelor în Buletinul Ministerului Domeniilor nr. 4, 5 şi 6/1890. Apa lacului avea în compoziŃie următoarele substanŃe: Clorură de sodiu (26,600 mg ‰), Calciu (0,317 mg ‰), Sulfat de sodiu (24,404mg ‰), Sulfat de magneziu ( 6,225mg ‰), Siliciu (0,020 mg ‰), Bicarbonat de calciu ( 0,461mg ‰), Peroxid de fier (8,010 mg ‰). Tot în anul 1889 a fost amenajat parcul având o suprafaŃă de 47 ha, fiind organizat după modelul parcurilor englezeşti; s-a construit un pavilion pentru muzică. În anul 1891 Ministerul Domeniilor Statului a numit o comisie formată din specialişti români, în vederea vizitării celor mai importante staŃiuni din Europa pentru a găsi soluŃiile cele mai optime pentru sistematizarea StaŃiunii Lacu Sărat. In anul 1896 staŃiunea avea reŃea de apă potabilă, la care erau conectate şi primele vile şi clădirea administraŃiei. La începutul sec. XX, în anul 1901, staŃiunea a fost racordată la reŃeaua de transport electric cu oraşul, fiind una din primele localităŃi în Ńară şi Europa. Intre anii 1902 şi 1906, dezvoltarea staŃiunii este mediatizată de ziarele locale „Curierul Lacului Sărat” şi „Cura”4. După primul război mondial, în anul 1922 se construieşte un mare cazinou. Din profitul realizat de acesta, 30% era destinat efectuării de lucrări edilitare în staŃiune. În anul 1921 a luat fiinŃă „Societatea Anonimă Lacu Sărat”, care avea dreptul de exploatare pentru 40 ani. Perioadă de vârf în istoricul staŃiunii balneare este considerată perioada interbelică, când staŃiunea cunoaşte o amplă extindere a spaŃiului de cazare şi o cercetare intensă a proprietăŃilor curative ale factorilor terapeutici.


UAT Br ăila

23

Restaurantul Casino Grădina Lacu Sărat

In zona parcului, construcŃia cazinoului (tip parter şi mansardă) se completa cu imaginea chioşcului de muzică şi un spaŃiu verde generos. Restaurantul Casino, Bazarul Elitei, Marele Restaurant Principesa Maria cu parter şi etaj, Restaurantul Villa Regală, Restaurantul Englez, cu parter şi mansarda, construcŃie pe colŃ cu donjon deasupra intrării, Vila Mantu şi Gorovei (parter şi mansardă) de asemenea pe colŃ, cu donjon deasupra intrării, Restaurantul Untaru, birtul Vasilescu,Vila Cpt. Leonida Nicolescu, (cu parter, etaj, mansardă si donjon în axul central), birtul Popescu (cu parter, etaj, mansardă şi donjon pe colŃuri), sunt câteva din construcŃiile foarte elegante ale vremii respective, care din păcate nu s-au păstrat. Erau caracterizate prin socluri şi nivele înalte, cu ferestre dezvoltate pe înălŃime, drepte sau arcuite la partea superioară, caracteristice începutului de sec. XX. Alte vile, precum Ancora (parter) sau Segărceanu (parter, etaj, mansardă, donjon cu panoramă asupra staŃiunii) sau Clarisa (parter), sau Paleologue (parter şi mansardă) aveau aerul staŃiunilor austriece, cu motive ornamentale din lemn. Este foarte interesantă unitatea stilistică, aşa cum apare ea în fotografiile vremii, precum şi eleganŃa pe care aceste construcŃii o degajau. Astfel, spre aleile staŃiunii existau zone în care frontul stradal era compact, cu construcŃii alipite, care se prezentau foarte unitar, cu o arhitectură, la care se adaugă şi stilul neo-românesc. Dotările existente (hoteluri şi vile) asigurau capacitatea de cazare a staŃiunii pentru turiştii veniŃi la tratament. Agrementul era asigurat de parcurile staŃiunii, dintre care Parcul Englez era amenajat cu oglinzi de apă şi ronduri de flori, cu mult gazon şi copaci (ordonaŃi pe alei, pentru umbră). Zona de tratament cuprindea Sanatoriul Principele Nicolae, Stabilimentul băilor (reci şi calde), precum şi zona amenajată cu construcŃii şi împrejmuiri din lemn deasupra lacului, pe piloŃi din lemn pentur băi reci, separat femei/bărbaŃi. AdministraŃia băilor, o construcŃie în stil clasic, cu parter şi etaj, care există şi astăzi într-o formă restaurată cuprinde atât birourile, cât şi cabinetele pentru medici, farmacia şi Poşta. StaŃiunea avea amenajată pe malul lacului o plajă foarte modernă (chiar pentru zilele de astăzi), dotată cu construcŃii de lemn pentru cabine de


UAT Br ăila

24

schimb haine, cu terasă pentru răcoritoare, cu spaŃii amenajate pentru joacă copii, cu umbrele şi sezlonguri, precum şi bazine amenajate în lac. Interesant este faptul că s-a păstrat stilistica donjoanelor la colŃuri şi în axul clădirii, deşi construcŃia era din lemn. In perioada interbelică StaŃiunea Lacu Sărat dispunea de următoarea bază materială: Palatul administraŃiei, Cazarma personalului de serviciu, Casa pădurii, Sera staŃiunii, Stabilimentul pentru băi reci, Stabilimentul pentru băi calde, Vila regală „Principele Nicolae”, reprezentând clădiri publice. Clădirile particulare erau reprezentate de cele 16 vile, la care se adăugau o serie de hoteluri şi restaurante de diferite categorii. Hoteluri de categoria I-a : Ancora, Camelia, Elena, Mihăilescu, LenuŃa şi restaurantul Casinou. Categoria a II-a o formau hotelurile: Schor, Traianus, Balanescu, Bucu, Popescu şi restaurantele: Schor, Capsa, Mihăilescu. în categoria a III-a erau 3 vile mai puŃin importante. După al doilea război mondial, StaŃiunea Lacu Sărat a suferit o serie de transformări cu privire la baza materială, transformări dictate de necesitatea înlocuirii bazei materiale depăşite moral şi fizic, acordarea la cerinŃele pieŃii. După anul 1970, capacităŃile de cazare şi balneare s-au mărit semnificativ prin construirea câtorva hoteluri (Perla, Turist, Flora) şi a unei baze de tratament (cu 500 proceduri majore pe zi, şi 1000 proceduri asociate pe zi), alte construcŃii de cazare pentru nevoi sociale – cămine nefamilişti, care ulterior, au căpătat tot destinaŃia de spaŃii de cazare pentru turişti. Atât cercetarea, cât şi dezvoltarea infrastructurii se continuă în perioada comunistă, pentru ca apoi staŃiunea să cunoască o perioadă de declin. 2.4.3. Fondul turistic Apa ca factor de mediu, prezintă favorabilitatea cea mai mare şi joacă rolul principal în dezvoltarea turismului balnear. CeilalŃi factori de mediu (aerul, biodiversitatea, mai puŃin factorul edafic) îşi afirmă favorabilitatea pentru dezvoltarea turismului balnear mult mai târziu, după ce oamenii au început să conştientizeze activ faptul că nucleele balneoclimaterice reprezintă „oaze” de aer curat, linişte, verdeaŃă. În partea de est a României, pe baza zăcămintelor bogate de ape sărate şi nămoluri sapropelice, cunoscute de foarte multă vreme s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, baze de tratament în staŃiuni de rang diferit, cu regim permanent sau sezonier. Unde nu a fost posibilă dezvoltarea unei staŃiuni, această bogăŃie naturală a fost pusă în valoare punctiform (Balta Albă, Amara, Movila Miresii). În prezent, se observă o relansare a turismului balnear în zona de est a Ńării. 2.5. Con Ńinutul şi obiectivele principale ale planului Planul Urbanistic Zonal are drept scop principal crearea cadrului legal, din punct de vedere urbanistic pentru realizarea zone funcŃionale propuse în conformitate cu tendinŃele de dezvoltare economică a Municipiului Brăila şi încadrarea soluŃiei de ansamblu a perimetrului, intravilan. (PUG Municipiul Brăila, HCL Municipal Brăila nr. 2 din 31.01.2001). StaŃiunea va cuprinde următoarele zone funcŃionale: - zona rezidenŃială şi funcŃiuni complementare; - zona pentru funcŃiuni complexe de interes public (construcŃii administrative, financiar bancare/construcŃii turism construcŃii cultură şi spaŃii verzi amenajate/construcŃii comerciale, alimentaŃie publică, servicii/construcŃii/sănătate/construcŃii cult); - zona spaŃii verzi, agrement, amenajări sportive;


UAT Br ăila

25

- zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaŃii gospodărie comunală); - zona cu destinaŃie specială şi de echipare teritorialaă (căi de comunicaŃie rutieră/alei pietonale/căi de comunicaŃie feroviară, tramvai/construcŃii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruite, apa lacului); Subzonele funcŃionale propuse sunt: Sz 54/1- subzona cuprinzând lacul şi zona de protecŃie cu regim sever; Sz 54/2- subzona balneaŃie liberă şi pădure; Sz 55/1- subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2- subzona spaŃii verzi, agrement; Sz 55/3- subzona spaŃii comerciale şi turistice de acces în staŃiune; Prin PUZ se propun următoarele obiective : - Obiectivul nr. 1 – Infrastructura turistică (spaŃii de cazare şi alimentaŃie publică); - Obiectivul nr. 2 – Baza de tratament ; - Obiectivul nr. 3 – Dotări pentru agrement; - Obiectivul nr. 4 – Dotări sector social – gospodăresc; - Obiectivul nr. 5 – Căi de comunicaŃie; - Obiectivul nr. 6 – UtilităŃi; - Obiectivul nr. 7 – Parcări şi arii de staŃionare; - Obiectivul nr. 8 – Managementul deşeurilor; - Obiectivul nr. 9 – Alte amenajări (terenuri neproductive, lacul). . 2.5.1. Dotări Dotări existente In staŃiunea Lacu Sărat zonificarea funcŃiunilor existente se prezintă astfel: ■ Zona reziden Ńială şi func Ńiuni complementare cuprinde 4 locuinŃe cu regim de înălŃime P, P+M, P+1E+M. Dintre acestea, două locuinŃe sunt cuplate şi prezintă elemente de stil ale staŃiunii de la începutul sec. XX. ■ Zona pentru func Ńiuni complexe de interes public cuprinde : - ConstrucŃii administrative, financiar-bancare (post jandarmerie, Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă în Vila Lăcrămioara, birouri), cu regim de înălŃime P, P+1+M. - ConstrucŃii turism (construcŃii de cazare pentru tratament balnear şi de recuperare/ construcŃii de cazare pentru odihnă/ construcŃii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/ dotări de tratament balneoclimateric/plajă şi dotări plajă) - cu regim de înălŃime P/P+1/P+2/P+3/P+4. In prezent, în StaŃiunea de interes local Lacu Sărat există capacităŃi de primire turistică: unităŃi de cazare (hoteluri, vile, campinguri); unităŃi cu funcŃiuni de tratament; unităŃi de alimentaŃie publică (restaurante, baruri de zi, terase, etc), clasificate de Ministerul Turismului la categoria de 2 şi 3 stele, prezentate la “ConstrucŃii comerciale, alimentaŃie publică, servicii”; structuri de agrement şi posibilităŃi de petrecere timpului liber, prezentate la ”Zona spaŃii verzi, agrement, amenajări sportive”. Structurile de primire turistice cu func Ńiuni de cazare Baza de cazare reprezintă elementul esenŃial al bazei materiale de care este dependentă desfăşurarea activităŃii turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele „clasice” – casă de odihnă şi tratament sau vilă, pavilionul şi hotelul până la pensiune, camping, motel. StaŃiunea Lacu Sărat dispune de 52,0 % din locurile de cazare din judeŃ. Structurile turistice de cazare, pe destinaŃii turistice şi localităŃi sunt prezentate în tabelul de mai jos, conform bazei de date a MIMMCTPL – 2008:


UAT Br ăila

26

Structurile turistice de cazare, pe destina Ńii turistice şi localit ăŃi (2008)

Hotel Motel Camping Pensiune turistic ă Vilă turistic ă Popas turistic Total

unit ăŃi locuri unit ăŃi locuri unit ăŃi locuri unit ăŃi locuri unit ăŃi locuri unit ăŃi locuri unit ăŃi % Locuri % Brăila 8 716 1 14 - - 9 42,9 730 42,4 Lacu Sărat 5 747 - - 1 84 1 16 1 50 - - 8 38,1 897 52,0

Alte localităŃi şi trasee turistice

2 64 - - - - - - 1 12 1 20 4 19 96 5,6

Total 15 1527 1 14 1 84 1 16 2 62 1 20 21 100 1723 100 % 71,4 88,6 4,8 0,8 4,8 4,9 4,8 0,9 9,5 3,6 4,8 1,2 100 - 100 - Sursa : bazei de date a MIMMCTPL -2008

Structurile turistice de cazare, pe destina Ńii turistice şi localit ăŃi (2008)

0100200300400500600700800900

Brăila Lacu Sărat Alte localităŃi şi traseeturistice

Popas turistic

Vilă turistică

Pensiune turistică

Camping

Motel

Hotel


UAT Br ăila

27

Lista structurilor de primire turistic ă (func Ńiuni de cazare) – Sta Ńiunea Lacu S ărat (2009) Denumirea

unit ăŃii Număr camere

Număr locuri Administrator, Proprietar Categoria Tip

Diana 72 181 SC Fortuna SA 2 stele Hotel Flora 106 212 SC Unita Turism Holding SA 2 stele Hotel Lacu Sărat 79 134 SC Unita Turism Holding SA 2 stele Hotel Lacul Sărat 32 84 Casa NaŃională de Pensii 2 stele Camping Mara 36 80 SC Nesilim Prod SRL 2 stele Hotel Perla 70 140 SC T.B.R.C.M. SA Bucureşti 2 stele Hotel

Sabrina 8 16 SC Blasova Com SRL 2 stele Pensiune turistică urbană

Nufărul 23 50 SC Alco Plus SA 3 stele Vila Sursa datelor: Ministerul Turismului - DirecŃia Generală Control, Autorizare, Privatizare

Vila Nuf ărul Hotel Flora Hotel Lacu S ărat Hotel Sabrina

Hotel Perla Hotel Diana Baza de tratament Lacu S ărat Camping ■ Structuri de primire turistice cu func Ńiuni de tratament Gradul de diversificare a bazei terapeutice, introducerea procedurilor moderne, care completează terapeutica naturistă clasică ce valorifică factorii naturali de cură (ape minerale, nămoluri), dimensionarea acesteia în concordanŃă cu mărimea, structura şi calitatea bazei de cazare, determină ierarhizarea staŃiunilor nuanŃând puterea lor de atracŃie. StaŃiunea Lacu Sărat dispune de instalaŃii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla, deschise tot timpul anului. Bazele de tratament din staŃiune cuprind: • instalaŃii pentru băi calde cu apă minerală la vană; • instalaŃii pentru împachetări calde cu nămol; • instalaŃii pentru aero-helio-terapie şi pentru ungeri cu nămol rece urmate de băi în lac; • instalaŃii de electroterapie şi hidroterapie; • săli de gimnastică medicală; • bazin pentru kinetoterapie.


UAT Br ăila

28

In cele două baze de tratament se realizează proceduri pentru următoarele grupe de afecŃiuni: - afecŃiuni reumatismale degenerative – spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze şi poliartroze; - afecŃiuni reumatismale inflamatorii; - afecŃiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită); - afecŃiuni postraumatice (după fracturi, entorse, luxaŃii); - afecŃiuni neurologice periferice; - afecŃiuni ginecologice – insuficienŃă ovariană, cervicite cronice; - boli asociate: afecŃiuni dermatologice (psoriazis, ichtioze, cheratodermii, neurodermite), boli endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarită puberală), boli profesionale de uzură (munci grele în mediu toxic, trepidaŃii, muncă de noapte, frig şi umiditate prelungită), şi profilaxie, pentru persoane sănătoase şi aparent sănătoase, care prezintă factori predispozanŃi pentru imbolnăvire. Având în vedere calităŃile apei lacului şi ale nămolului sapropelic, în anul 1978 s-a dat în folosinŃă primul Complex Balnear, în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent, zilnic, până la 500 proceduri. În baza de tratament, asistenŃa medicală de specialitate este asigurată de 3 medici de specialitate de recuperare şi de 20 de cadre medicale cu pregătire medie. Lacul este împărŃit în mai multe sectoare, astfel încât colectarea şi regenerarea nămolului să contribuie la conservarea resursei naturale. Cura în afara unităŃii cuprinde lacul şi plaja pentru ungeri cu nămol şi aerohelioterapie. Un alt aspect important în ceea ce priveşte cererea reală de turism este exprimat prin circulaŃia turistică, care trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a sejurului.

Numărul de turi şti şi num ărul de înnopt ări în structurile de primire turistic ă cu func Ńiuni de cazare turistic ă, pe destina Ńii turistice şi tipuri de structuri, în anul 2007

Total Hoteluri Popasuri Turistice Moteluri Vile

turistice Pensiuni urbane

Tabere de elevi şi

preşcolari

Căsu Ńe turistice

Număr de turisti Total judeŃ 61.955 54.886 1.040 2.156 1.263 171 2.177 262 Municipiul Brăila 34.483 32.010 - 2.156 146 171 - -

StaŃiunea Lacu Sărat 24.974 22.876 1.040 - - - 1058 -


2.498 - - - 1.117 - 1.119 262

Număr de înnopt ări Total judeŃ 297.680 285.055 1.788 3.801 1.263 588 4.867 318 Municipiul Brăila 86.121 81.586 - 3801 146 588 - -

StaŃiunea Lacu Sărat 207.859 203.469 1.788 - - - 2.602 -


3700 - - - 1.117 - 2.265 318

Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Brăila


UAT Br ăila

29

Structura turi ştilor caza Ńi în unit ăŃile de cazare (%) din jude Ńul Brăila, dup ă destina Ńii (2007)

55.728.9

40.369.8

4 1.3

0

20

40

60

80

100

120

Turişti Innoptări

Alte localităŃi

StaŃiunea Lacu Sărat

Municipiul Brăila

După cum se poate observa şi din datele de mai sus, principalele destinaŃii turistice ale judeŃului sunt reprezentate de municipiul Brăila (55,7% din numărul de turisti şi 28,9% din numărul de înnoptări) şi de staŃiunea turistică Lacu Sărat (40,3 % din numărul de turişti şi 69,8 % din numărul de înnoptări) (conform Studiu fundamentare PATJ Brăila, 2008).

Structura turi ştilor caza Ńi în unit ăŃile de cazare (%) din jude Ńul Brăila, pe destina Ńii turistice(2007)

80.6 88.4 91.6

19.4 1.68.4

0

20

40

60

80

100

120

Municipiul Brăila StaŃiunea Lacu Sărat Alte localităŃi şi traseeturistice

Străini

Români

In ceea ce priveşte distribuŃia turiştilor străini pe destinaŃii, aceasta diferă destul de mult. Astfel, datorită existenŃei unor unităŃi cu un grad sporit de confort, dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism, unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri, turismul cultural), în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaŃionali reprezintă 19,4 % din total, spre deosebire de 1,6 % din total pentru staŃiunea Lacu Sărat şi 8,4 % pentru alte localităŃi şi trasee turistice. Având în vedere cota de piaŃă destul de ridicată pe care turismul balnear o are în totalul economiei turismului din judeŃ, deosebit de interesantă pentru această analiză este şi ponderea turiştilor veniŃi cu bilete de tratament oferite de CNPAS.

Ponderea turi ştilor veni Ńi prin bilete de tratament în total turisti sosi Ńi în jude Ńul Br ăila

2003 2004 2005 2006 2007 Total turişti judeŃul Brăila 55.473 59.334 59.207 59.169 61.955 Din care prin bilete de tratament (Lacu Sărat) 8217 7885 7959 8067 6172* Pondere (%) 14,8 13,3 13,4 13,6 10,0

Sursa: Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei; INS, Frecventarea structurilor de primire turistică, cu funcŃiuni de cazare 2003-2007 (* pentru 2007 sunt estimări pe baza datelor de pe primele 3 trimestre)


UAT Br ăila

30

Turişti sosi Ńi prin bilete de tratament CNPAS (2003-2007)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

1 2 3 4 5 6 7

pondere in total turisti (%)

bilete de tratament

Din datele de mai sus se observ ă faptul c ă, în ultimii 5 ani, ponderea turi ştilor veni Ńi cu bilete de tratament în num ărul total de turi şti a sc ăzut continuu, de la 14,8 % în anul 2003 la 10,0 % în 2007, iar acest lucru nu poate fi decâ t îngrijor ător pentru unit ăŃile de cazare din sta Ńiunea Lacu S ărat, care sunt inadaptate unui turism balnear moder n. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă, într-o oarecare măsură, latura calitativă a activităŃii turistice. In cazul de faŃă, durata medie a sejurului în judeŃul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total Ńară (4,80 zile faŃă de 2,95 zile), dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară, ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear, iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. De remarcat este faptul că nu calitatea serviciilor de cazare şi posibilităŃile de agrement au determinat creşterea sejurului, ci valoarea incontestabil ă a resurselor balneare .

Durata medie a sejurului în jude Ńul Br ăila,

pe destina Ńii turistice şi pe tipuri de structuri de cazare (2007)

Total Hoteluri Popasuri Turistice Moteluri Vile

turistice Pensiuni urbane

Tabere de elevi şi

preşcolari

Căsu Ńe turistice

Total judeŃ 4,80 5,19 1,72 1,76 1,00 3,44 2,24 1,21 Municipiul Brăila 2,50 2,55 - 1,76 1,00 3,44 - -

StaŃiunea Lacu Sărat 8,32 8,89 1,72 - - - 2,46 -


1,48 - - - 1,00 - 2,02 1,21

Sursa: prelucrarea datelor primite de la DirecŃia JudeŃeană de Statistică Brăila Pe destina Ńii turistice , se observă o diferenŃă mare între durata sejurului din staŃiunea turistică Lacu Sărat (8,32 zile) şi durata sejurului din municipiul Brăila (2,5 zile) şi din alte localităŃi şi trasee turistice (1,48 zile). (conform Studiu de fundamentare PATJ Braila, 2008) Pe tipuri de structuri , se observă faptul că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5,19 zile), cu diferen Ńe mari între hotelurile din Lacu S ărat (8,89 zile) şi cele din municipiul Br ăila (2,55 zile). Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3,44 zile), în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1,0 zile) şi căsuŃele turistice (1,21 zile).


UAT Br ăila

31

■ Construc Ńii cultur ă şi spa Ńii aferente amenajate În staŃiune turiştii nu dispun de multiple şi variate posibilităŃi de petrece agreabilă a timpului liber; lipsesc spaŃiile amenajate pentru dotări culturale; în istoria staŃiunii au existat un chioşc de muzică şi un cazinou. StaŃiunea are amenajat un parc, unde turiştii pot efectua cure de teren, indicate în timpul tratamentului balnear. În prezent, în staŃiune există o tabără de copii, cu o capacitate de cca 300 locuri, cu activitate sezonieră (vara), unde se desfăşoară activităŃi culturale: întâlniri, serbări, spectacole; în incinta taberei, există şi un amfiteatru. ■ Construc Ńii comerciale, alimenta Ńie public ă, servicii O altă componentă importantă a bazei materiale a turismului o reprezintă unităŃile de alimentaŃie publică. Dimensionarea bazei de alimentaŃie publică este dependentă de mărimea capacităŃii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcŃional al obiectivelor turistice. Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaŃie publică reflectă intensificarea activităŃilor turistice. Structura locurilor de alimentaŃie clasificate pe tipuri de structuri şi localităŃi din judeŃul Brăila este prezentată în graficul de mai jos:

Structura locurilor de alimenta Ńie clasificate pe tipuri de structuri şi localit ăŃi din jude Ńul Br ăila

58.8 51.883.3

58.2

29.5 41.1 31.4

8.8 7.1 16.7 8.8

0

20

40

60

80

100

120

Municipiul Brăila StaŃiunea LacuSărat

Alte localităŃi şitrasee turistice

Total

bufet bar

bar de zi

restaurant pensiune

restaurant clasic

După cum se poate observa, structurile de alimentaŃie sunt concentrate în municipiul Brăila şi în sta Ńiunea Lacu S ărat , destinaŃii care deŃin 92, 5 % din locurile de alimentaŃie din judeŃ. Un alt aspect interesant ce rezultă din această analiză este faptul că aproape 90 % din locurile de alimentaŃie sunt în unităŃi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1,8 / 1,0, valoare situată peste nivelul de 1,2 - 1,5 / 1,0, prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Defalcat, pe destinaŃii turistice, se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1,2 / 1,0 pentru toate zonele turistice analizate; astfel, pentru municipiul Brăila, ca şi pentru alte localităŃi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2,5 / 1,0, iar pentru staŃiunea Lacu Sărat este 1,25 /1,0. Capacitatea de alimenta Ńie public ă din Sta Ńiunea Lacu S ărat , conform datelor puse la dispozitie de Ministerul Turismului (iulie 2009) se prezintă astfel: Lista unităŃilor de primire turistică, cu funcŃiuni de alimentaŃie din staŃiunea Lacu Sărat, JudeŃul Brăila este prezentată în tabelul de mai jos:


UAT Br ăila

32

Denumirea unit ăŃii Strada, nr. Număr

locuri Administrator,

Proprietar Categoria Tip

Diana - 150 SC Fortuna SA 2 stele Restaurant familial (pensiune)

Diana - 150 SC Fortuna SA 2 stele Restaurant (pensiune) Diana - 32 SC Fortuna SA 2 stele Bar de zi

Flora Flora Incintă hotel 28 SC Unita Turism

Holding SA 2 stele Bar de zi

Flora Flora Incintă hotel 260

SC Unita Turism Holding SA 2 stele Restaurant pensiune

Lacu Sărat - 20 SC Unita Turism Holding SA 2 stele Bar de zi

Lacu Sărat - 50 SC Unita Turism Holding SA 2 stele Restaurant clasic

Mara - 500 Casa naŃională de pensii 2 stele Restaurant clasi

Nufărul - 80 SC Alco Plus SA 3 stele Restaurant clasic Sursa datelor: Ministerul Turismului - DirecŃia Generală Control, Autorizare, Privatizare In afara spaŃiilor menŃionate, în staŃiune se află şi alte spaŃii comerciale alimentare şi nealimentare, precum: 3 chioşcuri metalice şi 1 magazin alimentar, în regim de înălŃime parter. La intrarea în staŃiune se află o staŃie de carburanŃi tip PECO, în funcŃiune. Fondul construit existent prezintă construcŃii care sunt distribuite relativ ordonat faŃă de aleea principală a staŃiunii, în general, unele grupate, altele izolate, cu retrageri variabile de la aleele carosabile. ConstrucŃiile se integrează în general bine în cadrul natural, fără ostentaŃie, mai puŃin zona de alimentaŃie publică, din SV-ul rondoului de la intrare. ConstrucŃiile comerciale provizorii şi cele de la intrarea în staŃiune (situate în partea de SV faŃă de rondou) au un aspect necorespunzător. Intre construcŃiile existente nu este unitate stilistică, deşi niciuna nu mai prezintă caracterele iniŃiale de la începutul secolului XX. Din analiza dotărilor pentru cazare şi alimentaŃie publică rezultă: - capacitatea de cazare şi alimentaŃie a staŃiunii; - nivelul de confort prin numărul de stele turistice ; - regimul de înălŃime al construcŃiilor ; - facilităŃile aferente spaŃiilor de cazare ; - numărul de locuri de muncă; ■ Construc Ńiile de s ănătate sunt reprezentate de un cămin de îngrijire pentru bătrâni, cu o capacitate de cca 100 locuri, cu regimul de înălŃime P+4E, situat chiar la intrarea în staŃiune. Căminul este dotat cu camere, sala de mese, bucătărie, cabinete medicale, fiind o construcŃie reprezentativă. StaŃiunea este asigurată cu servicii medicale, în primul rând de asistenŃă medicală permanentă. ■ Construc Ńii de cult Conform Listei NaŃionale a Monumentelor Istorice aprobată în anul 2004, pe teritoriul StaŃiunii Lacu Sărat, judeŃul Brăila nu figurează niciun monument istoric, arhitectonic, etc. In StaŃiunea Lacu Sărat se află Complexul monahal Lacu Sărat, compus din mănăstire şi centrul monahal -Centru socio-medical pentru persoanele de vârsta a 3-a “Sf. Pantelimon”, aflat în slujirea numeroşilor pelerini, veniŃi din toate colŃurile Ńării. Piatra de temelie a bisericii din lemn a fost pusă în anul 1996, la iniŃiativa Inalt PreasfinŃiei sale Casian, Episcop al Episcopiei Dunării de Jos, construcŃia fiind finalizată în anul 1999. Biserica este construită în întregime din lemn de brad pregătit în stil maramureşean, iar tehnica de îmbinare a lemnului este în stil vrâncean. SpaŃiul prin care se accede la mănăstire este bine organizat peisagistic.


UAT Br ăila

33

Complexul monahal Lacu S ărat ■ Zona unit ăŃi industriale şi agricole Zona este reprezentată de „Sere Lacu Sărat”, proprietate de stat; serele există din anul 1962 şi sunt amplasate în extremitatea sudică a staŃiunii, având ca vecinătăŃi, la sud DC 8, la est pădure, la nord tabăra de copii, pădure şi incinta mănăstirii. Aceasta unitate are în intravilan 3,72 ha (13.537 m2 sere) şi o populaŃie ocupată de 21 persoane. De remarcat este faptul că există incompatibilităŃi între amplasamentul serelor, în forma actuală de organizare şi cel al mănăstirii şi taberei şcolare, din vecinătate. ■ Zona spa Ńii verzi, agrement, amenaj ări sportive , alături de zona pentru funcŃiuni complexe de interes public, este dominantă în staŃiune, capacităŃile de primire turistică fiind dezvoltate în cadrul natural oferit de pădure, parŃial amenajată ca parc de agrement. Fosta fântână (realizată la intrarea în staŃiune) este ieşită din scară, cu aspect de paragină. Se constată diferenŃe între spaŃiile ocupate de parc şi scuaruri, în sensul că nu toate spaŃiile se prezintă corespunzător. Sunt spaŃii verzi retrocedate foştilor proprietari, care, pe lângă tăieri de copaci, au realizat împrejmuiri improprii caracterului staŃiunii şi au afectat, fără discernamant, peisajul bine organizat, sistematizat, al staŃiunii. Tabăra şcolară (tabăra de vară) are alocat un spaŃiu mult mai mare decât este necesar şi are un aspect neîngrijit. Din analiza formelor şi posibilităŃilor de agrement ale staŃiunii Lacu Sărat, se remarcă faptul că serviciile de agrement sunt insuficient de dezvoltate, nefiind adaptate necesităŃii fluxurilor turistice şi nici necesităŃiilor de agrement ale populaŃiei locale. Există un teren de fotbal şi două terenuri de tenis de câmp, care nu sunt amenajate corespunzător. În staŃiune există puŃine locuri de joacă amenajate pentru copii.

Locuri de joac ă pentru copii Hotel Sabrina


UAT Br ăila

34

Se constată lipsa unor complexe multifuncŃionale cultural-sportive, a terenurilor moderne de sport, a piscinelor acoperite şi în aer liber, iar toate acestea conduc la diminuarea posibilităŃilor de valorificare a potenŃialului turistic al staŃiunii. ■ Zona de gospod ărie comunal ă Pe teritoriul staŃiunii nu sunt depozite de deşeuri, colectarea deşeurilor menajere, provenite de la unităŃile turistice şi stradale, de la igienizarea spaŃiilor verzi şi aleilor de acces se face în containere metalice sau pubele de către o firmă specializată. In staŃiune există un grup sanitar (WC) public, care este nefuncŃional, fără instalaŃii sanitare, grad de degradare 70 %. ■ Zona cu destina Ńie special ă şi de echipare teritorial ă cuprinde: căi de comunicaŃie rutieră, alei pietonale, căi de comunicaŃie feroviară, tramvai, construcŃii aferente lucrărilor tehnico-edilitare. Accesul rutier în staŃiune se realizează printr-un singur punct, aflat în imediata apropiere a staŃiei PECO; artera principală a staŃiunii se continuă în partea de vest, până la DC8, doar cu un drum de pământ de cca. 225 m, ceea ce reduce fluenŃaŃ; este necesară realizarea unei legături carosabile între staŃiune şi DC8, pentru un al doilea acces în staŃiune. Turiştii care ajung în staŃiune cu mijloace de transport în comun trebuie să parcurgă pe jos o distanŃă destul de mare până la zona de cazare. În staŃiune traficul auto pentru vizitatori şi marfă este nediferenŃiat, acest aspect creând disconfort vizitatorilor; nu există trasee clare pentru acoperirea carosabilă a tuturor funcŃiunilor. Există puŃine locuri de parcare amenajate în interiorul staŃiunii, în afară de parcarea existentă la intrare, ceea ce determină aglomerarea zonelor în weekwnd sau în perioadele în care au loc manifestari ce atrag mai mulŃi vizitatori. Traseele pietonale sunt de fapt semicarosabile, astfel încât circulaŃia carosabilă şi cea pietonală se suprapun în unele zone; se constată şi lipsa trotuarelor la unele trasee, ceea ce dirijează circulaŃia pietonală pe aleile carosabile, împiedicând fluenŃa acesteia. Nu există un traseu pietonal major cu deschidere spre perspectiva lacului. Imbrăcămintea asfaltică a arterelor principale ale staŃiunii este degradată. Lipsesc marcajele rutiere şi indicatoarele de circulaŃie, inclusiv pentru traversarea pietonilor. Nu există transport carosabil de agrement în staŃiune (minicar sau tramvai de epocă). ■ Alte zone ( terenuri neconstruite, ape, canale de i riga Ńie, lacul, etc.) : suprafaŃa apei lacului şi terenuri neconstruite (zona protecŃie regim sever, precum şi alte terenuri neconstruite). In concluzie, dezvoltarea şi calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând, de existenŃa unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiştilor condiŃii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte funcŃii. În al doilea rând, serviciile turistice sunt influenŃate de dotarea cu personal a capacităŃilor de cazare şi de alimentaŃie publică, a bazelor de tratament şi agrement, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii în unităŃile turistice. În acest context insuficienŃa spaŃiilor de cazare şi de alimentaŃie publică, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanŃa între nivelul confortului oferit şi exigenŃele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire, influenŃează negativ calitatea prestaŃiei turistice şi prin intermediul acestora, influenŃează şi dimensiunile circulaŃiei turistice.


UAT Br ăila

35

Zonificare func Ńional ă - Bilan Ńul teritorial al situa Ńiei existente

Nr. ident.

Denumirea Nr.

cad.

Suprafa Ńă teren (m2)

Suprafa Ńă construit ă

(m2)

Suprafa Ńă desf ăşurat ă construit ă

(m2)

Regim de înălŃime

Zona reziden Ńială şi func Ńiuni complementare 33 LocuinŃă individuală 185 185 P 34 LocuinŃă individuală

8031 455 262 262 P

35 LocuinŃă individuală 2912 1322 210 420 P+M 36 LocuinŃă individuală 1266 470 412 1236 P+ 1E+M

Total 2247 1069 2103 - Zona pentru functiuni complexe de interes public

Construc Ńii administrative, financiar – bancare 20 Post jandarmerie Lacu Sărat 590 481 481 P 21 Centru de informare europeană 420 1260 P+ 1E+M 22 Birouri

1666 192 576 P+ 1E+M

Total 2256 1093 2317 -

Construc Ńii turism (construc Ńii cazare pentru tratament balnear şi de recuperare/construc Ńii cazare pentru odihn ă/ construc Ńii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/dot ări de tratament balneoclimateric/plaj ă şi dot ări plaj ă)

1 Hortel Flora 772 3860 P+4E 2 Pensiune Flora + RecepŃie 1184 1184 P 3 Baza de tratament Flora 991 1982 P+1E 4 Hotel – clădire nouă 1623 4869 P+2E

39 Grădina de vară (af. hotel)

1015 1016 1017

11641

392 392 P 7 Vila Nufărul 4864 1051 372 1116 P+ 1E+M 8 Hotel Perla 6847 2228 6910 P/ P+3E 9 Hotel Lacu Sărat 1019 916 632 3160 P +4E

10 Hotel Diana 5028 859 637 3185 P +4 E 16 Plaja privată 1014 1573 15 15 P 18 Vila Mara 4200 460 302 604 P+ 1E 19 Vila Narcisa 6249 345 196 196 P


UAT Br ăila

36

23 Camping 1018 7284 228 228 P 37 Plaja nudişti 2306 1573 - - - 46 Teren cu destinaŃie necunoscută 18713 400 - - - 47 Teren cu destinaŃie necunoscută 18712 350 - - - 48 Teren cu destinaŃie necunoscută 19382 260 - - - 49 Teren cu destinaŃie necunoscută 18321 320 - - -

Total 33879 9572 27701 - Construc Ńii cultura şi spa Ńii aferente amenajate

24 Tabăra şcolară 300 locuri 10258 65415 3131 3131 P Total 65415 3131 3131 P Construc Ńii comerciale, alimeta Ńie public ă, servicii

6 Restaurant Sabrina 370 264 264 P 12 Bar restaurant Relamara 699 673 673 P 13 Terasa Relamara 3061 1105 705 705 P 14 Restaurant + Hotel (în lucru) 6877 841 503 503 P 15 Terasa restaurant 4408 381 - - - 17 Terasa + bar 232 232 232 P 38 Chioşc 1100 697 166 166 P 42 Magazin 38 38 38 P 43 Chioşc metallic 71 24 24 P 44 Chioşc nr. 2 160 39 39 P 11 StaŃie PECO 2000 123 123 P

Total 6594 2767 2767 - Construc Ńii s ănătate

5 Cămin îngrijire bătrâni 1291 1147 5735 P+4E Total 1291 1147 5735 - Construc Ńii de cult

25 Biserică 10981 252 145 145 P 26 Magazin 34 31 31 P 27 Chilii 393 393 P 28 Chilii

10977 5468 822 822 P

Total 5754 1391 1391 - Total 115198 19108 43042 -


UAT Br ăila

37

Zona unit ăŃi industriale şi agricole 31 Sere 41491 13314 13314 P 32 Anexe 1904 1904 P

Total 41491 15218 15218 - Zona spa Ńii verzi, agrement, amenaj ări sportive

SpaŃii verzi (scuar, parc, p ădure, fântâni) Scuar, parc, fântâni, alte spaŃii verzi 20900 - - - Pădure 207000 - - - Total 227900 - - - Construc Ńii şi amenaj ări sportive, agrement

29 Teren de fotbal + pista de atletism 31084 - - - 30 Vestiare 111 111 P 51 Terenuri de sport - - -

Total 31084 111 111 - Total 258984 111 111 -

Zona de gospod ărie comunal ă (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spa Ńii gospod ărie comunal ă) 75 Wc public 30 30 30 P

Total 30 30 30 - Zona cu destina Ńie special ă şi de echipare teritorial ă

Căi de comunica Ńie rutier ă Străzi intravilan + trotuar aferent 39703 - - -

57 Parcaje (226 p) 8100 - - - Total 47803 - - - Alei pietonale 3000 - - - Total 3000 - - - Căi de comunica Ńie feroviar ă, tramvai Linie de tramvai 6100 - - - Total 6100 - - - Construc Ńii aferente lucr ărilor tehnico-edilitare

40 Punct de transformare electric 2413 546 877 P/P+1 41 C.T. dezafectată 387 387 387 P 45 Centrală termică 256 256 256 P 50 Hidrofor 63 63 63 P


UAT Br ăila

38

Total 3119 1252 1583 - Total 60022 1252 1583 -

Alte zone (terenuri neconstruite, ape, canale de ir iga Ńie etc.) SuprafaŃă apă lac/perimetru = 3800 ml 801800 Terenuri neconstruite (zona protecŃie 5 m; alte terenuri) 236932 Total 1038732 - - - Total teren statiune intravilan 1516700 36781 6208 7 -

Dotări propuse Se propun următoarele obiective de utilitate publică:

Categoria de interes dimensiuni Dimensiuni

Domenii NaŃional Jude Ńean Local

Suprafa Ńa construit ă/ desf ăşurat ă

[m 2]

lungime [m]

Institu Ńii publice si servicii 1. Centru de informare europeană - x - 420/1260 - 2. Hotel FLORA bază de tratament - x - 991/1982 -

3. Hotel PERLA bază de tratament - x - cotă parte din 2.228/6.910 -

4. Plajă privată - x - 17.730 - 5. Plajă nudişti - x - 4.235 - 6. Plajă balneaŃie liberă - x - 61.900 - 7.Tabăra scolară 300 locuri - - x 3,100/4.000 - 8. Pavilion muzică - - x 81/81 - 9. Sala polivalentă, cazinou - - x 1.950/3.500 - 10. Amfiteatru - - x 1.800/1.800 - 11. StaŃie PECO - x - 123/123 - 12. Cămin îngrijire bătrâni - x - 1.147/5.735 - 13. Biserica, chilii - x - 35.138/89.189 -


UAT Br ăila

39

14. Scuar, parc, fântâni, alte spaŃii verzi - - x 29.800 - 15. Pădure - x - 276.600 - 16. Teren de fotbal + pista de atletism - - x 19.000 - 17. Terenuri de sport + vestiare - - x 15.100 - 18. Bazin olimpic + piscină - - x 8.600 - 19. Skyboard, loc joacă copii - - x 5.200 X Gospod ărie comunal ă 20. WC public x 3 - - x 90/90 - Căi de comunica Ńie 21. Străzi intravilan + trotuar aferent - - x 65.500 3.000 22. Parcaje (1360 p + 6 p. mari) - - x 17.800 - 23. Alei pietonale - - x 27.700 - 24. Linie de tramvai - - x 6.100 - Infrastructur ă major ă 25. Punct de transformare electric - - x 546/877 - 26. Centrală termică - - x 256/256 - 27. Hidrofor - - x 63/63 - 28. ReŃele alimentare apă - - x - - 29. ReŃele canalizare - - x - - 30. ReŃele termice şi apă caldă menajeră - - x - - 31. ReŃele gaze - - x - - 32. ReŃele energie electrică - - x - - 33. ReŃele telefonie - - x - - 34. ReŃele CATV - - x - - 35. SuprafaŃă apă lac/ perimetru = 3800ml + zona protecŃie severă (5m lăŃime)

x - - - -

Apărarea Ńării, ordinea public ă şi siguran Ńa naŃional ă 36. Post jandarmerie Lacu Sărat - - x 481/481 -


UAT Br ăila

40

Zonificare func Ńional ă – Bilan Ńul teritorial al situa Ńiei propuse

Nr. ident.

Denumirea Nr.

cad. Suprafa Ńă teren (m 2)

Suprafa Ńă construit ă

(m2)

Suprafata desf ăşurat ă construit ă

(m2)

Regim de înălŃime

Zona reziden Ńială şi func Ńiuni complementare 33. LocuinŃă individuală 185 185 P 34 LocuinŃă individuală

8031 455 262 262 P

35 LocuinŃă individuală 2912 1322 210+100 420+200 P+M/P+1E 36 LocuinŃă individuală 1266 470 412 1236 P+ 1E+M

Total 2247 1269 2303 - Zona pentru func Ńiuni complexe de interes public

Construc Ńii administrative, financiar – bancare 20 Post jandarmerie Lacu Sărat 590 481 481 P 21 Centru de informare europeană 420 1260 P+ 1E+M 22 Birouri

1666 192 576 P+ 1E+M

Total 2256 1093 2317 -

Construc Ńii turism (construc Ńii cazare pentru tratament balnear şi de recuperare/construc Ńii cazare pentru odihn ă/ construc Ńii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/ dot ări de tratament balneoclimateric/ plaja şi dot ări plaj ă)

1. Hortel Flora 772 3860 P+4E 2 Pensiune Flora + RecepŃie 1184 1184 P 3 Baza de tratament Flora 991 1982 P+1E 4 Hotel – clădire nouă 1623 4869 P+2E

39 Grădina de vară (af. hotel)

1015 1016 1017

11641

392 392 P 7 Vila Nufărul 4864 1051 372 1116 P+ 1E+M 8 Hotel Perla 6847 2228 6910 P/ P+3E 9 Hotel Lacu Sărat 1019 916 632 3160 P +4E

10 Hotel Diana 5028 859 637 3185 P +4 E 16 Plaja privată 17730 15 15 P 18 Vila Mara 4200 460 302 604 P+ 1E 19 Vila Narcisa 6249 345 196 196 P


UAT Br ăila

41

23 Camping (în afara RLU) 8740 228 228 P 37 Plaja nudişti 4235 - - - 46 Vilă P + 1E (turistică) 18713 400 100 200 P+1E 47 Vilă P + 1E (turistică) 18712 350 100 200 P+1E 48 Vilă P + 1E (turistică) 19382 260 100 200 P+1E 49 Vilă P + 1E (turistică) 18321 320 100 200 P+1E 52 Complex hotelier 200 locuri 5881 2850 25650 Ds+P+7E 54 Vilă P + 1E (turistică) x 12 7600 1200 2400 P+1E 60 Vilă P + 1E (turistică) 500 100 200 P+1E 63 Vilă P + 1E (turistică) x 2 770 200 400 P+1E 64 Vilă P + 1E (turistică) x 6 4200 600 1200 P+1E 72 Motel 60 loc. 2200 430 860 P+1E 77 Plajă balneaŃie liberă 61900 - - P+1E

Total 128465 15124 59043 - Construc Ńii cultur ă şi spa Ńii aferente amenajate

24 Tabăra şcolară 300 locuri 12600 3100 4000 P/P+1 67 Pavilion muzică 183 81 81 P 68 Sală polivalentă, cazinou 4100 1950 3500 P+1 70 Amfiteatru 2000 1800 1800 P

Total 18883 6931 9381 - Construc Ńii comerciale, alimeta Ńie public ă, servicii

6 Restaurant Sabrina 370 264 264 P 12 Bar restaurant Relamara 699 673 673 P 13 Terasa Relamara 3061 1105 705 705 P 14 Restaurant + Hotel (în lucru) 6877 841 424 1271 P+1+M 15 Terasa restaurant 4408 381 - - - 17 Terasa + bar 232 232 232 P 38 Chioşc 1100 697 166 166 P 42 Magazin 38 38 38 P 43 Chioşc metalic 71 24 24 P 44 Chioşc nr. 2 160 39 39 P 53 Bazar 9800 3000 3000 P 55 Chioşcuri comerŃ 1850 470 470 P


UAT Br ăila

42

58 ComerŃ/servicii 750 300 600 P+1E+M 59 ComerŃ/servicii 750 300 600 P+1E+M 61 ComerŃ/servicii x 3 1000 250 250 P 62 ComerŃ/servicii x 3 1000 250 250 P 65 ComerŃ/servicii/cazare x 4 1800 340 340 P 66 ComerŃ/servicii/cazare x 4 1250 340 340 P 73 ComerŃ/servicii x 2 180x2 81x2 81x2 p 11 StaŃie PECO 2000 123 123 P

Total 25154 8170 8779 - Construc Ńii s ănătate

5 Cămin îngrijire bătrâni 1291 1147 5735 P+4E Total 1291 1147 5735 - Construc Ńii de cult

25 Biserica 10981 252 145 145 P 26 Magazin 34 34 34 P 27 Chilii 393 393 P 28 Chilii

10977 5468 822 822 P

74 Extindere construcŃii mănăstire 5340 1270 2540 P+M Total 11094 2664 3934 - Total 187143 35138 89189 -

Zona unit ăŃi industriale şi agricole 31 Sere (13500) (13500) P 32 AdministraŃie sere

(7000) (650) (1300) P +1E

Zona spa Ńii verzi, agrement, amenajari sportive SpaŃii verzi (scuar, parc, p ădure, fântâni) Scuar, parc, fântâni, alte sp. verzi 29800 - - - Pădure 276600 - - - Total 306400 - - - Construc Ńii şi amenaj ări sportive, agrement

29 Teren de fotbal + pista de atletism 19000 - - - 30 Vestiare 1880 1880 P 51 Terenuri de sport

15100 - - -

69 Bazin olimpic + piscină 8600 - - -


UAT Br ăila

43

71 Skyboard, loc de joacă copii 5200 - - - Total 47900 1880 1880 - Total 354300 1880 1880 -

Zona de gospod ărie comunal ă (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spa Ńii gospod ărie comunal ă) 75 wc public x 3 30x3 30x3 30x3 P 76 SpaŃii de gospodărie comunală 1700 - - -

Total 1790 90 90 - Zona cu destina Ńie special ă şi de echipare teritorial ă

Căi de comunica Ńie rutier ă Străzi intravilan + aferent 65500 - - -

57 Parcaje (1360 p + 6p.mari) 17800 - - - Total 83300 - - - Alei pietonale 27700 - - - Total 27700 - - - Căi de comunica Ńie feroviar ă, tramvai Linie de tramvai 6100 - - - Total 6100 - - -

Construc Ńii aferente lucr ărilor tehnico-edilitare 40 Punct de transformare electric 2413 546 877 P/P+1 41 C.T. dezafectată 387 387 387 P 45 Centrală termică 256 256 256 P 50 Hidrofor 63 63 63 P 56 Zona construcŃii edilitare 10701 - - -

Total 13820 1252 1583 - Total 130920 1252 1583 -

Alte zone (terenuri neconstruite, ape, canale de ir igatie etc.) SuprafaŃă apă lac/perimetru = 3800 ml 801800 Terenuri neconstruite (zona protecŃie 5 m; alte terenuri) 38500 Total 840300 - - - Total teren sta Ńiune intravilan 1516700 39629 95045 -


UAT Br ăila

44

Organizarea turistic ă a spa Ńiului din sta Ńiune şi împrejurimi Lacu Sărat este o localitate veche, cu caracter complex, cuprinzând atât componente habitaŃional – urbanistice, de infrastructură, cât şi sociologice. Caracteristica geodemografic ă a sta Ńiunii şi func Ńiile acesteia StaŃiunea se caracterizează din punct de vedere al numărului de locuitori şi al structurii socio – profesionale a populaŃiei, majoritatea acestora încadrându-se în categoria aşezărilor cu funcŃii de servicii, care deservesc în cea mai mare parte activităŃile turistice. FuncŃia turistică are un rol deosebit de important în organizarea unei aşezări şi a regiunilor înconjurătoare care capătă un aspect specific, infrastructura de acces, de cazare şi agrement, conferă respectivelor localităŃi un aspect urbanistic. Evolu Ńia teritorial ă a sta Ńiunii balneoclimaterice Amenajarea spaŃială a staŃiunii Lacu Sărat Brăila este rezultatul mai multor factori: relief, dezvoltarea localităŃilor din împrejurimi (apropierea de mari centre urbane Brăila, GalaŃi), dezvoltarea demografică a localităŃilor şi a arealului din împrejurimi, căi de acces, peisaje, lipsa factorilor poluanŃi, toate determinând extinderea şi forma vetrei acesteia. Dar cel mai important factor în evoluŃia teritorială a staŃiunii îl reprezintă calităŃile nămolului terapeutic, care a impulsionat extinderea şi dezvoltarea infrastructurii acesteia. Pentru UTR 54 (S=1.024.970 m2) indicatorii sunt: - Sz 54/1: S= 821.800 m2 (lac + zona protecŃie regim sever ); POT = 0%; CUT = 0,0 - Sz 54/2: S = 203.170 m2, POT = 0%; CUT = 0,0 Considerând suprafaŃa propriu-zisă a staŃiunii = UTR 55 (între lac, la nord; DC8 şi limita staŃiunii cf. OCPI, la sud, DN 21 la est) de 491.730 m2, gradul de ocupare a zonei cu fond construit prezintă următorii indicatori: S staŃiune = 491.730 m2 S construită = 39.629 m2 S desfăşurată construită = 95.045 mp POT = 39.629/491.730 x 100% = 8,06 %; CUT = 95.045/ 491.730 = 0,20 Pentru UTR 55 (S=491.730 m2) indicatorii sunt: - Sz 55/1: S =173.530 m2 total, din care luat în calcul 54.759 m2; Sc = 19.976 m2, Sd =48.051m2, POT = 36,5%; CUT = 0,88 (POT maxim = 37%; CUT maxim=1,0) - Sz 55/2: S =163.910 mp2, Sc = 1.970 m2, Sd = 1.970 m2, POT = 1,20%; CUT = 0,01 - Sz 55/3: S =46.740 m2 total, din care luat în calcul 10.294 m2, Sc = 3.519 m2, Sd = 26.650 m2, POT = 34,2%; CUT = 2,59 (POT maxim = 35%; CUT maxim=2,8) - Sz 55/4: S =78.400 mp2 total, din care luat în calcul 21.673 mp2, Sc = 7.842 m2, Sd = 10.722m2, POT = 36,2%; CUT = 0,50 (POT maxim = 37%; CUT maxim=0,6) - Sz 55/5: S =17.200 m2 total, din care luat în calcul 11.094 m2, Sc = 2.664 m2, Sd = 3.934 m2, POT = 24%; CUT = 0,36 (POTmaxim = 35%; CUTmaxim = 0,5); - Sz 55/6: S=11.950 m2, Sc=643 m2, Sd=643 m2, POT = 5,4%, CUT = 0,06 (POT maxim = 6%;CUT maxim=0,1);


UAT Br ăila

45

Bilan Ńul teritorial al suprafe Ńelor (existent – propus)

Suprafa Ńă teren (mp)

Suprafa Ńă construit ă (mp)

Suprafa Ńă desf ăşurat ă construit ă

(mp) Denumirea

Existent Propus Existent Propus Existent Propus Zona reziden Ńială şi func Ńiuni complementare 2247 2247 1069 1169 2103 2303 Zona pentru func Ńiuni complexe de interes public 115198 187143 19108 35138 43042 89189 ConstrucŃii administrative, financiar - bancare 2256 2256 1093 1093 2317 2317 ConstrucŃii turism (construcŃii cazare pentru tratament balnear şi de recuperare/construcŃii cazare pentru odihnă/construcŃii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/dotări de tratament balneoclimateric /plaja şi dotări plajă)

33879 128465 9572 15124 27701 59043

ConstrucŃii cultură şi spaŃii aferente amenajate 64415 18883 3131 6931 3131 9381 ConstrucŃii comerciale, alimetaŃie publică, servicii 6594 25154 2767 8179 2767 8779 ConstrucŃii sănătate 1291 1291 1147 1147 5735 5735 ConstrucŃii de cult 5754 11094 1391 2664 1391 3934 Zona unit ăŃi industriale şi agricole 41491 - 15218 - 15218 - Zona spa Ńii verzi, agrement, amenaj ări sportive 258984 354300 111 1880 111 1880 SpaŃii verzi (scuar, parc, pădure, fântâni) 227900 306400 - - - - ConstrucŃii şi amenajări sportive, agrement 31084 47900 111 1880 111 1880 Zona de gospod ărie comunal ă (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spa Ńii gospod ărie comunal ă) 30 1790 30 90 30 90

Zona cu destina Ńie special ă şi de echipare teritorial ă 60022 130920 1252 1252 1583 1583 Căi de comunicaŃie rutieră 47803 83300 - - - - Alei pietonale 3000 27700 - - - - Căi de comunicaŃie feroviară, tramvai 6100 6100 - - - - ConstrucŃii aferente lucrărilor tehnico-edilitare 3119 13820 1252 1252 1583 1583 Alte zone (terenuri neconstruite, ape, canale de ir iga Ńie, etc.) 1038732 840300 - - - -

Total teren sta Ńiune intravilan 1516700 1516700 36781 39629 62087 95045


UAT Br ăila

46

2.5.2. Utilit ăŃi 2.5.2.1. Alimentarea cu ap ă StaŃiunea balneoclimaterică Lacu Sărat dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din anul 1960, realizat o dată cu primele obiective de interes public în scop terapeutic, care s-a extins în perioada următoare de dezvoltare, în funcŃie de noile investiŃii. Precizăm că pentru PUZ - „StaŃiunea Lacu Sărat Brăila” a fost emis, de către A.N. „Apele Române”, DirecŃia Apelor Buzău – IalomiŃa, Avizul de gospodărire a apelor nr. 3 din 19 aprilie 2010. Avizul prevede că obiectivele propuse a se realiza în StaŃiunea Lacu Sărat impun extinderea reŃelelor de apă, dezafectarea şi devierea celor ce sunt pozate pe amplasament. Propunerile PUZ pentru alimentarea cu apă potabilă sunt următoarele: - debranşarea conductei din PVC tip G Dn 150 mm care alimentează cu apă satul Lacu Sărat, din inelul ce alimentează staŃiunea şi racordarea acesteia în conducta de aducŃiune a municipiului Brăila; propunerea a fost tratată şi în proiectul “Alimentare cu ap ă a satului Lacu Sărat “, faza - Studiu de fezabilitate; - debranşarea conductelor care alimentează cu apă stadionul Chimia, Serele şi hidranŃii de grădină din incinta staŃiunii Lacu Sărat; - se acceptă o normă specifică de apă de 150 l/om zi, conform normelor Europene; - conductele principale ale reŃelei vor fi dimensionate în funcŃie de cerinŃele zonei; conductele de branşament vor corespunde cerinŃelor fiecărui obiectiv alimentat; se vor monta aparate de măsură şi control la toate obiectivele sistemului, elemente de contorizare şi monitorizare a presiunii de lucru. Obiectivele propuse a se realiza în staŃiunea Lacu Sărat Brăila impun extinderea reŃelelor de apă, precum şi dezafectarea şi devierea celor ce sunt pozate pe amplasament. Alimentarea cu ap ă sărată a bazei de tratament Pentru alimentarea cu apă sărată a noilor baze de tratament se propun staŃii de pompare apă sărată cu captare din lac şi conducte de aducŃiune între staŃiile de pompare şi bazele de tratamente. Pentru PUZ StaŃiunea Lacu Sărat Brăila s-a solicitat şi obŃinut Avizul ANRM nr. 14 – I/11.05.2010 în următoarele condiŃii: - Amplasarea de construcŃii în perimetrele de protecŃie sanitară/hidrogeologică contravine prevederilor HG nr. 930/2005. Conform art. 3, lit. f) din HG nr. 756/2003, orice fel de lucrări geologice şi de construcŃii în perimetrele de explorare/exploatare, precum şi în perimetrele de protecŃie sanitară şi hidrogeologică se vor realiza numai cu Avizul ANRM. - Conform art. 17, alin. 4) din HG nr. 930/2005 pentru lacurile şi nămolurile terapeutice zona de protecŃie sanitară cu regim sever cuprinde toată suprafaŃa lacului, iar pe mal are 5m lăŃime în jurul lacului, unde este interzisă orice folosinŃă sau activitate care, punând apa în contact cu factorii externi ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia. In această zonă sunt permise doar amplasări de construcŃii şi amenajări legate direct de exploatarea sursei. - Se interzice construirea de debarcadere ce urmează a fi folosite în scopuri de agrement nautic; 2.5.2.2. Canalizare Propunerile PUZ privind canalizarea apelor uzate sunt următoarele: � Evacuarea apelor uzate menajere de la noile obiective se va face în reŃeaua de canalizare existentă. Se propun lucrări de extindere a reŃelelor de canalizare, dezafectarea şi devierea conductelor pozate pe amplasament care sunt deteriorate sau subdimensionate. Materialele din care se vor realiza extinderile sau înlocuirile de reŃele vor fi din gresie antiacidă, datorită naturii agresive a terenului. � Evacuarea apei uzate de la obiectivele propuse pentru tratament se va face prin instalaŃiile de preepurare şi a staŃiilor de pompare apă sărată, cu deversare în bazinul îndiguit existent din lacul sărat II.


UAT Br ăila

47

� Apele pluviale de pe platforma betonată vor fi dirijate prin intermediul pantelor transversale şi longitudinale spre rigolele carosabile prevăzute în incintă. Canalizarea apelor pluviale va fi de tip ramificat: 2-3 puncte de descărcare pentru fiecare dintre cele două părŃi ale staŃiunii cu descărcare în canalizarea existentă, colector principal paralel cu receptorul, colectoare secundare 2-3 pentru canale stradale, parcări şi racorduri. Se propun lucrări de extindere a reŃelelor de canalizare, dezafectarea şi devierea conductelor pozate pe amplasament care sunt deteriorate sau subdimensionate. Rigolele vor fi conectate la separatoarele de hidrocarburi care vor fi montate în zonele destinate parcării autovehiculelor. Separatoarele de hidrocarburi vor corespunde standardelor europene SR EN 858 – 1/2002 şi SR EN 858 – 1/2002/A1/2004, pentru separatoare de lichide uşoare (standard naŃional începând cu data de 1 septembrie 2006). Aceste separatoare sunt rezistente la agenŃi chimici şi au durabilitate mecanică, permiŃând instalarea în amplasamente unde trec maşini grele. Principiul de funcŃionare are la bază sistemul static care asigură separarea uleiurilor şi hidrocarburilor în funcŃie de greutatea lor specifică. Sunt echipate cu filtru cu cărbune, panou electric cu alarmă optică şi acustică care se declanşează la creşterea excesivă a nivelului de ulei. Pentru a se evita accidentele şi deversările, separatoarele vor fi echipate cu capac cu închidere automată. Se vor respecta astfel prevederile HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005 – NTPA 001 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali Evacuarea apelor uzate în reŃelele de canalizare sau în staŃiile de epurare se face în baza acceptului de evacuare dat în scris de operatorul de servicii publice care administrează şi exploatează reŃeaua de canalizare şi staŃia de epurare, precum şi a contractului de utilizare a serviciilor publice de canalizare, încheiat cu acesta.” Parametrii urmăriŃi: pH, materii în suspensie, CBO5, CCO Cr, sulfuri şi hidrogen sulfurat, ion amoniu, susbtanŃe extractibile, detergenŃi sintetici biodegradabili. Valorile rezultate din măsurători se vor compara cu valorile limită de emisie prevăzute în HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005 – NTPA 001. Pentru PUZ StaŃiunea Lacu Sărat Brăila a fost solicitat şi obŃinut Avizul ANRM nr. 14 – I/11.05.2010. Avizul a fost emis cu următoarele condiŃii: - Nu se vor deversa în lac ape uzate, chiar dacă acestea au fost epurate în prealabil. Acestea prin conducte perfect etanşe vor fi duse până la sistemul de canalizare din zonă, sau dacă acesta nu există până la staŃia de epurare, unde vor fi tratate, urmând a fi deversate în afara perimetrului de protecŃie sanitară. - Se interzice construirea de debarcadere folosite în scopuri de agrement nautic precum şi orice fel de activitate de agrement nautic, pescuitul şi scăldatul în Lacul Sărat; 2.5.2.3. Alimentarea cu energie electric ă In staŃiunea Lacu Sărat sosesc două linii electrice aeriene de medie tensiune LEA 20kV, una racordată din staŃia de transformare 110/20kV Brăila-Sud şi una din staŃia de transformare 110/20kV Lacu Sărat. Din aceste linii se alimentează posturile de transformare existente din staŃiune şi StaŃia de Transformare 20/6kV Lacu-Sărat formată din două tranformatoare de 4000kVA. StaŃia este amplasată în pădurea dintre staŃiune şi DN21, în apropierea intrării în staŃiune. Din bara de 6 kVA a staŃii se alimentează: - redresorul de curent continuu destinat alimentării liniei de tramvai, format din două transformatoare de 6/0,8kV având puterea 1600kVA fiecare; - postul de transformare 6/0,4kV destinat staŃiunii propriu-zise, format din două transformatoare, amplasat intr-o cabină de zidărie intre pavilionul de băi calde şi lac; - o linie electrică aeriană LEA 20kV ce alimentează postul de transformare PT PECO 6/0, 4kV- 100kVA şi ceilalŃi consumatori din această zonă.


UAT Br ăila

48

Postul de transformare aferent staŃiunii se alimentează din staŃia de transformare prin intermediul liniilor electrice subterane LES 6-20kV. Liniile electrice de joasă tensiune 0,4 kV pentru alimentarea clădirilor precum şi reŃeaua de iluminat public sunt pozate subteran. Pentru alimentarea cu energie electrică şi telefonie se propun următoarele lucrări: - liniile electrice aeriene de 20kV şi respectiv 0,4 kV să fie pozate pe domeniul public, pe străzile principale, respectând distanŃele faŃă de toate tipurile de reŃele; - devierea, reamplasarea şi redimensionarea reŃelelor electrice şi posturilor de transformare existente pentru a satisface sporul de putere necesar noilor construcŃii propuse; - posturi noi de transformare, care vor fi integrate în reŃeaua de distribuŃie locală; - reŃelele electrice de medie şi joasă tensiune, precum şi cele de iluminat public s-au propus a se realiza de tip îngropat. - pentru fiecare clădire s-a prevăzut o firidă electrică FE din care se va racorda tabloul electric general destinat alimentării receptorilor obiectivului respectiv; - racordarea noilor obiective turistice la reŃeaua telefonică existentă în zonă; reŃeaua telefonică propusă va fi de tip îngropat. 2.5.2.4. Alimentare cu c ăldur ă In zonă este amplasată magistrala de termoficare supraterană, compusă din două conducte de termoficare cu Dn 219 mm, care alimentează cu agent primar două puncte termice (PT): PT Fortuna Hotel Diana, cu necesar termic de 43.5 t/h şi PT Căminul de Bătrâni “Lacu Sărat”, cu un necesar termic de 40.3 t/h, precum şi punctul termic aflat în incinta Sectorului Gospodăresc “Sere şi Pepiniera Lacu Sărat“, cu necesar termic de 31.5 t/h. Din punctele termice menŃionate sunt racordate reŃele termice secundare, care se află în exploatarea consumatorilor arondaŃi, fiind amplasate în subteran, pe terenul acestora. Traseul magistralei de termoficare intră în staŃiune de la drumul naŃional DN 21, de-a lungul Stadionului “Chimia”, ramificându-se apoi, astfel încât să alimenteze punctele termice. Conductele termice care alimentează Căminul de Bătrâni “Lacu Sărat “a căror traseu este de la punctul termic către clădirea cu destinaŃie de Cămin de Bătrâni, au diametrul nominal de 100mm şi sunt amplasate în subteran, la o adâncime de 0.8 m.l. Referitor la distribuŃia agentului primar pentru punctele termice amplasate în staŃiunea “Lacu Sarat“, datorită funcŃionării numai a punctului termic “Cămin de Bătrâni“ se înregistrează pierderi de căldură considerabile, ceea ce determină SC CET SA să reconsidere punctul de vedere în privinŃa strategiei de dezvoltare a SACET în aceasta zonă, în cazul în care nu mai optează şi alŃi consumatori pentru asigurarea încălzirii prin racordarea la reŃeaua de termoficare. 2.5.2.5. Alimentarea cu gaze naturale In staŃiunea Lacu Sărat există o staŃie de reglare-măsurare a gazelor racordată la reŃeaua de gaze naturale de medie presiune ce transporta gazul metan de la S.R.M. Chiscani spre oraşul Brăila. StaŃia de reglare-măsurare existentă are capacitatea de 1000 Nm3/h şi nu mai poate prelua şi alŃi consumatori. Din S.R.M., prin intermediul unei reŃele de distribuŃie de gaze presiune redusă sunt racordaŃi pentru alimentarea cu gaze naturale următorii consumatori: - Centrala termică + bucătărie – Baza de tratament; - Centrala termică + bucătărie Hotel “PERLA”; Pentru alimentarea cu gaze naturale se propune mărirea capacităŃii staŃiei de reglare-măsurare existente, pentru a putea asigura alimentarea cu gaz metan a obiectivelor existente în staŃiune şi a căminului de pensionari ce urmează a se realiza. Se va urmări permanent realizarea unui ansamblu optim de funcŃionare arzător – cazan – coş. Se vor respecta prevederile Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi cele ale Normativului I6 şi I13/1 - 2002 şi PrescripŃiile tehnice ISCIR C9/2003: care se referă la supravegherea centralei termice,


UAT Br ăila

49

întreŃinerea şi revizuirea periodică a cazanelor şi instalaŃiilor, precum şi conducerea semiautomată a arderii pentru a se reduce la minim degajarea de gaze nearse şi de fum, implicit poluarea zonei. 2.5.2.6. Căi de comunica Ńie Prin PUZ se propun următoarele amenajări şi dezvoltări pentru modernizarea circulaŃiei: �� îmbun ătăŃirea suprafe Ńelor de rulare - lucrări de întreŃinere şi reabilitare a arterei principale care traversează staŃiunea pentru; �� configurarea re Ńelei stradale - crearea unui drum de centură a staŃiunii care să creeze autonomie traficului carosabil în interiorul staŃiunii, faŃă de exterior (DN21, DC 8) cu următorul traseu: continuarea drumului dinspre municipiu, paralel cu linia de tramvai înspre sud, apoi spre sud-vest, legându-se de carosabilul existent în staŃiune (aleea principală); - prelungirea arterei principale până în DC8 şi modernizarea ei; - lărgirea drumului de acces din DN 21; - crearea unui drum paralel cu linia de tramvai ce vine dinspre Brăila, dotat şi cu alee pentru biciclişti, în continuarea celui propus până în cartierul Radu Negru. � elemente de organizare a circula Ńiei - completarea intersecŃiilor existente şi dotarea intersecŃiilor nou create, cu elemente de organizare orizontală şi verticală; � transportul în comun - dotarea şi completarea staŃiilor de transport în comun existente, cu elemente care să asigure o funcŃionare corespunzătoare (platformă carosabilă separată, elemente de protecŃie a călătorilor contra intemperiilor, elemente de semnalizare şi informare, bănci, etc.) - realizarea a 6100 m2 de linii de tramvai în zona destinată comunicaŃiilor; �� parc ări, arii de sta Ńionare - realizarea a 1360 locuri de parcare - 6 locuri pentru parcări mari în zona cu destinaŃie specială şi de echipare teritorială. �� circula Ńia pietonal ă - reabilitarea îmbrăcăminŃii trotuarelor existente prin aplicarea de pavaje din dale ecologice; - crearea unor trotuare aferente arterei principale de circulaŃie; - crearea unei zone de promenadă, adiacentă drumului din nord, - crearea unei piste de ciclişti, pe un traseu paralel cu linia de tramvai şi drumul nou propus; - amenajarea platformei „bazar” cu dale ornamentale ecologice; 2.5.2.7. Deşeuri In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o staŃiune turistică se propun următoarele: - amenajarea de platforme gospodăreşti pe parcela fiecărui obiectiv, cu posibilităŃi de colectare selectivă/sortare a deşeurilor, precolectare separată a celor nedegradabile şi a celor biodegradabile. - evacuarea deşeurilor, în special a celor biodegradabile se va efectua pe baza unui program strict, astfel încât să se evite poluarea mediului. ■ Alte amenaj ări �� Construc Ńii culturale - Realizarea unui pavilion de muzică, a unei săli polivalente, a unui cazinou, a unui amfiteatru, situate în partea de vest şi sud-vest a StaŃiunii. Se propune micşorarea suprafeŃei aferente taberei de copii, folosită neeficient, în beneficiul acestor noi spaŃii pentru cultură. �� Construc Ńii comerciale - Realizarea unui mare bazar comercial la intrarea în staŃiune, între aleea de acces şi parcarea existentă, realizarea de construcŃii comerciale şi de servicii de mărime medie, amplasate în zona de nord, în apropiere şi coabitare cu spaŃiile pentru turism.


UAT Br ăila

50

�� Construc Ńii de cult - Completarea şi închiderea incintei mănăstirii pentru activităŃi cu rol educativ (cercuri elevi pe perioada de vară, muzeu religios, etc) �� SpaŃii verzi, sport şi agrement, amenaj ări sportive - folosirea judicioasă a tuturor terenurilor neconstruite în prezent (chiar părăsite ) pentru spaŃii verzi şi împăduriri; - propunerea de mutare a serelor la sud (sub fostul traseu al DC8), eliberând astfel cca 15% din suprafaŃa actuală a staŃiunii propriu-zise în favoarea publicului; - creşterea suprafeŃei alocate construcŃiilor sportive şi de agrement prin folosirea mai judicioasă a terenului şi prin alocarea unor terenuri neconstruite; se propune realizarea unui teren de fotbal + piscină de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic + piscină, locuri de joacă pentru copii, skyboard; - îmbunătaŃirea calităŃii spaŃiului verde, cu scuaruri bine îngrijite, ritmate; - realizarea unui parcurs pietonal, de-a lungul arterelor carosabile şi în pădurea existentă în staŃiune; acest parcurs pietonal leagă zonele, care acum sunt bine delimitate funcŃional, astfel încât staŃiunea să fie folosită integral în spaŃialitatea sa, de către turişti; la nord se vor comasa activităŃile de tratament şi odihnă, alimentaŃie publică, iar la sud, cele culturale, de cult şi de agrement şi sport. În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în modificarea reactivităŃii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul locaŃiei, al peisajului, care influenŃează afectivitatea şi dispoziŃia bolnavului. Turiştii pot efectua cure de teren prin plimbări pe suprafaŃă cât mai mare parte a perimetrului lacului, atât în zona plajei existente şi propuse, cât şi în exterior, spre vest şi spre est , în legătură cu o zonă mai apropiată de turismul de week-end. Se poate crea astfel o descreştere a stilului trepidant, spre cel liniştit, de odihnă, din imediata apropiere a suprafeŃei lacului. 2.6. Infrastructura turistic ă, Protec Ńia şi conservarea mediului natural şi construit ExistenŃa de resurse turistice degradate duce la imposibilitatea valorificării lor turistice şi implicit la utilizarea redusă sau chiar deloc a bazei materiale, la diminuarea cererii turistice şi a încasărilor provenite din turism. Afectarea chiar în mică măsură a resursele turistice balneare, prin diminuarea calităŃii factorilor terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea, reduce posibilităŃile de refacere a sănătăŃii. Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, pe lângă acestea, apar şi efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare şi dezvoltare durabilă a turismului. Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii de impact, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător, frumos şi unic. 2.6.1. Protec Ńia apelor PUZ-ul prevede măsuri pentru protecŃia apelor de suprafaŃă şi freatice, astfel încât să nu se producă impurificări. � Pentru evacuarea apelor menajere este prevăzut un sistem centralizat pentru colectarea şi preluarea acestora printr-o reŃea de canalizare într-un colector comun, epurarea lor în ministaŃii de epurare cu funcŃionare monitorizată şi deversarea apelor în canalizarea existentă şi apoi în emisar în condiŃiile respectării Normativului NTPA 001/2002, aprobat prin HG nr.188/2002, completată şi modificată prin HG nr. 352/2005. � Pentru apele uzate sărate din baza de tratament este prevăzut următorul flux: - captarea şi aducŃiunea apei sărate prin intermediul staŃiei de pompare; - colectarea apei uzate sărate şi evacuarea prin intermediul sistemul de pompare în bazinul îndiguit din lacul II;


UAT Br ăila

51

Activitatea de exploatare a nămolului sapropelic nu generează ape uzate; faza lichidă este constituită practic din apa din lac. Aceasta va fi deversată periodic în lac. SituaŃia existentă nu oferă condiŃii optime de regenerare a nămolului returnat, astfel încât extragerea nămolului fără măsuri de reabilitare a lacului poate conduce la scăderea cantităŃii de biomasă. In situaŃia în care metoda de exploatare impusă de ANRM va fi respectată conform Avizului, concomitent cu măsurile recomandate, impactul asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ. � Pentru evacuarea apelor pluviale este prevăzută realizarea unei canalizări pluviale unitare, care va asigura controlul corect al apelor de suprafaŃă şi preepurarea prin intermediul separatoarelor de hidrocarburi înainte de evacuare, eliminând posibilităŃile de poluare cu suspensii. Apele subterane din zona de circulaŃii vor fi protejate prin betonarea drumurilor de acces şi prevederea cu rigole de colectare a apelor pluviale. � Pentru nămolul provenit de la curăŃarea căminelor de canalizare de apa menajera – indicatorii de calitate se vor încadra în limitele impuse de Ordinul MMGA nr. 344/2004 de aprobare a Normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. 2.6.2. Protec Ńia calit ăŃii aerului Având în vedere că traficul rutier se va intensifica odată cu amenajările turistice, preponderent pe DN 21 şi DC8, În parcările amenajate, măsurile prevăzute în proiect pentru protecŃia calităŃii aerului vizează fluidizarea traficului prin: - realizarea de căi de acces moderne, cu îmbrăcăminte asfaltică de bună calitate, semnalizate şi marcate corespunzător pentru reducerea manevrelor suplimentare; - realizarea de parcări şi arii de staŃionare; asigurarea de locuri de parcare de catre dezvoltatori, corelat cu numarul de locuri de cazare, conform RLU; - realizarea de perdele perimetrale de protecŃie la parcări pentru diminuarea nivelului de poluare (zgomot, pulberi); - asigurarea perdelelor vegetale de protecŃie pe marginea drumurilor cu trafic intens; - la proiectarea construcŃiilor se va avea în vedere stabilirea înălŃimii optime a coşului de evacuare a noxelor provenite din arderea combustibilior la centralele termice; - dezvoltarea serviciilor nepoluante.

Datorită circulaŃiei curenŃilor de aer dispersia emisiilor şi diminuarea concentraŃiilor este permanentă. Prin măsurile de protecŃie prevăzute se estimează încadrarea calităŃii aerului în limitele prevăzute de STAS 12574 – 87, Ordinul MAPM nr. 462/1993 şi Ordinul MAPPM nr. 592/2002 pentru toŃi poluanŃii. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu zgomot se vor planta spaŃii verzi, scuaruri şi perdele de protecŃie, ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaŃiu verde reduce zgomotul cu 8 – 10 dB A şi pulberile cu 30%. 2.6.3. Protec Ńia solului PUZ-ul prevede realizarea unei reŃele de canalizare/epurare şi evacuare a apelor menajere în sistem unitar, eficient şi un management corespunzător al deşeurilor, ceea ce va duce la eliminarea în mare parte a posibilităŃilor de poluare a solului. Betonarea căilor de acces rutier şi a parcărilor propuse în PUZ asigură protecŃia solului.

Pentru diminarea impactului asupra factorului de mediu sol construcŃiile hidroedilitare, reŃeaua de canalizare şi căminele de canalizare vor fi executate cu materiale speciale hidrofuge, eliminând posibilitatea de poluare a solului. In staŃiune noile obiective vor fi prevăzute cu echipamente de tratare a apelor uzate menajere (ministaŃii de epurare). Depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, etanşe conform prevederilor HG nr. 856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor în timpul iernii şi verii, generarea de noxe sau mirosuri, operatorul de salubritate va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor.


UAT Br ăila

52

2.6.4. Protec Ńia vegeta Ńiei Propunerea de sistematizare conform PUZ introduce funcŃiunea de spaŃii verzi pentru construcŃiile propuse. Prin PUZ se propune dezvoltarea funcŃiunii de cazare, realizarea de alei pietonale şi de promenadă pe conturul lacului în afara limitei de protecŃie, parcuri, prin punerea în valoare a zonei cu vegetaŃie existentă: - zonele cu funcŃiunea de cazare şi dotări complementare vor avea spaŃii libere în care vor fi incluşi arborii sănătoşi existenŃi. In interiorul parcelelor vor fi plantaŃi copaci decorativi la distanŃele date de Codul Civil; - zonele de dotări şi servicii vor avea o suprafaŃa amenajată de spaŃii verzi conform RLU specific fiecărei functiuni în parte; - spaŃiile libere vizibile din circulaŃiile publice vor fi tratate ca grădini de faŃadă; - spaŃiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 100,00 mp. 2.6.5. Protec Ńia sănătăŃii popula Ńiei Nu există riscuri de afectare a sănătăŃii turiştilor şi populaŃiei de deservire. Prin PUZ se propun următoarele: - asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile şi realizarea reŃelei unitare de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere, cu respectarea parametrilor prevăzuŃi de actele normative în vigoare; - asigurarea serviciilor de salubritate corespunzătoare; - realizarea de perdele de vegetaŃie cu rol protector în jurul parcărilor şi ariilor de staŃionare; - asigurarea nivelului de însorire pentru toate tipurile de locuinŃe. 2.6.6. Protec Ńia cadrului natural In zona PUZ-ului şi în vecinătatea acestuia, pe teritoriul localităŃii nu există situri şi rezervatii naturale, ProtecŃia cadrului natural urmăreşte: - păstrarea aspectului natural al peisajelor inclusiv al celor unice; - menŃinerea fondului genetic în limitele capacităŃilor biologice a unor populaŃii de plante şi animale; - protecŃia celor mai reprezentative specii de plante şi animale; Măsurile propuse în proiect pentru protecŃia cadrului natural sunt: - Măsuri de protecŃie a peisajului prin realizarea construcŃiilor cu materiale ecologice, păstrarea unităŃii stilistice, evitarea culorilor stridente în materialele de finisaj, plantarea de arbori şi flori din specii autohtone adecvate zonei, realizarea de parcuri şi grădini cu vegetaŃia existentă, managementul adecvat al deşeurilor. In realizarea proiectului se va Ńine seama de elementele de relief existente, care vor fi integrate armonios în peisaj, şi anume: - SuprafaŃa cu vegetaŃie forestieră va fi inclusă în parcuri şi în spaŃiile verzi ale construcŃiilor realizate in regim silvic; - Lacul Sărat cu amenajările propuse (plajă, terenuri de sport, bazin olimpic pentru înnot, piscine, pista pentru atletism) beneficiază de cele mai bune condiŃii climatice pentru practicarea turismului şi a sporturilor de vară în aer liber; - Cornişa ce se desfăşoară pe toata lungimea zonei, de la est la vest, determină o amplasare peisageră de excepŃie a clădirilor prin faptul că oferă o vedere către lac. Prin realizarea proiectelor prevăzute in PUZ şi prin instituirea unui management adecvat se pot elimina factorii ce ameninŃă ecosistemul lacului: degradare, turismul necontrolat, camparea în locuri nepermise şi lipsa controlului asupra accesului vehiculelor.


UAT Br ăila

53

2.6.7. Protec Ńia biodiversit ăŃii, florei şi faunei Pe teritoriul StaŃiunii Lacu Sărat nu sunt arii de protecŃie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importanŃă comunitară (SCI). 3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei sale probabile în cazul neimplementării PUZ propus Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuŃi în vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului, biodiversitatea, flora şi fauna, populaŃia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, infrastructura rutieră, gestionarea deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 3.1. Relieful Teritoriul judeŃului Brăila, destul de monoton ca forme de relief, corespunde părŃii de nord-est a Câmpiei Române, cu aspectul unui şes, în care singurele denivelări sunt crovurile şi cuvetele lacurilor sărate, iar de-a lungul râurilor, dune de nisip apar sub forma unor movile, cu diverse denumiri legate de istoria sau legendele locului (Movila Barbă Lată – 51 m, Movila Ciurea – 46 m, Movila Ianca – 38 m, Movila Hagiului – 43 m, Movila Boiescu – 28 m, Movila Seacă – 24 m, s.a.). De teritoriul judeŃului mai aparŃin Câmpia Inferioară a Siretului şi Balta Brăilei - asanată prin lucrări de hidroamelioraŃie şi transformată în Insula Mare a Brăilei, printre cele mai importante zone agricole ale României. StaŃiunea Lacu Sărat face parte din Câmpia Română orientală, partea de nord a Bărăganului. Terasa Brăilei, pe care este amplasată staŃiunea are altitudini de 10 - 12 m (în interiorul staŃiunii - 12 m) are lăŃimea de 25-30 km şi însoŃeşte malul stâng al Dunării. Zona Lacului Sărat este o depresiune alungită pe direcŃia NE-SV cu altitudini între 5 - 10 m, cu extinderea de circa 4 km lungime şi 1 km lăŃime.

Harta unit ăŃilor de relief în Jude Ńul Br ăila


UAT Br ăila

54

3.2. Aerul Climatul regiunii este de tip continental excesiv, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi cu precipitaŃii reduse. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 10,40C în aria de câmpie şi de circa 110 C în lunca Dunării; deşi mediile anotimpului rece nu scad sub -3,20 C, iar cele ale anotimpului cald nu depăşesc 230 C, influenŃele climatului est-european determină temperaturi extreme, atât vara cât şi iarna, printre cele mai mari din Ńară: maxima absolută, de +40,5,50 C şi minime absolute, de -26.50 C. TendinŃa de ariditate s-a extins în ultima perioadă şi asupra Luncii Dunării, cu efect negativ asupra refacerii pe cale naturală a vegetaŃiei forestiere. În cursul anului 2009, temperaturile medii lunare înregistrează o creştere continuă din luna ianuarie până în luna iulie, apoi o descreştere din august până în decembrie, evidenŃiind contrastele termice dintre iarnă şi vară. Valorile temperaturii aerului, înregistrate în anul 2009, şi cantităŃile de precipitaŃii se regăsesc în tabelul de mai jos:

Temperatura medie Temperatura maxim ă Temperatura minim ă Cantitatea de precipita Ńii

Normală climatologică 2009 Absolută 2009 Absolută 2009 Normală

climatologică 2009

10,80C 120C 40,50C

22.07.1943 380C

24 iulie -26,50C

08.01.1947 -16.90C 22.12. 441,8 l/m² 420.2l/m²

Sursa : AdministraŃia NaŃională de Meteorologie – Bucureşti Temperatura minimă înregistrată în anul 2009 a fost -16,90C, mai scăzută faŃă de minima din anul 2008 (-15,10C), însă mai ridicată faŃă de minima absolută înregistrată în ianuarie 1943 (-26,50C). Temperatura maximă s-a înregistrat în luna iulie având o valoare de 380C, mai scăzută faŃă de maxima anului 2008 (38,50C) şi faŃă de maxima absolută înregistrată până în anul 2007 (41,50C) şi faŃă de maxima absolută înregistrată în iulie 1943 (40,50 C). Temperatura medie a fost mai ridicată, iar cantitatea de precipitaŃii mai scăzută faŃă de normala climatologică. Regimul precipitaŃiilor are o foarte mare variabilitate în timp şi spaŃiu, reflectând tipul de climat continental. PrecipitaŃiile medii anuale se menŃin de regulă sub 500 mm/an, valori care, asociate cu temperaturile destul de crescute şi constante din sezonul cald determină un grad de ariditate ridicat, necesitând ample lucrări de irigaŃii pentru culturile agricole.

Cantit ăŃile de precipita Ńii înregistrate în perioada 2006-2009 Lunile anului Cantitatea

l/m 2 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2006 - 195,6 391 208,2 263,8 - 83,4 108,6 413,8 - - - 2007 - - - - 124,5 - - 249,6 102 243 83 - 2008 - - 99 190 227,5 39,5 - - 206 - 37,2 43,4 2009 126,6 104,6 72,8 28,0 160,1 156,6 161,7 76,0 259,1 151,1 115,4 289,1

Precipita Ńii 2006 - 2009

050

100150200250300350400450

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Lunile anului

Can

titat

ea l/

mp 2006

2007

2008

2009


UAT Br ăila

55

Cele mai mari cantităŃi de precipitaŃii s-au înregistrat în luna septembrie a anului 2006 şi cele mai mici în luna aprilie a anului 2009. Apele din precipitaŃii au înregistrat valori ale pH - ului care s-au situat în intervalul 5,6 - 7,46 unităŃi de pH în anul 2006, 5,7-7,54 unităŃi de pH în anul 2007 şi 5,6 -6,73 unităŃi de pH în anul 2008, 6,3 – 7,88 unităŃi de pH în anul 2009, valori ce indică faptul că în decursul celor trei ani nu s-au înregistrat precipitaŃii acide.

Harta climatic ă a României Harta precipita Ńiilor în România Numărul mare de zile însorite, anual, se regăseşte în durata de strălucire a soarelui, indice a cărui valoare medie este de circa 2.300 ore/an, iar numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este în jur de 90, caracteristici climatice determinante pentru desfăşurarea activităŃii de turism. Efectele biologice ale bioclimei de stepă asupra organismului uman sunt:

- solicitare intensă a sistemului nervos central şi vegetativ; - stimularea glandelor endocrine; - stimularea metabolismului, în special ameliorarea balanŃei fosfo- calcice, urmată de

creşterea depunerii de Calciu la nivel osos; - stimularea mecanismelor de termoreglare

Vântul predominant suflă dinspre nord-est şi mai ales iarna; CrivăŃul, un vânt rece şi uscat, reprezintă principala verigă din lanŃul condiŃiilor care produc uscăciune şi se manifestă în prezent în Câmpia Bărăganului Nordic şi în nord-estul Dobrogei. BăltăreŃul, un vânt cald şi umed, ce bătea dinspre sud, contribuind la topirea zăpezilor primăvara, iar vara aducea umezeală şi aer mai rece şi proaspăt, pană la 50 - 60 km în interiorul Bărăganului şi Podişului Dobrogei, a fost înlocuit tot mai mult de CrivăŃ, care a devenit vântul dominant în zonă. Dinspre partea estică bate Suhoveiul, un vânt uscat şi cald ce se simte în special vara, iar dinspre vest, Vântul de Vest bate vara şi aduce precipitaŃii, diminuând arsiŃa din sezonul cald. 3.3. Biodiversitatea, flora şi fauna

Principalele tipuri de habitate din judeŃul Brăila sunt caracteristice regiunii biogeografice stepice şi sunt reprezentate prin habitate acvatice şi terestre - păduri şi pajişti.

Harta delimit ări regiunilor biogeografice: alpin ă, continental ă, panonic ă, stepic ă, pontic ă


UAT Br ăila

56

Habitatele de p ădure : � Habitatele cu vegetaŃie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi (circa 5% din suprafaŃa judeŃului), de salcie, de amestec sau în regim de plantaŃie. Acestea sunt situate astfel: - 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret (predominant din plop şi salcie); - 20% sunt păduri de terasă pe raza judetuŃui, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, ColŃea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla şi Lacu Sărat: Tipuri de habitate forestiere:

- Stejăret (Quercus pubescens) pe soluri sărăturoase în stepă; - Păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora); - Amestec de şleau de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur); - Frăsinet de haşmac cu Fraxinus excelsior; - Ulmet de luncă cu Ulmus campestris; - Păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi (Populus alba) din luncă; - Zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă; - Zăvoaie amestecate de Populus alba şi P. nigra din luncă; - Zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă; - Zăvoaie amestecate de plopi şi salcie din luncă; - Zăvoaie de salcie şi cătină (Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri sărăturoase.

� Habitatele de paji şti (pajişti de luncă, pajişti de stepă şi tufărişuri) Habitatele de pajişti sunt mai bine reprezentate numai în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, care au fost în trecut cel mai afectate de păşunatul animalelor lăsate în stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales porci) precum şi de păşunatul ovinelor, prin acumularea şi descompunerea dejecŃiilor de ovine rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului. Pajiştile stepice sunt puternic modificate, cu graminee şi ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca, Stipa lessiongiana, Stipa capillata. Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt întâlnite specii ca Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica şi Artemisia austriaca. Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie făcând parte din structura pajiştilor, fie există izolat, pe arii restrânse, în zone de luncă cu maluri nisipoase. � Habitatele acvatice : lacuri (sărate şi dulci), bălŃi (permanente şi temporare), mlaştini, zone mlăştinoase, canale. Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca reprezentare de la braŃele Dunării şi luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci sau sărate situate pe teritoriul judeŃului fiind totodată şi cele care, în pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii.

� Lacurile din judeŃul Brăila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate în depresiuni de tasare în loess sau crovuri), numite şi lacuri de crov, limanuri fluviatile (lacurile de meandru) şi lacuri de luncă. Lacurile de meandru şi de braŃ părăsit se gasesc îndeosebi în lunca Dunării (Blasova), pe terasa CălmăŃuiului, precum şi în apropiere de Brăila (Lacul Sărat Brăila). O importantă categorie a apelor de suprafaŃă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacul Sărat Brăila, Câineni Băi şi Movila Miresii. Lacul Sărat Brăila, situat la 16 m peste nivelul mării, este un vechi curs al Dunării, blocat acum, situat în sudul municipiului Brăila. Apa are o salinitate mare iar fundul lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic. Morfologic este alcătuit din două compartimente (I şi II) separate de DJ 212, acestea putând comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului. Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră şi faună rare sau pe cale de dispariŃie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării.


UAT Br ăila

57

Inventarul tipurilor de habitate de interes comunit ar identificate în jude Ńul Br ăila

Nr. crt.

Tip de habitat conform OUG nr. 57/2007

Cod Natura 2000

Zona în care a fost identificat

1. ComunităŃi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

1310 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni

2. Stepe şi mlaştini sărăturate panonice - habitat prioritar 1530

Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni, Valea CălmăŃuiului

3. Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Litorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), lunca BraŃului Măcin

4. Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetaŃie bentonică de Chara sp. 3140

Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni

5. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition

3150 PNBMB: lacuri şi bălŃi, mlaştini împădurite

6. Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention

3270 PNBMB-canale cu maluri aluviale, lunca BraŃului Măcin

7. Stepe ponto-sarmatice - habitat prioritar 62CO lunca BraŃului Măcin

8. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

6410 PNBMB - Mlaştini cu vegetaŃie de Molinia pe soluri luto-argiloase

9. AsociaŃii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin

6430 PNBMB, lunca BraŃului Măcin

10. Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 PNBMB - mlaştini de-a lungul văii Dunării; lunca BraŃului Măcin

11. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

6510

PNBMB - păşuni umede, depresiuni mlăştinoase; lunca BraŃului Măcin

12.

Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91FO PNBMB

13. Galerii cu Salix alba şi Populus alba 92AO PNBMB, lunca BraŃului Măcin

Lacu Sărat Brăila este în atenŃia specialiştilor, pentru a fi ocrotit şi a-i opri cursul spre îndulcire sau distrugere a echilibrului sau biologic. In Lacu Sărat, datorită salinităŃii sunt condiŃii destul de severe de viaŃă; salinitatea variază în funcŃie de precipitaŃii şi de intervenŃia omului. Au fost identificate un număr de 59 de specii de plante şi animale, din care 31 specii de rotifere, 5 specii de crustacei, 10 specii de insecte şi dintre acestea o specie de chiromonide (F. Cărăuşu, teza de doctorat, 1975). Apa lacului având o concentraŃie salină mare, plantele superioare lipsesc, flora este reprezentată prin plante ce au o organizaŃie simplă: Bacterii, Cyanophycee, Diatomee, Volvacee şi Ulotrichales, ce pot suporta condiŃii vitrege de viaŃă. Biocenoza Lacului Sărat este foarte


UAT Br ăila

58

săracă în specii şi în număr redus de lanŃuri trofice care deŃin puŃine verigi trofice. In apa lacului şi în nămolul sapropelic trăiesc bacterii aerobe care facultativ devin anaerobe şi care, pe Iângă rolul lor principal de a descompune substanŃele organice, rereprezintă şi sursa de hrănire pentru protozoare, rotiferi şi artemii. La malul lacului şi în pătura de la suprafaŃa apei (circa 1 m grosime) trăiesc crustacei mici de culoare roşie - sunt indivizii de Artemia salina, crustaceu inferior filopod cu o segmentate clară, cu un număr mare de segmente, corp alungit L = 8-16 mm şi moale, înotând pe spate, filtrând continuu apa cu ajutorul picioruşelor foliacee, reŃinând particule organice pentru hrană. ColoraŃia corpului se datorează prezenŃei hemoglobinei, pigment caracteristic vertebratelor. Fragile şi atrase de lumină, aceste organisme chiar la micile valuri produse de vânt, sunt aduse la mal, unde se lovesc şi mor, formând pe alocuri, de-a lungul malului apei, brâie roşii.

Sursa:D.Albu - RezervaŃii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din Ńinuturile Brăilei

Artemia salina Cel mai intersant fenomen întâlnit la acest crustaceu este corelatia dintre forma lui si salinitatea apei. Prezinta o mare plasticitate ecologica, putând trai în ape cu concentratie salină diferită, fapt ce-l face să reziste la salinităŃi variabile, fiind capabil să-şi păstreze în sânge o concentraŃie moleculară constantă considerat un osmeosmotic perfect. In jurul Lacului Sărat sunt brâie concentrice de vegetaŃie, de la verde-argintiu deschis până la roşu-brun. Astfel: trifoi, lumanarica, lipici constituie (a lll-a fâşie); pelinul, urda vacii, sulcina albastra şi nemtisor (fâşia a ll-a); brânca, steluta şi limba peştelui (fâşia I), ce le dă un specific anume.

Fâşia I Fâşia II Fâşia III Brânca (Salicornia herbaceea)

Pelin (Artemisia maritima) Trifoi marunt (Medicago lupulina)

Steluta (Aster tri-polium) Urda vacii (Lepidium perfoliatum)

Lumanarica (Verbascum blattaria)

Limba pestelui (Statica gmelini)

Sulcina albastra (Trigonelld Coerulea)

Lipici (Lappula echinata)

Asemănătoare cu brânca este Suaeda maritima, uşor de recunoscut după culoarea albăstruie cenuşie. Din cauza intervenŃiei omului, dezvoltarea este doar pe suprafeŃe restrânse. Pădurea din jurul lacului are un rol deosebit pentru viaŃa şi existenŃa lui, ca barieră în calea vânturilor, ca filtru pentru noxe, dar şi pădure pentru recreere. Cunoscând factorii care au dus la procesul de desalinizare a Lacului Sărat, se impune necesitatea protecŃiei întregului complex de ecosisteme: acvatic şi terestru. Dar pentru a le proteja este necear să se cunoască chimismul apei, biologia lacului, nivelul şi calitatea resurselor, stabilitatea celor două ecosisteme naturale. Indepărtarea cauzelor care-i produc degradarea au fost primele măsuri ale specialiştilor: desfundarea canalului care-l alimenta permanent, întreŃinându-i apele şi pe vreme de seceta, desfundarea vechilor izvoare înfundate prin căderea malurilor, desfiinŃarea stânelor din zona de protecŃie a lacului.


UAT Br ăila

59

S-a stabilit zona de protecŃie a lacului şi s-a elaborat un studiu în vederea împăduririi cu specii adaptabile la sărătură în zona Lacului 2 de către Inspectoratul Silvic Brăila (ing. Popescu Ion şi ing. Necula Ion), care s-a aplicat în toamna anului 1991 pe un traseu de 1 km: - trei rânduri salcie pentru ca are creştere rapidă, formând o primă perdea protectoare - pe o distanŃă de 10 m din terenul agricol; - sălcioara, pentru că este rezistentă la sărătură; - arbuşti - păducel, cătina roşie, la limita lacului; - cătina roşie, fiind cea mai apropiată de lac.

Phragmites communis Delphinium consolida Consolida regalis

3.4. Solul şi subsol 3.4.1. Structura geologic ă şi tectonic ă Sub raport morfostructural, zona aparŃine unităŃii de platformă, având drept fundament platforma Moesică. Din punct de vedere morfotectonic evoluŃia arealului este dirijată de epoca precarpatică ce însumează o serie de faze tectonice care au dus la formarea şi consolidarea unităŃilor de platformă. Astfel, în timpul etapei precambriene se consolidează fundamentul cristalin al unităŃilor de platformă din faŃa arcului carpatic. La sfârşitul cutărilor careliene (huroniene), platforma primitivă est-europeană se completează în sud cu Platforma Moesică. După alŃii, Platforma Moesică se consolidează numai după orogeneza assyntica de la sfârşitul proterozoicului. La început platforma primitivă est-europeană se întindea uniform peste Moldova, Dobrogea şi sudul Câmpiei Române, având o serie de fracturi marginale profunde ce se multiplicau în zona Dobrogei de Nord. Această unitate a platformei este întreruptă de formarea geosinclinalului prebaikalian, individualizându-se ca uscat numai fundamentul Podişului Moldovei, Câmpiei Române şi Dobrogei de Sud care închideau spre nord-vest aria geosinclinala în care se plămădeau viitoarele catene cristaline carpatice. Ulterior au loc doar uşoare mişcări pe verticală sau fracturări marginale, însa linia generală de evoluŃie morfologică - de platformă - este direcŃionată din Precambrian. Au avut loc definitivări ale fundamentului şi mişcări neotectonice, cele recente cuaternare din fazele valahă şi pasadena ducând la mişcări de slabă intensitate. Ca urmare a mişcărilor neotectonice, o mare parte din suprafaŃa lacustră pliocenă a dispărut în cuaternar, lacurile rămase funcŃionând ca nivele de bază pentru regiunile limitrofe. Aceasta retragere a lacului a influenŃat relieful prin desfăşurarea sistemelor de terasă, a tipului şi mediului de acumulare specific dezvoltat. Astfel, în pleistocenul inferior lacul este mai restrâns ca în levantin, existând, în funcŃie de tipul de depozite trei sectoare: - primul, la contactul cu muntele, unde aveau loc acumulări de pietrişuri şi nisipuri sub forma unor delte fluvio-lacustre imense; - al doilea, în care se acumulau nisipuri şi argile; - ultimul, unde lacul avea adâncimi mai mari, caracterizat prin acumulări de argile şi argile nisipoase.


UAT Br ăila

60

Spre finele peistocenului mediu are loc o micşorare a suprafeŃei lacustre în vest şi nord-vest, prin deplasarea spre sud a ariei de sedimentare fluvio-lacustră şi prin creşterea ponderii materialelor balcanice în acumulările ce acoperă vechea câmpie joasă villafranchiană. In pleistocenul superior are loc exondarea completă şi definitivarea pantei generale de curgere a râurilor. Unitatea de platformă este reprezentată prin Câmpia Română. Unitatea corespunde, în general, cu partea nordică a Platformei Moesice ce înclină dinspre Bulgaria spre Câmpia Română, afundându-se tot mai mult pe măsura apropierii de CarpaŃi. Fundamentul său (sau platforma propriu-zisă) este format din şisturi cristaline, cutate spre sfârşitul precambrianului; până în silurian zona devenind o întinsă peneplena. Etajul sedimentar se compune din: tirdovirian-silurian, devonian şi permian, triasic, jurasic (o lacună în liasicul superior), cretacic, iar la vest sunt şi depozite paleogene (legate cu cele din bazinul Lomului din Bulgaria); urmează tortonianul, sarmaŃianul şi pliocenul (mai ales în partea centrală şi nordică a câmpiei). Fundamentul platformei se ridică spre sud şi odată cu ridicarea acestuia se efilează, până la pierdere, termenii inferiori ai neogenului. Morfotectonic, epoca precarpatică este definitorie pentru formarea şi consolidarea Câmpiei Române. Astfel, în etapa precambriană se consolidează fundamentul cristalin, Platforma Moesică consolidându-se numai dupa orogeneza assyntica de la sfârşitul proterozoicului. Marea platforma est - Europeană care cuprinde şi zona analizată avea o serie de fracturi marginale, unitatea ei fiind întreruptă de formarea geosinclinalului prebaikalian, care se extindea atât peste fundul de tip oceanic de la marginea platformei, cât şi peste zona nord-dobrogeană. La începutul paleozoicului, fundamentul Câmpiei Române se individualizase ca uscat. Tot în această epocă precarpatică se schiŃează tectonic Depresiunea precarpatică. 3.4.2. Mişcările seismice Intreaga zonă în care se găseşte amplasamentul studiat este afectată de două categorii de cutremure: - în prima categorie sunt grupate cutremurele de pământ legate de zona Vrancea, care sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scoarŃă, în mantaua superioara, la circa 80 ÷ 180 km adâncime, şi care eliberează o cantitate enormă de energie, fiind cutremure destul de frecvente, dar care, aproape periodic, generează un cutremur distrugător la circa 50 de ani. - în a doua categorie sunt grupate cutremurele legate de structura faliată a Platformei Valahe, cu focarul situat în scoarŃă, la adâncimi de 5÷30 km, eliberând energii mult mai mici, nefiind cutremure importante din punctul de vedere al intensităŃii, fiind totuşi de remarcat faptul că acestea se pot constitui ca replici ale cutremurelor vrâncene, eliberarea şi acumularea tensiunilor pe aceste linii de faliere fiind influenŃată şi de aceste seisme. Zona seismică de calcul specifică zonei Brăila este corepunzătoare valorii de 8 grade magnitudine pe scara Richter, aici resimŃindu-se efectele propagării undelor de şoc generate în epicentrele deja cunoscute pentru Platforma Moesică. Din punct de vedere al încadrării terenului în normativele de proiectare, în conformitate cu STAS 11100/93, Lacu Sărat, judeŃul Brăila se afla în zona gradului 8 «C» macroseismic după scara Richter. Normativul P 100/93, privind zonarea teritoriului României după valorile coeficienŃilor seismici de colt Ks şi Tc, include StaŃiunea Lacu Sărat Brăila în zona C, cu perioada de colt Tc = 1.5 sec, Ks = 0.20 şi Pconv = 170 KPA. 3.4.3. Elemente de pedologie Datorită uniformităŃii condiŃiilor pedoclimatice, în judeŃul Braila s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puŃin variată. Cea mai mare răspândire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic umede şi cernoziomuri carbonatice freatic umede, de regulă situate la baza profilului) care acoperă


UAT Br ăila

61

aproape în totalitate câmpiile netede interfluviale. Aceste soluri, cca. 190 000 ha, formate pe loessuri şi depozite loessoide, prezintă o textura mijlocie. Partea nordică a interfluviilor cu relief vălurit, eolian prezintă soluri nisipoase (cca. 25000 ha) în diferite stadii de evoluŃie, de la nisip nesolidificat (regosol) la cernoziom cambic (levigat). Aceste soluri apar insular la sud de Siret, dar formează o fâşie aproape continuă la sud de CălmăŃui. O pondere mare în învelişul de sol o au şi solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate şi pe alocuri salinizate (cca. 150000 ha), întâlnite în luncile largi ale Buzăului, Siretului şi Dunării. O bună parte din acestea au fost mlaştini sau lacuri. Solonceacurile şi soloneturile ocupă suprafeŃe destul de întinse, în jurul lacurilor sărate din Câmpia Brăilei şi în Lunca Siretului. Geografic solurile judeŃului Brăila se împart în mai multe unităŃi zonale şi intrazonale, care constituie potenŃialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi culturilor de tot felul, în raport cu condiŃiile mediului înconjurător.

Harta cerin Ńelor ameliorative a terenurilor în România 3.4.4. Condi Ńii geotehnice - Stratifica Ńia terenului în zona sta Ńiunii Lacu Sărat şi-a conturat în timp fizionomia de lac de tasare pe un curs părăsit (P. Gfstescu), situat pe terasa I a fluviului Dunărea. El asociază, de fapt, doua elemente distincte: lacul ca depresiune lacustră (forma de relief) şi apa ca element climatic (P. Gfstescu, 1971). Cele două elemente formează suportul material al vieŃii lacului. Sub pătura de sol vegetal de 0,80 pană la 1,20 m, se găsesc depozite prăfoase, mâloase, gălbui, cu frecvente concreŃiuni calcaroase, cu grosimi între 4-8 m. Urmează un orizont de nisipuri fine argiloase (2-7 m grosime), ce are la bază argila. În zona Lacului Sărat au fost evidenŃiate la suprafaŃă argile prăfoase, nisipoase, gălbui-cenuşii de tip loessoid până la 3 m, peste care s-au depus nămoluri cu eflorescente şi cruste saline, cu grosimi de 0,1 - 0,20 m ("Studiu hidrogeologic" - geolog El. Strainescu, ing. EI.Mitranescu, 1985).


UAT Br ăila

62

Caracterizarea geotehnic ă a terenului Terenul de fundare din zona studiată se caracterizează prin umiditate ridicată, consistenŃă scăzută, compresibilitate mare şi foarte mare, porozitate ridicată, valori reduse ale rezistenŃei la forfecare. Se încadrează în categoria terenurilor de fundare slabe, care necesită măsuri de îmbunătăŃire în vederea fundării directe a construcŃiilor. Se preconizează executarea unor perne de material granular, bine compactate, pentru realizarea unui orizont de fundare stabil. 3.5. Apa 3.5.1. Apa de suprafa Ńă Cel mai important curs de apă din zonă este fluviul Dunărea, situat la circa 1,5 km de amplasament (BraŃul Arapu). ReŃeaua hidrografică din zona analizată, tributară acestui fluviu, poartă amprenta climatului temperat continental şi a reliefului, alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiŃate văi largi şi depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia zonei se caracterizează pe de o parte prin faptul că apele curgătoare sunt ape alohtone având caracter tranzitoriu, iar pe de altă parte, prin faptul că în toate microdepresiunile (crovuri) se cantonează lacuri. Principalele formaŃiuni geologice care posedă proprietăŃi hidraulice conductive şi capacitare (de transmisivitate şi inmagazinare), prezentând astfel importanŃa practică din punct de vedere hidrogeologic, sunt formaŃiunile: - cuaternare ce aparŃin pleistocenului inferior (stratele de Frăteşti), prezente în zona de vest, nord şi est a judeŃului Brăila; - cele de vârsta pleistocenului superior (nisipuri de Mostiştea şi pietrişurile din terasele Dunării); formaŃiunile holocene (aluviunile grosiere ale râurilor Siret, Buzău, CălmăŃui şi Dunăre). Din analiza datelor geologice şi hidrogeologice rezultă că pe teritoriul judeŃului Brăila sunt prezente în formaŃiunile cuaternare, în raport cu adâncimea, trei tipuri de acvifere şi anume: - acviferul situat în depozitele loessoide; - acviferul freatic propriu-zis din văile fluviatile şi din zona de câmpie (primul strat cu permeabilitate ridicată sub depozitele loessoide); - acviferul de adâncime. Lacurile de pe teritoriul judeŃului, peste 30 la număr, se grupează după geneză, poziŃie geografică, configuraŃie şi caracteristici hidrochimice, în patru categorii: lacuri de crov, limane fluviatile, lacuri de luncă şi lacuri de meandre şi braŃe părăsite, formate de-a lungul Dunării, cum sunt Blasova (400 ha) şi Zăton (176 ha) – cu apă dulce, situate în Insula Mare a Brăilei, importante pentru piscicultură şi turism; Lacul Sărat - Brăila (175 ha), Lacul Sărat - Batogu (595 ha) – formate în apropiere de CălmăŃui şi Bertu - Batogu (74 ha), toate cu apă sărată şi rezerve de nămol terapeutic; Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judeŃului Brăila se întâlnesc elemente geografice reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol aferent, resursele hidrominerale cu calităŃi terapeutice dovedite, ariile protejate – dintre care Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important- şi lacurile piscicole din bazinele râurilor Buzău şi CălmăŃui. La începutul secolului Lacu Sărat se prezenta sub forma a două bazine, unul mai mare, cu formă aproape pătrată (actualul lac I) altul mai mic (lacul II). Intinderea totală a lacului era de cca. 2 km, iar adâncimea apei atingea în anii ploioşi 1,20 m, iar în anii secetoşi 0,20 – 0,50 m (1906). Lacul şi-a păstrat relativ acela şi aspect pân ă în 1957-1958 când leg ătura dintre cele dou ă compartimente a fost suprimat ă prin construirea c ăii ferate industriale dintre gara Lacu S ărat şi platforma chimic ă Chiscani şi şoselei dintre DN2B (Buz ău-Br ăila) – DN 21 (Slobozia-Br ăila).


UAT Br ăila

63

In prezent forma celor două cuvete lacustre este oarecum diferită, Lacu Sărat I fiind aproape circular cu diametrul de 1 km, limitat de maluri naturale şi artificiale, situate deasupra nivelului apei pe cea mai mare parte a circumferinŃei, iar Lacu Sărat II are forma alungită cca. 2 km şi o lăŃime medie de 400 m, cu maluri cu inclinaŃie usoară spre oglinda apei. SuprafaŃa oglinzilor de apă a celor două lacuri, calculată pentru un nivel mediu al apelor, de cca. 171 ha, prezintă importante variaŃii funcŃie de caracterul ploios sau secetos al anului. Astfel, în anul 1976 după o vară foarte secetoasă, suprafaŃa Lacului Sărat I s-a redus de la cca. 70 ha la 47 ha, iar cea a Lacului Sărat II de la 100 ha la 61 ha concomitent cu o reducere medie a adancimii de 0,50 m. în 1971 – anul inundaŃiilor – suprafeŃele celor două compartimente au ajuns la 85 ha şi respectiv 115 ha. Lacu Sărat este un lac pluviatil, un rest al Dunării care s-a izolat, cu mult timp în urmă, prin cuaternar, în zona Vărsatura. Izvoarele salifere, despre care a scris Vilsan, vin din zona Râmnicu Sărat, în pantă, către Dunăre, fiind subterane, nu ştie nimeni cum apar şi unde ies ele din pamint. Au fost ani în care, din cauza căldurii excesive, lacul a secat, dar apoi şi-a revenit, în urma ploilor şi a reapariŃiei izvoarelor salifere, care seacă temporar şi din cauza caniculei, pentru că scade nivelul pânzei freatice. Principala sursă de alimentare pentru Lacu Sărat este pânza freatică, aceasta împiedicând secarea completă, zona depresionară a lacului fiind fără scurgere (lac endoreic).

ReŃeaua hidrografic ă jude Ńul Br ăila

Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi de 2 - 3 m de la cota terenului. Uneori, în perioadele ploioase sau cu nivele ale fluviului Dunării ridicate, pe alocuri, pânza freatică ajunge la suprafaŃa terenului. Apele subterane prezintă agresivitate sulfatică slabe faŃă de betoane. Apa freatică fiind de mică adâncime, cantonată în nisipurile fine existente aici în mai toată zona, fie au nivel liber, fie sub presiune în regiunea lacului, tavanul acvifer este impermeabil din cauza nămolului sapropelic. Pentru că apa freatică este cantonată la mici adâncimi, se formează soluri saline, solonceacuri şi soloneturi, caracterizate printr-o puternică acumulare de săruri la suprafaŃa solului sau în straturi superioare.


UAT Br ăila

64

Lacu Sărat, lac hipersalin are o salinizare predominant sulfato-sodică spre cloro-sodică şi sulfatomagneziană. Salinizarea se datorează panzei de apă freatică ce traversează depozitele salifere din regiunea deluroasă a subcarpaŃilor de curbură, reprezentând astfel sursa principală a sărurilor uşor solubile, acumulate în apa freatică mineralizată. Prin intermediul apelor curgătoare, sărurile din depozitele salifere au ajuns în sedimentele câmpiei, fie prin depunerea aluviunilor, fie prin infiltrarea directă. Transportul sărurilor uşor solubile din lacurile unde a avut loc acumularea lor s-a facut prin intermediul apei de infiltraŃie şi a apei freatice, redistribuindu-se astfel local sărurile existente sau cele ajunse în sedimente. Mici cantităŃi de săruri au fost transportate pe cale eoliană. In jurul lacului, sărurile rămân la suprafaŃă sub formă de cruste şi contribuie la Sărăturarea solurilor.

Harta hidrogeologic ă a zonei Lacu S ărat - Br ăila cu delimitarea perimetrului de protec Ńie hidrogeologic ă propus


UAT Br ăila

65

ERROR: ioerrorOFFENDING COMMAND: image

STACK:

Raport de mediu PUZ – Sta Ńiunea Lacu S ărat Br ăilaapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport de mediu PUZ – Sta Ńiunea Lacu S ărat Br ăilaapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...