RAPORT DE MEDIU - paginadestart.com · NTPA 001 privind valori – limit de încărcare cu poluană...

RAPORT DE MEDIU „ACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U. COMUNA C.A.ROSETTI, JUDETUL TULCEA” - iulie 2015

0

RAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT

LOCAL DE URBANISM

comuna C.A.ROSETTI, județul Tulcea

Iulie, 2015

RAPORT DE MEDIU ,,AL-IIUALIZARE P.{.i.G. SI R.L.U. COX{L]NA C.A.ROSETTI, JL}DITUL TIILCIIA* - iulie 1015

Proiect:

Ftznt Documentafie pentru obtinerea Avizului de Mediu

Amplasament: Comuna C.A.ROSETTI, judeful Tulcea

BCNCfiCidT: PRIM&RIA COMUNEI C.A.ROSETTI

Proiectant general:

INCD ,,URBAN-INCERC"

Sucursala URBANPROIECT - Bucurepti

Autorii raportului de mediu:

S. C, ISPAM ARIII TECTURAL CONSULT,S..trI.I.I

ing. Mihaela ISPAS / -lrqw,u

specialist mediu Mariana SOARE r,/.,t/ao''*

ing. Catafin TRIF 4rl0vT\$P Al,

ACTUALIZARE PLAN URBAMSTIC GENERAL $I

REGULAMENT LOCAL DE IJRBANISM

h,t I hJ I st"t:tili I fu4r t]I LJ I Li E,

At'[:tt]tt 5t ['AL]LJ ttILt]l{

CERTITTCAT DE TUNIq ISTRARE

in conformitate cu prevederile Ordonan;ei de urgengd a Guvernului nr. 195/2005

privind protecfia mediului, aprobatl cu modificdri pi completdri prin l,egea 265/2006,

iu modificdrile gi completirile ulterioate 6i ale Ordinului ministrului mediului nr.

1026/2009 privind condiEiile de elaborare a rapoartelor de mediu, rapoartelor privind

impactr.rl asupra mediului, bilangurilor de mediu, rapoartelor de amplasament,

rapoartelor de securitate $i studiilor de evaluare adecvati.

irru*, analizei solicitlrii depuse pi informagrlo. futnizate gi susginute in procedura

de inregistrare de:

S.C. ISPAM ARHITECTURAL CONSULT S.R.L

cu sediul in: Busteni, Str. Alunis, Ilr. 24, iudeful Prahova,

Telefon: 0766590513, fax : 0318174746, e-mail: offipe@iCIF' 16345308 inregistratl in Registnrl Come4ulvrlaJZg /794/2004

persoana juridicd este inscrisl in Registrul Nagional aI elaborutorilor de studiipentru prcteclia mediului tre poziia m. 653 Pentnr

RM

RIM

BM

RA

RS

EA

f,rnis Ia data de: 05.03.2015Valabil pAn[ la data de : 05.03.2020

x

PRE$ED II\TTELE COM I SIEI DE INNNGISTRARE

Ivlihail FACASECRE STAT

RAPORT DE MEDIU „ACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U. COMUNA C.A.ROSETTI, JUDEȚUL TULCEA” - iulie 2015

3

BORDEROU

1. INTRODUCERE 4

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM

ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 9

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUŢIEI SALE

PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS 53

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV 115

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV ÎN

PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANȚĂ PENTRU

MEDIU 118

6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL

ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE

MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI 120

7. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 125

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIERĂ 134

9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI 134

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI

O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE

DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE 146

11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI 149

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 155

13. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 157


4

1. INTRODUCERE

Această lucrare reprezintă RAPORTUL DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI C.A.ROSETTI, JUDEȚUL TULCEA.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările și completările ulterioare.

Obiectivele raportului de mediu sunt, în principal, identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului şi programului, precum şi a alternativelor posibile ale planului.

În conformitate cu cerinţele Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004, procedura de realizare a evaluării de mediu pentru “Plan Urbanistic General pentru comuna C.A.Rosetti, județul Tulcea” cuprinde parcurgerea următoarelor:

Pregătirea de către titular a primei versiuni a planului

Notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Tulcea şi informarea publicului

Etapa de încadrare

Etapa de constituire a GRUPULUI DE LUCRU, format din reprezentanții autorităților locale.

Etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu

Supunerea planului şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, se elaborează formele finale ale planului şi raportului de mediu.

Se precizează că membrii Grupului de Lucru sunt consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru, în legătură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu, conform cerinţelor Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004, şi anume:

- Conţinutul raportului de mediu

- Relaţia planului cu alte planuri şi programe

- Problemele de mediu existente în zonă

- Factorii/aspectele de mediu cu relevanţa pentru P.U.G.

- Obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii

- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale P.U.G.-ului asupra mediului

- Categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricii de evaluare a efectelor semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului

- Nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de mediu

- Evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului

- Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu

- Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului


5

- Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Opiniile membrilor Grupului de Lucru sunt incluse în procesul evaluării de mediu şi în elaborarea raportului de mediu, studiu realizat în conformitate cu Anexa 2 din HG 1076/2004. Se menţionează faptul că, pentru fiecare întâlnire a Grupului de Lucru, titularul planului împreună cu experţii societăţilor de consultanţă pregătesc materiale adecvate subiectelor abordate, pentru a facilita activitatea membrilor Grupului de Lucru.

Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu

La întocmirea lucrării s-a ținut cont de prevederile următoarelor acte legislative din domeniul protecției mediului:

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare

- HG. nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ord. nr.995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa H.G. nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările și completările ulterioare

- Legea Administrației Publice Locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare

- Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației

- Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare

- Ord. nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

- Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice

- HG nr. 971 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

- OM nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

- Legea nr. 5/2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III a – zone protejate

- Legea nr.107/96 - Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare


6

- Ordin nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă

- Hotărârea de Guvern nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA 001 privind valori – limită de încărcare cu poluanți a apelor industriale și urbane evacuate în receptori naturali), cu modificările și completările ulterioare

- Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

- Hotărârea de Guvern nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii

- Ordinul nr. 303/2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrişate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002

- Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, cu modificările și completările ulterioare

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

- STAS 12574/1987 Aer din zonele protejate – condiții de calitate (imisii)

- STAS 10009/1988 Acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot

- HG nr. 1260/2013 pentru modificarea și completarea HG nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, cu modificările și completările ulterioare

- HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor

- Ord. nr. 1397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar și aerian din vecinătatea aeroporturilor

- Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea și evaluarea hărților strategice de zgomot

- Ordin nr. 152/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii L(zsn) şi L(noapte), în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006

- Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor


7

- Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusv deșeurile periculoase, completată de HG nr. 210/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului

- Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare

- Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare

- OUG nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;

- Ordinul nr. 3838/2012 pentru modificarea Ordinului nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri

- Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, cu modificările ulterioare

- Ordinul nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje, cu modificările ulterioare

- Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României

- Hotărârea de Guvern nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

- Hotărârea de Guvern nr. 1079/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori

- Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităților, cu modificările și completările ulterioare

De asemenea, la elaborarea prezentului Raport de mediu s-a ținut cont și de cerințele următoarelor ghiduri:

„Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe”, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006;

„Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe” si „Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism”, elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întarirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea în aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare”.

Planul Urbanistic General (P.U.G.) este un plan care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor. Mai exact, P.U.G.-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare, conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Planul Urbanistic General cuprinde analiza, reglementările şi Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) pentru întreg teritoriul administrativ al unităţii de bază, atât din intravilan, cât şi din extravilan. Regulamentul Urbanistic General s-a elaborat în conformitate cu Legea 50/1991, cu modificările și completările ulterioare.


8

Reglementările pe termen scurt incluse in P.U.G. se referă la stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea funcţională, corelată cu organizarea reţelei de circulaţie, delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea zonelor istorice protejate şi de protecţie a monumentelor istorice, formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor şi precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.

Reglementările pe termen mediu şi lung pe care le include P.U.G.-ul se referă la evoluţia în perspectivă a localităţii, direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu şi traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.

Întocmirea Raportului de mediu implică următoarele:

analiza stării actuale a factorilor de mediu la nivelul comunei C.A.Rosetti

stabilirea problemelor de mediu care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării actualizării P.U.G. comuna C.A.ROSETTI

identificarea unui set optim de obiective relevante de mediu

analizarea contextului elaborării P.U.G.-ului şi posibilele tendinţe a stării mediului în cazul în care P.U.G. nu este implementat

evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG

propunerea unui sistem optim de monitorizare şi gestionare

identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor

asigurarea consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate

informarea factorilor de decizie cu privire la documentul de programare şi posibilele impacturi ale acestuia

notificarea autorităţilor relevante şi publicului interesat cu privire la forma finală a P.U.G.- actualizat şi motivele adoptării acestuia.

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei C.A.ROSETTI trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administratiei publice în alegerea priorităților și etapizarea intervențiilor în teritoriul administrat.


9

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

“Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism – comuna C.A.Rosetti, județul Tulcea” a fost elaborat la solicitarea Primăriei comunei C.A.Rosetti şi are ca obiect reglementarea dezvoltării urbanistice a teritoriului administrativ al comunei menționate.

Memoriul General, Regulamentul de Urbanism și piesele desenate pentru PUG si RLU aferente comunei C.A.Rosetti, județul Tulcea au fost întocmite de către INCD „URBAN-INCERC” Sucursala URBANPROIECT – Bucureşti, conform legislației în vigoare.

Planul Urbanistic General având deopotrivă caracter director şi strategic, cât şi de reglementare reprezintă principalul instrument de planificare operaţională ce constituie baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

Actualizarea Planului Urbanistic General şi Regulamentului Local de Urbanism al comunei C.A. Rosetti, judeţul Tulcea are în vedere realizarea instrumentului specific de lucru al administraţiei locale care vizează exprimarea în plan spaţial şi reglementarea:

dezvoltării urbane echilibrate a comunei, în raport cu resursele specifice ale teritoriului, cu cerinţele comunităţii şi cu tendinţele locale, regionale şi naţionale de dezvoltare socio-economică;

diversificării funcţionale urbane în teritoriul aferent comunei, contrabalansând consecinţele transformărilor produse în planul activităţilor economice rurale, „tradiţionale”;

dezvoltării unei evoluţii spaţiale echilibrate;

caracterului de comună integrată într-o reţea dinamică de aşezări cu capacitate dezvoltată de adaptare la schimbări contextuale.

Aceste obiective se subordonează viziunii generale de îmbunătăţire a calităţii vieţii, transpusă în:

optimizarea stării economice vizând reducerea sărăciei cronice, asumarea susţinerii categoriilor sociale defavorizate în urma restructurării ireversibile a unor activităţi industriale;

optimizarea calităţii mediului cu reflectare directă în protecţia sănătăţii umane;

extinderea şi optimizarea unei reţele de infrastructuri tehnico-edilitare şi de comunicaţii, asigurând suportul unor activităţi regeneratoare;

extinderea şi dotarea reţelei de educaţie, cu accentuarea unor specificităţi vocaţionale;

crearea/protejarea unei identităţi a comunei prin conservarea şi valorificarea patrimoniului natural şi construit;

optimizarea capacităţilor administrative la nivel local.

În mod concret, prin Planul Urbanistic General se stabilesc priorităţi de intervenţie, reglementări şi servituţi de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna C.A. Rosetti şi din satele componente C.A.Rosetti, Letea, Sfistofca, Periprava si Cardon, în perioada următorilor 10 ani.

Rezolvarea problemelor astfel determinate are la bază:

analiza situaţiei existente corelate cu dezvoltarea în timp a comunei şi determinarea priorităţilor de intervenţie;

zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi extravilan şi reglementarea posibilităţilor de intervenţie;

stabilirea condiţiilor şi posibilităţilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică.


10

Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii, iniţiat şi aprobat de consiliul local

Urmărind dezvoltarea comunităţii într-un mod controlat, prin abordarea celor trei dimensiuni ale conceptului dezvoltării durabile, respectiv dimensiunea ecologică, economică, şi socială, respectiv bazându-se pe studii, cercetări şi documentare demografică, statistică şi de protecţia mediului, comuna C.A. Rosetti şi-a întocmit o strategie de dezvoltare locală. În acest mod, administraţia publică locală are un instrument de lucru pentru aplicarea controlată şi structurată a politicilor publice.

Strategia de Dezvoltare dezbatuta in cadrul Primariei comunei C.A. Rosetti, stabileşte fundamentele pentru asigurarea succesului sustenabil al transformării comunei într-o localitate europeană modernă a secolului XXI, pentru creşterea calităţii vieţii prin prezervarea mediului, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a accesului la serviciile de bază precum şi pentru menţinerea unor comunităţi rurale viabile prin prezervarea culturii şi tradiţiilor locale. Se pune accentul pe promovarea dezvoltării integrate şi durabile a zonelor rurale prin optimizarea sectoarelor existente, încurajarea diversificării activităţilor economice şi sociale, susţinerea dezvoltării şi modernizării infrastructurii şi prin accesul la noile tehnologii. Scopul său este de a promova dezvoltarea şi prosperitatea pe termen lung, coeziunea materială şi socială, valorile culturale şi calitatea vieţii, alături de modernizarea infrastructurii planificată pe termen lung şi mediu, creşterea economică, crearea unei societăţi incluzive şi cu un sistem de protecţie socială adaptat nevoilor, cu menţinerea unui mediu sănătos şi curat.

Obiectivul general al strategiei comunei C.A. Rosetti este:

Creşterea nivelului de viaţă al membrilor comunităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţii, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre mediul urban şi mediul rural.

Obiectivele strategice pentru atingerea obiectivului global sunt:

A. Dezvoltarea iniţiativei private în diverse domenii

B. Accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice

C. Adaptarea resurselor umane la cerinţele economiei de piaţă şi la cerinţele Uniunii Europene

D. Promovarea comunei.

Priorităţile strategice sunt:

Accesul la fondurile comunitare şi creşterea capacităţii de atragere şi absorbţie a acestor fonduri obiectiv pentru realizarea căruia este necesară creşterea gradului de profesionalism al funcţionarilor publici, modernizarea administraţiei publice locale şi facilitarea adoptării acquis-ului comunitar.

Dezvoltarea resurselor umane şi a forţei de muncă prin dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru înfiinţarea de IMM-uri şi realizarea de proiecte pentru integrarea în muncă a şomerilor şi celor care fac parte din grupuri sociale marginalizate.

Creşterea nivelului de echipare a localităţii şi crearea oportunităţilor de sporire a veniturilor locale:

− Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în domeniul alimentarii cu apă

− Implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din activităţile gospodăriilor, instituţiilor și agenţilor economici

− Dezvoltarea locală integrată a sectorului salubrizarea localităţii şi managementul deşeurilor solide

− Dezvoltarea locală a sectorului transport public local

− Dezvoltarea locală a sectorului iluminat public


11

− Dezvoltarea locală a infrastructurii rutiere, a construcţiilor şi dotărilor tehnico-edilitare, precum şi a serviciilor

− Dezvoltarea activităţilor economice;

Dezvoltarea societăţii civile şi a relaţiilor de colaborare a administraţiei publice locale cu organizaţii neguvernamentale care să susţină dezvoltarea locală, realizarea de parteneriate cu ONG-uri

Încurajarea şi susţinerea turismului şi agroturismului, conservarea obiectivelor culturale şi încurajarea investiţiilor care să favorizeze turismul.

Dezvoltarea serviciilor sociale prin implementarea de programe vizând ocrotirea minorilor şi bătrânilor, protejarea copiilor şi femeilor împotriva violenţei în familie, programe de planificare familială, protejarea grupurilor defavorizate.

Dezvoltarea comunei C.A. Rosetti implică o serie de decizii care sunt legate de asigurarea condiţiilor de dezvoltare spaţială necesare realizării unor noi investiţii economice şi de utilitate publică, cu impact local, regional, şi chiar naţional. Acest aspect principal, în corelare cu o serie de considerente spaţial-funcţionale locale din teritoriul administrativ au generat o serie de decizii care se regăsesc în prevederile PUG.

Extinderea intravilanului comunei este propus a se face cu moderaţie, ţinând cont pe de o parte de tendinţa naturală de expansiune spaţială şi de apariţia unor noi zone funcţionale determinante şi de dezvoltarea unor noi necesităţi la scara comunei, iar pe de altă parte de posibila creştere a numărului de locuitori şi de utilizatori regionali ai reţelelor de servicii publice. Aceste considerente au impus reconversia functionala sau completarea functiunilor existente cu unele noi, generatoare de crestere economica, bazate pe resursele si bogatiile naturale ale comunei.

Contextul transformărilor socio-economice majore sesizabile la nivelul teritoriului naţional, regional, judeţean şi local au prefigurat elaborarea unui Plan Urbanistic General focalizat pe atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare, pe restituirea responsabilităţilor administrative de gestionare coerentă a unui teritoriu cu potenţial complex reprezentativ pentru fondul natural de resurse, pentru economia românească, precum şi pentru istoria şi cultura regională şi locală, pe crearea cadrului unei dezvoltări teritoriale durabile.

Teritoriul administrativ al comunei se suprapune cu ROSCI 0065 Delta Dunării (suprafaţa U.A.T. C.A.Rosetti cuprinsă în sit, în procente - 99%), ROSCI 0066 Delta Dunării – zona marină (suprafaţa U.A.T. C.A.Rosetti cuprinsă în sit, în procente < 1%), ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe (suprafaţa U.A.T. C.A.Rosetti cuprinsă în sit, în procente - 97%), Rezervația Biosferei Delta Dunării, Rezervația naturală Pădurea Letea și Rezervația naturală Grindul și lacul Răducu.

În conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, modificată și completată ulterior, obiectivele planului de urbanism general trebuie să conducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel național, comunitar sau internațional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a comunei.

De asemenea, sunt respectate prevederile documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a Planului de management şi a altor documentaţii strategice elaborate pentru teritoriul RBDD. Se vor respecta prevederile HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

2.1. Continutul planului urbanistic general

Planului Urbanistic General aferent comunei C.A.Rosetti, județul Tulcea cuprinde 4 capitole, structurate astfel:

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

1.2. Obiectul lucrării


12

1.3. Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. Evoluţie istorică

2.2. Elemente ale cadrului natural

2.3. Relaţii în teritoriu

2.4. Potențial economic

2.5. Populația: Elemente demografice și sociale

2.6. Circulaţie

2.7. Intravilan existent - Zone funcţionale - Bilanţ teritorial

2.8. Zone cu riscuri naturale

2.9. Echipare edilitară

2.10. Probleme de mediu

2.11. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Priorități strategice și principii de intervenție

3.2. Optimizarea relaţiilor în teritoriu

3.3. Dezvoltarea activităţilor economice

3.4. Evoluţia populaţiei

3.5. Organizarea circulaţiei

3.6. Intravilan propus. Zonificarea teritoriului intravilan. Bilanţ teritorial

3.7. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

3.8. Dezvoltarea echipării edilitare

3.9. Protecţia mediului

3.10. Reglementări urbanistice

3.11. Obiective de utilitate publică

4. CONCLUZII – MĂSURI

Actualizarea Planului Urbanistic General și al Regulamentului de Urbanism al Comunei C.A.Rosetti a avut la bază o serie de documente și studii elaborate la nivelul comunei, precum și documentații de urbanism elaborate pentru diferite planuri urbanistice, astfel:

a) Strategiile de dezvoltare şi programele la nivel local, judeţean, regional, naţional, internaţional

Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Orientările Strategice Comunitare şi acquis-ul comunitar

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013

Documentele Cadru de Implementare ale Programelor Operaţionale

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României

Agenda Locală 21

Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord-Est)

Strategia de dezvoltare Regională Nord-Est 2007 – 2013.

b) Lista studiilor şi proiectelor anterioare PUG

Plan Urbanistic General – C.A. Rosetti 2000.

Pilon antena GSM, S.C Mobil Rom S.A.


13

Cherhana si sat de vacanta Periprava

Două cantoane pescuit + punct colectare peste

Construire pensiune turistica

Construire pensiune turistica

Instalatie suport fibra optica

Reconstructie ecologica zona Mageoru

Regulament urbanism pentru localitati din RBDD

Reabilitare drum de legatura Letea - C.A. Rosetti

Cantoane cazare pescari C.A. Rosetti

Studiu pentru identificarea delimitarii hazardurilor naturale

Studiu gestionare deseuri

Regulament cadru urbanism Delta Dunarii

Consolidare pod canal Cardon (C.A. Rosetti)

Decolmatare canal Sulina - Cardon - Periprava

Amenajare sediu social in constructie existenta cu supraetajare

Pensiune turistica Cardon

Servicii de elaborare a hartii de risc natural la seism si alunecari de teren

Regulament local privind implicarea publicului in elaborarea planului de urbanism

Schimbare destinatie din locuinta in cazare turistica

Schimbare destinatie din locuinta in cazare turistica

Alimentare cu apa sat Periprava

2.2. Obiectivele principale ale planului

Elaborarea noului Plan Urbanistic General a ţinut cont de prevederile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, de Orientările Strategice Comunitare şi acquis-ul comunitar, de Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013, de Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, de Agenda Locală 21, precum şi de alte documentaţii urbanistice aprobate şi/sau aflate în valabilitate (PUZ-uri, PUD-uri). Elaborarea Planului Urbanistic General al comunei C.A. Rosetti a urmărit, în concordanţă cu cerinţele locale, dar şi cu exigenţele profesionale comune documentaţiilor urbanistice moderne şi logice, atingerea concretă a următoarelor obiective specifice:

O.S.1. Definirea direcţiilor şi priorităţilor de amenajare a teritoriului unităţii administrative şi a reglementărilor ce susţin dezvoltarea urbanistică a comunei;

O.S.2. Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe teritoriul administrativ şi cu teritoriul judeţean;

O.S.3. Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de comunicaţie (intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de trafic);

O.S.4. Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor spaţiale, optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

O.S.5. Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată, raţională şi echilibrată a terenurilor (zonificare funcţională);


14

O.S.6. Stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii (interdicţii temporare sau definitive);

O.S.7. Stabilirea măsurilor generale de protecţie a mediului natural şi antropic;

O.S.8. Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate naturale şi construite, inclusiv determinarea servituţilor de urbanism;

O.S.9. Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie adecvate;

O.S.10. Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de reglementări pentru autorizarea construirii (elaborarea Regulamentului Local de Urbanism);

O.S.11. Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică prin directă relaţionare cu Strategia de dezvoltare locală (stabilirea obiectivelor de utilitate publică şi stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale planuri urbanistice zonale).

2.2.1. Infrastructura hidroedilitară - propuneri

Asigurarea serviciilor de utilitate publică are o influenţă benefică asupra dezvoltării socio-economice a unei aşezări. În acest context, asigurarea acestor servicii trebuie să fie prioritatea majoră a Consiliului local.

Reglementările naţionale pe baza cărora se organizează şi funcţionează serviciile de utilitate publică sunt următoarele:

Legea nr. 51/2006 - privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare

HG nr. 246/2006 – pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

Legea nr. 215/2001 – a administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 241/2006 – pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 458/2002 – privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare

Legea apelor nr. 107/1996 – cu modificările şi completările ulterioare

OUG nr. 195/2005 – privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare

Obiectivele generale ale „Strategiei Naţionale privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice” (HG nr. 246/2006) referitoare la serviciile de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate sunt:

asigurarea permanentă a cetăţenilor cu apă potabilă de calitate, la un preţ de cost accesibil, corelat cu nivelul veniturilor;

asigurarea calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, la nivelul corespunzător normelor Uniunii Europene;

păstrarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului în conformitate cu cerinţele prevăzute în legislaţia naţională de mediu şi a Directivelor Uniunii Europene;

economisirea apei prin reducerea pierderilor şi a consumurilor specifice de apă potabilă, prin contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale;


15

modernizarea sistemelor de apă existente şi înfiinţarea unor sisteme noi de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a apelor uzate, prin promovarea programelor de investiţii şi a unor soluţii tehnice moderne;

eficientizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, prin promovarea unui management eficient de către personal specializat;

extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare la nivelul întregii aşezări umane.

Strategia de dezvoltare a comunei C.A. Rosetti, are ca obiectiv strategic „creşterea nivelului de trai al membrilor comunităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţii, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre mediul urban şi cel rural”. Pentru comună, creşterea nivelului de echipare al localităţii cu infrastructură fizică de bază este principala prioritate în strategia de dezvoltare durabilă. Asigurarea cu infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare la standardele prevăzute în normele actuale (norme aliniate normelor europene din domeniul apei) necesită următoarele măsuri:

înfiinţarea infrastructurii de utilităţi în domeniul alimentării cu apă;

implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din gospodării, instituţii publice şi agenţi economici.

Prin aplicarea acestor măsuri se asigură creşterea gradului de confort al populaţiei şi alinierea la standardele europene a infrastructurii de apă şi canal a comunei, branşarea şi racordarea unui număr cât mai mare de locuitori la sistemul centralizat de alimentare cu apă, respectiv la sistemul de canalizare şi epurare al apei uzate, creşterea calităţii apei distribuită pentru consum, precum şi asigurarea calităţii surselor de apă şi protecţia mediului natural înconjurător.

Implementarea acestor măsuri va avea rezultate directe în:

creşterea confortului şi a condiţiilor de viaţă pentru populaţia comunei; atragerea de investitori în zonele echipate cu infrastructuri de apă potabilă şi canalizare;

deschiderea zonei pentru dezvoltarea activităţilor rurale tradiţionale la un nou standard;

creşterea numărului de locuri de muncă în comună;

micşorarea disparităţilor dintre mediul urban şi cel rural.

În contextul prezentat, se propune alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate prin sistem centralizat în toate satele comunei, acţiunea fiind prioritizată în funcţie de posibilităţile de atragere de fonduri ale comunei.

2.2.1.1. Alimentare cu apă

Propunerile pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei comunei C. A. Rosetti în sistem centralizat fac referire la finalizarea proiectelor de alimentare cu apă existente şi la introducerea de sisteme noi în Periprava şi Cardon.

Pentru alimentarea cu apă a satelor Letea, C.A. Rosetti şi Sfiştofca se propune finalizarea investiţiei începute, conform studiului de fezabilitate nr. P101, întocmit de către MASTER C. A. DESIGN S.R.L., în anul 2013, care propune modificări de soluţii în satele Letea şi C. A. Rosetti. În aceste sate, noul proiect propune noi amplasamente pentru gospodării de apă şi capacităţi, după cum urmează:

Letea, 1x150m3 (etapa I) şi 1x100m3 (etapa II), staţie de pompare, cu suprafaţă de 2.400m2;

C. A. Rosetti, 1x100m3 (etapa I) şi 1x100m3 (etapa II), cu suprafaţa de 3.603m2.

Distribuţia apei se face în procent de 70% cu cişmele stradale şi 30% cişmele amplasate în curţi (etapa I), iar pentru etapa II distribuţia se propune 30% prin cişmele stradale şi 70% cişmele în curţi.


16

Reţeaua este realizată din tuburi de PEHD, cu diametre între 32-160mm, este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine de vane pentru aerisire, golire, sectorizare

Pentru satul Periprava se propune realizarea sistemului de apă independent, conform proiectului tehnic nr. 3321, elaborat de S.C. AQUAPROIECT S.A., care prevede ca sursă de apă a sistemului Cernovka, din care se va preleva, printr-o priză de apă, un debit de 2,08 l/s. Aducţiunea apei către gospodăria de apă se face printr-o conductă din tuburi de PEHD-PE80, cu Dn=50mm şi lungime de 215m. În staţia de tratare apa brută este potabilizată printr-un proces de clorinare şi este pompată într-un rezervor cu capacitatea de 100m3. Gospodăria de apă este amplasată în partea de nord – vest a satului, în vecinătatea canalului Ghiolul Nebunului şi a staţiei de pompare de pe acest canal. Staţia are o suprafaţă de 3.340m2 şi este înălţată până la cota +1,0mdMN pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Reţeaua de distribuţie a apei este din tuburi de PEHD-PE80, cu diametre între 32 – 90mm şi o lungime totală de 4,1km. Este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine pentru vane de aerisire, golire, sectorizare.

Pentru satul Cardon se menţine propunerea din documentaţia existentă de PUG, şi anume captarea apei din canalul Cardon, tratarea şi pomparea apei propusă are lungimea de cca. 9,7km, este realizată din tuburi de PEHD-PE80, este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine de vane pentru aerisire, golire, sectorizare.

2.2.1.2. Canalizarea apelor uzate

Conform Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, aglomerările umane între 2000-10000 l.e., până la 31.12.2018 trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare menajeră și să fie dotate cu staţii de epurare, capabile să asigure epurarea biologică, pînă la 31.12.2018.

Comuna C.A.Rosetti nu dispune de sistem centalizat de canalizare menajeră.

Realizarea unei reţele de canalizare şi crearea viitoarelor condiţii de introducere a apei curente în interiorul gospodăriilor individuale, apare ca o condiţie elementară pentru creşterea de confort a locuinţelor şi a nivelului de trai al populaţiei.

Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate se menţine propunerea din documentaţia PUG, şi anume sisteme individuale de canalizare pentru fiecare sat, cu colectarea separată a apelor uzate şi meteorice. Apele uzate menajere se colectează prin reţele din tuburi de PVC, iar apele meteorice sunt dirijate către staţiile de pompare – desecare, existente sau propuse, şi sunt pompate în canalele din vecinătatea satelor.

Epurarea apelor uzate menajere se face în instalaţii de epurare compacte şi sunt deversate în aceleaşi canale învecinate. Instalaţiile de epurare propuse asigură epurarea apelor la parametrii ceruţi de normele de sănătate şi de protecţie a mediului aflate în vigoare. Suprafaţa ocupată de fiecare staţie de epurare este de 0,20ha.

Clasa de importanţă a lucrărilor de alimentarea cu apă şi de canalizare a apelor uzate propuse se încadrează în clasa V de importanţă, respectiv categoria 4, conform STAS 4273/83.

Lucrările propuse pentru îmbunătăţirea sistemelor de apă şi canalizare nu constituie surse de poluare. Ele au un impact pozitiv asupra condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei şi a mediului înconjurător, ca urmare a realizării unei alimentări cu apă potabilă în flux continuu şi a reducerii poluării surselor de apă prin evacuarea şi epurarea controlată a apelor uzate.

Păstrarea calităţii apei distribuite pentru consumul localnicilor necesită instaurarea zonelor de protecţie sanitară, precum şi utilizarea terenurilor din interiorul acestora conform indicaţiilor prevăzute în HG 930/2005 – Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Delimitarea acestor zone se face conform prevederilor din Ordinul 1278/2011- Instrucţiuni privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. Aceste zone sunt prevăzute în jurul tuturor obiectelor care compun


17

sistemul de alimentare cu apă, şi anume: construcţiile şi instalaţiile pentru captarea, tratarea şi stocarea apei pentru consum.

Până la delimitarea acestor zone conform ordinului menţionat, se va păstra regimul de protecţie sanitară cu regim sever, cu următoarele distanţele minime prevăzute de HG 930/2005:

captările de suprafaţă, 100m în amonte de priza de apă, 25m aval de ultimele lucrări componente ale prizei, 25m de o parte şi de alta a prizei; staţiile de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;

rezervoarele de apă îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale construcţiei; staţiile de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale construcţiei;

aducţiuni de apă, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

conductele din reţeaua de distribuţie apei, 3 m de la generatoarele exterioare.

Staţiile de epurare compacte vor avea o zonă de protecţie de minim 100,0m până la prima construcţie, conform prevederilor din OMS 119/febr. 2014.

2.2.1.3. Modernizarea și extinderea rețelelor de electricitate

În comuna C.A. Rosetti, reţeaua electrică de distribuţie existentă asigură alimentarea corespunzătoare cu energie electrică.

Pentru remedierea problemelor care pot apărea, în timp, datorită uzurii echipamentelor electrice de distribuţie existente, este necesară o activitate continuă de mentenanţă şi modernizare care are ca rezultat final menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de calitate şi siguranţă proiectaţi şi promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică.

Prin modernizarea şi extinderea reţelei electrice de distribuţie trebuie avută în vedere dezvoltarea comunei atât pe termen scurt şi mediu, cât şi pe termen lung, fiind necesare măsuri care să rezolve problemele apărute sau care pot apărea, în primul rând, prin creşterea consumului de energie electrică, dar ţinând cont, în acelaşi timp, de principiile dezvoltării durabile.

Se propune extinderea liniei electrice aeriene de joasă tensiune, pentru a asigura alimentarea cu energie electrică către toţi consumatorii existenţi în comună, astfel încât să nu mai rămână locuinţe neracordate.

În cazul în care extinderea intravilanului duce la apariţia unor noi consumatori de energie electrică, este necesară asigurarea condiţiilor pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de distribuţie. Amplasarea definitivă a noilor obiective energetice (posturi de transformare, linii electrice de medie şi joasă tensiune) se va stabili de către proiectantul de specialitate de la Enel Distribuţie, conform mobilării ulterioare a terenului şi PUZ-urilor aferente, şi cu respectarea normelor în vigoare.

În vederea asigurării protecţiei şi funcţionării normale a reţelelor electrice de distribuţie de pe teritoriul comunei, cât şi a evitării punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului, se va respecta “Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, Revizia I, text actualizat”, aprobată prin Ordinul nr.4/2007 al ANRE, publicat în MO al României, partea I, nr.259/18.04.2007, şi modificată prin Ordinul 49/2007 al ANRE, publicat în MO al României, partea I, nr.865/18.12.2007, prin care sunt prevăzute zone de protecţie şi de siguranţă şi care au următoarele semnificaţii:

zona de protecţie este zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor;

zona de siguranţă este zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.


18

Aceste zone, de protecţie şi de siguranţă, sunt incluse în culoarul de trecere a liniei electrice, care reprezintă suprafaţa terestră situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiului aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile şi instalaţiile aferente acesteia.

Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protecţie şi zona de siguranţă coincide cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit fiind 24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV.

Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă a acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

Prin derogare, dimensiunile (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru LEA pot fi mai mari decat cele prevăzute de Norma tehnică menţionată mai sus, în cazurile în care:

acestea se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale, etc.);

au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute mai sus.

Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, prin legea nr.123/2012 a energiei electrice şi gazelor naturale, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a reţelelor de distribuţie fără avizul de amplasament al operatorului de distribuţie;

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie fără acordul operatorului de distribuţie;

c) să depoziteze materiale pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă ale instalaţiilor, fără acordul operatorului de distribuţie; să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de distribuţie sau să intervină în oricare alt mod asupra acestora;

e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente reţelelor electrice de distribuţie;

f) să limiteze sau să îngrădească, prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod, accesul la instalaţii al operatorului de distribuţie.

Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau private a altor persoane fizice sau juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice, titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii licenţelor benecifiază, pe durata de valabilitate a autorizaţiei / licenţei, de drepturile conferite în condiţiile Legii nr. 123 / 2012.

În cazul terenurilor proprietate privată, legea fondului funciar nr.18/1991 (cu completările ulterioare) prevede că ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la liniile de transport şi distribuire a energiei electrice, care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului. În toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

2.2.1.4. Telecomunicații

În comuna C.A. Rosetti sunt asigurate accesul la serviciul de telefonie fixă şi telefonie mobilă, la TV şi la Internet (în special pentru instituţii publice). Reţeaua de telefonie fixă, deşi nu acoperă necesităţile comunei, este completată de serviciile reţelelor de telefonie mobilă.


19

Prin obiectivele strategice guvernamentale de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandă largă în România, se urmăreşte creşterea ratei de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a conexiunilor în bandă largă, până la 80%, creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice de bandă largă la nivelul populaţiei de 100% şi conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor în bandă largă la nivelul IMM-urilor.

Aceste obiective pot fi îndeplinite, la nivelul comunei C.A. Rosetti, prin dezvoltarea serviciilor de internet, transmisii de date, inclusiv internet wireless.

Propunerile de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor constau în:

continuarea acţiunilor de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii fixe şi mobile, în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate;

asigurarea şi extinderea accesului la internet, atât public cât şi privat.

Dezvoltarea şi modernizarea, în continuare, a serviciilor de telecomunicaţii va asigura satisfacerea uneia dintre echipările principale de care trebuie să beneficieze comuna C.A. Rosetti pentru a oferi un mediu favorabil dezvoltării economice.

2.2.1.5. Alimentarea cu căldură

Obţinerea condiţiilor necesare de confort termic pentru locuinţele şi dotările din comuna C.A. Rosetti impun măsuri de eficientizare a actualei situaţii. În acest scop se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes public şi a locuinţelor individuale. Este important ca anvelopa construcţiilor, prin care acestea pierd căldura în timpul iernii (şi o primesc din mediul exterior vara) să îndeplinească o serie de condiţii care sunt prevăzute în Normativul C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (în special Partea 1 – Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit C 107/1) publicat în Monitorul Oficial nr. 1124 bis din 13.12.2005, şi modificat prin Ordinul nr. 2513 din 22.11.2010 – intrat în vigoare din 01.01.2011. Detaliile de execuţie ale anvelopei şi izolaţiilor termice se vor definitiva în condiţii de eficienţă economică, pentru ca locuinţele şi celelalte clădiri proiectate să se încadreze în prevederile normativului amintit şi, implicit, ale Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Cele mai importante condiţii care trebuie îndeplinite de către anvelopa construcţiilor sunt:

1. Asigurarea unei rezistenţe termice cât mai ridicate, în condiţii de eficienţă economică;

2. Realizarea unui coeficient global de izolare termică sub valoarea normată;

3. Realizarea unei diferenţe minime între temperatura aerului interior şi cea a suprafeţei interioare a elementelor de construcţie;

4. Masivitatea termică a elementelor de construcţie, care să permită reducerea amplitudinii oscilaţiilor temperaturii aerului exterior care se resimt în interior;

5. Asigurarea unei defazări în timp între variaţia temperaturii exterioare şi variaţia resimţită în interior. Pentru îmbunătăţirea gradului de confort din clădirile de locuit unde se montează tâmplărie etanşă cu geam termoizolant tip termopan se recomandă montarea unor sisteme de ventilaţie higroreglabile pentru păstrarea în încăperi a unei umidităţi corespunzătoare (φ = 45…60%), cuplată cu instalaţii de evacuare mecanică din bucătării şi băi, eventual cu montarea de recuperatoare de căldură.

În comuna C.A. Rosetti se recomandă echiparea tuturor obiectivelor de utilitate publică şi mai ales a celor cu aglomerări de persoane cu centrale termice proprii (pe lemne sau electrice), pentru diminuarea punctelor de foc şi implicit a riscului de incendiu şi accidente. Există în acest fel şi posibilitatea preparării apei calde menajere şi utilizării ei la toate punctele de consum din aceste clădiri. În cazul încălzirii centrale, cazanele/centralele termice utilizate trebuie să fie automatizate,


20

cu grad redus de poluare, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.

Utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică care pot alimenta mai multe încăperi, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului, şi care au un randament de circa 85%. Cazanele construite conform acestui sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind :

Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore.

Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei.

Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii în instalaţie în situaţia opririi alimentării cu energie electrică.

Existenţa la unele modele a unui panou de comandă care controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat este acela care foloseşte drept combustibil peleţii (peletele) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) resturilor vegetale, rumeguşului de lemn etc. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.

Alimentare cu gaze naturale

Realizarea reţelei de distribuţie gaze naturale presupune, în primul rând, existenţa unui număr suficient de consumatori care să aibă posibilitatea financiară de a susţine înfiinţarea sistemului de distribuţie, de a realiza instalaţiile interioare şi de a achita cu regularitate facturile.

Alimentarea cu gaze naturale trebuie să aibă în vedere, pe lângă avantajele certe ale comoditǎţii utilizǎrii acestui combustibil, şi obligaţia folosirii raţionale a acestuia prin utilizarea unor echipamente cu randament ridicat, cu funcţionare automatizatǎ şi sigurǎ, precum şi cu eficienţă şi responsabilitate din partea utilizatorilor.

Surse regenerabile de energie

Ţinând cont de amplasarea geografică a judeţului Tulcea şi de caracteristicile zonei în care este situată comuna C.A. Rosetti, există posibilitatea utilizării surselor regenerabile de energie, atât pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi ca mijloc de protejare a mediului ambiant. Potenţialul existent este ridicat şi constă atât în energie solară, cât şi în energie eoliană.

Se propune studierea posibilităţii de utilizare a energiei solare pentru obţinerea energiei electrice, având în vedere că teritoriul pe care se află comuna se încadrează în zona I de radiaţie solară cu valori de peste 1350 Wh/m2/an.

Energia solară poate fi utilizată pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice (PV), soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare, mai ales pentru utilizări locale. Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului – celule fotovoltaice în strat subţire), scăderea continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit, atat în zone cu potenţial turistic, cu restricţii de mediu, cât şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă în zone fără reţele de alimentare cu energie electrică.


21

Se poate lua în considerare utilizarea celulelor fotovoltaice pentru reţeaua de iluminat public, ca soluţie optimă de asigurare şi eficientizare a sistemelor de iluminat. Acestea pot alcătui un sistem independent energetic, reducând, astfel, atât consumul de energie, cât şi costurile aferente iluminatului public.

În ceea ce priveşte potenţialul eolian, valorile vitezei vântului calculate la înălţimea de 50 m deasupra solului încadrează judeţul Tulcea în zonele cu potenţial eolian ridicat, fiind printre zonele cu cel mai mare potenţial de energie eoliană din România.

Investiţiile în instalaţii eoliene trebuie să se bazeze pe măsurători concrete şi îndelungate ale potenţialului eolian realizate strict pe amplasamentul vizat. De asemenea, având în vedere că potenţialul efectiv amenajabil al energiei eoliene este mult inferior potenţialului tehnic amenajabil, datorită restricţiilor de mediu din zonă (ca zonă naturală protejată) este necesară o analiză a impactului turbinelor eoliene asupra migraţiei păsărilor, a poluării fonice produse şi amplasarea acestora în zone care se pretează, din punct de vedere al mediului, la construcţia unor astfel de instalaţii.

Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la sursele convenţionale, dar este cert că, în măsura potenţialului local, datorită avantajelor pe care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri şi crize economice etc.), acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili.

Se propune modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public care se încadrează atât în obiectivele specifice ale „Strategiei Naţionale privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice” (HG nr. 246/2006), care urmăreşte realizarea unui serviciu de iluminat public unitar, modern şi eficient, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, cât şi în proiectul propus prin Strategia de Dezvoltare a comunei C.A. Rosetti aprobată în 2011, de modernizare şi finalizare a sistemului de iluminat public în comună şi satele aferente. Se recomandă studierea soluţiei de modernizare prin utilizarea panourilor fotovoltaice, pentru obţinerea unui sistem de iluminat public autonom şi eficient energetic.

Se recomandă utilizarea potenţialului surselor de energie regenerabilă din zonă pentru toate clădirile de interes public, de locuit condominiale, dar şi pentru locuinţele individuale în scopul:

îmbunătăţirii calităţii mediului înconjurător,

reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

utilizării raţionale şi eficiente a resurselor energetice primare;

conservării şi protejării ecosistemelor.

Conform hărţii potenţialului solar al României se constată faptul că intensitatea radiaţiei solare în zona comunei C.A. Rosetti are valori anuale de peste 1450 kWh/m2 , astfel încât se poate studia cu succes soluţia preparării apei calde menajere utilizând energia solară şi ca aport la încălzire prin intermediul panourilor solare înglobate sau montate pe acoperişul clădirilor, sau pe terase – în concordanţă cu adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei solare.

Deoarece prepararea apei calde utilizând energia solară este concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară montarea unui boiler bivalent, cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică (pe lemne sau electrică), sau trivalent – cu dublă serpentină plus o rezistenţă electrică, racordat atât la centrala termică, cât şi la reţeaua electrică.

Din punct de vedere al principiului de funcţionare folosit de captatoare, există:

Captatoare cu rezervor atmosferic exterior – captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la punctele de consum fiind asigurată de înălţimea la care se află amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activităţi sezoniere şi case de vacanţă.


22

Captatoare cu rezervor presurizat exterior – captatoarele funcţionează la presiunea reţelei exterioare de apă, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistenţă electrică încorporată cu funcţionare automată.

Captatoare fără rezervor – acestea se utilizează în instalaţii mai complexe sau de capacităţi mai mari, care stochează apa caldă într-un rezervor din incinta clădirii deservite sau în subteran. Pot fi folosite chiar şi în instalaţiile de încălzire a locuinţelor şi pentru alimentarea piscinelor. Montate în baterii pot asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului; alimentând un boiler cu două serpentine (bivalent - o serpentină cu agent termic preparat clasic şi cealaltă cu agent termic preparat solar) există posibilitatea alimentării cu apă caldă la parametrii doriţi în orice moment din an.

Un captator solar eficient se foloseşte cel puţin opt luni pe an. Captatoarele cu tuburi vidate pot fi folosite şi iarna, fiind mult mai eficiente decât colectoarele plane. În zilele însorite de iarnă pot încălzi apa la temperatura necesară unui duş (circa 35°C).

Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de siguranţă şi confort această energie.

De asemenea, se pot utiliza pompele de căldură, dar trebuie să se ţină seama că acestea necesită investiţii iniţiale mari, suprafeţe de teren pentru montarea conductelor de 1,5…2 ori mai mari decât suprafaţa încălzită, precum şi utilizarea încălzirii prin pardoseală având în vedere temperatura mai redusă a agentului termic.

Din analiza hărţii cu distribuţia geografică a resurselor de biomasă vegetală cu potenţial energetic se constată că judeţul Tulcea beneficiază atât de resursă agricolă, cât şi forestieră (figura nr. 1). Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă, în mǎsura regenerǎrii acesteia. În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure şi coji de seminţe.

O atenţie specială trebuie acordată rumeguşului rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului.

Figura nr. 1. Potențialul energetic al biomasei aferent comunei C.A.Rosetti


23

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Se va tine seama de faptul că pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie să fie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

2.2.1.6. Implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor

Monitorizarea şi implementarea proiectului POS Mediu, axa prioritară 2, Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea reprezintă obiectivul general al „Asociaţiei de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere”, organism, în care comuna C. A. Rosetti este membră.

Prin implementarea „Sistemului de management integrat al deșeurilor” sunt urmărite următoarele obiective și beneficii:

creșterea standardelor de viață ale populației prin introducerea serviciilor de salubritate în toate localitățile din județ

îmbunătățirea calității mediului prin îmbunătățirea calității aerului, solului, prin depozitarea eliminarea în depozite conforme și prin închiderea depozitelor de deșeuri

îmbunătățirea calității infrastructurii de management al deșeurilor prin introducerea colectării selective a deșeurilor în toate localitățile rurale din județ, optimizarea transportului deșeurilor din zonele de colectare la depozitul de deșeuri din Mihai Bravu, implementarea compostării în gospodării și în parcuri, eliminarea deșeurilor în depozitul conform de la Mihai Bravu

sortarea deșeurilor reciclabile

reciclarea și valorificarea deșeurilor reciclabile

tratarea deșeurilor biodegradabile

contribuția la dezvoltarea durabilă a județului Tulcea

îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin reducerea gradului de poluare

contribuția la atingerea obiectivelor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea European în sectorul deșeurilor

contribuția la atingerea obiectivelor Planului Operațional Sectorial de Mediu

contribuția la creșterea interesului și conștientizarea populației asupra problemelor privind deșeurile

contribuția la îndeplinirea responsabilității autorităților publice locale privin asigurarea serviciilor de salubritate în conformitate cu cerințele legislative

crearea de locuri de muncă.

În Delta Dunării prin proiectul “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Delta Dunării” a fost construită stația de transfer Sulina cu o capacitate estimată pentru anul 2015: cca 2726 tone/an, stație care va deservi și comuna C.A.Rosetti. Deșeurile vor fi transportate cu nava fluvială până în localitatea Nufăru, apoi rutier până la depozitul Mihai Bravu; celelalte tipuri de deșeuri vor fi preluate de firmele de valorificare/tartare/eliminare. Fluxul deșeurilor care urmează a fi implementat, conform Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor județul Tulcea, se prezintă după cum urmează:


24

De asemenea, va fi realizată și o stație de sortare Sulina cu o capacitate estimată pentru anul 2015: cca 695 tone/an, stație care va deservi și localitatea C.A.Rosetti.

Având în vedere că teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti este inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, pentru realizarea unui bun management al deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei se recomandă respectarea obiectivelor şi măsurilor referitoare la gestionarea deşeurilor prevăzute în documentaţiile referitoare la administrarea rezervaţiei. (Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2013).

Acestea se referă la aplicarea şi respectarea directivelor europene cum reiese din Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2013 şi constau în:

amplasarea de containere în scopul colectării selective a deşeurilor în cât mai multe zone din localităţile RBDD (inclusiv comuna C.A.Rosetti)

amplasarea depozitelor autorizate în locuri special amenajate la distanţe bine calculate faţă de aşezările omeneşti, apele de suprafaţă, zone de agrement,etc.

operarea corectă a depozitelor actuale, acoperirea periodică cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute, împrejmuirea acestor depozite şi amplasarea de panouri de avertizare

depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat

colectarea rezidurilor menajere în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă, metal, hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora

măsuri de informare şi sensibilizare a populaţiei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor asfel încât să fie cunoscute metodele simple de compostare în gospodărie, scopul fiind acela de a se reduce cantităţile de deşeuri biodegradabile.

De asemenea în toate localităţile din perimetrul RBDD (inclusiv comuna C.A.Rosetti) în activitatea de colectare şi gestionare a deşeurilor se impun măsuri tehnico-juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, etc.


25

2.2.1.7. Modernizarea, reabilitarea și extinderea drumurilor și străzilor/optimizarea relațiilor în teritoriu

Obiectivele Specifice au în vedere reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizării transportului în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european.

Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului şi minimizarea impactului global şi local pe care activităţile de transport le generează, şi sunt axate, în general, pe următoarele MĂSURI:

stoparea degradării infrastructurii şi menţinerea în exploatare a sistemului de transport;

aducerea în parametri de funcţionare şi valorificarea capacităţilor existente prin repararea şi modernizarea infrastructurilor;

modernizarea sectorului de transport conform POS (Programul Operaţional Sectorial);

dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin creşterea accesibilităţii şi a mobilităţii pe reţelele de transport;

crearea unor reţele de infrastructuri tehnice dezvoltate în concordanţă cu necesităţile comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie a mediului.

Priorităţile în domeniul sectorului de transport constau din modernizarea axelor de comunicaţie principale, urmărindu-se creşterea conectivităţii şi accesibilităţii, prin:

lucrări de reabilitare a drumurilor comunale (inclusiv a străzilor de pe traseul acestora)

modernizarea reţelei locale de drumuri

amenajarea de parcaje în zonele de interes social şi comercial

spaţiile de parcare se vor asigura în concordanţă cu prevederile regulamentului general de urbanism, pentru unităţi de utilitate publica în terenurile proprii, în afara domeniului public, iar pentru locuinţe în cadrul loturilor personale.

de-a lungul străzilor se va asigura acces individual la fiecare lot sau funcţiune urbană.

În corelare cu Strategia de Dezvoltare, principalele propuneri şi reglementări de circulaţie sunt relativ puţine şi constau din:

1. Modernizarea străzilor, prin:

amenajări de profil conform STAS 10144/90

aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere

amenajarea intersecţiilor.

2. Reglementarea circulaţiei pietonale prin:

refacerea continuităţii trotuarelor existente,

amenajarea de trotuare pe toate străzile,

îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor,

amenajarea de treceri pentru pietoni şi staţii pentru transportul în comun.

amenajarea de parcaje în zonele de interes social şi comercial

Din păcate, având în vedere situaţia din teren, posibilităţile de extindere a tramei stradale, precum şi de corectare a elementelor necorespunzătoare sunt limitate de existenţa frontului construit.


26

O serie de disfuncţionalităţi nu se pot remedia din cauza lipsei de spaţiu; printre acestea se numără:

străzile cu lăţime insuficientă pentru a amenaja câte o bandă de circulaţie pe sens, acostamente, şanţuri pentru scurgerea apelor pluviale şi trotuare;

străzile cu traseu sinuos.

În schimb, pentru celelalte disfuncţii semnalate, printre acestea aflându-se intersecţii insuficient sistematizate care necesită amenajare, discontinuităţi ale tramei stradale, deficit de locuri de parcare etc., s-au propus soluţii.

Zone de protecţie şi siguranţă:

Pentru drumurile comunale zona de protecţie este de 18 m din ax.

Profilurile caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, includ următoarele condiții:

pentru străzile principale: parte carosabilă cuprinsă între 7.00 (2 benzi de circulaţie), acostamente de 1.0 m, şanţuri de 0.75 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1.00 m pe ambele părţi;

pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 5.50 – 5.00 m parte carosabilă, acostamente de 1.0 m, şanţ de 0.5 m şi trotuar de minim 1.00 m, cel puţin pe o parte a străzii.

Şanţurile existente de-o parte şi de cealaltă a străzilor se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelor meteorice.

2.2.1.8. Spații verzi

Conform OUG 114/2007 (pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafaţă plantată de minimum 26 mp/locuitor.

Situaţia propusă indică o suprafaţă de spaţii plantate de 19,25 ha (2,47 ha în localitatea C.A.Rosetti și 16,78 ha în localitatea Letea) ceea de reprezintă un procent de aproximativ 2,36 % din suprafaţa totală aflată în intravilan. Rezultă astfel o suprafaţă de spaţiu verde de 211,53 mp/locuitor, respectând astfel prevederile Ordonanței de Urgență nr. 114/2007 (pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului).

2.2.1.9. Bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și propus

Planul urbanistic general are menirea de a impune coordonarea planificării dezvoltării spaţiale a localităţii pe termen mediu şi lung, cuprinzând prevederile necesare atingerii acestor obiective şi reprezentând o fază premergătoare realizării investiţiilor.

Referitor la limita intravilanului propus, acesta cuprinde atât suprafeţele de teren destinate construcţiilor şi amenajărilor, cât şi suprafeţele necesare dezvoltării pe perioadă determinată.

Introducerea de noi suprafeţe a fost determinată de măsurile de dezvoltare ale strategiei locale.

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale sau majorat cu suprafeţele nou introduse in intravilan.

În vederea realizării evaluării de mediu de un real folos este analiza comparativă a situației existente cu cea propusă, pe zone funcționale și trupuri aferente PUG C.A.Rosetti (tabelele nr. 1-6).


27

Tabelul nr. 1. Bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și propus C.A.ROSETTI

ZONE FUNCTIONALE

Existent Rezultat prin PUG Extinderi Suprafața

(ha) % din total

Suprafața (ha)

% din total

Suprafața (ha)

Locuințe și funcțiuni complementare 156 84.38 124.02 67.12 -31.98

Instituții și servicii de interes public 2.23 1.19 4.64 2.51 2.41

Căi de comunicație și transport 20.46 10.90 20.46 11.07 0

Gospodărie comunală, cimitire 0.43 0.23 0.43 0.23 0

Construcții tehnico-edilitare 0.18 0.10 0.18 0.09 0

Unități agrozootehnice 0.15 0.08 1.77 0.95 1.62

Spații verzi, de protecție, agrement, sport 2.47 1.33

2.47

Unități cu destinație specială 0 0 0 0 0

Ape 0 0 0 0 0

Păduri, tufișuri, mărăcinișuri 3.23 1.71 0 0 -3.23

Terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe) 30.79 16.66

30.79

Terenuri neproductive 2.65 1.41 0 0 -2.65

TOTAL INTRAVILAN 187.80 100 184.76 100 -3.04

Tabelul nr. 2. Bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și propus SFISTOFCA

ZONE FUNCTIONALE


(ha) % din total

Suprafața (ha)

% din total

Suprafața (ha)

Locuințe și funcțiuni complementare 131.15 89.81 105.48 73.29 -25.67

Instituții și servicii de interes public 0.43 0.29 0.43 0.29 0



Construcții tehnico-edilitare 0 0 0.18 0.12 0.18

Unități agrozootehnice 0 0 0 0 0 Spații verzi, de protecție, agrement, sport 0 0 0

Unități cu destinație specială 0.09 0.07 0.09 0.06 0

Ape 0 0 0 0 0

Păduri, tufișuri, mărăcinișuri 3.82 2.62 2.17 1.50 -1.65 Terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe) 25.04 17.39 25.04

Terenuri neproductive 0 0 0 0 0 TOTAL INTRAVILAN 146.02 100 143.92 100 -2.1


28

Tabelul nr. 3. Bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și propus LETEA

ZONE FUNCTIONALE


(ha) % din total

Suprafața (ha)

% din total

Suprafața (ha)






Unități agrozootehnice 0.05 0.01 0.05 0.01 0 Spații verzi, de protecție, agrement, sport 16.78 6.23 16.78


Ape 2.48 0.93 2.48 0.92 0

Păduri, tufișuri, mărăcinișuri 0.61 0.24 0.61 0.22 0 Terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe) 13.46 5.00 13.46

Terenuri neproductive 19.74 7.47 0.11 0.04 -19.63 TOTAL INTRAVILAN 264.20 100 269.09 100 4.89

Tabelul nr. 4. Bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și propus PERIPRAVA

ZONE FUNCTIONALE


(ha) % din total

Suprafața (ha)

% din total

Suprafața (ha)


Instituții și servicii de interes public 2.22 2.31 3.18 3.62 0.96



Construcții tehnico-edilitare 0.19 0.19 0.19 0.21 0


Unități cu destinație specială 0.19 0.19 0.19 0.21 0

Ape 2.72 2.85 0.26 0.29 -2.46

Păduri, tufișuri, mărăcinișuri 0.24 0.26 0.40 0.45 0.16 Terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe) 15.97 18.18 15.97

Terenuri neproductive 7.50 7.84 0.37 0.42 -7.13 TOTAL INTRAVILAN 95.75 100 87.83 100 -7.92


29

Tabelul nr. 5. Bilanțul teritorial al suprafețelor din intravilanul existent și propus CARDON

ZONE FUNCTIONALE


(ha) % din total

Suprafața (ha)

% din total

Suprafața (ha)




Gospodărie comunală, cimitire 0 0 0 0 0




Ape 1.28 1.88 1.28 1.80 0

Păduri, tufișuri, mărăcinișuri 2.03 2.99 0.45 0.63 -1.58 Terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe) 8.03 11.30 8.03

Terenuri neproductive 0 0 0 0 0 TOTAL INTRAVILAN 67.79 100 71.03 100 3.24

Teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti, are o suprafaţă totală de 26.578,86 ha, intravilanul existent ocupând 820,78 ha, iar diferenţa de 25758,08 ha o reprezintă extravilanul comunei.

Limita intravilanului propus cuprinde, atât suprafeţele de teren destinate construcţiilor şi amenajărilor, cât şi suprafeţele necesare dezvoltării pe perioadă determinată.

Introducerea de noi suprafeţe a fost determinată de măsurile de dezvoltare ale strategiei locale.

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale sau majorat cu suprafeţele nou introduse în intravilan. După cum se poate observa intravilanul existent se va micşora cu 3,15 ha, intravilanul propus fiind retrasat în funcție atât de necesităţile comunităţilor locale, cât şi de biodiversitatea din zonă.


30

Figura nr. Intravilanul propus sat C.A. Rosetti

Sat C.A. Rosetti - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 187,80 ha, el urmând a fi retrasat şi micşorat cu 3,04 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va avea aproximativ 184,76 ha.

Se remarcă creșterea suprafețelor aferente zonelor funcționale: instituții și servicii de interes public, spații verzi și terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe), respectiv scăderi în cazul zonelor funcționale de tipul: locuințe și funcțiuni complementare, păduri, tufișuri, mărăcinișuri și terenuri neproductive.


31

Figura nr. Intravilanul propus sat Sfiştofca

Sat Sfiştofca - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 146,02 ha, el urmând a fi retrasat şi micşorat cu 2,1 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va avea aproximativ 143,92 ha.

Se constată creșterea suprafețelor aferente zonelor funcționale: construcții tehnico-edilitare și terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe). De asemenea, se remarcă și scăderi în cazul zonelor funcționale de tipul: locuințe și funcțiuni complementare și păduri, tufișuri, mărăcinișuri.


32

Figura nr. Intravilanul propus sat Letea

Sat Letea - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 264,20 ha, el urmând a fi retrasat şi mărit cu 4,89 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va avea aproximativ 269,09 ha.

În cazul satului Letea, planul propune creșteri ale suprafețelor zonelor funcționale, și anume: construcții tehnico-edilitare, spații verzi și terenuri agricole în intravilan (pășuni și fânețe). Se remarcă de asemenea, și scăderi ale suprafețelor aferente zonelor funcționale, precum: locuințe și funcțiuni complementare și terenuri neproductive.


33

Figura nr. Intravilanul propus sat Periprava

Sat Periprava – intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 95, 75 ha, el urmând a fi retrasat şi micşorat cu 7,92 ha (87,83 ha propuşi).

Extinderea intravilanului este reprezentată de creșterea suprafețelor zonelor funcționale, precum: instituții și servicii de interes public, păduri, tufișuri și mărăcinișuri și terenuri agricole în intravilan (pășuni și fânețe). Se observă de asemenea, și scăderi ale suprafețelor aferente zonelor funcționale, și anume: locuințe și funcțiuni complementare, ape și terenuri neproductive.


34

Figura nr. Intravilanul propus sat Cardon

Sat Cardon - intravilanul actual al satului are o suprafaţă de aproximativ 67,69 ha, el urmând a fi retrasat şi mărit cu 3,34 ha, astfel suprafaţă intravianului propus va avea aproximativ 71,03 ha.

În ceea ce privește satul Cardon, se remarcă creșterea suprafețelor aferente zonelor funcționale, precum: construcții tehnico-edilitare și terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe), respectiv scăderi în cazul zonelor funcționale de tipul: locuințe și funcțiuni complementare și păduri, tufișuri, mărăcinișuri.

Comuna C.A. Rosetti are în componenţă intravilanului 37 de trupuri ocupând o suprafaţă totală de 820,78 ha. În urma implementării planului, intravilanul comunei C.A. Rosetti va avea 817,27 ha şi 33 de trupuri (tabelul nr. 6).

Extinderea intravilanului comunei este propus a se face cu moderaţie, ţinând cont pe de o parte de tendinţa naturală de expansiune spaţială şi de apariţia unor noi zone funcţionale determinante şi de dezvoltarea unor noi necesităţi la scara comunei, iar pe de altă parte de posibila creştere a numărului de locuitori şi de utilizatori regionali ai reţelelor de servicii publice. Aceste considerente au impus reconversia funcțională sau completarea funcțiunilor existente cu unele noi, generatoare de creștere economică, bazate pe resursele şi bogăţiile naturale ale comunei.


35

Tabelul nr. 6. Bilanț teritorial – Situație existentă și propusă

Situația existentă Situația propusă

Nr. crt

Trup Destinație Sup.

(ha)

% Nr. crt


(ha)

%

1 T1 Sat C.A.Rosetti 187.80 22.88 1 T1 Sat C.A.Rosetti 184.76 22.60

2 T2 Sat Letea 264.20 32.18 2 T2 Sat Letea 269.09 32.92

3 T3 Sat Sfistofca 146.02 17.79 3 T3 Sat Sfistofca 143.92 17.60

4 T4 Sat Periprava 95.75 11.66 4 T4 Sat Periprava 87.83 10.74

5 T5 Zonă specială 43.34 5.28 5 T5 Zonă specială 44.94 5.49

6 T6 Sat Cardon 67.79 8.25 6 T6 Sat Cardon 71.03 8.69

7 T7 Stație de epurare 0.03 0.003 7 T7 Stație de epurare 0.03 0.003

8 T8 Rampă de gunoi 0.18 0.02 8 T8 Rampă de gunoi 0.18 0.02

9 T9 Schit Buna Vestire 0.96 0.13 9 T9 Schit Buna Vestire 0.96 0.11


11 T11 Sp8 0.61 0.08 11 T11 Sp8 0.71 0.08

12 T12 Rampă de gunoi 0.19 0.02 -

13 T13 Plajă 0.15 0.01 12 T12 Plajă 0.15 0.18

14 T14 Stație tratare-pompare

0.10 0.01 13 T13 Stație tratare apă 0.10 0.01

15 T15 Stație tratare-pompare

0.04 0.004 14 T14 Stație tratare-pompare

0.04 0.004

16 T16 Sp8 0.03 0.003 15 T15 Sp8 0.03 0.004

17 T17 Platforma 7 0.28 0.03 16 T16 Platforma 7 0.35 0.04

18 T18 Canton A.R.B.D.D. 0.49 0.05 17 T17 Canton A.R.B.D.D.

0.49 0.05

19 T19 Sp2 Grindu 0.02 0.002 18 T18 Sp2 Grindu 0.02 0.002

20 T20 Platforma Grindu 9.29 1.15 19 T19 Platforma Grindu 9.39 1.11

21 T21 Sp1 Grindu 0.01 0.00 -

22 T22 Stație de incubație 0.22 0.02 20 T20 Stație de incubație 0.22 0.02


36

Situația existentă Situația propusă

Nr. crt


(ha)

% Nr. crt


(ha)

%

23 T23 Sp9 0.11 0.01 21 T21 Sp9 0.12 0.01

24 T24 Sp1/1 0.03 0.001 22 T22 Sp1/1 0.03 0.003

25 T25 Sp1/2 0.25 0.03 23 T23 Sp1/2 0.25 0.03

26 T26 Sp2/2 0.19 0.02 24 T24 Sp2/2 0.19 0.02

27 T27 Sp2/1 0.17 0.02 25 T25 Sp2/1 0.17 0.02

28 T28 Sp I.A.S. 0.06 0.007 26 T26 Sp I.A.S. 0.06 0.005

29 T29 Sp Popina N 1.07 0.18 27 T27 Sp Popina N 1.17 0.13

30 T30 Sp3/1 0.06 0.007 28 T28 Sp3/1 0.06 0.007

31 T31 Sp3/2 0.14 0.01 29 T29 Sp3/2 0.14 0.01

32 T32 Popina N 0.08 0.009 30 T30 Popina N 0.18 0.02


34 T34 Canton Ocolul Silvic

0.27 0.03 -

35 T35 Cherhana 0.25 0.03 -



TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

820.78 100 TOTAL INTRAVILAN PROPUS

817.27 100

Conform Regulamentului Local de Urbanism, teritoriul comunei C.A.Rosetti este împărţit în următoarele unități teritoriale de referință (UTR-uri): UTR1 – predomină funcţiunea de locuire inclusiv activităţile complementare locuirii: comerţ, servicii, învăţământ, culte, spaţii de agrement şi recreere, microferme ecologice, cimitir, etc.; clădiri cu hmax = P+1E+M. În UTR1 sunt cuprinse toate satele. Cuprinde subzonele funcționale: L, IS, M1, M2, G1, Te3, V1, A1, A2, Ds. UTR2 - cuprinde Zona Specială, a fostului lagăr, propus pentru reconversie funcțională - servicii, comerț, muzeu, respectiv subzona IS; clădiri cu hmax = P+1E+M etaje. UTR3 – cuprinde Platforma Grindu, zona administrativă a unității piscicole, respectiv subzona IS; clădirile au h max. conform normativelor. UTR4 – sunt incluse toate construcțiile aferente stațiilor de pompare, respectiv subzona TE2; clădirile au h max. conform normativelor. UTR5 - cuprinde zona de agrement cu valoare peisagistică, aferentă subzonei V2 - plaja.


37

UTR6 - cantonul A.R.B.D.D., punct de observație pentru ecologiști, respectiv subzona IS . UTR7 - cuprinde platformele de colectare a gunoiului, aferente subzonelor G2. UTR8 - cuprinde stațiile de epurare, respectiv subzona TE1; clădirile au h max. conform normativelor. UTR9 - cuprinde schitul „Buna Vestire”, respectiv subzona IS. În anumite UTR – uri împreună cu funcţiunea predominantă, coexistă şi alte tipuri de funcţiuni: servicii, comerț, instituții publice, gospodărie comunală, servicii speciale, ferme agro-zootehnice, etc., dar care nu interferează în mod negativ unele cu altele. Condiţionare generală: Nu se vor acorda autorizaţii de construire pentru nici un tip de funcţiune fără studiu geotehnic. Regulamentul este alcătuit pentru următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă: M - ZONA MIXTĂ; Încadrare în UTR1. M1 - Subzona mixtă cu locuinţe unifamiliale şi funcţiuni complementare (servicii, comerţ, învăţământ, sanatate, culte, alte instituţii publice de importanţă locală), având regim de construire discontinuu şi clădiri cu maxim P+1+M niveluri; M2 - Subzona mixtă cu locuinţe şi spații verzi de protecție, având regimul de construire discontinuu şi înălţime maxim P+1+M niveluri; L - ZONA DE LOCUIT; Încadrare în UTR1. Zona locuințelor individuale cu maxim P+1E+M . IS - ZONA INSTITUȚIILOR PUBLICE și a SERVICIILOR; Încadrare în UTR1, UTR2, UTR3 si UTR6; regim maxim de înălțime P+1E+M. TE - ZONA CONSTRUCȚII INSTALAȚII și ECHIPAMENTE TEHNICOEDILITARE; Încadrare în UTR1, UTR4 și UTR8. H maxim conform normativelor. TE1 - Stație epurare; clădirile au h max. conform normativelor. TE2 - Stații pompe, stații tratare, pentru unitățile piscicole, zonele agricole și zona administrativă a unităților piscicole; clădirile au h max. conform normativelor. TE3 - Rezervoare aparținând gospodăriei de apă a comunei; clădirile au h max. conform normativelor. A - ZONA DE UNITĂȚI ȘI TERENURI AGRICOLE ; Încadrare în UTR1. A1 - unități agro - zootehnice; clădirile au h max. conform normativelor. A2 - terenuri agricole în intravilan; pășuni, fânețe, islaz comunal. G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ ; Încadrare în UTR1 și UTR7. G1 - cimitir; clădirile au h max. conform normativelor. G2 - rampa de gunoi, depozit de gunoi. V - ZONA SPAȚIILOR VERZI AMENAJATE SAU PLANTATE; încadrare în UTR1 și UTR5 V1 - spații plantate cu acces public nelimitat, parcuri, scuaruri, fâsii plantate de aliniament. V2 - zona de agrement și sport. V3 - spații și fâșii plantate de protecție, în terenuri neproductive, terenuri nisipoase, etc.

Regulamentul Local de Urbanism include o serie de restricții și condiții, dintre care menționăm:

În zonele de protecţie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001, autorizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetrică, aspectul arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări, desfiinţarea construcţiilor parazitare) se va face în baza unor documentaţii de urbanism aprobate. Conform prevederilor HG 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării se vor respecta următoarele condiții:

Este interzisă autorizarea executării lucrărilor de construcții și amenajări care prin amplasament, funcțiune, volumetrie și aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului natural;


38

Autorizarea executării lucrărilor de construcții și amenajări pe terenuri forestiere este interzisă. Pensiunile și alte construcții sau amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, cu acordul autorității competente pentru protecția mediului.

Cu scopul evitării riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi protecţiei locuitorilor împotriva acestora, Regulamentul General de Urbanism (HG 525/ 1996 Art. 10 Expunerea la riscuri naturale) prevede:

Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zone expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept scop limitarea acestora, este interzisă.

Utilizări admise: Conform prevederilor HG 1516/2008 sunt admise următoarele funcțiuni: a) locuirea, cu variantele locuire permanentă, locuire sezonieră, case de vacanță, cazare turistică în locuințe tradiționale, cu suprafața construită la sol de maximum 200 mp; b) instituții, servicii, dotări publice; c) spații verzi pentru agrement, sport; d) gospodărie comunală; e) amenajări piscicole; f) unități agricole, meșteșugărești, industriale, de prestări de servicii și de transport; g) circulații rutiere și navale, cu dotarile aferente; h) edificii de cult, cu construcții anexe. Utilizări admise cu condiționări Conform prevedeilor HG 1516/2008 sunt admise, cu condiționări, următoarele funcțiuni: a) camparea, inclusiv în zonele de locuit, condiționată de dotarea cu instalații tehnico-sanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistică; b) funcțiunile comerciale și serviciile profesionale, dacă se înscriu în condițiile de configurare a parcelelor și clădirilor, precum și cu condiționări care se referă la forma, materiale de construcție și finisaj; c) sunt permise construcții izolate pentru alimentație publică, cu condiționări referitoare la formă, materiale de construcție și finisaj, în conformitate cu legislația specifică, cu prevederile regulamentului local de urbanism și cu respectarea legislației privind protectia mediului; d) în extravilanul localităților se autorizează numai lucrări de infrastructură și anexe ale exploatațiilor agricole, piscicole sau zootehnice; e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentație publică sunt admise cu condiția limitării impactului vizual și sonor asupra vecinătăților, precum și cu respectarea normelor privitoare la formă, materiale de construcție și finisaj; f) locuințe cu suprafața construită la sol până la 300 mp, cu condiția încadrării în indicatorii urbanistici aprobati și a respectării prevederilor Codului civil; g) case de vacanță cu suprafața construită la sol până la 350 mp, cu condiția încadrării în indicatorii urbanistici aprobați și a respectării prevederilor Codului civil; h) depozitări de materiale refolosibile, cu condiția respectării legislației specifice; i) platforme de precolectare a deșeurilor menajere, cu respectarea legislației privind protecția mediului; j) activități care utilizează pentru depozitare sau producție terenul vizibil din circulațiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu condiția respectării normelor sanitare și neproducerii de noxe sau zgomote care deranjează vecinătățile; k) spații comerciale cu suprafața utilă peste 300 m2, cu condiția asigurării locurilor de parcare pentru aprovizionare și cu respectarea legislației privind protecția mediului. Utilizări interzise Conform prevederilor HG 1516/2008 sunt interzise următoarele utilizări:


39

a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni și moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de 20 de camere se vor dispune în sistem pavilionar; b) în intravilan: structuri și anexe pentru creșterea și folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom); c) depozitare angro, cu suprafața construită mai mare de 100 mp și depozitare în aer liber cu suprafața mai mare de 150 mp; d) activități productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; e) depozitarea substanțelor inflamabile sau toxice. Condiţii de echipare edilitară Conform prevederilor HG 1516/2008, se prevăd următoarele:

Autorizarea executării lucrărilor de construcții se condiționează de prevederea, în proiectul propus spre autorizare, a modalității tehnice și financiare de realizare a utilităților.

Clădirile vor fi racordate la rețelele tehnico-edilitare publice pe măsura realizării acestora. În cazul inexistenței acestor rețele, utilitățile se vor rezolva printr-o solutie provizorie locală, cu respectarea normativelor în vigoare.

Spaţii libere şi spaţii plantate Conform prevederilor HG 1516/2008: - spațiile neconstruite și neocupate de accese, trotuare de garda etc. Se înierbează și se plantează; - procentul minim obligatoriu de spațiu verde plantat în interiorul parcelei este de 25%; - spațiul liber dintre clădire și aliniament va fi plantat cu arbori în proporție de minimum 25%. Pentru siguranța clădirii, arborii se plantează la o distanță de cel putin 5 m de aceasta; - se va acorda o atenție deosebită spațiilor libere publice și semipublice, prin amenajări specifice: terase, spații pentru repaus și altele asemenea. Referitor la posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenului se vor respecta prevederile HG 1516/2008, și anume:

Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcelă, inclusiv construcţiile existente şi anexe, va fi de 30% pentru parcelele de până la 1.000 m2 şi de 15% pentru parcelele mai mari de 1.000 m2.

Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcelă va fi de 0,5. Restricții provizorii recomandate conform RLU comuna C.A.Rosetti

Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua posibilităţile ulterioare de modernizare ale comunei.

Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al comunei C.A. Rosetti se poate face numai cu respectarea prevederilor legale.

Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept scop limitarea acestora este interzisă (conform Regulamentului General de Urbanism, HGR 525/ 1996 Art.10 Expunerea la riscuri naturale).

Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I şi II de calitate, pe cele amenajate cu îmbunătăţiri funciare precum şi plantate cu vii şi livezi este interzisă.

Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă, cu excepţia utilizărilor permise de Codul Silvic.

Pentru orice construcţie care prin funcţionare (construcţii pentru producţie poluantă, servicii poluante, etc.) poate aduce prejudicii pădurii, amplasată la distanţă mai mică. de 1 km de liziera pădurii şi pentru care se solicită autorizaţie de construire, se va obţine avizul Regiei Naţionale a Pădurilor.


40

Condiții de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare şi servituţile impuse de către acestea vecinătăţilor incluse în RLU comuna C.A.Rosetti Ordinul 119/2014 al Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, stabileşte:

Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor (Art.23): (1) Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă a localităţilor trebuie să fie protejată împotriva tuturor activităţilor poluatoare prin perimetre de protecţie sanitară şi prin controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent, conform prevederilor legale în vigoare. Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară se face individualizat pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele în vigoare şi cu legislaţia din domeniu în vigoare. (2) Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite pe terenuri nepoluate agricol sau industrial, să fie protejate contra şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor. Zona de extracţie trebuie să fie protejată sanitar, în conformitate cu normele legale în vigoare, astfel încât să se prevină accesul public şi al animalelor. De asemenea, zona trebuie să fie prevăzută cu panta de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în sezoanele cu precipitaţii atmosferice. (3) Sursele de apă de suprafaţă trebuie să fie protejate de activităţile poluatoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (4) Administraţia locală sau administratorul sursei de apă va avertiza, în scris, proprietarii terenurilor pe care se află zonele de protecţie sanitară asupra restricţiilor de utilizare a acestora. (5) În situaţia în care există obiective economico-sociale riverane sursei de suprafaţă sau sursa este folosită pentru o durată lungă de timp pentru un anumit scop şi astfel se creează imposibilitatea asigurării perimetrelor de protecţie sanitară, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecţie sanitară şi se adaptează tehnologia de tratare a apei în consecinţă.

Norme de igienă referitoare la amplasarea fântânilor (Art.27): Fântâna trebuie amplasată şi construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puţin 10 m de orice sursă posibilă de poluare: latrină, grajd, coteţe, depozit de deşeuri menajere sau industriale, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd etc. Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereţii fântânii trebuie astfel amenajaţi încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiţi din material rezistent şi impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereţii fântânii trebuie prevăzuţi cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălţime de 70-100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente şi impermeabile, iar articularea cu pereţii fântânii trebuie făcută în mod etanş. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecţie de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltraţiilor şi împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor.

Norme de igienă referitoare la colectarea și îndepărtarea apelor uzate și a apelor meteorice Art. 29 Îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata în aşa fel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate. Art. 30 Este interzisă răspândirea neorganizată, direct pe sol (curţi, grădini, străzi, locuri riverane ş.a.) sau în bazinele naturale de apă, a apelor uzate menajere, fecaloid-menajere şi industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitară a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apă. Art. 32 Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localităţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie întreţinute


41

permanent în bună stare de funcţionare, prin curăţarea şi repararea defecţiunilor. Art. 33 În situaţia în care nu există canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluţii individuale de colectare şi neutralizare a apelor uzate, cu luarea măsurilor de protejare a mediului şi sănătăţii. Art. 34 Îndepărtarea apelor uzate menajere şi fecaloidmenajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă; instalaţiile se întreţin în bună stare de funcţionare; vidanjul se va descărca în cea mai apropiată staţie de epurare a apelor uzate.

Zone de protecție sanitără

Ferme de cabaline, intre 6 -20 capete 50 m

Ferme de cabaline, peste 20 capete 100 m

Ferme si crescatorii de taurine, intre 6 – 50 capete 50 m



Ferme si crescatorii de taurine, peste 500 capete 500 m

Ferme de păsări, intre 51 – 100 de capete 50 m

Ferme de păsări, intre 101 – 5000 de capete 500 m

Ferme si crescatorii de păsări cu peste 5000 de capete si complexuri avicole industriale 1000 m

Ferme de ovine, caprine 100 m

Ferme de porci, intre 7 – 20 de capete 100 m

Ferme de porci, între 21 - 50 de capete 200 m

Ferme de porci, între 51 - 1000 de capete 500 m

Complexuri de porci, intre 1000 - 10.000 de capete 1.000 m

Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m

Ferme si crecatorii de iepuri intre 100 si 5000 de capete 100 m

Ferme si crecatorii de iepuri cu peste 5000 de capete 200 m

Ferme si crescatorii de struti 500 m

Ferme si crecatorii de melci 50 m

Spitale, clinici veterinare 30 m

Grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 m

Adaposturi pentru animale, inclusiv comunitare 100 m


42

Abatoare, târguri de animale vii şi baze de achizitie a animalelor 500 m

Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală 300 m

Platforme pentru depozitarea dejectiilor animale din exploatatiile zootehnice, platforme comunale 500 m

Platforme pentru depozitarea dejectiilor porcine 1.000 m

Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele

de porcine

1.000 m

Depozite pentru produse de origine vegetala (silozuri de cereale, statii de tratare a semintelor) 200 m

Staţii de epurare a apelor uzate 300 m

Statii de epurare de tip modular (containerizate) 100 m

Staţii de epurare a apelor uzate industriale 300 m

Paturi de uscare a nămolurilor 300 m

Bazine deschise pentru fermentarea namolurilor 500 m

Depozite conrolate de deseuri periculoase si nepericuloase 1000 m

Incineratoare pentru deseuri periculoase si nepericuloase 500 m

Crematorii umane 1000 m

Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

Statie de preparare mixuri asfaltice, betoame 500 m

Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m

Depozitele de combustibil, fier vechi si ateliere de taiat lemne 50 m

Parcuri eoliene 1000 m

Parcuri fotovoltaice 500 m

Cimitire si incineratoare animale de companie 200 m

Cimitire umane (in cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu apa din sursa proprie) 50m

Rampe de transfer deseuri 200 m.

Conform Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare se remarcă următoarele condiții:

Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă Lățimea cursului de apă (m) Sub 10 10-50 >50 Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20

Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor – 4 m spre interiorul incintei Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite – 3m.

În tabelul următor sunt prezentate cele 37 de măsuri/priorități de intervenție identificate în actualizarea PUG Comuna C.A.Rosetti, clasificate în 8 domenii, astfel:


43

Tabelul nr. 7. Măsurile și prioritățile de dezvoltare propuse în PUG Comuna C.A.Rosetti DOMENIU MĂSURI/PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE

FOND CONSTRUIT 1. Întocmirea planurilor parcelare în vederea intabulării proprietăţilor 2. Integrare în tarla pe planul digital a planului de amplasament şi delimitare ale proprietăţilor înscrise în cartea funciară 3. Actualizarea bazei de date în ceea ce priveşte cadastrul UAT C.A. Rosetti şi finalizarea aplicării legii fondului funciar la

nivelul UAT 4. Executarea de servicii de realizare a planurilor parcelare la nivel de tarla pentru UAT C.A. Rosetti

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

5. Iniţierea de parteneriate cu localităţi cu specific similar şi demararea de activităţi bazate pe schimbul de experienţă şi de bune practici

6. Sprijinirea şi asistarea întreprinzătorilor locali prin intermediul unui incubator de afaceri 7. Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării de noi ramuri economice – cu accent pe activităţile prietenoase 8. Înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti 9. Exploatarea eficientă a terenurilor agricole, valorificarea elementelor naturale specifice şi procesarea locală a produselor

primare 10. Programe şi campanii de conştientizare şi informare asupra oportunităţilor de dezvoltare în domeniul agricol şi zootehnic 11. Sprijinirea ONG-urilor cu activitate în domeniul agricol 12. Stimularea companiilor de pe raza Comunei să ofere tinerilor programe de tip “practică” pentru facilitarea orientării

profesionale EVOLUŢIA

POPULAŢIEI ŞI POTENŢIAL

DEMOGRAFIC

13. Măsuri care să impulsioneze creșterea natalității 14. Facilități privind locuirea acordate tinerelor familii 15. Facilități de ordin socio-economic acordate tinerelor familii 16. Stimularea încadrării în muncă a tinerilor 17. Creșterea cantitativă și calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere 18. Măsuri pentru creșterea și dezvoltarea pieței muncii 19. Asigurarea formării și pregătirii forței de muncă

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ ŞI DE

TRANSPORT

20. Realizarea unei infrastructuri de captare şi transport a apei potabile şi reţelei de canalizare ape uzate menajere şi pluviale în Comuna C.A. Rosetti

21. Asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare

22. Realizarea unei stații de epurare pentru apele uzate menajere 23. Reabilitarea parțială, extinderea şi modernizarea sistemului rutier în Comuna C.A. Rosetti; 24. Extinderea infrastructurii de iluminat public, în zonele neiluminate 25. Modernizarea sistemului de iluminat public existent prin alocarea de fonduri proprii, accesarea de fonduri nerambursabile


44

şi/sau credite 26. Reabilitarea posturilor trafo existente de către operatorul de servicii 27. Alimentarea cu energie electrică a tuturor locuințelor; 28. Se recomandă utilizarea surselor regenerabile de energie: panouri solare, biomasă, pompe de caldură, etc 29. Se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes public şi a locuinţelor individuale, în funcţie de posibilităţi 30. Se recomandă echiparea tuturor obiectivelor de utilitate publică cu centrale termice proprii cu combustibil solid

PROTECŢIA MEDIULUI

31. Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu 32. Dezvoltarea turismului ecologic şi turismului cultural 33. Implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din activităţile

gospodăriilor, instituţiilor şi agenţilor economici 34. Dezvoltarea locală integrată a sectorului de salubrizare a localităţii şi managementul deşeurilor solide 35. Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor care să includă toate etapele unui sistem eficient – colectare

selectivă la sursă, valorificarea deşeurilor refolosibile, transport, depozitare conformă cu normele în vigoare, etc. 36. Creşterea eficienţei utilizării resurselor naturale şi a energiei 37. Introducerea surselor regenerabile de energie.


45

2.3. Relația cu alte planuri și programe relevante

Tabelul nr. 8. Relația cu alte planuri și programe relevante

Denumirea strategiei/planului

/programului Relația cu PUG C.A.Rosetti

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

Strategia UE pentru Regiunea Dunării reprezintă un model de cooperare regională la nivel european care implementează noul concept de coeziune teritorialã inclus în Tratatul de la Lisabona. Strategia este o platformã pentru încurajarea parteneriatelor, atât între autoritățile locale și regionale, cât și între autorități, mediu privat și sectorul neguvernamental, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării. Obiective:

Asigurarea și susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a statelor și regiunilor situate în bazinul hidrografic al Dunării, cu respectarea normelor de protecție a mediului.

Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai sărace și cele mai bogate, conform obiectivelor politicii de coeziune a UE. Eficientizarea utilizării fondurilor europene și atragerea de noi fonduri pentru regiunea Dunării.

Domeniile acoperite: conectivitatea (transport durabil, rețele de energie, turism și cultură); protecția mediului, a resurselor de apã și managementul riscurilor; prosperitate și dezvoltare socio-economicã (educație, cercetare, dezvoltare rurală, competitivitate, piața internă); îmbunãtãțirea sistemului de guvernare (capacitate instituționalã și securitate internă).

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

Planul de Amenajare a Teritoriului National are caracter director si fundamenteazã programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung si determinã dimensiunile, sensul si prioritãtile dezvoltãrii în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerintelor europene. Planul de Amenajare a Teritoriului National – PATN – se elaboreazã pe sectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de cãtre Parlamentul României. Sectiunile aprobate pâna în prezent sunt: Sectiunea I – Retele de transport, Sectiunea a II-a – Apa, Sectiunea a III-a – Zone protejate, Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati, Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, Sectiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice. În prezent se afla în curs de elaborare Sectiunea a VII-a – Infrastructura pentru educatie si Sectiunea a VIII-a – Zone rurale. În PATN sunt menționate prevederi referitoare la Comuna C.A.Rosetti, și anume:

Secțiunea I: Punct de traversare cu bacul și de acostare pentru nave de pasageri, la care se vor executa lucrări de modernizare: portul Periprava.

Secțiunea III: Pe teritoriul comunei C.A.Rosetti se identifică următoarele arii protejate: Rezervația naturală Pădurea Letea și Rezervația naturală Grindul și lacul Răducu.

Secțiunea IV: Satul C.A.Rosetti este încadrat în categoria localităţilor de rangul IV (sate reşedinţă de comună). Celelalte sate componente (Periprava, Sfistofca, Letea și Cardon) sunt localităţi de rangul V.


46



Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului – judeţul Tulcea

Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului, revizuit în 2011 este un document strategic oficial, fiind completarea celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administaţiei publice locale. Scopul acestui plan este dezvoltarea unei viziuni a comunității asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din judeţul Tulcea (inclusiv comuna C.A.Rosetti), stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să conducă la identificarea reală a mediului şi a sănătăţii populației. Agenția de Protecția Mediului Tulcea are în vedere următoarele obiective generale și imediate:

Aplicarea fermă a legislatiei de mediu și adoptarea sistemului de norme, standarde și reglementări compatibile cu exigențele Uniunii Europene

Îmbunătățirea calității solului Gestiunea deșeurilor Îmbunătățirea calității aerului Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă Protecția și conservarea naturii și a diversității biologice Administrarea ariilor protejate Apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor de mediu Îmbunătățirea sistemului educațional formativ și informativ în vederea formării unei educații civice și ecologice a populației Promovarea turismului ecologic.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – judeţul Tulcea

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor furnizează o abordare coerentă şi soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor, în ceea ce priveşte aspectele legate de gestionarea deşeurilor la nivel de regiune. Planul prezintă atât tehnologii moderne, cât şi soluţii potrivite pentru gestionarea deşeurilor. Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:

‐ Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse ‐ Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor ‐ Controlul măsurilor tehnologice ‐ Prezentarea cerinţelor economice şi de investiție.

În Delta Dunării prin proiectul “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Delta Dunării” a fost construită stația de transfer Sulina cu o capacitate estimată pentru anul 2015: cca 2726 tone/an, stație care va deservi și comuna C.A.Rosetti.



47



Master Plan pentru Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Tulcea

Obiectivele specifice ale Master Planului pentru Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Tulcea sunt: ‐ Asigurarea respectării obligațiilor asumate de România prin tratatul de aderare ‐ Atingerea țintelor strategiei naționale, planului național de gestionare a deșeurilor și ale planului regional de gestionare a

deșeurilor și legislației în vigoare privind managementul deșeurilor ‐ Identificarea soluțiilor tehnice cele mai avantajoase din punct de vedere tehnic, care să asigure respectarea obligațiilor legale

privind gestionarea deșeurilor, cu costuri minime ‐ Dezvoltarea strategiei județene privind implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor în județul Tulcea,

pentru perioada 2009 - 2038; identificarea domeniilor majore de intervenție: colectarea, transferul, tratarea și eliminarea deșeurilor

‐ Stabilirea unui plan de investiții pe termen lung, 30 de ani, pentru asigurarea serviciilor de gestionare a deșeurilor în condiții de maximizare a eficienței sistemului, atât din pespectiva suportabilității de către populație și agenții economici, cât și a operării.

În scopul eficientizării activităților aferente managementului deșeurilor, în județul Tulcea (implicit comuna C.A.Rosetti) au fost stabilite zone de colectare a deșeurilor. Astfel, comuna C.A.Rosetti este arondată la zona 4 Delta Dunării.

În Delta Dunării este în derulare proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Delta Dunării” prin care urmează să se construiască Stația de transfer Sulina cu o capacitate estimată pentru anul 2015: cca 2726 tone/an, (va deservi comuna C.A. Rosetti); deșeurile vor fi transportate cu nava fluvială până în localitatea Nufăru, apoi rutier până la depozitul Mihai Bravu; celelalte tipuri de deșeuri vor fi preluate de firmele de valorificare/tratare/eliminare.


În zona 4 este în derulare un proiect finanțat din Fonduri Guvernamentale prin care se va implementa un sistem de colectare a deșeurilor în toate localitățile din Delta Dunării (inclusiv comuna C.A.Rosetti). În vederea asigurării colectării separate a deșeurilor reciclabile, în conformitate cu prevederile legislative, prin prezentul proiect se va suplimenta sistemul de colectare selectivă a deșeurilor, după cum urmează: se vor înființa suplimentar 28 puncte de colectare a deșeurilor reciclabile în mediul urban și 12 în mediul rural, (120 containere 1100 l, 20 pubele 240 l, 2765 compostoare individuale).

Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării (2008) – Ministerul

Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării constituie documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum și din vecinătătea ei. Obiectivele Planului de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt:

Stoparea declinului diversității biologice și conservarea patrimoniului natural Menținerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor Reconstrucție ecologică în incintele îndiguite


48



Mediului și Dezvoltării Durabile – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării

Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervației Utilizarea durabilă a resurselor naturale și a serviciilor asigurate de ecosisteme Promovarea turismului tradițonal local Managementul vizitatorilor din RBDD Conservarea patrimoniului cultural Creșterea standardului de viață al populației și asigurarea accesului echitabil la resurse Informare, comunicare și educație Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării și Prutului Inferior Dezvoltarea participării în programele de cooperare internațională

Planul de Management Integrat pentru zona Deltei Dunării (PMIDD) (în curs de derulare)

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este beneficiarul proiectului „Plan de Management Integrat pentru zona Deltei Dunării” (PMIDD), finanţat prin Programul POS Mediu, Axa prioritară 4, la sesiunea 5, proiect a cărei perioada de implementare este 15.06.2013 – 15.12.2015. Obiectivul general:

Protecția și îmbunătățirea calității mediului natural în următoarele arii naturale protejate: Rezervația Biosferei Delta Dunării, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie și ROSCI0065 Delta Dunării.

Obiectivele specifice: Eficientizarea managementului Rezervației Biosferei Delta Dunării, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0031

Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie și al sitului de importanţă comunitară ROSCI0065 Delta Dunării prin elaborarea Planului de Management integrat pentru zona Deltei Dunării.

Informarea grupurilor ţintă cu privire la măsurile de conservare din Planul de management integrat şi diseminarea rezultatelor proiectului.

Planul de amenajare a teritoriului zonal “Delta Dunării”

Întreţinere a lucrărilor existente de apărare a localităţii C.A.Rosetti (în conformitate cu Programul de dezvoltare economico-socială a jud. Tulcea - 2005)

Sprijin material şi informaţional din partea Consiliului judeţean pentru localităţiile rurale izolate precum C.A.Rosetti Extinderea capacităţilor în unităţile de învăţământ din zonele cu un număr ridicat de elevi pe sală de clasă (peste 30 elevi),

precum C.A.Rosetti Modernizare drum comunal între C.A.Rosetti şi Periprava (conform Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia

Deltei Dunării-2004) Modernizare drum Sulina - C.A.Rosetti, care să realizeze legătura cu cele mai izolate localităţi din Deltă: Cardon, Sfistofca,

C.A.Rosetti şi Letea (conform Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării - 2004) Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate - Executarea lucrărilor propuse în localitatea C.A.Rosetti (conform cu


49



PLAM Tulcea, 2005 şi CJ Tulcea - Direcţia Lucrări Publice, 2008) Deșeuri - Realizarea punctelor de colectare temporară în localitatea C.A.Rosetti, (conformitate cu Master Planul dezvoltarii

durabile a RBDD) Încurajarea apariţiei unor microferme zootehnice pe suprafaţa ocupată de paşuni şi fâneţe în localitatea C.A.Rosetti Revitalizarea zonelor rurale izolate prin consultanţă în afaceri în localitatea C.A.Rosetti Realizarea de dotări pentru servicii conexe turismului în centrele de dezvoltare cât şi în localităţiile cu potenţial turistic natural

sau cultural, precum C.A.Rosetti Dotarea şi amenajarea zonelor turistice în scopul eficientizării activităţii şi valorificării resurselor zonei, care să ducă la

îmbunătăţirea ofertei de muncă şi protecţiei mediului - Zona pentru ecoturismul de sejur (uval, agrement, cură heliomarină) şi turismul specializat ( ştiinţific, cultural) şi intinerant (C.A.Rosetti)

Facilităţi pentru atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea unei activităţi economice şi după intrarea legală în inactivitate, mai ales în zonele cu îmbătrânire demografică, precum localitatea C.A.Rosetti

Revitalizarea zonelor rurale izolate ale zonei prin stabilirea unor centre de consultanţă în afaceri în localitatea C.A.Rosetti Măsuri contra eroziunii şi deşertificării, în zonele cu substrat nisipos şi/sau ape freatice mineralizate în localitatea Letea Reamenajarea îndiguirilor în localitatea Letea Modernizare străzi în sat Letea (conform Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării - 2004) Concesionarea unor firme private a suprafeţelor necesare de teren pentru instalarea de parcuri eoliene pe baza unor studii legate

atât de potenţialul energetic al zonei, cât şi de impactul asupra mediului înconjurător (culoare de migraţie a păsărilor, habitatul acvatic şi efectul vizual) în localitatea Letea (in conformitate cu Master Planul – suport de dezvoltare durabila în Rezervația Biosferei Delta Dunării - 2004).

Reabilitarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de căi navigabile - lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în portul Periprava (conform PATN-Secţiunea I - Reţele de Transport - 2006)

Modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei - puncte portuare pentru trecere simplificată: Periprava (conform cu Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării - 2004).

Master Plan Rezervația Biosferei Delta Dunării

Alimentarea cu apă a comunei C.A.Rosetti (localitățile Sfiştofca, C.A.Rosetti și Letea) – Finalizarea stației de potabilizare a apei și a sistemului de alimentare cu apă. Extinderea rețelelor de distribuție pe toate străzile localităților.

Înființarea rețelelor de canalizare menajeră+stații de epurare pentru localitățile comunei, în care urmează a se definitiva sistemul de alimentare cu apă potabilă (Sfiştofca, C.A.Rosetti și Letea)

Modernizare drum comunal între C.A.Rosetti şi Periprava Managementul deșeurilor – se propune realizarea unei rampe ecologice Realizare dig apărare localitatea Letea.


50



Plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării

Zona Letea poate deveni furnizoarea unei experienţe in “inima” Deltei Dunării, prin oferirea a două elemente unice, diversitatea etnică şi pădurea de stejari. Obiective-cheie pentru acest areal propuse în cadrul planului, și anume:

Promovarea unor produse ecoturistice / programe care oferă o şedere de mai multe zile, prin valorizarea superioară a produselor locale (inclusiv a gastronomiei locale);

Implementarea unui management integrat al utilizării ariei naturale şi a culturii locale multietnice. Alte priorități:

O prioritate de dezvoltare a comunităţilor locale este realizarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, staţie de epurare (obiectivul de investiţii de alimentare cu apă se află în faza de elaborare de studiu de fezabilitate), pentru cele 5 sate (1179 locuitori) ale acestei zone (practic, cea mai izolată din deltă).

În această zonă este necesar a întreprinde acţiuni pentru implementarea unor proiecte de restaurare a locuinţelor tradiţionale, multe din acestea putând fi utilizate ca mici unităţi de cazare. Pentru transportul vizitatorilor, poate fi gândit un program tradiţional, căruţă cu cai, trăsură, care poate fi pus la dispoziţia grupurilor de turişti.

Programele de training şi educare a populaţiei locale sunt, de asemenea, necesar a fi implementate in zona Letea, prin intermediul unei structuri locale (centru) care să stea la baza iniţiativelor de parteneriate.

Strategie de Vizitare pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (Planul de Management al Vizitatorilor)

Scopul acestui strategii este de a oferi o abordare specială managementului vizitatorilor şi turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), pentru a propune opţiuni de dezvoltare locală şi regională care să consolideze statutul de conservare şi totodată să aducă beneficii reale comunităţilor locale. Conform acestei strategii, arealul comunei C.A.Rosetti se suprapune cu zona pentru turism și recreere Letea. Viziunea pentru această zonă este de a o dezvolta ca pe o experienţă cheie a Deltei Dunării, cu două elemente unice de promovare: diversitatea etnică şi pădurea de stejar şi dune. Există două obiective cheie pentru această zonă în ceea ce priveşte dezvoltarea ecoturismului, şi anume:

Realizarea de produse / programe de ecoturism ce necesită o durată mai mare de o zi şi creşterea beneficiilor pentru localnici printr-o ofertă de diverse experienţe naturale şi culturale (inclusiv gastronomie);

O abordare atentă în privinţa utilizării naturii şi culturii destul de sensibile. Există o serie de instrumente capabile să scoată în evidenţă valoarea acestui loc prin ecoturism, cum ar fi:

Implementarea unui proiect de restaurare a caselor tradiţionale; Dezvoltarea facilităţilor de cazare în casele localnicilor; Construirea unui sistem de alimentare cu apă potabilă şi soluţii pentru tratarea apelor uzate în mod individual; Implementarea unui taxi de tip cal şi căruţă (cu excepţia lunilor mai – august din cauza tăunilor); Dezvoltarea unei game de produse locale alimentare pentru turişti şi vizitatori de o zi – în colaborare cu operatori de turism şi


51



firme de ambarcaţiuni din Tulcea; Integrarea experienţei culturale legate de Periprava.

Având în vedere trăsăturile acestei zone legate de natura şi cultura sensibile, două instrumente majore pot fi folosite: Implementarea unui proiect de dezvoltare comunitară pentru localnici inclusiv cursuri de pregătire şi educaţie prin intermediul

unui centru de dezvoltare comunitară, ceea ce va contribui la stabilirea unei structuri de tip parteneriat local; Implementarea unei politici de management al vizitatorilor pentru rezervaţia naturală Pădurea Letea şi re-evaluarea reţelei de

poteci existente. Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic din RBDD prin conşientizare, informare, vizitare (ARBDD)

Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin crearea unor condiţii optime de informare şi vizitare, care să satisfacă localnicii şi vizitatorii atât din punct de vedere educativ, cât şi recreaţional şi să contribuie la minimizarea impactului negativ al acestora asupra naturii.

Refacerea habitatelor naturale şi speciilor sălbatice în cadrul siturilor Natura 2000 ROSPA0031 şi ROSCI0065 din Delta Dunării (ARBDD)

Obiectivul general: Implementarea obiectivelor de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării privind protecţia habitatelor şi speciilor

sălbatice de importanţă comunitară din complexele acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-Merhei. Obiectivele specifice ale proiectului:

Reconstrucţia ecologică a habitatelor naturale şi speciilor sălbatice de importanţă comunitară în complexele acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-Merhei din Delta Dunării.

Îmbunătăţirea cunoaşterii stării de conservare a habitatelor şi speciilor sălbatice din ariile reconstruite ecologic din complexele acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-Merhei din Delta Dunării.

Informare şi publicitate privind proiectul şi rezultatele acestuia.

Conservarea ariei strict protejate Pădurea Letea (Asociația Danubiu Tulcea)

Obiectiv general: Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității din Pădurea Letea. Obiective specifice:

Creșterea gradului de conștientizare și informare a grupurilor țintă și a factorilor interesați, privind conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă în perimetrul ariei naturale protejate Pădurea Letea.

Îndeplinirea obiectivelor de management aferente ariei naturale protejate privind înlăturarea presiunilor antropice asupra


52



speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională prin realizarea infrastructurii necesare conservării biodiversității (investiție gard de protecție și oboare).

Creșterea capacității instituționale de gestionare a ariei naturale protejate în vederea reducerii impactului negativ a factorului extern asupra biodiversității prin dotarea infrastructurii existente, cu utilaje și echipamente performante.

Master Plan pentru județul Tulcea (sectoarele de apă și apă uzată)

Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apǎ potabilǎ şi a celor de canalizare – epurare apǎ apǎ uzatǎ din aglomerǎrile Tulcea, Isaccea, Mǎcin şi Sulina (inclusiv comuna C.A.Rosetti), în scopul conformǎrii cu obiectivele asumate prin Tratatul de aderare precum şi cu obiectivele POS Mediu.


53

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost întocmită pe baza datelor şi informaţiilor privind teritoriul comunei C.A.Rosetti disponibile la momentul elaborării raportului de mediu. Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, și anume: aer, schimbări climatice, apă, sol și utilizarea terenurilor, biodiversitate, peisaj, resurse regenerabile și neregenerabile, gestionarea riscurilor de mediu, populația, activitățile economice și sănătatea umană, patrimoniu cultural și istoric, transport durabil, turism durabil, conștientizarea populației privind problemele de mediu.

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1. Caracteristici generale

3.1.1.1. Așezare geografică

Comuna C.A. Rosetti este una dintre cele mai izolate aşezări umane din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, situată în Delta maritimă, la distanţa de 103 km faţă de Tulcea şi la 18 km faţă de Sulina.

Comuna C.A. Rosetti este delimitată la nord şi la est de braţul Chilia al Dunării, la sud de teritoriul administrativ al oraşului Sulina şi la vest de teritoriul administrativ al comunelor Crişan şi Chilia Veche (figura nr. 2).

Figura nr. 2. - Așezarea geografică a comunei C.A.Rosetti (Sursa: Google maps)

Comuna are în componenţă cinci sate: C.A. Rosetti (reşedinţa de comună), Cardon (situat la 8km distanţă de reşedinţa de comună), Letea (la 4km), Periprava (la 14km) şi Sfiştofca (la 2km).

Localitatea C.A.Rosetti a luat fiinţă în anul 1846 sub denumirea de Satul Nou. Din 1909 localitatea


54

poartă denumirea de C.A.Rosetti după numele patriotului român C.A. Rosetti. Cu populaţie în totalitate românească, satul se află în Delta Dunării– zona insulară între braţele Chilia şi Sulina.

La înfiinţarea localităţii Satu Nou (C.A. Rosetti), în vecinătatea acestuia, la circa 4 km, se afla deja un sat mai vechi, sub denumirea de Letea.

Satul Periprava, asezat la limita nordică a grindului Letea, la distanță de 103 km de orașul Tulcea, se spune că are la origine o veche cetate genoveza LICOSTOMO, pe atunci, în apropierea localității găsindu-se gura de vărsare a brațului Chilia în Marea Neagră.

În anul 2011 se înregistrau 910 locuitori dintre care populaţie feminină (49,3%) şi populaţie masculină (50,7%).

Modalități de acces:

Accesul în localitate din Tulcea se face cu navele de pasageri până la Periprava sau Sulina. Din aceste localităţi, legătura se face pe uscat prin:

DC 2: Sulina – Cardon - C.A.Rosetti , drum pietruit în stare acceptabilă, în lungime totală de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti

DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pământ (nisip) în stare acceptabilă

DC 4: Letea - C.A.Rosetti – Sfistofca în lungime de 7, 0 km.

3.1.1.2. Relieful

Comuna C.A. Rosetti reprezintă cea mai izolată aşezare din nord-estul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) care se suprapune subregiunii naturale a deltei maritime (Gâşteşcu & Ştiucă, 2008). Delta maritimă este caracterizată prin forme de relief pozitive şi negative, depresiunile având baza situată sub nivelul mării, iar grindurile sunt formaţiuni complexe de origine maritimă.

Geomorfologia subregiunii deltei maritime, în care este încadrată comuna, este condiţionată de manifestarea continuă a fenomenelor de eroziune şi de depunere a aluviunilor transportate de apele Dunării. Urmare a acestei dinamici active, s-a conturat un microrelief format din grinduri, japşe, gârle, bălţi şi privaluri.

În concordanţă cu morfologia teritoriului, se disting o serie de subdiviziuni (INCDD Tulcea, 2000):

(1) Letea nord, cu relief constiuit din dune înalte (8-12m), formate din nisipuri marine slab cochilifere;

(2) Letea vest – Răducu, relief format din grinduri joase (0,5-1,5m), parţial înmlăştinate, alcătuite din nisipuri marine foarte puternic cochilifere;

(3) Depresiunea Răducu - Răduculeţ, localizată la cota 0,5m sub nivelul Mării Negre, formată din lacuri şi mlaştini cu plaur;

(4) Sectorul Magearu-Sulina este format din zone de mlaştini în alternanţă cu grinduri (figura nr. 3).

Comuna face parte din categoria aşezărilor dezvoltate pe grinduri formate în holocen din aluviunile transportate de Dunăre şi din nisipurile maritime aduse de curenţii din Marea Neagră.

Grindul fluvio-maritim Letea consituie o asociaţie de cordoane izolate şi depresiuni longitudinale, orientate de la nord-vest către sud-est, cu aspect uşor vălurit (Coteţ, 1971) . Suprafaţa grindului este de 9.225ha, iar altitudinea oscilează între 0 şi 12,8m. Astfel, grindul Letea conferă un potenţial de locuit mai ridicat decât grindurile fluviale din vestul Deltei. Cuprinde o parte importantă a sistemului de dune a bazinului Mării Negre care reprezintă unul din cele mai importante sisteme morfologice eoliene din Europa. Câmpul de dune care intersectează teritoriul administrativ al comunei este delimitat de bariera Letea care evoluează prin dinamica nisipului deja existent în acest sistem (Preoteasa, 2007) (figura nr. 4).


55

.

Figura nr. 3. Harta topografică (Sursa: Foaia topografică L-35-108-A-a)

Anterior lucrărilor de amenajare hidrotehnică a spaţiului deltaic din anii`70, peisajul era caracterizat de alternanţa de grinduri, japşe, privaluri, gârle, bălţi şi ghioluri, existând o zonare naturală echilibrată a folosinţei terenurilor care s-a modificat în favoarea terenurilor cu destinaţie piscicolă (Stoiculescu, 2008). Prin îndiguire, terenurile au fost scoase de sub regimul de inundaţie, ceea ce a însemnat privarea de aportul de apă şi aluviuni nutritive, coborârea pânzei freatice în anumiţi ani, dar şi stagnarea apei provenite din infiltrații.

Figura 4. Relief eolian specific câmpului de dune Letea (Foto: Roşca, 2011)


56

3.1.1.3. Geologia

Teritoriul Deltei Dunării (implicit al comunei C.A.Rosetti) se suprapune, în mare parte, pe Depresiunea Predobrogeană care, la rândul ei, are în bază Platforma Scitică, și este separat de orogenul nord-dobrogean prin falia Sfântu Gheorghe (Șt. Airinei, 1965, I. Pătruț și colab., 1986) (figura nr. 5). Arealul comunei C.A.Rosetti este constituit în suprafață din depozite deltaice cuaternare și prezintă un fundament alcătuit din depozite jurasice, sarmațiene și întreaga serie pliocenă (G. Brânzan, 2008).

Figura nr. 5 Tectonica și structura Dobrogei de Nord și Delta Dunării (P. Gâștescu, R. Știucă, 2008)

Platforma Scitică este acoperită cu depozite aparținând a șase cicluri de sedimentare specifice Depresiunii Predobrogene, și anume:

ciclul pre-mezozoic (Paleozoic), calcaros/dolomitic

ciclul triasic inferior cu grosimi de 400-2500 m, constând în depozite detritice roșii continentale intercalate cu roci efuzive

ciclul triasic mediu și superior transgresiv marin, constituit în partea inferioară din roci carbonatice (350-450 m calcar și 500-600 m dolomite) și în partea superioară din roci detritice (450 m grosime)

ciclul jurasic trasgresiv marin, constituit din material detritic în bază (jurasic inferior 500-1700 m grosime și roci carbonatice în partea superioară (jurasic superior 1000 m grosime în partea sudică)

ciclul cretacic, care acoperă depozitele jurasice, constituit din depozite continentale de culoare roșcată, cu grosimi variabile de cca 500 m

ciclul sarmațian-pliocen ce acoperă depozitele mezozoice, constând în depozite de argilă, nisip și gresie cu grosimi de 200-350 m (figurile nr. 6 și 7) (G. Brânzan, 2008).


57

Figura nr. 6 Harta geologică (Foaia Sulina, scara 1:200.000)

Figura nr. 7 Secțiunea geologică Letea-Sfântu Gheorghe (prelucrare după Pătruț, N. Panin – 1983, 1986)


58

3.1.2. Aerul

Clima suportă trei influențe exterioare, ca urmare a poziției “de tampon” a RBDD (inclusiv comuna C.A.Rosetti) între uscatul continental limitrof, care o înconjoară pe laturile de nord, vest și sud și Marea Neagră spre est: influențe continentale, pontice și, respectiv, cele ale aerului în advecție (O. Bogdan, 2008).

Climatul impune înscrierea comunei în zona continental aridă, stepică. Din punct de vedere termic, arealul analizat prezintă temperaturi medii anuale care oscilează între 11-11,5°C (figura nr. 8), cu un minim în ianuarie de -1, -2 °C (figura nr. 9) și un maxim în iulie de 22-23°C (figura nr. 10). Temperaturile extreme absolute înregistrate pe teritoriul comunei C.A.Rosetti au fost cuprinse între -26,8°C și +39,7°C. Teritoriul este unul deficitar sub raportul precipitaţiilor, cantitatea anuală fiind de numai 350 mm (figura nr. 11).

Figura nr. 8. Harta izotermelor anuale

Figura nr. 9. Harta izotermelor lunii ianuarie

Figura nr. 10. Harta izotermelor lunii iulie

Figura nr. 11. Harta izohietelor anuale

Sursa: Ciulache, S., Torica, V., 2003.


59

Datorită acțiunii ciclonilor mediteraneeni (sau pontici), cu evoluție normală și mai ales retrogradă, se produc schimbări bruște de vreme care generează precipitații bogate cu intensitate mare (exemplu, ploaia din 29,30.VIII.1924 de la C.A.Rosetti, pe grindul Letea, care a produs 690,6 mm, ceea ce reprezintă dublul valorii medii multianuale); recent I.Drăghici (1988) consideră această ploaie ca fiind efectul frontogenezei de coastă a Mării Negre (O. Bogdan, 2008).

Luna cea mai secetoasă este septembrie, când precipitaţiile sunt insuficiente pentru plante. Totodată, nebulozitatea redusă (de numai 70 de zile pe an cer acoperit) determină o insolaţie puternică, manifestată prin temperaturi foarte ridicate ale nisipurilor în timpul verii (55-60ºC). În consecinţă, umiditatea scade pe versanţi şi spre vârful dunelor.

Vânturile dominante provin din sectorul nordic, fiind mai frecvente iarna, spre deosebire de anotimpul estival, când zilele cu calm reprezintă 18,1% din numărul total al zilelor dintr-un an. Influenţa moderatoare a Mării Negre se resimte îndeosebi vara, când circulaţia locală a maselor de aer este sub influenţa brizei marine, ceea ce determină ca temperatura aerului să înregistreze valori mai coborâte decât în vestul Deltei.

Poluarea aerului în comuna C.A.Rosetti

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea şi condiţiile de viaţă ale populaţiei. Disconfortul produs de fum şi mirosuri, reducerea vizibilităţii, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei produse de pulberi şi gaze nocive, daunele asupra construcţiilor datorate prafului şi gazelor corozive, precipitaţiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor locuite.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea afectând direct şi indirect, la mică şi la mare distanţă, atât elementul uman, cât şi toate celelalte componente ale mediului natural şi artificial (construit). Activităţile legate în primul rând de viaţă de zi cu zi a locuitorilor se constituie, inerent, într-o serie de surse de poluare a atmosferei, precum: încălzirea spaţiilor de locuit, comerciale, instituţionale; prepararea hranei (mijloace proprii şi unităţi specializate); traficul rutier (propriu şi în comun) și depozitarea necontrolată şi incinerarea deşeurilor solide.

Poluanţii atmosferici rezultați sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub formă de aerosoli şi gaze, cu efecte negative atât prin acţiune singulară, cât şi sinergică. Datorită plumbului conţinut în benzină, aerosolii aflaţi în special în zonele arterelor cu trafic rutier are un anumit conţinut în Pb.

Dezvoltarea urbanistică a unei localităţi, ca parte componentă a programelor generale de utilizare a teritoriului la diferite scări (locală, regională, naţională) trebuie să se înscrie în cerinţele şi în structura programelor de management al mediului. Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată decât dacă orice activitate umană, de la asigurarea condiţiilor civilizate ale existenţei cotidiene (încălzire, hrană, îngrijirea sănătăţii, dezvoltare spirituală etc.) până la activităţile de folosire a resurselor şi de producere a bunurilor materiale, este privită prin prisma integrării sale ecologice.

În mod particular în ceea ce priveşte dezvoltarea propriu-zisă a intravilanului unei localități, integrarea sa ecologică înseamnă a realiza un echilibru între rezolvarea cerinţelor individuale şi de grup ale comunităţii umane şi protecţia acestei comunităţi şi a mediului său de viaţă la agresiunea agenţilor poluanţi. Este vorba, de fapt, de încercarea de eliminare, la nivelul cunoaşterii actuale, a paradoxului "omul - origine a propriei agresiuni".

Pe teritoriul comunei C.A.Rosetti nu au fost semnalate obiective industriale care prin procesele de ardere să afecteze semnificativ calitatea aerului.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei C.A.Rosetti, și anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare și evacuare ape uzate, amenajarea de spații verzi și reabilitarea drumurilor și străzilor, calitatea factorului de mediu aer va fi semnificativ îmbunătățită.


60

3.1.3. Schimbări climatice

Creşterea temperaturii atmosferice s-a accentuat în ultimele secole, iar din perioada preindustrială atmosfera Pământului s-a încălzit şi se previzionează o continuare a acestui fenomen putându-se înregistra depăşiri chiar cu 1,8°C – 4°C până la finalul acestui secol, aşa cum relevă cel de-al 4-lea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice – IPCC (http://www.ipcc.ch/).

Conform rapoartelor unor specialişti, Dobrogea are şanse mari să devină în următorii 100 de ani un deşert precum Sahara. Acest fenomen a început cu aproxmativ 2,5 ani în urmă. Aici flora se usucă, solul devine din ce în ce mai arid, zona fertilă a fost măturată de furtuni. Dacă nu se vor lua măsuri serioase, fenomenele se pot extinde în întreaga regiune a Dobrogei. În ţara noastră temperaturile au crescut cu 3º Celsius (Raport privind starea mediului, 2013, ARBDD). Efectele modificărilor condițiilor climatice actuale (creșteri de temperatură, producerea de fenomene meteorologice extreme) afectează negativ ecosistemele, producția agricolă, așezările umane și infrastructura.

La nivelul comunei C.A.Rosetti nu există operatori care dețin activități/instalații încadrate în Anexa I a Directivei 2003/87/CE, modificată și completată cu Directiva 2009/29/CE.

3.1.4. Apa

Întreaga zonă este caracterizată de o hidrologie complexă:

(1) un strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2m pe gridurile joase şi 1,6m pe relieful de dune joase. Pe terenurile salinizate se acumulează apele provenite din ploi, fiind o particularitate a zonelor de dune de la nord de satul Letea şi între satele C.A. Rosetti şi Cardon;

(2) o reţea hidrografică de suprafaţă formată din Braţul Chilia, Braţul Cernovca, Braţul Musura, Braţul Dunărea Veche; lacuri (Răducului), ghioluri (Nebunu, Serednii, Sărat) şi canale. Satul Letea este conectat la canalul Magearu, satele Sfiştofca şi Cardon la canalul Cardon - dintre Sulina şi Amenajarea Piscicolă Popina, iar satul Periprava este conectat la braţul Chilia (figura nr. 11a).

În depresiunile dintre dune, apa freatică este aproape sau chiar la suprafaţă, creând condiţii favorabile instalării pădurii, a vegetaţiei palustre şi acvatice sau a vegetaţiei halofile atunci când nisipurile sunt salinizate.

Partea estică a grindului Letea a fost îndiguită, creându-se incinta Popina. Scoaterea de sub regimul natural de inundaţie a Deltei mici, a braţului Chilia şi amenajarea a peste 6.000 ha pentru piscicultură, a determinat degradarea ecologică a zonei, fiind un exemplu tipic de impact antropic negativ în Delta Dunării (INCDD Tulcea, 2000).

Caracterizare hidrogeologică

Complexul acvifer aparţinând depozitelor deltaice este localizat într-un pachet format din complexul psefitic, psamitic inferior şi psamitic mediu. Permeabilitatea acestui pachet este foarte ridicată la bază şi descreşte treptat către nivelurile superioare.

Stratele acvifere freatice apar discontiunuu în zona Deltei Dunării şi sunt cantonate în depozite nisipoase şi prăfoase din grinduri, având „culcuşul” format din mâluri şi nisipuri argiloase impermeabile sau semi-impermeabile.

Apele freatice din grindurile marine, aflate în extremitatea estică a Deltei datorită permeabilităţii ridicate a acestor nisipuri sunt expuse pe toată suprafaţa grindurilor, acumulate din precipitaţii sau bălţi.

Nivelul hidrostatic este influenţat de nivelul bălţilor, în părţile cu relief negativ, situându-se la adâncimi mici, sub 1 m, iar în zonele cu relief pozitiv se situează la adâncimi de cca 2,0 m.

Apele freatice din grindurile marine stau sub influenţa mai multor factori, şi anume: relieful variat al grindurilor, cu denivelări locale de peste 15 m, precum și apa mării şi precipitaţiile. În aceste grinduri se găsesc cele mai sărate şi cele mai dulci ape freatice din toată Delta. Grindurile marine


61

sunt amplasate în zona de ape freatice nepotabile din deltă.

Prezenţa dunelor mobile din aceste grinduri, introduce în ansamblul apelor sărate o serie de insule cu ape dulci, cantonate exclusiv în nisipuri. Spectrul apelor freatice este foarte dispers, de la ape cloro-sodice pure la bicarbonato-calcice curate. Apele de concentraţie mare sunt ape nepotabile cu conţinut de săruri ce depăşeşte 40g/l, din care numai clorura de sodiu poate să reprezinte 90% din totalul de săruri.

Calitatea apei

În privinţa apei de suprafaţă, Lacul Răducu se încadrează în clasa a I-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, cu excepţia concentraţiei de oxigen dizolvat care este corespunzătoare clasei a II-a de calitate (ARBDD, 2012).

Starea de calitate a apei fluviului Dunărea de pe teritoriul comunei C.A. Rosetti este monitorizată în secţiunea de supraveghere Ceatal Chilia - Periprava (pe o lungime de 92km).

Nici una din localităţile componente nu este prevăzută cu reţele de canalizare şi nici cu staţie de epurare. Apele uzate menajere sunt deversate în Dunăre, fără epurare.

Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire. Poluările accidentale sunt produse de sursele din amonte (având în vedere că pe teritoriul Deltei nu există surse punctiforme semnificative), precum şi din cauza circulaţiei navelor. Riscurile ecologice legate de transporturile pe apă includ: bioacumularea, pericole asupra resurselor vii, pentru sănătatea omului, pericole pentru desfăşurarea activităţilor de agrement (ARBDD, 2012).

Figura nr. 11a. - Rețeaua hidrografică (Sursa: Atlasul Cadastrului Apelor din România, 1992)

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei C.A.Rosetti, și anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare și evacuare ape uzate și reabilitarea drumurilor și străzilor, calitatea factorului de mediu apă va fi semnificativ îmbunătățită.


62

3.1.5. Solul și utilizarea terenurilor

Substratul litologic al grindului Letea este constituit din depozitele aluviale dunărene şi nisip cochilifer care, sub acţiune eoliană, au fost depuse în şiruri de dune succesive. Solurile formate pe relieful de dune aparţin tipului psamosol cu subtipurile: psamosol tipic cu puţin humus pe versanţii dunelor; molic cu orizont A de culoare negricioasă, în depresiuni; sol gleic în depresiunile mai puţin adânci cu apă freatică aproape la suprafaţă (figura nr. 12). Conţinutul în humus este redus, rezultând o fertilitate generală redusă, cu excepţia unor terenuri de pe grindului de mal al braţului Chilia, cât şi în vecinătatea satului Letea. Psamosolurile sunt definite prin textura nisipoasă și un profil de sol slab dezvoltat.

Figura nr. 12 Tipurile de sol din comuna C.A.Rosetti

Din punct de vedere ecologic, psamosolurile suportă o mare varietate de asociații vegetale. Sunt soluri foarte sensibile atât la eroziunea eoliană, cât și la poluarea chimică și protejează, în foarte mică măsură, apa freatică de poluanții chimici (I.Munteanu, 2008).

În arealul analizat se remarcă și prezența solurilor aluviale care sunt caracterizate prin orizonturi ocrice, molice sau orizonturi aerate și toate prezintă stratificații texturale ce se găsesc imediat sub orizontul de suprafață (figura nr. 13).

Figura nr.13 Profil transversal al solurilor dintr-un grind fluvial (Munteanu, 1996 apud. Petcu, 2012)


63

Textura solului variază de la grosieră la fină. Prezintă o reacție neutră până la moderată și conțin carbonat de calciu încă de la suprafață. Luând în considerare aprovizionarea redusă cu materie organică și macronutrienți, capacitatea redusă a solului de a stoca apa și, deci riscul crescut de secetă, valoarea ecologică a solurilor aluviale este moderată (.I.Munteanu, 2008).

Referitor la textura solului, în arealul analizat se remarcă predominarea texturii nisipos cu conținut de argilă mai mic de 5% (figura nr. 14).

Figura nr.14 Harta texturii solurilor din RBDD (Sursa: Raport starea mediului 2013, ARBDD)

Procese de degradare a solurilor

Sărăturarea (salinizarea) solurilor - Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de climatul secetos şi apele freatice predominant mineralizate. În RBDD, riscul sărăturării solurilor este prezent în cazul tuturor apelor freatice care sunt localizate la mică adâncime. Crearea digurilor de apărare contra inundaţiilor între localităţile C.A. Rosetti şi Letea, precum şi crearea Amenajării Piscicole Popina, au crescut potenţialul de salinizare pe perioade îndelungate a terenurilor, în lipsa spălării solurilor de către inundaţiile produse în regim liber. Degradarea solurilor antrenează modificarea fitocenozei şi calitatea păşunilor.


64

Deşi iniţial s-a preconizat intensificarea acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate evidenţiază în aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al precipitaţiilor, al desecării şi coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab., 1991).

Reconstrucție ecologică

Renaturarea zonelor îndiguite, constituie o componentă principală în cadrul obiectivelor ARBDD de conservare a biodiversităţii în Delta Dunării. Principiul general de renaturare a incintelor îndiguite abandonate, este acela de conectare la regimul natural de inundabilitate dirijat de Dunăre. Amenajarea Piscicolă Popina II (3.600 ha) este parte a procesului de reconstrucţie ecologică şi restaurare ca zonă umedă (figura nr. 15). Refacerea funcţiilor ecologice atrage atât dezvoltarea resurselor tipice zonei, cât și activităţile tradiţional-economice ale populaţiei locale: pescuitul, vânătoarea, tăierea stufului, păşunatul, recreerea.

Pe teritoriul comunei C.A.Rosetti nu au fost semnalate obiective care prin procesele tehnologice sa afecteze semnificativ calitatea factorului de mediu sol.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei C.A.Rosetti, și anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare și evacuare ape uzate, amenajarea de spații verzi și reabilitarea drumurilor și străzilor, calitatea factorului de mediu sol va fi semnificativ îmbunătățită.

Figura nr.15 Arii în reconstrucție ecologică (P.Gâștescu, G. Baboianu, R. Știucă, 2008)

Utilizarea terenurilor

Utilizarea terenului este preponderent axată pe agricultură, terenurile de păşunat au o bonitate ridicată, îndeosebi pe grindul Letea care prezintă o locaţie importantă de iernat, astfel zootehnia este una din ramurile cu tradiţie în C.A. Rosetti. Cea mai mare parte a terenurilor (64,9%) este ocupată de suprafeţe acvatice şi bălţi, urmată de păduri şi vegetaţia forestieră (16,3%), precum şi păşuni


65

(10,8%), în timp ce suprafaţa construită reprezintă 4,8% din total (figura nr. 16). Pe baza acestei distribuţii teritoriale, în profilul funcţional al aşezărilor din zona grindului Letea apar în continuare activităţile

agricole, piscicole şi de exploatare a stufului. Din cauza ponderii restrânse a uscatului şi a fertilităţii scăzute a acestuia (nisipuri, sărături), comuna are o suprafaţă mică de teren agricol (3298 ha, din care doar 346 ha teren arabil), conform datelor raportate în anul 2012 de către Institutul Naţional de Statistică.

În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, izlazurile comunale nu sunt amenajate prin împrejmuirea acestora pentru a menţine animalele în interior, astfel încât sistemul de păşunat al animalelor domestice mari se desfăşoară în general în regim liber pe grindurile şi în zonele inundabile. În cazul cabalinelor din zona Pădurii Letea, acestea au fost recuperate în proporţie mică de către populaţia din localităţile Letea, C.A. Rosetti, Periprava şi Sfiştofca, restul animalelor evoluând într-o stare semisălbatică, numărul lor ajungând la peste 1.000 de exemplare în zona pădurii Letea (ARBDD, 2011).

Figura nr. 16 Categorii de utilizare a terenului (Sursa: Roşca, 2011)

3.1.6. Biodiversitatea

Teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti cuprinde predominant grinduri nisipoase, ocupând o suprafaţă compactă în partea centrală a zonei, în timp ce în vestul acesteia prezintă aspectul unor fâşii izolate în cuprinsul întinselor stufărişuri. Spre est, între grindul Letea şi braţul Chilia se situează zona antropizată a amenajării piscicole Popina. Grindul Letea prezintă un relief vălurat,


66

format din dune paralele fixate sau mobile, de maximum 12 m înălţime, acoperite de o vegetaţie de stepă psamofilă, cu acoperire redusă.

Variaţia de suprafeţe restrânse a condiţiilor ecologice determină o dispunere în mozaic a comunităţilor vegetale, depresiunile intradunale fiind ocupate, în funcţie de gradul de accesibilitate al apei freatice, de tufărişuri, rarişti de arbori şi fâşii de pădure numite „hasmacuri”. În perimetrul zonei strict protejate „Pădurea Letea” hasmacurile au o structură complexă, bazată pe amestecul de specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora), plop alb (Populus alba), frasin (Fraxinus pallisae). În partea vestică a grindului, precum şi între C.A. Rosetti, Sfiştofca şi Cardon, pâlcurile de pădure sunt dominate de plop alb. În afara hasmacurilor, zonele depresionare sunt ocupate predominant de tufărişuri de salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia) sau de vegetaţie halofilă, distribuită în special la est şi sud de pădurea Letea, până la satul Cardon (figura nr.16a).

Figura nr. 16a Harta fondului forestier RBDD (Sursa: Raport starea mediului 2013, ARBDD)

Sat Periprava - Habitatul semnalat în zona analizată este R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica), fiind definită prin asociaţia Asociaţia Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965.

Facorul antropic şi-a pus amprenta zonei analizate, în mod deosebit printr-un păşunat intensiv. Covorul vegetal are o acoperire redusă, iar înălţimea stratului nu depăşeşte 10 – 50 cm.

În ceea ce priveşte speciile caracteristice asociaţie acestea sunt: Carex colchica şi Scabiosa argentea. Pe lângă speciile caracteristice au mai fost semnalte Artemisia campestris, Bassia


67

laniflora, Centaurea arenaria, Cynodon dactylon, Euphorbia seguieriana, Plantago arenaria, Polygonum arenarium, Silene conica, Festuca beckeri.

Pe lână habitatul R1609 a fost semnalat şi habitatul R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – habitate întâlnite în toata zona intravilanului, specifice marginilor de drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde s-au depozitat gunoi de grajd, zone antropice.

Specii identificate în cadrul habitatului, Lolium perenne; Lepidium ruderale; Matricaria perforata; Chamomilla recutita; Hordeum murinum; Malva pusilla; Centaurea calcitrapa; Eragrostis minor; Amaranthus crispus; Euclidium syriacum; Poa annua; Polygonum aviculare; Sagina procumbens; Bryum argenteum; Syntrichia ruralis; Taraxacum officinale; Cynodon dactylon.

Sat Letea - Habitatul identificat în zona analizată este R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – habitate întâlnite în toata zona intravilanului, specifice marginilor de drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde s-au depozitat gunoi de grajd, zone antropice.

Specii identificate în cadrul habitatului, Lolium perenne; Lepidium ruderale; Matricaria perforata; Chamomilla recutita; Hordeum murinum; Malva pusilla; Centaurea calcitrapa; Eragrostis minor; Amaranthus crispus; Euclidium syriacum; Poa annua; Polygonum aviculare; Sagina procumbens; Bryum argenteum; Syntrichia ruralis; Taraxacum officinale; Cynodon dactylon.

În extremitatea vestică a satului Letea, se remarcă prezenţa unei pajişti seminaturală intens păşunată. În ceea ce priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio fragifero – Cynodontetum.

Majoritatea plantelor componente sunt plante subhalofile sau suportant halofile dintre care mai reprezentative sunt Cynodon dactylon şi Trifolium fragiferum, specii ce definesc şi asociaţia semnalată. Alte specii semnalte: Taraxacum bessarabicum, Polygonum aviculare, Trifolium arvense, Plantago major, Teucrium scordium, Xanthium italicum, Rumex crispus, Agrostis stolonifera.

Sat C.A.Rosetti – în ceea ce priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio fragifero – Cynodontetum.

Majoritatea plantelor componente sunt plante subhalofile sau suportant halofile dintre care mai reprezentative sunt Cynodon dactylon şi Trifolium fragiferum, specii ce definesc şi asociaţia semnalată. Alte specii semnalte: Taraxacum bessarabicum, Polygonum aviculare, Trifolium arvense, Plantago major, Teucrium scordium, Xanthium italicum, Rumex crispus, Agrostis stolonifera.

În partea de nord – est a satului habitatul semnalat este R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – habitate. Specii identificate în cadrul habitatului, Lolium perenne; Lepidium ruderale; Matricaria perforata; Chamomilla recutita; Hordeum murinum; Malva pusilla; Centaurea calcitrapa; Eragrostis minor; Amaranthus crispus; Euclidium syriacum; Poa annua; Polygonum aviculare; Sagina procumbens; Bryum argenteum; Syntrichia ruralis; Taraxacum officinale; Cynodon dactylon.

Sat Sfiştofca - În ceea ce priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio fragifero – Cynodontetum.

Majoritatea plantelor componente sunt plante subhalofile sau suportant halofile dintre care mai reprezentative sunt Cynodon dactylon şi Trifolium fragiferum, specii ce definesc şi asociaţia semnalată. Alte specii semnalte: Taraxacum bessarabicum, Polygonum aviculare, Trifolium


68

arvense, Plantago major, Teucrium scordium, Xanthium italicum, Rumex crispus, Agrostis stolonifera.

Sat Cardon - Această zonă a fost catalogată ca făcând parte din habitatul R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.

Partea de nord – est a satului, se caracterizează atât prin prezenţa terenurilor agricole, cât şi prin prezenţă pajiştilor seminaturale din zonă. În ceea ce priveşte habitatul semnalat, acesta este R1514 Comunităţi vest - pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous, fiind definit de asociaţia Trifolio fragifero – Cynodontetum. Majoritatea plantelor componente sunt plante subhalofile sau suportant halofile dintre care mai reprezentative sunt Cynodon dactylon şi Trifolium fragiferum, specii ce definesc şi asociaţia semnalată. Alte specii semnalte: Taraxacum bessarabicum, Polygonum aviculare, Trifolium arvense, Plantago major, Teucrium scordium, Xanthium italicum, Rumex crispus, Agrostis stolonifera.

Situri Natura 2000

Scopul reţelei Natura 2000, al rezervaţiilor biosferei, siturilor Ramsar şi a celor ale patrimoniului mondial natural şi cultural nu este acela de a crea nişte aşa-numite sanctuare care să excludă sistematic prezenţa oricărei activităţi umane. Conservarea biodiversităţii în aceste arii naturale protejate va necesita, de fapt, menţinerea şi promovarea unor activităţi umane. Astfel, în aceste zone pot continua toate activităţile dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele de interes conservativ. Nu există restricţii absolute, ci mai degrabă recomandări pentru utilizarea celor mai bune practici în agricultură şi piscicultură, reconversia terenurilor pentru obţinerea produselor BIO, practicarea turismului ecologic, etc.

Obiectivul de conservare al acestor arii naturale protejate îl constituie asigurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale menţionate în Anexa I a Directivei „Habitate” (transpusă în legislaţia naţională prin Anexa nr. 2 a Ordonanței de Urgență nr. 57/2007), a populaţiilor speciilor menţionate în Anexa II a Directivei „Habitate” (transpusă în legislaţia naţională prin Anexa nr. 3 a Ordonanței de Urgență nr. 57/2007) şi a celorlaltor specii protejate la nivel naţional (Anexele 4 şi 5 ale Ordonanței de Urgență nr. 57/2007) care sunt prezente în sit.

Teritoriul administrativ al comunei C.A.Roseti se suprapune cu următoarele situri Natura 2000 (figura nr. 17 a):

Arii Natura 2000 Suprafața unitătii administrativ-teritoriale

cuprinsă în sit (în procente)

ROSPA 0031 – Delta Dunării si Complexul Razim – Sinoie 97%

ROSCI 0065 – Delta Dunării 99 %

În cadrul comunei C.A.Rosetti se identifică prezenta arii protejate de interes național declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Sectiunea III-a – zone protejate (figura nr. 17 a):

.Arii protejate cf. Legea 5/2000 Suprafața unității administrativ-teritoriale

cuprinsă în arie (în hectare)

Rezervația Biosferei Delta Dunării

Pădurea Letea 2825

Grindul și Lacul Răducu 2500


69

Figura nr. 17a) Evidenţierea zonelor protejate la nivelul UAT C.A. Rosetti

Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0065 Delta Dunării, respectiv Rezervaţia Naturală Delta Dunării

La nivelul comunei C.A Rosetti aria naturală de importanţă comunitară ROSCI – 0065 - ocupă o suprafaţă de 454.037,00, suprapunându-se în proporţie de 100% cu teritoriul administrativ al comunei.


70

În ceea ce priveşte teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km 43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică. Din suprafaţa totală a Rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional.

Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).

Obiectivul principal al planului este reprezentat de modificarea intravilanului existent. Prin „Actualizare PUG comuna C.A. Rosetti” se propune o micşorare a intravilanului existent de la 820,78 ha la 817,27 ha, astfel limita intravilanului nou propus va fi retrasat. În ceea ce priveşte obiectivele cu privire la alimentarea cu apă, reţeaua de canalizare, modernizarea iluminatului public, acestea se vor desfăşura doar în intravilanul stabilit, neafectând habitatele de interes conservativ din cadrul sitului de interes comunitar. În ceea ce priveşte modernizarea drumurilor, se vor reabilita şi moderniza drumurile actuale.

Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 - Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie

97% din suprafaţa comunei C.A. Rosetti se află în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031, instituită conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, având o suprafaţă totală de 512.820,00 ha. Obiectivele prevăzute în prezentul PUG nu vor afecta structura sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031, deoarece majoritatea lucrărilor propuse se vor desfăşura în afara zonei protejate.

Relaţia planului propus cu rezervaţia naturală Pădurea Letea

Pădurea Letea are o suprafaţă de 2825 ha. Zona strict protejată cuprinde doar o parte din suprafaţa totală a pădurii, parte ce a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930 şi devenită rezervaţie naturală începând cu anul 1938. Pădurea s-a dezvoltat sub forma unor fâşii late (hașmacuri) în spaţiile dintre dunele de nisip şi este formată din stejar de luncă, stejar brumăriu, plop alb, frasin de luncă, tei alb. Pe dunele înalte cu nisip nefixat şi nesolificat, coabitează periţorul, vineţele de nisip, troscot de nisip, pelinul de nisip.

În ceea ce priveşte obiectivele prevăzute în prezentul PUG, acestea nu vor avea nici un impact asupra rezervaţiei, deoarece ele se limitează strict în afara acestei zone, neafectând structura habitatelor din cadrul rezervaţiei.

Relaţia planului propus cu rezervaţia naturală Lacul Răducu

Lacul Răducu ocupă o suprafaţă de 2 500 ha. Zona strict protejată Lacul Răducu este situată în partea centrală a deltei maritime şi în sudul formaţiunilor de grinduri Letea, fiind delimitată, la sud, de Dunărea Veche, de la canalul Magearu până la grindul Hudac, la vest, de grindul Hudac până la întâlnirea cu grindul Răducu şi, în continuare până la Gârla Fără Nume, la nord de gârla temporară dintre grindul Răducului şi grindul Părului, la nord-est de grindul Părului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Părului până la Dunărea Veche şi de următoarele coordonatele geografice: 45016' N şi 45013' N; 29025' E şi 29030' E.


71

În ceea ce priveşte obiectivele prevăzute în prezentul PUG, acestea nu vor avea nici un impact asupra rezervaţiei, deoarece ele se limitează strict în afara acestei zone, neafectând structura habitatelor din cadrul rezervaţiei.

Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0065 Delta Dunării, respectiv Rezervaţia Naturală Delta Dunării

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării deţine triplu statut de protecţie şi anume: Rezervaţie a Biosferei desemnată internaţional de Comitetul MAB UNESCO, Zonă Umedă de Importanţă Internaţională desemnată de Secretariatul Convenţiei Ramsar şi Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de către UNESCO. Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării i s-a atribuit şi Diploma Europeană de către Consiliul Europei.

Conform statutului de organizare al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, există trei categorii de zone caracteristice:

(1) zone cu regim de protecţie integrală care sunt reprezentative pentru ecosistemele biomului deltaic prin structură şi stare a evoluţiei, şi vor constitui în principal, obiect de studiu pentru dezvoltarea cunoaşterii asupra stării şi tendinţelor de evoluţie a fenomenelor deltaice şi pentru elaborarea soluţiilor de conservare protecţie şi reconstrucţie ecologică (în cadrul comunei C.A.Rosetti se pot menționa Pădurea Letea și Grindul și Lacul Răducu);

(2) zone tampon care cuprind ecosisteme naturale, terestre şi acvatice, stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală pentru a asigura, prin regimul diferenţiat de utilizare, reducerea impactului antropic în special asupra zonelor cu regim de protecţie integrală (areale aferente localităților Letea, Periprava, Sfistofca și C.A.Rosetti);

(3) zone economice care includ atât ecosisteme naturale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale, cât şi ecosisteme modificate antropic destinate unor activităţi economice intensive, precum şi suprafeţele degradate de impactul antropic, destinate reconstrucţiei ecologice (în cadrul comunei C.A.Rosetti amintim Amenajarea Piscicolă Popina II) (figura nr. 17b).

Activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” în zona cu protecţie integrală, zona tampon şi zona economică, sunt reglementate prin Legea nr. 82/1993, de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. De asemenea, sunt respectate cerințele HG 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării.

ARBDD este emitentul autorizaţiilor de pescuit şi pentru exploatarea resurselor stabilind cantităţile disponibile şi restricţiile specifice fiecărui gen de activitate economică.

Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe

Avifauna reprezintă componenta faunistică cea mai bine reprezentată la nivelul comunei, atât prin specii acvatice, semnalate în cadrul UAT C.A. Rosetti.

Din punct de vedere fenologic majoritare sunt speciile oaspeţi de vară si în pasaj, parţial migratoare si sedentare, prezenta oaspetilor de iarna nefiind semnalata in zona lacurilor. Structura fenologică a speciilor identificate in zona lacurilor pentru avifaunele semnalate în cele patru lacuri este asemănătoare. De mentionat ca studiul s-a concentrat pe toată zona analizată, fiind cuprinse atât habitatele terestre, forestiere cât şi cele acvatice semnalate in cadrul zonei analizate.

Pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti au fost identificate 67 de specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, ce se încadrează în Anexa III a O.U.G. nr. 57/2007, respectiv: Gavia stellata, Phalacrocorax pygmaeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser erythropus, Branta


72

ruficollis, Aythya nyroca, Tadorna tadorna, Pernis apivorus, Milvus migrans, Haliaeetus albicilla, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus macrourus, Circus pygargus, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Aquila pomarina, Aquila clanga, Hieraaetus pennatus, Pandion haliaetus, Falco vespertinus, Falco cherrug, Falco peregrinus, Porzana porzana, Porzana parva, Porzana pussilla, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Larus minutus, Sterna hirundo, Chlidonias hibridus, Sterna (Gelochelidon) nilotica, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Sterna albifrons, Chlidonias niger, Asio flammeus, Alcedo athis, Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Picus canus, Dryocopus martius, Acrocephalus paludicola, Acrocephalus melanopogon, Sylvia nisoria, Ficedula parva, Luscinia svecica, Lanius minor, Lanius collurio.

Figura nr. 17 b) Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – zone funcţionale cu regim diferenţiat

de protecţie (Sursa: Raport privind starea mediului 2013, ARBDD)

Speciile ce conferă o valoare conservativă mare zonei sunt: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Circus macrourus, Circus pygargus, Aquila pomarina, Aquila clanga, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug, Falco peregrinus, Porzana porzana, Porzana parva, Porzana pussilla, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus.

Au fost identificate 37 de specii de păsări protejate, a căror conservare necesită desemnarea de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, ce se regăsesc în Anexa IV B a O.U.G. nr. 57/2007, după cum urmează: Tachybaptus ruficollis, Falco tinnunculus, Falco subbuteo, Limicola falcinellus, Actitis hypoleucos, Arenaria interpres, Athene noctua, Merops apiaster, Picus viridis, Jynx torquilla, Motacilla flava, Motacilla cinerea, Motacilla alba, Bombycilla garrulus, Erithacus rubecula, Phoenicurus phoenicurus, Phoenicurus ochruros, Remiz pendulinus, Locustella naevia, Locustella luscinoides, Phylloscopus trochilus, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus collybita, Regulus regulus, Muscicappa striata, Panurus biarmicus, Aegithalos caudatus, Sitta europaea,


73

Oriolus oriolus, Miliaria calandra, Serinus serinus, Carduelis spinus, Carduelis chloris, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis flammea, Coccothraustes coccothraustes.

Cele mai rare specii de păsări pentru această zonă, încadrate în această anexă, sunt: Limicola falcinellus, Arenaria interpres, Motacilla cinerea, Bombycilla garrulus, Phoenicurus ochruros, Remiz pendulinus, Locustella luscinoides, Phylloscopus trochilus, Regulus regulus, Muscicappa striata, Miliaria calandra, Serinus serinus, Carduelis spinus, Carduelis flammea, Coccothraustes coccothraustes.

Numărul total de specii de păsări identificate pe teritoriul comunei C.A. Rosetti, care se regăsesc şi în anexele O.U.G. nr. 57/2007, este de 104 specii. Speciile de păsări identificate în zonă care nu se regăsesc în cele două anexe ale O.U.G. nr. 57/2007, dar se regăsesc în Anexa II a Legii nr.13 /1993, sunt: Podiceps griseigena, Podiceps nigricollis (caspicus), Bubulcus (Ardeola) ibis, Mergus albellus, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Buteo buteo, Buteo buteo vulpinus, Buteo lagopus, Falco columbarius, Charadrius dubius, Tringa stagnatilis, Tringa ochropus, Tringa glareola, Calidris minuta, Calidris temminckii, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Calidris alba, Phalaropus lobatus, Larus melanocephalus, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos major, Riparia riparia, Hirundo rustica, Delichon urbica, Lanius senator, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Luscinia megarhynchos, Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus arundinaceus, Hippolais pallida, Sylvia curruca, Sylvia communis, Sylvia atricapilla, Regulus ignicapillus, Ficedula hypoleuca, Parus cristatus, Parus caeruleus, Parus major, Certhia familiaris, Emberiza citrinella, Emberiza schoeniclus.

Dintre speciile de păsări care cuibăresc în zona comunei C.A. Rosetti au fost identificate: Phalacrocorax pygmaeus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Cygnus olor, Aythya nyroca, Haliaeetus albicilla, Circus aeruginosus, Falco vespertinus, Porzana porzana, Porzana parva, Porzana pussilla, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Larus minutus, Sterna hirundo, Chlidonias hibridus, Chlidonias niger, Asio flammeus, Alcedo athis, Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Sylvia nisoria, Ficedula parva, Luscinia svecica, Lanius minor, Lanius collurio. Tachybaptus ruficollis, Falco tinnunculus, Falco subbuteo, Athene noctua, Upupa epops, Merops apiaster, Picus viridis, Motacilla alba, Erithacus rubecula, Phoenicurus phoenicurus, Remiz pendulinus, Locustella naevia, Locustella luscinoides, Phylloscopus trochilus, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus collybita Regulus regulus, Muscicappa striata, Panurus biarmicus, Aegithalos caudatus, Sitta europaea, Oriolus oriolus, Miliaria calandra, Serinus serinus, Carduelis spinus, Carduelis chloris, Carduelis carduelis Podiceps griseigena, Podiceps nigricollis, Buteo buteo, Dendrocopos major, Riparia riparia, Hirundo rustica, Delichon urbica, Oenanthe oenanthe, Luscinia megarhynchos, Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus arundinaceus, Hippolais pallida, Sylvia curruca, Sylvia communis, Sylvia atricapilla, Regulus ignicapillus, Ficedula hypoleuca, Parus caeruleus, Parus major, Certhia familiaris, Emberiza schoeniclus.

Informaţii privind rezervaţia naturală Pădurea Letea

Pădurea Letea a fost declarată arie cu regim de protecţie integrală pentru conservarea acestui tip de ecosistem (ce cuprinde numeroase elemente floristice şi faunistice speciale: balcanice, mediteraneene, subtropicale, stepice), ocrotirea bogatei flore şi faune, precum şi datorită valorii peisagistice (pădure cu aspect subtropical, cu plante cu tulpini volubile ce se dezvoltă luxuriant pe copaci seculari grupaţi în fâşii paralele cu dunele de nisip) a zonei (figura nr. 18).

Tipuri de ecosisteme: păduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte; pajişti pe grinduri maritime joase; dune de nisip mobile şi semimobile, acoperite parţial cu vegetaţie.


74

Aici sunt prezente următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (cod 91AA); dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) (cod2130*); tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (cod 40C0*); păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (cod 91F0).

Specii. Fauna este reprezentată de specii valoroase unele fiind protejate conform Convenţiei de la Berna: mamifere, păsări (113 specii din care 106 protejate: Pernis apivorus, Haliacetus albicilla, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco subbuteo, Circaetus gallicus etc.), reptile, amfibieni, 15 specii endemice de nevertebrate. Din cele 561 de specii de plante superioare identificate în zonă, Elymus pycnanthum este endemism, iar cornaciul (Trapa natans) figurează pe lista speciilor protejate în aceeaşi convenţie; o serie de plante superioare sunt periclitate (rare, vulnerabile sau în pericol iminent de dispariţie): Dianthus pontederae, Gypsophilla paniculata (ipcărige), Minuartia setacea, Limonium belidifolium, Helianthemum nummularium (iarba osului), Camelina rumelica, Frankenia hirsuta, Frankenia pulverulenta, Rumex tuberosus, Potentilla erecta (sclipeţi), Potentilla inclinata, Potentilla recta (buruiană de cinci degete), Lathyrus sylvestris (bob de ţarină), Lythrum thymifolia, Euphorbia leptocaula, Euphorbia paralias, Aegylops cylindrica (ciucure).

Asociaţii vegetale: Elymetum gigantei, Ephedro-Caricetum colchicae, Scabioso ucrainicae-Caricetum ligericae, Aperetum maritimae, Cynodontemum dactyloni, Dauco (guttati)-Chrysopogonetum grylli, Saliceto (rosmarinifoliae)-Holoschoenetum vulgaris, Fraxinetum pallisae, Quercetum roboris, Quercetum roboris-pedunculuflorae, Carici acutiformis, Salicetum cinerae, Scirpo-Phragmitetum, Typhaetum angustifolie, Caricetum ripariae-acutiformis.

Figura nr. 18 Zona strict protejată Letea, S = 2.825 ha (Sursa: Planul de Management RBDD)

Informaţii privind rezervaţia naturală Lacul Răducu

Aria declarată ca având regim de protecţie integrală cuprinde atât lacul Răducu (cu o ihtiofaună specifică zonei), precum şi grindurile Răducului şi arii depresionare inundabile cu floră şi faună tipic deltaică. Tipuri de ecosisteme: lacuri cu schimb redus de ape, acoperite parţial cu vegetaţie plutitoare (Lacul Răducu); arii depresionare inundabile, cu vegetaţie hidrofilă fixată (comunităţi de stuf şi papură); formaţiuni de plaur; pajişti pe grinduri maritime joase. Principalul tip de habitat este habitatul cu lacuri distrofe şi iazuri (cod 3160) (figura nr. 19).

Specii. Aria adăposteşte specii de păsări, reptile (Emys orbicularis, Natrix natrix), amfibieni (Bombina bombina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Rana ridibunda), peşti (Aspius aspius,


75

Leucaspius delineatus, Rhodeus sericeus, Misgurnus fossilis, Silurus glanis), plante superioare (Trapa natans, Salvinia natans), protejate conform Convenţiei de la Berna.

Asociaţii vegetale: Typhaetum angustifolie, Salvinio-Spirodeletum polyrrhizae, Myriophillo-Nupharetum, Scirpo-Phragmitetum.

Figura nr. 19 Zona strict protejată Lacul Răducu, S= 2.500 ha (Sursa: Planul de Management RBDD)

Concluziilor studiului de Evaluare adecvată

Planul Urbanistic General împreună cu RLU devine după aprobare „act de autoritate al administraţiei publice locale” pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pe teritoriul localităţii, pentru viitoarele proiecte - PUZ-uri.

PUG C.A. ROSETTI reglementează funcţional şi propune extinderea suprafeţei intravilanului pe terenuri arabile şi agricole cu folosinţa: păşune, pajişte, fâneaţă etc. Nu vor fi afectate habitatele de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl de interes comunitar ROSCI0065, Rezervaţia Naturală Biosfera Deltei Dunării, Lacul Răducu, Pădurea Letea, respectiv speciile de interes avifaunistic din cadrul ROSPA0031, deoarece lucrările propuse se vor limita doar la intravilanul existent/nou propus, cu excepţia modernizării căilor de acces, nefiind semnalate habitate de interes comunitar, ori specii de floră protejate atât de legislaţia europeană cât şi de cea românească în zona de impact.

Implementarea obiectivelor propuse de PUG ca reabilitarea/extinderea infrastructurii rutiere, de apă – canalizare, va duce la remedierea situaţiei de poluare a apei de suprafaţă şi a solului, în zonele de impact şi implicit la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Prin implementarea obiectivelor din PUG nu vor fi afectate ariile protejate din cadrul UAT, nici speciile/habitatele pentru care aceste situri au fost desemnate.

Pe amplasamentul intravilanului propus de PUG, luat în studiu, nu există zone umede cu ecosisteme acvatice folosite de speciile pentru care au fost desemnate siturile protejate la nivel de UAT, care să fie afectate de obiectivele PUG.

În perimetrul PUG nu sunt necesare defrişări şi nu se va produce impact negativ asupra habitatelor forestiere existente la nivelul UAT C.A. Rosetti.

Flora din păşunile situate în extinderile de intravilan propuse de PUG nu cuprinde specii din categoriile dispărute, periclitate, vulnerabile, rare sau endemice şi nici specii cu valoare economică deosebită.

Obiectivele propuse în PUG nu au impact negative asupra speciilor şi habitatelor prioritare de


76

importanţă comunitară.

În urma evaluării impactului planului propus “Actualizare Plan Urbanistic General Comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea” asupra speciilor de păsări de interes avifaunistic şi a habitatelor existente din cadrul siturilor de interes comunitar, respectiv asupra rezervaţiilor naturale din cadrul UAT., s-a constatat că nu va exista un impact negativ semnificativ, care să reducă diminuarea populaţiilor de păsări sau să reducă semnificativ habitatele de hrănire, de cuibărie sau popas temporar în perioada de migraţie sau care să blocheze traseele de deplasare sau migraţie de asemenea nu va exista un impact negativ asupra florei şi faunei din situri.

Implementarea obiectivelor PUG nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru conservarea ariilor protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a siturilor, ROSCI0065, ROSPA0031, Rezervaţia naturală Biosfera Deltei Dunării, Lacul Răducu, repsectiv Pădurea Letea şi implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000.

Având în vedere că intravilanul existent se va micşora cu 3,15 ha, impactul generat de PUG va fi unul pozitiv asupra biodiversităţii.

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale sau majorat cu suprafeţele nou introduse în intravilan. După cum se poate observa intravilanul existent se va micşora cu 3,15 ha, intravilanul propus fiind retrasat în funcție atât de necesităţile comunităţilor locale, cât şi de biodiversitatea din zonă.

3.1.7. Peisajul

Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.

Convenţia Europeană asupra Peisajului a fost promovată de către Congresul Puterilor Regionale şi Locale al Consiliului Europei, iar România se numără, din octombrie 2002, printre semnatarii acestui document. Convenţia pune bazele unei abordări de ansamblu a teritoriului European, în scopul de a obţine o formă durabilă de dezvoltare, bazată pe echilibrul între criterii sociale, economice şi ecologice.

Acest document constată că peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveşte domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi că el constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică. De asemenea, protecţia, managementul şi amenajarea corespunzătoare a peisajului contribuie la crearea de locuri de muncă.

Peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni, în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite.

În arealul analizat principalele componente ale peisajului natural sunt următoarele: brațul Chilia, rezervația Biosferei "Delta Dunării", rezervația naturală Pădurea Letea (figura nr. 20), pădurea Hasmacu Mare, aria protejată lacul Răducu, zonele verzi publice şi private.


77

Figura nr. 20 Pădurea Letea (Sursa: Raport privind starea mediului 2013, ARBDD)

Peisajul antropic este caracteristic satelor din Deltă, cu case parter cu grădini mari, cu împrejmuiri joase permiţând interacţiunea vizuală între spaţiul privat şi cel public. Specificul acestor case il reprezinta învelitorile din stuf, culoarea albă a fațadelor și albastrul tâmplariei din lemn al ferestrelor, precum și colorarea timpanelor din lemn ale podurilor în culoarea albastră. Casele sunt construite din paiantă, având un plan simplu cu cel mult 3 încăperi: tinda, două camere de o parte și de alta și pridvor (figura nr. 21)

Figura nr. 21 Peisaj antropic comuna C.A.Rosetti (Sursa: www.info-delta.ro)

Deși nu sunt clasate ca monumente, există unele clădiri importante pentru istoria comunei: bisericile lipovenești din Periprava, Moara de vânt din C.A. Rosetti, construită în anul 1865 la Beștepe și care a fost adusă la marginea satului de Ștefan Carlan în anul 1947, schitul C.A. Rosetti, etc (figura nr. 22).

Figura nr. 22 Peisaj antropic comuna C.A.Rosetti (Sursa: www.info-delta.ro)


78

Căile de circulaţie rutieră Căile de circulaţie au o deosebită importanţă din punctul de vedere a peisajului urban asigurând îmbunătăţirea acestuia în cazul în care sunt amenajate şi bine întreţinute, cu dotări adecvate şi vegetaţia corespunzătoare condiţiilor de spaţiu. În zona centrală, la primărie, drumul principal este amenajat cu spaţii verzi care necesită îngrijire.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei C.A.Rosetti, și anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare și evacuare ape uzate, amenajarea de spații verzi și reabilitarea drumurilor și străzilor, calitatea peisajului va fi semnificativ îmbunătățită.

3.1.8. Resurse regenerabile şi neregenerabile

Resursele de apă din comună sunt printre cele mai intens mineralizate din deltă, concentraţia ajungând la valori de 1g/l şi chiar 2g/l. Pentru comuna C.A. Rosetti au fost realizate două proiecte de alimentare cu apă: un proiect de prelevare a apei brute din canalul Cardon şi braţul Chilia pentru alimentarea satelor Sfiştofca, C.A. Rosetti şi Letea, aflat în fază de execuţie; un proiect nedemarat pentru localitatea Periprava.

Comuna C.A. Rosetti nu dispune de resurse minerale solide, valorificabile economic. Nisipul dunelor maritime şi grindurilor nu a fost evaluat din punct de vedere calitativ în vederea unei eventuale exploatări. Totodată, amplasarea pe aluviunile fluvio-maritime nu crează condiţiile existenţei substanţelor minerale solide, exploatabile.

Începând cu 2010, Instituţia Prefectului - Judeţul Tulcea face parte din proiectul WeBSeaCo - Western Black Sea Cooperation 2010-2016 prin care se urmăreşte inclusiv utilizarea energiei solare pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor din comuna C.A. Rosetti, precum şi înfiinţarea unei staţii de epurare a apelor uzate.

Pădurile de pe teritoriul comunei se constituie fie în zone strict protejate, fie în păduri de protecţie, fiind excluse de la exploatare.

Cantităţi importante de stuf şi papură erau livrate, până în anul 1990, Combinatului de Celuloză Brăila. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta este implicată în continuarea activităţii de valorificare a papurei în satul Letea prin proiectul „Economia socială, o soluţie pentru mediul înconjurător”, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Resursele piscicole pot fi valorificate conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare şi a modelelor permiselor în ariile naturale protejate.

Zonele de pescuit recreativ/ sportiv din RBDD sunt:

(1) Dunărea Veche de pe braţul Sulina, pe ambele maluri, cu excepţia porţiunii dintre canalul Bodgaproste şi canalul Magearu (cu regim de pescuit prin eliberarea capturilor);

(2) braţul Chilia şi braţul Cernova, pe malul stâng (malul drept este zonă strict protejată);

(3) canalele Cardon, Sfiştofca şi braţul Musura;

(4) canalele Pardina şi Iacub, din amenajare agricolă Pardina, pe ambele maluri.

Creşterea animalelor este afectată de reducerea capacităţii de suport a păşunilor, datorită degradării acestora inclusiv în urma executării lucrărilor hidrotehnice de apărare contra inundaţiilor a satelor C.A. Rosetti şi Letea.

O activitate din ce în ce mai răspândită în localităţile dunărene este turismul, a cărui resursă principală este reprezentată de peisajul geografic. Potenţialul turistic al acestei zone este foarte mare, deşi puţin valorificat. Zonele protejate de pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti constituie importante resurse peisagere pentru dezvoltarea turismului.


79

3.1.9. Gestionarea riscurilor de mediu

3.1.9.1. Inundațiile

Riscurile naturale din zonă au fost legate de inundaţii. Însă după calamităţile din vara anului 1970, pe teritoiul comunei C.A Rosetti s-a trecut la realizarea proiectelor privind „Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii C.A. Rosetii şi Letea” (1974) şi „Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Periprava” (1974).

Conform Planurilor de Apărare contra Inundaţiilor, teritoriul comunei intersectează banda de inundabilitate de 1% probabilitate de apariţie a debitelor (o dată la 100 de ani), trasată pe baza studiilor hidrologice şi hidraulice furnizate de INHGA (figura nr. 23). Totodată, conform hărţii inundabilităţii din Master Planul Deltei Dunării, în situaţia inundării la 6hg a suprafeţei neîndiguite, grindul Letea este acoperit în proporţie de 12%, depăşirea acestui hidrograd determinând inundarea grindurilor cu altitudini de 2-2,5m, iar circulaţia apei se face laminar la nivelul stufărişului (INCDD Tulcea, 2004).

În perioadele cu ape mari se manifestă doar fenomenul de infiltrare a apei, prin care se formează mlaştini în incintele îndiguite. Conduce la băltirea apei în curţi, grădini sau pe străzi. Această situaţie se manifestă astfel (INCDD Tulcea, 2000):

Letea (de-a lungul digului de apărare, pe partea interioară a acestuia);

Sfistofca (de-a lungul părţii sudice a digului de apărare, pe partea interioară a acestuia; în zona de sud a localităţii şi parţial în zona de nord a acesteia);

Periprava (zona vestică a localităţii de-a lungul digului de apărare, pe partea interioară a acestuia);

Cardon (în zona centrală de o parte şi de alta a gârlei care se prelungeşte din sudul localităţii, până în partea de nord (zona şcolii).

Figura nr.23 Limita zonei inundabile, sector Letea (Sursa: ISU Tulcea, 2010)


80

Pentru evacuarea apelor astfel infiltrate, sunt prevăzute staţii de pompare pentru desecare, în sudul localităţii Letea şi la nord de Periprava (tabelul nr. 9). Menţinerea cotei neinundabilă a nivelului apei din ghiolul Nebunu, satul Periprava, are ca scop protecţia clădirilor amplasate în vecinătatea sa.

Tabelul nr. 9 Elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale de apărare pentru situații de urgență comuna C.A.Rosetti

Nr. crt.

Comitetul local de apărare

Curs de apă/ surse de risc la inundaţii

Obiective aflate în zone de risc la

inundaţii şi accidente la construcţii

hidrotehnice

Lucrări hidrotehnice de apărare existente

caracteristici/cursul de apă pe care sunt

amplasate. Caracteristici tehnice

Asigurările de calcul și de verificare ale

construcțiilor hidrotehnice

existente, cu debitele aferente (proiectate)

1. Sat C.A.Rosetti

Dig tip Dunăre L=8,5Km B=4m H=2m SGA Tulcea

5%

2. Sat Letea Canal Letea Canal Sulimanca Ape interne

Gospodării (224) Pădurea Letea (3200ha) islaz (110ha)

S.P. - 1400 mc/h (2 x Brateș 350) SGA Tulcea Km 13 Q=0,40 mc/s

3. Sat Cardon Canal Cardon

Gospodării (22) Islaz (200ha) DC 2 Sulina - C.A.Rosetti cu pod fix la Cardon Podeţe (3)

Zonă neamenajată

4. Sat Periprava

Dunărea XIV - 1 Braţ Chilia Braţul Cernovca Ape interne

Gospodării (165) Islaz (134ha)

Dig tip Dunăre A.P.Popina L=1,3 Km B=4m H=2,5m CL C.A.Rosetti S.P. - 1440 mc/h Periprava (2 x C.m.a. 12") SGA Tulcea Km 23 Q=0,40 mc/s

10%

5. Sat Sfiştofca

Canal Sfistofca

Gospodării (93) Păşune (224ha) Islaz (1184ha)

Dig tip Dunăre Sfistoca - Damba L=2,2Km B=4m H=2m CL C.A.Rosetti

10%

Sursa: Planurile de apărare împotriva inundaţiilor - Judeţul Tulcea 2010 – 2013


81

3.1.9.2. Riscuri climatice

Adâncimea de ingheţ

Adâncimea de îngheţ, funcţie de harta zonării acesteia pe teritoriul României şi STAS 6054-77 pentru zona comunei C.A Rosetti este de 0,70-0,80 m de la suprafaţa terenului.

Încărcări date de vânt

Conform CR 1-1-4/2012 „ Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor” valoarea de referinţă ale presiunii dinamice a vântului pentru zonă este 0,60 kPa.

Valoarea de referinţă a vitezei vântului (viteza de referinţă a vântului),vb este viteza caracteristică a vântului mediată pe o durată de 10 minute, determinată la o înălţime de 10 m, independent de direcţia vântului, în câmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de rugozitate convențională, 0 z = 0,05 m) şi având o probabilitate de depăşire într-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori având intervalul mediu de recurenţă de IMR = 50 ani).

Valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului (presiunea de referinţă a vântului), b q este valoarea caracteristică a presiunii dinamice a vântului calculată cu valoarea de referinţă a vitezei vântului.

Încărcări date de zăpadă

Conform CR 1-1-3-2005 „ Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, regiunea judeţului Tulcea se încadrează în zona de calcul a valorii încărcării din zăpadă la sol de 2,5 KN/mp (figura nr. 24).

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la sol, corespunde unui interval mediu de recurenţă (IMR) de 50 ani sau echivalent unei probabilităţi de depăşire într-un an de 2% (sau probabilităţii de nedepăşire într-un an de 98%).

Figura nr. 24 Zona de calcul a valorii încărcării din zăpadă la sol

Riscuri naturale generate de condițiile climatice includ izolarea localnicilor datorită îngheţului şi a viscolelor puternice. Înzăpezirile sunt datorate căderilor masive de zăpadă într-un interval scurt, ceea ce determină intervenţia greoaie a utilajelor de deszăpezire. Fenomenul de îngheţ al Dunării ca urmare a temperaturilor scăzute este un alt factor principal de diminuare a accesibilităţii în comună care generează probleme în plan social şi economic.


82

3.1.9.3. Alunecările de teren

Caracterizare generală a pământurilor din zona judeţului Tulcea (inclusiv comuna C.A.Rosetti)

Zona judeţului Tulcea este caracterizată pe întinse suprafeţe de pământuri loessoide de grosime până la 30 m care dețin o sensibilitate pronunţată.

Pe amplasamentul judeţului Tulcea au fost efectuate de către SPJ -Tulcea numeroase foraje geotehnice, pe o adâncime minimă de 30 m care au scos în evidenţă succesiunea de straturi.

Examinând rezultatele obţinute din încercările de laborator, se constată o variaţie granulometrică, pentru aceleaşi strate de loess şi aceeaşi adâncime. De asemenea, caracteristicile fizico-mecanice ale loessului variază în limite largi.

În general, urmărind stratificaţia în 5 foraje, se constată prezenţa loessului, până la adâncimea de 20 m. Sub adâncimea de 20 m, se remarcă prezenţa prafului argilos, cu unele intercalaţii de argilă prăfoasă, până la adâncimea de 30 m. În toate cele 5 foraje, nivelul apei subterane nu a fost interceptată până la adâncimea de 30m.

Pe grosimea pachetului de loess (circa 20 m) se constată şi prezenţa unor strate subţiri de nisip prăfos, nisip argilos sau argilă prăfoasă (figura nr. 25).

Figura nr. 25. Caracterizarea geotehnică a judeţului Tulcea

Conform „Ghidului cu macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren” (figura nr. 26), amplasamentul studiat se găseşte într-o regiune cu potenţial redus, probabilitate zero.

3.1.9.4. Seismele

Zona judeţului Tulcea, inclusiv comuna C.A. Rosetti este afectată de două tipuri de cutremure:

- a). “cutremure intermediare” - în zona Vrancea, la adâncimea de 80-180 km, de mare intensitate (105 −1025 ergi).

- b). “cutremure normale ”- cu focarul sub scoarţa la adâncimi de 5-30 km, cu energie mai mică, dar pot fi mai distrugătoare datorită adâncimii mici la care se produc.

În conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri. Bazele proiectării structurilor în construcţii”, indicativ P100/1-2006, amplasamentul cercetat prezintă, din punct de vedere al valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag


83

pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani, valoarea ag= 0.16 g, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc, se încadrează în zona cu Tc=0.70 s (figurile nr. 27 și 28).

Figura nr. 26 Macrozonarea teritoriului României după potenţialul de alunecări de teren

Conform SR 11100/1-93 “Macrozonarea seismică a teritoriului României”, comuna C.A Rosetti este încadrată în zona cu gradul „71” de intensitate macroseismică, în care probabilitatea producerii unui seism de grad VII (MSK) este de minim o dată la 50 de ani. Astfel, zona este influenţată de manifestarea activităţii seismice din zona Vrancea, unde au loc cutremure de adâncime mare. Portanţa redusă a terenului face să se producă o afundare în teren a construcţiilor sub propria greutate, ceea ce limitează funcţionarea viitoarelor racorduri de apă şi canalizare, sau chiar stabilitatea clădirilor (Consiliul Judeţean Tulcea, 2011).

Figura nr. 27 Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţie

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani


84

Figura nr. 28 Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc

spectrului de răspuns

3.1.10. Populația, activitățile economice și sănătatea umană

3.1.10.1. Populația

După cum se observă din tabelul nr. 10 populaţia comunei C.A. Rosetti între anii de recensământ manifestă o tendinţă de scădere destul de accentuată, dăcă ne raportăm la anul 1992. Această tendinţă se menţine şi la nivelul rural judeţean, dar cu o intensitate mai redusă.

Tabelul nr. 10 Volumul populaţiei comunei C.A. Rosetti – evoluţie în anii de recensământ, comparativ cu contextul suprateritorial

Comuna Rosetti

1992 2002 2011

Frecvențe absolute

1256 1179 910

Evoluția populației

1992=100% 93,9 72,5

Județ Tulcea (populație rurală)*

Frecvențe absolute

139429 133980 110585

Evoluția populației

1992=100% 96,1 79,3

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 1992, 2002 şi 2011

*Nota: Populaţia rurală conţine şi populaţia comunei CA Rosetti

Între anii 2002 şi 2011 populaţia comunei a avut o evoluţie constant descrescătoare, similară cu cea înregistrată la nivel de rural judeţean sau naţional, însă într-un ritm mai alert (figura nr. 29). Dacă în această perioada comuna C.A. Rosetti a pierdut aproximativ 18.7% din populaţia iniţială, la nivelul ruralului judeţean pierderea de populaţie a fost de numai 8%, iar mediul rural naţional a înregistrat o diminuare a populaţiei de până la 5,3%.


85

Figura nr. 29 Evoluția populației în perioada 2002 – 2011

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011

Analizand evolutia populaţiei comunei pe termen scurt (2006 – 2011) se constată acelaşi trend constant descrescator, de la 997 persoane în anul 2006 la 910 persoane în anul 2011 (figura nr. 30)

Figura nr. 30 Evoluția populației în perioada 2006 – 2011

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011

Diminuarea populaţiei este mult mai mare în rândul persoanelor de sex feminin (12,2%) faţă de cele de sex masculin (5,2%).

Densitatea populaţiei în perioada 2006 – 2011 a scăzut de la 10,6 locuitori/km2 în 2006 la 9,7 locuitori/km2 în 2011. Densitatea populaţiei comunei este la jumătatea valoarii mediei densităţii rurale din judeţul Tulcea (16 locuitori/km² în 2011), ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o comună mică în peisajul rural al acestui judeţ.

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei C.A. Rosetti este similară în 2011 cu cea observată la nivelul mediului rural al judeţului Tulcea – populaţie feminină (49,3%) şi populaţie masculină (50,7%) – în sensul că ponderea populaţiei feminine (48,1% - 438 femei) este mai mică decât a celei masculine (51,9% - 472 bărbaţi). Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) a devenit supraunitar începând din anul 2007, cu alte cuvinte numărul bărbaţilor l-a depăşit pe cel al femeilor.

Tabelul nr. 11 Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anul 2011 (%) faţă de anul 2006 (cifre absolute)

Grupe principale de vârstă

0-14 ani 15-64 ani 65 ani și peste

2006 2011 2006 2011 2006 2011

Femei 92(100%) -22,826 276(100%) -13,406 131(100%) -19,847

Bărbați 78(100%) 3,84615 336(100%) 1,4881 84(100%) -16,667

Total 170(100%) -10,6 612(100%) -5,2 215(100%) -18,6

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online


86

După cum se poate observa în tabelul nr. 11, cea mai dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de anul 2006, această scădere fiind mult mai accentuată în rândul populaţiei feminine. Acest lucru va afecta pe termen mediu posibilitatea de înlocuire a generaţiilor şi va determina pe termen lung o diminuare majoră a populaţiei totale.

Distribuţia populaţiei pe principalele grupe de vârstă reflectată de datele din 2006 comparativ cu 2011 este prezentată în tabelul nr. 12:

Tabelul nr. 12. Structura populaţiei pe principale grupe de vârstă

Grupe de vârstă (ani)

2006 2011

frecvențe procente frecvențe procente evoluție

0-4 57 5,7 41 4,5 -1,2

5-9 61 6,1 51 5,6 0,5

10-14 52 5,2 60 6,6 1,4

15-19 55 5,5 49 5,4 -0,1

20-24 56 5,6 52 5,7 0,1

25-29 72 7,2 43 4,7 -2,5

30-34 67 6,7 70 7,7 1,0

35-39 92 9,2 69 7,6 -1,6

40-44 37 3,7 91 10,0 6,3

45-49 51 5,1 37 4,1 -1,0

50-54 51 5,1 56 6,2 1,1

55-59 70 7,0 49 5,4 -1,6

60-64 61 6,1 64 7,1 0,9

65-69 71 7,1 45 5,0 -2,2

70-74 57 5,7 55 6,1 0,3

75-79 56 5,6 32 3,5 -2,1

80-84 17 1,7 33 3,6 1,9

85 și peste 14 1,4 10 1,1 -0,3



87

Tabelul nr.13. Structura populaţiei comunei C.A. Rosetti pe grupe mari de vârstă şi sexe (procent din populaţia totală)

Grupe principale de vârstă

(ani)

2006 2011

Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin

0-14 17,10% 18,40% 15,70% 16,80% 17,10% 16,50%

15-64 61,40% 55,30% 67,50% 63,90% 57,60% 69,30%

65 și peste 21,60% 26,30% 16,90% 19,30% 25,30% 14,20%

Analiza procentuală populaţiei pe principalele grupe de vârstă în comuna C.A. Rosetti relevă anumite schimbări în structura pe vârste a populaţiei acesteia: o creştere în 2011 a populaţiei în vârstă de muncă cu 2,5 % faţă de anul 2006 (ca procent din populaţia totală) compensată de o scădere a populaţiei vârstnice cu 2.3% şi a populaţiei tinere cu numai 0,3 % (tabelul nr. 13 și figura nr. 31).

Figura nr. 31 Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă – 2011


Comparativ cu nivelul judeţean, structura populaţiei pe grupe mari de vârstă indică o populaţie tânără mai numeroasă la nivelul comunei C.A. Rosetti, procentul de tineri depaşindu-l cu 2 puncte pe cel judeţean. În acelaşi timp, procentul populaţiei vârstnice este foarte mare, aceasta în detrimentul populaţiei în vârstă de muncă.

Acest segment de populaţie, cu vârste cuprinse între 15-64 ani, a fost în anul 2011 în C.A. Rosetti mai puţin numeros decât în alte comune (63,9% faţă de 71,5% ponderea medie judeţeană). Practic este important de ştiut cât din această populaţie este activă şi câtă inactivă pentru a aprecia corect mărimea acestei resurse.

Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată grafic prin piramida vârstelor.


88

Figura nr. 32 Piramida vârstelor comuna C.A. Rosetti – judeţul Tulcea, comparativ pentru anii

2006 – 2011


Piramida vârstelor, realizată cu datele înregistrate la nivelul anilor 2006 şi 2011 vine să completeze analiza structurii pe vârste a populaţiei comunei C.A. Rosetti, punând în evidenţă efectivele în scădere ale populaţiei adulte, în special a populaţiei de 25 - 29 ani, dar şi adâncirea unui proces de îmbătrânire demografică prin scăderea efectivelor populaţiei de 0 – 10 ani şi creşterea efectivelor populaţiei de peste 80 ani.

Raportul de dependenţă după vârstă, pe baza datelor din 2011, stabilea la nivelul comunei un număr de 56,4 dependenţi minori şi vârstnici ce revin la 100 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 48,9 la nivelul ruralului judeţean, ceea ce face ca sarcina socială a populaţiei apte de muncă a comunei să fie mai mare decât cea a populaţiei în vârstă de muncă din judeţul Tulcea. Trebuie menţionat că valoarea mare a indicatorului se datorează în special ponderii mari de vârstnici (19,3%), şi mai puţin ponderii copiilor (16,8%), ceea ce este un dezavantaj din perspectiva revitalizării populaţiei.

Mişcarea naturală şi migratorie

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul 2011, conform datelor din Fişa localităţii, în comuna C.A. Rosetti rata natalităţii avea valoarea de 6,6‰, cea mai scăzută valoare din perioada 2006 – 2011. Natalitatea a fost un fenomen destul de fluctuant pentru această perioadă, ca şi mortalitatea (figura nr. 33).

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.


89

Figura nr. 33 Evoluţia mişcării naturale în perioada 2006 – 2011


Rata mortalităţii în comuna C.A. Rosetti avea în 2011 o valoare destul de scăzută comparativ cu anii anteriori, de 15.4‰ faţă de 21.6‰ în 2010 sau 25.1‰ în 2008 (tabelul nr. 14).

Valoarea acestei rate la nivelul întregului rural din judeţ era mai mare (15,7‰) în 2011. În C.A. Rosetti, pe perioada analizată, cea mai mare natalitate s-a înregistrat în anul 2006 (11,0‰), iar cea mai mare mortalitate în 2006 - 2008 (25.1‰).

Tabelul nr. 14 Mişcarea naturală a populaţiei zonei studiate (2011)

Rata natalității Rata mortalității Spor natural

C.A.Rosetti 6,6‰ 15,4‰ -8,8‰

Tulcea rural 8,3‰ 15,7‰ -7,4‰


Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru comuna C.A. Rosetti sporul natural înregistrează valori negative în toată perioada analizată. Scăderea naturală a populaţiei comunei are loc într-un ritm mai alert comparativ cu celelalte comune, deoarece sporul natural la nivelul comunei avea în 2011 o valoare mai accentuat negativă decât restul ruralului din judeţ (-7,4‰ fata de -8,8‰ în comuna C. A. Rosetti) (tabelul nr. 14).

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. În condiţiile unei mişcări naturale negative devine foarte importantă mişcarea migratorie atât prin sensul acesteia, cât şi prin intensitatea manifestării ei. Migraţia, măsurată prin sporul migratoriu, reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.

Datorită faptului că cele mai recente date referitoare la mobilitatea populaţiei în teritoriu sunt aferente anului 2009, analiza mişcării migratorii va avea ca referinţă acest an.

Sporul migrator pentru comuna C.A. Rosetti indica în anul 2009 o stagnare a exodului populaţiei înregistrat în anii precedenţi, apropiindu-se de trendul înregistrat la nivelul ruralului judeţean (0,02‰) (tabelul nr. 15).


90

Tabelul nr. 15 Mişcarea migratorie a populaţiei comunei C.A. Rosetti (2006 - 2009)

Anul Persoane Sold migrator La 1000 locuitori

Sosiți Plecați Spor migrator

2006 17 32 -15 -15,05

2007 11 31 -20 -20,45

2008 18 32 -14 -14,63

2009 12 12 0 0,00

Tulcea rural 2009 2050 2053 -3 0,02


Se constată că sporul migrator la nivelul acestei comune a fost constant negativ (în 2007 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare din ultimii ani: -20,45‰), însă tendinţă de pozitivare a acestuia poate susţine ipoteza că există potenţial pentru a deveni o comună atractivă pentru populaţia din judeţ, şi nu numai.

Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie, la nivelul anului 2009 (ultimul an disponibil pentru date cu privire la mişcarea migratorie) sporul anual al comunei C.A. Rosetti înregistra o valoare de -1,5%, ceea ce indică o scădere a volumului populaţiei, datorată în exclusivitate diminuării pe cale naturală a populaţiei.

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului demografic, comuna C.A. Rosetti se caracterizează prin:

Scăderea volumului populaţiei de la 997 locuitori în 2006 la 910 în 2011, scădere mare comparativ cu ruralul judeţului Tulcea;

Densitatea populaţiei comunei a fost permanent inferioară mediei densităţii rurale din judeţul Tulcea (9,7 locuitori/km² faţă de 16 locuitori/km² în 2011), ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o comună mică în peisajul rural al acestui judeţ;

Ponderea populaţiei feminine (48.1% - 438 femei) este mai mică decât a celei masculine (51,9% - 472 bărbaţi), în 2011;

Populaţia de 15-64 ani a crescut cu 2,5% în 2011 faţă de 2006 şi era mai puţin numeroasă decât în alte comune (63.9% faţă de 71.5% ponderea judeţeană).

Raportul de dependenţă demografică avea în 2011 valoarea de 56.4%, mai mare faţă de valoarea la nivel rural (48,9%). Acest fapt se datorează în principal ponderii mari de vârstnici (19.3%), şi mai puţin ponderii copiilor (16.8%),

Natalitatea înregistrată în 2011 era 6.6‰, cea mai scăzută valoare din perioada 2006 – 2011

Mortalitatea avea în 2011 o valoare scăzută comparativ cu anul anterior, de 15.4‰ faţă de 21.6‰. Valoarea acestei rate la nivelul întregului rural din judeţ era mai mare (15,7‰) în 2011.

Toate aceste caracteristici reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări majore ale structurilor demografice la nivelul comunei C.A.Rosetti.


91

Evoluţia proiectată a populaţiei

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice, posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă şi gradul de atractivitate al localităţii.

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei comunei C.A. Rosetti s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere. Au fost utilizate date din Populaţia României pe localităţi 1 iulie 2006 şi 1 iulie 2011. Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Estimarea populaţiei zonei de studiu presupune că se păstrează constantă media valorilor principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2006-2011, perioadă considerată mai stabilă din punct de vedere demografic.

Tabelul nr. 16 Evoluția proiectată a populației în cadrul comunei C.A.Rosetti

2011 2015 2025

C.A.Rosetti 910 840 666

După cum se observă, populaţia totală a zonei urmează un trend de diminuare accentuată a efectivelor populaţiei, înregistrând o scădere de aproximativ 26.8% (244 persoane) până în 2025 (figura nr. 34).

Figura nr. 34 Evoluţia proiectată a populaţiei comunei C.A. Rosetti până în anul 2025


Această scădere corelată cu efectivele reduse de populaţie tânără cu vârsta cuprinsă între 0–4 ani şi 5–9 ani susţine necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creşterea natalităţii (facilităţi privind locuirea si facilitati de ordin socio - economic acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere), precum şi măsuri pentru creşterea şi dezvoltarea pieţei muncii, asigurarea formării şi pregătirii forţei de muncă (inclusiv conversie profesională).

3.1.10.2. Activitati economice

Comuna C.A. Rosetti nu are un mediu de afaceri foarte activ. În 2011 aveau înregistrate sedii sociale în comună 14 de firme. Activitatea principală pentru locuitorii comunei, o constituie agricultura și creșterea animalelor.

Conform Strategiei de Dezvoltare a localității, sunt specifice următoarele sectoare de activitate:


92

Agricultura Activitate agricolă este reprezentată în cadrul societăților comerciale agricole de cultura plantelor, iar în cadrul gospodăriilor, de creşterea animalelor (figura nr. 35). Suprafaţa terenului agricol este mare, din care terenul arabil ocupă o suprafață satisfacatoare raportată la numărul de locuitori. Din păcate terenul agricol este de calitate slabă, astfel încât resursele de soluri necesare pentru asigurarea hranei populaţiei şi animalelor sunt cu totul nesatisfăcătoare. De asemenea, o mare parte din aceste terenuri sunt proprietate de stat, fapt ce reduce simțitor posibilitatea locuitorilor de a practica agricultura într-un mod avantajos. Terenurile cetățenilor sunt de regulă sub un hectar. Creșterea animalelor Are în prezent o tendinţă de dezvoltare, constituind una dintre principalele preocupări ale locuitorilor comunei. Deşi grevată de o productivitate foarte mică a animalelor datorită valorii biologice şi furajării slabe, această activitate are o influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii populaţiei umane. Dezvoltarea acesteia este limitată însă de capacitatea de suport redusă a păşunilor şi posibilităţilor mici de producere a furajelor concentrate pentru porci şi păsări, datorită insuficienţei terenurilor proprietate privată. Zootehnia constituie o sursă importantă de venit pentru locuitorii din toate satele componente ale comunei C.A. Rosetti. Piscicultura Cea mai mare amenajare piscicolă din zona comunei C.A. Rosetti este Amenajarea Piscicolă Popina. Activitatea din amenajare este practic întreruptă . Activitatea de pescuit nu este evidenţiată pe comună, pescarii predau peştele la cherhanalele din Crişan şi Sulina .

Figura nr. 35 Utilizarea terenurilor în sectorul primar (Sursa: PATZ Delta Dunării)

3.1.10.3. Sănătatea umană

Sănătatea umană este influențată atât de condițiile de mediu aferente comunei C.A.Rosetti (calitatea aerului, calitatea apelor, calitatea solurilor, managementul deșeurilor, zgomot), cât și de condițiile sanitare deținute (infrastructura sanitară, serviciul de intervenție de urgență, existența specialiștilor din cadrul serviciilor sanitare și cooperarea teritorială în domeniul asistenței sanitare). Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei C.A.Rosetti, și anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare și evacuare ape uzate, amenajarea de spații verzi și reabilitarea drumurilor și străzilor, adoptarea măsurilor de îmbunătățire a serviciilor sanitare, sănătatea populației va fi semnificativ îmbunătățită.


93

3.1.11. Patrimoniul cultural și istoric

Primele atestări arheologice privind locuirea Deltei Dunării datează din epoca bronzului. Pe la sfârşitul primei epoci a fierului ( sec.7 - 6 î .Chr.) există dovezi că erau locuite grindurile Letea şi Caraorman, locuire care continuă şi în a doua epocă a fierului. Mult mai numeroase sunt descoperirile din Deltă din epoca medievală timpurie (sec. VIII- X). Astfel de descoperiri s–au făcut pe grindul Letea în punctele „Grădina lui Omer” şi „Săliştea lui Trişcă”; pe teritoriul satului C.A. Rosetti în punctul „Săliştea lui Cârlan ”, în punctul „Săliştea Tarla Popii” și „Tarla Roşie”; în satul Periprava în punctul „Ghiolul Nebunu ” (tabelul nr. 19).

Tabelul nr. 19 Situri arheologiceaferente comunei C.A.Rosetti

TL-I-s-B-05879

RAN 159927.01

Aşezare

sat

Periprava; comuna

C.A.

Rosetti

La S şi SV de satul

Periprava

Epoca

Medievală

3.1.12. Transport durabil

Accesul catre Comuna C.A.Rosetti se face dinspre Tulcea cu navele de pasageri, pe Brațul Chilia spre Satul Periprava sau pe brațul Sulina spre Orașul Sulina.

Localitatea C.A. Rosetti este una dintre cele mai izolate aşezări umane din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Distanţa faţă de municipiul Tulcea este de 103 km şi distanţa faţă de cel mai apropiat centru urban, Sulina, este de 18 km. Accesul în localitate se face naval şi terestru.

Legătura cu reşedinţa de judeţ, Tulcea, ca şi cu localitatea apropiată, Sulina, este asigurată exclusiv naval, prin navele clasice de pasageri şi prin navele rapide pe canalul Sulina.

Transportul de marfă se desfăşoară, de asemenea, preponderent naval.

Cu exceptia satului de reședință, având același nume - C.A.Rosetti, toate celelalte 4 sate componente (Letea, Periprava, Sfistofca și Cardon) sunt conectate la un curs de apă și anume:

Letea prin Canalul Magearu

Periprava prin Brațul Chilia

Sfistofca și Cardon prin canalul Cardon dintre Sulina și fosta Amenajarea Piscicolă Popina.

Pe uscat legătura între localități se face prin drumurile comunale:

DC 2: Sulina – Cardon - C.A. Rosetti, drum pietruit în stare acceptabilă, în lungime totală de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti;

DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pamânt (nisip) în stare acceptabilă.

DC 4: Letea - C.A.Rosetti – Sfistofca în lungime de 7,0 km.

Sectorul de drum dintre Letea și C.A.Rosetti în lungime de 4,0 km a fost pietruit în anul 2006 cu fonduri finanțate prin Programul de Dezvoltare Rurală (PDR), iar sectorul dintre C.A. Rosetti și Sfistofca în lungime de 3, 0 km este din pământ (nisip) în stare acceptabilă.

Comuna nu are acces direct la calea ferată, cea mai apropiată staţie se află la Tulcea (magistrala feroviară Bucureşti – Medgidia – Tulcea, 270 km).

De la Tulcea la Bucureşti transportul se poate efectua atât feroviar, pe traseul sus menţionat, cât şi rutier şi aerian: rutier pe traseul Bucureşti – Slobozia – Tulcea sau Bucureşti - Autostrada Soarelui – Tulcea (270 km), iar aerian pe ruta Bucureşti – Tulcea (aprox. 45 minute).


94

3.1.13. Turism durabil

Zona oferă o varietate unică din punct de vedere turistic, Delta Dunării constituind principala atracție pentru mii de vizitatori. Pe lângă aceasta, se remarcă și celelalte atracții locale, respectiv: bisericile lipovenești Periprava și Sfiştofca, Fântânile cu cumpănă, Pădurea Letea, Dunele de nisip, Sărăturile mari, Canalul Magearu, Schitul Buna Vestire, bisericile creştin ortodoxe din C.A.Rosetti şi Letea, hergheliile de cai din pădurea Letea, Ghiolul Nebunu Periprava, Lacul Sărat C.A.Rosetti.

Conform Strategiei de vizitare elaborată de către ARBDD, arealul comunei C.A.Rosetti se suprapune zonei turistice și de recreere Letea.

Figura nr. 35 Zone turistice și de recreere aferente Rezervației Biosferei Delta Dunării (Sursa: Strategia de vizitare ARBDD)

În perimetrul RBDD sunt folosite în scop turistic un număr de 19 trasee turistice pe apă şi 7 trasee turistice pe uscat (figura nr. 36). Este necesară o evaluare a gradului de utilizare a acestora şi o redefinire a lor pentru reducerea impactului asupra naturii şi în acelaşi timp asigurarea satisfacerii vizitatorilor. Se pot crea şi amenaja şi noi trasee tematice:

Traseu tematic 2- acvatic - cu barca mică (conform Strategiei de vizitare ARBDD)

2. Sulina (centru vizită) - Gura de vărsare - Golf Musura (păsări)canal - cherhanaua de vis-a-vis de centrul vizită (12 km).

2.1 cu bifurcaţie Sulina spre Gura vărsaregolf Musuracanal Cardon canal Cardon-Sulina (figura nr. 37).

Obiective Gura de vărsare a Dunării Dunării în Marea Neagră şi Golful Musura la răsărit sau la apus.


95

Figura nr. 36 Trasee turistice pe căi navigabile aferente Rezervației Biosferei Delta Dunării (Sursa: Strategia de vizitare ARBDD)

Figura nr. 37 Traseu tematic nr. 2 (Sursa: Strategia de vizitare ARBDD)


96

Variante posibile (conform Strategiei de vizitare ARBDD)

Cu bărci de viteză

3. (6 ore) Sulina – pe Dunăre până în amonte de Mm 8 - Dunărea Veche - canal Magearu - Letea - vizită pădurea Letea (cu şaretă sau tractor) - întoarcere pe acelaşi traseu

Urmând cel de-al doilea lob al Marelui M pe Dunărea Veche, se ajunge pe canalul Magearu, acest canal este atractiv în primul rând datorită valorilor peisagistice ale acestuia: zone cu nuferi, margini străjuite de stuf şi multitudinea de păsări care scrutează zona. La capătul Canalului Magearu se află localitatea Letea

Pădurea Letea

Un obiectiv turistic important este Pădurea Letea, care se dezvoltă în spaţiul dunelor de nisip sub forma unor fâşii late de 10-250 m (haşmacuri) despărţite de spinările dunelor. Aceasta este alcătuită, în principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă (Fraxinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisiae), părul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa). O caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. În covorul vegetal se întâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brânduşa de nisip (Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedra dystachia).

Fauna este reprezentată de codalb (Haliaeetus albicilla), şoimulet de seară (Falco vespertinus), pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), câteva rarităţi herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) şi cca. 1600 specii de entomofaună identificate până în prezent.

Obiective partea de deltă fluvio-maritimă, pădure de stejar între dune pe un grind marin, codalb delta fluvio-maritimă (Strategia de vizitare ARBDD).

3.2. Echipare edilitară existentă și disfuncționalități

3.2.1. Gospodărirea apelor

Amenajarea bazinului hidrografic

Comuna C.A. Rosetti se află în spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral, fiind inclusă în unitatea Letea, cuprinsă între braţele Chilia şi Sulina.

Resursele de apă de suprafaţă

Reţeaua hidrografică din teritoriul comunei este reprezentată prin următoarele:

Braţele: Chilia, Cernovca, Musura, Stambulul - Vechi, Dunărea – Veche;

Canalele: Magearu, Sulimanca, Cardon (Sulina - Periprava), Şiftoafca, Sondei;

Golful Musura şi lacul Răducului;

Ghiolurile: Nebunului, Seredii şi Sărat.

Această reţea are o mare importanţă în arealul comunei prin faptul că alimentează cu apă proaspătă zona, dar şi prin faptul că asigură drenajul suprafeţelor adiacente. În funcţie de nivelurile apei în braţele Dunării, prin creşterea nivelurilor, apele depăşesc grindurile de mal producând inundarea suprafeţelor din regim liber, determinând fenomene naturale caracteristice ecosistemelor acoperite temporar cu apă. Tranzitul de apă care se produce în această situaţie este favorabil, din punct de vedere hidrobiologic vieţuitoarelor, pentru că aportul de apă proaspătă purtătoare de nutrienţi şi substanţe biogene, reia ciclul de viaţă pentru vieţuitoarele de talie mică şi de talie mare, din lanţul trofic stabilit natural. De asemenea, tranzitul de apă al fluviului (în ambele sensuri) are o deosebită importanţă pentru migraţiile de hrănire şi reproducere a multora dintre vieţuitoarele terestre şi acvatice specifice zonei (peşti, păsări, animale).


97

Resursele de apă subterană

Complexul acvifer din depozitele deltaice este localizat într-un pachet format din complexurile psefitic, psamitic inferior şi psamitic mediu. Permeabilitatea acestui complex este foarte ridicată la bază şi descreşte către nivelele superioare.

Stratele acvifere freatice au caracter discontinuu în zona Deltei Dunării şi sunt cantonate în depozitele nisipoase şi prăfoase din grinduri.

Apele freatice de suprafaţă din grindurile marine sunt extinse pe toată suprafaţa lor, ca urmare a permeabilităţii ridicate a nisipurilor care le formează, nivelul hidrostatic al lor fiind influenţat de nivelul bălţilor. În părţile cu relief negativ, nivelul se află la adâncimi mici (sub 1,0m), iar în zonele cu relief pozitiv se găseşte la adâncimi de cca. 2,0m. Debitele lor variază între 2 – 4,5 l/s, pentru denivelări între 1,6 – 3,6m.

Apele freatice din grindurile marine sunt influenţate de factori precum: relieful variat al grindurilor, cel mai variat relief din Deltă are denivelări locale de peste 15m și apa mării şi precipitaţiile.

Grindurile se găsesc în zona de ape freatice nepotabile din Deltă. Prezenţa dunelor mobile din aceste grinduri, permite formarea unor insule de apă dulce în masa de apă sărată existentă. Spectrul apelor freatice este foarte dispersat, de la ape cloro-sodice pure, până la bicarbonato-calcice, duritatea acestor ape ajungând până la 2000 G.

Apele freatice de adâncime, puternic mineralizate, sunt cantonate în depozitele psamito-psefitice de la baza nisipurilor semnalate la suprafaţă şi se află în directă legătură cu stratul acvifer de suprafaţă datorită permeabilităţii mari a pământurilor grindurilor. Aceste ape au concentraţie mare de cloruri, ceea ce la face nepotabile.

Grindul Letea, din teritoriul comunei C.A. Rosetti, are stratul acvifer la adâncimea de cca. 1,05 - 1,35 m pe grindurile joase şi la 1,67 m pe relieful de dune joase, fiind influenţat de nivelul hidrostatic şi de fluctuaţiile nivelului apelor Dunării.

Lucrări hidrotehnice

Lucrările hidrotehnice existente pe teritoriul comunei au ca destinaţie majoră apărare împotriva inundaţiilor (figura nr. 38). Principalele lucrări sunt:

dig pe canalul Magearu, apără satele Letea şi C.A. Rosetti, are lungimea totală de 8.500 m. Digul porneşte din pădurea Letea, la cca. 2,0 km de extremitatea nordică a satului Letea, se continuă pe laturile de vest şi de sud şi mai departe spre nord-est traversând grindurile Sulina şi Sărat, după care se încastrează în grindul Cardon. Digul a fost proiectat la cota +2,9m rMN. Conform avizului geotehnic, pentru o bună stabilitate, taluzurile au o înclinare de 1:4. Pentru apărarea digului s-a executat o perdea de protecţie cu lungimea de 7,0 km şi 35 m lăţime, amplasată în exteriorul digului;

dig care apără satul Sfiştofca, L = 3.000m şi S=3,0ha, este realizat pe laturile est şi de sud ale satului;

diguri amplasate pe latura vestică şi nordică a satului Periprava. Digurile au lungimea totală de 2.790 m şi au ca scop evitarea apelor din infiltraţii şi din precipitaţii, care ridică nivelul apei din Ghiolul Nebunul, având drept consecinţă inundarea construcţiilor situate în vecinătatea acestuia. Pentru menţinerea nivelului ghiolului la o cota neinundabilă, este utilizată o staţie de pompare pentru desecare, un canal de aducţiune a apei din ghiol în staţie (L=380m), un canal de evacuare a apei de la staţia de pompare în Dunăre;

dig pe malul braţului Chilia, în zona de est a comunei, la amenajarea piscicolă Popina;

amenajarea piscicolă Popina, care se află în partea de est a comunei, are o suprafaţă de 6.400 ha şi are ca folosinţă crescătorie (5.760 ha) şi pepinieră de peşte (640 ha), în prezent activitatea este întreruptă, fiind utilizată numai 5% din suprafaţa amenajării. Tranzitul de apă necesar


98

funcţionării amenajării este asigurat printr-un canal magistral, amplasat pe latura de vest şi parţial prin mijlocul amenajării. Canalul este deschis la nord în braţul Chilia, aval de satul Periprava, iar la sud într-un canal care ajunge în braţul Sulina, în Zona Milei 2. Punctul de priză (braţul Chilia) este prevăzut cu stăvilar care opreşte pătrunderea apei în perioadele când vântul bate dinspre Marea Neagră şi umflă apele pe braţul Chilia, apărând astfel de viitură satele Periprava, Sfiştofca, şi terenurile agricole din zonă. Suprafaţa agricolă din zona amenajării piscicole este asigurată împotriva ridicării nivelului apei freatice printr-un canal de drenaj, echipat cu trei staţii de pompare. În prezent amenajarea se află în proces de renaturare şi reconstrucţie ecologică.

Figura nr. 38 Lucrări hidrotehnice din Delta Dunării (inculsiv comuna C.A.Rosetti) (Sursa: PATZ Delta Dunării)

Disfuncţii

Disfuncţiile sunt comune pentru partea de riscuri la inundaţii şi amenajarea bazinului hidrografic, având în vedere că lucrările existente pe teritoriul comunei sunt cele de apărare împotriva inundaţiilor. Disfuncţia majoră o reprezintă infiltrarea apei în digurile de apărare existente în satele Letea, Periprava şi Sfiştofca, care provoacă băltiri de apă în gospodăriile şi grădinile localnicilor şi chiar pe străzile satelor.


99

Echiparea hidro-edilitară

Alimentarea cu apă

Populaţia totală a comunei este de 907 locuitori (conform datelor transmise de administraţia locală - Fişa localităţii, 2011). Comuna nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă, localnicii utilizând apa din fântâni, care nu asigură nici debitul necesar, nici calitatea prevăzută în normele în vigoare.

Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat există două proiecte:

„Alimentarea cu apă a comunei C.A. Rosetti, judeţ Tulcea”, care prevede sistem centralizat de apă în satele C. A. Rosetti, Sfiştofca şi Letea;

„Alimentare cu apă în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti”.

Proiectul de alimentarea cu apă al satelor C. A. Rosetti, Sfiştofca şi Letea prevede:

captarea apei din sursă de suprafaţă din canalul Cardon, în dreptul satului Sfiştofca. Debitul de apă prelevat este de 6,0 l/s;

staţia de tratare – pompare apă potabilizată, cu capacitatea proiectată de 6,0 l/s;

aducţiunea de apă potabilă de la staţie în cele trei sate, are diametrul de 160 mm, este realizată din tuburi de PEHD, cu o lungime totală de 7.275 m, repartizată astfel: 92 m între captare şi staţia de tratare-pompare, 833 m între staţie şi satul Sfiştofca, 1.994 m între satele Sfiştofca şi C.A. Rosetti, 4.356 m între satele C.A. Rosetti şi Letea;

staţie de pompare intermediară în satul C.A. Rosetti care asigură circulaţia apei potabile către celelalte sate;

rezervoarele metalice de înmagazinare a apei potabile, tip „hidrosferă” cu capacitatea de 60 m3 fiecare pentru cele trei sate, distribuite astfel: 1 buc. în Sfiştofca, 2 buc. în C.A. Rosetti, 2 buc. în Letea;

reţeaua de distribuţie apă potabilă are o lungime totală de 11. 725 m, distribuiţi astfel: 1.710 m în Sfiştofca, 4.914 m în C.A. Rosetti, 5.101 m în Letea. Reţeaua este realizată din tuburi de PEHD-PE 80, cu diametrul de 160 mm. Din reţea consumatorii se alimentează prin cişmele stradale. Reţeaua este echipată cu hidranţi pentru incendiu exterior, cămine cu vane de golire, de aerisire, de sectorizare şi cişmele.

Investiţia este începută, realizându-se: parţial construcţia staţiei de tratare-pompare, parţial aducţiunea de apă potabilizată, între Sfiştofca şi C.A. Rosetti, reţeaua de distribuţie de apă potabilă în proporţie de 90% în satul C.A. Rosetti. Restul investiţiei este neîncepută din lipsă de fonduri.

Proiectul de alimentare cu apă pentru satul Periprava (pr. nr. 3321, elaborat de S.C. AQUAPROIECT S.A.) prevede:

sursa de apă canalul Cernovka, la 140 m amonte de amenajarea turistică (cherhana), captarea apei brute se face printr-o priză de mal, care prelevează un debit de 2,8 l/s;

aducţiunea apei brute de la priză la staţia de tratare are o lungime de 215 m, este realizată din PEHD – PE 80, cu diametrul de 50 mm. Pe conductă se montează ventile de aerisire în punctele cele mai înalte, dispozitive de control, secţionare şi golire a conductei. Conducta este înglobată în corpul rambleului care asigură accesul la priză de pe coronamentul digului de apărare a satului Periprava împotriva inundaţiilor;

staţie de pompare a apei brute care asigură alimentarea directă a instalaţiilor de tratare;

staţia de tratare a apei brute în care se realizează potabilizarea şi dezinfectarea cu soluţie de clorură de var; rezerva de apă potabilă se înmagazinează într-un rezervor cu capacitatea de 100m3, având în vedere ca eventuala extindere a sistemului de apă să necesite investiţii cât


100

mai mici. Rezervorul este îngropat, realizat din beton armat, cu două compartimente care pot funcţiona independent. În rezervor este asigurată rezerva intangibilă de apă pentru stins incendiu;

reţeaua de distribuţie a apei potabile în localitate are lungimea de 4,1 km, este realizată din tuburi de PEHD – PE 80 şi are diametre între 32 – 90 mm. Reţeaua este echipată cu 10 cămine de ramificaţie, secţionare şi golire, cu 5 ventile subterane de aerisire a reţelei şi 20 publice cişmele stradale situate la max. 300 m distanţă între ele, hidranţi exteriori pentru stins incendiu.

Staţia de tratare, staţia de pompare şi rezervorul de înmagazinare a apei sunt amplasate în aceeaşi incintă, formând gospodăria de apă a satului. Amplasamentul a fost stabilit de comun acord cu autorităţile administraţiei locale, în partea de nord –vest a satului, la limită intravilanului, în vecinătatea canalului de legătură dintre Ghiolului Nebunului şi braţul Chilia. Platforma gospodăriei este înălţată la cota +1,0m dMN pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi are o suprafaţă de 3.340 m2.

Împrejmuirea amplasamentului include limitele minime de protecţie sanitară cu regim sever prevăzute în HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, după cum urmează:

20 m pentru rezervorul îngropat;

20 m pentru staţia de tratare a apei;

10 m pentru staţia de pompare a apei potabile.

Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale

Nu există sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate în nici un sat al comunei.

Disfuncţii

Asigurarea serviciilor centralizate de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate prezintă următoarele disfuncţii:

oprirea lucrărilor de alimentare cu apă în satele C.A. Rosetti, Letea şi Sfiştofca din lipsa fondurilor;

lipsa alimentării cu apă în sistem centralizat în celelalte sate Periprava şi Cardon;

lipsa canalizării şi epurării apelor uzate din toate satele.

3.2.2. Alimentarea cu energie electrică

Pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti nu există surse de producere a energiei electrice, necesarul energetic fiind asigurat din Sistemul Electroenergetic Naţional.

Reţele de distribuţie

Furnizarea energiei electrice în comuna C.A. Rosetti este asigurată de Enel Distribuţie Dobrogea, toate cele cinci localităţi ale comunei fiind prevăzute cu reţea electrică. Necesarul energetic al localităţii este obţinut prin LEA 20 kV Sulina – Chilia Veche care asigură alimentarea cu energie electrică din staţia de transformare 110/20 kV Sulina.

Principalele instalaţii electrice de distribuţie prin care energia electrică este preluată sunt linii electrice aeriene de medie (20 kV) şi joasă tensiune (0,4 kV) şi posturi de transformare.

Reţeaua de medie tensiune este alcătuită din linii aeriene care funcţionează la tensiunea de 20 kV şi posturi de transformare 20/0,4 kV, care sunt, după tipul constructiv, aeriene şi în cabină de zidărie, şi care deservesc atât abonaţii casnici, cât şi agenţii economici şi instituţiile din cele cinci localităţi ale comunei. Reţeaua de medie tensiune este dimensionată din punct de vedere electric pentru a


101

răspunde la diverse solicitări. Posturile de transformare sunt interconectate între ele prin reţeaua electrică de medie tensiune (20 kV).

Reţeaua de joasă tensiune (0,4kV) este alimentată din reţeaua de distribuţie de medie tensiune prin posturile de transformare şi este aeriană.

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, 81,4% din numărul total al locuinţelor din C.A. Rosetti beneficiază de instalaţie electrică. Consumul mediu de energie electrică pe cap de locuitor este de circa 100-120 kW.

Zonele de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice sunt reglementate prin Norma Tehnică aprobată prin Ordinul 4/2007 al ANRE, prin care sunt impuse distanţe şi dimensiuni aferente liniilor electrice aeriene.

Reţeaua de iluminat public este prezentă pe drumurile publice ale comunei C.A. Rosetti şi este în administrarea Primăriei.

În ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea energiei electrice, zona în care este amplasată comuna C.A. Rosetti are un potenţial ridicat atât în ceea ce priveşte energia solară, cât şi cea eoliană.

Disfuncţionalităţi

Comuna C.A. Rosetti este electrificată în cea mai mare parte şi nu sunt probleme în alimentarea cu energie electrică. Există, încă, gospodării neracordate la reţeaua electrică, reprezentând aproape 20% din totalul comunei (din rezultatele preliminare ale Recensământului).

Conform Strategiei de Dezvoltare a comunei C.A. Rosetti, aprobată în 2011, este necesară extinderea reţelei de iluminat public şi modernizarea celei existente.

Telecomunicații

În comuna C.A. Rosetti, infrastructura de telecomunicaţii este acoperită prin telefonie fixă, mobilă, televiziune şi internet.

Reţeaua de telefonie fixă aparţine societăţii ROMTELECOM S.A. şi asigură telefonizarea abonaţilor particulari, agenţilor economici şi instituţiilor din toate localităţile comunei printr-o centrală telefonică digitală, cu 120 linii, şi prin reţeaua de cabluri telefonice pozate aerian. Pe teritoriul comunei sunt amplasate şi relee de telecomunicaţii (radio, teleemisie şi antene GSM), în localităţile C.A. Rosetti, Sfiştofca şi Periprava. Instituţiile publice, primăria şi biblioteca, au acces la internet.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna C.A. Rosetti beneficiază de acoperire, cei mai importanţi operatori care funcţionează în zonă fiind Orange şi Cosmote. Evoluţia reţelelor mobile, în ultimii ani, a fost extrem de dinamică, ducând la scăderea simţitoare a importanţei telefoniei fixe, în special acolo unde aceasta este deficitară.


În comuna C.A. Rosetti, reţeaua de telefonie fixă existentă nu asigură conectarea tuturor gospodăriilor din comună, favorizând, astfel, creşterea gradului de izolare a localnicilor.

De asemenea, este necesară extinderea accesului la internet în comună, în beneficiul tuturor locuitorilor.

3.2.3. Alimentare cu energie termică

Comuna C.A. Rosetti din judeţul Tulcea este amplasată în zona climatică I, temperatura exterioară de calcul, conform SR 1907-1/1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul”, fiind te = – 12oC. Conform aceluiaşi standard, comuna se află în zona eoliană II, viteza convenţională a vântului de calcul în localităţi este v = 5 m/s şi în afara localităţilor v = 7,0 m/s.


102

În prezent alimentarea cu energie termică a comunei C.A. Rosetti se realizează în sistem local, cu sobe de teracotă, combustibilul utilizat fiind, în principal, lemnele.

Conform Strategiei de dezvoltare a comunei C.A. Rosetti, majoritatea locuinţelor sunt realizate din materiale locale, cu pereţi din pământ bătut între cofraje, din chirpici, sau pe stâlpi, iar locurile dintre stâlpi sunt umplute cu stuf sau vălătuci de lut; în general locuinţele sunt construite fără fundaţie, ceea ce implică o slabă rezistenţă a acestora şi pericolul de apariţie a umidităţii în pardoseala şi pereţii acestor construcţii. Clădirile social-culturale necesită reabilitări (inclusiv termice), modernizări şi dotări, unele dintre acestea fiind într-o stare avansată de degradare (cămin cultural, bibliotecă comunală). În Stategia de dezvoltare a comunei sunt incluse obiective ce prevăd reabilitarea căminului cultural din localitatea C.A. Rosetti şi reabilitarea sediului Primăriei.

În comuna C.A. Rosetti prepararea apei calde se realizează: pe sobe cu plită, pe aragaz, sau cu boilere electrice. Prepararea hranei se face în general cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid (lemne) şi resturi vegetale, utilizate în sobele cu plită. Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei, cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară.


Randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care trebuie achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea preparării apei calde menajere constituie puncte slabe ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip tradiţional.

Majoritatea clădirilor de locuinţe şi dotări din comună prezintă o izolare termică necorespunzătoare, fapt ce duce la inconfort termic şi consum mare de energie necesară pentru încălzirea spaţiilor.

Neutilizarea surselor regenerabile de energie din zonă, respectiv solară, biomasă etc. constituie o problemă, în condiţiile în care este necesară exploatarea raţională a resurselor şi protejarea mediului ambiant.

Alimentare cu gaze naturale

În prezent comuna C.A. Rosetti nu beneficiază de alimentare cu gaze naturale, fiind situată la mare distanţă de traseele conductelor de gaze naturale. Costurile foarte ridicate ale unei astfel de investiţii, situaţia geografică a terenului (pânza freatică ridicată, starea proastă a drumurilor) şi situaţia materială precară a populaţiei zonei sunt cauze importante pentru care o astfel de investiţie nu e oportună deocamdată.

3.2.4. Gestionarea deșeurilor

Comuna C.A. Rosetti este membră în „Asociaţia de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri Menajere” care monitorizeză implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea”, proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu.

Proiectul POS Mediu, Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea urmăreşte realizarea unei bune gestionări a deşeurilor pe teritoriul unităţilor teritorial administrative din Delta Dunării, oraşul Sulina, şi comunele Chilia Veche, Crişan, C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Maliuc, Pardina, Sfîntu Gheorghe, Beştepe, Nufăru.

Prin intermediul acestui proiect se urmăreşte concretizarea investiţiilor:

Depozit deșeuri și stație de tratare mecano-biologică Mihai Bravu

Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme de la Isaccea, Măcin şi Sulina

Sistem de colectare deşeuri municipale

Achiziţionarea a 10 dane de acostare pentru nava de transport deşeuri din Delta Dunării.


103

În scopul eficientizării acitivităților aferente managementului deșeurilor, în județul Tulcea au fost stabilite zone de colectare a deșeurilor. Astfel, comuna C.A.Rosetti este arondată la zona 4 Delta Dunării (figura nr. 39).

Figura nr. 39 Zone de colectare a deșeurilor în județul Tulcea (Sursa: Sistem de management integrat al deșeurilor județul Tulcea)

Teritoriul untităţii administrativ – teritoriale C.A. Rosetti este inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării RBDD şi se supune din punct de vedere al gestionării deşeurilor programelor, măsurilor şi legislaţiei specifice ce guvernează rezervaţia.

În mediul rural (inclusiv comuna C.A.Rosetti), conform Raportului anual privind Starea factorilor de mediu în judeţul Tulcea aproape fiecare comună avea înainte de momentul 16 iulie 2009, anumite spaţii destinate depozitării deşeurilor. Pe aceste amplasamente se depozitau deşeuri menajere, dejecţii animaliere solide, resturi vegetale provenite de la culturile agricole şi deşeuri de materiale din construcţii . Aceste depozite, în general, erau terenuri neamenajate, stabilite ca depozite de deşeuri prin hotărâri ale consiliilor locale şi administrate de către primării.

Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate aceste spaţii de depozitare din zona rurală au avut obligaţia să sisteze depozitarea şi să fie reabilitate pană la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere simplificată conform prevederilor Ordinului MMDD nr.1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare .

În judeţul Tulcea toate depozitele de deşeuri de la nivelul localităţilor rurale (inclusiv comuna C.A.Rosetti) au fost închise, salubrizate şi ecologizate pană la sfârşitul anului 2009.

Primăriile din mediul rural au fost nevoite să încheie contracte pentru preluarea deşeurilor menajere de către operatori economici autorizaţi pentru salubrizare, eliminarea deşeurilor sau şi-au înfiinţat propriile servicii de salubrizare.


104

Cu toate acestea, controalele efectuate de Comisariatul Judeţean al GNM pe această temă, au identificat noi spaţii de depozitare necontrolată. Există în continuare suspiciunea că practica depozitării necontrolate a deşeurilor continuă, în special în comunele în care primăriile nu au încheiat un contract pentru preluarea deşeurilor menajere de către operatori economici autorizaţi pentru salubrizare sau pentru eliminarea deşeurilor şi nici nu şi-au înfiinţat propriile servicii de salubrizare.

Depozitul de gunoi a localităţii C.A. Rosetti este amplasat în vestul acesteia, la limita nordică a terenurilor proprietate privată, în proximitatea DC4. Ocupă o suprafaţă de 0,03ha, fiind localizată la o distanţă de 1 km faţă de zonele locuite.

Platforma de gunoi a localităţii Letea este amplasată între Pădurea Letea şi terenurile arabile, pe o suprafaţă de 0,02ha (ARBDD, 2006).

În vederea realizării unui sistem de gestionare a deşeurilor, comuna C.A. Rosetti a primit în administrare bunuri şi utilaje pentru colectarea, depozitarea şi selectarea a deşeurilor la standarde minime ale Uniunii Europene: centre de colectare locale (CLC) a deşeurilor dotate cu europubele pentru colectarea selectivă, europubele pentru gospodării, o presă compactoare hărtie /pet, prescontainer mobil (deşeuri menajere şi umede) şi coşuri stradale. Conform Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor (2013), situația privind punctele de colectare aferente comunei C.A.Rosetti, se prezintă în tabelul nr. 20.

De asemenea în toate localităţile comunei există platforme betonate pentru depozitarea deşeurilor, localizate în interiorul intravilanelor - în C.A. Rosetti, Periprava şi Letea câte două, iar în Sfiştofca şi Cardon câte una.

Deşeurile menajere provin din gospodării (activitatea casnică), dejecţii umane, cadavre de animale, obiecte vechi şi deteriorate, resturi de la curăţenia în locuinţe şi curţi, cenuşa (rezultată mai ales din arderea cărbunilor), birourile instituţiilor şi agenţilor economici şi a localurilor publice.

Datorită condiţiilor geomorfologice, nu pot fi construite puţuri seci sau cimitire de animale, conform normativelor în vigoare.

Tabelul nr. 20 Puncte de colectare deșeuri aferente comunei C.A.Rosetti

Localități

Existent

Pubele pentru colectarea deșeurilor

reziduale (l)

Puncte de colectare mixte

Puncte de colectare deșeuri

reciclabile

C.A.Rosetti 107 - 2

Sfistofca 60 - 1

Letea 155 - 2

Cardon 11 - 1

Periprava 128 - 2

Sursa: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, județul Tulcea (2013).

Conform PUG C.A. Rosetti – 2000 cantitatea, calitatea şi compoziţia deşeurilor menajere sunt condiţionate de mai multe elemente cum ar fi: mărimea şi caracterul localităţii, mărimea populaţiei


105

şi numărul de gospodării, clima, modul de viaţă, igiena locuitorilor, sistemul de încălzire pe timp de iarnă, etc.

Colectare şi transport

Cantitatea de deşeuri menajere generate/colectate în anul 2012 în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost de 1422 tone în scădere comparativ cu 1518 tone valoarea din anul 2007. Indicatorul de generare deşeuri menajere în mediul rural (cantitatea anuală de deşeuri în funcţie de populaţia totală şi evoluţia privind colectarea, eliminarea şi reciclarea deşeurilor) conform cu Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării,2012 are valoarea de 0.4kg/loc/an, din perioada când nu se făceau măsurători.

Cu toate că la nivelul judeţului Tulcea în anul 2011, 76,44% din populaţie a avut acces la serviciul de salubritate, în comuna C. A. Rosetti locuitorii nu beneficiază de acest serviciu. (Raportul anual privind Starea factorilor de mediu în judeţul Tulcea,2012).

Deşeuri biodegradabile (biodeşeurile)

Directiva 1999/31/CE transpusă și implementată în legislaţia românească prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, stabileşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile din deşeurile municipale şi asimilabile depozitate prin compostare sau degradare anaerobă şi colectare de gaz. Procentul deşeurilor biodegradabile, din deşeurile menajere, în mediul rural conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este cu aproximaţie 60%. În arealul rezervaţiei, în mediul rural, fracţiunea organică din deşeurile menajere se utilizează în continuare în gospodăriile particulare. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, 2012). De asemenea, HG nr. 349/2005 prevede micşorarea treptată a cantităţii deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale şi asimilabile depozitate din cantitatea totală, de la 75% (din 1995 - 2010), la 50% (din 1995-2013) şi la 35% (din 1995 - 2016).

Având învedere că ocupaţia de bază a locuitorilor din această comună este creşterea animalelor, (această ocupaţie a stat la baza formării localităţii C.A. Rosetti), iar grindul Letea este folosit ca loc pentru iernat de către ciobani, cadavrele de animale reprezintă o problemă importantă ce necesită rezolvare cât mai rapid. Pentru aceasta este necesar construcţia unor platforme de colectare impermeabilizate.

În ce priveşte categoriile deşeurile de ambalaje, deşeurile periculoase din deşeurile municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase, acestea nu se colectează separat la momentul analizei.

Deşeurile din construcţii şi demolări sunt utilizate pentru astuparea gropilor de pe drumurile comunale din localităţi. (Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării,2012)

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Directiva 2002/96/CE cu privire la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) transpusă în legislaţia românescă prin HG 1037/2010 a avut ca ţintă în anul 2012 colectarea a câte 4 kg/locuitor DEEE din gospodării, dar şi gradul de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor DEEE. În localităţile de pe teritoriul rezervaţiei biosferei în anul 2012 nu s-au putut colecta decât 0,079 kg/locuitor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri ce urmează a fi reciclate la agenţii economici autorizaţi. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării,2012)

Deşeuri generate din activităţi medicale

Metoda de colectare, ambalare şi depozitarea temporară, transportul şi eliminarea acestor deşeuri este stabilită de Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.1226/2012. Astfel toate deşeurile medicale de la cabinetele medicale din zonă (Sulina, Maliuc, Chilia Veche, C.A.Rosetti) sunt ridicate de agentul de salubritate SC ASPL Sulina SRL. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării,2012).


106

Procesul de colectare selectivă şi reciclare se face în locuri special amenajate, în recipiente de diverse capacităţi (europubele) pe categorii de deşeuri (plastic, hârtiecarton, metale, biodegradabile, altele).

În deltă, colectarea selectivă a fost efectuată la un nivel destul de scăzut de agentul de salubrizare SC ASPL Sulina SRL, din oraşul Sulina. Astfel cantitatea de deşeuri menajere colectate separat se prezintă după cum urmează: 72 tone (2008), 66,67 tone (2009), 65.33tone (2010), 37.6 tone (2011), 23 tone (2012) (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, 2012).

În concluzie, în prezent gestionarea deşeurilor în comuna C. A. Rosetti se realizează astfel:

în toate localităţile comunei există platforme de depozitare a deşeurilor şi europubele pentru colectarea selectivă;

toate deşeurile se adună în localitatea C.A. Rosetti şi sunt transportate la depozitul de deşeuri neconform din oraşul Sulina (depozitul neconform urmează să se închidă în anul 2017 şi să se construiască o staţie de transfer de capacitate mică);

deşeurile sunt transportate şi depozitate la depozitul ecologic din municipiul Tulcea (aflat la o distanţă de 102 km);

agentul de salubrizare SC ASPL Sulina SRL realizează operaţia de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi de ridicarea deşeurilor medicale.


După analiza situaţiei existente se constată că în localităţile rezervaţiei nu există sistem integrat pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje, a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase. De asemenea:

Pe tot teritoriul unităţii teritorial-administrative s-au constat evacuări necontrolate de deşeuri;

Depozitele de deşeuri nu sunt împrejmuite cu gard sau plantaţii pe perimetrul depozitului şi nici racordate la apă şi canalizare;

Cadavrele de animale ridică mari probleme. Nu există platforme de colectare impermeabilizate;

Locuitorii comunei nu beneficiază de un serviciu public de salubritate (având în vedere faptul că în oraşul Sulina există un serviciu public de salubritate poate se doreşte realizarea unui proiect comun în această privinţă ţinându-se cont de faptul că la Sulina va fi închisă groapa de deşeuri neconformă şi va fi amenajată o staţie de transfer de capacitate mică);

Nu există un sistem de colectare selectivă bine pus la punct;

Nu există un sistem de sortare, tratare şi valorificare a deşeurilor;

Recuperarea deşeurilor reciclabile poate fi dificilă deoarece acestea pot fi contaminate de diferite substanţe chimice provenite de la deşeurile nereciclabile.

Nerezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor poate deveni o ameninţare în ce priveşte calitatea factorilor de mediu, (poluarea aerului, a apelor de suprafaţă şi subterane, contribuţie la producerea efectului de seră), a modificării peisajului din deltă, scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri, dar şi la adresa sănătăţii ecosistemelor şi locuitorilor (apariţia unor boli infecţioase, sau a unor epidemii) (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012).

3.2.5. Căi de comunicație și transporturi

Rețeaua de căi de comunicație și transporturi existentă a fost prezentată la capitolul 3.1.12.


107


Reţeaua stradală însumează 80 km drumuri din pământ în stare mediocră, din care 15,26 km în reşedinţa de comună; 32 km în satul Letea; 8,29 km în trupul Periprava; 14,12 km în Sfiştofca şi 10,3 km în Cardon.

Drumul comunal DC 2 care asigură legătura reşedinţei de comună cu localitatea învecinată, Sulina, şi cu un sat component al comunei (respectiv Cardon) este pietruit, în stare mediocră. Are lungimea de 16 km, din care 8 km se află pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti.

DC 3 C.A. Rosetti – Periprava este din pământ, de asemenea în stare mediocră, în lungime de 15 km, iar DC 4 Letea – C.A.Rosetti – Sfiştofca, în lungime de 7 km, este parţial reabilitat: sectorul cuprins între satele Letea şi C.A. Rosetti, în lungime de 4 km, a fost pietruit în 2006 cu fonduri din Programul de Dezvoltare Rurală (PDR), iar sectorul dintre C.A. Rosetti şi Sfiştofca, în lungime de 3 km, este din pământ, în stare mediocră.

Traficul se desfăşoară fără disfunctionalităţi evidente, dimensionarea şi infrastructura căilor de rulare fiind satisfăcătoare în raport cu traficul existent, atât în intravilan, cât şi în afara localităţilor, dar are stare de viabilitate mediocră.

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi din discuţiile cu factorii locali de specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere următoarele:

reţea stradală neregulată, de tip răsfirat (cu excepţia satului Periprava), dar care nu mai poate fi rectificată major, din cauza lipsei de spaţiu;

existenţa străzilor de pământ care necesită modernizare;

intersecţii care necesită amenajare;

iluminat stradal insuficient;

lipsa parcajelor amenajate aferente principalelor dotări în zonele de interes social şi comercial.

Principala disfuncţie este constituită de faptul că toate străzile necesită atât amenajări de profil, cât şi aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere.

O altă problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.).

3.3. Propuneri pe baza disfuncţionalităţilor identificate

Comuna C.A. Rosetti face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ceea ce determină o aplicare a legislaţiei şi normativelor specifice, având ca scop protejarea şi conservarea ecosistemului natural al Deltei. De aceea dezvoltarea aşezărilor umane, dar şi a activităţilor economice/de servicii se realizează păstrând un echilibru între mediul uman şi ecosistem, păstrând limitele impuse de legislaţia în vigoare.

Activităţile economice la nivel local înregistrează un regres în dezvoltare, acelaşi trend este înregistrat şi de către populaţia ocupată din zonă. Izolarea teritorială, finanţarea redusă, incapacitatea de promovare a resurselor existente, forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită, fac ca activitatea economică să înregistreze regres în dezvoltare, iar investitorii să nu fie interesaţi să dezvolte afaceri la nivel local.

Sunt necesare eforturi financiare, provenite din surse financiare publice sau private, care să conducă la creşterea interesului pentru resursele locale şi la revigorarea mediului de afaceri local.

Se propune extinderea zonelor de servicii specializate la nivelul tutulor vetrelor săteşti.


108

Deoarece localitatea C.A. Rosetti dispune de terenuri libere (suprafeţe neutilizate), se propune dezvoltarea unor funcţiuni pe aceste suprafeţe, spre exemplu dezvoltarea activităţilor economice şi a serviciilor turistice prin agroturism. Pentru aceasta se propune dezvoltarea activităţilor economice şi de servicii concomitent cu dezvoltarea infrastructurii edilitare şi cea de acces în zonă, realizând legături rutiere şi navale între localităţi.

Se propune dezvoltarea activităţilor turistice prin crearea la nivel local a următoarelor trasee turistice:

spre localitatea Letea – către canalul Magearu, lacul Merhei şi lacul Răducu;

spre localitatea Sfiştofca – către canalul Popina şi complexul piscicol de la Popina;

spre localitatea Periprava – către pădurea Letea şi lacul Nebunu;

spre localitatea Cardon – către oraşul Sulina.

Pentru satul Periprava se propune dezvoltarea activităţilor turistice prin valorificarea durabilă a suprafeţelor de teren din zona lacului Nebunu (amenajare specială pentru plajă), a pădurii Letea, a zonei dintre canalul Cernovca intersecţie cu Dunărea.

Dezvoltarea zonelor cu atracţie turistică, zona lacului Nebunu şi a pădurii Letea – cu statut de rezervaţie naturală, reprezintă elemente de atracţie turistică din zona de nord a comunei şi implicit în localitatea Periprava. Propunere de proiect pentru dezvoltarea în zona de est a lacului, a unui ansamblu de locaţii destinate pentru activităţi ospitaliere şi alte forme de turism (ex. case de vacanţă), deoarece în zonă există acces la infrastructura de transport naval pe Dunăre şi la cea rutieră.

Satul Letea, propuneri ce vizează dezvoltarea activităţilor de servicii comerciale şi de interes general – prestări servicii publice pentru comunitate.

Pentru satul Sfiştofca, propunerile fac referire la dezvoltarea unor zone funcţionale economice specializate în valorificarea resurselor locale (peşte, producţii animale, nisip, alte resurse silvice).

Pentru satul Cardon se propun dezvoltarea activităţilor de servicii publice de interes general pentru populaţia satului, dezvoltarea activităţilor piscicole, zootehnice şi comercializarea producţiei obţinute în pieţele de desfacere din vecinătatea comunei, dezvoltarea unor activităţi turistice, de petrecere a timpului liber, sportive şi de recreere.

Pentru întreg teritoriu comunal sunt propuse măsuri care vor avea ca efect dezvoltarea economiei locale. Aceste măsuri fac referire la:

încurajarea antreprenoriatului, găsirea unor măsuri de stimulare a investiţiilor în teritoriu;

recalificarea şi reorientarea forţei de muncă către activităţile turistice;

crearea de noi locuri de muncă pentru activităţile viabile sau cele cu perspective în dezvoltare;

înfiinţarea de microferme pentru animale şi valorificarea producţiei obţinute, pe pieţele din judeţ;

dezvoltarea sectorului piscicol;

dezvoltarea tradiţiei locale, promovarea meşteşugurilor tradiţionale;

promovarea resurselor locale pentru atragerea investitorilor /crearea pieţelor de desfacere;

înfiinţarea unui centru de informare turistică;

înfiinţarea/modernizarea dotărilor culturale;

creşterea spaţiilor de recreere şi petrecerea timpului liber;


109

dezvoltarea proiectelor considerate prioritare pentru comunitate şi găsirea pârghiilor pentru finanţarea acestora (fonduri publice şi/sau private);

măsuri pentru creşterea accesibilităţii în zonă, mai ales pe timpul iernii şi depăşirea statutului de localitate izolată;

crearea parteneriatelor şi dezvoltarea proiectelor investiţionale provenite din fonduri europene sau naţionale publice sau private, pentru proiectele considerate prioritare pentru revigorarea economiei locale (ex: infrastructură edilitară, infrastructura rutieră şi navală, mediul de afaceri, turism, alte servicii de interes general pentru populaţia comunei).

Pentru stimularea mediului de afaceri prin atragerea investiţiilor pe plan local, autoritatea locală oferă facilităţi financiare şi nonfinanciare pentru investitori. Aceste facilităţi fac referire la:

punerea la dispoziţie a unor suprafeţe de teren (din terenurile locale disponibile) în vederea concesionării şi dezvoltării activităţilor economice la nivel comunal;

reducerea impozitelor cu 50% şi reducerea tarifelor la energia electrică;

transport naval subvenţionat conf. HG 595/2000;

conexiune la reţelele de telefonie mobilă şi digitală.

Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

Dezvoltarea infrastructurii şi protecţia mediului: revitalizarea localității

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii hidroedilitare

Reabilitarea şi protejarea mediului natural.

Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri

Iniţierea şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor

Atragerea investiţiilor din afara regiunii/ţării

Diversificarea domeniilor de activitate economică

Relansarea şi dezvoltarea agriculturii și pisciculturii.

Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, cultură şi învăţământ

Asigurarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială, inclusiv sprijin pentru categoriile defavorizate sau vulnerabile

Dezvoltarea activităţilor culturale şi de agrement pentru toate categoriile de vârstă

Educarea şi formarea continuă a tinerilor şi recalificarea adulţilor.

Dezvoltarea turismului şi protejarea patrimoniului natural şi antropic.

Sintetiza principalelor disfuncţionalităţi/priorități ale comunei C.A.Rosetti este prezentată în tabelul nr. 21.


110

Tabelul nr. 21 Disfuncționalități/priorități aferente comunei C.A.Rosetti DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI

FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA

TERENURILOR

Existența unor suprafețe expuse la riscuri naturale – conform hărții inundabilității din Master Planul Deltei Dunării, în situația inundării la 6 HG a suprafeței neîndiguite, grindul Letea este acoperit în proporție de 12%, depășirea acestui hidrograd determinând inundarea grindurilor cu altitudini de 2-2,5 m, circulația apei făcându-se laminar de-a lungul stufărișului

În perioadele cu ape mari se manifestă fenomenul de infiltrare a apei, prin care se formează mlaștini în incintele îndiguite. Acest lucru conduce la băltirea apei în curți, grădini sau pe străzi.

Parcele construibile fără acces direct la stradă. Accesul se face dintr-un drum de exploatare sau potecă.

Locuințele specifice zonei nu sunt valorificate suficient.

Realizarea lucrărilor de consolidare, asanare, în baza studiilor geotehnice în zonele cu restricții pentru construit.

Amenjarea bazinului hidrografic. Prevenirea inundării construcțiilor și terenurilor, datorită

apelor din infiltrații, prin utilizarea stațiilor de pompare pentru desecare și prin canale de evacuare a apei de la stația de pompare în Dunăre.

Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea edilitară a acestora).

Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activităților comerciale și productive, serviciilor (birouri) și bazei turistice (zone de agrement, zone turistice și de recreere).

SPAŢII PLANTATE, AGREMENT,

SPORT

Nu există spații verzi pentru loisir, sport, agrement. Există parcele de folosință agricolă, livezi, pășuni, neglijate. Nu sunt valorificate zonele situate pe malul Dunării cu potențial de agrement.

Amenjarea spațiilor verzi existente, amenjarea zonelor destinate agrementului.

Protejarea pădurilor de pe teritoriul comunelor. Încurajarea zonelor situate pe malul Dunării cu potențial de

agrement.

CĂI DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORT

Starea mediocră sau chiar rea de viabilitate a majorității străzilor, care necesită reabilitare; cu excepția drumului comunal DC 2, pietruit, în starea mediocră, există multe străzi de pământ, care necesită cel puțin balastare și amenajări de profil.

Nu există trotuare. Lipsa parcajelor aferente principalelor dotări ale satelor, în zonele de interes

social și comercial, ceea ce influențează negativ fluența circulației, întrucât se parchează de multe ori în lungul străzilor, pe carosabil, în lipsa unor spații speciale.

Iluminatul stradal insuficient. Intersecții care necesită amenajare.

Modernizarea și viabilizarea străzilor prin aplicarea de îmbrăcăminți rutiere sau cel puțin împietruiri (pentru cele de pământ) și amenajări de profil (atât pentru cele de pământ, cât și pentru cele împietruite), conform noilor STAS-uri (10144/90).

Reglementarea circulației pietonale prin refacerea amenajarea de trotuare.

Amenajarea de parcaje – îm măsura posibilităților. Îmbunătățirea iluminatului stradal.

ECHIPARE EDILITARĂ

Satele nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă și de canalizare a apelor uzate.

Starea tehnică precară a posturilor de transformare și a rețelelor de distribuție existente; subdimensionarea rețelei electrice față de noile cerințe (noi consumatori, creșterea gradului de dotare a consumatorilor cu aparatură electronică și electrocasnică)

Implementarea proiectului de alimentare cu apă și canalizare în sistem centralizat.

Necesitatea extinderii rețelei de iluminat public și modernizarea celei existente.

Studierea utilizării celulelor fotovoltaice prin montarea unor parcuri fotovoltaice.


111

DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI Dificultate în aprovizionarea cu combustibili solizi, precum și cantitatea

insuficientă, calitatea necorespunzătoare și prețul ridicat al acestora; costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz

Rețeaua de telefonie fixă nu asigură conectarea tuturor gospodăriilor, favorizând creșterea gradului de izolare.

Asigurarea insfrastructurii necesare pentru accesul la internet în bandă largă.

PROBLEME DE MEDIU

Lipsa unui sistem de alimentare cu apă potabilă a populației; lipsa rețelei de canalizare, lipsa unei stații de epurare a apelor uzate.

Evacuări necontrolate de deșeuri. Depozitele de deșeuri nu sunt împrejmuite cu gard sau plantații.

Nu există platforme impermeabilizate de depozitare a cadavrelor de animale. Nu există sistem de colectare selectivă bine pus la punct.

Repararea digurilor de apărare din satele Letea, Periprava și Sfistofca în vederea prevenirii infiltrării apei, care provoacă băltiri în gospodăriile și grădinile localnicilor și chiar pe străzile satelor.

Implementarea soluțiilor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și de epurare a apelor uzate, conform cu soluțiile propuse prin alte studii și prin prezentul PUG.

Asigurarea perdelelor de protecție necesare față de zonele de construcții tehnico-edilitare sau ale gospodăriei comunale.

PROBLEME SOCIO-

ECONOMICE

Dinamică lentă de apariție de IMM-uri. Sectorul privat se dezvoltă cu dificultate. Deși profilul economic al ssatelor este agrar, activitățile agricole practicate

sunt la limita subzistenței. Scăderea volumului populației. Fenomen accentuat de îmbătrânire a populației – ponderea mare a populației

vârstnice și rate ale natalității scăzute. Pondere redusă a salariaților din total populație. Lipsa de orientare a tinerilor spre nivelele superioare de învățământ (liceal,

postliceal și superior). Stare de sărăcie comunitară extremă.

Susținerea micilor întreprinzători privind înființarea activităților productive de prelucrare a produselor primare obținute din agricultură, zootehnice și piscicultură, concomitent cu soluții de distribuție care să ia în calcul distanța mare până la o piață de desfacere importantă.

Atragerea de surse de finanțare publice și private pentru proiectele de dezvoltare locală.

Promovarea turismului și extinderea rețelei de ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului.

Măsuri de încurajare a creșterii natalității (facilități prinvind locuirea și facilități de ordin socio-economic acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creșterea cantitativă și calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere).

Creșterea și dezvltarea pieței muncii, asigurarea formării și pregătirii forței de muncă (inclusiv conversie profesională).


112

3.4. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din PUG

În aprecierea evoluției componentelor de mediu în situația neimplementării măsurilor din PUG, trebuie luat în calcul faptul că planul crează un cadru pentru dezvoltarea și modernizarea comunei. Pe de o parte se pot genera presiuni asupra factorilor de mediu, iar pe de altă parte se soluționează anumite probleme de mediu existente.

Din analiza sițuatiei existente rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul Urbanistic General al comunei C.A.Rosetti nu crează premise pentru dezvoltare; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale şi a fenomenului de migraţie a forţei de muncă active ceea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei.

Evoluția probabilă a factorilor de mediu în situația neimplementării măsurilor din PUG se poate prezenta sintetic, după cum urmează:

Tabelul nr. 22 Evoluția probabilă în situația neimplementării PUG

Aspecte de mediu relevante

Evoluția probabilă în situația neimplementării PUG propus

Aer Menținerea unei calități corespunzătoare aerului, chiar și în condițiile modernizării/extinderii rețelei rutiere.

Alterarea calității aerului ca urmare a depozitării necontrolate a deșeurilor.

Schimbări climatice Menținerea unui nivel redus de emisii GES generate de sursele locale.

Apă Alterarea calității apelor datorită lipsei sistemului centralizat de canalizare și a stației de epurare.

Sol și utilizarea terenurilor

Alterarea calității solurilor datorită depozitării necontrolate a deșeurilor.

Alterarea calității solurilor ca urmare a evacuărilor de ape uzate neepurate.

Afectarea calității solurilor datorită manifestării riscurilor de mediu (de exemplu inundații)

Poluarea solului ca urmare a traficului rutier desfășurat în condiții necorespunzătoare (rețea rutieră pietruită/din pământ).

Biodiversitate Siturile Natura 2000 și ariile naturale protejate de interes național aferente comunei C.A.Rosetti sunt sensibile la diverse activități antropice.

Absența unui cadru unitar de dezvoltare a intravilanului în vecinătatea ariilor naturale protejate poate genera extinderea zonelor locuite în mod necorepunzător, afectând astfel conservarea și managementul speciilor și habitatelor protejate.

Peisaj Alterarea peisajului ca urmare a “depozitării la întâmplare” a deșeurilor.


113



Afectarea peisajului datorită neaplicării unor politici de dezvoltare urbanistică privind protejarea peisajului și dezvoltarea integrată a zonelor construite.

Resurse regenerabile și neregenerabile

Dezinteres în exploatarea tuturor opțiunilor privind valorificarea resurselor regenerabile și neregenerabile.

Lipsa corelării investițiilor de suport privind valorificarea resurselor regenerabile și neregenerabile.

Gestionarea riscurilor de mediu

Nerealizarea lucrărilor de consolidare, asanare, în zonele cu restricții pentru construit.

Nerealizarea lucrărilor de amenajarea a bazinului hidrografic.

Nerealizarea lucrărilor de prevenire a inundării construcțiilor și terenurilor, datorită apelor din infiltrații, prin utilizarea stațiilor de pompare pentru desecare și prin canale de evacuare a apei în Dunăre.

Neaplicarea de măsuri specifice de gestionarea riscurilor de mediu.

Lipsa de investiții necesare aplicării măsurilor de gestionarea riscurilor de mediu.

Populația, activitățile economice și sănătatea umană

Absența sistemului de alimentare cu apă și canalizare (inclusiv stație de epurare) alterează starea de sănătate a populației.

Gestionarea defectuoasă a deșeurilor afectează starea de sănătate a populației.

Absența spațiilor verzi afectează starea de sănătate a populației.

Lipsa investițiilor pentru asigurarea perdelelor de protecție necesare față de zonele de construcții tehnico-edilitare sau ale gospodăriei comunale.

Nivelul de zgomot ridicat ca urmare a traficului rutier desfăsurat pe străzile şi drumurile de interes local aflate în stare proastă alterează starea de sănătate umană.

Lipsa unor prevederi/fonduri privind îmbunătățirea sistemului de sănătate (dotarea cu aparatură, modernizarea infrastructurii, existența personalului de specialitate) conduce la afectarea stării de sănătate a populației.

Patrimoniu cultural și istoric

Pierderea unor obiective de patrimoniu prin investițiile ce decurg din implementarea PUG.

Transport durabil Lipsa investițiilor aferente modernizării și viabilizării străzilor prin aplicarea de îmbrăcăminți rutiere sau cel puțin împietruiri (pentru cele de pământ) și amenajări de profil (atât pentru cele de pământ, cât și pentru cele împietruite), precum și amenajarea de parcaje va menține desfăsurarea traficului rutier în condiții necorespunzătoare, rezultând astfel emisii și imisii, nivel ridicat de zgomot și consumuri mai mari de combustibili.


114



Turism durabil Dezinteres în exploatarea tuturor opțiunilor privind valorificarea potențialui turistic aferent arealului analizat.

Lipsa corelării investițiilor de suport privind valorificarea potențialui turistic aferent arealului analizat.

Nevalorificarea zonelor situate pe malul Dunării cu potențial de agrement.

Absența programelor/fondurilor de promovare a turismului și extinderea rețelei de ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului.

Conștientizarea populației privind problemele de mediu

Absența programelor de informare și sensibilizare a populației privind protecția mediului.

Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism reprezintă baza legală pentru dezvoltarea urbanistică a teritoriului comunei C.A.Rosetti. În cadrul acestora sunt corelate aspectele de mediu și cele economico-sociale, astfel încât să fie realizată o dezvoltare durabilă pe o perioadă de 5-10 ani.

Având în vedere consecinţele pe care le are neimplementarea propunerilor/măsurilor aferente PUG asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. Absența și neimplementarea PUG-ului conduce la neadoptarea posibilităților importante de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică aferentă comunei C.A.Rosetti.

Din analiza evoluției factorilor de mediu rezultă că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară.


115

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Se apreciază că impactul obiectivelor prevăzute în P.U.G., asupra mediului se va resimți numai local la nivelul suprafeței amplasamentului și în imediata vecinătate a acestuia, atât datorită lucrărilor de execuție ce se vor efectua și care implică amenajarea unei organizări de șantier, excavări de material și lucrări de realizare propriu-zisă a construcțiilor, cât și datorită amplasării noilor construcții față de cele existente. În capitolul 7 al prezentului raport de mediu sunt cuantificate potențialele efecte semnificative asupra mediului.

Pentru proiectele de investiții noi și modificarea substanțială a celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activităților cu impact semnificativ asupra mediului este obligatorie solicitarea acordului de mediu.

4.1. Factorul de mediu aer

Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond și a poluării de impact. Starea atmosferei este evidențiată de poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări ale schimbărilor climatice.

O atenție deosebită trebuie acordată atât în perioada de execuție, cât mai ales în perioada de funcționare a obiectivelor ce urmează a se realiza. De aceea, înca din faza de aprobare a P.U.G.-ului trebuie analizată cu atenție organizarea funcțională a terenului, astfel încât în momentul autorizării construcțiilor să nu apară probleme de impact generat de unele obiective asupra altora.

Prin crearea unei infrastructuri rutiere corespunzătoare, managementul deșeurilor, crearea de spații verzi, utilizarea resurselor naturale regenerabile, conform prevederilor PUG-ului propus, calitatea aerului va fi îmbunătățită.

O sursă de poluare a aerului actuală al cărui impact necesită din ce în ce mai mult o monitorizare permanentă o reprezintă traficul auto. Dezvoltarea unei zone din punct de vedere social, industrial, economic, etc. generează un proces mai intens de activități și automat creșterea nivelului de trafic.

Se simte tot mai intens impactul gazelor cu efect de seră, foarte ușor de observat prin schimbările climatice (diferențe foarte mari de temperatură de la o zi la alta).

Deși autoritățile impun un control al nivelului de emisii prin implementarea legislației în vigoare astfel încât fiecare autovehicul trebuie să se încadreze în limitele maxime admisibile, la nivel general, numărul mare de autovehicule își lasă amprenta asupra mediului.

Utilizarea combustibililor solizi în vederea asigurării termice, gestionarea defectuoasă a deșeurilor, reprezintă, de asemenea surse actuale de poluare a aerului în arealul analizat.

Activitățile de execuție a obiectivelor propuse vor reprezenta, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanților specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate), atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de: activitatea de manevrare a materialelor pulverulente (materiale sub forma de pulbere), funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie, activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile în care se va lucra simultan.

Având în vedere cele prezentate, putem afirma că planul propus va influența calitatea aerului numai în perioada execuției lucrărilor proiectate. Astfel, activitățile respective pot avea un impact temporar nesemnificativ asupra calității atmosferei din zonele de lucru și din zonele adiacente acestora.


116

4.2. Factorul de mediu apă

Localitatea C.A.Rosetti nu dispune de un sistem centralizat de canalizare și evacuare a apelor uzate. Apele uzate din gospodăriile individuale sunt evacuate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ.

Evacuarea apelor uzate reprezintă o sursă importantă de poluare a apelor, asigurarea evacuării acestor ape se înscrie în rândul problemelor majore, acute şi dificil de rezolvat din cadrul P.U.G.-ului. Acest element, precum și creșterea gradului de urbanizare, ridică probleme deosebite din punct de vedere al asigurării salubrității centrelor populate și al evacuării apelor rezultate de la folosințe.

Actualele surse de poluare a apelor sunt următoarele:

infiltratii din bazinele vidanjabile sau puțuri absorbante

infiltrațiile de ape uzate din zootehnie

reziduuri solide depozitate în mod neadecvat

surse ocazionale (spălarea animalelor, a utilajelor, deversări diverse – în special necontrolate)

surse accidentale (inundații și alte calamități)

apele pluviale care spală platforma drumurilor.

Lucrările propuse prin PUG conduc la protecția apelor subterane prin realizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare, precum și a apelor de suprafață prin asigurarea calității afluentului înainte de evacuare.

Dintre activitățile care pot afecta calitatea apelor, ca urmare a extinderii rețelelor de apă, amintim:

Ape uzate rezultate de la organizările de șantier

Ape poluate rezultate în urma spălării agregatelor, utilajelor de construcții

Scurgeri de carburanți, uleiuri, materiale de la mașinile și utilajele folosite la execuția lucrărilor

Manipularea materialelor și traficul de șantier reprezintă potențiale surse de poluare a apelor prin transferul poluanților dintr-un factor de mediu în altul, mai exact din atmosferă și sol de către apele meteorice în apele de suprafață sau subterane.

Ca și în cazul factorului de mediu aer, calitatea apei poate să fie afectată numai în perioada execuției lucrărilor proiectate, însă activitățile respective vor avea caracter temporar și efecte nesemnificative.

4.3. Biodiversitate

Pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti sunt delimitate arii protejate natura 2000 și arii protejate de interes național, fără a se suprapune cu propunerea PUG a intravilanului comunei.

Ca și prioritate pentru componenta de biodiversitate se are în vedere protecția mediului și dezvoltarea durabilă, precum și valorificarea potențialului natural.

Astfel, prin PUG-ul comunei C.A.Rosetti se propune amenajarea spațiilor verzi existente, amenajarea zonelor destinate agrementului, asigurarea perdelelor de protecție necesare față de zonele de construcții tehnico-edilitare sau ale gospodăriilor comunale.

Stabilirea unui cadru unitar de dezvoltare a intravilanului nou propus în vecinătatea ariilor naturale protejate, precum și stabilirea măsurilor de protejare a acestora, conduce la extinderea zonelor locuite în mod corespunzător, rezultând astfel conservarea și managementul speciilor și habitatelor protejate.

Având în vedere cele prezentate, putem afirma ca planul propus va menține starea de conservare a ariilor naturale protejate.


117

4.4. Sol

PUG-ul comunei C.A.Rosetti prevede măsuri de protejare a calității factorului de mediu sol, astfel încât să poată exista posibilitatea de a evita orice sursă de poluare a acestuia.

În prezent calitatea solului la nivelul comunei C.A.Rosetti este afectată de activități precum: depozitarea necontrolată a deșeurilor, deversarea de ape uzate neepurate, inundații, precum și de existența unei rețele rutiere pietruite sau din pământ.

Printre activitățile care pot influența calitatea solului în perioada de execuție a măsurilor, amintim:

apele pluviale care spală platforma organizării de șantier și drumurile de acces, apele menajere sau tehnologice uzate, precum și ape poluate rezultate în urma spălării agregatelor, utilajelor de construcții dacă nu sunt colectate și epurate corespunzator se pot infiltra în sol, conducând la încarcarea cu poluanți a acestuia

circulația utilajelor grele și mijloacelor de transport dinspre și în organizările de șantier, generează emisii și imisii care prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea poluanților din aer, se pot depune pe suprafața solului și conduce la modificări structurale ale profilului de sol

deșeurile rezultate atăt în procesele tehnologice, cât și cele menajare prin depunerea pe suprafața solului pot conduce la contaminarea acestuia

defecțiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanți, reparații utilaje, poluări accidentale pot genera scurgeri de combustibili și ulei care se pot depune în sol, conducând de asemenea, la modificări structurale ale solului.

Având în vedere cele menționate, se constată faptul că, planul propus va influența calitatea solului numai în perioada execuției lucrărilor proiectate. Astfel, activitățile care se vor desfășura vor avea un caracter temporar, manifestându-se pe o perioadă limitată prin ocuparea suprafețelor de teren aferente organizărilor de șantier, bazelor de producție și drumurile de acces.

Planul Urbanistic General aferent comunei C.A.Rosetti prevede și protecția mediului, motiv pentru care, măsurile propuse în cadrul acestuia vor îmbunătăți semnificativ calitatea factorilor de mediu.


118

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANȚĂ PENTRU MEDIU

Pe baza analizei situației existente au fost identificate principalele probleme de mediu relevante pentru PUG, după cum urmează:

Tabelul nr. 23 Probleme de mediu relevante pentru PUG

Aspecte de mediu relevante Probleme de mediu existente relevante pentru PUG

Aer Emisii și imisii datorită stării necorespunzătoare a drumurilor, și deci a circulației care se desfășoară cu greutate, depozitării necontrolate a deșeurilor, utilizării combustibililor solizi în vederea asigurării energiei termice.

Schimbări climatice Emisiile de gaze rezultate din combustia motoarelor ca urmare a sistematizării rutiere defectuoase, precum și cele specifice deșeurilor și sectorului energetic, reprezină surse care generează emisii de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, arealul analizat nu are contribuții semnificative la inventarul GES.

Apă Existența unui număr ridicat de surse de alimentare cu apă individuale

Poluarea apelor de suprafață și subterane ca urmare a lipsei unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare.

Sol și utilizarea terenurilor Posibilă contaminare a solului datorită lipsei unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere, gestionării defectuoase a deșeurilor, utilizării unor practici agricole necorespunzătoare ce contribuie la degradarea solurilor, lipsei unei infrastructuri rutiere corespunzătoare.

Biodiversitate Existența activităților antropice care influențează starea de conservare și managementul ariilor naturale protejate aferente comunei

Absența punctelor de informare dedicate ariilor naturale protejate aferente comunei

Insuficiența plantațiilor cu rol de protecție contra riscurilor naturale

Nu există spații verzi pentru loisir, sport, agrement.

Peisaj Depozitarea “la întâmplare” a deșeurilor (pe areale reduse, însă)


Neutilizarea surselor de energie regenerabilă.


Existența unor suprafețe expuse la inundații.

Astfel, în perioadele cu ape mari se manifestă fenomenul de infiltrare apei, prin care se formează mlaștini în incintele îndiguite, rezultând astfel băltirea apei în curți, grădini sau pe străzi.


119


În comuna C.A.Rosetti principalele probleme legate de sănătatea umană se datorează:

Lipsei sistemului de alimentare cu apă și canalizare

Nivelului de zgomot ridicat în vecinătatea rețelei stradale

Mirosurilor ca urmare a gestionării necorespunzătoare a deșeurilor

Absenței spațiilor verzi

Absenței perdelelor de protecție față de zonele de construcții tehnico-edilitare sau ale gospodăriilor comunale.

Patrimoniu cultural și istoric Absența inventarului și cartării obiectivelor de patrimoniu cultural.

Transport durabil Starea mediocră sau chiar rea de viabilitate a majorității străzilor, care necesită reabilitare; cu excepția DC 2, pietruit, în stare mediocră, există multe străzi de pământ, care necesită cel puțin balastare și amenajări de profil, precum și lipsa parcajelor generează emisii și imisii, nivel ridicat de zgomot și consumuri mai mari de combustibili.

Turism durabil Lipsa infrastructurii și a faciliăților necesare dezvoltării turismului durabil

Nevalorificarea potențialului eco-turistic.


Absența monitorizării și informării populației privind calitatea factorilor de mediu


120

6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

Obiectivele de protecție a mediului ce trebuie avute în vedere la promovarea PUG sunt reprezentate de angajamentele rezultate în urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu.

6.1. Obiective stabilite prin planul național de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM)

Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului are ca obiectiv îmbunatatirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare prin crearea unor comunități durabile, capabile să folosească și să gestionezere sursele într-un mod cât mai eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea asigurării prosperității și protecției mediului.

Obiective generale ale planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului sunt:

Menținerea calității aerului înconjurator în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate

Îmbunătățirea calității aerului înconjurător în zonele care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate

Adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier

Îndeplinirea obligațiilor asumate prin acorduri și tratate internaționale la care România este parte și participarea la cooperarea internațională în domeniu

Promovarea unei politici eficiente în domeniul schimbărilor climatice în vederea asigurării îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza Conventiei-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) și a Protocolului de la Kyoto, precum și a obligațiilor care rezultă din calitatea de stat membru al Uniunii Europene

Reducerea impactului încălzirii globale asupra societății și mediului , precum și diminuarea costurilor pentru aplicarea măsurilor adoptate

Dezvoltarea infrastructurii edilitare și managementul durabil al resurselor de apă

Creșterea calității vietii prin diminuarea pagubelor produse ca urmare a inundațiilor

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor și asigurarea gestionării în siguranță a substantelor chimice periculoase (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor, a unui sistem de colectare selectivă și promovarea reciclării deșeurilor, dezvoltarea de facilități conforme de tratare a deșeurilor)

Conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de flora și faună sălbatică și reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate

Extinderea rețelei naționale de arii protejate și rezervații naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică și economică a Deltei Dunării

Gestionarea durabilă a pădurilor și susținerea rolului acestora în viața social-economică a țării

Reducerea riscurilor potențiale pe care biotehnologiile moderne le pot determina asupra echilibrului natural al mediului înconjurător și sănătății umane

Reducerea și prevenirea poluării și degradării solurilor

Îmbunătățirea calității solurilor și utilizarea durabilă a resurselor de sol

Îmbunătățirea calității mediului și asigurarea unui nivel înalt al calității vieții în zonele urbane și rurale


121

Reducerea poluării fonice

Îmbunătățirea calității vietii prin asigurarea cunoștințelor, deprinderilor, motivațiilor și a valorilor necesare populației în scopul asumării raspunderii de menținere a calității mediului.

6.2. Obiective naționale în domeniul apei și apei uzate

În România, cadrul legal general este stipulat de legea apelor 107/1996, cu modificările și completările ulterioare pentru alinierea la Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC a UE. Legea prevede gospodărirea durabilă a apei şi atingerea stării bune a apelor până la sfîrşitul anului 2015, de asemenea stabileşte situaţiile şi condiţiile pentru care este necesar obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor.

În domeniul apelor uzate, în transpunerea Directivei UE privind tratarea apelor urbane reziduale 91/271/CEE (modificată prin Directiva 1998/15/CE), cea mai importantă reglementare este HGR 188/2002, modificată prin HGR 352/2005, care aprobă Normele tehnice NTPA-011/2002 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-002/2002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali. Conform acestora, aglomerările umane trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare menajeră, astfel:

- între 2000-10000 le, pană la 31.12.2018

si să fie dotate cu staţii de epurare, capabile să asigure:

- peste 10000 l.e., epurarea terţiară (mecano-biologică cu îndepărtarea avansată a azotului şi fosforului), pînă la 31.12.2015

- între 2000-10000 l.e., epurarea biologică, pînă la 31.12.2018

- sub 2000 l.e., epurarea corespunzătoare, pînă la 31.12.2018

Planul de acţiune la nivel naţional privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate prevede realizarea sistemelor de canalizare până în 2022 pentru toate aglomerările între 2.000 şi 15.000 locuitori.

6.3. Obiective stabilite prin Master Planul județului Tulcea (sectoarele de apă și apă uzată) (vezi capitolul 2.3.)

6.4. Obiective stabilite prin Planul județean de gestionare al deșeurilor (PJGD Tulcea)

Obiective generale ale Planului Județean de Gestionare al Deșeurilor Tulcea sunt:

Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordantă cu politica de gestionare a deșeurilor și cu legislația, pentru a implementa un sistem integrat eficient din punct de vedere economic și ecologic, creșterea importanței aplicării efective a legislației privind gestionarea deșeurilor și creșterea eficienței implementării legislatiei în domeniul gestionării deșeurilor

Dezvoltarea instituțiilor regionale și locale și organizarea structurilor institutionale în vederea conformării cu cerințele nationale

Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr și pregătire profesională

Stabilirea și utilizarea sistemelor și mecanismelor economico-financiare privind gestionarea deșeurilor, pe baza principiilor “poluatorul plătește” și subsidiarității.

Promovarea unor sisteme de informare, constientizare și motivare a tuturor factorilor implicați.

Obținerea de date și informații corecte și complete, adecvate cerințelor de raportare națională și europeană.

Minimizarea cantității de deseuri generate


122

Utilizarea eficientă a tuturor capacităților tehnice și a mijloacelor economice de valorificare a deșeurilor și sprijinirea dezvoltării activităților de valorificare materială și energetică.

Asigurarea că, capacitatea de colectare și transport a deșeurilor este adaptată numărului de locuitori și cantităților de deșeuri generate și asigurarea celor mai bune opțiuni de colectare și transport a deșeurilor corelate cu activitățile de reciclare și eliminare finală

Promovarea tratării deșeurilor

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile, din grădini și parcuri, piețe prin colectare separată

Reducerea cantității de deșeuri de ambalaje generate, valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje și crearea și optimizarea schemelor de valorificare energetică a deșeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

Separarea pe fracții a deșeurilor din construcții și demolări

Implementarea colectării separate a deșeurilor voluminoase

Managementul ecologic al nămolului provenit de la stațiile de epurare

Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, în concordanță cu legislatia în vigoare

Organizarea colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

Implementarea serviciilor de colectare și transport pentru deșeurile periculoase și eliminarea deșeurilor periculoase în mod ecologic

Eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu și sănătate a populației.

Obiectivele principale ale PJGD Tulcea sunt reprezentate de:

Asigurarea de servicii de colectare a deșeurilor pentru zonele în care acestea lipsesc

Asigurarea de facilități de colectare selectivă a deșeurilor

Asigurarea de facilități de tratare a deșeurilor biodegradabile (stații de compost, stații de tratare mecano-biologică)

Asigurarea de facilități conforme de eliminare a deșeurilor.

6.5. Obiective stabilite prin Master Planul pentru Sistemul de management integrat al

deșeurilor în județul Tulcea (vezi capitolul 2.3.)

6.6. Obiective stabilite prin Planul local de dezvoltare durabilă a județului Tulcea

Obiective generale ale planului sunt:

Managementul durabil al capitalului natural

Renaturarea unor zone îndiguite din Lunca și Delta Dunării

Implementarea programului de gestionare integrată a deșeurilor din județ

Creșterea nivelului de implicare a comunităților locale (conștientizare, instruire, pregătire, reconversie etc.)

Obiective specifice:

Asigurarea condițiilor optime de calitate a aerului și apei pentru populația județului Tulcea, și implicit a comunei C.ARosetti.

Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale județului

Dezvoltarea utilizării energiei neconvenționale inclusiv a energiei eoliene, armonizată cu


123

obiectivele de conservarea a diversității biologice

Refacerea solurilor degradate

Extinderea suprafețelor împădurite, în special pe terenurile degradate și pe terenurile defrișate

Gestionarea ariilor naturale protejate în folosul comunităților locale

Realizarea infrastructurii pentru colectarea selectivă și procesarea deșeurilor inclusiv prin realizarea unui sistem de transport integrat

Elaborarea „hărții ecologice” a județului Tulcea care va include și comuna C.ARosetti.

Dezvoltarea infrastructurii pentru îmbunătățirea posibilităților de educație și constientizare ecologică și pentru creșterea nivelului de implicare a populației locale

Dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea efectelor inundațiilor, a altor fenomene naturale și pentru acțiune eficientă în situatii de urgentă.

6.7. Obiective stabilite prin Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării

(2008) (vezi capitolul 2.3.)

6.8. Obiective stabilite prin Planul de Management Integrat pentru zona Deltei Dunării

(PMIDD) (în curs de derulare) (vezi capitolul 2.3.)

6.9. Obiective stabilite prin Planul de amenajare a teritoriului zonal “Delta Dunării” (vezi

capitolul 2.3.)

6.10. Obiective stabilite prin Master Planul Rezervației Biosferei Delta Dunării (vezi

capitolul 2.3.)

6.11. Obiective stabilite prin Planul strategic pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta

Dunării (vezi capitolul 2.3.)

6.12. Obiective stabilite prin Strategia de Vizitare pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

(Planul de Management al Vizitatorilor) (vezi capitolul 2.3.)

6.13. Obiective stabilite prin Stategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (vezi

capitolul 2.3.)

Pe baza Obiectivelor de protecție a mediului stabilite la nivel național (local, județean, regional) și comunitar au fost stabilite obiectivele relevante de mediu pentru PUG comunei C.A.Rosetti (tabelul nr.24) .

Tabelul nr. 24 Obiective relevante de mediu pentru PUG C.A.Rosetti

Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer O.R.1. Îmbunătățirea calității aerului

Schimbari climatice O.R.2. Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră

Apă O.R.3. Îmbunătățirea calității apelor

Sol și utilizarea terenurilor O.R.4. Îmbunătățirea calității solului

Biodiversitate O.R.5. Protecția și îmbunătățirea condițiilor ecosistemelor terestre și acvatice

Peisaj O.R.6. Asigurarea protecției peisajului natural


124

Aspecte de mediu Obiective relevante

Resurse regenerabile și neregenerabile O.R.7. Exploatarea resurselor regenerabile și neregenerabile în limita capacității lor de suport și asigurarea conservării acestora

Gestionarea riscurilor de mediu O.R.8. Prevenirea riscurilor de mediu și reducerea efectelor asociate manifestării unor astfel de evenimente


O.R.9. Îmbunătățirea calității vieții

Patrimoniu cultural și istoric O.R.10. Asigurarea conservării patrimoniului cultural și istoric

Transport durabil O.R.11. Încurajarea formelor de transport durabil prin asigurarea condițiilor de circulație, creșterea siguranței circulației

Turism durabil O.R.12. Încurajarea formelor de turism durabil


O.R.13. Elaborarea și implementarea programelor de informare și sensibilizare a populației privind protecția mediului.


125

7. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

7.1. Metodologia utilizată

P.U.G.-ul stabilește direcțiile de dezvoltare a comunei în corelare cu prevederile Planurilor de Amenajare a Teritoriului la nivel național și județean, precum și a obiectivelor de protecție a mediului.

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei C.A.Rosetti va avea efecte benefice asupra dezvoltării comunei din punct de vedere socio-economic, al protecției calității mediului și sănătății populației.

Evaluarea planului urbanistic se realizează la nivelul obiectivelor și măsurilor propuse, la nivelul disponibil de detaliere a planului. Evaluarea implică analiza modului în care obiectivele și măsurile specifice planului intersectează obiectivele de mediu relevante.

Analiza efectelor asupra factorilor de mediu urmare a implementarii obiectivelor P.U.G. are ca scop evaluarea compatibilității dintre obiectivele planului și obiectivele relevante de mediu, precum și evaluarea compatibilității reciproce între obiectivele PUG aferente comunei C.A.Rosetti. Scopul acestei evaluări este de a identifica sinergiile posibile și neconcordanțele dintre obiectivele planului și cele ale evaluării SEA. În vederea realizării acestei evaluări au fost luate în considerare prevederile “Ghidului generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a teritoriului și urbanism”.

Evaluarea a fost efectuată ținând cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004, Anexa 1. Astfel, pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut în vedere atât efectele directe, cât și secundare, cumulative sau sinergice. S-a ținut cont și de durata prognozată a impactului pe termen scut, mediu sau lung.

Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de notare prezentat, după cum urmează:

+2 efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

+1 efect pozitiv direct/indirect asupra obiectivului de mediu relevant

0 fara efect

-1 efect negativ direct/indirect asupra obiectivului de mediu relevant

-2 efect negativ semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce și compensa pe cât posibil orice efect negativ asupra mediului.

7.2. Evaluarea obiectivelor PUG comuna C.A.Rosetti

Evaluarea compatibilității reciproce între obiectivele PUG aferente comunei C.A.Rosetti, precum și evaluarea compatibilității dintre obiectivele planului și obiectivele relevante de mediu, s-a realizat matricial, conform prevederilor “Ghidului generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a teritoriului și urbanism”. Astfel, în vederea stabilirii compatibilităților au fost utilizate următoarele simboluri:

“+” – dacă obiectivele sunt compatibile

“x” – dacă obiectivele nu sunt compatibile

“-”– dacă nu a fost identificată nici o legătură între cele două obiective analizate

“?”– când compatibilitatea depinde de anumite prezumții

“=”– în cazul în care obiectivele sunt identice sau aproape identice.


126

Tabelul nr. 25 Compatibilitățile reciproce între obiectivele PUG

O.S.1.

O.S.2. + O.S.2.

O.S.3. + + O.S.3.

O.S.4. + + - O.S.4.

O.S.5. + + + + O.S.5.

O.S.6. + + ? + ? O.S.6.

O.S.7. + + ? + ? ? O.S.7.

O.S.8. + + ? + ? ? + O.S.8.

O.S.9. + + ? + ? ? + + O.S.9.

O.S.10. + + ? ? ? ? + + + O.S.10.

O.S.11. + ? + - - - - - - - O.S.11.

Tabelul nr. 26 Compatibilitățile între obiectivele PUG și obiectivele relevante de mediu

O.S.1. O.S.2. O.S.3. O.S.4. O.S.5. O.S.6. O.S.7. O.S.8. O.S.9. O.S.10. O.S.11.

O.R.1. + ? + - - - + - - ? ?

O.R.2. +/? ? ? - - + - - - ? ?

O.R.3. + ? x ? - + + + + ? ?

O.R.4. + ? +/? ? - + + + + ? ?

O.R.5. +/? ? x/? ? ? ? + + + ? ?

O.R.6. +/? ? x/? ? - +/? +/? +/? +/? ? ?

O.R.7. +/? ? x/? - - - - -/? ? ? ?

O.R.8. +/? ? +/? + - + + + + ? ?

O.R.9. +/? ? +/? ? ? + + + + ? ?

O.R.10. +/? ? ? - ? + +/? +/? ? ? ?

O.R.11. + ? +/? - - + +/? +/? ? ? ?

O.R.12. + ? +/? - ? + +/? +/? ? ? ?

O.R.13. + ? - - - - - - - ? ?


127

Pe baza datelor din tabelul nr. 26, se poate constata faptul că, referitor la evaluarea compatibilităților reciproce între obiectivele PUG, majoritatea obiectivelor sunt compatibile (56%). În 29% dintre cazuri analizate nu au putut fi stabilite relații clare, compatibilitatea depizând de anumite prezumții, iar în 14% dintre cazuri nu au fost identificate legături între obiectivele analizate. De asemenea, se remarcă abesența cazurilor când obiectivele nu sunt compatibile, precum și a cazurilor în care obiectivele sunt identice sau aproape identice (figura nr. 40).

Figura nr. 40 Evaluarea compatibilității dintre obiectivele PUG comuna C.A.Rosetti

Referitor la evaluarea compatibilităților între obiectivele PUG și obiectivele relevante de mediu, aproximativ 38% dintre cazurile analizate s-au identificat în categoriile obiectivelor compatibile și obiectivelor la care compatibilitatea depinde de anumite prezumții. Lipsa legăturilor între obiectivele analizate s-a identificat în 20% dintre cazuri. În ceea ce privește incompatibilitățile între obiectivele planului și obiectivele de mediu au rezultat aproximativ 2% dintre cazurile analizate (figura nr. 41).

Figura nr. 41 Evaluarea compatibilității dintre obiectivele PUG comuna C.A.Rosetti și obiectivele relevante de mediu


128

7.3. Evaluarea măsurilor și a efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. asupra obiectivelor de mediu relevante În vederea evaluării s-a realizat matricea (tabelul nr. 27) dintre măsurile propuse prin PUG (se regăsesc în tabelul 7) și obiectivele de mediu relevante (se regăsesc în tabelul 24). Sistemul de notare de regăsește la capitolul 7.1.

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat (note de evaluare pozitive și negative pentru fiecare obiectiv de mediu relevant). Analiza rezultatelor reflectă faptul că, implementarea planului are caracter pozitiv. Principalele contribuții ale planului au fost identificate în raport cu următoarele obiectivele relevante de mediu: O.R.9 – Îmbunătățirea calității vieții, O.R.1 – Îmbunătățirea calității aerului, O.R.3 – Îmbunătățirea calității apelor și O.R.7 – Exploatarea resurselor regenerabile și neregenerabile în limita capacității lor de suport și asigurarea conservării acestora. Contribuții importante revin, de asemenea și obiectivelor O.R.4. – Îmbunătățirea calității solului și O.R.12. – Turism durabil (figura nr. 42).

Figura nr. 42 Potențiale efecte pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu prin implementarea măsurilor aferente obiectivelor PUG comuna C.A.Rosetti

Se evidențiază efectele pozitive ale implementării propunerilor din PUG asupra obiectivelor relevante de mediu:

Apă

Realizarea obiectivelor din P.U.G. va conduce la un efecte pozitive asupra apelor subterane și de suprafaţă datorită eliminării deversării necontrolate a apelor uzate, desfiinţarii bazinelor vidanjabile, încadrării indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate conform legislației în vigoare și colectării apelor pluviale.

În perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor P.U.G. efectele negative asupra apelor sunt reduse și se manifestă pe o perioadă redusă de timp (a se vedea capitolul 4.2.).

Aer și schimbări climatice

Efectele asupra aerului și schimbărilo climatice vor fi pozitive datorită îmbunătățirii structurii căilor de circulație, a amenajării spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate (diminuarea emisiilor de gaze de eșapament).

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor, activităţile de şantier au efecte asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Aceste


129

activităţi constituie o sursă de poluare redusă, pe o durata scurtă de timp (a se vedea capitolul 4.1.).

Sol

Efecte pozitive asupra solului datorită eliminării deversării necontrolate a apelor uzate, colectării apelor pluviale, realizării și modernizării arterelor de circulație, realizării de spații verzi care contribuie la refacerea texturii, fertilizării solului și la atenuarea efectelor surselor de poluare, precum și datorită implementării Sistemului de management integrat al deșeurilor.

Efectul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu construcțiile necesare implementării obiectivelor. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii se vor produce modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavațiilor (a se vedea capitolul 4.4.). Potențialele efecte negative asupra solului în perioada de execuție a lucrărilor se vor resimți temporar prin ocuparea terenurilor aferente organizărilor de șantier, bazelor de producție, drumurilor de acces.

Biodiversitate

Prin implementarea obiectivelor PUG comuna C.A.Rosetti, și anume: amenajarea spațiilor verzi existente, amenajarea zonelor destinate agrementului, asigurarea perdelelor de protecție necesare față de zonele de construcții tehnico-edilitare sau ale gospodăriilor comunale, rezultă efecte pozitive.

Peisaj

Se evidențiază un efect pozitiv al implementării propunerilor din P.U.G. asupra peisajului datorită amenajarii de spații verzi în zonele propuse pentru introducere în intravilan și asigurării perdelelor de protecție necesare față de zonele de construcții tehnico-edilitare sau ale gospodăriilor comunale prin crearea unui ambient cu valoare estetică ridicată, precum și datorită lucrărilor de sistematizare.


Ca urmare a implementării măsurilor privind creșterea eficienței utilizării resurselor naturale și a energiei, precum și a introducerii surselor regenerabile de energie menționate în PUG, efectele acestora asupra obiectivului de mediu relevant analizat va fi unul pozitiv.


Prin adoptarea obiectivelor PUG, respectiv amenajarea bazinului hidrografic, realizare lucrări de consolidare, utilizarea stațiilor de pompare în scopul prevenirii inundării construcțiilor și terenurilor rezultă efecte pozitive în ceea ce privește riscurile de mediu.

Mediul economic si social

Realizarea obiectivelor din P.U.G. va conduce la un efect pozitiv asupra mediului economic și social prin: posibilităților de dezvoltare (asigurarea utilităţilor, dezvoltare economică), crearea de noi facilități pentru construirea de locuințe, asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă, creșterea gradului de confort, îmbunătățirea calității aerului, optimizarea accesului populației la servicii și cresterea potențialului de dezvoltare al zonei.

Sănătatea populației

Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse in P.U.G. va fi unul pozitiv, pe termen lung. Acesta se datorează obiectivelor propuse care au în vedere protecția factorilor de mediu apă, aer, sol, cu influență indirectă asupra celui uman.

Transport durabil

Prin implementarea obiectivelor din PUG vor rezulta efecte pozitive și asupra încurajării formelor de transport durabil ca urmare a reabilitării parțiale, extinderii și modernizării sistemului rutier aferent comunei C.A.Rosetti.


130

Turism durabil și patrimoniu cultural și istoric

Datorită măsurilor prevăzute în PUG și anume dezvoltarea turismului ecologic și turismului cultural, la nivelul comunei C.A.Rosetti se vor manifesta efecte pozitive în ceea ce privește desfășurarea turismului durabil.


Impactul estimat al implementării obiectivelor PUG asupra conştientizării populatiei asupra mediului este unul pozitiv pe termen lung prin informarea populației în problematica de protecție a mediului, precum și asupra importanţei instituirii de zone de protecție.

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot realiza sau există riscul încălcării standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu

Evaluare cumulativă

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra:

Exista premisele atingerii obiectivului?

Îmbunătățirea calității apelor Calității apelor de suprafață și subterane

DA

Îmbunătățirea calității aerului Calității aerului DA

Îmbunătățirea calității solului Calității solului DA

Protejarea şi îmbunătăţirea

condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice

Ecosistemelor terestre şi acvatice DA

Asigurarea protecției peisajului Asupra peisajului DA

Asigurarea utilităţilor, conservarea resurselor, asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei

Mediului economic și social DA

Îmbunătățirea calității vieții Calității vieții DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. rezultă efecte pozitive ce vor asigura respectarea standardelor de mediu. Efectele generate de implementarea obiectivelor pe termen mediu şi lung se vor concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factor de mediu.

La faza de P.U.G. nu s-au facut toate precizarile privind măsurile pentru protejarea factorilor de mediu pe perioada realizarii obiectivelor, acestea fiind specifice documentațiilor pentru obținerea acordului de mediu/autorizației de construire, ce va constitui faza ulterioară aprobării acestuia.


131

Tabelul nr. 27 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse în PUG comuna C.A.Rosetti

Măsuri

Obiective relevante de mediu

O.R.1.

Aer

O.R.2.

Schimbări

climatice

O.R.3.

Apă

O.R.4.

Sol

O.R.5.

Biodiversitate

O.R.6.

Peisaj

O.R.7.

Resurse naturale

O.R.8.

Riscuri de

mediu

O.R.9.

Populația și

sănătatea umană

O.R.10.

Patrimoniu cultural și

istoric

O.R.11.

Transport durabil

O.R.12.

Turism durabil

O.R.13.

Sensibilizarea populației

privind protecția mediului

M.1. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.2. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.3. 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

M.4. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.5. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.6. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.7. 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0

M.8. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.9. 0 0 0 -1 0 0 2 0 1 0 0 0 0

M.10. 0 0 0 0 0 0 2 0 1 0 0 0 0

M.11. 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0

M.12. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0


132

Măsuri


O.R.1.

Aer

O.R.2.

Schimbări

climatice

O.R.3.

Apă

O.R.4.

Sol

O.R.5.

Biodiversitate

O.R.6.

Peisaj

O.R.7.

Resurse naturale

O.R.8.

Riscuri de

mediu

O.R.9.

Populația și

sănătatea umană

O.R.10.


istoric

O.R.11.

Transport durabil

O.R.12.

Turism durabil

O.R.13.



M.13. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.14. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.15. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.16. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.17. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.18. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.19. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.20. 2 0 2 2 0 1 0 0 2 0 0 2 0

M.21. 1 0 2 2 0 1 -1 0 2 0 0 2 0

M.22. 2 0 2 2 0 1 0 0 2 0 0 0 0

M.23. 2 2 2 2 0 1 0 0 2 0 2 2 0

M.24. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.25. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.26. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0


133

Măsuri


O.R.1.

Aer

O.R.2.

Schimbări

climatice

O.R.3.

Apă

O.R.4.

Sol

O.R.5.

Biodiversitate

O.R.6.

Peisaj

O.R.7.

Resurse naturale

O.R.8.

Riscuri de

mediu

O.R.9.

Populația și

sănătatea umană

O.R.10.


istoric

O.R.11.

Transport durabil

O.R.12.

Turism durabil

O.R.13.



M.27. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.28. 1 1 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0 0

M.29. 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.30. 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

M.31. 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

M.32. 0 0 0 0 0 0 1 0 2 2 0 2 0

M.33. 1 0 2 1 0 0 1 0 2 0 0 2 0

M.34. 1 0 1 1 0 2 0 0 2 0 0 0 2

M.35. 1 0 1 1 0 2 0 0 2 0 0 0 2

M.36. 2 2 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0 0

M.37. 2 2 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0 0


134

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIERĂ

Prin Planul de Urbanism General se urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației din zona administrativ teritorială a comunei C.A.Rosetti.

Datorită amplitudinii reduse a obiectivelor ce se doresc a fi realizate pe noile suprafeţe de intravilan, activităţile preconizate a fi realizate în cadrul P.U.G. nu vor avea efecte semnificative asupra mediului transfrontalier.

9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Cu toate că în cadrul evaluării de mediu s-a constatat absența efectelor negative semnificative ca urmare a implementării PUG, în cuprinsul Raportului de mediu se recomandă măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea și compensarea oricărui efect advers asupra mediului, conform prevederilor HG 1076/2004.

Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevăzute funcțiunile admise și restrictiile impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natură să diminueze presiunea asupra mediului.

Fiecare investiție viitoare se va conforma legislației în vigoare, studiile de specialitate urmând a fi solicitate de autoritățile competente. În acest sens, în cadrul evaluării de mediu nu se pot identifica în detaliu toate efectele potențiale care pot rezulta ca urmare a adoptării planului, și implicit nu se pot stabili măsuri pentru prevenirea, reducerea și compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante.

Cu scopul menţinerii echilibrului între spaţiul liber şi cel construit, respectiv între dezvoltarea economică şi cadrul natural, trebuie îndeplinite obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru Planul urbanistic general.

Din analiza situaţiei existente privind calitatea factorilor de mediu, decurg următoarele direcţii prioritare de intervenţie: 1) refacerea şi conservarea mediului natural prin reconstrucţia ecologică a incintelor îndiguite şi ameliorarea solurilor sărăturate; 2) respectarea normelor de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei; 3) mărirea gradului de confort prin dezvoltarea reţelelor edilitare.

Măsurile pentru prevenirea, reducerea sau compensarea poențialelor efecte adverse asupra mediului în perioada de exploatare, cât și cele din perioada de exploatare, cuprind intervenţii spaţiale menite să reducă până la eliminare sursele de poluare a calităţii mediului natural şi să îmbunătăţească condiţiile de existenţă a comunităţii locale (tabelele nr. 28 și 29).


135

Tabelul nr. 28 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea poențialelor efecte adverse asupra mediului în perioada de exploatare

Aspect de mediu Măsura

Aer se vor stabili și respecta funcțiunile zonale astfel încât activitățile să nu afecteze calitatea aerului din zonele locuite

se vor respecta funcțiunile zonale impuse prin P.U.G.

se vor utiliza sisteme de încălzire moderne cu randamente şi eficienţă ridicată în scopul respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental

se vor utiliza energii alternative şi echipamente eficiente din punct de vedere energetic

se vor amenaja drumuri de acces pentru a se evita aglomerările rutiere astfel încât nivelul de ardere al combustibililor să se reducă, și deci să se diminueze nivelul de noxe emise în atmosferă

se va moderniza/reabilita/extinde rețeaua de drumuri

se vor introduce zonele verzi; în acest scop la eliberarea autorizațiilor de construire pentru obiective noi se va impune și respectarea suprafețelor minime de spații verzi și plantate, conform prevederilor legale. Amenajarea spațiilor verzi va contribui la îmbunătățirea calității aerului, având în acelasi timp efect benefic și asupra peisajului.

se vor realiza aliniamente plantate de-a lungul arterelor rutiere.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătățirea calității aerului:

depozitarea controlată şi ecologică a deșeurilor menajere

reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA prin reducerea adaosului de plumb din benzină şi utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante.

Schimbari climatice promovarea investițiilor care utilizează surse regenerabile de energie

Apă rețelele de apă și canalizare se vor dimensiona în conformitate cu planul de extindere a zonei

se va realiza colectarea și eliminarea corespunzătoare a deșeurilor

se va realiza controlul periodic al instalațiilor de alimentare cu apă și canalizare, precum și verificarea etanșeității acestora, remedierea operativă a defecțiunilor


136


în jurul captărilor și a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecție sanitară

se vor lua măsuri de prevenire a poluării emisarilor naturali din zonă

se va asigura un management riguros, cu responsabilități clar stabilite pentru toate activitățile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate

se vor respecta angajamentele rezultate din procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu privind termenele pentru realizarea stației de epurare

se vor respecta limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate specifici apelor uzate evacuate din gospodăriile populației în rețeaua publică de canalizare; aceste limite sunt prevazute de normativul NTPA-002 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare

se vor respecta limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate specifici apelor uzate la ieșirea din stațiile de epurare (cu evacuare în emisari naturali) sunt cele prevazute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanți a apelor uzate industriale și urbane la evacuarea în receptorii naturali;

racordarea consumatorilor individuali la rețelele de alimentare cu apă se va realiza numai după execuția și punerea în funcțiune a sistemelor de canalizare și epurare ape uzate

amplasarea de lucrări și construcții în albiile majore inundabile ale cursurilor de apă, în zonele de protecție ale cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărirea apelor și a altor lucrări hidrotehnice, se vor realiza numai după delimitarea zonelor de protecție și cu acceptul autorității de gospodărirea apelor, respectându-se normele legale în vigoare

pentru toate lucrările de investiții la nivel local, ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apă, rețele de aducțiune, rețele de distribuție a apei potabile, rețele de canalizare, stații de epurare, etc.), se vor solicita în mod obligatoriu avize de gospodărire a apelor pe baza unor documentații tehnice întocmite conform normativelor în vigoare.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătățirea calității apelor:

realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă și canalizare

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali

completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare, în cadrul serviciilor de utilitate publică.


137


Sol și utilizarea terenurilor pentru evitarea poluării solului și a apelor subterane se vor betona/asfalta zonele de trafic rutier

se vor face verificări periodice ale conductelor de apa uzată

se vor utiliza stații de pompare pentru desecare și canale de evacuare a apelor din infiltrații în scopul prevenirii inundării construcțiilor și terenurilor

se vor lua toate măsurile necesare pentru evitarea depozitării necorespunzătoare a deșeurilor în spații neamenjate

deșeurile rezultate din procesul de epurare (nisip, pietriș, deșeuri solide din apă și mai ales nămolul rezultat din epurare) vor fi eliminate controlat, aceste deșeuri necesitând la rândul lor o tratare, o monitorizare și spații de depozitare și/sau resurse pentru transport și/sau valorificare

se vor respecta prevederilor Codului de Bune Practici Agricole.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătățirea calității solului:

realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă și canalizare (inclusiv stație de epurare)

amenajarea unui spațiu frigorific pentru depozitarea deșeurilor de origine animală

reabilitarea și modernizarea sistemului rutier existent.

Biodiversitate se vor respecta cu strictețe suprafețele destinate obiectivelor din PUG astfel încât să nu fie afectate zonele protejate din vecinătate

se va respecta regimul de construire și distanțele minime de protecție față de ecosistemele forestiere

se vor respecta regulile impuse prin legislaţia de mediu privind managementul deşeurilor şi a apelor uzate

se vor igieniza spaţiile verzi şi terenurile virane pentru a preveni proliferarea unor buruieni sau a unor specii ruderale, care s-ar putea răspândi ulterior în spaţiile verzi ale comunei

se vor elimina prin tăiere toate speciile de plante invazive sau potențial invazive din spaţiile verzi şi terenurile virane

evitarea amplasării în viitoarele zone verzi şi de agrement a unor construcţii masive şi a unor surse de zgomot (baruri, discoteci) deranjante pentru populaţiile de păsări (dar şi pentru cele umane) din apropierea siturilor protejate; vor fi preferate construcţiile uşoare, tradiţionale

în cazul realizarii cablurilor aeriene, acestea trebuie bine izolate pentru prevenirea electrocutării accidentale a păsărilor;


138


folosirea terenurilor deja antropizate (ruderalizate sau ocupate de culturi agricole)

în scopul reducerii impactului asupra biodiversității se recomandă a fi prevăzute panouri fotovoltaice doar pe terenuri deja ruderalizate sau terenuri agricole. În aceste condiţii, impactul asupra biodiversităţii este nesemnificativ (agroecosistemele prezintă o biodiversitate redusă, cu specii rezistente la impactul antropic)

informarea și conștientizarea populației privind valoarea ecosistemelor, a ariilor naturale protejate și măsurile necesare pentru protejarea acestora.

Se vor respecta prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Punerea în valoare a valorilor peisagistice se va face prin controlul modului de construire în zonele respective, prin interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului. Pe teritoriul reţelei ecologice Natura 2000 (ROSCI0065 Delta Dunǎrii şi ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie) se impune:

evitarea activităţilor ce pot afecta semnificativ habitatele şi speciile pentru care au fost desemnate siturile

luarea măsurilor pentru a menţine sau a aduce speciile şi habitatele respective într-o stare favorabilă de conservare.

În plus, conform Directivei Habitate, trebuie să se asigure:

evaluarea impactului asupra mediului a oricăror planuri şi/sau proiecte susceptibile să afecteze starea de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat

stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/proiectele care au un efect negativ asupra mediului şi pentru care nu există soluţii de reducere a efectelor (interes public major, inclusiv raţiuni socio-economice)

stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management

implementarea măsurilor de conservare prin aplicarea prevederilor din planurile de management.

Peisaj


istoric

Comuna C.A.Rosetti va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densității de locuire, concomitent cu menținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, a amenajărilor peisagistice cu funcție ecologică, estetică și recreativă, astfel:

se vor realiza perdele verzi de protecție


139


se vor întreține corespunzător spațiile verzi

se va impune amenajarea de spații verzi în interiorul zonelor construite

se va menține în extravilan suprafața de pădure și se va impune respectarea zonei de protecție, conform legislației în vigoare

se vor adopta măsuri necesare pentru realizarea unui spațiu frigorific pentru depozitarea deșeurilor de origine animală

se vor respecta zonele de protecție a monumentelor istorice

se vor aplica măsuri pentru protecția obiectivelor culturale și istorice valoroase.

Gestionarea riscurilor de

mediu

Strategia de dezvoltare a comunei prevede pentru perioada 2011 – 2016 ca direcţie strategică în acest domeniu, reabilitarea şi construirea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru satele aparţinătoare comunei. Măsurile necesare realizării acesteia sunt:

identificarea digurilor existente şi identificarea terenurilor pe care se vor construi cele noi;

stabilirea planului pentru reabilitarea şi construcţia digurilor;

identificarea surselor de finanţare;

realizarea şi depunerea proiectelor de finanţare/realizare a demersurilor financiare;

realizarea lucrărilor de reabilitare/construire a digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor.

În cadrul Planului Urbanistic General actual al comunei sunt propuse următoarele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor:

pentru satul Periprava, se propune refacerea canalului colector din partea de est a satului şi racordarea la staţia de pompare – desecare Popina Nord, pentru satul Letea, se propune realizarea unui canal colector dalat perforat, de-a lungul digului existent, legat la o noua staţie de pompare, având în vedere că staţia existentă nu face faţă. De asemenea, un canal dalat perforat, de la şcoală până la staţia de pompare existentă;

pentru satul Cardon, se propune decolmatarea şi recalibrarea canalului existent;

mărirea capacităţii staţiilor de pompare din satele Letea şi Periprava.

Se propune, de asemenea asigurarea zonelor de protecţie a lacurilor şi a lucrărilor hidrotehnice existente pe teritoriul administrativ al comunei, conform prevederilor Legii 107 – Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:


140


5,0 m în jurul lacurilor naturale, indiferent de suprafaţa acestora;

4,0 m de-a lungul digurilor, spre interiorul incintelor formate;

3,0 m de-a lungul canalelor de derivaţie.

Ameliorarea terenurilor degradate:

reducerea potenţialului de salinizare a solurilor pe perioade îndelungate prin renaturarea zonelor îndiguite;

stabilirea, pe baza unor studii, a măsurilor necesare reducerii infiltraţiilor manifestate pe teritoriul localităţilor Letea, Sfiştofca, Periprava şi Cardon.

Populația, activitățile

economice și sănătatea

umană

se va asigura alimentarea cu apă la parametri de calitate în conformitate cu prevederile legale

se va realiza sistemul de canalizare

se vor respecta limiele zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă şi staţiile de epurare.

se va micşora cantitatea de deşeuri eliminată prin colectarea selectivă în vederea valorificării;

se vor crea structurile necesare colectării selective a deşeurilor şi a spaţiilor pentru colectare şi depozitare;

se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate;

se va asigura informarea locuitorilor prin mijloace adecvate asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţii;

se vor respecta prevederile planului regional şi ale planului judeţean de gestiune a deşeurilor;

se vor adopta măsurile necesare pentru realizarea unui spațiu frigorific cu scopul depozitării deșeurilor de origine animală

se vor amenaja spații verzi și aliniamente plantate de-a lungul arterelor rutiere.

Conștientizarea populației

privind problemele de

mediu

se vor implementa măsuri nestructurale care includ participarea comunităţii locale în luarea deciziilor şi participarea la realizarea unor proiecte de ecologizare, protecţia mediului, conştientizarea şi educarea spiritului civic.


141

Tabelul nr. 29 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea poențialelor efecte adverse asupra mediului în perioada de execuție


Aer aplicare de tehnologii moderne pentru minimizarea emisiilor de noxe, praf și pulberi în suspensie

utilizarea utilajelor și mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb și foarte puțin monoxid de carbon

realizarea de inspecții tehnice periodice a mijloacelor de transport și întreținerea corespunzătoare a acestora

dacă lucrările se vor executa și în anotimpul de iarnă se recomandă ca parcurile de utilaje și mijloace de transport să fie dotate cu roboți electrici de pornire pentru a se evita evacuarea de gaze de eșapament pe timpul unor demarări lungi sau dificile

depozitarea materialelor fine în depozite închise sau acoperite pentru a evita dispersia acestora prin intermediul vântului

udarea periodică a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor și a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor

se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislației în vigoare, pentru evitarea disconfortului și a efectelor negative asupra sănătății populației

Zgomot întreținerea și funcționarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de construcție, precum și verificarea periodică a stării de funcționare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor

pentru reducerea disconfortului sonor datorat funcționării utilajelor, în perioada de execuție a obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei C.A.Rosetti, se recomandă ca programul de lucru să nu se desfăsoare în timpul nopții, ci doar în perioada de zi între orele 06.00 – 22.00

pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor construcții ale șantierului, depozitelor de materii prime, astfel încât acestea să reprezinte ecrane între șantier și zonele locuite

pentru reducerea nivelului de zgomot este necesară reducerea la minimum a traficului utilajelor de construcție în apropierea zonelor locuite și folosirea unor rute ocolitoare.

Apa evitarea alegerii amplasamentelor organizărilor de șantier, bazelor de producție, etc. în apropierea apelor de suprafață

întreținerea utilajelor (spălarea acestora, mentenanța, alimentarea cu carburanți) se va realiza numai în locurile special amenajate


142


apele menajere provenite de la cantine, spații igienico-sanitare vor fi colectate prin intermediul unui sistem cu una sau mai multe bazine vidanjabile (funcție de numărul de persoane care va utiliza apa în scop menajer), sau stație de tip monobloc care să asigure gradul necesar de epurare

apele uzate tehnologic vor fi preepurate local prin intermediul instalațiilor de tip decantor

apele meteorice vor fi colectate în sistem de șanturi sau rigole prevăzute cu bazine de sedimentare, decantoare sau separatoare de produse petroliere amplasate înainte de evacuarea apelor pluviale în receptorul natural

evitarea deversării de ape uzate, reziduuri sau deseuri în apele de suprafață sau subterane

curățarea de către antreprenor a albiilor cursurilor de apă de materiale rămase pentru a nu obtura secțiunea normală de curgere a apelor

carburanții vor fi stocați în rezervoare etanșe prevăzute cu cuve de retenție, astfel încât să nu se producă pierderi

colectarea uleiurilor uzate se va realiza în tancuri special construite

verificarea tronsoanelor de conductă și a îmbinărilor, la efectuarea probei de presiune, atât la racordarea cu rețeaua de canalizare, cât și la cea de alimentare proprie cu apă potabilă

se vor aplica măsuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafețelor excavate sau a depozitelor temporare de pământ

măsuri imediate de înlăturare a poluanților rezultați ca urmare a accidentelor în care sunt implicate substanțe toxice și periculoase

Sol evitarea ocupării terenurilor de calități superioare, areale protejate, zone cu alunecări de teren de către organizările de șantier, gropi de împrumut, baze de producție, baze de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente și materiale de construcții

platforma de întreținere și spălare a utilajelor trebuie să fie realizată cu o pantă suficient de mare care să asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spălarea utilajelor

evitarea poluării solului cu carburanți sau uleiuri datorită staționarii, aprovizionării, depozitării cu combustibili a utilajelor și mijloacelor de transport

colectarea selectivă a deșeurilor

suprafețele de teren contaminate accidental cu substanțe petroliere vor fi excavate iar volumul de teren afectat se va depune


143


în gropi de imprumut într-o diluție care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală

platformele organizărilor de șantier și a bazelor de producție vor fi betonate și vor fi prevăzute cu sistem de colectare, canalizare și epurare a apelor pluviale și uzate în scopul evitării infiltrării acestora în sol

readucerea solului la starea inițială în zonele în care acestea au fost afectate prin lucrările de excavare, depozitare de materiale, staționare de utilaje.

Biodiversitate

amplasarea de bariere fizice împrejurul organizărilor de șantier, bazelor de producție pentru nu a afecta și alte suprafețe decât cele necesare realizării obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei C.A.Rosetti, și implicit pentru a proteja vegetația specifică amplasamentului, precum și pentru evitarea producerii de accidente

organizările de șantier, bazele de producție, gropile de împrumut, spațiile de servicii nu vor fi amplasate pe suprafețele care se suprapun pe traseul ariilor naturale protejate

evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate (vegetație, pământ)

colectarea selectivă, valorificarea și eliminarea periodică a deșeurilor în scopul evitării atragerii animalelor și îmbolnăvirii sau accidentării acestora

reconstrucția ecologică a tuturor terenurilor afectate la finalizarea lucrărilor de execuție și redarea acestora folosințelor inițiale

Măsuri specifice ariilor naturale protejate de interes comunitar conform studiului de Evaluare adecvată

Habitate/specii

respectare cu strictețe a suprafeţelor destinate obiectivelor PUG fără să fie afectate habitatele identificate în vecinătate

reabilitarea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi din intravilan, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al reducerii poluării

protejarea habitatelor instalate de-a lungul zonelor umede existente la nivelul UAT (să nu fie afectate de lucrările de implementare a obiectivelor din PUG)

găsirea soluţiilor pentru păstrarea arborilor existenţi de pe amplasamentele unde se vor efectua lucrări de implementare a obiectivelor

utilizarea în faza de construcţie a drumurilor existente de acces


144


lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se va face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente

limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie

depozitarea materialelor în spaţii amenajate

asigurarea unui management adecvat al deşeurilor şi a apelor uzate generate în faza de implementare a obiectivelor prevăzute în prezentul PUG

interzicerea recoltării florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic

interzicerea construcţiilor în cadrul habitatelor de interes comunitar.

Avifaună

interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea planului

respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul planului

planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie și amenajare, etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deșeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra biodiversitatii dacă nu sunt gestionate corect

lucrările identificate ca surse de emisii, zgomot și vibratii în zona PUG (în special în zonele învecinate ariilor naturale protejate) se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit și creștere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfășurarea lucrărilor nu trebuie să depășească intervalul orar 09°° – 17°° (pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate)

se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

rutele vehiculelor şi a utilajelor grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili

reducerea emisiilor de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)


145


reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor și/sau a puilor din arealul analizat.

Amfibieni/ reptile

desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare

respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create).

Mamifere

interzicerea capturării/omorârii acestor specii

în cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente

în situaţia capturării involuntare a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

Nevertebrate

respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create)

depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locală

utilizarea drumurilor existente de acces

lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precădere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente

limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie

depozitarea materialelor în spaţii amenajate

implementarea elementelor planului să nu afecteze sub nici o formă (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate în vecinătate.


146

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

Conform prevederilor H.G.1076/2004, art.16 titularul Planului Urbanistic General proiectează alternative posibile, luând în considerare obiectivele și aria georgrafică a planului. În acest sens, procedura SEA a fost demarată după elaborarea primei versiuni a planului care includea obiectivele și măsurile/prioritățile de dezvoltare pentru comuna C.A.Rosetti.

Alegerea variantei de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei alternative, ci prin îmbunătățirea succesivă a primei versiuni de plan. Astfel, în stabilirea măsurile/prioritățile de dezvoltare au fost luate în considerare obiectivele strategice aferente comunei C.A.Rosetti (a se vedea capitolul 2).

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejării mediului înconjurator de un real folos este analiza comparativă a alternativei „zero” şi a celei finale (propusă prin PUG).

A. Varianta zero – Păstrarea situației existente (neimplementarea planului)

Această variantă nu este de natură să satisfacă pe nimeni indiferent pe ce poziție s-ar situa. În cazul acestei variante procesul de scădere a populației va continua, iar lipsa unor utilități va determina o înrăutățire a factorilor de mediu. Menținerea situației existente ar însemna menținerea tuturor disfunctionalităților menționate cu influențe nocive de natură socială, economică, precum și cu efecte negative semnificative asupra mediului și asupra stării de sănătate a populației.

Principalele efecte asociate adoptării alternativei „zero” sunt:

pierderea oportunităților privind valorificarea urbană a unor terenuri disponibile în extravilan,

respectiv ce pot fi introduse în intravilan

pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local

pierderea unor investiții importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor

păstrarea aspectului zonei fără o sistematizare urbanistică adecvată ce conferă un aspect

neplăcut peisajului

lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staţii de epurare

lipsa rețelelor de alimentare cu apă, cu efecte majore asupra stării factorilor de mediu, dar şi

asupra sanătăţii populaţiei

lipsa intervențiilor asupra infrastructurii rutiere, menţinerea valorilor de trafic, creșterea

timpilor de staționare în trafic, cantități ridicate de gaze rezultate din combustia motoarelor

lipsa unui sistem de management integrat la nivel de comună, atât a deşeurilor menajere, cât şi

a celor de origine animală

nevalorificarea potenţialului turistic al zonei

lipsa oportunităților de creștere a veniturilor la bugetul local din venituri.

Planul Urbanistic General are menirea de a stabili liniile generale de dezvoltare a comunei, printr-o politică coerentă care să fie aplicabilă tuturor celorlalte planuri și programme ce vor fi implementate


147

în viitor. Acest plan definește doar direcții urmând ca fiecare investiție viitoare să fie în concordanță cu această linie directoare. Ulterior planul va fi implementat, funcție de posibilitate, după o analiză temeinică a impactului asupra mediului.

Un plan de această factură presupune un pronunțat impact potențial asupra domeniului socio-economic al unității administrativ-teritoriale în care urmează să se implementeze, în acelasi timp, accelerarea vieții economice, pe de o parte, dar și crearea cadrului favorabil dezvoltării sociale a comunității locale, sub forma noilor locuri de muncă (temporare, dar și pe termen lung), a stimulării perfectionării profesionale pe domenii specializate, a facilităților educative etc.

Alternativa 1 a planului propune creșteri ale suprafețelor următoarelor zone funcționale:

Terenuri agricole în intravilan (pășuni, fânețe)

Instituții și servicii de interes public

Construcții tehnico-edilitare

Unități agrozootehnice

Spații verzi, de protecție, agrement, sport (figurile 43 a și b).

De asemenea, se remarcă scăderi ale suprafețelor zonelor funcționale în cazul Alternativei 1, și anume:

Locuințe și funcțiuni complementare

Terenuri neproductive

Ape

Păduri, tufișuri, mărăcinișuri (figurile 43 a și b).

Figura nr. 43 a) Suprafețele aferente zonelor funcționale aferente alternativei 0 și alternativei 1 ale PUG

Creșterea suprafețelor zonelor funcționale urmărește asigurarea suprafeței de spații verzi conform prevederilor OUG 114/2007, rezolvarea problemelor privind instituțiile și serviciile de interes public, precum și a unităților agrozootehnice, asigurarea de noi uilități.

Extinderea intravilanului se va realiza peste zone în care utilizarea actuală a terenului este reprezentată de terenuri neproductive și zone cu tufișuri și mărăcinișuri. Conform acestor informații, se remacă tendința de promovare și dezvoltare din punct de vedere al potențialului turistic aferent comunei C.A.Rosetti.


148

Figura nr. 43 b) Suprafețele aferente zonelor funcționale aferente alternativei 0 și alternativei 1 ale PUG

B. Alternative de amplasament

Extinderea Planului Urbanistic General s-a planificat în funcție de situația existentă luând în considerare planurile urbanistice zonale aprobate până în prezent.

Pentru stabilirea amplasamentului propus s-a ţinut cont de mai multe avantaje care sunt necesare pentru dezvoltarea comunei, și anume:

amplasarea cât mai apropiată de limita PUG-ului existent

accese care să permită dezvoltarea reţelei de comunicaţii

posibilitatea asigurării în timp a reţelelor edilitare

terenul să fie liber de construit şi să nu existe arii naturale protejate/monumente istoice și culturale care pot constitui o problemă privind protecția acestora.

C. Alternative privind alimentarea cu apă

Sunt propuse lucrări de realizare a sistemului de alimentare cu apă.

D. Alternative pentru evacuarea și epurarea apelor uzate menajere

În prezent comuna C.A.Rosetti nu dispune de un sistem de colectare și evacuare a apelor uzate. Apele colectate sunt evacuate fără a fi epurate. În această situație se prevede realizarea sistemului de canalizare.

E. Alternative pentru colectarea și eliminarea deșeurilor

Comuna C.A.Rosetti este membră în „Asociația de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deșeuri Menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea și implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Tulcea”, proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu. În prezent comuna C.A.Rosetti nu a adoptat cerințele „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Tulcea”.

Prin implementarea Planului Urbanistic General se va dezvolta un sistem de management al deșeurilor care va include toate etapele unui sistem eficient – colectare selectivă la sursă, valorificarea deșeurilor refolosibile, transport, depozitare conformă cu normele în vigoare.

F. Alternative de proiectare și alternative privind metoda de execuţie

La momentul respectiv se va solicita Certificatul de Urbanism și toate avizele/acordurile necesare, aferente fiecărui obiectiv pentru a se putea obține Autorizația de Construire. Se vor realiza proiecte pentru fiecare obiectiv de către persoane sau firme autorizate care vor prezenta cele mai bune alternative privind materiale utilizate şi tehnologiile folosite. Se vor folosi materiale de calitate şi tehnologii moderne pentru constuirea fiecărui obiectiv.


149

11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Conform art. 27, alin. 1) din HG 1076/2004 monitorizarea implementarii planului sau programului, în baza programului propus de titular, are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum și efectele adverse neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acțiunile de remediere corespunzătoare. Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.

De asemenea, conform prevederilor art. 27, alin. 5) din HG 1076/2004, monitorizarea prevăzută se poate realiza, după caz, şi pe seama datelor, programelor şi instalaţiilor de monitorizare existente, în scopul eliminării duplicării acestora.

Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului/programului.

Monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele P.U.G. actualizat, cât şi efectele asupra mediului. În acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, axându-se pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor fi afectate de implementarea acestuia.

Progamul de monitorizare trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural, fie măsurate în arealul considerat.

Astfel, se recomandă ca programul de monitorizare a surselor de emisie și a componentelor de mediu posibil a fi afectate să cuprindă trei etape:

Etapa I –Pre implementare plan – pentru stabilirea stării de referință a mediului

Etapa II –Punerea în operă a lucrărilor – pentru corectarea (remedierea) poluărilor accidentale și pentru eliminarea surselor

Etapa III –Post implementare plan – pentru compararea stării mediului după terminarea lucrărilor cu starea de referință inițială, pentru ținerea sub observație și control a noilor surse de poluare apărute, în vederea intervenției rapide dacă situația o impune.

Programul de monitorizare a implementării P.U.G. are ca scop:

urmărirea implementării Planului Urbanistic General actualizat, a modului în care obiectivele specifice ale acestuia sunt îndeplinite

validarea concluziilor evaluării, adică de a urmări dacă corespunde natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile prezentate în Raportul de Mediu (valabilitatea previziunilor privind impactul)

de a verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi întărirea efectelor pozitive, specificate în Raportul de Mediu, eficacitatea măsurilor de compensare

identificarea necesităţii modificării Planului Urbanistic General în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor

În vederea monitorizării efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General asupra mediului se stabilesc indicatori de mediu aferenți unor ținte calitative, care în mod necesar vor fi transformate în ținte cantitative/cuantificabile (tabelul nr. 30).


150

Tabelul nr. 30 Program de monitorizare pentru Planul Urbanistic General – comuna C.A.Rosetti, jud. Tulcea

Program de monitorizare pentru Planul Urbanistic General – comuna C.A.Rosetti, jud. Tulcea

Aspect de mediu

Obiective de mediu Indicatori monitorizați Ținte Frecvența monitorizării/Responsabilitate

Aer/Schimbări climatice

Menținerea și îmbunătățirea calității aerului atmosferic în limitele stabilite de normele legale prin reducerea emisiilor de poluanți gazoși și pulberi provenite din activitățile socio-economice și traficul rutier.

Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Concentrații de poluanți în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protecția populației, vegetației, ecosistemelor.

Numărul de hectare spații verzi amenajate.

Realizare aliniamente de vegetație de-a lungul căilor rutiere.

Modul de respectarea a programului de întreținere periodică a carosabilului și a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de trafic.

Modul de respectare a programului de reabilitări de drumuri și modernizarea rețelei rutiere.

Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne, nepoluante.

Încadrarea în plafoanele de emisii și în țintele de reducere a emisiilor GES.

Anual/Autoritatea locală. Potențiali investitori. Agenți economici.

Apă Îmbunătățirea calității apelor

prin realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă și canalizare (inclusiv stație de epurare).

Procentul de locuințe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă și de canalizare, din totalul de locuințe din comuna C.A.Rosetti.

Indicatori de calitate a apei potabile. Indicatori de calitate ai apelor

evacuate de la stațiile de epurare. Modul de realizare/funcționare a

rețelelor de alimentare cu apă, rețelelor de canalizare și stației de epurare.

Reducerea cantității de ape poluate evacuate în emisar.

Ponderea corpurilor de apă caracterizate de “stare bună”, respectiv “potential ecologic bun”.

Anual/Autoritatea locală. Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral. Garda Națională de mediu – Comisariatul Județean Tulcea. Direcția de Sănătate Publică.


151


Aspect de mediu


Sol și utilizarea terenurilor

Îmbunătățirea calității solului prin realizarea lucrărilor de ecologizare.

Procentul de locuințe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă și de canalizare, din totalul de locuințe din comuna C.A.Rosetti.

Eficiența sistemului de colectare selectivă a deșeurilor.

Scăderea suprafeței de teren contaminată de deșeuri.

Anual/Autoritatea locală. Garda Națională de mediu – Comisariatul Județean Tulcea. Operatori salubritate.

Biodiversitate Protecția și îmbunătățirea

condițiilor ecosistemelor terestre și acvatice.

Extinderea spațiilor verzi.

Numărul de hectare spații verzi amenajate.

Modul de respectare a legislației privind protejarea ariilor protejate de interes comunitar și național aferente comunei C.A.Rosetti.

Modul de realizare aliniamente de vegetație de-a lungul căilor rutiere.

Programe educaționale adresate locuitorilor, cu privire la protejarea ecosistemelor și a spațiilor plantate.

Conservarea biodiversității. Anual/Autoritatea locală. Garda Națională de mediu – Comisariatul Județean Tulcea. Custozii ariilor naturale protejate.

Peisaj Asigurarea protecției peisajului

natural. Suprafețe de terenuri alocate

amenajărilor pentru gestionare deșeuri

Suprafețe spații verzi plantate. Modul de realizare aliniamente de

vegetație de-a lungul căilor rutiere. Modul de respectare a prevederilor

PUG privind peisajul, incluse în viitoarele Planuri Urbanistice Zonale.

Conservarea peisajului. Anual/Autoritatea locală.


Exploatarea resurselor regenerabile și neregenerabile.

Eficiența utilizării resurselor regenerabile și neregenerabile.

Numărul anual al inițiativelor/invetițiilor care utilizează resurse regenerabile/neregenerabile.

Asigurarea conservării resurselor regenerabile și neregenerabile.

Anual/Autoritatea locală.


152


Aspect de mediu



Prevenirea riscurilor de mediu și reducerea efectelor asociate manifestării unor astfel de evenimente.

Număr lucrări. Modul de realizare a lucrărilor de

reabilitare/construire a digurilor împotriva inundațiilor.

Valoarea anuală a pagubelor produse de inundații.

Reabilitarea și construirea digurilor de apărare împotriva inundațiilor.

Reducerea potențialului de salinizare a solurilor prin renaturarea zonelor îndiguite.

Anual/Autoritatea locală. Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral.


Îmbunătățirea calității vieții. Procentul de locuințe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă și de canalizare, din totalul de locuințe din comuna C.A.Rosetti.

Indicatori specifici factorilor de mediu (aer, apă, sol).

Suprafețe spații verzi amenajate (m2/locuitor).

Modul de respectare a interdicțiilor de construire stabilite prin Regulamentul Local de Urbanism aferent prezentului PUG.

Modul de extindere a zonelor de intravilan cu realizarea infrastructurii necesare.

Modul de realizare a căilor de comunicații și transport

Modul de asigurare a facilităților de ordin socio-economic, de agrement și educaționale dezvoltate la nivelul comunei.

Modul de realizare a sistemului de iluminat public.

Modul de implementare a sistemului de management integrat al deșeurilor.

Realizarea rețelelor publice de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică în toate localitățile intravilanului propus.

Realizarea unei stații de epurare pentru apele uzate menajere.

Realizarea unei baze de date privind sănătatea populației în relație cu mediul, corelată cu obiectivele aferente Planului General de Urbanism propus.

Respectarea prevederilor OUG 114/2007.

Realizare aliniamente de vegetație de-a lungul căilor rutiere.

Realizarea parțială, extinderea și modernizarea sistemului rutier.

Extinderea/modernizarea sistemului de iluminat public.

Reducerea cantității de deșeuri generate prin implementarea sistemului de management

Anual/Autoritatea locală. Direcția de Sănătate Publică. Potențiali investitori. Agenți economici.


153


Aspect de mediu


Cantitatea anuală de deșeuri municipale colectate.

Cantitatea anuală de deșeuri municipale valorificate.

Număr plaforme pentru depozitare deșeuri.

Număr pubele pentru colectarea deșeurilor reziduale.

Număr puncte de colectare deșeuri reciclabile.

Eficiența utilizării resurselor regenerabile și neregenrabile.

Modul de asigurare a distanțelor corespunzătoare ale zonelor de locuințe față de sursele de zgomot și vibrații

Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită.

Număr proiecte de dezvoltare locală noi implementate.

Număr de ferme și gospodării autorizate penru practicarea agroturismului.

Număr programe de formare profesională implementate.

Număr programe și campanii de conștientizare și informare asupra oprotunităților de dezvoltare în domeniul agricol și zootehnic.

Programe educaționale adresate locuitorilor, cu privire la protejarea ecosistemelor și a spațiilor plantate.

integrat al deșeurilor. Dezvoltarea economico-

socială.


154


Aspect de mediu


Patrimoniu cultural și istoric

Asigurarea conservării patrimoniului cultural și istoric

Număr de monumente istorice reabilitate/starea acestora, precum și asigurarea zonei de protecție aferentă.

Număr evenimente culturale. Programe educaționale adresate

locuitorilor, cu privire la protejarea și conservarea siturilor istorice și culturale.

Promovarea patrimoniului cultural și istoric

Anual/Autoritatea locală. Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național (Tulcea)

Transport durabil

Încurajarea formelor de transport durabil prin asigurarea condițiilor de circulație, creșterea siguranței circulației.

Lungimea totală a drumurilor reabilitate/modernizate/extinse.

Investiții în dezvoltarea transporturilor publice.

Fluxuri de trafic pe drumurile specificate.

Reabilitarea parțială, extinderea și modernizarea sistemului rutier.

Anual/Autoritatea locală.

Turism durabil Încurajarea formelor de turism

durabil Număr de zone de agrement, zone

turistice și de recreere. Număr ferme și gospodării autorizate

pentru practicarea agrourismului. Număr de turiști, clienți ai serviciilor

eco-turistice.

Promovarea turismului și activităților eco-turistice.

Anual. Autoritatea locală. Custozii ariilor naturale protejate. ONG-uri.


Elaborarea și implementarea programelor de informare și sensibilizare a populației privind protecția mediului

Programe educaționale adresate locuitorilor, cu privire la protejarea și conservarea ecosistemelor și a spațiilor plantate.

Numărul de acțiuni de informare/instruire la probleme referitoare la mediul înconjurător.

Creșterea gradului de conștientizare a problemelor de mediu

Anual. Autoritatea locală. Custozii ariilor naturale protejate.ONG-uri.


155

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat în concordanță cu HG 1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea de mediu, starea actuală a factorilor de mediu cu efectele pozitive și negative, a evoluției lor probabile în cazul neimplementarii sau al implementării planului.

Realizarea actualizării planului urbanistic general a derivat din necesitatea îmbunătățirii calității factorilor de mediu și a stării de sănătate a populației. Realizarea acestor obiective a decurs din planurile și programele la nivel național, județean și local.

Planul Urbanistic General este un plan care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementări și regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unității de bază. În același timp, planul urbanistic general stabilește norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, planurile urbanistice zonale și apoi planurile urbanistice de detaliu.

Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna C.A.Rosetti. Titularul planului este Comuna C.A.Rosetti.

Scopul Planului Urbanistic General îl reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potențialul zonei, necesitățile populației și programe regionale și naționale.

Elaborarea Planului Urbanistic General al comunei C.A. Rosetti a urmărit, în concordanţă cu cerinţele locale, dar şi cu exigenţele profesionale comune documentaţiilor urbanistice moderne şi logice, atingerea concretă a următoarelor obiective specifice:

O.S.1. Definirea direcţiilor şi priorităţilor de amenajare a teritoriului unităţii administrative şi a reglementărilor ce susţin dezvoltarea urbanistică a comunei;

O.S.2. Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe teritoriul administrativ şi cu teritoriul judeţean;

O.S.3. Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de comunicaţie (intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de trafic);

O.S.4. Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor spaţiale, optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

O.S.5. Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată, raţională şi echilibrată a terenurilor (zonificare funcţională);

O.S.6. Stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii (interdicţii temporare sau definitive);

O.S.7. Stabilirea măsurilor generale de protecţie a mediului natural şi antropic;

O.S.8. Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate naturale şi construite, inclusiv determinarea servituţilor de urbanism;

O.S.9. Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie adecvate;

O.S.10. Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de reglementări pentru autorizarea construirii (elaborarea Regulamentului Local de Urbanism);


156

O.S.11. Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică prin directă relaţionare cu Strategia de dezvoltare locală (stabilirea obiectivelor de utilitate publică şi stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale planuri urbanistice zonale).

Raportul de mediu a urmărit să evalueze efectele pe care le va avea implementarea fiecărui obiectiv din P.U.G. asupra mediului și de a stabili măsuri de contracarare a oricărui posibil efect negativ.

Pentru factorii de decizie din administrația publică a comunei, RAPORTUL DE MEDIU este un instrument care împreună cu PLANUL URBANISTIC GENERAL poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investițiilor, să întărească și să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei.

Evaluarea strategică de mediu crează baza pentru:

creșterea eficienței procesului decizional

realizarea unui management durabil din punct de vedere al protecției mediului

întărirea sistemului de conducere și a eficienței instituționale

o evaluare mai corectă a proiectelor.

Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greșeli în ceea ce privește realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.

Obiectivele prevăzute în Planul Urbanistic General au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu; s-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului.

Evidențierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administrația publică în alegerea priorităților în dezvoltarea urbanistică a comunei.

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:

analiza stării actuale a mediului în urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante; evaluarea a presupus analizarea modului în care P.U.G. contribuie la atingerea obiectivelor

s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” și s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu și pe performanță – se asigură controlul implementării și eficacității măsurilor prevăzute în P.U.G. care își propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării Planului Urbanistic General va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Scopul final este ca implementarea planului și a legislaţiei naţionale să producă efecte pozitive la nivelul comunei C.A.Rosetti, județul Tulcea.

În concluzie, apreciem că implementarea PUG pentru comuna C.A.Rosetti va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a localității pe termen mediu și lung.


157

13. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Ciulache, S., Torica, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele Universității București.

Dihoru, Gh., Negrean, G. (2009), Cartea Roșie a plantelor vasculare din România, Edit. Academiei Române, București.

Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comanescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I.A. (2005), Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, București.

Gafta, D., Mountford, O. (coord.) et al. (2008), Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca.

Gâștescu, P., Știucă, R, (2008), Delta Dunării, Rezervație a Biosferei, Editura CD PRESS, București.

Ghinea, D. (2002), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică București.

Popescu, A., Sanda, V., Oroian, S., (1997), Vegetația Deltei Dunării, Marisia, XXV (supliment), Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș.

Săvulescu, T. (1952-1976), Flora României, vol. I-XIII, Edit.Academiei Române, Bucureşti.

Studiu de evaluare adecvată „PUG comuna C.A.Rosetti”

Planul Local de Acțiune pentru Mediu județul Tulcea, revizuit 2011

Raportul anual privind starea factorilor de mediu – Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea, 2012, 2013

Planul de amenajare a teritoriului judeţean Tulcea (1995) – INCD Urbanproiect Bucureşti

Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunării” (2008-2009) – INCD Urbanproiect Bucureşti

Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) – secţiunile I-VI (aprobate până în prezent)

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM)

Strategia de Dezvoltare a Comunei C.A.Rosetti 2012-2016.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, judeţul Tulcea.

Planul pentru prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral.

Master Plan pentru Sistemul de management integrat al deșeurilor in județul Tulcea (2009).

Master Plan pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare în județul Tulcea.

Planuri de apărare împotriva inundaţiilor - judeţul Tulcea 2014-2017.

Legislatia de mediu in vigoare

Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA - Elena Giurea, Alexandru Nicoara, Florentina Florescu, Carmen Sandu

http://www.mmediu.ro

http://www.ddbra.ro/

www.cjtulcea.ro


158

www.tulcea.djc.ro

www.natura2000.ro.

RAPORT DE MEDIU - paginadestart.com · NTPA 001 privind valori – limit de încărcare cu poluană...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU - paginadestart.com · NTPA 001 privind valori – limit de încărcare cu poluană...