RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/2013/decembrie... ·...

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL

Amenajare parc panouri fotovoltaice

extravilan municipiul Tecuci, T785, P319/21,

judetul GALATI,

Beneficiar: SC FERARU FIF SRL

Elaborator:SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor

Atestat emis la 10.06.2010 valabil pana la 10.06.2015

Revizia 1 - noiembrie 2013

RAPORT DE MEDIU – PUZ Amenajare parc panouri fotovoltaice, extravilan municipiul Tecuci, T85, P319/21, Judeţul Galaţi

2/66

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………... 4 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului

sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante ………………………………………………………………………

9

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 9 1.2. Expunerea continutului si a obiectivele Planului Urbanistic Zonal . 9 1.3. Relatia PUZ cu alte planuri si programe relevante …………………... 15 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii PUZ ………..................... 18

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ………………………. 19 2.1.1. Apa ……………………………………………………………………………... 19 2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….... 20 2.1.3. Sol si subsol ………………………………………………………………….. 23 2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna ……………………………………………... 24 2.1.5. Relief …………………………………………………………………………... 25 2.1.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic ………………….... 27 2.1.7. Cai de comunicatie si transport ………………………………………….. 27 2.1.8. Mediul social si economic ................................................................. 28 2.2. Calitatea factorilor de mediu ............................................................. 28 2.2.1 Calitatea aerului ................................................................................. 28 2.2.2. Calitatea apelor de suprafata ............................................................ 29 2.2.3. Calitatea solului si a apei subterane ................................................. 29 2.2.4. Nivelul de zgomot si vibratii .............................................................. 30 2.2.5. Populatia si mediul urban ................................................................. 30 2.3. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUZ …….. 30 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ ………………………………………………………………….. 32

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 32 3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 32 3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 33 3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 33 3.5. Mediul social si economic ………………………………………………... 33 3.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 33 3.7. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 33 3.8. Peisajul ……………………………………………………………………….. 33 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ ………............. 34 5. Obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national

relevante pentru PUZ ……………………………………………………… 39

5.1. Obiective de mediu, tinte, indicatori …………………………………… 39 5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……… 40 6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 44 6.1. Metodologia de evaluare utilizata ..............…………………………….. 44 6.2. Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative


3/66

asupra mediului ………….................................................................... 44

6.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUZ ………….. 48 6.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUZ

asupra obiectivelor relevante ............................................................ 53

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera ……………………………………....

56

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUZ ………………………………………………………….

56

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime …………………………………………………………………………..

57

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului …………………...

60

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………... 62 12. Concluzii si recomandari ................................................................... 64 13. Glosar de termeni ………………………………………………………....... 65 Anexe


4/66

INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultate le acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Raportul de mediu va identifica şi aplica pe teritoriul amplasamentului planului urbanistic zonal metode şi mijloace de evaluare care să permită:

1. evaluarea stării actuale a mediului, problemele aduse mediului şi a cauzelor care o generează;

2. aprecierea corectă a suportabilităţii mediului pentru diferite activităţi antropice:

1. Titularul planului SC Feraru Fif SRL, comuna Matca, judetul Galati, reprezentata de administrator Istrati Florin;

2. Autorul atestat al Raportului de mediu Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180 - Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor


5/66

3. Denumirea planului Plan Urbanistic Zonal – Amenajare parc panouri fotovoltaice, extravilan municipiul Tecuci, T85, P319/21, Judeţul Galaţi. 4. Iniţiatorii planului SC Feraru Fif SRL, comuna Matca, judetul Galati

5. Proiectant Birou Individual de Arhitectura – arh. Durbaca Liviu Cezar, GALATI, str. Armata Poporului, nr. 53., Tel.: 0236/436318.

6. Aşezare geografică şi încadrarea în localitate

Geografic, municipiul Tecuci se află aș ezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoreș ti, ambele subunităț i ale Podiș ului Moldovei, la cofluenț a râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poarta numele oraș ului, Câmpia Tecuciului. Raportându-ne la asezarile importante din jur, municipiul Tecuci se afla la 20 km de Marasesti, 40 km de Focsani, 50 km de Bârlad, 80 km de Galati, 180 km de Iasi si 240 de km de Bucuresti.

Aşezare geografică municipiul Tecuci, Judeţul Galaţi


6/66

Terenul care face obiectul PUZ se află situat în extravilanul municipiului Tecuci, in partea de est a municipiului, in T85, parcelele 319/21. Zona studiată prin PUZ are o suprafaţă de 40.000 mp şi are categoria de folosinta teren agricol. Terenul in suprafata totala de 4ha, proprietate Istrati Florin, este situat in extravilanul municipiului Tecuci, cu nr. cadastral 4090, are transmis dreptul de folosinta catre SC FERARU FIF SRL cu sediul in comuna Matca, judetul Galati prin contractul de comodat nr. 2 din 26.04.2013 incheiat intre parti. Coordonatele Stereo 70 ale perimetrului parcului fotovoltaic sunt urmatoarele:

Nr.crt. X Y

1 486687,946 691885,878

2 486789,122 692420,477

3 486715,693 692425,174

4 486613,143 691883,315

Accesul în teritoriu

Accesul carosabil se face rutier pe DJ 251 care face legatura intre municipiul Tecuci si

comuna Matca, si de aici pe drumul de exploatatie agricola D 321 pe o lungime de cca

900m pe directia nord.

Drumul judetean DJ 251 se afla intr-o stare relative buna, iar drumul de exploatatie

Agricola este pietruit si are o latime medie de 4,5 m.

Accesul la acest amplasament se face din drumul de exploatatie agricola De 321 care

are o latime medie de 4,50 m si care pleaca din DJ 251 ce face legatura intre municipiul

Tecuci si comuna Matca.

Terenul are o forma relativ dreptunghiulara avand laturile perimetrale cu dimensiunile de

544,09 m, 73,58 m, 551,48 m si 74,85 m si cuprinde doua zone functionale :

Zona amplasarii panourilor fotovoltaice.

Zona tehnico – administrativa.

Amplasamentul propus pentru implementarea planului analizat este situat la o distanţă

de 11,5 km faţă de limitele ariilor protejate situate de-a lungul văii Siretului, respectiv

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Faţă de

ROSCI 0134 Pădurea Balta Munteni, amplasamentul propus se află situat la o distanţă

de 10,2 km.


7/66

Localizarea amplasamentului în raport cu ariile naturale protejate din zonă

Amplasamentul propus pentru implementarea planului

ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior

ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior

ROSCI 0134 Pădurea

Balta Munteni


8/66

RAPORT DE MEDIU – PUZ amenajare parc panouri fotovoltaice, extravilan municipiul Tecuci, T85, P319/21, Judeţul Galaţi

9/66

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Zonal, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

1.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un plan care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG – ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi restricţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ – ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile).

1.2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ

Planul urbanistic zonal propune organizarea administrativ – teritorială a unui teren situat în extravilanul municipiului Tecuci, Judeţul Galaţi, cu suprafaţa de 40.000 mp. Terenul care a generat PUZ are o suprafata de 40.000 mp, este proprietatea lui Istrati Florin si a fost dat in folosinta cu titlu gratuit catre SC FERARU FIF SRL, conform contractului de comodat nr. 2 din 26.04.2013. Terenul studiat este situat în partea de est a municipiului Tecuci şi este din categoria ,,teren arabil”. Zona este fără valoare peisagistică şi nu are utilităţi. In prezent terenul este liber de construcţii. Obiectul lucrării P.U.Z. constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice şi estetice din zonă, privind reconversia funcţională a unui teren extravilan în suprafaţă de S = 40.000mp si care prin prezentul PUZ se va introduce in intravilan. BILANT TERITORIAL

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (mp)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (mp)

Procent % din total

intravilan

Teren arabil 40.000,00 100 - -

Zona panouri fotovoltaice: - - 37.960,00 94,90

Zona tehnica - administrativa

2.040,00 5,10

Suprafata construita

- -- 94,00 4,60

Circulatii, platforma, parcaj

- -- 566,00 27,70

Spatiu verde - -- 1.380,00 67,70

TOTAL 40.000,00 100,00 40.000,00 100,00


10/66

Zona tehnica – administrativa, in suprafata de 2.040,00 mp, va cuprinde anexele tehnice care vor adaposti echipamentele pentru transformarea curentului continuu generat de panouri in current alternative si totodata de ridicare a tensiunii electrice. Conform plansei de reglementari pe amplasament vor fi amplasate:

4 module in care vor fi montate transformatoarele si invertoarele

un container pentru personalul de paza si de intretinere

un bazin etans vidanjabil (care va fi subteran)

rezervor pentru alimentare cu apa cu V = 1000l In cadrul suprafetei tehnico - administrative va fi amenajata o zona de spatiu verde de 1.380,00 mp Principalii indicatori urbanistici propusi sunt:

P.O.T. max. 4,60 % C.U.T. max 0,046 %

Regimul de inaltime propus: P Prin PUZ se urmăreşte:

scoaterea din circuitul agricol a suprafeţei de 4,00 ha,

zonificarea funcţională a întregii suprafeţe de teren studiate,

rezolvarea circulatiei si a acceselor carosabile

stabilirea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire P.O.T. - ul rezultat din noua funcţiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul public. Prin propunerile sale PUZ are în vedere reconversia funcţională, transformarea zonei, în prezent neconstruită, într-un pol de interes din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului de afaceri. Amplasarea instalatiei fotovoltaice într-o zonă adiacentă infrastructurii rutiere existente îi conferă, avantajul de a nu afecta calitatea mediului înconjurător. Tehnologia de producere a energiei electrice din conversia energiei solare face parte din tehnologiile curate: nu este generatoare de emisii, deşeuri, nu emite gaze sau alte substanţe lichide sau solide, ci dimpotrivă, contribuie la evitarea emisiei de CO2, precum şi a altor noxe care însoţesc tehnologia clasică de producere a energiei.

Obiectivele planului de urbanism zonal sunt urmatoarele:

Nr.Obiectivului Denumirea Obiectivului

OB 1 Schimbarea destinatiei terenului din teren arabil in teren in vederea realizarii unui parc fotovoltaic

OB 2 Zonificarea funcţională a amplasamentului (zona parc fotovoltaic, zonă tehnica - administrativa

OB 3 Circulaţia (căi de circulaţie carosabile şi pietonale, platforme carosabile);

OB 4 Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei (producerea energiei electrice din conversia energiei solare).


11/66

Construirea centralei fotovoltaice se va realiza prin amplasarea pe teren a unor module de captare (panouri fotovoltaice din siliciu mono cristalin sau policristalin) a energiei solare. Puterea totala instalata a parcului fotovoltaic va fi de 2,20 MWp. Aceasta energie va fi distribuita in intregime prin pamant catre statii invertoare care vor livra puterea de 2,00 MWn la retea.

Panourile fotovoltaice, in numar de 9.216, vor fi fixate pe suporturi special proiectate, care respecta azimutul si inclinarea necesara, precum si cerintele legate de greutatea ansamblului de celule fotovoltaice si de incarcarile suplimentare generate de factorii metorologici – vant, zapada, chiciura. Suportul va fi proiectat astfel incat sa poata fi adaptat la un numar diferit de panouri fotovoltaice si este demontabil, solul putand sa revina la conditiile initiale dupa demontarea suportului. Panourile fotovoltaice vor fi pozitionate cu fata catre sud. Ele vor fi insiruite, dispuse in randuri paralele, cu spatii interstitiale suficiente pentru a permite insorirea tuturor randurilor, accesul facil la panouri. Cazurile de umbrire vor fi evitate prin pozitionarea randurilor la o distanta de cca 4m unul fata de celalat. Panourile vor fi fixate in pamant cu fundatii punctuale indirect, constituite din suruburi metalice. Parcul fotovoltaic se va racorda la statia electrica existenta in zona localitatii situata la cca. 900m de zona studiata. Racordul se va realiza printr-o retea electrica subterana (LES):

Lungime retea interioara: 100 m;

Lungime retea exterioara: 900 m;

Tensiune retea interioara: 20 kV

Tensiune retea exterioara: 110 KV Panourile fotovoltaice nu necesită o protecţie specială la vandalism sau agresiuni. Incinta va fi protejata de o imprejmuire, de cca. 1,8m inaltime, executata din plasa de sarma, cu sarma ghimpata spiralata la partea superioara. In privinţa condiţiilor de mediu, ele pot funcţiona atât la temperaturi foarte joase, cât şi la temperaturi foarte ridicate. Intreţinerea lor este foarte uşoară, funcţionarea lor fiind garantată 20 -25 ani, după care funcţionează la 92% din capacitate. Panourile fotovoltaice sunt proiectate să absoarbă lumina soarelui pentru a o transforma în electricitate. Cu cât mai multă energie este absorbită, cu atât mai multă energie va fi produsă. Mono sau policristalele de siliciu ale celulelor fotovoltaice absorb două treimi din lumina solară care atinge suprafaţa panourilor. Doar o treime din lumina soarelui care atinge suprafaţa panourilor ar putea fi reflectată. O protecţie antireflex poate reduce lumina care este reflectată şi să sporească cantitatea de lumină absorbită. Toate panourile solare sunt acum proiectate cu un ultim strat antireflex, iar unele panouri au chiar mai multe straturi. Aceste măsuri reduc la minimum reflectivitatea. Reflectivitatea unei suprafeţe sau albedo, variază cu tipul de material care acoperă panourile. Panourile solare au o reflectivitate de cca. 0,2-0,3, adică similară cu aceea a ierbii (0,25), nisip uscat (0,45), ace de brad (0,2), beton curat ( 0,3), suprafaţa apei (0,22). Stratul proaspăt de zăpadă uscată are un indice de reflexie de 0,8-0,9, zăpada stătută umedă de 0,45-0,70, arăturile umede 0,15. Factorul de reflexie al panourilor solare este foarte mic, de aproximativ 2-3%, ceea ce înseamnă chiar mai puţin decât al ierbii. Acesta este de fapt un fenomen normal dacă ţinem seama că pe acest criteriu se bazează proiectul acestor panouri; cu cât se reduce


12/66

mai mult reflexia, cu atât creşte mai mult absorbţia şi ca urmare celulele sunt mai eficiente. Ca urmare indicele de reflexie al acestor panouri este cu mult mai mic decât al unor suprafeţe obişnuite de geam. Panouri fotovoltaice au fost instalate si pe unele din cele mai mari aeroporturi ale lumii, iar acest lucru demonstrează încă o dată, ca panourile au indicele redus de reflectivitate şi prin urmare ele nu pot deranja activitatea aeroportuară. Terenul pe care care se propune amplasarea parcului fotovoltaic se afla la o distanta considerabila de DJ 251 (Tecuci – Matca): cca. 900m pe directia nord si tinand cont de gradul redus de reflectivitate pe care il au panourile fotovoltaice, nu exista riscul de licarire/orbire a masinilor ce tranziteaza zona. In interiorul zonei tehnico-administrative se propune amplasarea urmatoarelor constructii:

Modul pentru personal paza si intretinere

Posturi de transformare cu invertoare

Rezervor de apa pentru consumul menajer cu V = 1000l;

Bazin etans vidanjabil

Date tehnice generale

nr. de celule fotovoltaice 9.216 buc.

nr. invertoare 4 buc x 500 kW

transformatoare 4 buc. x 1000KVA; Atat invertoarele, cat si transformatoarele vor fi amplasate in cele 4 module din zona tehnico-administrativa Drumurile interioare vor ocupa o suprafata de 566,00 mp;

Tehnologia modernă permite conversia directă a energiei solare în energie electrică, evitând etapele intermediare precum extragerea combustibilului, transportul, arderea acestuia şi conversia în energie electrică. Principiul de conversie este prezentat în figura de mai jos.

Radiaţia solară cade pe un dispozitiv electronic, o joncţiune de tip diodă, numit celulă fotovoltaică, producând o diferenţă de potenţial electric (tensiune electrică) la bornele dispozitivului. Mai multe celule fotovoltaice se leagă în serie şi/sau paralel şi se integrează într-o structură rezistentă mecanic şi la intemperii, care se numeşte modul fotovoltaic.

Sistemul de module fotovoltaice produce curent continuu. Pentru a transporta energia produsă de centrală către consumatori, curentul continuu este transformat în curent


13/66

alternativ, cu ajutorul unor dispozitive electronice numite invertoare. Invertoarele se conectează, prin intermediul unor transformatoare electrice, la sistemul naţional de transmisie a energiei. Prin reţeaua electrică de distribuţie a energiei, energia electrică produsă de centrala fotovoltaică ajunge la consumatorul de energie electrică.

Conform avizului nr.7690/15.07.2013 al Transelectrica S.A. Constanta, in conformitate

cu “Programul de Perspectiva al RET 2012-2016 si orientativ 2021”, in partea de vest a

amplasamentului PUZ este propusa realizarea unui traseu LEA 400KV. Conform datelor

puse la dispozitie de Transelectrica, in cazul realizarii LEA 400 kV, acest traseu va

afecta ultimul tronson ce urmeaza a fi echipat cu panouri fotovoltaice. In vederea

respectarii restrictiilor de construire ce vor fi impuse in acel caz, titularul parcului

va tine cont de aceste restrictii si va modifica planul.

Pe segmentul de traversare, pentru coexistenţa celor 2 proiecte se vor respecta reglementările din domeniile cărora le aparţin. Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV dublu circuit 138 km


14/66

Traseul LEA După traversarea DN 11A şi CF Oneşti-Adjud-Mărăşeşti, linia electrică trece în soluţie aeriană. În continuare, traseul LEA merge paralel cu DN 11A, trece pe la est de localităţile Ştefan cel Mare şi Negoieşti, traversează râul Trotuş în dreptul localităţii Căiuţi, merge în paralel cu LEA 220 kV Gutinaş – FAI – Munteni şi cu cele două LEA 110 kV existente, până în dreptul localităţii Coţofăneşti, trece în continuare pe la est de localitatea Cornăţel şi la vest de localitatea Lunca Dochiei, trece în judeţul V rancea ocolind pe la vest localitatea Copăceşti, traversează DJ 119C Rugineşti - Angheleşti şi ocoleşte pe la est localitatea Păuneşti, evitând plantaţiile de viţă de vie din zonă. De aici, traseul LEA se apropie la circa 1 km de E 85, aflându-se la vest de localităţile Pufeşti, Călimăneşti, Pădureni şi Haret. Din dreptul localităţii Haret, traseul LEA se orientează spre est traversând DJ 204E, DN2 (E85), CF Mărăşeşti-Tecuci-Barboşi şi iar DJ 204E, ocoleşte pe la nord localitatea Modruzeni şi oraşul Mărăşeşti, după care traversează râul Siret la nord de localităţile Cosmeşti Vale şi Cosmeşti, pe teritoriul judeţului Galaţi. În zona de traversare a râului Siret, LEA 400 kV se situează în paralel cu LEA 110 kV Mărăşeşti – Tecuci şi la distanţa de 70-100 m faţă de conducta magistrală de transport gaze naturale, Focşani – Tecuci. După traversarea râului Siret, traseul păstrează orientarea spre est, traversează DJ 252, CF Tecuci-Bârlad, DN 24 (E581), râul Bârlad, ocolind apoi pe la nord şi est municipiul Tecuci. După traversarea DJ 251 Tecuci – Matca, traseul se orientează spre sud, trecând pe la est de localităţile Drăgăneşti şi Barcea, traversează DJ 253, la nord de localităţile Iveşti şi Călmăţui, traversează DJ 254, ocolind pe la nord localităţile Pechea şi Negrea traversând DJ 251, DJ 255 şi DJ 255B, pe la vest localităţile Cişmele, Mihail Kogălniceanu, traversează din nou DJ 251 şi intră apoi în ST Smârdan, în culoar comun cu cele 2 LEA 400 kV existente.


15/66

1.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante 1.3.1. Planuri şi programe la nivel local Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi (2008 – 2013)

Obiectivul constă în asigurarea dezvoltării echilibrate a localităţilor judeţului, astfel încât să se creeze o dezvoltare economică armonioasă, să se asigure noi locuri de muncă, accentul fiind pus pe dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea serviciilor, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost definite obiective specifice, dintre care se evidenţiază :

dezvoltarea durabilă a localităţilor în mediu rural; îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturii cu alte zone; creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor de calitate; asigurarea protecţiei mediului.

Dintre obiectivele majore ale strategiei de dezvoltare judeţene, aplicarea planului urbanistic propus va contribui la realizarea următoarelor obiective :

- „Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul judeţului Galaţi” – obiectiv major;

- „Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane” - dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea


16/66

produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă; promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă.

Planul de Urbanism General al municipiului Tecuci, Judeţul Galaţi Conform planului urbanistic general al municipiului Tecuci, terenul este situat în extravilanul localităţii. Terenul este proprietatea lui Istrati Florin si a fost dat in folosinta cu titlu gratuit catre SC Feraru Fif SRL conform contractului de comodat nr. 2/ 26.04.2013. In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 reactualizată, în extravilanul localităţii este permisă construirea de anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole. In conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr 18/1991 republicata: amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor.

In situaţia în care se doreşte realizarea unor investiţii cu altă destinaţie decât cea permisă este necesară extinderea intravilanului prin introducerea suprafeţei aferente în intravilanul localităţii, lucru posibil doar prin elaborarea unei documentaţii de urbanism – Plan Urbanistic Zonal (PUZ) avizată şi aprobată conform legii.

1.3.2. Planuri şi programe la nivel regional Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013

Obiectivul regional al Strategiei de dezvoltare regională este creşterea Produsului Intern Brut (PIB) regional, până în anul 2013, cu o rată de creştere superioară celei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivele specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al strategiei sunt: - crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea de noi investiţii, întărirea potenţialului

celor existente, prin dezvoltarea utilităţilor şi a serviciilor de calitate; - crearea de noi oportunităţi de dezvoltare economică durabilă şi de creştere a calităţii

vieţii, prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu;

- creşterea atractivităţii zonelor prin investiţii, îmbunătăţirea standardelor de viaţă (infrastructură, transport, mobilitatea populaţiei), promovarea coeziunii şi incluziunii sociale prin dezvoltarea de servicii urbane.

Obiectivele menţionate sunt corelate cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor şi susţinerea economiilor locale, păstrarea valorii mediului înconjurător şi asigurarea oportunităţilor egale.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud - Est Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud – Est (PRAM) cuprinde problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud – Est şi prevede obiectivele şi acţiunile propuse pentru soluţionarea acestor probleme.


17/66

Obiectivele specifice ale PRAM se referă la: - stimularea dezvoltării echilibrate a zonei; - diminuarea dezechilibrelor intraregionale, care vizează în special calitatea factorilor

de mediu; - revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităţii mediului; - preîntâmpinarea producerii de dezechilibre ecologice; - stimularea cooperării în domeniul protecţiei mediului; - schimbarea modului de abordare în problemele de mediu; - conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile

Uniunii Europene. Pentru obiectivele regionale de mediu menţionate au fost identificate şi planificate pe termen mediu şi scurt măsuri specifice pentru soluţionarea problemelor prioritare. In cadrul Planului Regional de Acţiune pentru Mediu, următoarele aspecte comune cu obiectivele propuse prin PUZ-ul analizat sunt considerate drept oportunităţi de dezvoltare: introducerea de surse regenerabile de energie; crearea de parteneriate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor.

1.3.3. Planuri şi programe la nivel naţional

Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 Obiectivele strategice sunt:

creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependenţei de resursele energetice de import;

creşterea eficienţei energetice;

promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile astfel încât ponderea acestor resurse în totalul consumului brut de energie electrică să fie de 35% în anul 2015 şi 38% în anul 2020;

reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

Strategia pentru dezvoltare durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 – 2030 - Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor

investiţionale, în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;

- Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului priva t; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii;

- Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice;

- Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;


18/66

Strategia şi Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice Direcţia de dezvoltare a centrului de dezvoltare propus prin planul urbanistic analizat coincide cu unele dintre măsurile majore pentru reducerea emisiilor de GHG şi anume:

- Intensificarea participării României la Programul “Energie inteligentă pentru Europa";

- Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile; - Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie.

1.3.4. Planuri şi programe la nivel internaţional

Planul de acţiune pentru eficienţă energetică 2007- 2020 Scopul planului de acţiune pentru eficienţă energetică este de a obţine o reducere a consumului de energie de 20 % până în anul 2020 prin promovarea investiţiilor în domeniu care să îmbunătăţească randamentul producţiei şi distribuţiei de energie. Cartea Verde – o strategie europeană pentru energie durabilă, competitivă şi sigură prin care se identifică domenii cheie care necesită soluţionare şi anume: competitivitatea şi piaţa internă de energie, diversificarea mixului de energie, dezvoltare durabilă. 2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile

în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: biodiversitatea, flora, fauna, populaţia, sănătatea umană, apa, aerul, solul, factorii climatici, valorile materiale, patrimonul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul, mediul urban, mediul social şi economic.

Luând în considerare tipul de plan analizat – PUZ – ce prevede realizarea unei instalatii fotovoltaice de producere a energiei electrice din conversia energiei solare pe un teren neconstruit, modernizarea căilor de circulaţie, amenajarea de spaţii verzi, prevederile acestuia, aria de aplicare şi caracteristicile acesteia, s-au stabilit ca relevanţi pentru zona PUZ pentru a fi luate în considerare în evaluarea de mediu următorii factori / aspecte de mediu: biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, apa, aerul, solul, zgomotul, peisajul, mediul social şi economic Referitor la selectarea factorilor/ aspectelor de mediu relevanţi pentru PUZ în raport cu cei menţionaţi In HG nr 1076/2004 se fac următoarele precizări;

- factorii climatici nu sunt relevanţi pentru PUZ, deoarece aria de aplicare a acestora este mult mai redusă pentru ca propunerile planului să aiba influenţă asupra Municipiului Tecuci;

- valorile materiale nu sunt relevante pentru plan, amplasamentul nu dispune de resurse materiale;

- patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectonic şi arheologic nu sunt relevanţi pentru plan; nici amplasamentul, nici vecinătăţile acestuia nu dispun de valori ale patrimonului cultural, arhitectonic, arheologic;


19/66

- mediul urban reprezintă un aspect cu relevanţă pentru plan; prin natura sa Planul Urbanistic Zonal va influenţa mediul urban al municipiului Tecuci, respectiv al comunei Matca.

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Apa Amplasamentul studiat se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Corozelul, care străbate comuna Matca de la N la S. Apa pârâului Corozel poate fi folosită la irigaţii, deşi debitul este mult mai redus în anumite perioade ale anului. Pârâul izvorăşte dintr-o râpă din dealul Cernăteşti din Fundeanu, merge spre sud-vest, de-a lungul terasei formată din culmile dealului Brătuleşti şi Mândra, străbătând un şir de dealuri roase care constituie platforma nordică a regiunii Corod şi care, după toate probabilităţile, marchează limita unei prăvăliri de mică dimensiune , care a format latura nordică a bazinului corodean. Platforma estică a terasei, fiind mai înaltă şi mai abruptă, pârâul Corozel o ia de -a lungul acestei terase, urmând cu fidelitate toate sinuozităţi le sale până la vărsarea în Bârlad, la 1 km sud de satul Barcea, unde el se pierde în nisipurile aluviului recent ce formează caracteristica ultimei faze din aluviul nou (cuaternar), după ce a străbătut o regiune de terase joase şi nisipuri, lungă de 30 km. Astăzi, pârâul Corozel, din cauza defrişării pădurilor şi a eroziunii dealurilor, este un pârâiaş cu apă puţină, care de multe ori, în verile secetoase, nu ajunge la Bârlad, ci este absorbit de nisipurile de la confluenţa cu Bârladul. In partea de vest a teritoriului administrativ curge raul Siret.


20/66

2.1.2. Aerul Clima este influenţată de aşezarea geografică a teritoriului, de relief şi de circulaţia generală a atmosferei, incluzându-se în provincia climatică continentală, ţinutul climei de câmpie, subţinutul climei de lunci şi bălţi de podiş în nord. În trecut climatul regiunii a fost aspru, mai ales din cauza iernilor deosebit de grele, cu zăpezi abundente, care atingeau înălţimi „cât casa”. Acest lucru ni-l explică existenţa pădurilor întinse care dominau întreaga regiune, în special platourile. Clima actuală în zona studiata are caracteristici ce o încadrează în sectorul de climă continentală, fiind cuprinsă în zona cu climat de câmpie, cu ierni friguroase şi veri secetoase şi călduroase, cu maxime de precipitaţii la începutul verii.


21/66

Precipitatiile medii anuale sunt 430mm/an, iar repartiţia lor este foarte neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant. Temperatura medie anuala este 9,8 grade Celsius. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord (25,1%) si nord – vest (8,3%) purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor de teren pe frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie. In zona studiata mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu.

Harta climatică a României Harta precipitaţiilor în România

Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,90 m de la cota terenului natural sau sistematizat, conform STAS 6054/1977, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu temperaturi negative este de 98,3 zile/an.

Radiaţia solară, considerată ca cel mai important factor genetic al climei pe teritoriul Câmpiei Române de nord – est, are valori anuale, care variază în jur de 125 kcal/cmp suprafaţă orizontală. Cea mai mare parte se produce în perioada caldă a anului (aprile – octombrie), peste 90 kcal/cmp, iar diferenţa de 35 kcal/cmp, în perioada rece (noiembrie – martie), cele mai mari valori lunare ale radiaţiei solare nu se înregistrează în luna iunie, luna solstiţiului de vară, ci în luna iulie, când nebulozitatea se reduce simţitor, variind între 17,50 şi 18,50 kcal/cm2 suprafaţă orizontală, ceea ce determină intensificarea proceselor de evaporaţie şi evapotranspiraţie şi producerea precipitaţiilor de convecţie. Soarele este sursa de energie primară pentru toate celelalte surse de energie fosile şi regenerabile. Natura a înmagazinat energia solară în combustibili fosili: cărbune, petrol, gaze naturale, pe care omul îi converteşte în energie electrică cu un proces complicat, însoţit de emisii de gaze cu efect de seră: CO2 , NOx şi deşeuri solide. Soarele emite în mod continuu cantităţi uriaşe de energie. O parte din această radiaţie ajunge pe Pământ. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pământ într-o zi este mai mare decât întregul consum al Pământului pe durata unui an întreg. Totuşi, nu toată energia Soarelui ajunge pe solul Pământului. O parte este absorbită de atmosferă sau reflectată înapoi în spaţiu.


22/66

Intensitatea luminii ce ajunge pe Pământ variază în funcţie de perioada zilei, locaţia şi condiţiile meteorologice. Radiaţia solară ce ajunge pe Pământ se măsoară în Wh/m2/zi sau KWh/m2/an. Pentru a simplifica calculele şi a avea o bază comună de calcul, s-a decis ca standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o oră pentru o zi însorită. Această putere se regăseşte într-o zi de vară pe o suprafaţă de un metru pătrat unde Soarele este perpendicular pe aceasta.

Radiaţia solară ce cade pe sol variază atât cu perioada zilei, dar poate varia considerabil în funcţie de locaţie. Iradiaţia solară variaza între 1000KWh/m2 pe an în ţările din Europa de Nord şi 2000 – 2500 KWh/m2 pe an în zonele cu deşert. Aceste variaţii între locaţii sunt date de diferenţele de latitudine şi condiţiile meteorologice.


23/66

Panourile fotovoltaice sunt proiectate să absoarbă lumina soarelui pentru a o transforma în electricitate. Cu cât mai multă energie este absorbită, cu atât mai multă energie va fi produsă. Mono sau policristalele de siliciu ale celulelor fotovoltaice absorb două treimi din lumina solară care atinge suprafaţa panourilor. Doar o treime din lumina soarelui care atinge suprafaţa panourilor ar putea fi reflectată. O protecţie antireflex poate reduce lumina care este reflectată şi să sporească cantitatea de lumină absorbită. Toate panourile solare sunt acum proiectate cu un ultim strat antireflex, iar unele panouri au chiar mai multe straturi. Aceste măsuri reduc la minimum reflectivitatea. Reflectivitatea unei suprafeţe sau albedo, variază cu tipul de material care acoperă panourile. Panourile solare au o reflectivitate de cca. 0,2-0,3, adică similară cu aceea a ierbii (0,25), nisip uscat (0,45), ace de brad ( 0,2), beton curat ( 0,3), suprafaţa apei (0,22). Stratul proaspăt de zăpadă uscată are un indice de reflexie de 0,8 -0,9, zăpada stătută umedă de 0,45-0,70, arăturile umede 0,15. Energia produsă este „energie verde”, adică din procesul de producere a energiei nu rezultă deşeuri, gaze cu efect de seră, nu emite zgomot, într-un cuvânt, este un proces tehnologic în totalitate curat.

2.1.3. Solul şi subsolul

In zona studiata cele mai extinse si caracteristice soluri sunt cernoziomurile carbonatice formate în partea cea mai uscatã a stepei de pajisti xerofile cu graminee, soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat pânã la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantã si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri.

Schita climatologica

Schita agrogeologica


24/66

Seismic, zona studiata se încadrează în zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s. Din punct de vedere seismic, teritoriul municipiului Tecuci este afectat de miscarile – cutremurele moldavice, ale caror doua focare sunt tributare zonei Vrancea:

In interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentre la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km;

La exterior, in zona Focsani – Marasesti – Tecuci, cu hipocentre mai putina adanci, 60 km

Harta geologică a Judeţului Galati

Harta geologică a Judeţului Galati

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună Amplasamentul ce face obiectul PUZ nu se află situat in si nici in vecinatatea unei arii naturale protejate.


25/66

Flora zonei aparţine vegetaţiei stepei (palamida, rapita, etc.) şi de silvostepa (stejar, maces, etc), precum si vegetaţiei intrazonale a luncilor (salcia, plop, rogoz, etc.). În vecinătatea terenului propus pentru implementarea proiectului nu există suprafeț e acoperite cu vegetaț ie arbustivă sau arborescentă. Pe zonele adiacente drumurilor există exemplare rare de arbuș ti aparț inând speciei Rosa canina. Pe suprafaţa terenului propus pentru implementarea planului nu există habitate naturale din cauza intervenţiei antropice manifestată prin cultivare anuală. Pe suprafeţele învecinate, reprezentate de haturi, este prezent habitatul comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare. Asociaţii vegetale. Dauco – Cephalarietum transsilvanicae M. et Ana; Maria Coroi 1998, Convolvulo – Agropyretum repentis Felföldy 1943. Răspândire. Acest habitat este răspândit de-a lungul drumurilor şi a căilor ferate dar cu precădere în sudul şi estul ţării (Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova). Staţiuni. Asociaţiile caracteristice sunt prezente de la nivelul mării până în regiunea montană, în zone climatice caracterizate prin temperaturii mediii cuprinse între 5 şi 11 °C şi precipitaţii cuprinse în intervalul valoric: 450 – 1000 mmHg. Formele de relief acoperite de acestă vegetaţie sunt: terenurile plane şi taluzurile din lungul căiilor de comunicaţii. Substratul pe care se dezvoltă este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri care au servit la construcţia drumurilor sau a căilor ferate. Structura. Majoritatea speciilor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte peste 50 – 80 cm realizând o acoperite de 70-80%. Speciile frecvent întâlnite sunt: Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai slab reprezentat, fiind alcãtuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon, Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris, Cardaria draba. Compoziţie floristică. Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens, Conium maculatum. Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca, Nepeta cataria. Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis, Daucus carota. Comunităţi antropice cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare sunt frecvent răspândite în România de-a lungul căilor de comunicaţii. Sunt fitocenoze de origine antropică şi au o valoare conservativă redusă. Animalele salbatice sunt reprezentate de vulpi, dihori, soarece de camp, etc., iar dintre reptile intalnite sunt sarpele de casa, sarpele de apa, gusterul , etc. Pe terenul analizat, urmează să fie construit parcul fotovoltaic, impactul limitându-se în principal la faza de construcţie.

2.1.5. Relieful Zona studiata se afla situata in campia Tecuciului, in zona central vestica a Tinutului Covurluiului. Câmpia Tecuciului este o subdiviziune a Campiei Romane si este o câmpie subcolinarã de terase, slab fragmentatã si alcãtuitã dintr-un complex de alte patru terase. Vãile care fragmenteazã câmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au apã decât la viituri. Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud -vest a Podişului Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est.


26/66

Altitudinile maxime pe care le atinge relieful în arealul zonei coboară sub 45,00 m, iar trăsătura esenţială a zonei o constituie predominarea câmpurilor largi şi puţin înclinate. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul reţelei hidrografice dovedesc că apele şi-au păstrat direcţia de curgere din pliocen şi datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar, care au afectat şi teritoriul comunei Ivesti. Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent. Defrisarile si extinderea culturilor agricole au accentuat eroziunea suprafetelor inclinate mai inalte, au crescut debitele solide ale apelor si au fost accentuate procesele aluviale si coluvio –proluviale ale zonelor mai joase.

Amplasare zona studiata


27/66

Harta unităţilor de relief

În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaţiile căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecărilor sau reactivarea unora mai vechi, concomitent cu inundaţiile. Alunecările de teren sunt categoria cea mai importantă a deplasărilor de teren. Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele din precipitatii. 2.1.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic In amplasament şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice sau situri arheologice. In prezent terenul este situat în extravilan şi are destinaţia de teren agricol - arabil extravilan.

2.1.7. Căi de comunicaţie şi transport Amplasamentul pe care se propune realizarea parcului de panouri fotovoltaice se afla in partea de est a municipiului Tecuci, arondat zonei extravilanului acestuia. Accesul carosabil rutier se face pe DJ 251 care face legătura intre municpiul Tecuci si comuna Matca si de aici pe drumul de exploatatie agricola De 321 pe o lungime de cca.

Zona studiata


28/66

900 m pe directia nord. Drumul judetean DJ 251 se afla intr-o stare relativ buna, iar drumul de exploatatie agricola este pietruit si are o latime medie de 4,5 m.

2.1.8. Mediul social şi economic Neimplementarea PUZ va genera un impact potenţial negativ asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau contribuţia la veniturilor Primăriei.

Numărul mediu al salariaţilor din industrie în judeţul Galaţi 2.2. Calitatea factorilor de mediu 2.2.1. Calitatea aerului Principala sursă locală care afectează direct calitatea aerului în zona amplasamentului PUZ este reprezentată de traficul rutier de pe DJ 251, De 321 şi activităţile desfăşurate de utilajele agricole (în vecinătate sunt terenuri arabile). Nu sunt date disponibile rezultate din monitorizarea efectuată de autorităţile publice privind calitatea aerului în zona analizată. Se poate trage concluzia că pe perioada efectuării lucrărilor agricole se intensifică generarea de pulberi sedimentabile şi pulberi respirabile, precum şi a poluanţilor caracteristici arderii combustibililor; în restul anului calitatea aerului este influenţată de pulberile generate de eroziunea naturală.

Tecuci


29/66

2.2.2. Calitatea apei de suprafaţă Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona il constituie paraul Corozel, care străbate comuna Matca de la N la S, si care este tributar raului Barlad. Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada 2003 – 2009 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele:

S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la ionii generali de salinitate şi nutrienţi.

Gradul de poluare este mai pronunţat în lunile de varǎ când substanţele organice reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice.

Desi in anii 2006 si 2007 evolutia calitativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in anii 2008 - 2009 s-a constatat o stare mai puţin bună a calităţii apei râului, datorita viitu rilor care s-au inregistrat in perioada aprilie-septembrie 2008, care au contribuit la incarcarea cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din sedimentele depuse

2.2.3. Calitatea solului şi a apei subterane Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecinţele poluării constând în creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziţiei, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetaţiei, asupra apei subterane şi chiar a omului, direct sau indirect prin alimentaţie şi apa.

Solul (cernoziom cambic pe luturi sau luturi loessoide), ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale.

Pe terenul, în suprafaţă de 40.000 mp, în prezent nu există construcţii. Terenul este situat pe o zonă cu pantă lină, cu destinatie teren agricol. Din punct de vedere al stabilitatii, acesta are asigurată stabilitatea generală şi locala.

În zona amplasamentului, mediul înconjurător nu este afectat de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări esenţiale ale calităţii componentelor de mediu.

Pe teritoriul judeţului Galaţi, în Câmpia Tecuciului, este localizat corpul de apă ROPR04 care este de tip poros permeabil si are o suprafaţa de 1445 kmp. Evaluarea corpurilor de apa subterana pentru anul 2011 s-a facut conform metodologiei preliminare de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape subterane elaborata de INHGA:

- s-au calculat pentru fiiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si

standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - daca s-a constatat ca exista depasiri ale valorilor prag/standard de calitate la cel

putin un element, s-a considerat ca respectivul punct de monitorizare este poluat. Astfel, în anul 2011 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s -a realizat prin 14 puncte de observaţie, din care, 8 foraje de observaţie, 4 foraje de exploatare şi 2 fântâni pentru controlul privind poluarea cu nutrienţi. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate, la indicatorul SO4 în 3 puncte


30/66

de monitorizare, Cl în 2 puncte de monitorizare, NO3 în 5 puncte de monitorizare şi NO2 într-un punct, care reprezintă 50 % din totalul punctelor monitorizate; Starea chimică este bună, constatându-se doar depăşiri cu caracter local

2.2.4. Nivelul de zgomot şi vibraţii Terenul care face obiectul PUZ se află situat în partea de est a municipiului Tecuci , in zona extravilanului acestuia si se afla la vecinatatea comunei Matca. Singurele surse geneneratoare de zgomot in zona amplasamentului o constituie traficul rutier Centrala fotovoltaica nu va fi o sursa generatoare de zgomot si vibratii. Atat transformatoarele , cat si invertoarele vor fi amplasate in cele 4 module ce vor fi construite pe amplasament si prin urmare nu vor constitui o sursa de zogomot sau vibratie.

2.2.5. Populaţia şi mediul urban Zona în care se află perimetrul PUZ este reprezentată de agricultură, legumicultura, etc.

Din analiza situaţiei existente reiese ca amplasarea şi realizarea instalatiei fotovoltaice este determinată de punerea în valoare a terenului (situat în extravilan).

În urma introducerii suprafeţei de 40.000mp în intravilan, prin reconversie funcţională, acesta se va extinde. Terenul aflat în extravilanul municipiului Tecuci este teren arabil. Din punct de vedere al structurii urbane a se doreşte o dezvoltare pe orizontală, înnoit din punct de vedere urbanistic, oferind servicii de calitate. In această linie se înscrie şi dezvoltarea propusă prin acest plan urbanisticc zonal.

2.3. Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării planului propus

Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica.


31/66

Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. Propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit.

Alternativa „0” (starea actuala a amplasamentului) este constituita din situatia cand amplasamentul isi pastreaza destinatia actuala. In cazul „alternativei 0”, amplasamentul isi va pastra functiunea actuala, calitatea solului din zona de interes nu va avea o evoluţie pozitivă în timp, decât daca pe terenurile agricole s-ar practica o agricultură cu rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate pesticidele şi îngrăşămintele chimice. Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante se poate considera ca in lipsa implementarii planului vor ramane constante presiunile antropice existente, tinand cont de categoria de folosinta a terenului. In cazul neimplementarii planului:

- se va pierde oportunitatea crearii de noi locuri de muncă in perioada de implementare a planului si o oportunitate de privind dezvoltarea mediului de afaceri in sectorul servicii cu efecte negative asupra asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei si a veniturilor Primăriei

- viata economica se va baza in continuare pe achipamente si tehnologii industriale depasite sau pe exploatatiile agricole, cu intensitate redusa care nu sustin o dezvoltare durabila.

- populaţia va continua să fie afectată de poluarea generalizată datorată utilizării combustibililor fosili în industrie şi pentru încălzirea locuinţelor; planul propune producerea de energie electrică din convesia energiei solare şi este în concordanţă cu prevederile Primului Plan Naţional de de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice (2007-2010)

- nu vor interveni modificări ale nivelului de zgomot şi vibraţii. - nu va fi influenţata calitatea apei din zonă

Aspectele relevante de mediu din cadrul amplasamentului studiat şi caracteristicile acestora în condiţiile evoluţiei date de parametrii actuali, prin neimplementarea planului şi în lipsa dezvoltării altor proiecte, de orice natură, pot fi sintetizate după cum urmează:

- funcţiunea agricolă a terenului se va îndrepta în ritm accelerat către cea de teren neproductiv, prin neutilizarea adecvată a acestuia şi instalarea de vegetaţie ruderală în unele locuri sau relief biogen (muşuroaie);

- dezvoltarea vegetaţiei ruderale şi utilizarea agricolă neadecvată nu va putea stimula în timp îndelungat revenirea la condiţiile fitofaunistice naturale, determinând păstrarea caracterului terenului sub aspectul evoluţiei ecosistemice.

In acest sens trebuie menţionat că propunerile de dezvoltare urbană asociate PUZ, conforme cu strategia de dezvoltare municpiului Tecuci şi cu prevederile PUG vor fi realizate prin investiţii private. Realizarea propunerilor PUZ cu privire la dezvoltarea urbană va creşte atractivitatea şi valoarea zonei .


32/66

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectului de dezvoltare va fi direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua. 3.1. Apa

a) Alimentarea cu apă

Zona analizata prin PUZ, fiind situata in extravilan si avand categoria de folosinta arabil nu are retele edilitare.

b) Canalizare Zona analizata prin PUZ, fiind situata in extravilan si avand categoria de folosinta arabil nu are retele de canalizare. 3.2. Aerul

Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:

numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor

emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd. Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DJ251). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului.

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatilor Tecuci si Matca, din judeţul Galaţi a fost încadrată in lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru pulberi in suspensie (PM10);

sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior


33/66

de evaluare pentru , dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

3.3. Solul

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora. Conform prevederilor Ordinului nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, atat municipiul tecuci, cat si comuna Matca sunt nominalizate.

3.4. Biodiversitate, floră, faună In zona studiata prin PUZ nu sunt zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI).

3.5. Mediul social şi economic

Amplasamentul centralei fotovoltaice este situat in extravilanul municipiului Tecuci. Principala ocupaţie a locuitorilor zonei este agricultura. 3.6. Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic

In zona amplasamentului studiat şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi nici monumente istorice aflate in evidenta Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu. In prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren arabil.

3.7. Zgomot şi vibraţii

Centrala fotovoltaica nu va fi o sursa generatoare de zgomot si vibratii. 3.8. Peisajul Folosinţa actuală a terenului studiat este teren arabil.


34/66

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic Zonal, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare

In zona studiata prin PUZ nu sunt intalnite zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI). Amplasamentul proiectului propus este situat la 11,5 km faţă de Aria de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (2 %); râuri, lacuri (17 %); mlaştini, tubării (4 %); pajişti naturale, stepe (4 %); culturi (teren arabil) ( 36 %); păşuni (7 %); păduri de foioase (22 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

Speciile de impotranţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt:

Alcedo atthis Ardea purpurea Ardeola ralloides Aythya nyroca Chlidonias hybridus Chlidonias niger Ciconia ciconia Circus aeruginosus Cygnus cygnus Egretta alba Egretta garzetta Gelochelidon nilotica Glareola pratincola Ixobrychus minutus Lanius collurio Lanius minor Larus minutus Nycticorax nycticorax Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Recurvirostra avosetta Sterna hirundo


35/66

Planul propus este situat la o distanţa de 11,5 km faţă de Situl de Importanţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Mijlociu este de 25.081 ha şi se întinde pe 4 judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %. Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (4 %); râuri, lacuri (25 %); mlaştini, tubării (5 %); pajişti naturale, stepe (5 %); culturi (teren arabil) ( 8 %); păşuni (8 %); păduri de foioase (34 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).

Habitatele de impotranţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt:

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia din lungul râurilor (Ulmenion minoris) 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) Speciile de impotranţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt:

Lutra lutra Spermophilus citellus Emys orbicularis Triturus cristatus Bombina bombina Aspius aspius Cobitis taenia Gobio kesseri Gobio alpinnatus Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fossilis Plecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Sabanejewia aurata Zingel streber Zingel zingel Lucanus cervus


36/66

Vertigo angustior Amplasamentul ales pentru implementarea planului este situat la 10,2 km de ROSCI 0134 Pădurea Balta Munteni care are ca obiective de conservare habitatul Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) şi specia Erannis ankeraria.

Având în vedere distanţa la care va fi implementat planul în raport cu ariile naturale protejate din regiune, precum şi natura activităţii care se va desfăşura pe amplasament, considerăm că implementarea planului nu va influenţa conservarea speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară în cele trai situri Natura 2000.

La nivelul zonei studiate biodiversitatea este relativ săracă datorită predominanţei terenurilor agricole, fauna de nevertebrate şi vertebrate semnalată fiind specifică acestui tip de habitat.

Pe amplasamentul studiat au fost observate următoarele grupe şi specii:

1. Cosaş (Decticus verrucivorus Linnaeus) - fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent pe terenurile agricole, Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare 2. Bondar (Bombus terrestris Linnaeus) - fam. Apidae, ord. Hymenoptera

Specie comună în întreaga ţară. Pe amplasament a fost semnalată în număr destul de mic, mai ales primăvara, Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare


37/66

3. Ploşniţa de câmp (Eurygaster maura Linnaeus); fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Adulţii, ca şi larvele, atacă toate organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini şi spice. Pe amplasament a fost semnalată pe terenurile agricole cultivate cu cereale, dar fără a fi invazivă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare

4. Cârtiţă (Talpa europaea Linnaeus) - Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha

Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament a fost semnalată într-un număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare.

5. iepure de câmp (Lepus europaeus Pallas) - fam. Leporidae, ord. Lagomorpha Specie comună, răspândită în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate pe amplasament. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare

.

6. şoarece de câmp (Microtus arvalis Pallas) - Fam. Cricetidae, ord. Rodentia Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată in zona amplasamentului pe terenuri agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.


38/66

Specia nu va fi afectată în perioada de execuţie a centralei fotovoltaice şi nici în faza de exploatare. Impactul produs de construirea centralei fotovoltaice asupra biodiversităţii este minim, nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei destinate acestui obiectiv, şi unul indirect asupra zonelor învecinate. Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasamentul centralei fotovoltaice se poate urmări, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare.

În faza de construcţie/execuţie va exista un impact negativ, dar acest impact se va regăsi în punctele de construire a posturilor transformatoare şi a liniei electrice subterane şi în formarea unor noi căi de acces. Cu toate acestea pierderea de habitat va fi nesemnificativa şi nu va influenţa negativ existenţa vegetaţiei şi faunei de pe amplasament. Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse operaţiunilor de construcţie. Având în vedere structura vegetaţiei de pe amplasamentul centralei fotovoltaice, precum şi componenţa faunistică, putem spune că impactul asupra biodiversităţii va fi unul minim, nesemnificativ şi de scurtă durată (pe durata fazei de execuţie).

În faza de exploatare nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe amplasamentul centralei fotovoltaice. După încheierea fazei de execuţie vegetaţia şi fauna locală va reintra în ritmul normal de vieţuire.

În concluzie, considerăm că impactul produs asupra biodiversităţii prin construirea instalatiei fotovoltaice este unul minor, fără repercursiuni asupra florei şi faunei locale.

Atât în cazul vegetaţiei, cât şi a faunei semnalate pe amplasamentul PUZ, nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie. Speciile de floră şi faună existente pe amplasamentul centralei fotovoltaice sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Totusi pot fi impuse anumite masuri de reducere a impactului biodiversitatii in etapa de realizare a instalatiei fotovoltaice pentru a nu fi produse dezechilibre ecologice si anume:

- evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de construcţie (vegetaţie, pământ);

- organizarea de şantier va fi amplasata in incinta amplasamentului parcului fotovoltaic;

- prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea şi/sau afectarea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună;

- eliminarea periodică a deşeurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului, în scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau accidentării acestora;

- prevenirea compactării solului în zonele de depozitare; - reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la

finalizarea lucrărilor de execuţie şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale; - utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activităţii de construcţie, ce ar putea deranja speciile de faună, precum şi


39/66

echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a plouanţilor în atmosferă;

- excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale;

- controlul deversării de carburanţi sau substanţe volatile pe suprafaţa solului/vegetaţiei de pe amplasament;

5. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru Planul Urbanistic Zonal 5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 3 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. In Tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru factorii/ aspectele de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.


40/66

5.2 – Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului

Factor/ aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

- Eliminarea poluării apelor de suprafaţă; - Eliminarea poluării apelor subterane şi a apei potabile;

Măsuri de protecţie a calităţii apelor: colectarea apelor uzate menajere şi vidanjarea periodică a acestora; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002;

- Indicatorii de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile, etc.).

Aerul

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în cadrul dezvoltării zonei de producere a energiei electrice din conversia energiei solare;

Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate astfel încât nivelurile de poluare în zonele cu receptori sensibili (populaţie, floră, ecosisteme) să respecte valorile limită legale.

Respectarea măsurilor de protecţie a calităţii aerului pentru cele 3 etape: - construire; - funcţionare; - închidere/reabilitare.

- Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile; - Lungimea drumului de exploatare; - Emisii poluanţi : NOx, SOx, pulberi, CO;

Solul/utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

- Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor de decopertare, excavare, depozitare, asociate construcţiilor; - Diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor

- Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zonificarea teritoriului şi aplicarea Regulamentului local de urbanism; - Limitarea strictă a suprafeţelor decopertate şi a celor de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii; - Măsuri de gestionare adecvată a deşeurilor; - Respectarea măsurilor privind poluarea solului şi

- Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la zonificare şi la aplicarea RLU; - Sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale; - Lungimea căilor noi de circulaţie, suprafeţe alocate parcărilor, număr de parcări; - Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului: pH, hidrocarburi, metale, etc.


41/66

subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997;

Zgomot şi vibraţii - Limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii;

- Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; - Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

- Măsuri specifice de reducere a zgomotului şi a vibraţiilor (respectarea vitezei de rulare pe drumurile publice); - Implementarea prevederilor PUZ şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88;

Indicatori pentru monitorizare - Nivel de zgomot la receptori; - Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB - Nivel de vibraţii la receptori;

Managementul deşeurilor

Colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile legale;

Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor

Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor, care ia în considerare reducerea/ eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare: HG nr. 349/2005, OUG nr. 78/2000, HG nr. 448/2005 cu modificările ulterioare;

- Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002;

Biodiversitate flora şi fauna;

Limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

- Conservarea, protecţia, refacerea şi reabilitarea ecologică; - Protejarea speciilor şi habitatelor; - Monitorizarea habitatelor şi speciilor prezente în amplasament; - Promovarea eticii de administrare;

Măsuri privind managementul biodiversităţii;

- Nivel de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă; - Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice;


42/66

Sănătatea umană - Protecţia sănătăţii umane;

- Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

- Managementul adecvat al deşeurilor;

- Infrastructura zonei; - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol);

Infrastructura rutieră/transportul

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul Materialelor şi echipamentelor

- Asigurarea desfăşurării traficului în interiorul şi în exteriorul zonei în condiţii de siguranţă; - Modernizarea infrastructurii rutiere existente; - Reducerea emisiilor de poluanţi generate de traficul rutier;

- Implementarea prevederilor planului şi ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la: - modernizarea drumului de exploatare comunal, - realizarea spaţiilor de parcare, - realizarea drumurilor de acces din interiorul centralei fotovoltaice; - utilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanţi;

- Indicatori cu privire la starea drumurilor; - Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul materialelor;

Mediul social şi economic

- Protecţia sănătăţii umane; - Limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii; - Respectarea legislaţiei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor - Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei prin accesul la infrastructura edilitară şi rutieră de calitate;

- Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii umane; - Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică sau la vibraţii; - Diminuarea poluării solului şi a apelor prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor sau prin deficienţe la sistemul de canalizare; - Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

- Politica de angajări cu prioritate pentru populaţia locală; - Măsuri pentru stimularea economică a zonei; - Management performant de gospodărire a deşeurilor ; - Măsuri specifice de reducere a zgomotului şi a vibraţiilor (respectarea vitezei de rulare pe drumurile publice);

- Modul de respectare a prevederilor PUZ şi a legislaţiei pentru protecţia mediului; - Număr de locuri de muncă create/angajări ; - Impozite plătite la stat de noul centru de energie; - Cantităţi de deşeuri generate; - Documente de raportare; - Referinţa privind nivelul de zgomot la receptori; - Indicatori cu privire la starea drumurilor;


43/66

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

- Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice; - Organizarea de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice;

- Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

- Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea esteticii peisajului; - Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, funcţionare; - Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de reabilitare ecologică; - Suprafeţe construite; - Sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale (număr şi tip dotări de colectare, puncte de colectare, contracte de salubrizare); Indicatori: vegetaţia naturală terestră, estetic şi arhitectural.


44/66

6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului

Implementarea obiectivelor planului urbanistic zonal va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei. 6.1. Metodologia de evaluare utilizată Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea p lanului. Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect.

0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu

-1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

-2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul ( -2; 0).

6.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului In vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în cazul implementării planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de mediu relevant, criterii care au fost de altfel luate în considerare şi la stabilirea obiectivelor de mediu. Criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative sunt prezentate în tabelul de mai jos:


45/66

Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului

Factori de mediu

Criterii de evaluare Observatii

Apa Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională în vigoare.

Nu sunt generate ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere vor fi evacuate intr-un bazin etans vidanjabil de unde vor fi vidanjate periodic de catre o societate auturizata. Producerea energiei electrice din conversia energiei solare nu necesită consumuri de apă. Impactul va fi neutru asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă

Aerul

- Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele mobile (utilajele de execuţie, mijloacele de transport pe perioada de funcţionare); - Concentraţii ale poluanţilor relevanţi (PM10, NO2, NOx, SO2, CO, metale grele) în aerul ambiental din zonele cu receptori sensibili (populaţie, vegetaţie, ecosisteme) în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională.

Implementarea planului nu va genera cantităţi apreciabile de poluanţi (in principal PM10, NO2, NOx, SO2, CO) emise în atmosferă care să afecteze calitatea aerului ambiental din zonele cu receptori sensibili.

Solul şi subsolul

- Suprafeţe de sol perturbate şi natura perturbării. - Măsuri pentru reducerea impactului.

Implementarea planului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului: fizic şi mecanic.

Zgomotul şi vibraţiile

- Niveluri de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională. - Niveluri ale intensităţii vibraţiilor care să nu afecteze populaţia din zonă;

Implementarea planului nu va genera niveluri de zgomot şi vibraţii care să afecteze receptorii sensibili din zonă.

Biodiversitatea, flora, fauna

- Modificarea suprafeţelor biotopurilor; - Modificări de habitate; - Modificări ale populaţiilor de plante; - Modificarea habitatelor speciilor de animale protejate; - Alterarea speciilor şi populaţiilor faunei sălbatice; - Măsuri pentru managementul biodiversităţii;

Implementarea planului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversităţii: direct, indirect, reversibil, parţial ireversibil.

Populaţia Formele de impact socio-economic pentru următoarele domenii:

Implementarea planului va determina apariţia unor forme de impact pozitiv sau negativ nesemnificativ, pe durate


46/66

- terenuri, infrastructură şi demografie; - forţa de muncă; legături sociale şi calitatea vieţii; - acces; - economie; - efecte socio-economice după perioada de încetarea a activităţii.

diferite, asupra vieţii sociale şi economice din comunitate.

Sănătatea umană

Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane

Implementarea planului nu va genera cantităţi de poluanţi emise în mediu care să afecteze calitatea factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili si nu va determina, niveluri ridicate ale zgomotului şi vibraţiilor în zonele cu receptori sensibili

Managementul deşeurilor

- Măsuri pentru managementul deşeurilor în cele trei etape de implementare: construcţie, funcţionare, demolare/ reabilitare. - Modul de respectare a prevederilor legale cu privire la managementul tuturor categoriilor de deşeuri.

Implementarea planului va determina generarea de deşeuri municipale amestecate (menajere şi asimilabile acestora) şi industriale care vor necesita un management corespunzător pentru a nu afecta mediul şi sănătatea populaţiei.

Factori climatici

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Implementarea proiectului va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Infrastructura/ transportul

- Soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, zone protejate, etc.).

- Planul nu implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere, ci numai amenajarea unui drum şi constuirea de drumuri în interiorul incintei centralei fotovoltaice. - Transporturile vor fi numai în perioada de construire a centralei, în perioada de funcţionare vor fi prezente în zona centralei fotovoltaice numai maşinile de mentenanţă conform prescripţiilor tehnice.

Peisajul - Modificări asupra peisajului la scară locală. - Forme de impact asupra componentelor de mediu şi a ecosistemelor;

Implementarea planului va determina un impact redus, la scară locală asupra peisajului.


- Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane din zona de impact a proiectului;

Implementarea planului va determina un : - impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor la bugetul local în condiţii de


47/66

- Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile proiectului, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili; - Impactul transportului (suplimentarea traficului) asupra calităţii mediului; - Utilizarea resurselor existente; - Modul de gestionare a deşeurilor generate pe amplasament; - Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliară, economie, forţa de muncă, calitatea vieţii etc.)

protecţia calităţii factorilor de mediu. - Impact pozitiv asupra angajaţilor prin asigurarea condiţiilor şi securităţii muncii la standarde europene.

Valorile materiale

- Utilizarea resurselor; - Eficienţa utilizării resurselor; - Impactul asupra infrastructurii; - Reciclarea materialelor;

-Implementarea planului presupune utilizarea unor cantităţi de materiale pentru etapa de construire. - Utilizarea în cât mai mare măsură a resurselor locale va determina reducerea impactului prin scurtarea apreciabilă a distanţelor pentru transportul materialelor.


48/66

6.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal Principalele obiective ale planului urbanistic zonal asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt următoarele:

- Obiectivul nr. 1 – Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea

gradului de constructibilitate aal terenului; - Obiectivul nr. 2 – Rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale; - Obiectivul nr. 3 – Realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei

electrice din conversia energiei solare

Conform art. 4, alin. 4) din Cap. II al Legii nr. nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, nivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final de energie electrică în perspectiva anilor 2015, 2020 este de 35%, respectiv 38%. Rezultatele evaluării de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare matrice incluzând formele principale de impact potenţial, măsurile de prevenire/reducere a impactului şi categoria de impact în care se încadrează. În tabelele de mai jos se prezintă evaluarea obiectivelor relevante pentru PUZ :


49/66

Obiectivul nr. 1 – Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea gradului de constructibilitate al terenului

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer

- reducerea emisiilor de poluanţi în aer; - limitarea nivelului de poluare a aerului;

+2 Impact pozitiv semnificativ prin producerea energiei electrice din conversia energiei solare (nu se vor produce emisii poluante în amplasamentul PUZ) ;

Apă - calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă; reducerea poluanţilor în apă.

0

Impact neutru asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă – nu vor fi generate ape uzate tehnologice, apele uzate menajere vor fi evacuate intr-un bazin vidanjabil.

Solul - îmbunătăţirea calităţii solului -1 Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice

Sănătatea populaţiei

- calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei.

+1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea activităţilor în sfera serviciilor, creşterea veniturilor la bugetul local în condiţii de protecţia calităţii factorilor de mediu. - asigurarea condiţiilor şi securităţii muncii la standarde europene;

Riscuri naturale

- diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

+1 Prin regulamentul local de urbanism sunt stabilite zonele de protectie;

Biodiversitate, floră, faună

- protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării

0 Impact neutru asupra biodiversitatii


- asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin

+1 Impact pozitiv prin asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei, asigurarea utilităţilor,


50/66

modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor;

conservarea resurselor (producerea energiei electrice din conversia energiei solare), respectarea zonelor de siguranţă ale instalaţiilor electrice conform art. 39 din Legea Energiei nr. 13/2007 şi a normativelor în vigoare, amplasamente pentru posturile de transformare în centrul zonei de consum.

Peisaj - reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia

+1

Impact pozitiv asupra peisajului prin crearea spaţiilor verzi, realizarea construcţiilor cu un design deosebit, utilizarea materialelor pentru finisaje exterioare care să conducă la realizarea unui ansamblu plăcut şi integrat în specificul zonei.

Total 5

Obiectivul nr. 2 – Rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale

Factor de mediu



Aer


+2 Impact pozitiv semnificativ prin : - lucrări de modernizare a drumurilor; - amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.


0 Impact neutru asupra calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane;

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului - 1 Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice.



+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi asupra sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei;

Riscuri naturale


0 Impact neutru.


51/66



-1 Impact negativ nesemnificativ prin schimbarea categoriei de folosinţă a terenului în scopul dezvoltării economice.


- asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban ca urmare a modernizării infrastructurii şi a facilitării accesului.


0 Impact neutru.

Total 4

Obiectivul nr. 3 - Realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare

Factor de mediu a



Aer


+2 Impact pozitiv semnificativ prin diminuarea emisiilor de GES.


0 Impact neutru.

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului 0 Impact neutru;



+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea facilităţilor pe care le presupun condiţiile civilizate, securitatea muncii, creşterea siguranţei circulaţiei


52/66

Riscuri naturale


0 Impact neutru.



+1

Impact pozitiv asupra biodiversităţii prin realizarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate, plantarea de specii autohtone specifice zonei va determina un impact pozitiv prin crearea unui nucleu al vechiului habitat


- asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban ca urmare a asigurării utilităţilor şi conservarea resurselor (producerea energiei electrice din conversia energiei solare), amplasarea posturilor de transformare în centrul zonei de consum, respectarea zonelor de protecţie şi siguranţă ale instalaţiilor electrice conform Legii Energiei nr. 13/2007 (art. 39).


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului; prin realizarea centralei fotovoltaice va fi dezvoltat şi turismul în zonă.

Total 9


53/66

6.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectivul de mediu

nr. 1

Obiectivul de mediu

nr. 2

Obiectivul de mediu

nr. 3

Obiectivul de mediu

nr. 4

Obiectivul de mediu

nr. 5

Obiectivul de mediu

nr. 6

Obiectivul de mediu

nr. 7

Obiectivul de mediu

nr. 8

Total Îmbunătăţirea calităţii aerului

Îmbunătăţirea calităţii apelor de

suprafaţă şi subterane

Îmbunătăţire

a calităţii solului

Calitatea factorilor de mediu

pentru sănătatea populaţiei

Diminuare, Eliminarea riscurilor

naturale

Protecţia şi îmbunătăţire

a

biodiversitatii, florei,

faunei

Mediul social şi

economic

Reabilitarea peisagistică a

zonei şi încadrarea

noilor construcţii în

peisajul acesteia

Obiectivul nr. 1 - Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea gradului de constructibilitate aal terenului

+2 0 -1 +1 +1 0 +1 +1 5

Obiectivul nr. 2 – rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale

+2 0 -1 +2 0 -1 +2 0 4


54/66

Obiectivul nr. 3 - realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare

+2 0 0 +2 0 +1 +2 +2 9

Total 6 0 -2 5 1 0 5 3 18

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZ rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propu se în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.


55/66

Impactul generat de implementarea obiectivelor propuse prin PUZ


56/66

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Implementarea PUZ va contribui la :

- îmbunătăţirea calităţii aerului; - dezvoltarea mediului social şi economic (asigurarea utilităţilor, a condiţiilor de

circulaţie, conservarea resurselor); - calitatea factorilor de mediu pentru protejarea sănătăţii populaţiei;

Obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puţin la plan sunt îmbunătăţirea calităţii solului, protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva fragmentării habitatelor.

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în

context transfrontieră

Centralele fotovoltaice ocupă o suprafaţă mare de teren pentru captarea energiei solare, dar nu au impact asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră. 8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers

asupra mediului al implementării planului

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic Zonal rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, se recomanda si urmatoarele masuri de reducere a efectelor aplicarii planului.

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului 1. In perioada implementarii planului

Amenajarea spatiilor de depozitare a materialelor rezultate din excavatii si a celor aduse pe amplasament pentru constructii

Verificarea tehnica si la zi a utilajelor si mijloacelor de transport utilizate.

Măsuri pentru refacerea peisagistică a zonei prin amenajarea de spaţii verzi.

Amenajarea unei spatiu pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, hartie/carton, deseuri menajere amestecate, metalice, etc.

2. In perioada functionarii parcului fotovoltaic – nu este cazul deoarece producerea energieie electrice din conversia energiei solare nu este generatoare de deşeuri, nu este poluatoare pentru sol şi subsol. Conexiunea între centrala fotovoltaică şi statia de conectare la reţea, se montează subteran fără să genereze impact asupra solului şi subsolului în perioada de exploatare

Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 1. In perioada implementarii planului

amplasamentul organizărilor de şantier şi traseul drumurilor de acces să fie astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

folosirea utilajelor silentioase pentru a diminua disturbarea fonica a faunei de interes comunitar din vecinatatea amplasamentului analizat

păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de management al habitatelor


57/66

în cazul producerii unei posibile poluări accidentale se vor lua măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi anunţate autorităţile competente pentru protecţia mediului

reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări, se va face cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare;

2. In perioada functionarii parcului fotovoltaic – nu este cazul deoarece producerea energiei electrice din conversia energiei solare nu este generatoare de deşeuri, nu este poluatoare pentru sol şi subsol. Conexiunea între centrala fotovoltaică şi statia de conectare la reţea, se montează subteran fără să genereze impact asupra solului şi subsolului în perioada de exploatare

Măsuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei 1. In perioada implementarii planului

amplasamentul va fi imprejmuit si se va asigura paza in etapa de constructie si exploatare;

realizarea lucrărilor de construcţie cu respectarea măsurilor specifice de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu

în cazul producerii unei posibile poluări accidentale se vor lua măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi anunţate autorităţile competente pentru protecţia mediului

reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări, se va face cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare;

2. In perioada functionarii parcului fotovoltaic – nu este cazul deoarece producerea energiei electrice din conversia energiei solare nu este generatoare de deşeuri, nu este poluatoare pentru sol şi subsol. Conexiunea între centrala fotovoltaică şi statia de conectare la reţea, se montează subteran fără să genereze impact asupra solului şi subsolului în perioada de exploatare

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute Scopul prezentului Raport de Mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. In urma unei analize făcute de proiectant şi beneficiar, având în vedere specificul activităţilor pe care le desfăşoară societatea, caracteristicile amplasamentului, morfologia şi vecinătăţile, contextul economic regional şi preocuparea faţă de respectarea legislaţiei în vigoare, s-au analizat toate posibilităţile de derulare a proiectului în vederea selectării celei optime. In urma analizei s-a luat decizia amplasarii centralei fotovoltaice in perimetrul amplasamentului situat in extravilanul municipiului Tecuci, pe baza urmatoareleor aspecte:

Eficienta locala a energiei solare

Reducerea costurilor de racordare la linia de tensiune existenta In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 1.


58/66

Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de

mediu Aspect identificat Alternativa 0 Propunerea finală PUZ

Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa Infrastructura de alimentare cu apa şi canalizare în zona nu este dezvoltata.

Nu se asigura colectarea apelor pluviale de pe amplasament

Se colecteaza apa pluvială din organizarea de şantier şi se evacuează în rigola DE. Se propune prin plan realizarea de rigole si taluzari pentru scurgerea apelor pluviale de o parte si de alta a drumurilor de exploatare. Drumurile de incinta vor fi amenajate (pietruite); apa pluvială se va scurge funcţie de panta terenului.

Se respecta cerinţele la evacuarea apei din organizarea de şantier.

Se asigură fundamentul pentru o dezvoltare socio-economica durabilă.

Aer Calitatea aerului este bună; activităţile economice existente în zonă nu constituie surse majore de poluare. Îmbunatăţirea vizibilităţii şi geometriei locale împreună cu semnalizarea corespunzătoare a căii de acces.

Nu sunt realizate cai de acces, se vor desfasura in continuare activitati agricole

Asigurarea drumurilor de acces in cadrul planului.

Alternativa acoperă nevoile de deplasare ale mijloacelor de transport şi respectă propunerea de dezvoltare teritorială.

Se asigură fundamentul pentru o dezvoltare socio-economică durabilă.

Sol Nu sunt zone cu sol deteriorat. Lipsesc surse semnificative de poluare strict în zona de implementare PUZ.

Nu se vor implementa obiectivele planului

Se vor folosi materiale absorbante pentru interventie în caz de deversări accidentale.

Se asigură menţinerea calităţii solului pe amplasament şi fundamentul pentru o dezvoltare socio-economică durabilă.

Gestionarea deşeurilor

Insuficienta dezvoltare a sistemelor de management integrat al deşeurilor menajere


Vor fi asigurate zone de colectare selectivă a deşeurilor în organizarea de şantier.

Respectarea legislaţiei privind gestiunea deşeurilor.


59/66

Riscuri de mediu - surse de poluare

Nu s-au identificat surse de poluare semnificativă în zona de implementare PUZ.


Se vor impune limitele de protectie pentru pentru LEA

-

Conservarea resurselor naturale

Prepararea hranei sau încălzirea locuinţelor din gospodariile individuale ale populaţiei se face prin arderea combustibilului solid -lemn. Echipamentele actuale sunt neperformante cu randamente scazute.


Construcţia parcului fotovoltaic cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Se asigura tehnologie de vârf în domeniul energetic.

Contribuie la conservarea resurselor naturale.

Reprezinta fundamentul dezvoltării socio- economice durabile.

Zonarea teritorială

Teritoriul intravilan nu îndeplineşte condiţiile implementarii PP şi nu asigură spaţiul suficient pentru acest tip de dezvoltare economică.


Pune de acord nevoile de locuit ale populaţiei cu cele economice (zona echipare tehnico - edilitara) cu dezvoltarea urbanistica a localităţii. Creşte suprafaţa de teren destinată intravilanului funcţie de necesităţile actuale (mărirea suprafeţei intravilane).

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localităţii prin stabilirea funcţiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităţi.

Nu au fost analizate alte alternative de amplasament deoarece titularul planului este proprietarul terenului si prin urmare dore ste sa beneficieze de acest lucru prin realizarea unei investitii pe aceasta suprafata de teren. Din punct de vedere a tehnologiei utilizate, titularul a dorit doar un parc fotovoltaic a carui putere este analizata acum la cca. 2,20MWp, dar in momentul in care se vor obtine toate aprobarile pentru construirea acestuia, este posibil ca aceasta putere s a fie modificata. Modelul panourilor fotovoltaice, precum si materialele din care vor fi confectionate nu fac obiectul acestei evaluari de mediu. Scopul evaluarii de mediu consta in a evidentia faptul daca amplasarea pe suprafata analizata a unui parc fotovoltaic are imp act sau nu asupra mediului. Detaliile de proiect nu fac obiectul acestei evaluari de mediu.


60/66

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului

In conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004, programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă de mediu. In timpul implementarii proiectului, in scopul eliminarii eventualelor disfunctionalitati, pe intreaga durata a organizarii de santier vor fi supravegheate:

- Respectarea cu strictete a limitelor oraganizarii de santier;modul de depozitare a materialelor de constructie;

- Respectarea rnormelor de securitate si sanatate in munca; - Respectarea masurilor de reducere a poluarii; - Refacerea zonelor afectate de lucrarile de construire.

În timpul realizării lucrărilor de construcţie a centralei fotovoltaice pot apărea situaţii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii. In perioada de functionare , avand in vedere specificul activitatii si faptul ca centrala fotovoltaica nu va avea impact asupra factorilor de mediu (nu sunt generate ape uzate, nu se emit poluanti in aer, nu sunt generate deseuri, nu are impact asupra biodiversitatii) nu consideram necesara monitorizarea si supravegherea calitatii factorilor de mediu. .


61/66

Plan de monitorizare în perioada de construire

Obiectiv de mediu relevant

Indicatori Frecvenţa

monitorizării Autoritatea

responsabilă Prevederi legislative

Protecţia calităţii aerului la poluarea atmosferei cu noxe provenite din surse fixe.

Determinări de gaze şi pulberi

Anual În cazul unor

reclamaţii

Investitor/constructor APM Galaţi

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator

Protecţia solului Parametrii de calitate ai solului

Anual Investitor/constructor

APM Galaţi Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării poluării solului;

Gestionarea deşeurilor

Cantitatea de deşeuri colectate şi predate

Anual Investitor/constructor Operator salubritate

Legea nr. 211/2011 privind gestiunea deseurilor HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

Zgomot Nivel de zgomot şi vibraţii Anual

În cazul unor reclamaţii

Investitor/constructor APM Galaţi DSP Galaţi

- HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; - STAS 10009-88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;


62/66

11. Rezumat fără caracter tehnic

Planul urbanistic zonal – Instalatie fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare a fost conceput în concordanţă cu două obiective majore la nivel european şi naţional, şi anume:

nevoia urgentă de investiţii în domeniul energetic pentru a înlocui infrastructura învechită şi necompetitivă, a diminua dependenţa energetică de import, a înlocui combustibilii tradiţionali a căror epuizare va fi iminentă în condiţiile continuării ritmului actual de consum şi nu în ultimul rând pentru combaterea schimbărilor climatice ce devine o problemă tot mai acută a societăţii actuale;

dezvoltarea durabilă a localităţii fapt care va diminua pericolul pierderii de locuri de muncă în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce efecte defavorabi le asupra echilibrului teritorial.

In ceea ce priveşte relevanţa PUZ-ului propus din perspectiva promovării dezvoltării durabile, trebuie menţionat că în elaborarea acestuia s-au avut în vedere dezideratele durabilităţii, şi anume: politica şi o gospodărire ecologică a mediului cu resursele sale regenerabile, utilizarea tehnologiilor pentru producerea de bunuri sau energie şi ameliorarea calităţii mediului, ponderarea consumurilor energetice, mai ales a celor sub formă de combustibili fosili şi nucleari, alocarea capitalului necesar unor investiţii rentabile etc.

Formele de impact asupra mediului din perioada de execuţie sunt cele caracteristice tuturor şantierelor, cu implicaţii cu arie redusă de manifestare, de scurtă durată şi de intensitate redusă asupra componentelor mediului, în condiţiile respectării disciplinei de lucru. Având în vedere topografia şi conformaţia terenului, nu se estimează apariţia unor dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural ca urmare a activităţilor de şantier.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din conversia energiei solare nu generează ape industriale uzate sau alte substanţe care să conducă la poluarea apelor de suprafaţă. Zona studiata este dominată de terenuri agricole şi păşune. Terenul studiat este situat în partea de est a municipiului Tecuci şi este din categoria ,,teren arabil”. Legătura zonei cu satele învecinate se realizează prin diverse drumuri de exploatare caracterizate prin diferite grade de uzură. Zona este fără valoare peisagistică şi nu are utilităţi. In prezent terenul este liber de construcţii . Obiectul lucrării P.U.Z. constă în rezolvarea complexă a problemelor funcţionale, tehnice şi estetice din zonă, privind reconversia funcţională a unui teren extravilan în suprafaţă de S = 4,00 ha.

Prin PUZ se urmăreşte scoaterea din circuitul agricol a suprafeţei de 4,00 ha, zonificarea funcţională a întregii suprafeţe de teren studiate, stabilirea aliniamentelor minime de construire, regimul de înălţime, procentul de ocupare a terenurilor şi al gradului de construire. P.O.T. - ul rezultat din noua funcţiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul public. Prin propunerile sale PUZ are în vedere reconversia funcţională, transformarea zonei, în prezent neconstruită, într-un pol de interes din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului de afaceri.


63/66

Amplasarea instalatiei fotovoltaice într-o zonă adiacentă infrastructurii rutiere existente îi conferă avantajul de a nu afecta calitatea mediului înconjurător. Tehnologia de producere a energiei electrice din conversia energiei solare face parte din tehnologiile curate: nu este generatoare de emisii, deşeuri, nu emite gaze sau alte substanţe lichide sau solide, ci dimpotrivă, contribuie la evitarea emisiei de CO2, precum şi a altor noxe care însoţesc tehnologia clasică de producere a energiei.

Obiectivele Planului de urbanism zonal sunt urmatoarele: 1. Zonificarea funcţională a amplasamentului si reglementarea gradului de

constructibilitate aal terenului; 2. rezolvarea circulaţiei si a acceselor carosabile şi pietonale; 3. realizarea unei instalatii fotovoltaice pentru producerea energiei electrice din

conversia energiei solare. Construirea centralei fotovoltaice se va realiza prin amplasarea pe teren a unor module de captare (panouri fotovoltaice din siliciu monocristalin sau policristalin) a energiei solare ce vor totaliza o solutie de alimentare de 2,20 MWp. Numarul total de panouri fotovoltaice va fi de 9.216 . Cele patru posturi de transformare vor fi instalate în anvelope semifabricate din beton.

Panourile fotovoltaice nu necesită o protecţie specială la vandalism sau agresiuni. Amplasamentul va fi înconjurat de un gard de protecţie amplasat la o distanţă suficientă de module pentru a evita umbrirea. In privinţa condiţiilor de mediu, ele pot funcţiona atât la temperaturi foarte joase, cât şi la temperaturi foarte ridicate. Intreţinerea lor este foarte uşoară, funcţionarea lor fiind garantată 20-25 ani, după care funcţionează la 92% din capacitate. Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute in PUZ au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei. Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUZ contribuie la atingerea obiectivelor;

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu, cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUZ care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUZ va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.


64/66

In urma evaluarii de mediu a PUZ s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative

12. Concluzii şi recomandări Amplasarea instalatiei fotovoltaice de producere a energiei electrice din conversia energiei solare va contribui la realizarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană cu privire la procentul de energie obţinut din surse regenerabile. Tehnologia de conversie fotovoltaică a energiei solare face parte din tehnologiile curate de conversie a energiei, din următoarele considerente:

- Nu se emit noxe ; - Nu rezultă deşeuri ; - Nu se emit gaze sau alte substanţe lichide sau solide; - Contribuie la evitarea emisiei de CO2, precum şi a altor noxe care însoţesc

tehnologia clasică de producere a energiei; Din punct de vedere al protecţiei mediului, producerea energiei electrice din conversia energiei solare si prin urmare implementarea obiectivelor propuse prin PUZ nu va avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, subsol, biodiversitate, floră, faună, mediul social şi economic). Totodata mentionam ca, implementarea obiectivelor PUZ nu va afecta biodiversitatea

Colectiv elaborare raport: Ing. Radu Daniela Dr. Biolog Lacramioara Zaharia


65/66

Glosar de termeni Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie. Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări. Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.


66/66

Radiaţia globală – Se referă la radiaţia solară la suprafaţa orizontală a a pământului şi se compune din radiaţia directă, difuză şi reflectată (de ex. de zăpada); Radiaţia solară – Se compune din radiaţia care vine direct de la soare plus radiaţiile indirecte: reflexii solare ale mediului înconjurător, suprafeţe puternic reflectorizante (de ex. straturile de zăpadă), radiaţia cerului senin şi radiaţia difuză (cer înnorat). Pentru un calcul exact al energiei corespunzătoare unei anumite suprafeţe, unghiul dintre radiaţia solară şi acea suprafaţă este determinant. Acest unghi se modifică în funcţie de oră şi anotimp. Sursă – orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GHG, un aerosol sau un precursor de GHG.

Bibliografie 1. Starea mediului judeţul Galaţi; 2. Birou Individual de Arhitectura – arh. Durbaca Liviu Cezar – PUZ – Amenajare parc

panouri fotovoltaice” extravilan municipiul Tecuci, T85, P319/21, Judeţul Galaţi. 3. Ghid pentru potenţiali investitori – Studiu privind evaluarea potenţialului energetic

actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională, Director de proiect Ioan Turcu, ICEMENERG SA, 2006;

4. Ionuţ Bologa - Efectele câmpurilor electromagnetice asupra mediului şi asupra sănătăţii umane, 2006;

5. Dicţionar politehnic 6. Primul Plan Naţional de Acţiune în Domeniu Eficienţei Energetice (2007 – 2010) 7. Dimitrie Oancea, Cazimir Swizenwski – judetul Galati, Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti, 1979. 8. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 9. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ; 10. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti,

2002; 11. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1995; 12. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura

Medicală, Bucureşti, 1978 13. Al. Roşu, I. Ungureanu – Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1977; 14. Doniţă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 15. Doniţă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform

amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti

RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/2013/decembrie... ·...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/2013/decembrie... ·...